Identifi carea plagiatului în lucrările cu caracter științific În această lucrare sunt prezentate normele și procedeele specifice în ceea ce privește… [614788]

FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE
SOCIAL -POLITICE

DEPARTAMENTUL DE RELAȚII PUBLICE ȘI
PUBLICITATE

Etică și integritate academică
(seminar)

Student: [anonimizat], grupa II

1
Identifi carea plagiatului în lucrările cu caracter științific

În această lucrare sunt prezentate normele și procedeele specifice în ceea ce
privește identifi carea plagiatului în lucrările cu caracter științific. Dat fiind faptul că cel puțin
în ultimii ani plagiatul a devenit extrem de pr acticabil cu a jutorul ghost wri terilor, au apărut
și multiple modalități de identificare a plagiatului în lucrări și în special în cazul lucrărilor
cu caracter științific.
Așadar, în cele ce urmează vom vorbi despre:
 Criteriile prin care putem identifica plagiatul;
 Criteriul originalității unei lucrări;
 Ce reprezintă Ghidul de identificare a plagiatului în lucrările științifice, ghid adoptat
de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și
Inovării, dar și ce conține acesta;
 Cum să evit ăm plagiatul;
 Normele și procedeele de identificare ale plagiatului;
Și într -un final, în ultima parte, respectiv a studiului de caz voi vorbi despre lucrarea de
doctorat a rectorului Academiei de Poliție “Alexandru Ioan Cuza” din București, pe nume
Adrian Iacob. Și despre cum a fost identificată luc rarea acestuia ca fiind plagiată .
1. Criteriile de identificare a plagiatului și criteriul originalității unei lucrări
În primul rând, identificarea plagiatului și cel mai important criteriu de ident ificare
al acestuia se realizează printr -o analiză realizată în scopul originalității unei lucrări. 1
Dicționarul explicativ al limbii române definește conceptul originalitate ca fiind: o valoare
reală, ce nu poate fi co ntestată, ce nu poate fi imitată , ci propriu unei persoane, absolut nou,
personal și inedit din punct de vedere al ideilor, teoriilor și nu în ultimul rând unic. 2

1 Emilia Elena Ștefan, Etică și Integritate Academică, Editura Pro Universitaria, București, 2018, p. 158,
accesat la data de 10.04.2019
2 https://dexonline.ro/definitie/originalitate , accesat la data de 10.04.2019

2
Criteriul originalității, este prezent mai ales în ceea ce privește drepturile de autor, în
cadrul cărora originalitatea este privită din două puncte d e vedere: subiectiv și obiectiv : 3
 Din punct de vedere subiectiv, vorbim despre originalitate atun ci când lucrarea
poartă amprenta personalității autorului;
 Din punct de vedere obiectiv, lucrarea este originală dacă conține un minim de
contribuție intelectuală și nu figure ază ca fiind similară unor opere anterioare.
De asemenea, un alt criteriu prin c are putem stabili gradul de similitudine al unei lucrări,
este de a analiza originalitatea lucrării în funcție de operele care aparțin aceluiași domeniu,
fie că vorbim despre științific, artistic, sau literar.4
Ghidul de identificare a pla giatului în lucrările științifice, ghid adoptat de
Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovă rii, este
o modalitate eficientă în ceea ce privește identificarea lucrărilor plagiate. Ghidul este utilizat
în princip al în cadrul activității Consiliului Național de Etică, însă poate fi adoptat și în
spațiile academice -universitare.5
Conform Ghidului de identificare a plagiatului în lucrările cu caracter științific plagierea,
este o activitate prin care un autor preia î n mod ilegitim idei, elemente care aparțin operelor
de creație ale altor autori și le prezintă în spațiul public, ca fiind elementele propriilor opere.6
De asemenea, conform Ghidului de identificare a plagiatului în lucrările cu caracter științific,
autopl agiatul nu este considerat a fi plagiat, întrucât preluarea informațiilor se realizează din
propriile lucrări ale autorului. Este însă considerată a fi o practică științifică inadecvată, ce
trebuie descurajată.7
În Ghid exista 6 principii specifice analize i plagiatului:8
1. Severitatea;

3 Emilia Elena Ștefan, Etică și Integritate Academică, Editura Pro Universitaria, București, 2018, p.159,
accesat la data de 10.04.2019
4 Ibidem, p. 160, accesat la data de 10.04.2019
5 Ibidem, p. 160, accesat la data de 10.04.2019
6 https://cnecsdti.research.gov.ro/wp -content/uploads/cne/2017/12/Ghid_identificare_plagiat_final_site.pdf ,
apud Emilia Elena Ștefan, Etică și Integritate Academică , Editura Pro Universitaria, 2018 , pp.161 -162,
accesat la data de 10.04.2019
7 https://cnecsdti.research.gov.ro/wp -content/uploads/cne/2017/12/Ghid_identificare_plagiat_final_site.pdf ,
apud Emilia Elena Ștefan, Etică și Integritate Academică, Editura Pro Universitaria, 2018, p.161, accesa t la
data de 10.04.2019
8 Ibidem, pp.162 -163, accesat la data de 10.04.2019

3
2. Combinația text plagiat/text original care nu compensează plagiatul;
o Chiar dacă există o anumită parte original ă, dar care este corect modificată în
lucrarea ce trebuie evaluată , lucrul acesta nu echivalează sub nicio formă plagiatul
care este dovedit de altfel, în cazul altei părți care aparține aceleiași lucrări.
3. Plagiatul este preluare de text, dar poate reprezenta și preluarea ideilor;
o Atât preluarea ideilor, cât și preluarea textelor, fără a fi menționate sursele oficiale,
constituie plagiat.
4. Bunele practici de integritate c e nu depind de contextu l legal;
5. Plagiatul din lucrările colective;
o Dacă dintr -o anumită lucrare ca re este semnată de persoana respectiv ă în calitate de
coautor , au fost preluate informații în mod repetat și în cantități industrial e, fără
menționarea surselor , acest lucru poate vătăma, nu doar imaginea acestuia, ci și a
celorlalți coautori.
6. Plagiatul și “cunoașterea comună”.
Procedee de apreciere a plagiatului
1. În ceea ce privește severitatea plagiatului , exista 4 criterii definitorii: 9
 Părțile preluate ilegitim a căror extensie este mare;
 Identificarea acestora în cadrul lucrării;
 Intenția voluntară sau involuntară de săvârșire a actului de plagiat;
 Plagieri repetate ale autorului în diverse lucrări.
Conform Ghidului evaluarea severității se realizează pe baza următoarelor criterii10:
o Numărul paragrafelor plagiate;
o Numărul cuvintelor;
o Plagierea parafrazărilor;

9 Ibidem, accesat la data de 10.04.2019
10 Ibidem, p.164, accesat la data de 10.04.2019

4
o Practicarea plagiatului de tip mozaic;
o Localizarea plagiatului;
o Invocarea unor argumente false prin care nu sunt recunoscute practicile de citare.
2. Falsa problemă a cunoașterii comune, prin care se susține faptul că aspectele
interpretative ale unor acte no rmative, nu disculpă sub nicio formă actul de plagiere.11 Astfel
încât, un autor nu poate fi sub nicio formă atât informat, cât și necunoscător al regulilor de
redactare corectă. 12
3. Faptul că sun t implicați ghost writ eri poate fi greu de depistat, însă anumite criterii pot
confirma implicarea acestora și anume: numărul exagerat de referințe bibliografice, citările
incoerente și erorile repetate. 13
4. În ceea ce privește expertiza de evaluare a pla giatului sunt necesare cercetări
amănunțite în vederea evaluării presupunerilor de plagiere. Foarte important este nu, cât
anume s -a plagiat, ci și ce a fost preluat ilegitim.14
De exemplu, plagiatul în secțiuni de sinteză ale lucrării, nu va putea fi aprec iat corespunzător
doar pe baza procentelor de text, care au fost preluate incorect. De asemenea, realizarea
copy -paste a unor citate, sau a unor interpretări ale acestora, fără ca sursa să fie menționată,
este fără doar și poate o dovadă clară a intenției de plagiere.15
Cum evităm plagiatul în lucrările cu caracter științific?
Directivele pentru evitarea plagiatului în lucrările cu caracter științific sunt
multiple la ora actuală și presupun respectarea următoarelor reguli16:
o Indicarea surselo r de documentare;
o Onestitatea;

11 Ibidem, p.166, accesat la data de 10.04.2019
12 Liviu Papadima, Deontologie academică. Curriculum -cadru, Editura Universității din București, 2017,
p.62, accesat la data de 10.04.2019
13 https://cnecsdti.research.gov.ro/wp -content/uploads/cne/2017/12/Ghid_identificare_plagiat_final_site.pdf ,
apud Emilia Elena Ștefan, Etică și Integritate Academică, Editura Pro Universitaria, 2018, p.161, accesat la
data de 10.04.2019
14 Ibidem, accesat la data de 10.04.2019
15 Ibidem, accesat la data de 10.04.2019
16 Ibidem, pp.169 -170, accesat la data de 11.04.2019

5
o Cunoașterea regulilor de citare;
o Cunoașterea regulilor de scriere a notelor de subsol;
o Cunoașterea regulilor de scriere a referințelor bibliografice;
o Utilizarea propriilor expresii verbale;
o Menționarea fără echivoc a ceea ce ne aparține și a ceea ce nu ne aparține;
o Departajarea propriilor idei, de ale altora menționând datele complete ale sursei de
informare, prin: ghilimele, sublinierea textului cu italic, parafrazare și nu în ultimul
rând scrierea textului cu un font mai mic .

Identificarea plagiatului
Identificarea plagiatului în cadrul unor lucrări poate fi depistată cu ajutorul
programelor automatizate de detectare a plagiatului precum: Tunitin, iTh edicate, Plagscan,
care verifică gradul de similitudine d intre lucrarea respectivă și conținutul tuturor lucrărilor,
care sunt disponibile atât online, cât și în propria baza de date. Ulterior, prog ramele emit un
raport de analiză, care indică cu exactitate “procentul de similitudine, porțiunile de text
identificate ca fiind similare cu alte texte și indici despre sursa de proveniență a textului”.17
Autorul Emilia Șercan în cartea “ Deontologie academică. Ghid practic”
precizează că “în lipsa unui soft specializat” precum cele menționate anterior, există
modalități prin care se poate descoperi originalitatea lucrării. Astfel, vorbim despre18:
o Existenț a a doua sau mai multe tipuri de caractere (de exemplu Times New Roman ,
folosit alternativ cu Arial );
o Lipsa referințelor bibliografice;
o Modalități de exprimare diferite;
o Topica neobișnuită, care atestă traducerea dintr -o limbă străină cu ajutorul Google
Translate;

17 Emilia Șercan, Deontologie academică. Ghi d practic, Editura Univesității din București, 2017, pp.46 -47,
accesat la data de 11.04.2019
18 Ibidem, pp.45 -46, accesat la data de 11.04.2019

6
o Utilizarea unor surse bibliografice mult prea vechi având în v edere data scrierii
lucrării;
o Atribuirea greșită a unor surse;
o Modificările stilului în cadrul aceleiași lucrări.

STUDIU DE CAZ

În ceea ce privește studiul de caz, am ales să prezint un caz real care a fost mediatizat pe
micile ecrane în luna martie a anului 2019. Este vorba despre plagierea lucrării de doctorat
al rectorului Academiei de Poliție “Alexandru Ioan Cuza” din București, pe nume Adrian
Iacob, care a fost depistat că a plagiat aproximat iv 70% din teza de doctorat, intitulată
"Criminalitatea organizată și cooperarea polițienească între state".
Conform ziarului PressOne, recent a fost descoperit cu ajutorul jurnalistei Emilia Ș ercan
faptul că lucrarea de doctora t nu este nici mai mult nici mai puțin decât un lanț de paragrafe
copiate din cărțile altor autori . Mai mult decât atât, în urma dovezilor pe care ziarul PressOne
le-a publicat cu ajutorul jurnalistei Emilia Șercan, care s -a ocupat în totalitatea de analiza
tezei de doctorat a re ctorului Academiei de Poliție, Adrian Iancu a negat cu vehemență că
lucrarea sa de doctorat a fost plagiată. 19
Astfel, au fost identif icate in lucrarea porț iuni mari de paragrafe cop iate din că rți de
specialitate. În această situație, apare însă și autoplagiatul despre care am vorbit anterior,
întrucât, Adrian Iacob, nu a plagiat doar în lucrarea sa de doctorat, ci și lucrări care îi aparțin
au fost descoperite ca fiind autoplagiate.

19 https://pressone.ro/rectorul -academiei -de-politie -a-plagiat -peste -doua -treimi -din-teza-sa-de-doctorat/ ,
accesat la data de 12.04.2019

7
De exemplu, cartea care a pus cele mai mari semne de între bare este “Crimă organizată”
semnată de către Adrian Iacob și de Constantin Victor Drăghici, carte apărută în anul 2006
la Editura Tritonic. În acest caz vorbim despre:” pagini a căror conținut se repetă” și mai
mult decât atât cup rinsul lucrării de doctorat este identi c cu, cuprinsul volumului “Crimă
organizată”.20

Figura 1: Cuprins ul volumului "Crimă organizată"21 Figura 2: Cuprinsul volumului
"Coopera rea polițienească între state "22.

Elementele care au atras atenț ia asupra conținutului plagiat î n urma analizei tezei de doctorat
au fost:23
o A copiat inclusiv notele de subsol, care erau indicate în textel e originale;
o A preluat grafia din textele inițiale – cuvinte și propoziții îngroșate, publicate cu
italice sau subliniate;

20 Ibidem, accesat la data de 12.04.2019
21 https://pressone.ro/rectorul -academiei -de-politie -a-plagiat -peste -doua -treimi -din-teza-sa-de-doctorat/ ,
accesat la data de 12.04.2019
22 Ibidem, accesat la data de 12.04.2019
23 https://www.9am.ro/stiri/Social/325787/rectorul -academiei -de-politie -a-plagiat -peste -doua -treimi -din-teza-
sa-de-doctorat.html , accesat la data de 12.04.2019

8
o Situații în care a făcut trimitere către sursele identificare ca fiind plagiate, însă fără
a marca prin ghilimele conținutul;
o Au fost indicate în mod greșit paginile originale;
o De asemenea, în bibliografia lucrării de doctorat au fost identificați 63 de autori
străini, dintre care 50 au fost puși “de la sine”, întrucât nu au fost menționați în
cuprinsul lucrării.
În ceea c e privește acest studiu de caz, avem parte de o situație delicată în care
interesul pentru propria imagine ș i pentru poziția pe care o ocupă au devenit mai ample decât
integritatea morală față de întreaga societate.
Cercetările științifice adoptă reguli de la care se abat, iar în cazul de față putem spune că au
fost încălcate toate principiile și regulile menționate anterior. Pentru ca lucrarea de doctorat
a rectorului Academiei de Poliție “Alexandru Ioan Cuza” din București să fi fost unică
100%, fără să f ie pusă problema plagiatului, ar fi fost necesară respectarea condițiilor optime
de informare și de scriere.
În majoritatea cazurilor cercetările au un rol aparte, cel de a identifica soluții pentru
problemele cu care ne confruntăm și pe care dorim să le eliminăm, întrucât nu respec tă
reglemen tările actuale. Iar, în cazul de față problemele identificate au fost agravate din cauza
lipsei de moralitate și asumare a faptelor săvârșite, întrucât în urma dovezilor aduse, se
susține că nu a fost încăl cată prezumpția de nevinovăție.
În concluzie, în această situație, având în vedere că teza de doctorat a fost cea care
a contribuit la obținerea “titlului științific de docto r în Ordine publică și Siguranță națională”
dovedită ca fiind în pro porție de 70% plagiată, soluția este de retragere a titlului de doctor at
și aplicarea legilor aferente situației prezentate.

9

BIBLIOGRAFIE

1. PAPADIMA, Liviu, Deontologie academică. Curriculum -curs, Editura Universității din
București, 2017
2. ȘERCAN, Emilia, Deontologie academică. Ghid practic, Editura Universității din
București, 2017
3. ȘTEFAN, Emilia Elena, Etică și integri tate academică, Editura Pro Universitaria,
București, 2018

BIBLIOGRAFIE ELECTORNICĂ
4. https://dexonline.ro/definitie/originalitate , accesat la data de 10.04.2019
5.https://cnecsdti.research.gov.ro/wpcontent/uploads/cne/2017/12/Ghid_identificare_plagi
at_final_site.pdf , accesat la data de 10.04.2019
6.https://pressone.ro/rectorul -academiei -de-politie -a-plagiat -peste -doua -treimi -din-teza-sa-
de-doctorat/ , accesat la data de 11.04.2019
7.https://www.9am.ro/stiri/Social/325787/rectorul -academiei -de-politie -a-plagiat -peste –
doua -treimi -din-teza-sa-de-doctorat.html , accesat la data de 12.04.2019