PROGRAMUL DE STUDIU: MEDICINA DENTARA FORMA DE INVATAMANT: IF ASPECTE ALE REFACERII PRIN TRATAMENT PROTETIC ADJUNCT AL EDENTA TIILOR TERMINALE… [614663]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE
PROGRAMUL DE STUDIU: MEDICINA DENTARA
FORMA DE INVATAMANT: IF

ASPECTE ALE REFACERII PRIN
TRATAMENT PROTETIC ADJUNCT
AL EDENTA TIILOR TERMINALE

COORDONATOR STIINTIFIC
Conf .Univ.Dr. ȚI G IOAN ANDREI
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

2 CUPRINS

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..5

Capitolul I: Edentatia partiala ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..6
1. Generalit ati ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 6
1.1. Defini tia si etiologia edenta tiei par tiale ………………………….. ………………………….. ………. 6
1.2. Clasificarea edenta tiei par tiale ………………………….. ………………………….. …………………… 7
1.3. Evolu tie si complica tii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..9
2. Elementele c ampului protetic edentat par tial ………………………….. ………………………….. …….. 10
2.1. Suportul dento -parodontal ………………………….. ………………………….. ……………………….. 10
2.2. Suportul muco -osos ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….11
3. Tratamentul protetic al edenta tiei par tiale………………………….. ………………………….. …………. 13
3.1. Situa tii clinice care contraindic a terapia protetic a fixa ………………………….. …………….. 13
3.2. Indica tiile protezei par tiale mobilizabile ………………………….. ………………………….. …….14
4. Proteza par tiala mobilizabil a acrilic a ………………………….. ………………………….. ……………….. 15
4.1.Indica tii, avantaje si dezavantaje PPMA ………………………….. ………………………….. …….. 15
4.2. Design si parti componente ale PPMA ………………………….. ………………………….. ……… 16
5. Elementele componente ale protezei par tiale scheletate ………………………….. ………………….. 17
5.1. Seile protezei partiale scheletate ………………………….. ………………………….. ………………. 17
5.2. Arcadele artificiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 19
5.3. Conectorii principali ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……20
5.4. Elementele de men tinere, sprijin si stabilizare ………………………….. ………………………… 22
5.5. Conectorii secundari ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……24

Capitolul II: Partea special a ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….25
1. Ipotez a de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 25
2. Material si metod a ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 26
3. Cazuri clinice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 28
Concluzie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….61
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …63

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

3

INTRODUCERE

Edenta tia terminal a este situa tia clinic a cea mai frecvent ain randul popula tiei si se intalneste
din nefericire la v arste din ce in ce mai tinere, uneori chiar in jurul v arstei de 40 de ani. In luarea
deciziei terapeutice din cadrul restaur arilor protetice a edenta tiilor par tiale terminale trebuie s a se
tina cont de principiul bioprofilactic, aleg andu-se acea variant a de tratament ca re este cea mai
conservativ asi care permite men tinerea din tilor restan ti la nivelul arcadelor dentare pentru o
perioad a cat mai mare de timp.
Avand in vedere importan ta major a pe care pacien tii din ziua de azi o acord a esteticii și
refacerii fizionomiei intr-un mod c at mai natural, variantele de tratament supraimplantare sunt o
alternativ a folosit a din ce in ce mai des in cazurile clinice de edenta tii terminale sau termino –
terminale, cazuri care p ana nu de mult timp puteau fi rezolvate dec at prin tratament protetic
mobilizabil. Dar, dat fiind contextul general al pacientului, cu boli sistemice aproape
incontrolabile, cu condi tii anatomice nefavorabile, situa tii in care este contraindicat a categoric
protezarea supraimplantar a, sau in cazurile unor pacien ti cu edenta tii subtotale, cu lips a marcat a
a tesuturilor de sus tinere, tratamentul prin proteze par tiale mobilizabile r amane varianta cea mai
potrivit a de tratament. Aceste proteze pot fi acrilice ancorate cu cro sete de s arma, sau proteze
scheletate ancorate cu cro sete turnate sau cu sisteme speciale de men tinere, sprijin si stabilizare.
Obiectivele tratamentului protetic adjunct in edenta tiile par tiale sunt recuperarea
functionalit atii aparatului dento -maxilar, imbun atatirea esteticii si, cel mai important, p astrarea
sanatatii tesuturilor dento -parodontale si muco -osoase.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

4

Capitolul I

Edenta tia par tiala

1. Generalitati

1.1. Defini tie si etiologie
Edenta tia par tiala este o stare patologic a, marcat a de absen ta uneia sau mai multor unit ati
dento -parodontale, de pe una sau de pe ambele arcade. Starea de edenta tie se manifest a clinic
prin apari tia in cavitatea bucal a a unor spa tii edentate, cunoscute si sub numele de bre se[1].
Ca factori etiologici, aceast a stare patologic a prezint a doua categorii: factori congenitali si
factori dob anditi. Din categoria factorilor congenitali fac parte hipodon tiile, oligodon tiile si
anodon tiile, manifestate prin absen ta uneia sau mai multor unit ati dento parodontale datorit a
ageneziei mugurilor dentari.
In ceea ce prive ste edenta tia par tiala dobandita, factorii etiologici sunt reprezenta ti de acele
afectiuni ale aparatului dento -maxilar care fac necesar a extrac tia din tilor care nu mai pot fi
pastrati pe arcad a.
In ordinea frecven tei lor, pe primul loc se situeaz a caria dentar asi complica tiile periapicale ale
acesteia; episoadele dureroase aduc pacien tii in serviciile de urgen ta unde ei solicit a extrac tia
dintilor care le provoac a durere. Alteori, distruc tiile coronare intinse in suprafa tasi in profunzime
transform a dintii in resturi radiculare irecuperabile[1, 2] .
O alt a cauza a pierderii din tilor o constituie parodontopatia. Afec tiunea se caracterizeaz a prin
distruc tia progresiv a a tesuturilor de sus tinere a din tilor: osul alveaolar, ligamentele periodont ale,

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

5 cement, gingie. Pacientul poate pierde unit ati dentare chiar f ara leziuni coronare, datorit a
mobilit atii instalate in cazul parodontitelor marginale. Parodontita agresiv a localizat a sau
generalizat a duce la pierderea rapid a de unit atilor dentare, paci entul devenind candidat protetic
de la v arsta tanara [1].
Principala cauz a a traumatismelor este reprezentat a de accidente de circula tie, accidente din
timpul jocurilor, accidente sportive, agresiuni, c aderi etc. Pacien tii isi pierd din tii fie prin avulsii
traumatice, fie prin extrac tia lor din focarele de fractur a[1].
In concluzie, cunoa stereafactorului etiologic intr-o edenta tie par tiala prezint a importan ta
practic a, deoarece prognosticul va fi diferit in func tie de cauz a, fiind mai favorabil in etiologia
carioas asi mai rezervat in etiologia parodontopatic a[6].

1.2. Clasificarea edenta tiei par tiale
Pentru a fii acceptat, un sistem de clasificare trebuie s aindeplineasc a urmatoarele condi tii:
-sa permit a o vizualizare a formei de edenta tie par tiale existente
-sa permit a o diferen tiere intre protezele par tiale cu sprijn dento -parodontal si cele cu sprijin mixt
(dento -parodontal si muco -osos)
-sa serveasc a drept ghid pentru tipul de design al viitoarei proteze
-sa fie universal acceptat de majoritatea scoliilor de stomatologie [1, 3] .

1.2.1. Clasificare lui Edward Kennedy
Dintre toate sistemele de clasificare, cel mai frecvent utilizat este cel propus de Edward
Kennedy, care cuprinde 4 clase de edenta tie, secven ta numeric a fiind dat a de frecven ta in
practic a a tipului respectiv de edenta tie; clasa I fiind cea mai comun a, in timp ce clasa a IV -a are
cea mai redus a raspandire [5].
Cele patru clase principale sunt urm atoarele:
-Clasa I se caracterizeaz a prin spa tii edentate bilaterale, localizate posteri or fata de din tii restan ti;
-Clasa a II -a se caracterizeaz a printr -un spatiu edentat unilateral situat posterior de din tii restan ti;
-Clasa a III -a este caracterizat a prin prezen ta unilateral a a unui spa tiu edentat, m arginit la ambele
capete de din ti restan ti;
-Clasa a IV -a este caracterizat a prin prezen ta unui singur spa tiu edentat, bilateral, situat in zona
frontal a. Acest spa tiu edentat traverseaz aintotdeauna linia median a [3, 5] .

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

6 Fiecare clas a de edenta tie Kennedy, cu excep tia clasei I,se refer a la un singur spa tiu edentat.
Daca clasele de baz a din sistemul Kennedy de clasificare prezint a spatii edentate adi tionale,
acestea sunt numite modific ari, fiecare clas a de edenta tie ( cu excep tia clasei IV -a), put and
prezenta una sau mai multe modific ari.
Varianta modific arilor depinde de num arul spa tiilor edentate adi tionale, nu de num arul
dintilor lips a [3, 6] .
Pentru o mai bun a aplicare a sistemului de clasificare Kennedy, care este mai ales topografic,
in 1954 O.C. Applegate, lu and in considerare si anumite elemente fiziologice, propune anumite
reguli aplicabile sistemului Kennedy si anume:
-1. clasificarea se va face numai dup a extrac tia din tilor neutilizabili, deoarece clasificarea ini tiala
poate suferi modific ari in urma efectu arii extrac tiilor;
-2. daca M3 lipse ste si nu se ia in considerare inlocuirea lui, nu va fi luat in considerare;
-3. dac a M3 este prezent si va fi folosit ca dinte st alp, el va fi luat in considerare in clasificare;
-4. dac a M3 lipse ste si inlocuirea lui nu este necesar a, neav and antagonist, nu va fi considerat in
clasificare;
-5. spa tiul edentat situat cel mai posterior este cel care determin aintotdeauna clasa de edenta tie;
-6. spa tiile edentate, cu excep tia celor care determin a clasa de edenta tie sunt numite modific ari si
semnalate prin num arul lor;
-7. in stabilirea modific arii, important este num arul spa tiilor edentate adi tionale si nu num arul
dintilor;
-8. clasa a IV – a nu prezint a modific ari [3] .

1.2.2. Clasificarea Kennedy – Applegate
O.C. Applegate ia in considerare si valoarea parodontal a a din tilor restan ti pentru a constitui
un ghid c at mai eficient in alegerea tipului de protez a partiala. Astfel clasificarea Kennedy –
Applegate cuprinde 6 clase de edenta tie.
-clasele de edenta tie I, II si IV r aman nemodificate
-clasa a III -a Kennedy Applegate cuprinde edenta tia lateral a care va fi tratat a adjunct, datorit a
valorii parodontale reduse, a din tilor adiacen ti bresei.
-clasa a V -a Kennedy -Applegate cuprinde edenta tiile laterale intinse, terminale sau inte rcalate, a
caror dinte adiacent situat mezial este un incisiv. Cel mai adesea, acest tip de edenta tii vor face

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

7 apel la un tratament protetic prin sistem compozit (punte -protez a), datorit a valorii reduse a
incisivilor, precum si datorit a morfologiei lor car e nu ofer a zone retentive acceptabile pentru
mentinerea viitoare proteze.
-clasa a VI -a Kennedy -Applegate cuprinde edenta tia lateral a intercalat a, care permite un
tratament protetic conjunct, datorit a valorii parodontale corespunz atoare a din tilor adiacent i
bresei edentate [3].

1.3. Evolu tie si complica tii
Complica tiile edenta tiei par tiale netratate sunt numeroase si pot imbraca aspecte care variaz a
de la formele cele mai simple la unele extrem de grave, care pun probleme deosebite de
tratament at at pentru medic c at si pentru pacient. Aceste complica tii depind in general de
numarul, extinderea si distribuirea bre selor edentate, de factorii care au determinat edenta tia, de
reactivitatea organismului precum si de vechimea edenta tiei [1, 13].
Func tia masticato rie este in mod deosebit afectat a cand se pierd din tii din regiunea lateral a.
Prin pierderea molarilor dispare ¾ din suprafa ta activ a de mastica tie, ceea ce duce la sc aderea
eficien tei de triturare a alimentelor at at cantitativ c at si calitativ. Se poate produce si o adaptare a
alimenta tiei pacientului si a aparatului s au dento -maxilar la noile condi tii, insa, de cele mai multe
ori, suprasolicitarea este cauza manifest arilor patologice ce apar la nivelul din tilor restan ti [1,
13].
Functia fizionomic a este afectat a mai ales prin pierderea din tilor din regiunea frontal a sau a
premolarilor, insa frecvent fizionomia poate fi alterat a nu numai prin pierderea din tilor vizibili,
ci si prin complica tiile edenta tiei par tiale laterale care deter mina migr ari orizontale cu apari tia de
treme si diasteme, vestibulariz ari exagerate ale frontalilor superiori [5].
Func tia fonetic a este afectat ain edenta tiile frontale recente, localizate in special la maxilar, dar
si la mandibul a. O protezare a edenta tiei frontale care nu reproduce lungimea, pozi tia si relieful
oral al din tilor naturali face dificil a o readaptare func tional a, tulbur arile fonetice persist and pana
la indep artarea lucr arii. In cazul unei protez ari corecte, adaptarea poate fi imediat asi complet a
[18].
Func tia de auto intretinere a aparatului dento -maxilar este reprezentat a de totalitatea sistemelor
de autoap arare si a mecanismelor complexe de autostimulare [1,6].

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

8 In evolu tia edenta tiei par tiale se inscriu, in timp, modific ari structurale , morfologice si
functionale , care pot afecta complexul dento -parodontal restant, rela tiile de ocluzie, complexul
neuro -muscular, articula tia temporo -mandibular a. Prin problemele pe care le ridic ain conceperea
si realizarea unui tratament protetic individual izat, aceste modific ari pot fi apreciate drept
complica tii ale edenta tiei par tiale cu posibile consecin te disfunc tionale asupra intregului aparat
dento -maxilar [1,6].

2. Elementele c ampului protetic edentat par tial

Spre deosebire de edentatul total unde campul protetic este muco -osos, la pacientul edentat
partial exist asi din ti restan ti. Ace stia, impreun a cu parodon tiul de sus tinere formeaz a suportul
dento -parodontal. Cele dou a zone trebuie corelate cu aten tie in vederea distribuirii c at mai
corecte a for telor care ac tioneaz a asupra lor prin intermediul viitoarei proteze mobilizabile [16] .

2.1. Suportul dento -parodontal
Suportul dento – parodontal este alc atuit de din tii restan ti si parodon tiul lor de sus tinere. El
joaca un rol foarte important in men tinerea, sprijinul si stabilizarea protezei. In acest sens
conteaz a:
-numarul si topografia din tilor st alpi;
-morfologia coronar a a din tilor restan ti;
-vitalitatea, pozi tia si direc tia de implantare a din tilor restan ti;
-morfologia radicular asi valoarea parodontal a;
-rapoartele de ocluzie existente;
-poten tialul spa tiu protetic [1,3].
Num arul si topografia din tilor restan ti sunt criterii care influen teaza stabilitatea viitoarelor
proteze par tiale mobilizabile. Stabilitatea protezelor nu este insa direct p ropor tional a cu num arul
dintilor restan ti. De multe ori eficien ta din tilor restan ti este condi tionat a de topografia lor pe
arcad a, statusul parodontal etc.
Pozitia si direc tia de implantare a din tilor restan ti trebuie minu tios evaluate in cadrul planului
de tratament mobilizabil. Bre sele edentate perturb a echilibrul continuit atii arcadelor, for tele
ocluzale fiind preluate f ara atenuarea creat a de punctele de contact, a sa cum se intamplain cazul

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

9 arcadelor integre. Migr arile orizontale si verticale reprezint a una din cele mai mari probleme in
cadrul terapiei mobilizabile deoarece neintervenind pentru a le corecta si plas and mijloace de
mentinere, sprijin si stabilizare pe astfel de din ti se vor compromite cu siguran ta rezultatele
tratamentului.
In ceea ce pri veste morfologia coronar a ne intereseaz a toate suprafe tele cuprinse intre coletul
clinic si suprafa ta ocluzal a. Ecuatorulanatomic este linia ondulat a care se formeaz a prin unirea
tuturor convexit atilor maxime ale unui dinte. Deasupra de ecuator se afl a trunchiul de con
ocluzal caretrebuie s a ofere sprijin elementelor rigide ale cro setelor, numindu – se si con de
sprijin. Dedesubtul ecuatorului se afl a conul cervical, retentiv in sens cervico – ocluzal, numindu –
se si con de reten tie. La nivelul lui ar trebui s a se amplaseze componentele elastice ale cro setelor
Atat elasticitatea c at si mobilitatea din tilor vitali difer a fata de cea a din tilor devitali.
Activitatea unui cro set aplicat pe un dinte integru, vital, cu mobilitate fiziologic a, difer a fata de
cazul un ui dinte obturat, devital sau cu mobilitate patologic a. De aceea devitalizarea in scop
protetic trebuie atent evaluat a.
Evaluarea statusului parodontal al din tilor st alpi este o etap a important ain cadrul protez arii
mobilizabile. Morfologia radicular a contr ibuie la asigurarea rezisten tei dintelui. Cu c at
morfologia radicular a este mai complex a cu at at rezisten ta dintelui in alveol a este mai mare.
In cazul edentatului par tial, intreruperea arcadelor dentare cre ste solicitarea func tional a la care
sunt supuse unit atile dento – parodontale restante. Denivelarea planului de ocluzie va duce la
apartia de contacte premature care vor deregla contactele ocluzale si vor favoriza instalarea unui
sindrom disfunc tional musculo – articular. Nivelarea pl anului ocluzal poate necesita slefuiri
accentuate si devitaliz ari in scop protetic.

2.2. Suportul muco -osos
Suportul muco -osos reprezint a cea de -a doua component a a campului protetic al edentatului
partial. El joac a un rol decisiv in cadrul tratamentului. Statusul morfologic si clinic al suportului
muco -osos trebuie corelat cu statusul dento – parodontal al din tilor restan ti atat la inceputul
tratamentului c at si pe tot parcursul purt arii protezei. La un edentat par tial trebuie urm arita rata
de atrofie si rezorb tie osoas a, rezilien ta mucoasei si statusul parodontal al din tilor restan ti pe
arcad a [1].

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

10 Tesutulosos se remodeleaz a toata viata prin procese de rezorb tie si apozi tie. Acest proces este
continuu, dar nu este constant. Suportul osos al edentatului par tial este reprezentat de bolta
palatin a, crestele alveolare, tuberozit atile maxilare – la maxilar si din crestele alveolare si
tuberculul piriform – la mandibul a. Crestele alveolare pot fi inalte, medii, reduse, fiind mai bine
repreze ntate la maxilar dec at la mandibul a [3].
La nivelul maxilarului crestele alveolare indeplinesc urm atoarele roluri:
-reprezint a zona de sprjin pentru seile protetice;
-intervin instabilizarea orizontal a;
-contribuie la men tinerea protezelor.
Bolta palatin a are o insemn atate deosebit de mare in special in cazul edena tiilor terminale,
subtotale sau hemiarcadice. Ea are rol in realizarea sprijinului muco – osos si men tinerea protezei
care este direct propor tional a cu intinderea ei. Din punct de vedere m orfologic ea poate s a fie
adanca, medie sau plan a. O ad ancime medie este favorabil a protez arii, in timp ce o bolt a ogival a
va pune mari probleme in alegerea conectorului principal (se va alege in acest sens un conector
principal r ascroit distal care va explora la maxim por tiunea vertical a a bol tii ogivale). O bolt a
palatin a plana ofera o bun a mentinere si un bun sprijin atunci c and nu este prezent torusul.
Torusul palatin este o proeminen ta osoas a de dimensiuni variabile. El este situat de obicei pe
linia median ain treimea anterioar a, treimea medie, sau treimea posterioar a a palatului dur, fiind
acoperit de o mucoas a cu rezilien ta scazuta. Cand este prezent si nu dep aseste 1 mm, modelul
poate fi foliat, dar dac a dimensiunea sa este de peste 1 mm se indic aindep artarea chirurgical a sau
daca nu este posibil a, ocolirea lui de c atre conectorul principal [3, 12] .
Un alt element important la nivel maxilar il reprezint a tuberozit atile maxilare. Ele au rol in
sprijinul muco – osos al seilor, stabilizarea orizontal asi men tinerea prin adeziune a protezelor cu
sei terminale. Tuberozit atile maxilare prezint a 3 poli: pol inferior, vestibular si distal. In cazul in
care molarii de minte au suferit egresiuni polul inferior este procident, mic sorand substan tial
spatiul prote tic. In acestsens va fi necesar a interven tia chirurgical a de remodelare. Prin polii
vestibular si distal bine contura ti, tuberozit atile asigur a o bun a mentinere sistabilizare a protezei
scheletate. Dar o retentivitate prea mare a acestor poli va impiedica inser tia, impun andu- se astfel
modelarea chirurgical a [3].
In cadrul substratului osos mandibular, crestele alveolare ofer a o suprafa ta de sprijin mult mai
redus a. In terapia edenta tiei par tiale se va examina cu aten tie inaltimea procesului alveolar din

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

11 zona central a lingual a, fapt ce va condi tiona alegerea conectorului principal mandibular. De
asemenea este important asi inclinarea crestei alveolare in zona frontal a lingual a, fapt ce va
influen ta gradul de distan tare al conectorului principal.Tuberculul p iriform este de asemenea o
zona important a la nivel mandibular, asigur and stabilitatea protezelor par tiale cu sei terminale.
Atat tuberculii piriformi c at si tuberozit atile se atrofiaz a mai lent fiind numite zone biostatice. Si
la nivel mandibular poate fi prezent torusul mandibular. In func tie de m arime, form asi grad de
atrofie al crestelor edentate se va apela sau nu la indep artareachirurgical a a acestuia [3, 28] .
Mucoasa fix a acoper a zona de sprijin, nefiind structurat a pentru a suporta presiuni, dar av and
capacitatea de a se comprima sub ac tiunea acesteia, proprietate numit a rezilien ta mucozal a. La
nivelul crestelor alveolare si a tuberozit atii, fibromucoasa este in general mai groas a, bine
vascularizat asiaderent a de periost. La nivelul bol tii palatine rezilien ta fibromucoasei este
variabil ain func tie de zon a fiind aderent a de periost si avand o rezilien ta scazutain treimea
anterioar a. In treimea mijlocie si la nivelul torusului fibromucoasa este sensibil a, iar in treimea
posterioar a a bol tii palatine fi bromucoasa prezint a o rezilien ta cerscut a datorit a stratului
submucos bogat in tesut adipos. Acest ultim fapt impune evitarea cuprinderii zonelor cu tesut
adipos bogat in traiectul conectorilor principali maxilari.
Mucoasa pasiv -mobil a se g aseste la perife ria c ampului protetic fiind reprezentat a de o
bandelet a de 1-3 mm la nivelul maxilarului superior, in apropierea fundului de sac vestibular si la
limita distal a a campului protetic. Mandibular, aceast a bandelet a este situat a la nivelul fundului
de sac vestibular si lingual.
Mucoasa mobil a acoper a forma tiunile mobile de la periferia c ampului protetic, cuprinz and
doua componente: mucoasa activ -mobil a care acoper a elementele mobile periprotetice (bride,
frenuri etc.) si mucoasa bucal a propriu -zisa care tapeteaz a peretii cavit atii bucale. [6]

3. Tratamentul protetic al edentatiei partiale

3.1. Situa tii clinice care contraindic a terapia protetic a fixa
Datorit a necesit atii respect arii principiului bioprofilactic in orice tratament stomatologic,
terapia protetic a fixa este contraindicat a atunci c and din tii care necesit a prepara tii dentare au o
camer a pulpar a mare. Cel mai frecvent aceast a situa tie este intalnita la tineri, datorit a procesului
de cre stere inca neincheiat. Se prefer ain acest caz o protez a partiala interimar a [3].

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

12 O alt a contraindica tie a terapiei protetice fixe se refer a la lungimea prea mare a spa tiului
edentat. Dac a suprafa ta de sus tinere parodontal a a unui dinte st alp de punte este mai redus a decat
cea a din tilor de inlocuit, for tele care ac tioneaz a asupra dintelui st alp vor favoriza
suprasolicitarea si pierderea lui, cu compromiterea intregului tratament.
In cazul pacien tilor cu edenta tii par tiale vechi si neprotezate, pierderea tesutului de la nivelul
creste lor edentate este marcat asi nu se poate restabili func tia estetic a prin lucr ari fixe protetice in
lipsa unui suport pentru buze si obraji. Proteza mobilizabil a, prin versan tii vestibulari modela ti
corespunz ator, reface fizionomia afectat a de accentuarea santurilor faciale in urma resorb tiei
crestei alveolare [3].

3.2. Indica tiile protezei par tiale mobilizabile
Terapia edenta tiilor par tiale prin tratament adjunct are indica tii in numeroase situa tii clinice:
-spatii edentate intinse, datorit a fortelor excesive care au efect negativ asupra din tilor st alpi
limitan ti breselor.
-lipsa dintelui adiacent posterior spa tiului edentat nu va fi protezat a niciodat a prin pun ti in
extensie distal a, datorit a efectelor disortodontice asupra din tilor st alpi date de forte mari care
actioneaz a la cap atul distal al pun tilor. Alegerea protezei scheletate ca variant a terapeutic ain
aceste situa tii este de preferat, daorit a sprijinului mixt muco -osos si dento -parodontal care
distribuie for tele ocluzale pe o suprafa ta mai ma re si protejeaz a dintii restan ti.
-dintii restan ti cu suport parodontal deficitar, situa tie in care se prefer a protezarea mobilizabil a
deoarece suportul protezei va include at at creasta edentat a cat si ceilal ti dinti restan ti
-pierderile osoase excesive la nivelul crestelor edentate necesit a terapie regenerativ a de tipul
grefelor osoase. Pacien tii cu patologii generale asociate care contraindic a interven tia chirurgical a
pentru reconstruc tia osoas a, pot beneficia de tratamentul protezei mobilizabile, care pr intr-un
contur adecvat al bazei si prin modelarea corespunz atoare a versan tilor vestibulari ofer a suport
pentru buze si obraji, imbun atatind astfel fizionomia.
-anumite cerin te estetice (diastema, modific ari de pozi tie dentar a, refacerea papilelor
interdentare) pot fi mai u sor satisfacute prin utilizarea protezelor mobilizabile
-desi majoritatea pacientilor prefer a lucrarile protetice fixe, unii dintre ei pot opta pentru solu tii
protetice mobilizabile din dorin ta de p astrare a integrit atii din tilor restan ti sau alte motive
personale [3].

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

13
4. Proteza par tiala mobilizabil a acrilic a

Protezele par tiale mobilizabile acrilice (PPMA) sunt restaur ari protetice pentru a c aror
realizare nu este necesar a o dotare special a a laboratorului de tehnic a dentar asi nici o preg atire
specific a a medicului stomatolog.

4.1. Indica tii, avantajele si dezavantajelePPMA
Proteza par tiala mobilizabil a acrilic a poate avea o destina tie provizorie sau de durat a. PPMA
provizorii (interimare sau de diagnostic) pot fi imediat, prec oce, terapeutice si de tranzi tie [6, 8 ].
PPMA de durat a se fac in scopul restaur arii unor edenta tii de clasa I, II sau III Kennedy ca
solutii pe termen lung la pacien tii ce nu pot suporta costurile unei proteze scheletate.
Indica tiile PPMA sunt:
-restaurare protetic a provizorie sau de durat a a edenta tiilor partiale
-prevenirea sau stoparea migr arii din tilor restan ti
-refacerea planului de ocluzie
-in protezarea terapeutic a sau de tranzi tie spre o protez a totala
Cu toate c a sunt numite „proteze de resemnare” aceste proteze sunt foarte r aspandite datorit a
pretului de cost redus, a cuno stintelor si dotarii minime pe care realizarea lor o pretinde [1].
Dintre avantajele PPMA amintim:
-se preteaz a la restaur ari protetice pentru orice v arsta, putand fi folosit asi la copii
-pot fi modificate si optimizate u sor
-sunt ieftine [1, 6] .
Dezavantajele acestor proteze sunt invers propor tionale cu pre tul lor de cost:
-datorit a grosimii pl acilor de circa 2 -3 mm, ocup a o bun a parte din spa tiul oral
-datorit a resorb tiilor accelerate pe care le provoac a prin infundare continu a devin instabile
-bazele groase si extinse reduc percep tia senza tiilor termice si gustative
-crosetele din s arma sau lipsa efectului de reciprocitate provoac a adesea mobilizarea din tilor
stalpi sau malpozi tionarea lor [3,6] .

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

14 4.2. Design si parti componente ale PPMA
Proteza par tiala mobilizabil aprezint a urmatoarele componente :
-bazele și șeile protetice
-arcada dentar a artificial a
-elementele de men tinere, sprijin și stabilizare
Seile PPMA sunt acele elemente care acoper a crestele alveolare reziduale. La nivelul acestora
se monteaz a dintii artificiali. Ele transmit presiunile ocluzale suportului muco -osos. Fiecare sea
prezint a fata mucozal a, o fa ta extern a lustruit asi dou a versante: vestibular si oral.
Bazele PPMA realizeaz a legatura dintre seile protezei. Clinic se poate prezenta sub dou a
forme:
-placa palatin a totala care acoper ain intregime bolta palatin asi se continu a cu versantul oral al
seilor. Marginile pl acii palatinale prezint a rapoarte de contact cu fe tele orale ale din tilor restan ti.
-placa palatinal a redus a ofera numeroase avantaje: reducerea senza tiei de discomfort a
pacientului, imbun atatirea sim tului gustativ si a senza tiei termice, redu cerea senza tiei de vom a
[1, 6].
Pentru arcadele dentare artificiale se utilizeaz a cel mai frecvent din ti de acrilat care realizeaz a
o legatur a chimic a cu baza protezei si au avantajul de a putea fi ajusta ti ocluzal si relustrui ti, dar
in acela si timp prezint a dezavantajul abraziei si mic sorarii DVO -ului.
Pentru a impiedica desprinderea PPMA de pe c ampul protetic se utilizeaz a ca elemente de
mentinere cro setele de s arma care ac tioneaz ain acela si sens cu for tele generate de adeziune,
retentivit atile anatomice si tonicitatea muscular a. Cro setele cel mai frecvent utilizate ca elemente
de men tinere in protezarea par tiala mobilizabil a acrilic a sunt denumite dup a caracterele lor
morfologice:
-crosetul cervico -ocluzal deschis dental utilizat pe din ti cu retentivit ati coronare moderate sau
reduse
-crosetul cervico -ocluzal deschis edental, cu extremitatea liber a orientat a spre spa tiul edentat
-crosetul cervico -ocluzal intors, recomandat in special pe molarii mult mezializa ti cu
retentivitatea favorabil a orientat ain sens vestibulo -mezial
-crosetul cervico -alveaolar deschis dental si edental
-crosetul muco -alveolar care se plaseaz ain jum atatea versantului vestibular al procesului alveolar
la o distan ta de 0.5 mm de mucoas a, utilizat la pacien tii cu sur as ging ival.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

15
5. Elementele componente ale protezei par tiale scheletate

Prin concep tia si elementele structurale, proteza par tiala mobilizabil a scheletat a este solu tia
cea mai elegant a pentru tratarea unei edenta tii par tiale printr -o metod a mobilizabil a, și care
intrunește toate calit atile pentru a corespunde func tiilor mecanic a, func tional a și bioprofilactic a,
printr -o reducere considerabil a a volumului protezei, printr -o fiabilitate crescut a și printr -o
transmitere fiziologic a a presiunilor masticatori i asupra substratului osos.
Elementele componente ale protezei par tiale scheletate sunt reprezentate de:
-seile protetice cu arcadele artificiale
-elementele de conexiune dintre sei, reprezentate de conectorii principali
-elementele de men tinere, sprijin si stabilizare
-conectorii secundari [3].

5.1. Seile protezei par tiale scheletate
Seile sunt elementele protezei scheletate care acoper a mucoasa crestelor edentate. Ele ofer a
suport din tilor artificiali si formeaz aimpreun a cu conectorii principali baza protezei.
Seile indeplinesc urm atoarele roluri:
-suport al arcadelor artificiale;
-transmiterea for telor masticatorii la nivelul suportului muco – osos, care depinde de sprijinul
protezei scheletate in corela tie cu starea de s anatate parodontal a a din tilor st alpi;
-contribuie la stabilizarea orizontal a a protezei si la men tinerea ei pe c ampul protetic prin
adeziune [3].
Pentru ca lucrarea final a sa fie corespunz atoare seile trebuie s aindeplineasc a anumite condi tii:
-sa se adapteze perfect la tesuturile pe care se sprijin a;
-sa aiba o rezisten ta mecanic a corespunz atoare pentru a nu se deforma sub ac tiunea for telor
masticatorii;
-suprafa ta sa extern a sa fie bine lustruit a pentru a nu impiedica autocur atirea, si pentru a nu
favoriza aderarea alimentelor;
-sa aiba greutate redus a pentru a nu crea disconfort pacien tilor [3].

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

16 Din punct de vedere al materialelor care pot fi in componen ta șeilor, ele sunt fie mixte, cu o
component a metalic a si una acrilic a, fie metalice. In ede ntatiile terminale se aleg sei mixte care
permit rebaz ari in func tie de modific arile constante care se prodc la nivelul suportului muco –
osos. Morfologic, șeile au o suprafa ta intern a (mucozal a) care este in contact cu mucoas a ce
acoper a crestele edentate și o suprafa ta extern a.
Componenta metalic a a seilor mixte este turnat aimpreun a cu scheletul metalic al protezei
scheletate.
Forma componentei metalice a șeilor mixte poate fi de scar a, gril a, plas a cu ochiuri mici,
rotunde, in solz i de pește etc.
Extinderea componentei metalice a seii mixte in edenta tiile terminale maxilare se face inspre
posterior p ana distal de por tiunea cea mai proeminent a a tuberozit atii, pe versantele laterale, spre
vestibular 3 mm de la coama crestei, respectiv 5 m m spre palatinal. Componenta metalic a a șeii
va fi distan tata de mucoasa gingival a a crestelor cu 0,8 -1 mm, lucru realizat prin folierea
modelului de lucru, fapt ce va permite aplicarea componentei acrilice pe fa ta mucozal a a
șeii.Intinderea spre oral a co mponentei acrilice va fi stopat a prin prezen ta a dou a trepte
amplasate pe fa ta intern a cat și pe fa ta extern a, care vor marca zona de unire cu conectorul
principal, trepte care vor fi denumite linii terminale interne și externe. Spre mezial, intinderea
șeii metalice se va face p ana la 3 mm de coletul dintelui adiacent spa tiului edentat.
La mandibul a se prefer a șeile metalice festonate, cu ochiuri goale, pline sau alternante.
Intinderea distal a va fi de dou a treimi din lungimea crestei edentate, l atimea vestibulo -orala va fi
de aproximativ 7 -9 mm, șaua metalica va fi distan tata de mucoasa gingival a care acoper a crestele
alveolare cu 0,8 -1 mm, iar anterior se continu a cu conectorul principal.
Componenta acrilic a acoper a componenta metalic a fie pe ambele fe te fie doar fa ta extern a
fiind reprezentat a de polimetacrilatul roz. In edenta tiile terminale componenta acrilic a acoper a
ambele fe te ale seilor. Acestea din urm a vor avea extinderea maxim ain limitele fiziologice ale
campului protetic pentru: reducerea pre siunilor pe unitatea de suprafa ta, optimizarea stabiliz arii
orizontale si metinerii protezei. Extinderea seilor nu va dep asi limitele fiziologice ale c ampului
protetic pentru a nu produce leziuni de decubit sau a se mobiliza sub ac tiune musculaturii.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

17 5.2. Arcadele artificiale
In alegerea din tilor artificiali pentru proteza scheletat a, trebuie tinut cont de unit atile dentare
restante ale pacientului edentat par tial in ceea ce prive ste forma si culoarea acestora. Rezisten ta
arcadelor artificiale este foa rte important a, uzura lor prematur a va duce la pierderea stopurilor
ocluzale de la nivelul din tilor artificiali si preluarea lor de c atre din tii naturali av and ca si
consecin ta suprasolici tarea din tilor restan ti [3, 19] .
Se pot utiliza pentru confec tionare a arcadelor artificiale: din ti ceramici prefabrica ti; din ti
ceramici ar si pe scheletul metalic al protezei scheletate; din ti prefabrica ti din r asini acrilice sau
rasini compozite; din ti din r asini acrilice sau r asini compozite fabricate in laborator; din ti sau
suprafe te ocluzale metalice; casete cu fa tete [6]. In alegerea din tilor artificilali se va tine cont de
prezen ta antagoni stilor ( in cazul in care antagoni stii sunt din ti naturali nu se vor alege ca din tii
artificiali ceramici), imperativele estetice, ocluzia pacientului. Alegerea necorespunz atoare a
dintilor artificiali poate aduce prjudicii structurilor restante ca de exemplu abrazia accenuat a a
antagoni stilor in cazul alegerii din tilor ceramici[20, 42] .
Si in cazul edenta tiei par tiale sunt valabile r egulile de estetic a generale si comune tuturor
tratamentelor protetice. In acest sens ne intereseaz a:
-dimensiunea, forma, culoarea din tilor;
-pozitia punctului interincisiv maxilar;
-orientarea liniei interincisive;
-forma si pozi tia marginilor libere;
-morfologia gingival a;
-pozitia coletelor [3].
Pentru bre sele edentate laterale se aleg din ti cu suprafa ta ocluzal a anatomic a, de culoare c at
mai apropiat a de cea a din tilor restan ti si de m arime adecvat a spatiilor interproximale si
interocluzale.
Montarea dintilor laterali se face pe mijlocul crestei. L atimea din tilor in sens vestibulo -oral va
fi propor tional a cu latimea crestelor.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

18 5.3. Conectorii principali
Conectorii principali sunt elemente transversale ale protezei par tiale care unesc componentele
protezei de pe o parte a arcadei cu cele de parte opus a. Astfel, conectorul principal al protezei
poate uni seile intre ele, sau de elementele de men tinere, sprijin si stabilizare.
Conectorii principali au o serie de caracteristici comune:
-rigiditate si rezisten ta asigurate de tipul metalului utilizat, profilul pe sec tiune, grosimea si
latimea conectorului. Rigiditatea conectorului permite o bun a dispersare a presiunilor
masticatorii c at si indeplinirea efectiv a a func tiilor componentelor protezei.
-asigur area profilaxiei tesuturilor muco – osoase si parodontale prin distan tarea conectorului
principal de parodon tiul marginal si prin despov ararea tesuturilor traversate. Pentru a fi eficient a
decoletarea trebuie s a se extind a mezio – distal pe cel pu tin lungimea a 3 cuspizi iar in sens
vertical pe minim 6 mm, iar marginile conectorului s a fie paralele cu festonul gingival.
Distan tarea se face in func tie de caz prin folierea modelului intre 0,2 si 2 mm.
-rol de men tinere indirect a, acesta nu este indepl init direct de conectorul principal ci revine
pintenilor. Totu si un conector principal incorect realizat va favoriza apari tia rota tilor care
genereaz a forte deosebit de nocive.
-sa permit a plasarea uneia sau mai multor sei protetice;
-sa asigure confortul pacientului, fiind astfel c at mai pu tin perceptibile. Acest deziderat este
indeplinit de realizarea corect a a design – ului protezei [3, 24].
Conectorii principali maxilari necesit a adaptarea l atimii lor la extinderea bre sei edentate si la
particularit atile campului protetic. Se va alege, de c ate ori este posibil un conector principal mai
lat si mai sub tire, pentru asigurarea confortului pacientului. To ti conectorii principali maxilari
prezint a, pe fa ta mucozal a, linii marginale in relief cu o l atime si o profunzime de 0,5 – 1 mm,
care au rolul de a impiedica p atrunderea alimentelor sub conectorul principal. Conectorii
maxilari se afl ain contact intim cu fibromucoasa subjacent a, particip and la men tinera protezei
prin adeziune, in acest sens, fa ta mucozal a nu se lustruie ste [3].
Conectorii principali maxilari, ale si in func tie de topografia si intinderea bre sei edentate,
precum si de particularit atile campului protetic sunt reprezenta ti de:
1) placutele mucozale, care la r indul lor se impart in:
-placuta palatin a cu latime mare, indicat ain edenta tiile latero -terminale, edenta tiile uniterminale,
edenta tiile termino -terminale;

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

19 -placuta palatin a cu latime redus a, indicat ain edenta tiile latero -laterale reduse in care proteza are
sprijin dento -parodontal;
-placuta palatin a fenestrat a, care poate fi utilizat a cu succes in toate tipurile de edenta tii par tiale
maxilare, dar indica tia major a o reprezint a prezen ta torusului proeminent situat central;
-placuta palatin ain form a de U, indicat ain cazurile de edenta tii par tiale asociate cu torus palatin
voluminos situat in treimea posterioar a a palatului la jonc tiunea dintre palatul dur cu palatul
moale. De asemenea acest conector este indicat in cazul bol tii ogivale c and va exploata la maxim
portiunea vertical a a palatului [3, 24].
2) placutele dento -mucozale, av and dou a variante:
-placuta dento -mucozal a redus a distal, indicat ain edenta tiile complicate cu bre se frontale,
edenta tiile asociate cu torus proeminent situat in treimea posterioar a a palatului;
-placuta dento -mucozal a complet a, indicat ain restaurarea edenta tiilor extinse posterioare sau
cand din tii restan ti sunt afecta ti parodontal, sau c and inaltimea crestei edentate restante este
minim a permi tand in acest caz stabilizarea protezei [3, 24].
3) conectori principali in form a de bare palatinale, prezent and dou a variante:
-bara palatinal a, indicat ain cazul edenta tiilor unidentare laterale de ambele p arti ale arcadei;
-bara palatinal a antero -posterioar a, in edenta tiile asociate cu torus voluminos, fiind o alternativ a
a placutei palatine fenestrate [3].
Conectorii principali mandibulari sunt, in general, lungi si ingusti. Design -ul lor trebuie ales
in asa fel incat sa se ob tina rigiditate, f ara a produce un disconfort major pacientului [3]. Spre
deosebire de conectorii principali maxilari care impun distan tare doar la nivelul zonelor
sensibile, conectorii principali mandibulari vor fi distan tati intotdeauna cu 0,2 -3 mm fa ta de
fibromucoasa subjacent a. Valoarea distan tarii depinde de tipul de sprijin al protezei par tiale
scheletate, de inclinarea procesului alveolar din zona frontal asi de rezilien ta mucoasei crestei
edentate.
Conectorii principali mandibulari sunt reprezenta ti de:
-bara lingual a, fiind unul dintre cei mai utiliza ti conectori mandibular i. Condi tia esen tiala pentru
ca acest tip de conector s a poata fi folosit este inaltimea de 9 -10 mm a procesului alveolar in
zona frontal a lingual a;
-bara dubl a lingual a, sau bara Kennedy, utilizat a atunci c and inaltimea procesului alveolar frontal
este insuficient a pentru plasarea barei linguale;

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

20 -placuta dento -mucozal a lingual a, folosit ain caz de atrofie avansat a a crestelor alveolare,
inaltime insuficient a a procesului alveolar, valoare parodontar a redus a a din tilor restan ti, torus
mandibular, bre se frontale;
-conectorul principal dentar, rar utilizat datorit a rigidit atii scazute si a slabei rezisten te mecanice;
-bara vestibular a, utilizat ain cazurile excep tionale in care nu se poate aplica un conector pe fa ta
lingual a a versantului mandibular [3, 18] .

5.4. Elementele de mentinere, sprijin si stabilizare
Sistemele de men tinere, sprijin si stabilizare sunt elementele protezei par tiale scheletate care
se opun deplas arilor protezei in timpul func tionaliz arii aparatului dento -maxilar, asigur and
mentinerea acesteia la nivelul c ampului protetic.
Se impart in dou a mari grupe:
1) elemente principale mecanice de men tinere, sprijin si stabilizare reprezentate de:
-mijloacele directe;
-mijloacele indirecte.
2) elemente auxiliare, nemecanice, de men tinere, sprijin si stabilizare.
Din categoria mijloacelor directe de men tinere, sprijin si stabilizare fac parte mijloacele
directe extracoronare si mijloacele directe intracoronare. Mijloacele directe extracoronare sunt
reprezentate de: cro sete (supraecuatoriale si subecuatoriale) si ata samente. Mijloacele directe
intracoronare sunt reprezentate de ata samentele de precizie si atasamentele de semiprecizie [3].
Crosetele, la r andul lor pot fi din punct de vedere al realiz arii tehnice: cro sete turnate si
crosete mixte (monoactive si biactive). Crosetele turnate se realizeaz a concomitent cu scheletul
metalic al protezei. Acestea au contact in suprafa ta cu dintele st alp favoriz and astfel reten tia
alimentar asi uzura tesuturilor dentare. Sunt rigide si transmit din tilor st alpi for te mari.
Elasticitatea lor depinde de lungimea bra tului retentiv. Activarea bra tului retentiv se poate face
doar in direc tie vestibulo – orala, iar fractura sa nu poate fi remediat a [3].
Crosetele turnate trebuie s aindeplineasc a anumite func tii:
-mentinere, asigurat a de por tiunea flexibil a a bra tului elastic;
-sprijin asigurat in principal de pinten, dar si de corpul cro setului, bra tul opozant si por tiunea
supraecuatorial a a bra tului retentiv;
-stabilizare asigurat a de elementele rigide supraecuato riale;

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

21 -reciprocitate asigurat a de plasarea corect a a bra tului opozant;
-pasivitatea reprezentat a de neexercitarea de presiuni asupra dintelui st alp de c atre cro setul
aplicat pe el;
-mentinerea indirect a;
-incercuirea reprezentat a de cuprinderea de c atre croset a cel pu tin 180 grade din circumferin ta
dintelui [3].
Crosetele turnate sunt reprezentate de:
-crosetele circulare care cuprind la r andul lor: cro setele Ackers cu deschidere dental asi cu
deschidere edental a; crosetele circulare cu trei bra te cu actiune posterioar a; crosetele circulare cu
4 bra te; cro setele circulare cu ac tiune dubl a; crosetul circular cu bucl a invers a; crosetul circular
multiplu; cro setul circular cu 6 bra te.
-crosetele Roach;
-crosetele divizate, care cuprind: cro setul divizat in ”T” ; cro setul divizat in semi ”T”; cro setul
divizat in ”Y”; cro setul divizat in ”I”, in ”L”, in ”S”, in ”U”, in ”V”;
-crosetele atipice, rar utilizate in practic a.
-crosetele Ney reprezentate de: cro setul Ney nr.1; cro setul Ney nr.2; cro setul Ney nr.3; crosetul
Ney nr.4; cro setul Ney monoactiv; cro setul Ney nr.5.
-crosetele speciale reprezentate de: cro setul RPI; cro setul cu pinten intern; crosetul circular cu
onlay ocluzal [3].
Tot mijloace principale mecanice de men tinere, sprijin si stabilizare sunt si sistemele speciale
sau ata samentele. Acestea sunt dispozitive fie prefabricate, fie fabricate par tial sau total in
laborator, pe baza unor preforme calcinabile, av and drept destina tie realizarea jonc tiunii dintre
PPS si dintii restan ti cuprin si intr- o protez a partiala fixa. Ele se prezint a sub o larg a varietate de
dispozitive, care sunt intr-un continuu proces de diversificare. Scopul lor comun este realizarea
unei leg aturi superioare din punct de vedere estetic intre proteza scheletat asi dintii restan ti [3].
Mijloacele indirecte de men tinere, sprijin si stabilizare sunt elementele scheletului metalic al
protezei par tiale care impiedic a deplasarea prin desprinderea seii terminale. Sunt reprezenate de
pintenii auxiliari ocluzali, supracingulari sau inciz ali [3, 25].
Elementele auxiliare, nemetalice, de men tinere, sprijin si stabilizare sunt reprezentate de:
adeziune, retentivit atile anatomice, tonicitatea muscular a, fric tiunea dintre din tii restan ti si
elementele PPS, gradul de finisare al protezei, conta ctele ocluzale dento – dentare [3, 25] .

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

22
5.5. Conectorii secundari
Conectorii secundari sunt elementele protezei scheletate care unesc componentele cro setelor
cu baza protezei, av and rol in distribu tia for telor asupra din tilor st alpi si a tesuturilor. Ca si
celelalte elemente ale protezei scheletate, ei trebuie s a aiba anumite caracteristici:
-rigiditate asigurat a printr -o latime si grosime adecvat a;
-traiect vertical;
-jonctiunea cu celelalte elemente ale protezei scheletate s a fie in unghiuri rotunjite;
-distan tare fa ta de tesuturile traversate [3].
In func tie de localizare si de rolul indeplinit, ace stia se impart in:
-conectori secundari proximali, care leag a pintenii ocluzali de saua protezei;
-conectorii secundari interdentari, care leag a conectorul principal cu pintenii de pe din tii stalpi
direc ti; pintenii ocluzali, supracingulari, incizali de pe din tii stalpi indirec ti; cro setul continuu;
-conectorii secundari proprii bra telor retentive ale cro setelor divizate, care leag abratul retentiv al
crosetului de saua protetic a;
-conectorul secundarde intarire al cro setului circular cu patru bra te [3, 24].

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

23

Capitolul II

1. Ipotez a de lucru

Lucrarea de fa ta are ca prin cipal obiectiv tratamentul protetic mobilizabil al edenta tiilor
terminale.
Edenta tia terminal a este o situa tie clinic a specific a tratamentului cu proteze par tiale
mobilizabile scheletate. Dac ain cazul edenta tiei par tiale intercalate se prefer a aplicarea pun tilor
si numai atunci c and, din diferite motive puntea este con traindicat a se va recurge pentru
tratament la o protez a partiala mobilizabil a, situa tiile clinice de edenta tie terminal a nu pot
beneficia de terapie protetic a fixain lipsa utiliz arii implantelor dentare, deoarece extensiile distale
ar duce in timp la compr omiterea lucr arii datorit a mobiliz arii din tilor st alpi prin suprasolicitarea
lor paraaxial a.
In ultimii a ni, odat a cu dezvoltarea implantologiei, a crescut speran ta de tratament al
edenta tiilor terminale prin protezare fix a supraimplantar a. Totu si, nu trebuie s a uitam ca exist a
pacien ti cu anumite afec tiuni generale sau condi tii loco -regionale care exclud posibilitatea
inser arii implantelor . Astfel, pacien tii cu risc de endocardit a infec tioasa, pacien tii diabetici, cu
probleme de coagulare, pacien tii cu osteoporoz a tratati cu bifosfona ti, pacien tii afla ti sub
chimioterapie, cei care au fost trata ti prin radioterapie in sfera oro -maxilo -facial a, sunt grupe de
pacien ti, la care procedura chirurgical a de inser tie a implantelor fiind contraindicat a, vor fi t ratati
cu succes prin proteza par tiala mobilizabil a.
Tratamentul mobilizabil al edenta tiilor terminale prin protez a scheletat a, comparativ cu
terapia supraimplantar a care necesit ain numeroase situa tii o augmentare chirurgical a prealabil a a
suportului osos, permite inlocui rea s tructurilor pierdute prin componenta acrilic a a seilor
protetice. Prin modelarea lor corect a, acestea vor substitui deficitul osos si vor oferi unsuport

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

24 adecvat p artilor moi . Pe l anga faptul c a se elimin a etapele chirurg icale, adesea costisitoare,
proteza scheletat a necesit asi un timp mai scurt de realizare.
O protez a mobilizabil a vizeaz a optimizarea esteticii, fona tiei, mastica tiei, s anatatii sistemului
stomatognat prin prevenirea migr arii din tilor limitrofi bre sei, dar si prin optimizarea ocluziei.
Comparativ cu proteza par tiala acrilic a, proteza scheletat a este superioar a din punct de vedere
mecanic dat orita componentei sale metalice. Prin reducerea la minim a volumului protezei
scheletate, aceasta se va integra mult mai bine din punct de vedere func tional, fiind mai bine
tolerat a si mai u sor acceptat a de pacien ti.
Astfel terapia prin proteze par tiale mobiliz abile r amane o foarte bun a optiune de tratament,
oferind un spectru larg de posibilit ati restaurative.

2. Material si metod a

Tratamentul edenta tiilor terminale (cls. I si II Kennedy) prin protez a partiala mobilizabil a
urmareste realizarea unei lucr ari protetice care s a asigure confortul pacientului, s aindeplineasc a
cerin tele de ordin mecanic si biofunc tional si presupune o succesiune de etape clinice si de
laborator.
In edenta tia par tiala care necesit a tratament prin protez a mobilizabil a scheletat a sunt necesare
cel putin dou asedinte de consulta tie. Consulta tia primar a reprezint ain cele mai multe situa tii
primul contact al pacientului cu medicul si este deosebit de important a. In cadrul primei
consulta tii se solicit a pacientului date de anamnez a, se real izeaz a examenul clinic general si
loco-regional, se indic a realizarea radiografiilor si se iau amprente pentru modelele de studiu si
diagnostic. Nu este recomandat s a facem in aceast a etapa nici un fel de afirma tii decisive legate
de diagnosticul final sau de planul de tratament, stiut fiind faptul c a examinarea radiografiilor
modific a adesea diagnosticul de edenta tie, deci consecutiv si planul de tratament.
Dupa studierea modelului de studiu si coroborarea tutur or datelor ob tinute, se stabile ste
diagnosticul final si planul de tratament care va fi prezentat si explicat pacientului in cursul celei
de a doua sedin ta de examinare.
Dupa ce pacientul isi da acordul in ceea ce prive ste planul de tratament, se vor real iza
tratamentele preprotetice si proprotetice, urmate de amprenta func tional a a campului protetic, pe
baza c areia se va turna modelul de lucru. In laborator, tehnicianul va realiza pe modelul de lucru

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

25 scheletul metalic al lucr arii fixe (dac a se opteaz a pentru solu tie de tratament compozit alc atuit
din protez a partiala fixasi protez a partiala mobilizabil a scheletata) si lingura individual a necesar a
amprent arii func tionale. Dup a proba scheletului metalic al p artii fixe, se ia amprenta
functionalizat a prin mi scarile Herbst cu lingura individual a. Pe baza acestei amprente,
tehnicianul va turna modelul func tional care va fi foliat, deretentivizat si duplicat in vederea
obtinerii modelului din mas a specific a de ambalat pe care se va realiza macheta scheletului
metalic al protezei.
Urrm atoarea etap a clinic a vizeaz a proba scheletului metalic si determinarea rela tiilor
intermaxilare. In prezen ta acestor date transmise de medic prin intermediul sabloanelor de
ocluzie, respect and indica tiile transmise prin fi sa de labor ator, tehnicianul dentar va realiza
macheta in cear a a componentei acrilice a protezei mobilizabile precum si componenta estetic a a
partii fixe.
In cabinet se va face proba machetei protezei mobilizabile pe model si in cavitatea oral a a
pacientului. Dac a macheta este corespunz atoare si sunt indeplinite indica tiile transmise de c atre
medic tehnicianului, se va trece la ultima prob a tehnic a- transformarea machetei in protez a finita.
Ultima etap a clinic a vizeaz a aplicarea in cavitatea orala si adaptarea protezei par tiale
mobilizabile. Este obligatoriu ca pacientul s a fie instruit in vederea inser tiei, dezinser tiei si
igieniz arii protezei.
Tratamentul prin proteze mobilizabile al edenta tiilor terminale nu trebuie considerat finalizat
dupa aplicarea proteze lor in cavitatea bucal a, ci el continu a prin dispensarizarea pacientului si
optimiz ari realizate periodic, suplinindmodific arile ce apar in timp la nivelul suportului muco –
osos.
Dintre cazurile de edenta tie partial a terminal a (clasa I si II Kennedy), la realizarea c arora am
participat, am ales s a prezint in cadrul acestei lucr ari 2 cazuri clinice de edenta tie par tialasi
subtotal a care au fost protezate adjunct. Pentru edenta tiile terminale care au avut unit ati dento –
parodontale restante favorabile protez arii in vederea ob tinerii sprijinului mixt (dento -parodontal
si muco -osos), am ales ca variant a de tratament proteze mobilizabile scheletate cu mijloace de
mentinere, sprijin si stabilizare reprezentate de sisteme speciale de tipul capselor.
In cazul unei edenta tii maxilare subtotale, am realizat o protez a mobilizabil a acrilic a de
tranzitie, ancorat a cu cro sete muco -alveolare.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

26 Protezele par tiale scheletate care au elemente speciale de men tinere, sprijin si stabilizare,
reprezint a partea mobilizabil a a unui sistem de tratament compozit. Partea fix a a sistemului
compozit este reprezentat a de o protez a partiala fixa (in cazul edenta tiilor terminale complicate
cu bre se suplimentare) sau de coroane de inveli s solidarizate (minimum 2 coroane solidarizate)
pentru o distribu tie larg a a for telor dezvoltate prin presiuni aplicate la nivelul extremit atii distale
a seii constituind un bra t de for ta al parghiei de gradul intai.
Avantajul major al utiliz arii sistemelor speciale de men tinere, sprijin si stabilizare este da t de
estetica superioar a a acestora comparativ cu cro setele turnate.

3. Cazuri clinice

3.1. Cazul I
-pacienta: M.I.
-varsta: 58 ani
-motivul prezent arii: mastica tie dificil a datorit a absen tei unit atilor masticatorii laterale, afectarea
functiei estetice si a fona tiei.
-istoricul bolii actuale: afectiunea a debutat insidios, pierderea unit atilor dentare fiind cauzat a de
procesele carioase extinse si complica tiile cariei dentare.
-antecedente personale fiziologice: grup sangvin A, menarha la 13 ani, 2 sarcini, 2 na steri
-antecedente personale patologice: apendicectomie
-antecedente heredo colaterale:
mama – HTA si Diabet zaharat
tata – Infarct miocardic
-examen clinic obiectiv
-examen clinic general:
-tip constitu tional normosom
-pacient a echilibrat asi cooperant a
-stare general a buna
-examen clinic loco -regional:
Inspec tie din norm a frontal a
-facies oval, simetric

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

27 -propor tionalitatea etajelor p astrata
-tegumente de culoare si aspect normal
-rosul buzelor normal
Inspec tie din norm a lateral a:
-profil drept prin pozi tionarea corespunz atoare a buzelor si mentonului in campul de
profil.
-palpare:
-contururi osoase integre
-puncte sinusale nedureroase
-grupe ganglionare nedecelabile
-puncte de emergen ta trigeminal a nedureroase
-examen ATM:
-amplitudinea deschiderii gurii normal a 4,5 cm
-excursia mentonului in baionet acu deplasarea nesimultan a a condililor, condilul de p artea
dreapt a avand o excursie mai redus a comparativ cu condilul de partea st anga care are o excursie
mai ampl a.
-palpare nedureroas a
-nu prezint a cracmente, crepita tii
-examen endooral
-mucoasa oral a de colora tie normal a
-orificiile de deschidere ale canalelor excretoare ale glandelor salivare nu prezint a semne
inflamatorii
-saliva de v ascozitate crescut a, clar a
-examen odontal

X X X X X X 21 12XXXXXX
X 7X X X3 2X 123 XXXXX

1.1, 1.2, 2.1, 2.2 – Abrazia marginii incizale gr.1
1.2- leziune cu lips a de susbstan ta pe suprafa ta mezial a

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

28 3.1, 3.2, 3.3, 4.2, 4.3 -abrazie gr.2
3.3- obtura tie de compozit pe suprafa ta vestibular a, incorect realizat a din punct de vedere al
adapt arii marginale.
4.7- acoperit de PFU metalic a necorespunz atoare din punct de vedere al adapt arii marginale si a
morfologiei ocluzale.

Fig 2.1 Aspect clinic ini tial

Examen parodontal: pacienta prezint a migr ari dentare patologice, at at grupul frontal maxilar
cat si cel mandibular fiind vestibularizat, treme la nivelul grupului frontal maxilar. Migrarea
apical a a ata samentului parodontal la nivelul lui 3.1 si 4.2 mezial este de 4mm, f ara mobilitate
dentar a patologic a.
Examenul monomaxilar si al suportului muco -osos
Arcada maxilar a:
-arcada in form a de elips a scurtat a distal bilateral
-bolta palatin a de latime si adancime medie, f ara toruspalatin, cu mucoasa de rezilien ta normal a
-creste edentate de l atime si inaltime medie, bine reprezentate, cu profil rotunjit pe sec tiune,cu
versant vestibular retentiv, favorabil protez arii
-fara exostoze osoase, f ara sensibilitate la presiune
Arcada mandibular a:

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

29 -arcada in form a de parabol a, scurtat a distal si intrerupt a datorita bre sei suplimentare din
hemiarcada 4
-creste alveolare laterale de l atime si inaltime medie, cu contur rotunjit pe sec tiune, denivelate,cu
versan ti vestibulari neretentivi
-rezilien ta mucoasei este mare in hemiarcada 3 si normal ain hemiarcada 4
-planseul si frenul lingual au inser tie joas a, favorabil a protez arii.
Examenul ocluziei statice eviden tiaza la nivelul grupului frontal prezen ta in sens sagial a
ocluziei psalidodonte cu circumscrierea incisivilor inferiori de c atre cei superiori; in sens vertical
este o acoperire de 1/3 corespunz atoare, iar in sens transversal nu se poate aprecia corect
coincidenta liniilor interincisive datorit a bresei edentate la nivelul lui 4.1. Datorit a absen tei
dintilor laterali, dimensiunea vertical a de ocluzie este micsorata stopurile dentao -dentare din
zona frontala nefiind suficiente pentru mentinerea DVO .
Ocluzia dinamic a este nefunc tional ain toate mi scarile mandibulei.

Fig 2.2 Examenul ocluziei statice cu arcadele in intercuspidare maxim a

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

30 Examin ari complementare

Fig2.3 Aspectul OPT inainte de extrac tia lui 4.1 si 4.5

Elaborarea diagnosticului
Diagnostic de urgen ta: situa tie clinic a stabil a, fara simptomatologie dureroas a la momentul
prezent arii.
Diagnostic odontal: abrazie generalizat a de gradul 1 la nivelul grupului frontal maxilar si
mandibular .
Diagnostic parodontal: parodontit a cronic a generalizat a maxilar asi mandibular a, medie, cu
resorb tii orizontale ale osului alveolar.
Diagnostic protetic – Edenta tie maxilar a clasa I Kennedy, neprotezat a, de etiologie mixta, cu
afectarea func tiilor masticatorie, estetic asi de auto intretinere, cu prognostic nefavorabil in lipsa
protez arii.
Edenta tie mandibular a clasa II Kennedy, subclasa 2, neprotezat a, de etiologie mixt a, cu
afectarea func tiilor masticatorie, estetic asi de auto intretinere, cu prognostic nefavorabil in lipsa
protez arii. Protez a fixa unidentar a integral metalic a la nivelul lui 4.6, necorespunz atoare din
punct de vedere al inchiderii marginale si al refacerii morfologiei.
Pe baza diagnosticului si a datelor culese s -a elaborat planul de tratament care a fost prezentat
pacientei. La nivelul arcadei maxilare s -a optat pentru realizarea unei proteze par tiale

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

31 mobilizabile acrilice cu sprijin muco -osos, ancorat a la nivelul versantului vestibular al procesului
alveolar prin cro sete muco -alveolare. La nivelul arcadei mandibulare s -a ales ca plan de
tratament un sistem compozit format din protez a partiala fixa metalo -ceramic a pe din tii stalpi
3.1, 3.2, 3.3, 4.2, 4.3 si intermediar 4.1 in raport semi sa cu creasta edentat a, protez a fixa
unidentar a metalic a la nivelul lui 4.7; componenta mobilizabil a a sistemului compozit va fi o
protez a partiala scheletat a cu sprijin mixt dento -parodontal si muco -osos, cu dou asei mixte,
conector principal bar a lingual asi elemente speciale de men tinere, sprijin si stabilizare
reprezentate de dou a capse, iar la nivelul lui 4.7 un cro set Ackers deschis dental.

Etape de tratament
Tratamente preprotetice nespecifice
Parodontal: am realizat i gienizare profesional asi abla tia PFU (protezei fixe unidentare) de la
nivelul lui 4.7 care, prin adaptarea marginal a necorespunz atoare constituie spin iritativ pt
parodon tiul acestui dinte.
Odontal: am ref acut obtura tia necorespunz atoare de la nivelul lui 3.3, am realizat tratamente
endodontice la nivelul din tilor 3.1, 3.2, 3.3, 4.2, 4.3, 4.7.
Trat amente prepro tetice specifice
Am preparat din tii stalpi 3.1, 3.2, 3.3, 4.2, 4.3 si am amprentat bonturile pentru realizarea unei
PPF provizorii.

Fig 2.4 Aspectul prepara tiilor dentare mandibulare preg atite pentru amprentare

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

32
Fig 2.5- Amprenta preliminar ain alginat a arcadei maxilare
Fig 2.6- Amprenta arcadei mandibulare,realizat a prin tehnica wash

Fig. 2.7 Verificarea PPF provizorie pe model

Fig. 2.8 Aspectul intraoral al PPF provizorii mandibular a

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

33 Etape protetice
Amprenta arcadei maxilare a fost luat a cu alginat, in portamprent a standard. Pe modelul
turnat, tehnicianul va realiza portamprenta individual a necesar a amprent arii func tionale.
Pentru amprentarea arcadei mandibulare in vederea realiz arii modelului de lucru pentru partea
fixa a sistemului compozit, am folosit o portamprent a standard. Am folosit ca material de
amprentare un silicon de condensare chitos si unul fluid in tehnica de a mprentare wash . Inainte
de amprentare am dilatat santul gingivo – dentar in vederea asigur arii accesului la limitele
subgingival e de prepara tie.

Fig 2.9Amprenta mandibular a cu silicon de condensare chitos si fluid

Dupa dezinser tia portamprentei de pe c ampul protetic am verificat corectitudinea amprent arii.
Urmatoarea etap a este reprezentat a de proba scheletului metalic al PPF metalo -ceramice si al
PFU metalice de la nivelul lui 4.7. In cadrul acestei etape am verificat adaptarea scheletului
metalic pe mo del: integritatea piesei protetice, lipsa defectelor de turnare, respectarea design –
ului. Cu componenta metalic a detasata de pe model am verificat suprafa ta intern a a fiec arui
element de reten tie.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

34
Fig 2.10 Verificarea scheletului metalic pe model

Fig 2.11- suprafa ta lingual a a scheletului metalic al PPF
Fig 2.12- aspectul PFU integral metalic

La proba scheletului metalic in cavitatea oral a am verificat inser tia acestuia, adaptarea intern a,
adaptarea marginal a, lipsa bascul arii, raportul elementelor speciale de men tinere sprijin si
stabilizare cu coama crestei.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

35
Fig. 2.13 Verificarea inser tiei scheletului metalic in cavitatea oral a

Fig 2.14 Verificarea adapt arii interne a scheletului metalic

Stratul de silicon fluid aplicat in vederea verific arii adapt arii interne trebuie s a fie uniform
distribuit, de grosime egal a, fara lipsuri sau surplusuri.
Amprenta in linguri individuale.
In cadrul acestei etape am verificat adaptarea pe model a lingurilor individuale maxilar asi
mandibular a, apoi am f acut proba si adaptarea lor in cavitatea oral a, prin aplicarea testelor
Herbst.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

36
Fig 2.15 Verificarea lingurii individuale maxilare pe model

Fig 2.16 Verificarea lingurii individuale mandibulare pe model

Dupa verificarea adapt arii perfecte a lingurilor individuale in cavitatea bucal a, am trecut la
amprentarea c ampului protetic .
Am luat amprenta c ampului maxilar si mandibular in lingurile individuale, prin tehnica
amprent arii cu gura deschis a, solicit and pacientei s a realizeze mi scarile func tionale Herbst, pe tot
parcursul amprent arii pana cand materialul a f acut priz a. Ca material de amprentare am folosit un
silicon de condensare de consisten ta fluid a. Anterior amprent arii arcadei mandibulare, scheletul
metalic al p artii fixe a f ost pozi tionat corect pe bonturi in cavitatea oral a, urm and ca ulterior s a se
detaseze odat a cu indep artarea amprentei din cavitate.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

37
Fig 2.17 Amprenta func tional a maxilar a

Fig 2.18 Amprenta func tional a mandibular a

Prin turnarea amprentelor, tehnicianul dentar ob tine modelele de lucru maxilar si mandibular.
Pe modelul maxilar va fi realizat sablonul de ocluzie , iar modelul mandibular special preg atit va
fi duplicat , pe acesta va fi realizat scheletul metalic al protezei scheletate pe care se v or monta
bordurile de ocluzie.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

38
Fig 2.19 Sablonul de ocluzie maxilar

Fig 2.20 Bordurile de cear a mandibulare fixate pe scheletul metalic al PPMS

La proba scheletului in cav itatea oral a am verificat adaptarea perfect a a tuturor elementelor:
adaptarea bra telor opozante la nivelul p artii orale a PPF , adaptarea bra telor cro setului la nivel ul
coroanei 4.7 si distan tarea corect a a barei linguale de versantul lingual al procesului alveolar
conform indica tiilor clinice in functie de rezilien ta mucoasei.
Determinarea si inregistrarea rela tiilor intermaxilare.
Cu ajutorul valurilor de ocluzie sus tinute de scheletul metalic, s -a trecut la det erminarea
relatiilor intermaxilare.
Aceast a etapa presupune determinarea DVO si inregistrarea rela tiilor intermaxilare utiliz and
sabloanele de ocluzie. Pentru a ob tine DVO, am determinat DVR (62 mm.) din care am sc azut 3
mm reprezent and spa tiul de inocluzie fiziologic a. Am ob tinut astfel un DVO de 59mm. Am

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

39 urmarit paralelismul planului de ocluzie cu linia bipupilar a frontal si cu planul Camper pentru
zona lateral a. Dup a ramolirea bordurilor de cear asi introducerea lor in cavitatea oral a, am condus
pacienta in rela tie centric a prin conducere unimanual a. Am solidarizat bordurile de cear ain
aceast a pozitie cu ajutorul unor cleme metalice, apoi am indep artat ansamblul din cavitatea
oralasi am verificat existen ta spa tiului protetic pentru componenta fizionomic a a PPF
mandibulare.

Fig 2. 21 Solidarizarea sabloanelor de ocuzie in rela tie centric a

Fig 2.22, 2.23Solidarizarea sabloanelor de ocluzie, vedere lateral a dreapta, st anga

Proba machetei.
In aceast a etapa am verificat macheta protezei acrilice maxilare si macheta componentei
acrilice a protezei scheletate mandibulare. Am realiza t si proba PPF mandibular a cu ceramica
aplicat a, dar neglazurat a.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

40 La proba lucr arilor pe model am verificat montarea din tilor, absen ta bascul arii pe model,
respectarea indica tiilor transmise in fisa de laborator cu privire la culoarea, forma si dimensiunea
dintilor artificiali. Cu ocluzorul inchis am verificat rapoartele de ocluzie.

Fig 2.24 Verificarea machetelor pe model, cu ocluzorul inchis

Fig 2.25 Macheta componentei acrilice a PPMS mandibulare
Fig 2.26 Verificarea machetelor in ocluzie, partea st anga

La proba machetelor in cavitatea oral a am urm arit absen ta bascul arii si adaptarea bazelor
protezelor la nivelul suportului muco -osos (proba spatulei negativ a). Am verificat rapoartele
ocluzale cu h artie de articula tie si controlul estetic din norm a frontal asi lateral asi controlul
fonetic.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

41
Fig 2.27 Proba machetelor in cavitatea oral a, norm a frontal a

Fig 2.28, 2.29 Proba spatulei negativ a bilateral

Proba lucr arii finale pe model si in cavitatea oral a.
In aceast a etapa am examinat lucrarea finit a pe model si in cavitatea oral a. Am verificat
inser tia si dezinser tia componentei fixe, ocluzia static asi dinamic a cu proteze aplicate in
cavitatea oral a. Apoi am cimentat provizoriu componenta fix ain prezen ta scheletului protezei.
Pacienta a revenit a doua zi pentru prima dezinser tie a protezei scheletate pe care o efectueaz a
medicul, apoi a primit indica tii cu privire la inser tia, dezinser tia si igienizarea pieselor protetice
dar si a elementelor din cavitatea bucal a.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

42
Fig 2.30, 2.31 Aspectul protezelor maxilar asi mandibular a

Fig 2.32, 2.33 Aspectul intraoral al lucr arilor protetice.

Prin cimentarea provizorie a componentei fixe, pacienta are posibilitatea de a se obi snui cu
noile lucr ari protetice si sa mentioneze orice inconvenient. In aceast a etapa este posibil a
retusarea componentei fixe si a celei mobile in cazul in care este necesar acest lucru.
Cimentarea de durat a se realizeaz a dupa perioada de acomodare cu ciment Fosfat de Zinc.
Inainte de cimentare se izoleaz a campul protetic, se degreseaz asi se usuc a atat bonturile dentare
cat si interiorul elementelor de reten tie ale PPF mandibular a. Ansamblul format din componenta
fixasi componenta mobilizabil a se izoleaz a cu cear a la nivelul sistemelor de capse, apoi se
cimenteaz a conduc andpacienta in intercuspidare maxim a, in prezen ta protezei maxilare
mobilizabile. Dup a priza ini tiala a cimentului s -a indep artat surplusul, av andu-se grij a pentru a
nu mobiliza partea fix a. Se u sureaz a mobilizarea p artii mobilizab ile prin indep artarea cerii
aplicate la nivelul elementelor speciale de men tinere, sprijin si stabilizare ,tinand cont de axul de
dezinser tie. Se indep arteaz a apoi tot surplusul de ciment si se realizeaz a miscarile de inser tie-
dezinser tie impreun a cu pacienta in fata oglinzii.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

43 Dupa cimentarea de durat a, pacienta va fi tinuta sub supraveghere si va fi chemat a la
controale periodice .

3.2 Cazul II
-pacienta : A.A.
-varsta : 51 ani
-motivul prezent arii: mobilitatea lucr arii protetice fixe metalo -acrilice de la nivelul arcadei
maxilare in cursul desf asurarii func tiilor aparatului dento -maxilar.
-istoricul bolii actuale: afec tiunea a debutat lent insidios, pierderea unit atilor dentare fiind
cauzat a atat de procesele carioas e extinse si complica tiile cariei dentare, c at si de mobilitatea
patologic a data de parodontopatia generalizat a.
-antecedente personale fiziologice: grup sangvin A, menarha la 15 ani, 3 sarcini, 3 na steri.
-antecedente personale patologice: Hipertiroidism – tratament cu Eutirox si Aritmie cardiac a
secundar a- tratament cu Propanolol.
-antecedente heredo -colaterale: mama cu HTA, tata cu insuficien ta cardiac a global a
-conditii de via tasi munc a: munca nu implic a stres fizic sau psihic
-Examen clinic obiectiv
-Examen clinic general:
-tip constitu tional normosom
-pacienta echilibrat asi cooperant a
-stare general a buna
-Examen clinic loco -regional
Inspec tie: din norm a frontal a:
-facies oval
-asimetria liniei bicomisurale, ascendent a spre st anga
-santuri nazo -labiale si mentonier u sor accentuate
-rosul buzelor vizibil
-tegumente de colora tie si consisten ta normal a
Inspec tie din norm a lateral a: profil drept
-palpare :
-contururi osoase integre

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

44 -puncte sinusale nedureroase
-grupe ganglionare nepalpabile
-puncte de emergen ta trigeminal a nedureroase
-examen ATM:
-amplitudinea deschiderii gurii normal a 4,5 cm
-excursia mentonului cu deviere spre dreapta
-palpare nedureroasa
-prezint a cracmente la inchidere si deschidere, mobilitate asimetrica a condililor: excursie mai
ampl a spre st anga
-examen endooral:
-mucoasa oral a normal colorat a
-bolta palatin a de ad ancime medie, cu fibromucoasa de rezilien tanormal a
-limba u sor maritain volum, ocup and bre sele edentate din zon ele laterale, lungimea frenului si
pozitia anterioar a fiind favorabile protez arii.
-orificiile de deschidere ale glandelor salivare mari – normale
-saliva de v ascozitate crescut a, clar a
-starea de igien a orala nesatisf acatoare
-examen odontal

8 X X XX 3 2 X
1 2 3 X 5 XX 8
8 X X X43 2 1 1 2 3 4XXX 8

1.2- dinte st alp, acoperit cu retentor coroan a metalo -acrilic a
1.3- egresat
2.1, 2.2 – dinti stalpi, retentori PPF acoperi ti cu coroane metalo -acrilice
2.3- carie mezio -palatinal a profund a
2.4- egresat
2.8- mobilitate patologic a grad 3, indica tie de extrac tie
3.1- abrazie incizal a gr.2, mobilitate gr. 3, retrac tie gingivala cls.3 Miller
3.2- abrazia marginii incizale, retrac tie gingival a cls 3 Miller

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

45 3.3- abrazie incizal a gr. 2
3.4- carie ocluzal a
3.8- obtura tie ocluzo -vestibular a de amalgam
4.1- abrazia margi nii incizale gr 2, mobilitate gr.3
4.2- abrazie incizal a gr 2, mobilitate gr.4, egresat
4.8- obtura tie ocluzal a compozit

Fig 2.34 Aspect clinic ini tial

Fig 2.35, 2.36 Ocuparea bre selor laterale prin volumul m arit al corpului limbii

-examen parodontal:
-pacienta prezint a migr ari dentare postextractionale, treme la nivelul grupului frontal
mandibular
-tartru supragingival si subgingival pe suprafa ta lingual a a grupului frontal mandibular.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

46 -retrac tii gingivale generalizate clasa 3 Miller, g auri negre, treme, mobilitate dentar a
patologic a grad 3 la nivelul lui 2.8, 4.1, 3.1, 4.8 si 4.2.
-pungi parodontale de 7 mm (2.8 mezial), 5 mm (4.3 distal) descoperireafurca tiei la 4.8
-sangerare la sondare
Examenul monomaxilar: se eviden tiaza arcada maxilar ain form a de elips aintrerupt a la nivelul
breselor laterale si arcada mandibular ain form a de parabol aintrerupt a de bre sele edentate.
La nivelul arcadei maxilare in zona frontal a este prezent a o protez a partiala fixa metalo –
acrilic a, ancorat a la din tii stalpi 1.2, 2.1, 2.2 si intermediar 1.1 in raport semi sa cu creata
edentat a, corect conceput a din punct de vedere al planului de tratament, dar incorect a din punct
de vedere al inchiderii marginale si estetic.
Examenul ocluziei statice:
-la nivelul grupului frontal in sens sagital, circumscrierea arcadei mandibulare de c atre cea
maxilar a, cu prezen ta treptei sagitale 3 -4 mm; in sens vertical, supraacoperire 2/3; in sens
transversal exist a suprapunerea liniei interincisive mandibulare cu c ea maxilar a.
-la nivelul caninilor de pe partea dreapt a: in sens sagital exist a mezializare de jum atate de cuspid,
in sens vertical supraacoperite 2/3 si in sens transversal circumscriere cu contact.
-la nivelul caninilor de pe partea st anga: in sens sagit al este raport neutral, in sens vertical
acoperirea este de 1/3, iar in sens transversal exist a o treapt a transversal a de 2 mm, f ara contact.
-datorit a lipsei stopurilor ocluzale laterale, DVO este mic sorata, ocluzia fiind men tinuta de
grupul frontal maxil ar si mandibular.
Examenul ocluziei dinamice: mi scarea de propulsie este nefunc tional a, cu interferen ta activ a
data de egresiunea lui 4.2; mi scarea de lateralitate dreapta si stanga se face prin ghidaj canin.

Examin ari paraclinice: OPT

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

47
Fig 2.37 Aspect radiologic evidentiat prin OPT

Elaborarea diagnosticului
Diagnostic de urgen ta: situa tie clinic a stabil a, fara simptomatologie dureroas a, insa cu
afectarea func tiei estetice prin fractura dintelui st alp 1.2 al PPF frontale metalo -acrilice.
Diagnostic odontal: leziuni carioase tratate corespunz ator la nivelul lui 3.8 si necorespunz ator
la nivelul lui 4.8; carie profund a la 2.3 netratat a.
Diagnostic parodontal: parodontit a cronic a generalizat a medie la nivelul arcadei maxilare,
sever a la nivel ul grupului frontal mandibular, curesorb tie osoas a orizontal a dublat a de defecte
osoase verticale eviden tiate radiologic.
Diagnostic ocluzal: ocluzie ad anca acoperit a, interferen te active in miscarea de ghidaj, abrazie
generalizat a la nivelul grupului frontal mandibular , denivelarea planului de ocluzie.
Diagnostic protetic: dup a efectuarea tratmentelor preprotetice specifice si nespecifice,
diagnosticul final este: Edenta tie par tiala maxilar a clasa 2 subclasa 3 Kennedy si edenta tie
partiala mandibular a clasa 2 subclasa 2 Kennedy, neprotezate, cu afectarea tuturor func tiilor
aparatului dento -maxilar si posibilitate a instal arii unui sindrom algo disf unctional temporo –
mand ibular , cauzat ded enivelarea planului de ocluzie si numeroasele interferen te generate de
schimb arile de pozi tieale din tilor.
Pe baza datelor culese prin anamnez asi examen obiectiv, am realizat urm atorul plan de
tratament pe care i l -am prezentat pacientei : realizarea la nivel maxilar si mandibula r a unui
sistem combina t ( PPF si PPS) alc atuit din dou a punti metalo -compozite pentru inchiderea
breselor frontale si dou a proteze par tiale scheletate, av and ca mijloace de men tinere, sprijin si
stabilizare sisteme speciale reprezentate de capse.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

48 Etapele de tratament
Tratament preprotetic nespecific: asanarea cavit atii orale si obtinerea st arii de s anatate a
suportului dento -parodontal.
Tratament preprotetic specific: ameliorarea suportului de sprijin muco – osos si dento –
parodontal in vederea ob tinerii st arii optime a acestora care s a asigure sprijinul mixt al protezelor
mobilizabile scheletate.
Tratament protetic definitiv: refacerea morfologiei arcadelor dentare si a func tiilor aparatului
dento maxilar. Aceasta se va realiza prin sisteme combinate de tratament alc atuite din 2 punti
metalo -compozite pentru inchiderea bre selor frontale si dou a proteze par tiale scheletate cu
sprijin mixt.
Tratament preprotetic nespecific
-Odontal: am realizat tratamentul tuturor leziunilor carioase si tratament endodont ic la nivelul lui
2.1, 2.2, 2.3, 3.2
-Parodontal: detartraj si surfasaj radicular, abla tia PPF de la nivelul lui 2.1, 2.2 incorect realizat a
din punct de vedere al inchiderii marginale.
-Chirurgical am efectuat extrac tia din tilor irecuperabili: 1.2 – rest radicular, 2.8, 3.1, 4.1, 4. 2, 4.8 –
mobilitate grad 3 si 4

Fig 2.38 Situa tia intraoral a dupa ablatia PPF si extrac tia 1.2

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

49
Fig 2.39 C ampul protetic mandibular dup a extrac tia din tilor irecuperabili.

Tratamente preprotetice specifice:
-am preparat loja radicular a de la nivelul lui 2.2 si am amprentat prin metoda indirect a pentru
realizarea unui DCR
-am preparat din tii 1.3 si 2.3 pentru realizarea unei PPF provizorii maxilare prin tehnica indirect a
pentru a prefigura planul de tratament final si a asigura posibili tatea continu arii vie tii sociale a
pacientei, de asemenea pentru protec tia bonturilor dentare. La nivel mandibular am realizat o
PPF provizorie prin metoda Scutan, cu din ti stalpi 3.2, 3.3 si 4.3.

Fig 2.40 Aspectul lucr arii PPF provizorie maxilar a

Dupa perioada de vindecare a pl agii postextrac tionale, am preparat unit atile dentare maxilare
si mandibulare restante in vederea amprent arii pentru componenta fix a a sistemului compozit.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

50 Proteza par tiala fixa maxilar a metalo -compozit a va avea din ti stalpi: 1.3, 2.1, 2.2, 2.3, 2.5 si
intermediari 1.1 si 1.2 in raport semi sa cu creasta edentat a, iar cea mandibular a cu din ti stalpi
3.2, 3.3, 3.4, 4.3, 4.4 si intermediari 3.1, 4.1, 4.2 in raport semi sa cu creasta edentat a.
Inainte de amprentarea bonturilor, am realizat dilatarea sulcular a pentru a asigura accesul
materialului de amprent a la nivelul limitelor subgingivale.

Fig 2.41 Aspectul c ampului protetic maxilar inainte de amprentare
Fig 2.42 C ampul protetic mandibular preg atit pentru amprentare

Am luat amprenta maxilar asi mandibular ain portamprente standard, cu silicon de condensare
de consisten ta chitoas asi fluid a prin tehnica wash, cu gura deschis a.

Fig 2.43 Amprenta arcadei maxilare
Fig 2.44 Amprenta arcadei mandibulare

Cele dou a amprente sunt trimise in laboratorul de tehnic a dentar a, unde tehnicianul va turna
modele de lucru maxilar si mandibular. Pe aceste modele vor fi realizate ini tial sabloanele de
ocluzie preliminare necesare determin arii rela tiilor intermaxilare pentru par tea fix a.
Determinarea rela tiilor intermaxilare pentru partea fix a.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

51 Aceast a etapa presupune determinarea DVO si inregistrarea rela tiilor intermaxilare utiliz and
sabloanele de ocluzie. Am determinat DVR din care am sc azut 2 -3 mm corespunz ator spa tiului
de inocluzie fiziologic a. Direc tia planului de ocluzie am realizat -o paralela cu planul bipupilar.
Dupa ramolirea valurilor de cear asi conducerea in rela tie centric a, am solidarizat sablonul
maxilar si mandibular in cavitatea oral a, apoi am indep artat ansambl ul, dup a racirea cu spray -ul
de aer.
Dupa determinarea rela tiilor intermaxilare si solidarizarea sabloanelor de ocluzie in pozi tia de
relatie centric a a pacientei, acestea vor fi trimise in laborator pentru a servi tehnicianului la
montarea modelelor de lucru in articulator.

Fig 2.45, 2.46 Montarea modelelor in articulator cu ajutorul sabloanelor de ocluzie

Proba componentei fixe.
In cadrul acestei etape am verificat pe model integritatea scheletelor metalice, lipsa plusurilor
sau a minusurilor,inser tia si dezinser tia lor, lipsa bascul arii.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

52
Fig 2.47 Verificarea scheletelor metalice pe model

La proba scheletului metalic in cavitatea orala am verificat: inser tia, dezinser tia, adaptarea
intern a (cu silicon de condensare de consisten ta fluid a), adaptarea marginal a, lipsa bascul arii.
Verificarea punctelor de contact dento -dentare, realizand stopuri de gradul 2.

Fig 2.48 Proba scheletului metalic in cavitatea oral a- verificarea adapt arii interne

Amprenta campului protetic in lingur a individual a.
In cadrul acestei etape am verificat adaptarea portamprentelor individuale pe modelul maxilar
si mandibular, apoi am f acut proba si adaptarea in cavitatea oral a, instruind pa cienta cu privire la
miscarile func tionale care vor fi necesare pe parcursul amprent arii.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

53
Fig 2.49 Verificarea adapt arii portamprentei individuale maxilare pe model
Fig 2.50 Verificarea adapt arii portamprentei individuale mandibulare pe model

Am luat amprenta maxilar asi mandibular a, in lingurile individuale cu scheletul metalic aplicat
in cavitatea oral a. La dezinser tia amprentei de pe c ampul protetic dup a functionalizarea acesteia
cu ajutorul mi scarilor Herbst,scheletul metalic trebuie s a ramana reten tionat in amprent a, fara
saisi modifice pozi tia.
La trimiterea amprentelor func tionale in laborator, se verific a corectitudinea pozi tiei p artii
fixe in amprent a.
Ca material pentru amprentarea func tional a am folosit un silicon de condensare de consisten ta
medie. Am amprentat c ampul protetic maxilar, apoi cel mandibular, solicit and pacientei s a
efectueze mi scarile func tionale Herbst corespunz atoare pentru modelarea marginilor amprentei.

Fig 2.51 Amprenta func tional ain lingura individual a maxilar a
Fig 2. 52 Amprenta func tional a mandibular a

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

54 Dupa dezinser tie, verificarea corectitudinii realiz arii si dezinfec tie, am trimis amprentele
functionale in laboratorul de tehnic a dentar a, pentru turnarea modelelor de lucru . Modelele de
lucru vor servi ob tinerii modelelor duplicate, pe care tehnicianul va realiza scheletul metalic al
protezelor scheletate.
Proba scheletului metalic al protezelor scheletate si determinarea rela tiilor intermaxilare.
Aceast a etapa presupune pozi tionarea mandibulei in rela tie centric a fata de maxilarul
suprerior la DVO sus tinut de componenta metalic a a partii fixe, prin stopurile din zona frontala
de grad 2. Planul de ocluzie in zona lateral a trebuie s a fie paralel cu Planul Camper. Dup a
determinarea direc tiei planului de ocluzie, am redus din bordurile de cear a pana cand, in pozi tia
de rela tie centric a, dimensiunea vertical a a etajului inferior a coincis cu valoarea determinat a
anterior.
Tot in aceast a etapa se verific a respectarea design -ului conectorilor principali maxil ar si
mandibular, adaptarea lor la tesuturile din cavitatea oral a, adaptarea pintenilor ocluzali ai
crosetelor Ackers in lacasele preparate in fosetele meziale ale din tilor 1.8 si 3.8.

Fig 2.53 Verificarea scheletului metalic al protezei scheletate pe modelul maxilar
Fig 2.54 Verificarea scheletului metalic pe modelul mandibular

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

55
Fig 2.55 Determinarea rela tiilor intermaxilare
Fig 2.56 Aspectul sabloanelor solidarizate in rela tie centric a

Proba machetei
In aceast aetapa am verificat machet a protezelor scheletate maxilar asi mandibular a pe model si
in cavitatea oral a. Am verificat componenta estetic a a lucr arilor protetice fixe. Am inserat piesele
protetice in cavitatea oral a a pacientei si am verificat ocluzia static asi ocluzia dinamic a, montarea
dintilor, absen ta bascul arii, respectarea indica tiilor din fi sa de laborator

Fig 2.57, 2. 58 Aspectul machetelor in ocluzie pe model (norm a frontal asi lateral a stanga)

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

56
Fig 2.59, 2. 60 Aspectul machetelor pe modelul maxilar si mandibular dinspre ocluzal

La proba machetelor in cavitatea oral a, am efectuat proba spatulei, care trebuie s a fie negativ a
bilateral.

Fig 2.61, 2.62 Proba spatulei negativ a bilateral dreapta/st anga

Fig 2.63 Verificarea aspectului estetic in sur as

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

57 Verificarea si proba lucr arii finale pe model si in cavitatea oral a.
In aceast a etapa am verificat lucrarea finit a atat pe model c at si in cavitatea oral a a pacientei.
Am verificat marginile protezelor scheletate, care trebuie s a fie rotunjite, bine finisate si lustruite
pentru a nu provoca leziuni la nivelul p artilor moi, marginea anterioar a a versantului seii in
continuarea versant alveolar. Am examinat ocluzia static asi dinamic a.

Fig 2.64, 2.65 Verificarea lucr arilor protetice finite pe modele

Fig 2.66 Proba si adaptarea lucrarilor finite in cavitatea oral a

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

58
Fig 2. 67 Verificarea ocluziei statice si dinamice cu h artia de articulare

Dupa proba si adaptarea ocluzal a, am cimentat provizoriu componentele fixe in prezen ta partii
mobilizabile. S -a facut demonstra tie in fata oglinzii pentru insusirea manoperelor de inser tie
dezinser tie si pacienta a fost instruit ain vederea igieniz arii elementelor speciale de men tinere,
sprijin si stabilizare si a c ampului protetic. Dup a perioada de acomodare, s -a realizat cimentarea
de dura ta cu ciment fosfat de zinc.
La controalele efectuate, s -a observat o rapid a acomodare cu lucr arile protetice, asimilate
perfect in func tionalitatea sistemului dento -parodontal.

Fig 2.68 Aspectul final dup a cimentarea de durat a- norm a frontal a
Fig 2.69 Aspectul final dup a cimentarea de durat a- norm a lateral a

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

59

Concluzii

1. Edenta tiile par tiale terminale netratate evolueaz a nefavorabil, provoc and prejudicii grave la
nivelul structurilor dento -parodontale restante. Sub ac tiunea for telor masticatorii, dintii restan ti
sunt suprasolicita ti, fapt ce duce in timp la mobilizarea si pierderea lor prematur a, iar lipsa
punctelor de contact dento -dentar, prin prezen ta bre selor edentate, favorizeaz a migr arile dentare
in toate direc tiile spa tiale, exist and posibilitatea apari tiei de contacte premature si interferen te.
2. Alegerea planului de tratament in cazul edenta tiilor par tiale se face numai dup a coroborarea
datelor clinice ob tinute la examinare cu datele furnizate de examin arile complementare.
Examenul clinic minu tios, solicitarea radiografiilor, studiul modelelor la paralelograf, sunt
indispensabile stabilirii diagnosticului si elabor arii unui plan de tratament corect.
3. In tratamentul mobilizabil al edenta tiei par tiale si mai ales in formele de edenta tii par tiale
subtotale, proteza par tiala acrilic a ofera o solu tie de tratament acceptabil a, temporiz and pentru o
perioad a instalarea edenta tiei totale.
4. Protezele par tiale scheletate sunt net superioare protezelor par tiale acrilice mobilizabile in
tratam entul edenta tiei par tiale, datorit a transmiterii par tial fiziologice a for telor masticatorii at at
suportului dento – parodontal c at sicelui muco -osos. Se reduce astfel atrofia marcat a a crestelor
alveolare, at at de intalnita la pacien tii purt atori de proteze mobilizabile acrilice ancorate cu
crosete de s arma.
5. Protezele par tiale scheletate sunt piese protetice care necesit a mai multe etape clinice si
tehnice de realizare, utilizarea paralelografului fiind indispensabil ain alegerea celei mai
favorabil eaxe de inser tie si dezinser tie.
6. De si majoritatea practicienilor consider a ca utilizarea cro setelor in men tinerea, sprijinul si
stabilizarea protezei scheletate este mai fiziologic a, utilizarea sistemelor speciale de men tinere,
sprijin si stabilizare o fera solutii estetice, adesea solicitate de c atre pacien tii beneficiari ai acestui
tip de tratament.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

60 7. Sistemul de men tinere de tip caps a, in varianta sa actual a, se bazeaz a pe fric tiunea
ecuatorial a dintre o patrice sferic a metalic asi elementul inter sanjabil din plastic sau teflon
continut de matrice. Avantajul acestui sistem utilizat in edenta tia terminal a este datorat formei
sferice a patricei, care permite seii terminale o u soara miscare de infundare f ara a solicita dintele
stalp, func tionand astfel ca un ruptor de for te.
8. In protezarea prin protez a partiala scheletat a a edenta tiilor par tiale maxilare, se prefer a
conectori principali cu l atime mare si grosime redus a,corela ti cu intinderea bre selor edentate.
9. Adaptarea l atimii conectorului princi pal maxilar la c ampul protetic si la extinderea bre sei
edentate reprezint a un factor important in asigurarea confortului pacientului.
10. Conceperea individualizat a a fiec arui plan de tratament conform aspectului elementelor
campului protetic, permite asigurarea unui design al protezei par tiale scheletate care s a asigure
fiabilitatea necesar aintregului ansamblu.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

61

Bibliografie

1. BRATU D., ANTONIE S. – Restaurarea edenta tiilor par tiale prin proteze mobilizabile ,
Ed. Medical a, Bucure sti, 2008.
2. A. IONESCU, Tratamentul edenta tiei par tiale cu proteze mobile , Ed. Na tional, 2006.
3. LASCU L. – ”Proteza par tiala mobilizabil a scheletat a, Examinarea pacientului edentat
partial, Elemente structurale ale protezei par tiale mobilizabile scheletate” , Ed. Medical a
Universitar a ”Iuliu Ha tieganu” Cluj – Napoca, 2006.
4.LASCU L. Proteza par tiala mobilizabil a scheletat a, Etapele clinico -tehnice in realizarea
protezei par tiale mobilizabile scheletate, Repara tii si optimiz ari, Ed. Medical a Universitar a
"Iuliu Ha tieganu" Cluj -Napoca 2006.
5. L. ENE, A. IONESCU, Proteza scheletat a, Ed. Medical a București, 1982
6. SABADUS I., CONSTANTINIUC M. Proteza par tiala mobilizabil a. Ed. Med. Un. "Iuliu
Hatieganu" Cluj -Napoca, 2003.
7. B ACIUT M. Implantologie oral a, Ed Medical a Universitar a "Iuliu Ha tieganu" Cluj
Napoca, 2007.
8. DONCIU V., DONCIU I., Protezapar tiala mobilizabila , Ed. Didactic asi pedagogic a,
Bucure sti, 2001
9. McCRACKEN, Removable partial prosthodontics , Elsevier Mosby, 2011
10. McHENRY K.R ., JOHANSSON O.E ., CHRISTERSSON L.A .- The effect of removable
partial denture framework design on gingival inflammation: a clinical model , Journal of
Prosthetic Dentistry , Nov. 1992, Vol. 68, Pag. 799 -803.
11. BORTUN C., SANDU L. Ghid practic de tehnologie a protezelor par tiale mobilizabile
scheletate , Ed. Eurobit, Timi soara,2007.
12. FORNA N.C. Actualit ati in clinica si terapia edenta tiei par tiale intinse. Tratat de
protetica , Ed "Gr. T. Popa." UMF Iasi, 2008

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

62 13. IONESCU A. Tratamentul edenta tiei par tiale cu proteze mobilizabile, Clinic a si tehnic a
de laborator , Ed National a, Bucure sti, 1999.
14. O.C.ANDREI, M. PAUNA, Proteza scheletat a cu capse in edenta tia terminal a, Ed.
Cermaprint, Bucuresti, 2007
15. M. PAUNA, E. PREOTESA , Aspectele practice in protezarea edenta tiei totale , Editura
Cerna, București, 2002
16. APPLEGATE OC, Evaluating oral structures for removable partial dentures , The
Journal ofProsthetic Dentistry ,Sept –Oct 1961, Vol. 11, Pages 882 –885
17. I. COCA, Proteze par tiale mobilizabile scheletate , Ed. Cermaprint, Bucuresti 2008
18. DAVENPORT J.C., BASKER R.M., HEATH J.R., RALPH J.P., GLANTZ O.P., The
removable par tial dentures equation , British Dental Journal, 28 Oct. 2000; Vol. 189; Pag. 414 –
424;
19. DEVIES S.J., GRAY R. M. J,MC.CORD J. F. – Good occlusal practice inremovable
prosthodontics , British Dental Journal , 10 Nov. 2001, Vol 191, Pag. 491 – 502
20.MacENTEE M.I .- Biologic sequelae of tooth replacement with removable partial
dentures: a case for caution , Journal of Prosthetic Dentistry , Aug. 1993, Vol. 70, Pag. 132 – 134
21. R ANDA SU I., Proteze dentare , Vol 2, Edi tia a III – a revizuit asi adaugita, Ed Medical a,
Bucure sti, 1998
22. SAITO M, NOTANI K, MIURA Y, KAWASAKI T – Complications and failures in
removable partial dentures: a clinical evaluation , Journal of Oral Rehabilitation 1 Aug. 2002,
Vol. 29, Pag. 627 -633.
23. POPA S., Protetic a dentar a, Editura Medical a, București, 2001
24. DAVENPORT J.C., BASKER R.M., HEATH J.R., RALPH J.P., GLANTZ O.P. –
”Connectors” , British Dental Journal , 24 Feb. 2001, Vol. 190,Pag. 184 – 191;
25. DAVENPORT J.C., BASKER R.M., HEATH J.R., RALPH J.P., GLANTZ O.P. –
”Indirect retention” , British Denta l Journal , 10 Feb. 2001,Vol. 190, Pag. 52, Pag 184 – 191 ;
26. ZLATRIC D.K., CELEBIC A., VALENTIC – PERUZOVIC M. -”The Effect of Removable
Partial Dentures on Periodontal Health of Abutment and Non -Abutment Teeth” , Jurnal of
Periodontology, Feb. 2002, Vol. 73 , Pag.137 -44

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

63 27. TUMRASVIN W , FUEKI K , OHYAM T .-”Factors associ ated with masticatory
performance in unilateral distal extension removable partial denture patients” , Journal of
Prosthodont ics, Ian -Feb 2006, Vol. 15, Pag. 25 -31.
28. BASKER, R. M., HARRISON A., DAVENPORT J.D., MARSHAL J.L., Partialdenture
designs in general dental practice . Br. Dent. J, 1988; 65 -245.
29..PRESHAW P.M ., WALLS A.W ., JAKUBOVICS N.S ., MOYNIHAN P.J ., JEPSON N.J .,
LOEWY Z . – ”Association of removable partial denture use wi th oral and systemic health ”,
Journal of Dentistry , Nov. 2011, Vol. 39, Pag. 711 -719.
30. ATTWOOD D. A., Reduction of residual ridges, a major oral disease entity , J, Prosth.
Dent. 1971, 26, 226 -231.
31. COCA I., COCA V., SPRING D., Protezarea dentar a mobilizabil a (in perspectiva
dezvolt arii). Ed. Cerma, 1995
32. DUMITRESCU S., Edenta tia par tialasi proteza mobilizabil a, Ed. Medical a Bucure sti,
1970
33. DUMITRESCU S., Restaurarea protetic a mobilizabil ain edenta tia par tiala, Ed.
Medical a, 1973
34. HENDERSON D.H., STEFFEL V.L., Partial Denture Construction Principles and
Techniques – third edition , Ed. The C.V. Mosby Company, 1969
35. HENDERSON D.H., Occlusion in removable partial prosthodontics, Journal of
Prosthetic Dentistry , Vol. 91, Issue 1, p1 –5
36. AXINN S, O’CONNOR RP JR, KOPP EN, Immediate removable partial denture
frameworks , J Am Dent Assoc, 1977, 95:583 -585
37. LEJOYEUX J. – ”Restauration pr othetique amovible de l’ edentation partielle” ,
Deuxieme Edition, Ed. Maloine, Paris, 1980.
38. KRATOCHVIL F.J., DAVIDSON P.N., GUJIT J. – ”Five -year survey of treatment with
removable partial dentures. Part I” , Journal of Prosthetic Dentistry Sept. 1982, Vol. 48, Pag.
237-244.
39. HOBKIRKA J.A. – ”Loss of the vertical dimension of occlusion and its management
implications” , International Journal of Prosthodontics, Dec. 2009, Vol. 22, Pag. 520–521.
40. BOREL JC., SCHITTLY J., EXBRAYAT J. Manuel de prothèse partielle amovible. Paris
: Masson, 1983.

BALINT EMANUEL BENIAMIN – 2018

64 41. FENNER W, GERBER A, MUHLEMANN H.R- ”Tooth mobility changes during
treatment with partial dent ure prosthesis” ,Journal of Prosthetic Dentistry, Jul. 1956, Vol. 6, Pag.
520-525.
42. DEVIES S.J., GRAY R. M. J,MC.CORD J. F. – ”Good occlusal practice inremovable
prosthodont ics”, British Dental Journal , 10 Nov. 2001, Vol 191, Pag. 491 – 502.
43. CHANDLER J.A ., BRUDVIK J.S .- ”Clinical evaluation of patients eight to nine years
after placement of removable partial dentures” ,Journal of Prosthetic Dentistr y, Iun. 1984 Vol.
51, Pag. 736 -43.
44. BERGMAN B , HUGOSON A , OLSSON C.O .-”Caries and periodontal status in patients
fitted with removable partial dentures : A ten -year longitudinal study” , The Journal of
Prosthetics Dentistry ,Nov. 1982, Vol. 48, Pag. 506 – 514.
45. BEGIN M. La prothèse partielle amovible : conception et tracé des chassis , Quintessence,
2004