Spcializar e: Psihologi e Aplicată În D omeniul S ecurității Național e LUCRARE DE DIS ERTAȚI E Relația dintr e stima d e sine, cognițiil e iraționa… [614655]
1
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Departamentul de Psihologie
Spcializar e: Psihologi e Aplicată În D omeniul S ecurității Național e
LUCRARE DE DIS ERTAȚI E
Relația dintr e stima d e sine, cognițiil e iraționa le și stresul la locul d e muncă
COORDONATOR:
Prof.univ.dr: Dani ela Ion escu
ABSOLV ENT:
Emanu ela-Alina CIUBOTARU
2
CUPRINS
ARGUM ENT ……………………………………………………………….. …………………………. pag.4
CAPITOLU L 1- CADRU T EORETIC
1.1 Descrierea conceputui …………………………………………….. …………………………..pag.5
1.1.2 Mod elul ABC ………………………………………………………………………… …pag. 9
1.1.3 Mod elul ABCD E……………………………………………… ……………………….. pag.10
1.2. T ehnicil e terapiei comportam entale ……………………………. ……………………….. pag. 13
1.3. Str esul organiza țional …………………………………………………. ………………………. pag. 15
1.3.1 Asp ecte psihologic e ale stresului …………………………. ……………………….. pag. 17
1.3.2 Asp ecte biologic e ale stresului …………………………… ………………………… pag. 20
1.3.3. Tipologii d e stres organizațional …………………………. ……………………….. pag. 22
1.3.4. Efectele stresului organizațional ………………….. ………………….. …………. pag. 27
1.4 Stima d e sine ……………………………………………………………. ……………………….. pag. 31
1.4.1 Stima d e sine ca mod erator și m ediator ………………. ……………. …………. pag. 31
CAPITOLUL 2. OBIECTIVELE ȘI METOGOLOGIA CERCETĂRII
2.1. Scopul și obi ectivele cercetării ………………………………… …………………………. pag. 34
2.2 Ipot ezele cercetării ……………………………………………………………………….. …….pag. 35
2.3 Participanți …………………………………………………………….. …………………………. pag. 35
2.4 Instum ente …………… ………………………………………………… …………………………. pag. 36
2.5 Proc edura ………………………………………………………………. …………………………. pag. 37
CAPITOLUL 3 – REZULTATELE CERCETĂRII
3.1 Prezentarea și analiza datelor ……………………………………………………………. …..pag. 38
3
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII ………………………………………… ……………………….. pag. 44
BIBLIOGRAFI E …………………………………………………………… ……………………….. pag. 46
ANEXE ………………………………………………………………………… …………………………pag. 51
4
ARGUM ENT
Lucrarea de față prezintă sinteza unor investigații prezentate în literatura de
specialitate, în legătură cu problematica str esului la locul d e munca, în r elație directă cu stima
de sine și cognițiil e irațional e.
Datele obținut e în cadrul c ercetării confirmă faptul că anumit e modificări din m ediu
determină r eacții dif erite la indivizi dif eriți. Str esul nu mai este tratat ca o dim ensiun e a
mediului fizic cum ar fi apariția unor evenimente consid erate stresante. Str esul este un
construct compl ex constând din num eroase variabil e și proc ese interrelaționat e, mai d egrabă
decât o simplă variabilă car e poate fi dir ect măsurată și controlată. Încadrat prin prisma
abordării cognitiv e, studiul str esului viz ează oam eni normali car e fac față, sau eșuează în a
face față probl emelor cu car e se confruntă. Stima d e sine reprezintă una din variabil ele care
influ ențează niv elul stărilor d e stres din activitat ea medicală. Astf el, confruntați cu ac eiași
stresori din m ediu, p ersoan ele cu o stimă d e sine scăzută vor experimenta mai mult e reacții
comparativ cu c ei cu stimă d e sine crescută.
Lucrarea este stucturată în tr ei capitole, primul capitol abordeză o serie de aspecte
teoretice, legate de: clarificarea conceptului, t ehnicil e terapiei comportam entale, stres, tipuri
de stres și efectele acestuia asupra angajaților din organizații, împr eună cu conc epe referitoar e
la stima d e sine și efectul mod erator/m ediator al ac esteia.
În capitolul doi și tr ei al lucrării sunt prezentate obiectivele, ipotezele, metodologia utilizată
precum și rezultatele cercetării, prin care este evidentiată l egatura dir ecta dintr e stresul
ocupațional și stima d e sine, împr euna cu r elația ditr e cognițiil e irațional e și stresul la locul d e
munca, evaluat e pe un lot d e 60 de participanți, 30 d e bărbați si 30 d e femei.
Datele obținute au confirmat doar una dintr e ipoteze, indicând faptul ca stima d e sine este
predictor s emnificativ p entru niv elul str es din organizații, infirmând ipoteza conform căr eia
cognițiil e irațional e sunt în l egătura dir ecă cu str esul organizațional.
5
CAPITOLUL 1. CADRU T EORETIC
1.1.Descrierea conceptului:
Terapia cognitivă comportam entală (CBT) este un tip d e psihot erapie care a devenit o part e
crucială a psihologi ei. Deși a fost inițial formulată ca un tratam ent pentru d epresie, ea este
implicată acum în tratam entul multor tulburări dif erite.
Potrivit Clinicii Mayo, CBT este "un tip comun d e terapie orală (psihot erapie). Lucrați
cu un consili er de sănătat e mintală (psihot erapeut sau t erapeut) într -un mod structurat,
participând la un număr limitat d e sesiuni. CBT vă ajută să d eveniți conști enți d e gândir e
inexactă sau n egativă, astf el încât să put eți vedea mai clar situațiil e provocatoa re și să l e
răspund eți într -un mod mai eficient ".
Potrivit Institutului B eck, CBT este "o psihot erapie orientată spr e timp, structurată și
orientată cătr e prezent, îndr eptată spr e rezolvar ea probl emelor actual e și pentru pr edarea
abilităților cli enților d e a modifica gândir ea și comportam entul disfuncțional".
Alianța Națională privind bolil e mintal e (NAMI) spun e că "t erapia comportam entală
cognitivă (CBT) s e conc entrează p e explorar ea relațiilor dintr e gânduril e, sentimentele și
comportam entele unei persoan e. În timpul CBT un t erapeut va lucra în mod activ cu o
persoană p entru a d escoperi mod ele nesănătoas e de gândir e și modul în car e acestea ar put ea
provoca comportam ente și credințe self-distructiv e.”
Potrivit S erviciului Național d e Sănătat e (NHS) din Anglia, "CBT s e bazează p e ideea
potivit căr eia gânduril e, sentimentele, senzațiil e și acțiunil e fizice sunt int erconectate și, de
asemenea gânduril e și sentimentele negativ e te pot prind e într-un ciclu vicios. Spr e deosebire
de alte tratam ente, CBT s e ocupă d e probl emele actual e, mai d egrabă d ecât să s e conc entreze
asupra probl emelor din tr ecut. Se caută modalități pr actic e de a îmbunătăți star ea de spirit p e
o bază zilnică. "
În cele din urmă, în conformitat e cu dicționarul M erriam -Webster, CBT este "psihot erapia
care combină t erapia cognitivă cu t erapia comportam entală prin id entificar ea mod elelor
defectuoas e sau maladaptiv e de gândir e, răspuns emoțional sau comportam ent și înlocuir ea
acestora cu mod ele de gândir e, răspuns emoțional sau comportam ent dorit. “
6
Ideea de bază a t erapiei comportam entale cognitiv e este că persoan ele cu depresie au un s et de
conving eri despre ei înșiși. Ac este credințe îi determină să aibă în mod automat gânduri
negativ e ca răspuns la adv ersitat e, iar ac este gânduri îi d etermină să s e retragă și să d evină
mai d eprimați.
Beck a fost psihologul car e a conc eptualizat mai întâi c eea ce cunoașt em acum ca t erapie
comportam entală cognitivă. La f el ca toti oam enii d e stiinta, el nu a facut ac est lucru fara
ajutor si a fost inspirat d e o gama larga d e ganditori, d e la filosofi antici ca Epictetus la
psihanalistii din fata lui ca Kar en Horn ey, Alfr ed Adl er si multi altii (B eck, 2011). În cadrul
Univ ersității din P ennsylvania, col egii lui B eck Rush, Brian Shaw și Gary Emery au avut o
importanță crucială p entru a ajuta la d ezvoltar ea și d efinirea CBT, în sp ecial p entru a ajuta la
definirea ac esteia pentru o audi ență mai largă cu manualul d e “Tratam ent al t erapiei
cognitiv e” pe care l-au publicat. D e asemenea, tr ebuie remarcat faptul că t erapia
comportam entală a pr ecedat-o pe Beck, d eoarece John B. Watson și Rosali e Rayn er lucrau cu
terapia comportam entală încă din 1920, cu experimentul "Littl e Albert" (Watson & Rayn er,
1920). T erapia comportam entală a continuat să fie cercetată d e mulți psihologi, inclusiv B.F
Skinn er (Skinn er, 1974) și Jos eph Wolp e (Wolp e, 1976.. T erapia car e se conc entrează asupra
cunoașt erii d e sine este, de asemenea, pr e-dată d e Beck, inclusiv o lucrar e ca terapia
emoțională rațională a lui Albert Ellis ( Ellis & Sagarin, 1965). T erapia cognitivă a lui B eck,
care a ajuns să fi e îmbrățișată d e către behavioriști, c eea ce a dus în c ele din urmă la t erapia
numită CBT, mai d egrabă d ecât la t erapia cognitivă.
Deși a fost inițial int enționată ca t erapie de vorbir e pentru d epresie, terapia comportam entală
cognitivă este acum aplicată p e scară largă și în alt e situații. D e exemplu, este din c e în ce mai
frecvent ca studiil e privind CBT să examin eze CBT livrat e într-un cadru on -line, mai d egrabă
decât într -un cadru individual (Noguchi et al., 2017, Sp ence et al., 2017, Vig erland et al.,
2017). CBT poat e fi, de asemenea, administrat prin int eracțiuni t elefonic e (Sockalingam și
colab., 2017), car e arată dif eritele metode de livrar e CBT a fost aplicată dincolo d e sesiunea
de terapie inițială d estinată în p ersoană. În afară d e a fi aplicat în dif erite setări d ecât a fost
inițial d ezvoltat, CBT este, de asemenea, aplicat la tot f elul d e afecțiuni dincolo d e ținta
inițială a tratam entului, car e a fost d epresia. Un studiu pilot r ecent a analizat utilizar ea CBT,
fie chirurgi e pre- sau post -bariatrică p entru a controla patologia alim entară și bunăstar ea
generală (Sockalingam et al., 2017).
7
Un alt studiu r ecent a analizat utilizar ea CBT p entru a ajuta paci enții cu canc er să-și măr ească
nivelul funcțiilor cognitiv e (Kuch erer & F erguson, 2017). CBT a fost, d e asemenea, utilizat
pentru tratam entul anxi etății, în sp ecial a anxi etății în rândul tin erilor (Sp ence și colab., 2017,
Vigerland și colab., 2017). În c ele din urmă, CBT a fost privit ca un posibil tratam ent pentru
halucinațiil e auditiv e la paci enții cu schizofr enie (Kennedy & Xyrichis, 2017).
Una dintr e cele mai int eresante și promițătoar e domenii de aplicar e pentru CBT este în școli.
Este ușor d e imaginat cât d e dăunătoar e pot fi conving erile necontrolat e pentru copii, cum ar
fi ideea "Sunt prost la mat ematică, nu pot să o ajut". Un studiu int eresant a analizat utilizar ea
CBT în școlil e primar e ca măsură pr eventivă p entru r educerea anxi etății (Stallard et al.,
2014). Autorii au d escoperit ca invatar ea abilitatilor inspirat e de CBT p entru copiii d e la
scoala primara l e-a ajutat sa aiba niv ele mai scazut e de anxietate, indif erent de nivelul initial.
Acest lucru indică faptul că introduc erea CBT în școli fără discriminar e poate ajuta elevii car e
sufera de anxietate.
Deoarece CBT a fost aplicat m ediului școlar, r ezultă că CBT poat e fi util și în m ediul d e
lucru. Un studiu a analizat utilizar ea CBT p entru a ajuta lucrătorii din birouri car e aveau
probl eme cu insomnia (Yamamoto et al., 2016). Autorii au d escoperit ca si o int ervenție de 90
de minut e ar put ea contribui la r educerea atât a niv elului insomni ei, cât și a niv elelor g enerale
de stres pentru lucratorii din ac est studiu. P entru ac easta int erventie de 90 de minut e, studiul a
folosit un program d e educar e a somnului bazat p e un tip sp ecific d e CBT d ezvoltat p entru
insomni e (CBT -i), car e arată cum CBT poat e fi personalizat p entru scopuri foart e specifice.
CBT a fost chiar inv estigat ca un instrum ent util p entru prizoni eri. Un studiu a analizat
utilizar ea CBT în rândul fumătorilor din închisoar e și a constatat că un program CBT d e 10
săptămâni a fost mai eficient în a ajuta d eținuții să r enunțe la fumat d ecât un program
tradițional d e consili ere cu ac eeași lungim e (Ony echi et al., 2017). Un alt studiu a înc ercat să
utiliz eze CBT ca modalitat e de a reduce ratele extrem de mari d e sinucid ere în rândul
deținuților d e sex masculin (Pratt et al., 2016). Autorii au analizat numai tr ei cazuri dintr -un
studiu controlat, randomizat, mai mar e, dar au concluzionat că CBT poat e ajuta la r educerea
sinucid erii în rândul d eținuților masculi și că este nevoie de cercetări suplim entare. Aceste
două studii car e investigh ează două situații foart e diferite care ar put ea ap ărea într -o
închisoar e arată cum CBT poat e fi adaptat p entru scopuri dif erite chiar și în cadrul un ei
comunități. Studiil e de mai sus, car e reprezintă doar o fracțiun e din activitat ea desfășurată în
prezent cu CBT, arată cum există aproap e un număr infinit d e cereri de CBT.
8
Terapia comportam entală cognitivă și -a extins sf era de acțiun e dincolo d e sesiunea de
psihot erapie tradițională și, d e asemenea, și-a extins acop erirea dincolo d e depresie. Terapia
comportam entală cognitivă este acum consid erată o opțiun e de tratam ent pentru mai mult e
tipuri d e tulburări dif erite și este din c e în ce mai apr eciata dr ept alt ernativă și un suplim ent la
intervențiile farmacologic e(cazuri d e tulburar e hiperactivă cu d eficit d e atenție (ADHD )
(Rajeh și colab., 2017).
Acest lucru ins eamna ca CBT poat e fi aplicat la o gama larga d e afectiuni (si chiar si in
cazuril e in car e nu exista tulburar e), si livrat e in mai mult e moduri. Este clar că CBT a d evenit
un tratam ent psihologic principal.
Rolul CBT în psihologi e este unul important și s e pare că rolul său va continua să s e extindă
numai p e măsură c e sunt explorat e și studiat e mai mult e utilizări pot ențiale ale CBT. Nu este
greu de imaginat că în c ele din urmă CBT ar put ea fi chiar livrat e sub forma un ei aplicații
smartphon e (bine, cel puțin una d ezvoltată d e psihologi).
În afară d e roluril e prezente ale CBT, ar tr ebui obs ervat și rolul tr ecut al CBT -ului în
psihologi e. Mai exact, t erapia comportam entală cognitivă a jucat un rol crucial în r edefinirea
modului în car e depresia este examinată și tratată. Ac est rol a cr escut dincolo d e depresie, iar
CBT a ajutat la d escoperirea ideii că tulburăril e de sănătat e mintală pot r ezulta din probl eme
foart e personal e și din condiții sp ecifice, astf el încât tratam entul dif eritelor tulburări ar tr ebui,
de asemenea, individualizat p entru paci entul tratat. Ac easta a făcut part e dintr -o mișcar e
importantă în psihologi e, car e a înc eput să s e conc entreze pe planuri d e tratam ent
personalizat e, și nu p e abordar ea "o singură mărim e pentru toți", car e este luată un eori în
tratar ea bolilor fizic e.
Diferența dintr e terapia tradițională cognitivă comportam entală și t erapia pozitivă cognitivă
comportam entală este similară dif erenței dintr e psihologia tradițională și psihologia poz itivă.
În cazul în car e psihologia tradițională și tratam entul tradițional comportam ental cognitiv s e
conc entrează p e tratar ea patologi ei, psihologia pozitivă și CBT pozitiv s e conc entrează p e
creșterea stării d e bine independente de patologi e. Acest lucru înseamnă, d e asemenea, că
CBT pozitiv, ca și psihologia pozitivă, ar e un număr mai mar e de persoan e care ar put ea
beneficia d e el.
9
Pe lângă faptul că nu s e conc entrează p e tratar ea vreunui tip d e tulburar e sau patologi e, CBT
pozitiv ar e, de asemenea, o m etodă ușor dif erită d e cea CBT tradițională. D e exemplu, în timp
ce CBT s e conc entrează în mod tradițional p e gânduri și cr edințe maladaptiv e și ajust ează
acele gânduri și cr edințe, CBT pozitiv s e conc entrează asupra punct elor fort e și valorificării
celor mai put ernice (Prasko et al., 2015). Ac est acc ent pe punct ele forte ale unui individ este
în concordanță cu abordar ea mai p ersonalizată adoptată d e CBT, spr e deosebire de
tratam entele anterioar e pentru d epresie.
Deși această s ecțiun e este intitulată "CBT tradițional vs. pozitiv", un lucru int eresant este că
CBT pozitiv poat e fi de fapt încorporat într -un program tradițional d e tratam ent CBT. Adică,
un program tradițional CBT car e încearcă să r emedieze modelele de gândir e disfuncțională
poate includ e, de asemenea, o conc entrar e CBT pozitivă asupra constatării forț ei.
Cu alt e cuvint e, terapia cognitivă comportam entală pozitivă nu numai că îi ajută p e oameni
să-și măr ească bunăstar ea ind ependentă d e orice fel de tulburar e sau patologi e, dar poat e și să
consolid eze planul d e tratam ent al un ei persoan e care se ocupă d e o anumită tulburar e.
Mod elul ABC al lui Alb ert Ellis este o part e importantă a t erapiei comportam entale rațional e-
emotiv e (REBT). R EBT a s ervit ca un pr ecursor al terapiei cognitiv -comportam entale (CBT),
iar mod elul ABC este acum un tratam ent frecvent utilizat în int ervențiile CBT.
CBT ar e rădăcinil e sale directe în terapia cognitivă (CT) a lui Aaron B eck, p e care a
dezvoltat -o atunci când a d ecis că tratam entele contemporan e pentru d epresie s-au conc entrat
prea mult asupra evenimentelor tr ecute, mai d egrabă d ecât asupra cr edințelor actual e (cum ar
fi conving erea că nim eni nu este sufici ent de bun p entru locul d e muncă ) (B eck, 2011).
Beck's CT ar e însă rădăcinil e proprii, iar R EBT-ul lui Alb ert Ellis. Mai exact, R EBT este
"forma originală și unul dintr e pilonii principali ai t erapiilor cognitiv -comportam entale
(CBT). Alături d e terapia cognitivă (CT) cr eată d e Aaron B eck (1976), ac easta a s ervit dr ept
bază p entru d ezvoltar ea CBT "(David et al., 2018).
1.1.2 . Mod elul ABC
Cu alt e cuvint e, REBT este atât un pr ecursor cât și o formă d e CBT. Principal ele lucruri car e
au pus R EBT și CBT în afară d e terapiil e cognitiv e anterioar e sunt că c ele doua tipuri
deterapie, țintesc credințele ca un curs fundam ental d e tratam ent.
10
Ideea de bază din spat ele modelului ABC este că "evenimentele externe (A) nu provoacă
emoții (C), ci cr edințele (B) și în sp ecial cr edințele irațional e (IB)" (Sarracino et al., 2017).
Un alt mod d e a gândi este că "emoțiil e și comportam entele noastr e (C: Cons ecințe) nu sunt
direct determinat e de evenimentele de viață (A: Activar ea evenimentelor), ci mai d egrabă d e
modul în car e aceste evenimente sunt proc esate și evaluat e cognitiv (B: Cr edințe)" (Olt ean și
colab., 2017). Mai mult, după cum r eiese din primul citat, R EBT împart e credințele în
credințe "rațional e" și "irațional e". Ellis cr edea inițial că R EBT era incompatibilă cu
religiozitat ea sau c el puțin cu r eligiozitat ea "absolută", d eși a ajuns să acc epte că anumit e
tipuri d e religiozitat e sunt compatibil e cu R EBT ( Ellis, 2000). În mod sp ecific, potrivit lui
Ellis, cr edința într -un "Dumn ezeu iubitor" poat e duce la rezultat e pozitiv e pentru sănătat ea
mintală, în timp c e credința într -un Dumn ezeu "supărat" poat e duce la rezultat e negativ e în
materie de sănătat e mintală. Ac easta este cu siguranță o afirmați e îndrăzn eață, dar arată
evoluția gândurilor lui Ellis asupra R EBT și mod elului ABC, în sp ecial modul în car e se
referă la religie.
1.1.3 . Mod elul ABCD E
Mod elul ABC poat e fi denumit, d e asemenea, mod elul "ABCD E", în car e D reprezintă
disperarea credințelor, iar E reprezintă efectul nou, r ezultatul păstrării cr edințelor mai
sănătoas e (Jorn, 2016). Ac est lucru nu este diferit de modelul ABC în practică, d eoarece
discursul este o part e esențială a mod elului ABC (cum ar fi în cazul cont estării un ei credințe
11
irațional e de ao transforma într -o credință rațională), iar efectul nou este pur și simplu
rezultatul dispută. Ap elarea modelului "ABCD E" în locul mod elului "ABC" fac e pur și
simplu ac ești doi pași mai explicit, dar ac eștia sunt pr ezenți indif erent de ceea ce o num ește.
Atât în modelul ABC, cât și în mod elul ABCD E, aceasta ar put ea arăta o s erie tipică d e
gânduri (singura dif erență fiind ac eea că mod elul ABCD E este explicit d espre "D" și " E":
Activar ea evenimentului (s e întâmplă c eva cu cin eva)
B: Conving erea (evenimentul d etermină ca cin eva să aibă o cr edință, fi e rațională, fi e
irațională)
C: Cons ecință (cr edința a dus la o cons ecință, cu cr edințe rațional e care duc la
consecințe sănătoas e și credințe irațional e care duc la cons ecințe nesănătoas e)
D: Discuți e (dacă cin eva a avut o cr edință irațională car e a cauzat cons ecințe
nesănătoas e, trebuie să-i cont este această cr edință și să o transform e într-o credință
rațională)
E: Efect nou (disputa a transformat cr edința irațională într -o credință rațională și
persoana ar e acum cons ecințe mai sănătoas e ale credinței lor ca r ezultat)
Mod elul ABC a r eușit să trat eze și probl emele de furie (Full er et al., 2010). Ac est tratam ent a
fost d eosebit de promițător, d eoarece participanții au fost capabili să s e ocup e de furia lor, în
12
timp c e se confruntau cu d eclanșatori pot ențiali d e furie, în loc să evite pur și simplu
declanșar ea furi ei. Ac est lucru subliniază id eea că mod elul ABC funcțion ează schimbând
conving erile ca răspuns la m ediul înconjurător, în loc să schimb e mediul înconjurător.
În cazuril e de furie nesănătoasă și alt e cazuri d e emoții n egativ e nesănătoas e, dif erența
esențială este între credințele rațional e și irațional e (Ziegler & Smith, 2004). În anumit e
situații, cu toat e acestea, mod elul ABC nu poat e fi desfășurat ca atar e. De exemplu, tratar ea
unei persoan e care suferă, cum ar fi o p ersoană care suferă de pierderea unui copil, n ecesită o
modificar e. Acest lucru s e dator ează faptului că, în cazul dur erii, disputa "logică" nu este
utilă, ci este folosită l egitimar ea și normalizar ea: pierderea unui copil este și nu este logică
"(Malkinson & Brask -Rustad, 2013).
În general, mod elul ABC funcțion ează prin transformar ea credințelor irațional e în ceea ce
privește activar ea evenimentelor în cr edințe rațional e, care, la rândul lor, conduc la cons ecințe
și emoții mai bun e. În un ele cazuri însă, cum ar fi dur erea, nu este vorba d espre transformar ea
credințelor irațional e în credințe rațional e, ci d espre "legitimar ea și normalizar ea" cr edințelor
prezente. În c ele mai mult e cazuri, însă, mod elul ABC viz ează cr edințele irațional e
Restructurar ea cognitivă sau r efractar ea cognitivă este un proc es terapeutic car e ajută cli entul
să descopere, să provoac e, să modific e sau să -și înlocuiască gânduril e lor n egativ e, irațional e
(sau distorsiuni cognitiv e).
Este o bază a t erapiei comportam entale cognitiv e și un instrum ent frecvent utilizat în s etul de
instrum ente al unui t erapeut, deoarece multe dintr e probl emele noastr e sunt cauzat e de moduri
defectuoas e de a ne gândi la noi înșin e și la lum ea din jurul nostru. R estructurar ea cognitivă
își propun e să îi ajut e pe oameni să își r educă str esul prin cultivar ea unor obic eiuri d e gândir e
mai pozitiv e și mai funcțional e (Mills, R eiss, & Domb eck, 2008).
Deși poat e părea dificilă scgimbar ea propriilor moduri d e gândir e, este de fapt comparabil cu
orice altă abilitat e – este greu startul, dar cu practica, cont estațiil e propriilor gânduri și
credințe negativ e vor dispăr ea.
Există atât d e multe moduri în car e gândir ea oam enilor poat e juca f este, încât este aproap e
surprinzător faptul că gândim într -un mod mai funcțional d e cele mai mult e ori!
13
Distorsiunil e cognitiv e sunt modalități gr eșite sau părtinitoar e de a gândir e asupra propri ei
persoan e și / sau la propriul m ediu. Sunt cr edințe și mod ele de gândir e care sunt irațional e,
false sau in exacte și au pot ențialul d e a provoca daun e grave sentimentului d e sine, încr edere
și capacitat e de reușită.
Una dintr e cele mai comun e distorsiuni cognitiv e este mărir ea sau minimizar ea, o
distorsionar e dăunătoar e care afectează modul în car e evaluăm l ucruril e care se întâmplă.
1.2 Tehnicil e terapiei comortam entale
Mult e dintr e cele mai popular e și eficiente tehnici d e terapie comportam entală cognitivă sunt
aplicat e la ceea ce psihologii num esc "distorsiuni cognitiv e" (Grohol, 2016)
Filtrar ea: se referă la modul în car e mulți dintr e noi pot ignora cumva toat e lucruril e
pozitiv e și bun e din zil ele noastr e, pentru a n e conc entra doar p e negativ. Poat e fi prea
ușor să trăi ești într -un singur asp ect negativ, chiar dacă este înconjurat d e o mulțim e
de lucruri bun e.
Gândir e polarizată / gândir e "alb-negru": această distorsiun e cognitivă ar e în vedere
numai alb -negru, fără nuant e de gri. Ac easta este gândir ea totală sau fără nimic, fără
spațiu d e compl exitate sau nuanță. Dacă nu funcționați p erfect într -o anumită zonă,
atunci s e poate vedea ca un eșec total, în loc d e pur și simplu n ecalificari într -o zonă.
Suprag eneralizar ea: ia un singur incid ent sau punct în timp și o folos ește ca unic
element de probă p entru o concluzi e generală. D e exemplu, o p ersoană poat e fi în
căutar ea unui loc d e muncă, dar ar e o experiență n ecorespunzătoar e de interviu, dar în
loc să -l evalueze ca un mom ent mai puțin favorabil și să înc erce din nou, ac eștia
concluzion ează că sunt t eribili la int erviu și nu vor primi niciodată o of ertă de muncă.
Sarir ea la concluzii: similar cu suprag eneralizar ea, implică o gândir e defectuoasă în
modul în car e se ajung e la concluzii. În loc să s e suprag eneralizăm un incid ent, totuși,
săritul la concluzii s e referă la t endința d e a fi sigur d e ceva fără nici o dovadă.
Catastrofizar e / mărir e sau minimizar: ac eastă d enaturar e implică așt eptăril e că lucril e
cele mai r ele s-au întâmplat sau s e vor întâmplat, p e baza unui mic incid ent car e nu
este niciodată aproap e de tragedia d e care este făcută. D e exemplu, o mică gr eșeală la
locul d e muncă poat e determina conving erea că va ruina proi ectul , ș eful va fi furios
ceea ce poate duce la pierderea locul ui de muncă. Alt ernativ, s e poate minimiza
14
importanța lucrurilor pozitiv e, cum ar fi o r ealizar e la locul d e muncă sau o
caract eristică p ersonală dorită.
Personalizar e: aceasta este o denaturar e în car e un individ cr ede că tot c eea ce fac ar e
un impact asupra evenimentelor externe sau asupra altor p ersoan e, indif erent cât d e
irațional este legătura dintr e acestea. Persoana car e suferă de această d enaturar e va
simți că ar e un rol n erezonabil d e important în lucruril e rele care se întâmplă în jurul
lor. D e exemplu, o p ersoană poat e crede că întâlnir ea car e s-a întâmplat cu cât eva
minut e în urma a fost d eraiată din cauza lor și că totul ar fi fost bin e dacă ar fi fost la
timp.
Ignoranța controlului:o altă d enaturar e presupun e că tot c e se întâmplă este rezultatul
forțelor externe sau a l propriilor acțiuni. Un eori, c e se întâmplă, s e dator ează forț elor
care nu se pot controla și un eori c eea ce se întâmplă s e dator ează acțiunilor noastr e,
dar gândir ea falsă pr esupun e că este întotd eauna una sau c ealaltă.
Eroarea cor ectitudinii: ad esea oamenii sunt îngrijorați d e corectitudin e, dar ac eastă
preocupar e poate fi luată la extrem. P ersoana car e trece prin viață în căutar ea
corectitudinii în toat e experiențele lor va sfârși prin a av ea resentimente și frustrări .
Blanar e: o metodă d e atribuir e a responsabilității este învinui erea celorlalți pentru c eea
ce nu m erge bine. Uneori, se pot gasi vinovați in toți factorii externi, dar ac easta este o
denaturar e cognitivă, d eoarece suntem singurii r esponsabili p entru modul în car e
simțim sau acționăm.
"Trebuie" se referă la r egulile implicit e sau explicit e pe care oamenii le dețin cu
privir e la comprtam entul lor în soci etate.. De exemplu, este posibil să existe o regulă
neoficială conform căr eia reprezentanții s erviciului cli enți ar tr ebui să fi e mereu la
dispoziția cli entului. Atunci când int eracționăm cu un r eprezentant al s erviciului
pentru cli enți, car e nu se găsește imediat, s -ar put ea să stârn easca un comportam ent
agresiv. Dacă exista o regulă implicită că sunt em iresponsabili dacă ch eltuim bani p e
lucruri inutil e, s-ar put ea să n e simțim extrem de vinovați atunci când ch eltuim chiar și
o mică sumă d e bani p e ceva de care nu av em nevoie.
Motivația emoțională: ac eastă d enaturar e presupun e se bazeaza exclusiv p e sentimente
și emoții.
Înșelăciun ea schimbării: constă în expectanț ele pe care le avem în c eea ceea ce
privește schimbar ea atitudinală a c elorlalți în funcți e de nevoile prezente. Acest lucru
se leagă d e sentimentul că f ericirea depinde de ceilalți, iar r esping erea sau
15
incapacitat ea lor d e a se schimba , împiedică sentimentul d e fericire. Aceasta este în
mod clar o modalitat e dăunătoar e de a gândi, d eoarece nimeni nu este responsabil
pentru f ericire, cu excepția propri ei persoan e.
Etichetare globală:ac eastă distorsiun e cognitivă este o formă extremă d e generalizar e,
în car e se generalizează una sau două instanț e sau calități într -o jud ecată globală. D e
exemplu, dacă o anumită sarcină s e dovește a fi un fail, s e concluzion eaza că nu este
un eșec doar în dom eniul inițial, ci în toat e domeniile. În mod alt ernativ, atunci când
un străin spun e ceva cam n epoliticos, put em concluziona că el sau ea este o persoană
neprietenoasă în g eneral.
Întotd eauna fi cor ect: ac eastă d enaturar e ne face să cr edem că tr ebuie să av em
dreptate, că gr eșirea este inacc eptabilă. Put em cr ede că a fi cor ect este mai important
decât s entimentele altora, fiind capabili să r ecunoașt em când am făcut o gr eșeală sau
am fost cor ecți și obi ectivi.
Răzvrătir ea Răsplată a Raiului: ac eastă d enaturar e implică așt eptarea ca oric e
sacrificiu sau n egare de sine din part ea individului să s e întoarcă. S e consid eră karma
și ne așteptăril e sunt ca ac easta să răsplăt ească întotd eauna im ediat p entru fapt ele
bune. Desigur, ac est lucru duc e la sentimente de amărăciun e atunci când nu s e
concr etizează în timpul estimat. (Grohol, 2016).
1.3 Str esul organizational
Stresul organizațional poate fi definit ca un răspuns emoțional, cognitiv, comportam ental
și fiziologic la m ediului d e lucru, climatul organizațional și asp ectele dăunătoar e ale
acestuia. Este o condiți e caract erizată d e sentimente de neajutorar e în rezolvar ea
sarcinilor. Cu alt e cuvint e, stresul organizațional s e manif esta pr epond erent atunci cand
oamenii sunt n evoiți să s e confrunt e cu cerințe sau sarcini sp eciale care depașesc zona d e
confort sau sf era cunoștinț elor bin e înrădăcinat e.
Claud e Bernard (1865/1961) a subliniat că m enținerea vieții este în mod critic d ependentă
de menținerea constantă a m ediului nostru înconjurător în fața unui m ediu în schimbar e.
Cannon (1929) a numit ac eastă "hom eostază". S elye (1956) a folosit t ermenul "str ess"
pentru a r eprezenta efectele oricărui lucru car e amenință s erios hom eostazia. P ercepția
reală sau p ercepută p entru un organism este denumită "str esor", iar răspunsul la str esor s e
numește "răspunsul la str es". D eși răspunsuril e de stres au evoluat ca proc ese adaptiv e,
16
Selye a obs ervat că răspunsuril e severe la str es, prelungit e, pot duc e la țesuturi l eziuni și
boli.
Pe baza evaluării am enințării p ercepute, oam enii și alt e animal e invocă răspunsuri d e
coping (Lazarus & Folkman 1984). Sist emul nostru c entral n ervos (CNS) tind e să producă
răspunsuri int egrate de coping, mai d egrabă d ecât schimbări d e răspuns singular e, izolat e
(Hilton 1975). Astf el, atunci când lupta sau zborul im ediate apare fezabil, mamif erele tind
să manif este o cr eștere a activităților autonom e și hormonal e care maximiz ează
posibilitățil e de efort muscular (Cannon 1929, H ess 1957). În schimb, în situații av ersive
în car e un răspuns activ d e coping nu este disponibil, mamif erele se pot angaja într -un
răspuns d e vigilență car e implică excitar e simpatică a sist emului n ervos (SNS), însoțită d e
o inhibar e activă a mișcării și man evrării sâng elui d eparte de periferie (Adams et al.,
1968). Măsura în car e diferite situații g enerează dif erite modele de răspuns biologic s e
numește "stereotipie situațională" (Lac ey 1967).
Deși diferite situații tind să provoac e diferite modele de răspunsuri la str es, există și
diferențe individual e în răspunsuril e la str es în ac eeași situați e. Această t endință d e a
prezenta un anumit tipar d e răspunsuri la str es într -o vari etate de factori d e stres este
denumită "st ereotipia răspunsului" (Lac ey & Lac ey 1958). Într -o vari etate de situații, unii
indivizi tind să pr ezinte răspunsuri d e stres asociat e copingului activ, în timp c e altele au
tendința d e a prezenta răspunsuri d e stres mai asociat e cu vigil ență av ersivă (Kasprowicz
et al., 1990, Llabr e și colab., 1998).
Deși moșt enirea genetică joacă, fără îndoială, un rol în d eterminar ea diferențelor
individual e în stereotipii d e răspuns, experiențele neonatal e la șobolani au arătat că produc
efecte pe termen lung în răspunsuril e cognitiv -emoțional e (Levine 1957). D e exemplu,
Meaney și colab. (1993) a arătat că șobolanii cr escuți d e mam ele care au hrănit au un niv el
crescut al activității s erotonin ei centrale în comparați e cu șobolanii cr escuți d e mam ele
care îngrij esc mai puțin. Activitat ea crescută a s erotonin ei conduc e la creșterea expresiei
unei gene centrale a receptorului glucocorticoid. Ac est lucru, la rândul său, conduc e la un
număr mai mar e de receptori glucocorticoizi în sist emul limbic și la o îmbunătățir e a
răspunsului la glucocorticoizi în sist emul n ervos c entral d e-a lungul vi eții șobolanului.
Interesant este faptul că șobolanii f emele care prim esc un niv el ridicat d e îngrijir e la
rândul lor d evin mam e foart e îngrijitoar e ale căror pui au d e asemenea niv eluri ridicat e de
receptori glucocorticoizi. Ac est exemplu d e expresie a genei indus e de comportam ent
17
arată modul în car e șobolanii put ernic hrăniți s e dezvoltă în adulții cu anxi etate scăzută,
care la rândul lor d evin mam e care îngrij esc cu răspunsuri d e stres reduse.
Spre deosebire de șobolanii foart e hrăniți, puii s eparați d e mam ele lor timp d e câteva or e
pe zi în timpul vi eții timpurii au o axă adr enocortică hipotalamo -hipofizară foart e activă și
o excitar e SNS cr escută (Ladd și colab., 2000). Ac ești șobolani d efavorizați tind să
prezinte răspunsuri d e stres mai mari și mai fr ecvente la m ediul înconjurător d ecât
animal ele mai puțin d efecte.
Deoarece evoluția a of erit mamif erelor m ecanism e homeostatic e eficiente (de exemplu,
reflexul baror eceptorului) p entru a fac e față str esorilor p e termen scurt, răspunsuril e acute
de stres la p ersoan ele tinere, sănătoas e, în general, nu impun o povară p entru sănătat e. Cu
toate acestea, în cazul în car e amenințar ea este persistentă, în sp ecial la p ersoan ele mai în
vârstă sau n esănătoas e, efectele pe termen lung al e răspunsului la str es pot af ecta sănătat ea
(Schn eiderman 1983). Efectele adverse ale factorilor d e stres cronici sunt d eosebit d e
frecvente la oam eni, posibil datorită faptului că capacitat ea lor ridicată d e gândir e
simbolică poat e determina răspunsuri str es persistente la o gamă largă d e condiții d e viață
și de muncă n efavorabil e. Relația dintr e stresorii psihosocial e și bolil e cronic e este
compl exă. Este afectată, d e exemplu, d e natura, numărul și p ersistența factorilor d e stres,
precum și d e vulnerabilitat ea biologică a individului (adică g enetica, factorii
constituționali) și mod elele învățat e de coping. În ac eastă analiză, n e conc entrăm asupra
unor efecte psihologic e, comportam entale și biologic e ale stresorilor sp ecifici, al e căilor
psiho -psihologic e mediate și asupra variabil elor cunoscut e pentru a m edia ac este relații.
Încheiem cu luar ea în consid erare a implicațiilor tratam entului.
1.3.1 Aspecte psihologic e ale stresului :
Stresorii c ele mai studiat e la copii și adol escenți sunt expuși viol enței, abuzului (s exual,
fizic, emoțional sau neglijent) și divorțului / conflictului marital (v ezi Cicch etti 2005).
McMahon și colab. (2003) of eră, d e asemenea, o r evizuir e excelentă a cons ecințelor
psihologic e ale acestor factori d e stres. Efectele psihologic e de maltratar e / abuz includ
dereglarea afecta, comportam ente provocatoar e, evitarea intimității și p erturbăril e în
atașam ent (Haviland și colab., 1995, Low enthal 1998). Supravi ețuitorii abuzului s exual în
copilări e au niv eluri mai ridicat e atât d e prim ejdie generală, cât și d e tulburări psihologic e
major e, inclusiv tulburări d e personalitat e (Polusny & Foll ett 1995). Abuzul în rândul
18
copiilor este, de asemenea, asociat cu opinii n egativ e față d e învățar e și performanță
scăzută în școală (Low enthal 1998). Copiii părinților divor țați au raportat mai mult
comportam ent antisocial, anxi etate și depresie decât col egii lor (Short 2002). Puii adulți ai
părinților divorțați raport ează mai mult str esul vi eții cur ente, conflictul d e famili e și lipsa
de sprijin pri etenesc față d e cei ale căror părinți nu au divorțat (Scurt 2002). Expun erea la
medii nonr esponsiv e a fost, d e asemenea, descrisă ca un factor d e stres car e duce la
neajutorar ea învățată (P eterson & S eligman 1984).
Studiil e au abordat, d e asemenea, cons ecințele psihologic e ale expun erii la război și
terorism în timpul copilari ei (Shaw 2003). Majoritat ea copiilor expuși războiului pr ezintă
o morbiditat e psihologică s emnificativă, incluzând atât tulburar ea de stres post -traumatic
(PTSD), cât și simptom ele depresive. De exemplu, Nad er și colab. (1993) a constatat că
70% dintr e copiii din Kuwait au raportat simptom e ușoar e până la s evere ale PTSD după
războiul din Golf. Un ele efecte sunt d e lungă durată: Macksound & Ab er (1996) a
constatat că 43% dintr e copiii liban ezi au continuat să manif este simptom e posttraumatic e
de stres la 10 ani după expun erea la războai e legate de traum e.
Expun erea la str es intens și cronic e pe parcursul anilor d e dezvoltar e are o durată lungă d e
efecte neurobiologic e și pun e un risc cr escut d e anxietate si tulburari d e dispoziti e,
probl eme dyscontrol agr esive, disfuncți e hipo imunitar, morbiditat e medical e, modificări
structural e ale sistemului n ervos c entral, și moart e timpuri e
Variații în răspunsuril e la str es:
Anumit e caract eristici al e unei situații sunt asociat e cu răspunsuri d e stres mai mari.
Acestea includ int ensitat ea sau s everitatea stresului și controlabilitat ea stresorului, pr ecum
și caract eristicil e care determină natura răspunsurilor cognitiv e sau a apr ecierilor.
Evenimentele de viață al e dimensiunilor d e pierdere, umilință și p ericol sunt l egate de
dezvoltar ea depresiei major e și a anxi etății g eneralizat e (Kendler et al., 2003). Factorii
asociați cu d ezvoltar ea simptom elor PTSD și tulburărilor d e sănătat e mintală includ
rănir ea, deteriora rea propri etății, pi erderea resurselor, d ecesul și am enințar ea vi eții
percepute (Freedy et al., 1992, Ironson et al., 1997, McNally 2003). R ecuperarea de la un
stresor poat e fi, de asemenea, afectată d e traumatizar ea secundară (Pf efferbaum și colab.,
2003). Alt e studii au constatat că mai mult e fațete de stres car e pot funcționa sin ergie sunt
19
mai put ernice decât o singură faț etă; (Stanton et al., 2001) sau c ererea mar e în combinați e
cu controlul scăzut (Karas ek & Th eorell, 1990).
Rezultat ele legate de stres variază, d e asemenea, în funcți e de factorii p ersonali și d e
mediu. Factorii p ersonali d e risc p entru d ezvoltar ea depresiei, anxi etății sau PTSD după
un eveniment grav d e viață, d ezastru sau traumă includ istoria psihiatrică ant erioară,
neuroticismul, s exul f eminin și alt e variabil e sociod emografic e (Green 1996, McNally
2003, Patton et al., 2003) . Există, d e asemenea, un ele dovezi că r elația dintr e
personalitat e și adv ersitat ea mediului poat e fi bidir ecțională (K endler et al., 2003).
Nivelurile de neuroticism, emoționalitat e și reactivitat e se corelează cu r elațiile
interpersonal e slabe, precum și cu "pronunțar ea evenimentului". Factorii d e protecție care
au fost id entificați includ, dar nu s e limit ează la, coping, r esurse (de exemplu, spr ijin
social, stima d e sine, optimism) , și găsir ea sensului. D e exemplu, c ei care au sprijin social
beneficiază mai bin e după un d ezastru natural (Madakaisira & O'Bri en 1987) sau după
infarctul miocardic (Frasur e-Smith et al., 2000). Pru essner și colab. (1999) a constatat că
persoan ele cu înaltă stima d e sine au avut o p erformanță mai bună și au avut răspunsuri
mai scăzut e ale cortizolului la str esorii acuta (probl eme matematic e dificil e). Atașar ea
înțelesului evenimentului este un alt factor d e protecție împotriva d ezvoltării PTSD, chiar
și atunci când au avut loc torturi îngrozitoar e. Activiștii politici din stânga, car e au fost
torturați d e regimul militar al Turci ei, au avut rat e mai scăzut e de PTSD d ecât c ei care nu
au activat și au fost torturați d e poliți e (Basoğlu et al., 1994)
În cele din urmă, ființ ele uman e sunt r ezistente și, în g eneral, sunt capabil e să facă față
situațiilor adv erse. O ilustrar e recentă este furnizată d e un studiu al unui eșantion
reprezentativ la niv el național al isra elienilor, după 19 luni d e expun ere continuă la
intifada pal estiniană. În ciuda prim ejdiei consid erabile, majoritat ea isra elienilor au
raportat că s e adapt ează la situați e fără simptom e semnificativ e de sănătat e mintală sau
afectări (Bl eich et al., 2003).
20
1.3.2. Aspecte biologic e ale stresului :
După p ercepția unui eveniment str esant acut, există o s erie de schimbări în sist emul
nervos, cardiovascular, endocrin și imunitar. Ac este schimbări constitui e răspunsul la str es
și sunt, în g eneral, adaptabil e, cel puțin p e termen scurt (S elye 1956). Două caract eristici
în sp ecial fac ca răspunsul la str es să fi e adaptabil. În primul rând, hormonii d e stres sunt
eliberați p entru a fac e disponibil e magazin ele de energie pentru utilizar ea im ediată a
organismului. În al doilea rând, apar e un nou mod el de distribuți e a energiei. Energia este
deviată spr e țesuturil e care devin mai activ e în timpul str esului, în sp ecial la mușchii
scheletici și la cr eier. Celulele sistemului imunitar sunt, d e asemenea, activat e și migr ează
către "stații d e luptă" (Dhabar & Mc Ewen 1997). Sunt susp endate mai puțin e activități
critic e, cum ar fi dig estia și producția d e creștere și hormoni gonadali. Pur și simplu, în
perioad ele de criză acută, mâncar ea, creșterea și activitat ea sexuală pot fi î n detrimentul
integrității fizic e și chiar al supravi ețuirii. Hormonii d e stres sunt produși d e SNS și axa
adrenocorticală hipotalamo -hipofizară. SNS stimul ează m edulia suprar enale pentru a
produc e catecholamin e (de exemplu, epinefrină). În paral el, nucl eul parav entricular al
hipotalamusului produc e factor d e eliberare a corticotropin ei, car e la rândul său
stimul ează hipofiza p entru a produc e adrenocorticotropina. Adr enocorticotropina
stimul ează apoi cort exul suprar enalian p entru a s ecreta cortizolul. Împr eună,
catecholamin ele și cortizolul măr esc surs ele de energie disponibil e prin promovar ea
lipoliz ei și conv ersia glicog enului în glucoză (adică, zahăr din sâng e). Lipoliza este
procesul d e descompun ere a grăsimilor în surs e de energie utilizabil e (adică, acizi grași și
glicerol, Brindl ey & Rollan 1989).
Energia este apoi distribuită organ elor car e au c el mai mult n evoie de aceasta, prin
creșterea niv elului t ensiunii art eriale și contractar ea anumitor vas e de sânge în timp c e
diluează alt ele. Tensiun ea arterială cr ește cu unul din c ele două m ecanism e hemodinamic e
(Llabr e et al 1998, Schn eiderman & McCab e 1989). M ecanismul miocardic cr ește
tensiun ea arterială prin cr eșterea capacității cardiac e; adică, cr eșterea ritmului cardiac și a
volumului vascular c erebral (adică, cantitat ea de sânge pompat cu fi ecare bătăi cardiac e).
Mecanismul vascular constrict eaza vasculatura, cr escand astf el tensiun ea art eriala,
asemanatoar e cu c ea a unui furtun, cr esc pr esiunea ap ei. Str esorii sp ecifici tind să
21
provoa ce fie răspunsuri miocardic e, fie vascular e, furnizând dov ezi al e stereotipiei
situațional e (Saab și colab., 1992, 1993). Str esorii d e laborator car e solicită strat egii activ e
de coping, cum ar fi pr ezentarea unui discurs sau efectuar ea un ei aritm etici m entale,
solicită participantului să facă c eva și sunt asociat e cu răspunsuril e miocardic e. În schimb,
stresorii d e laborator car e solicită strat egii mai vigil ente de coping în abs ența mișcării,
cum ar fi vizionar ea unui film distorsionant sau păstrar ea pici orului într -o găl eată d e apă
cu gh eață, sunt asociat e cu răspunsuri vascular e. Din p erspectiva evoluționistă, s e
consid eră că răspunsuril e cardiac e facilit ează copingul activ prin mutar ea sâng elui în
mușchii sch eletici, în concordanță cu răspunsul la luptă sau zbor. În situațiil e în car e
acțiun ea decisivă nu ar fi ad ecvată, ci este necesară o inhibar e și o vigil ență a mușchilor
scheletici, un răspuns h emodinamic vascular este adaptabil.
Stresul este un conc ept central p entru înț elegerea vieții și a evoluți ei. Toat e creaturil e se
confruntă cu am enințări la adr esa hom eostazi ei, car e trebuie satisfăcut e cu răspunsuri
adaptiv e. Viitorul nostru ca indivizi și ca sp ecie depinde de capacitat ea noastră d e a ne
adapta la str esorii put ernici. La niv el soci etal, n e confruntăm cu o lipsă d e resurse
instituțional e (de exemplu, o asigurar e medicală n ecorespunzătoar e), cu ciumă (d e
exemplu HIV / SIDA), d e război și d e terorism int ernațional car e a ajuns p e malul nostru.
La niv el individual, trăim cu n esiguranța existenței noastr e zilnic e, inclusiv str esul la locul
de muncă, str esul marital și școlil e și carti erele nesigur e. Acestea nu sunt o condiți e cu
totul nouă, d eoarece în ultimul s ecol, lum ea a suf erit de cazuri d e foam ete în masă,
genocid, r evoluții, războai e civile, epidemii major e de boli inf ecțioas e, două războai e
mondial e și un război rău rău car e a am enințat ordin ea mondială . D eși am al es să nu n e
conc entrăm asupra ac estor am enințări global e în ac eastă lucrar e, ele oferă cont extul p entru
examinar ea relației dintr e stres și sănătat e. O d efiniți e largă a situațiilor str esante este cea
în car e exigențele situați ei am enință să d epășească r esursele individului (Lazarus &
Folkman 1984). Este clar că toți sunt em expuși la situații str esante la niv el soci etal,
comunitar ș i interpersonal. Cum n e confruntăm cu ac este provocări n e vor spun e despre
sănătat ea soci etății noastr e și despre noi înșin e. Răspunsuril e stresului acut la p ersoan ele
tinere, sănătoas e pot fi adaptat e și de obicei nu impun o povară p entru sănătat e. Într-
adevăr, indivizii car e sunt optimiști și au răspunsuri bun e de coping pot b eneficia d e astfel
de experiențe și pot fac e bine cu str esorii cronici (Garm ezy 1991, Glanz & Johnson 1999).
În schimb, dacă factorii d e stres sunt pr ea put ernici și pr ea persistenți la p ersoan ele care
22
sunt vuln erabile din punct d e vedere biologic datorită vârst ei, factorilor g enetici sau
constituționali, str esorii pot duc e la boli. Ac est lucru este valabil în sp ecial în cazul în car e
persoana ar e puțin e resurse psihosocial e și abilități slab e de coping. În ac est capitol, am
docum entat asociațiil e dintr e factorii d e stres și boala și am d escris modul în car e
interacțiunil e endocrin e-imun e par să m edieze relația. D e asemenea, am d escris modul în
care stresorii psihosocial e influ ențează sănătat ea mentală și modul în car e tratam entele
psihosocial e pot am eliora tulburăril e mentale și fizic e. Există mult e lucruri p e care nu le
cunoașt em încă d espre relația dintr e stres și sănătat e, dar constatăril e științific e care se fac
în dom eniul psihologi ei cognitiv -emoțional e, al biologi ei mol ecular e, al n eurologi ei, al
psihologi ei clinic e și al m edicin ei vor conduc e fără îndoială la r ezultat e mai bun e în
domeniul sănătății.
1.3.3 Tipologii d e stres organizațional:
Principal ele tipuri d e stres organizațional pot s e consid eră următoar ele:
Eustress reprezintă str esul pozitiv și ajută oam enii să -și pregătească mint ea și
organismul p entru oric e este pe cale să apară în viitor. Eustress poat e dezvolta
energia, cr eativitat e sau spiritul comp etitiv și poat e oferi motivația in v ederea
obțin erii performanț ei.
Distr ess apar e atunci când un factor str esor af ectează rutina p entru o p erioadă scurtă
de timp. Ar e un impact n egativ asupra oam enilor și conțin e următoar ele categorii de
stres:
Stresul acut apare atunci când o schimbar e transformă una dintr e lucrăril e obișnuit e
pe care a persoana fac e. Deși par e să fie o intensitat e tip de stres, trece foart e repede .
Simtom ele stresului acut pot fi r eprezentate de: dureri de cap, hip ertensiun e, bătăi
rapid e ale inimii și probl eme de stomac.
Stresul cronic este cel mai grav tip d e stres și poat e fi foart e dăunător p entru sanătat ea
indivizilor . Apar e atunci când rutina zilnică s e schimbă brusc, p entru o p erioadă luna
de timp d e săptămâni sau chiar ani. Apar e, deseori, in r elția cu esecurile de plan
profesionl și/sau prof esional.
Relația dintr e sursele de stres, simptom ele și bolil e cauzat e de stres pentru manag erii /
antreprenori, pot fi r eprezentați grafic în f elul ac esta (figura 1):
23
Adaptat ș de către: Agrawal, Rita, Str esul în viață și la locul d e muncă, cărțil e de răspuns,
Londra, 2001, p. 146
Terapia cognitivă comportam entală (CBT), ad esea asociată cu af ecțiuni acut e de sănătat e
mintală, își găs ește loc în locul d e muncă, und e este folosită ca o modalitat e de a trata una
dintr e cele mai fr ecvente probl eme de sănătat e ocupațională: str esul. CBT poat e fi o
modalitat e rapidă d e a reduce simptom ele stresului, păstrând în ac elași timp un angajat la
locul d e muncă.
Fiona Robson, sp ecialistul în manag ementul abs enței și bunăstar ea la N ewcastl e Busin ess
School, spun e: "CBT poat e fi eficient într -o perioadă d estul d e scurtă d e timp, utilă p entru
angajați și organizațiil e lor, d eoarece poate reduce nivelul abs enței sau facilit eaza o întoarc ere
în mediul d e lucru p entru angajații car e au fost abs enți din cauza str esului. "
CBT, d ezvoltat în anii 1960, d e către psihiatrul am erican și psihot erapeutul Aaron T B eck, îi
ajută p e pacienți să schimb e procesele și comportam entele gândirii n egativ e pentru a am eliora
24
simptom ele probl emelor d e sănătat e mintală, cum ar fi str esul, anxi etatea, depresia, tulburar ea
obsesiv-compulsivă, tulburări d e stres traumatic. Este vorba d espre o terapie pe termen scurt,
cu aproximativ opt până la 20 de sesiuni car e au loc d e obicei în aproximativ șas e luni, timp în
care participanților l e sunt stabilit e exerciții și obi ective pentru a l e contesta modul d e gândir e
existent.
Într-un mom ent în car e mulți angajatori s e confruntă cu conc edieri, iar inc ertitudin ea
economică aruncă o umbră asupra multor alt e organizații, niv elurile de stres ale angajaților ar
putea fi ridicat e. Potrivit sondajului Scăd erea Sănătății, publicat d e Legal & G eneral în 2007,
unul în cinci angajați s e simte stresat la locul d e muncă. În plus, Studiul forț ei de muncă al
Oficiului Național d e Statistică a arătat că, în 2007/08, un număr estimat d e 442 000 d e
persoan e credeau că au suf erit de stres la locul d e muncă la un niv el car e îi făc ea să s e
îmbolnăv ească. Sondajul a constatat că 13,5 milioan e de zile lucrătoar e au fost pi erdute în
aceeași perioadă datorită str esului, anxi etății sau d epresiei legate de muncă.
În timp c e angajatorii continuă să caut e modalități d e a gestiona probl ema, un număr d e
furnizori d e asistență m edicală încep să adaug e CBT în gama lor d e produs e. Anumiți
furnizori d e protecție a veniturilor grupului, cum ar fi juriștii și g eneralii, îl încorpor ează în
produs e de reabilitar e și, în un ele cazuri, poat e fi folosit p entru a ajuta angajații să r evină la
locul de muncă înaint e de a se face o plâng ere. Van essa Sallows, dir ectorul d epartam entului
de asigurări și b eneficii la niv el juridic și g eneral, afirmă: "Str esul s e acumul ează ad esea și
oamenii consid eră că este dificil să s e spună nu la muncă suplim entară. C BT ar put ea fi, d e
asemenea, utilizat p entru p ersoan ele care nu se întâln esc cu col egii. Îi ajută p e oameni să
înțeleagă motivul, mai d egrabă d ecât să o priv ească n egativ, și să s e conc entreze asupra a c eea
ce este pozitiv. " P ersonalul poat e fi, de asemenea, trimis p entru CBT prin b eneficii d e
asistență m edicală, cum ar fi un program d e asistență p entru angajați sau o asigurar e medicală
privată. Ac esta nu a fost încă of erit pe scară largă, ca part e a unui plan d e numerar p entru
îngrijir ea sănătății, d eși unii furnizori, cum ar fi W estfield Health, d eclară că angajatorii c er ca
CBT să fi e inclus în planuril e de numerar.
Deși CBT d evine din c e în ce mai larg r ecunoscut ca o modalitat e de abordar e a stresului la
locul d e muncă, t erapia este încă puțin utiliz ată din cauza lips ei de practicanți t erapeuți. Cu
toate acestea, angajatorii car e au dificultăți în aprovizionar ea cu t erapeuți pot să of ere CBT,
25
oferind p ersonalului acc esul la pach etele CBT bazat e pe comput er. Ac estea pot includ e
videoclipuri scurt e introductiv e și permit participanților să particip e la sesiunil e săptămânal e
interactiv e CBT. Participantul compl etează activitățil e și apoi rapoart ele săptămânal e de
progr es, car e sunt trimis e unui m edic g eneral sau altui prof esionist m edical car e
monito rizează proc esul. Un ele pach ete onlin e oferă sesiuni în timp r eal cu t erapeuți sau includ
linii t elefonic e de 24 d e ore de asistență t elefonică. Cu toat e acestea, comunicar ea cu CBT
poate fi dificilă datorită stigm ei car e uneori este asociată cu probl eme de sănătat e mintală,
precum și îngrijorar ea angajaților cu privir e la confid ențialitat e. "Faptul că tratam entul este
furnizat ind ependent trebuie evidențiat astf el încât angajatul să ști e că detaliile personal e nu
vor fi raportat e înapoi la manag erul d e linie", spun e Robson. P entru a obțin e cele mai mult e
rezultat e de la CBT, angajatorii ar tr ebui să s e conc entreze asupra evidențierii avantaj elor
acordat e personalului, în sp ecial prin faptul că ac esta este o terapie axată p e viitor și nu îi
încuraj ează să se abțină d e la trecut.
Probl ema apar e atunci când există str es prea mult. Suprasolicitar ea din punct d e vedere fizic și
mental p entru r esursele natural e ale corpului nostru,condițiil e cronic e, ridicat e de stres au fost
asociat e cu mult e dificultăți fi zice și psihic e grave, incluzând insomnia, bolil e
cardiovascular e, hipertensiun ea, ob ezitatea, depresia și tulburăril e de anxietate. Într -un sondaj
recent (Am erican Psychological Association 2017), aproap e jumătat e dintr e toți am ericanii
cred că niv elul lor d e stres a cr escut în ultimii cinci ani. D e fapt, aproap e unu la tr ei americani
raport car e se confruntă cu niv eluri extreme de stres, car e afectează n egativ sănătat ea și
bunăstar ea, locul d e muncă, și r elațiile.
Datorită naturii compl exe a stresului și a efectului său asupra oam enilor, există mult e semne
potențiale de avertizar e. Fiecare persoană ar e un răspuns dif erit la str esul copl eșitor, bazat p e
predispozițiil e sale genetice, pe istoria vi eții, pe gânduril e, sentimentele și comportam entele
actual e. Semnele de avertizar e de stres prea mar e pot includ e următoar ele:
26
(Principl es and Practic e of Str ess Manag ement: Third Edition Edited by Paul M. L ehrer,
Robert L. Woolfolk, and W esley E. Sim e
Faza inițială a CBT implică o evaluar e aprofundată a gândurilor, acțiunilor și circumstanț elor
care influ ențează cantitat ea de stres întâmpinată. P e baza istori ei de viață, există t endința d e a
interpreta evenimentele și de a răspund e în moduri caract eristic e. În mod obișnuit, p entru
persoan ele supus e stresului, astf el de interpretări implică o p ercepție a pericolului sau a
amenințării, combinată cu provocar ea capacității noastr e de a fac e față situați ei.
Pe baza evaluării, t erapeutul îi ajută p e pacient să d ezvolt e un plan strat egic p entru a -și ajuta
mai bin e stresul. Un astf el de plan va implica abordări p entru a modifica gânduril e
producătoar e de stres și p entru a îmbunătăți capacitățil e de coping. Să pr esupun em că cin eva
care suferă de perfecționism ("nu sunt d estul d e bun") și p etrece serile uitându -se la televizor
El sau ea ar put ea beneficia d e (1) int ervenții t erapeutice pentru a r educe așteptăril e nerealiste,
(2) instruir ea exercițiilor d e relaxar e și (3) int egrarea unui r egim d e exerciții fizic e. Imaginați –
vă o altă p ersoană car e dezastr ează locuri d e muncă ("Voi fi conc ediată!") Și s e angaj ează să
mănânc e emoțional. El sau ea ar put ea beneficia d e (1) exerciții p entru a cont esta gânduril e
automat e (de ex., Examinar ea dov ezilor pentru / împotriva faptului că ar put ea conc ediat/ă) și
(2) instrucțiuni în r espirația diafragmatică și mâncar ea conști entă la or ele de masă. După cum
se poate observa, planuril e de gestionar e a stresului funcțion ează c el mai bin e atunci când sunt
27
adaptat e nevoilor, probl emelor și r esurselor un ei persoan e. În timpul tratam entului, t erapeutul
și paci entul evaluează constant eficacitat ea acestor int ervenții dif erite și efectuează ajustări
după cum este necesar.
Probl eme de sănătat e legate de stres, cum ar fi obos eala cronica, dur eri muscular e si arsuri, au
crescut dramatic în soci etățile moderne în ultimii ani (Comisia Europeană, 2000). O vari etate
de tehnici d e gestionar e a stresului este folosită p entru a r ezolva ac eastă probl emă. În a m eta-
analiza r educerii stresului ocupațional int ervențiile, van d er Klink și col egii (2001) au distins
4 tipuri d e intervenție: intervenții cognitiv -comportam entale, tehnici d e relaxar e, program e
multimodal e și intervenții ori entate spre organizați e. S-a concluzionat că toat e tipuril e de
intervenție au fost eficiente insă int ervențiile cognitiv -comportam entale au fost mai eficiente
decât c elelalte tipuri atât p e termen scurt cât și p e termen lung. Într -o analiză a
manag ementului str esului la locul d e muncă incluzând inclusiv r elaxar e musculară, m editați e,
biofeedback, abilitățil e cognitiv comportam entale Murphy (1996) a concluzionat că
eficacitat ea intervențiilor a variat în funcți e de măsura privind r ezultat ele de sănătat e utilizat e
.
Abilitățil e cognitiv -comportam entale au fost mai eficiente pentru r ezultat ele psihologic e, în
timp c e tehnicil e de relaxar e musculara au fost mai mult e eficient p entru r ezultat ele
fiziologic e. Utilizar ea o combinați e de tehnici (d e exemplu, mușchi r elaxar e plus abilități
cognitiv e-comportam entale) păr ea să fi e mai eficientă în c eea ce privește rezultatul d ecât prin
utilizar ea unei singur e tehnici. A r ecomandar e similară este dată d e Jones și Johnston (2000),
care concluzion ează că a int ervenția d e gestionar e a stresului ar tr ebui includ psiho -educația și
analiz ele reacție individuală în combinați e cu tehnicil e de gestionar e, cum ar fi r elaxar ea,
trainingul d e asertivitat e, manag ementul timpului și r estructurar ea cognitivă. Yoga este o
practică v eche din India car e se conc entrează p e respirați e și exerciții fizic e, prin ac easta
combinând r elaxar ea musculară, m editația și antr enament fizic. Există o mulțim e de yoga
școli, dintr e care una dintr e cele mai comun e Kundaliniyoga. Kundaliniyoga este
caract erizată .
1.3.4 .Efectele stresului organizațional:
Stresul organizațional poat e avea un efect profund asupra producți ei și a motivați ei la locul d e
muncă. Pr eocupăril e legate de securitat ea locului d e muncă sau c erințele unui volum mar e de
muncă măr esc niv elurile de stres și provoacă o vari etate de afecțiuni emoțional e și fizic e.
Atunci când factorii d e stres sunt combinați cu g estionar ea ineficientă sau inop erabilă, str esul
28
poate deveni o probl emă car e se extind e la într egul d epartam ent sau la o compani e.
Identificar ea semnelor d e stres org anizațional este primul pas în elaborar ea unei strat egii d e
abordar e a probl emelor.
Efectele sănătăț ii:
Stresul provoacă o vari etate de probl eme de sănătat e, incluzând t ensiun e arterială cr escută,
stomac d eranjat, ulc erații, dur eri de cap, palpitații, obos eală, transpirații, modificări al e
greutății, diar ee, greață, am ețeli, gură uscată, modificări al e apetitului, pr obleme sexuale,
dureri de spate. Ac este probl eme de sănătat e pot spori abs enteismul în muncă, utilizar ea
asigurărilor d e sănătat e și a accid entelor de muncă.
Performanța slabă:
Stresul poat e, de asemenea, să af ecteze capacitat ea de a înd eplini bin e și la timp c erințele.
Stresul poat e face dificilă conc entrar ea pe probl eme compl exe și poat e afecta m emoria. Poat e
aparea neglijar ea anumitor sarcini important e sau evitarea unui părți esențiale dintr -o
procedură. Str esul poat e duce la sentimente de negativitat e, lipsă d e entuziasm și apati e. Când
aceste sentimente guvernează, nu mai exist r esponsabilitat e față d e lucrul bin e făcut.
Nerespectare termenilor :
Dacă angajții s e simt copl eșiți și epuizați, atunci întâlnir ea cu așt eptăril e sau cu t ermenele
limită poat e fi dificilă. Efectele stresului asupra abilităților lor cognitiv e pot af ecta abilitat ea
de a acorda prioritat e și poat e fi dificil să s e decidă car e proiect trebuie să aibă prioritat e.
Sentimentul că nu exista control poat e, de asemenea, să af ecteze capacitat ea de a înd eplini
sarcinil e în timp util. Lucrătorii sunt mai puțin susc eptibili să experimenteze stresul de lucru
atunci când au mai mult control asupra muncii lor, au mai mult control asupra modului în car e
își desfășoară activitat ea și participă mai mult la d eciziil e care le privesc.
Cifra d e afaceri:
Când str esul fac e ca o compani e să aibă o experiență n eplăcută, angajații înc ep să caut e noi
locuri d e muncă sau să ia în consid erare pensionar ea. Pi erderea angajaților experimentați
poate duce la scăd erea producți ei și la cr eșterea costurilor l egate de recrutar ea, angajar ea și
formar ea noilor angajați. O rată ridicată a cifr ei de afaceri poat e, de asemenea, să facă dificilă
înlocuir ea angajaților str esați p entru o compani e. Recrutar ea de noi angajați poat e fi o
provocar e dacă angajații pot ențiali au auzit că m ediul d e lucru al compani ei este stresant.
29
Comp etența d e sine este adesea privită ca un d eterminant important al modului în car e un
individ s e confruntă cu div erse experiențe stresante. S-a emis ipot eza că r elațiile dintr e stresul
vieții personal e și stresul organizațional și simptom ele diferitelor tulburări d e viață ar fi mai
puternice pentru p ersoan ele cu un niv el scăzut d e percepție a comp etenței și mai slab e pentru
cei cu niv eluri mai ridicat e de astfel de sentiment de comp etență. S -a realizat un studiu p e 276
de cadre didactic e, s-au găsit s entimente subiective de comp etență în c eea ce privește
abilitat ea lor d e a interacționa eficient cu m ediul d e muncă al fi ecăruia, satisfac erea mod erată
cu locul d e muncă, satisfacția cu col egii, satisfacția cu suprav egherea, epuizar ea emoțională și
sentimentele de depersonalizar e. Nu s -au constatat efecte de moderare semnificativ e pentru
absenteism și p entru p erformanța locurilor d e muncă. Sunt discutat e implicațiil e studiului
pentru c ercetările viitoar e cu privir e la rolul evenimentelor și experiențelor st resante în
organizațiil e de servicii uman e.
S-a realizat d e catre Amy E. Green, Christoph er Dishop , și Gregory A Aarons in 2017,
conform caruia „Str esul organizațional măr ește relația dintr e adaptabilitat ea furnizorului d e
sănătat e mintală și angajam entul organizațional” ; a avut dr ept obi ectiv f urnizorii comunitari
de sănătat e mintală care lucrează ad esea în m edii de lucru str esante și prezintă un risc ridicat
de epuizar e emoțională, c eea ce poate afecta n egativ p erformanța locurilor d e muncă și
satisfacți a clienților cu s erviciil e. Acest studiu transv ersal examin ează r elațiile dintr e stresul
organizațional, adaptabilitat ea furnizorului și angajam entul organizațional.
Variabil ele au fost analizat e folosind r egresia mod erată multi -nivel într -un eșantion d e 311
furnizori d e sănătat e mintală din 49 d e program e comunitar e de sănătat e mintală.
Clima organizațională str esantă, caract erizată prin niv eluri ridicat e de epuizar e emoțională,
conflict d e rol și supraîncărcar e a rolului, a fost n egativ l egată d e angajam entul organizațional.
Stresul organizațional a mod erat relația dintr e adaptabilitat ea furnizorului și angajam entul
organizațional, astf el încât c ei care erau mai adaptați av eau un niv el mai ridicat d e angajar e
organizațională atunci când str esul organizațional era scăzut, dar erau mai puțin implicați
decât cei care erau mai puțin adaptabili atunci când str esul organizațional era ridicat.
În studiul actual, furnizorii mai înalți în adaptabilitat e pot p ercepe organizar ea lor ca fiind mai
potrivi tă atunci când sunt caract erizați d e niveluri mai scăzut e de stres; cu toat e acestea,
furnizorii foart e adaptabili pot exercita d e asemenea o al egere care se manif estă într -un
30
angajam ent mai mic d e a rămân e într-un m ediu d e lucru extrem de stresant. Sist emele de
servicii și cont extele organizațional e devin din c e în ce mai exigente și stresante pentru
furnizorii dir ecți d e servicii d e sănătat e mintală. Prin urmar e, organizațiil e comunitar e de
sănătat e mintală ar tr ebui să evalueze și să înț eleagă climatul l or organizațional și să int ervină
cu strat egii organizațional e bazat e empiric atunci când este necesar p entru a r educe climatul
stresant și p entru a m enține angajații d ezirați.
Limitări: în primul rând, s -au col ectat numai dat e transv ersale, prin urmar e nu se poate deduce
cauzalitat ea. În al doil ea rând, toat e variabil ele s-au bazat p e rapoart ele auto-respond ente și,
prin urmar e, varianța comună a m etodelor a influ ențat r ezultat ele prezentate aici. Cu toat e
acestea, s-a înc ercat minimalizar ea pot ențialei părtiniri prin utilizar ea un ei abordări a lui
Podsakoff și a col egilor p entru cr eșterea controlului proc edural și promovar ea unor răspunsuri
precise și imparțial e, "prot ejând anonimatul r espond enților și r educând apr ecierea evaluării" .
Sondaj ele au fost administrat e în grupuri fără pr ezența suprav eghetorilor, r espond enții au fost
asigurați că vor fi id entificați d e un număr g enerat de cercetători, iar p ersonalul d e cercetare a
întărit importanța răspunsului on est și a pun e întrebări. C ercetările viitoar e care utiliz ează
măsuri mai obi ective, cum ar fi rat ele de circulați e organizațională și m etodele coroborat e, ar
trebui utilizat e pentru a confirma r ezultat ele obținut e utilizând dat ele de auto-raport În c ele
din urmă, ac est studiu a avut loc într -un sist em jud ețean de sănătat e mintală și r ezultat ele nu
pot g eneraliza alt e sectoar e geografic e sau d e servicii. Cu toat e acestea, ac este rezultat e pot
informa studiil e din alt e sectoar e și din sist emele de servicii, d eoarece probl emele legate de
forța d e muncă sunt ad esea comun e între sectoar e și tipuri d e servicii.
Concluzii: Sist emele de servicii d evin din c e în ce mai exigente pentru furnizorii d e servicii d e
sănătat e mintală. D e exemplu, L egea cu privir e la îngrijir ea acc esibilă a sporit impulsul p entru
integrarea sănătății mintal e, a abuzului d e substanț e și a serviciilor d e sănătat e fizică. Au fost,
de asemenea, inițiativ e important e de creștere a impl ementării și susțin erii practicilor bazat e
pe dovezi în sist emele și organizațiil e de sănătat e mintală. Ac este solicitări și eforturi sunt
pline de compl exitate și este clar că sunt n ecesare abordări p entru r educerea str esului d e
muncă și facilitar ea furnizării unor s ervicii d e sănătat e mintală d e calitat e. Organizațiil e pot
lucra strat egic p entru a dezvolta un climat organizațional favorabil, car e reduce stresul și
crește funcționalitat ea. O astf el de acțiun e este necesară p entru r educerea epuizării
emoțional e, a conflict elor d e rol și a supraîncărcării rolului și p entru m enținerea furnizorilor
31
adaptivi la locul d e muncă astf el încât ac eștia să poată asigura îngrijir e și continuitat e de înaltă
calitat e în furnizar ea serviciilor d e sănătat e mintală.
1.4 Stima d e sine
Stima d e sine, de obicei cunoscută ca un s entiment nutrit d e un individ p entru el însuși,
începe să se dezvolt e încă d e la o vârstă frag edă. D e obicei, 21 stima d e sine este
consid erată a fi o compon entă d e evaluar e a auto -conc eptului, alcătuit din compon ente
cognitiv e, comportam entale, afective și fizic e (Bobbio, 2009). Stima d e sine nu spun e
dacă p ersoana în cauza este de fapt cu ad evarat int eligentă sau atractivă și d e aceea este
consid erată o p ercepție propri e (Baum eister, Campb ell, Kru eger și Vohs, 2003).
Cercetătorii au sug erat că oam enii sunt int eresați în m enținerea stim ei de sine, deoarece
există o n evoie intrins ecă de a simți o păr ere bună d espre ei înșiși. Tocmai d e aceea, stima
de sine este al treilea fenomen studiat ca si fr ecvență în psihologia p ersonalității și
sociologi e, după emoții n egativ e și gen (Rhod ewalt și Traga kis, 2003). Unii oam eni se
percep ca fiind extrem de valoroși p e când alții s e pot p ercepe ca fiind lipsiți d e valoar e.
Stima d e sine a unei persoan e poate afecta p ersonalitat ea acesteia, d eterminând un eori
incapacitat ea de a manag eria anumiți factori din viață, cum ar fi str esul. Crock er (2002)
sugerează că, eforturil e de căutar e a stim ei de sine se extind dincolo d e sine și de cei
apropiați. În modul d e a căuta stima d e sine, viața d evine un joc cu sumă z ero, cu lucruri
care să consolid eze în valoar e stima d e sine a unei persoan e pe cheltuiala alt ei persoan e, și
vice-versa. C ei mai mulți psihologi d efinesc stima d e sine ca fiind evaluar ea globală a
valorii proprii în calitat e de persoană. Este vorba d e evaluar ea pe care o persoană o fac e cu
privir e la propria sa valoar e. Brand en (2008) d efinește stima d e sine ca fiind încr ederea în
propria noastră valoar e.
1.4.1 Stima d e sine ca m ediator și mod erator :
Stima d e sine reprezintă o variabilă car e îndeplinește în funcționar ea psihică multipl e
și variat e funcții d e mediator sau mod erator (Baron și K enny, 22 1986). C ercetările au
demonstrat faptul că stima d e sine este o variabilă psihologică implicată în evaluar ea
intimității și a satisfacți ei în r elațiile interpersonal e (Griffin și Bartolom ew, 1994);
abuzul d e substanț e (Higgins, Clough și Wall erstedt, 1995; Ik echukwu et al., 2013);
aprecierea satisfacți ei de viață / calității vi eții (Arslan, Hamarta și Uslu, 2010; Di ener
și Diener, 1995); r eactivitat ea la evenimentele evaluativ e în sp ecial la eșec (Br own,
32
2010; St ephanou și Tatsis, 2008); agr esiune, comportam ent antisocial și d elincv ență
(Donn ellan, Trz esniewski, Robins, Moffitt și Caspi, 2005); d epresie și singurătat e
(Creemers, Scholt e, Engels, Prinst ein și Wi ers, 2012; Sowislo și Orth, 2013). D e
asemenea, Baum eister et al. (2003) susțin e că o stimă d e sine ridicată este corelată cu
fericirea în timp c e o stimă d e sine scăzută conduc e la depresie (Orth, Robins și
Robert, 2008). C ercetările au d escoperit că o stimă d e sine ridicată este pozitiv
corelată și cu p erformanț ele profesional e (Pierce și Gardn er, 2004). S e pare că
persoan ele cu o stimă d e sine ridicată își stabil esc în viată scopuri mai înalt e decât c ei
cu o stimă d e sine mai scăzută. O stimă d e sine ridicată poat e crește nivelul d e
încredere în sin e al individului în c eea ce privește rezolvar ea unor situații dificil e.
Indivizii cu o stimă d e sine ridicată sunt mai cons ecvenți, au mai mult e șanse de a
încerca în fața eșecului, c ei care au un r espect de sine scăzut pot int ernaliza s entimente
de îndoială (Baum eister et al., 2003). Există o vari etate de factori, car e pot r educe
stima d e sine: eșecul, critica, r esping ere și evenimente care au efecte secundar e
negativ e pentru o p ersoană. Factorii car e au tendința d e a crește stima d e sine a unui
individ includ situațiil e în car e individul s e confruntă cu un succ es, prim ește laude,
este iubit, ar e interacțiuni pozitiv e interpersonal e. Cercetările au evidențiat că o stimă
de sine scăzută poat e juca un rol important în 23 favorizar ea riscuril or de depresie,
singurătat e, abuzul d e substanț e și eșecul prof esional (Ik echukwu et al., 2013; L eary,
1999). Stima d e sine corelează în mod s emnificativ cu raționalitat ea, creativitat ea și
capacitat ea de a gestiona schimbar ea, cu disponibilitat ea de a recunoașt e și de a
corecta posibil ele erori. Niv elul global al stim ei de sine al un ei anumit e persoan e
influ ențează consid erabil al egerile pe care le face în viață și stilul său existențial. În
acest cont ext, o stimă d e sine înaltă este asociată cu strat egii de căutar e a dezvoltării
personal e și de acceptare a riscurilor, erorilor, în timp c e o stimă d e sine scăzută, în
mod constant, implică mai curând, strat egii d e apărar e și de evitare a riscurilor și
eșecurilor (Albu, 2002). P ersoan ele cu stimă d e sine scăzută pos edă o pal etă largă d e
pattern-uri cognitiv e, afective, motivațional e și comportam entale defectuoas e care duc
spre o inadaptabilitat e socială. Astf el de indivizi s e evaluează n egativ în majoritat ea
domeniilor, acc eptă cu ușurință f eedback -urile negativ e despre propria p ersoană,
trăiesc o mar e varietate de emoții n egativ e, sunt înclinați spr e anxietate și depresie,
adoptă strat egii in eficiente în fața obstacol elor (Brockn er și Ch en, 1996; Hart er, 1998;
Tann er, Stopa și D e Houw er, 2006). Există o varietate de factori, în viața unui individ,
33
care pot influ ența stima d e sine. Unii factori pot slăbi, în timp c e alți factori contribui e
la cr eșterea stim ei de sine. Cercetările sugerează că ridicar ea stim ei de sine a unui
individ nu este numai un asp ect benefic doar p entru ac el individ sp ecial, dar și p entru
societate în ansamblu (Cast și Burk e, 2002). În ultimii ani, un număr tot mai mar e de
cercetători au d epus eforturi în v ederea identificării caract eristicilor individual e care
influ ențează r elația dintr e stimuli și r eacțiil e de stres. Sp ecialiștii din dom eniul
psihologi ei muncii și 24 psihologi ei organizațional e au studiat cât eva caract eristici
individual e ca pot ențiali mod eratori ai r elației dintr e stresori și r eacții. Dacă str esorii
conduc la r eacții pentru indivizii cu stimă d e sine scăzută, atunci stima d e sine ar put ea
fi o variabilă mod eratoar e a relației dintr e stresor și r eacție. Stima d e sine sau auto –
evaluar ea pozitivă este consid erată ca o importantă r esursă d e coping. Indivizii cu o
stimă d e sine crescută sunt mai pr edispuși să adopt e strategii de coping cu str esul mai
eficiente decât indivizii cu încr edere de sine scăzută (Cassidy și O'Connor, 2004).
Astfel, confruntați cu ac eiași str esori din m ediu, indivizii cu stimă d e sine scăzută vor
experimenta mai mult e reacții comparativ cu c ei cu încr edere de sine crescută și vor
percepe un niv el mai cr escut d e stress (Cassidy și O'Connor, 2004; Dolan, 2006).
Cercetările indică în g eneral că stima d e sine este un mod erator al r elației stres –
reacție (Coop er, Cartwright și Earley, 2001; Ik echukwu et al., 2013). O p ersoană cu
stimă d e sine crescută p ercepe provocăril e întâlnit e în cadrul activității d e muncă dr ept
situații p e care le poate gestiona și d e pe urma cărora poat e beneficia, în timp c e o
persoană cu stimă d e sine scăzută va int erpreta ac eleași situații ca o posibilitat e
nedorită d e a eșua. C ercetările sugerează că indivizii cu stimă d e sine crescută m ențin
optimismul în confruntar ea cu eșecuri, c eea ce face perceperea viitorului succ es și
viitoar ea satisfacți e cu munca mai probabil e (Brown, 2010; Judg e și Bono, 2001). D eși
au fost și c ercetări car e au pus la îndoială pr esupus ele beneficii al e stimei de sine
(Baum eister et al., 2003), o stimă d e sine scăzută nu r eprezintă c ea mai atractivă
alternativă.
34
CAPITOLUL 2. OBIECTIVELE ȘI METOGOLOGIA CERCETĂRII
2.1 Scopul și obiectivele cercetării:
Cercetarea de față are un caracter constatativ -descriptiv. Scopul cercetării a fost acela de a
obseva legătura dintr e factorii d e personalitat e (optimism, n evrotism, conștiinciozitat e)
cognițiil e irațional e și str esul organizațional și dacă cognițiil e irațional e sunt pr edictori
semnificativi p entru d eclanșar ea stresului în m ediul d e lucru.
Așa cum am subliniat și în partea teoretică a lucrării, literatura de specialitate a evidențiat în
repetate rânduri, str esul organi zațional d efinindu -se ca o reacție emoțională, cognitivă,
comportam entală și fiziologică la asp ectele agresive și nociv e ale specificul ui muncii,
mediului d e muncă și climatului organizațional; este o star e caract erizată d e nivele ridicat e de
stres și ad esea prin s entimentul de neputința în r ezolvar ea sarcinilor.
Conflictul d e rol, împr eună cu ambiguitat ea rolului, r eprezintă principalii facto ri de natură
psihologică, car e stau la baza str esului organizațional. Astf el, conflictul d e rol poat e aparea în
situațiil e în car e o persoană c e ocupă o anumită funcți e în cadrul un ei organizații este supusă
unor solicitări, pr esiuni cu caract er contradictoriu, d eseori incompatibil e între ele. In timp c e
conflictul d e rol apar e din cauza unor sarcini suprasolicitant e, ambiguitat ea rolului
desemnează lipsa sau insufici enta informațiilor clar e și oportun e, solicitat e de rezolvar ea
corectă a sarcinil or. (Kahn, 2009)
Obiectivele pe care le-am urmărit, au fost:
1. Evidențierea relației dintr e cognițiil e irațional e și stresul organizațional
2. Stima d e sine reprezintă pr edictor semnificativi p entru d eclanșar ea stresului in m ediul
de lucru.
35
2.2 Ipot ezele cercetării:
Pornind de la informațiile din literatura de specialitate, am presupus că:
1. Stima de sine, reprezintă predictor semnificativ pentru nivelul stresului din organizații.
2. Există dif erențe semnificativ e la niv elul p erspectivei factorilor str esori într e angajatii
cu o stima d e sine ridicată și c ei cu o stimă d e sine scăzuta.
2.3. Participanți:
În această cercetare , s-au inv estigat două loturi d e participanți, a cat e 30 fi ecare, cuprinzând
un număr egal d e 30 femei și 30 bărbați cu vârst e cuprins e între 20 și 50 d e ani.
Nivel de școlarizare
1. 11-12 clase 5
2. Universitare 55
Naționalitate
1.Români 56
2. Basarab eni 3
3. Rromi 1
Mediu de proveniență
1. Rural 35
2. Urban 25
36
2.4 Instrum ente
Angajații au compl etat scalele: Anxi etate și depresie („Hospital Anxi ety and D epression
(HAD) scal e” – Br J Psychiatry. 2001 D ec;179:540 -4.), Starea de bine mentală
(„Ruth Tennant, R., Hill er, L., Fishwick, R., Platt, S., Jos eph, S., W eich, S., Parkinson, J.,
Secker, J., St ewart-Brown, S. (2007)”, Emoțiile pozitiv e și negativ e (“PANAS; Watson et al.,
1988”) și testul
Scala HAD cuprind e 14 it emi; fi ecare item se evaluează pe o scală likert de la a la d, a fiind
raspusul adevărat, charact eristic, în timp ce d, este reprezentat de răspunsul n eadevărat.
Scala Star e de bine mentală, cuprind e 14 itemi; fi ecare item se evaluează pe o scală likert de
la 1 la 5, 1 fiind raspusul foart e neadevarat, în timp ce 5, este reprezentat cde răspunsul
adevărat, caracteristic.
Scala emoții positiv e vs negativ e cuprind e, cuprind e 14 itemi; fi ecare item se evaluează pe o
scală likert de la 1 la 5, 1 fiind raspusul foarte neadevarat, în timp ce 5, este reprezentat cde
răspunsul adevărat, caracteristic.
Pentru evaluar ea niv elului stim ei de sine al angajatilor a fost utilizat ch estionarul Ros enberg's
SelfEsteem Scal e . Acesta este cel mai răspândit instrum ent pentru măsurar ea stim ei de sine în
studiil e de cercetare. Chestionarul cuprind e zece itemi d e tip Lik ert, cu patru posibilități d e
răspuns într e total d ezacord (un punct) si total acord (patru punct e). Există și scoruri c e
necesită inv ersare pentru calcular ea cor ectă. Scoruril e pot fi cuprins e între zece si patruz eci;
după inv ersarea necesară scoruril e ridicat e indică o stimă d e sine scăzută. Co eficientul
Cronbach = .89 raportat d e autor, indică o bună consist ență int ernă, iar fid elitatea test-retest e
cuprinsă în studiil e autorului într e 85 (la o săptămână int erval) și 88 (la două săptămâni
interval). S -au s emnalat cor elații n egativ e semnificativ e între nivelul stim ei de sine și
anxietate (r = – .64) și într e nivelul stim ei de sine și depresie (r = – .54). Cor elații pozitiv e sunt
raportat e între nivelul stim ei de sine și asp ectul fizic (r = .66), abilități școlar e (r = .42) si
încredere socială (r = .35). La cotar ea rezultat elor au fost luat e ca etalon valoril e cuprins e între
(a) 10 – 16 punct e – stima d e sine scăzută, (b) 17 -33 punct e – stima d e sine normală, (c) 34 -40
punct e – stima d e sine înaltă
37
2.5 Procedura
Datele au fost colectate cu ajutorul metodei interviului, la s ediul angajatorului. S -a stat de
vorbă cu fiecare angajat în parte, co mpletându -se scal ele de evaluar
38
CAPITOLUL 3 – REZULTATELE CERCETĂRII
3.1 Prezentarea și analiza datelor
Înainte de a examinarea predicțiilor asupra perspectivei temporale, sunt prezentate
mediile și abaterile standard ale variabilelor dependente și independente din cercetare.
Mediile, abaterile standard și intervalele de încredere sunt reprezentate în Tabelul 3.1.
M SD CI 95%
Anxi etate 5.92 3.15 5.10-6.73
Depresie 10.27 3.70 9.31-11.22
Stare de bine
mentala 15.80 6.61 14.09 -17.51
Emotii 7.62 4.16 6.54-8.69
Vârsta medie a persoan elor cuprins e în eșantion este de 43,71 d e ani, vârsta c ea mai d es
întâlnită fiind c ea de 36 d e ani ( Figura 1 ). Analizând distribuția valorilor, s e observă că
acestea se abat d e la medie în plus sau în minus cu 8,64 ani. Co eficientul d e asim etrie (0,058)
ne arată o distribuți e ușor înclinată spr e stânga, cu mai mult e valori extreme spre dreapta.
Indicatorul d e boltir e (kurtosis= -0,400) n e indică o distribuți e platikurtică, mai plată d ecât o
distribuți e normală, având mai mult e valori dis persate pe un int erval mai mar e în jurul m ediei
(vezi Figura 1). Figura 1. R eprezentarea grafică a vârst ei subi ecților.
39
Scorul m ediu obținut d e subiecți la Scala str esului p erceput s e situează la valoar ea de
63,44, valoar ea cea mai d es întâlnită fiind 58. Analizând distribuția valorilor în c eea ce
privește scorul, s e observă că ac estea se abat d e la m edie în plus sau în minus cu 12,32
(Tab elul 1)
Tabel 1 . Scorul str esului.
Coeficientul d e asim etrie (0,721) n e arată o distribuți e înclinată spr e stânga, cu mai
multe valori extreme spre dreapt. Indicatorul d e boltir e (kurtosis=2,355) n e indică o distribuți e
leptokurtică, mai ascuțită d ecât o distribuți e normală, având mai mult e valori conc entrate în
jurul m ediei. În Tab elul 5 s e poate observa că 55,5% dintr e subiecți au un str es mod erat, 44%
au un str es redus și doar 1% au un str es intens.
40
Figura 2. R eprezentarea grafica a strasului.
Tabel 2. Niv elul str esului
Scorul m ediu obținut d e persoan ele cuprins e în eșantion în c eea ce privește nivelul stim ei de
sine se situează la valoar ea de 32.28, valoar ea cea mai d es întâlnită fiind 29. Analizând
distribuția valorilor în c ea ce privește scorul obținut, s e observă că ac estea se abat d e la medie
în plus sau în minus cu 4,19 (Tab elul 3). Co eficientul de asim etrie (-1,484) n e arată o
distribuți e înclinată spr e dreapta, cu mai mult e valori extreme spre stânga (Figura 3)
41
Tabel 3- Valoar ea stim ei de sine
Figura 3. R epresentarea grafica a stim ei de sine
Dacă n e raportăm la gradul stim ei de sine, obs ervăm că mai mult d e jumătat e (56%)
dintr e persoan ele din eșantion au o stimă d e sine medie, 43% au o stimă d e sine înaltă și doar
1% au o stimă d e sine scăzută.
42
Rezultatele analizei de regresie:
*p < .05. **p<.01
Hi1: Nivelul stimei de sine reprezintă predictor semnificativ pentru nivelul stresului din
organizații:
Pentru a d etermina r elația dintr e nivelul stim ei de sine și niv elul str esului am folosit
coeficientul d e corelație Pearson. Prin analiza d e corelație bivariată, bazată p e coeficientul de
corelație Pearson, s -a obs ervat o l egătură indir ectă, d e intensitat e medie și semnificativă într e
cele două variabil e, r = -0.483, n = 100, p < ,001. Astf el, un niv el ridicat al stim ei de sine este
însoțit d e un niv el scăzut al str esului. Valoar ea testului r este interpretabilă prin ea însăși,
exprimând int ensitat ea asoci erii dintr e variabil e. În mod elul d e descriere propus d e Hopkins
(2000) cu privir e la int erpretarea valorilor co eficienților d e corelație, o valoar e a lui r d e 0,483
arată o cor elație medie între variabil e. Limit ele intervalului d e încredere pentru un niv el de
încredere de 95% sunt -0,62 și -0,31. P ersoan ele cu o stimă d e sine înaltă și cu str es redus sunt
într-un proc ent mai mar e (55,8%) față d e persoan ele cu o stimă d e sine medie și cu un niv el
de stres redus (35,7%). Prin urmar e, se suțin e ipoteza de cercetare și se resping e ipoteza de
nul.
43
Figura 4. Cor elația dintr e nivelul stim ei de sine și stres
Rezultat ele ipotezei 2
Hi2: Există cor elații s emnificativ e între cognițiil e irațional e și stresul la locul d e muncă:
Pentru a v erifica dacă există o cor elație pozitivă într e vechim ea la locul d e muncă și niv elul
stresului am calculat co eficientul d e corelație r Pearson. R ezultatul co eficientului d e corelație
Pearson ne îndreamnă să spun em că î ntre cognițiil e irațional e și niv elul str esului nu există o
corelație semnificativă statistic. Prin urmar e, se susțin e ipoteza de nul și s e resping e ipoteza
de cercetare.
44
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII
Cercetrea a avut ca scop, evidențiere a relațiilor dintr e cognițiil e irațional e și str esul la locul d e
muncă. D e asemenea, un alt scop al c ercetării a fost ac ela de a descoperi daca stima d e sine,
reprezintă un pr edictor s emniicativ p entru str esul organizațional.
Datele obținut e în cadrul c ercetării confirmă faptul că ac eleași modificări din m ediu
determină r eacții dif erite la indivizi dif eriți. Str esul nu mai este tratat ca o dim ensiun e a
mediului fizic cum ar fi apariția unor evenimente consid erate stresante. Str esul este un
construct compl ex constând din num eroase variabil e și proc ese interrelaționat e, mai d egrabă
decât o simplă variabilă car e poate fi dir ect măsurată și controlată. Încadrat prin prisma
abordării cognitiv e, studiul str esului viz ează oam eni normali car e fac față, sau eșuează în a
face față probl emelor cu car e se confruntă. Stima d e sine reprezintă una din variabil ele care
influ ențează niv elul stărilor d e stres din activitat ea medicală. Astf el, confruntați cu ac eiași
stresori din m ediu, p ersoan ele cu o st imă d e sine scăzută vor experimenta mai mult e reacții
comparativ cu c ei cu stimă d e sine crescută. În lit eratura d e specialitat e se discută d espre mai
multe tipuri d e intervenții car e au ca scop r educerea str esului la locul d e muncă. Un ele
vizează angajații, iar alt ele organizația sau m ediul d e lucru. Ursu (2007) ins erează în cart ea sa
un raport al European Working 52 Conditions Obs ervatory car e arată că plusul financiar
obținut d e o compani e în urma cr eșterii eficienței generată d e sporir ea int ensității muncii
angajaților sau d e încărcar ea cu sarcini noi s e transformă în pagubă p e termen lung datorită
cheltuielilor c elor af ectați d e stres. Studiul arată că pr evenirea stresului costă d e trei ori mai
puțin d ecât tratar ea efectelor ac estuia. Înc ercăril e de reducere sau chiar d e eliminar e a surs elor
de stres la niv el organizațional sunt d estul d e costisitoar e și de multe ori gr eu sau imposibil d e
implementat. C ele mai eficiente sunt abordăril e orientate pe individ d eoarece ele nu conduc la
modificări în structura organizați ei, ci doar la niv elul angajatului, fiind mult mai i eftine.
Având în v edere faptul că d ese ori organizațiil e reprezintă un m ediu cu factori str esori
de intensitat e medie și mar e, tipul d e stimă d e sine îi permite individului să s e adapt eze mai
ușor sau mai dificil la solicităril e externe și de asemenea să l e depășească. Stima d e sine are
multipl e influ ențe atât asupra niv elului d e stres simțit în fața provocărilor, cât și asupra
capacității d e a reacționa ad ecvat la provocări.
45
În acestă direcție, putem considera că ar fi benefic un program pentru cunoașterea și
imbunătățirea imaginii de sine, care îi poate ajuta pe angajați să se accepte cu resursele pe
care le dețin, să integreze evenimentele din organizați e în propria lor istorie de viată și să
dobândească respectul de sine necesar unei dezvoltări normale psihice și sociale. Totodata,
crearea unor program e de reducere a strsului, d e înțelegere a nevoilor angajaților și d e
conștin etizare a direcției spre care o ia compania, ar fi b enefice pentru un m ediu în acord cu
nevoile celor angajați.
46
BIBLIOGRAFI E
1. Abushaikha, L. și Sh eil, E.P. (2006). Labor str ess and nursing support: How do th ey
relate? Journal of Int ernational Wom en’s Studi es, 7(4), 198 -208.
2. Adams, J. E. (1986). Th e biblical vi ew of s elf-esteem, s elf-love, and s elf-imag e.
Eugene, OR: Marv est Hous e. .
3. Aniței, M. (2007). Str es și agr esivitat e în organizații, R evista d e Psihologi e
Organizațională, 3(1 -2), 11 -20.
4. Arslan, C., Hamarta, E. și Uslu, M. (2010). Th e relationship b etween conflict
communication, s elf-esteem and lif e satisfaction in univ ersity stud ents. Educational
Research and R eviews, 5(1), 31 -34.
5. Atkinson, W. (2004). Eliminat e stress from your lif e forever. New York: Amacom.
6. Baron, R. M. și K enny, D. A. (1986). Th e moderator -mediator variabl e distinction in
Social Psychological r esearch: Conc eptual, strat egic, and statistical consid erations.
Journal of P ersonality and Social Psychology, 51, 1173 – 1182.
7. Bethune, S. și Panl ener, J. (2007, Octombri e 25). Str ess a major h ealth probl em in th e
U.S., warns APA. N ew York: Am erican Pshychological Association. Extras d e la
http://www.apapractic ecentral.org/n ews/2007/str ess-tipsh eet .aspx
8. Biddl e, M. E. (2006). G enesis 3: Sin, sham e and s elf-esteem. R eview and Expositor,
103(2), 359 -370.
9. Bidilică, M., N edelcu, V., Sf etcu, R., Ion escu, D. și Corn eci, D. (2013). Str esul
ocupațional în unități d e terapie intensivă din Romania. Manag ement în Sănătat e,
17(4), 9 -14.
10. Bobb io, A. (2009). R elation of physical activity and s elf-esteem. Perceptual and Motor
Skills, 108, 549 -557.
11. Bogathy, Z. (2004). Manual d e psihologia muncii și organizațională. Iași: Polirom.
12. Bolg er, N. și Zuck erman, A. (1995). A fram ework for studying p ersonality in th e
stress proc ess. Journal of P ersonality and Social Psychology, 69(5), 890 – 891.
13. Brockn er, J. și Ch en, Y. (1996). Th e moderating rol es of s elf-esteem and s elfconstrual
in reaction to a thr eat to th e self: Evidence from th e People's Republic of China and
the United Stat es. Journal of P ersonality and Social Psychology
47
14. Brown, J. D. (2010). High s elf-esteem buff ers negativ e feedback: Onc e more with
feeling. Cognitiv e and Emotion, 24, 1389 -1404.
15. Capot escu, R. (2006). Str esul ocupational. T eorii, modele, aplicatii. Iași: Lum en.
16. Carlson, D. (1988). Couns eling and s elf-esteem. Waco, TX: Word Books.
17. Cast, A. D. și Burk e, P. J. (2002). A th eory of s elf-esteem. Social Forc es, 80(3), 1041 –
1068. doi:10.1353/sof.2002.0003
18. Colligan, T. W. și Higgins, E. M. (2006). Workplac e stress: Etiology and
consequences. Journal of Workplac e Behavioral H ealth, 21(2), 89 –97.
19. Coop er, C. L., Cartwright, S. și Earley, C. P. ( Eds.) (2001). Th e international
handbook of organizational cultur e and climat e. Chich ester: John Wi ley and Sons.
20. Coop er, G. L., D ewe, P. J. și O’Driscoll, M. P. (2001). Organizational str ess. A r eview
and critiqu e of theory, r esearch and applications. London: Sag e Publications.
21. David, D., Crist ea, I., & Hofmann, S. G. (2018). Why Cognitiv e Behavioral Th erapy
Is th e Current Gold Standard of Psychoth erapy. Frontiers in psychiatry , 9, 4.
doi:10.3389/fpsyt.2018.00004
22. Donn ellan, M. B., Trz esniewski, K. H., Robins, R. W., Moffitt, T. E. și Caspi, A.
(2005). Low s elf-esteem is r elated to aggr ession, antisocial behavior, and d elinqu ency.
Psychological Sci ence
23. Dorrian, J., Pat erson, J., Dawson, D., Pincomb e, J., Gr ech, C. și Rog ers, A. E. (2011).
Sleep, str ess and comp ensatory b ehaviors in Australian nurs es and midwiv es. Revista
de Saud e Publica
24. Driessen, E., & Hollon, S. D. (2010). Cognitiv e behavioral th erapy for mood
disord ers: efficacy, mod erators and m ediators. The Psychiatric clinics of North
America, 33(3), 537 –555. doi:10.1016/j.psc.2010.04.005
25. Elder, R., Evans, K. și Niz ette, D. (2013). Psychiatric and m ental h ealth nursing.
Sydn ey: Elsevier
26. Gaudiano B. A. (2008). Cognitiv e-behavioural th erapies: achi evements and
chall enges. Evidence-based mental health, 11(1), 5 –7. doi:10.1136/ ebmh.11.1.5
27. Ganst er, D. C. și Schaubro eck, J. (1991). Work str ess and employ ee health. Journal of
Manag ement, 17(2), 235 -271
28. Ganst er, D. C., Fox, M. și Dwy er, D. (2001). Explaining employ ees' health car e costs:
A prosp ective examination of str essful job d emands, p ersonal control, and
physiological r eactivity. Journal of Appli ed Psyc hology
48
29. Gibbs, E. A. și Gr ey P. A. (2011). Fiv e foundations of human d evelopm ent.
Bloomington, IN: AuthourHous e.
30. Gotwals, J. K., Dunn, J. G. și Waym ent, H. A. (2003). An examination of
perfectionism and s elf-esteem in int ercollegiate athletes. Journal of Sp ort B ehavior,
26(1), 17 -37.
31. Hellriegel, D. și Slocum, J. (2011). Organizational b ehavior. Mason, OH:
SouthW estern Cengag e Learning.
32. Hofmann, S. G., Asnaani, A., Vonk, I. J., Sawy er, A. T., & Fang, A. (2012). Th e
Efficacy of Cognitiv e Behavioral Th erapy: A Review of M eta-analys es. Cognitive
therapy and r esearch, 36(5), 427 –440. doi:10.1007/s10608 -012-9476 -1
33. Hayes, S. C., & Hofmann, S. G. (2017). Th e third wav e of cognitiv e behavioral
therapy and th e rise of proc ess-based car e. World psychiatry : official journal of th e
World Psychiatric Association (WPA) , 16(3), 245 –246. doi:10.1002/wps.20442
34. Ikechukwu, U., Siti N. Y., Mansor A. T., Sakin eh, M. și Rohani, A. (2013). Effect of
self-esteem in th e relationship b etween stress and substanc e abuse among adol escents:
A mediation outcom e. International Journal of Social Sci ence and Humanity, 3(5), 214
-217.
35. Jackson, S. și Schul er, R. S. (1985). A m eta-analysis and conc eptual critiqu e of
research on rol e ambiguity and rol e conflict in work s ettings. Organizational B ehavior
and Human D ecision Proc esses, 36, 16 –78.
36. Judg e, T. A. și Bono, J. E. (2009). R elationship of cor e self-evaluations traits –
selfesteem, generalizad s elf-efficacy, locus of control, and emotional stability with job
satisfaction and job p erformanc e: A meta-analysis. Journal of Appli ed Psychology, 86,
80-92.
37. Kaplan, S., Bradl ey, J. C., Luchman, J. N. și Hayn es, S. (2009). On th e role of positiv e
and n egativ e affectivity in job p erformanc e: A m eta-analytic inv estigation. Journal of
Appli ed Psychology, 9 4, 162 -176
38. Kartman, A. (2013). Mișcar ea self-esteem și n efericirea un ei generații. S emnele
Timpului, 10, 33 -37
39. Kashani, M., Eliasson, A. și V ernalis, M. (2012). P erceived str ess corr elates with
disturb ed sleep: a link conn ecting str ess and cardiovascular disease. Stress,15(1), 45 –
51.
49
40. Lewinsohn, P. M., St einmetz, J. L., Larson, D. W., & Franklin, J. (1981). D epression –
related cognitions: ant ecedent or cons equence?. Journal of abnormal psychology ,
90(3), 213.
41. McL eod, S. A. (2019, Jan 11). Cognitive behavioral th erapy
42. Mruk, C. I. (2013). D efining s elf-esteem as a r elationship b etween comp etence and
worthin ess: How a two -factor approach int egrates the cognitiv e and aff ective
dimensions of s elf-esteem. Polish Psychological Bull etin, 44(2), 157 -164.
doi:10 .2478/ppb -2013 -0018
43. Orth, U., Robins, R. W. și Rob erts, B. W. (2008). Low s elf-esteem prosp ectively
predicts d epression in adol escence and young adulthood. Journal of P ersonality and
Social Psychology, 95, 695 –708. doi:10.1037/00zz -3514.95 .3.695
44. Pierce, J. L. și Gardn er D. G. (2004). S elf-esteem within th e work and organizational
context: A r eview of th e organization -based self-esteem lit eratur e. Journal of
Manag ement, 30, 591 –622. doi:10.1016/j.jm.2003.10 .001
45. Pisanti, R., Van d er Do ef, M., Ma es, S., Laz zari, D. și B ertini, M. (2011). Job
charact eristics, organizational conditions, and distr ess/well-being among Italian and
Dutch nurs es: A cross -national comparison. Int ernational Journal of Nursing Studi es,
48(7), 829 -837. doi:10.1016/j.ijnurstu.2010.12.00 6
46. Rice, K. G., L eever, B. A., Christoph er, J. și Port er, J. D. (2006). P erfectionism, Str ess
and Social (Dis)Conn ection. Journal of Couns eling Psychology, 53(4), 524 -534.
doi:10.1037/0022 -0167.53.4.524
47. Stephanou, G. și Tatsis, K. (2008). Effects of valu e beliefs, acad emic s elf-esteem, and
overgeneralization of failur e experience on th e generation of emotions and attributions
for acad emic p erformanc e. International Journal of L earning, 15(11), 201 -220
48. Tann er, R. J., Stopa, L. și D e Houw er, J. (2006). Implici t views of th e self in social
anxiety. B ehaviour R esearch and Th erapy, 44, 1397 -1409. doi:10.1016/j
.brat.2005.10.007
49. Tsutsumi, A., Kayaba, K., Kario, K. și Ishikawa, S. (2009). Prosp ective study on
occupational str ess and risk of strok e. Archiv es of Int ernal M edicin e 169(1), 56 –61.
doi:10.1001/archint ernmed.2008.503
50. Zaghloul, A. A. și Abou El Enein N. Y. (2009). Nurs e stress at two diff erent
organizational s ettings in Al exandria. Journal of Multidisciplinary H ealthcar e, 2, 45 –
51. doi:10.2147/IMDH.S5404
50
51. Zirwatul R., Ibrahim, A. R. și Ohtsuva, K. (2012). R eview of th e job d emand -control
and job d emand -control -support mod els. South east Asia Psychology Journal, 1, 10 -21.
52. Zlate, M. (2007). Tratat d e psihologi e organizațională manag erială. Iași: Polirom.
51
ANEXE
Anexa 1:
Enunțuril e chestionarului s e referă la sănătat ea dvs. în pr ezent și în ultima p erioadă (nu este un test de
inteligență). Vă rugăm să of eriți răspunsuri așa cum gândiți și simțiți dvs. în pr ezent. Dat ele pe care le
oferiți vor fi analizat e statistic. NU dați ch estionarul spr e compl etare altei persoan e și nu cereți părerea
altor p ersoan e când compl etați. Sunt n ecesare răspunsuril e dvs. la toate rubricil e chestionarului.
Proiectul este condus d e către medicul ș ef.
* Vă rugăm notați un cod d e identificar e: (num ele sau ultimil e cifre ale codului num eric personal sau
alt cod)………………………………………………………………….. (p entru a corela ch estionarul aplicat la
internare cu cel aplicat la externare).
* Evaluar e preoperator , postop erator , la control la ………. luni după op erație.
Vârsta…….; G en: F eminin , Masculin ; Jud eț…………………………………; Localitat ea
………………………….
Locuiți Singur/ă, Împr eună cu alt e persoan e. Aveți part ener de viață: Da , Nu .
Educația. Studii d e bază: facultat e , colegiu , liceu , șc. prof esională , școală g enerală ,
Viața prof esională. Angajat , Program d e zi , de noapt e , mixt . Satisfacția dvs. cu munca actuală (1 –
10):…..
Neangajat , neangajat vr eodată , casnic/ă , șom er , pensionar , stud ent
Diagnostic principal
actual………………………………………………………………………………….(ASIA:……)
Alte probl eme de sănătat e actual Nu , Da , Car e?………………………. …………………………………..
Ați avut tratam ent chirurgical Nu , Da . Ce intervenție (anii)? ………………………………………….
Tratam ent psihiatric Nu , Da (pentru…………………………..
Hospital Anxi ety and D epression (HAD) scal e
Mykl etun A , Stordal E, Dahl AA . Hospital Anxi ety and D epression (HAD) scal e: factor
structur e, item analys es and int ernal consist ency in a larg e population. Br J Psychiatry. 2001
Dec;179:540 -4.
52
R. Stări af ective. Încercuiți răspunsul car e vi se potriv ește dvs. c el mai bin e pentru p erioada
actuală.
1. Mă simt încordat sau n ervos a. cea mai
mare parte a
timpului b. bună part e a
timpului c. din când în
când,
ocazional d. deloc
2. Îmi plac e la fel de mult c eea
ce îmi plăc ea înaint e a. da, la f el
de mult b. nu atât d e mult
c. în mică
măsură
d. aproap e
deloc
3. Am o s enzați e de teamă ca și
cum ar urma să s e întâmpl e ceva
foart e rău a. da, într –
adevăr și
destul d e
tare b. da, dar nu
foart e tare c. puțin, dar nu
mă
îngrijor ează d. deloc
4. Pot să râd și să văd part ea
bună a lucrurilor a. la f el de
mult ca
înaint e b. nu atât d e mult
ca înaint e c. mult mai
puțin ca înaint e d. deloc
5. Îmi fac griji a. foart e des b. destul d e des c. ocazional d. foart e rar
6. Sunt bin e dispus a. niciodată b. rar c. destul d e des d. cea mai
mare parte a
timpului
7. Pot să stau liniștit și să mă
simt d estins, r elaxat a. mereu b. destul d e des c. rar d. deloc
8. Am impr esia că fac totul mai
încet a. aproap e
tot timpul b. deseori c. cât eodată,
ocazional d. deloc
9. Am o s enzați e de teamă d e
parcă aș av ea un nod în stomac a. deloc b. cât eodată,
ocazional c. destul d e des d. foart e des
10. Nu mă mai int eresează cum
arăt a. deloc b. nu mai dau
înfățișării atâta
importanță câtă ar
trebui c. poat e că nu
mai dau chiar
atâta
importanță
înfățișării d. dau la f el de
multă at enție
înfățișării ca
înaint e
11. Simt n evoia să mă agit ca și
cum nu aș put ea să stau locului a. da, m ereu b. deseori c. cât eodată d. deloc
12. Mă bucur dinaint e când mă a. la f el de b. mai puțin ca c. mult mai d. aproap e
53
gând esc că voi fac e anumit e
lucruri mult ca
înaint e înaint e puțin ca înaint e deloc
13. Simt că mă cuprind e panica
dintr -o dată a. foart e
des, într –
adevăr b. destul d e des c. rar d. deloc
14. Îmi fac e plăcere să mă uit la
o emisiun e de televiziun e, să
ascult o emisiun e la radio sau să
citesc o cart e bună a. deseori b. un eori c. rar d. foart e rar
Anexa 2:
Scala Positiv e and N egativ e Affect Sch edule (PANAS; Watson et al., 1988) evaluează
emoțiil e pozitiv e și negativ e ca star e.
Watson, D., Clark, L. A., & T ellegan, A. (1988). D evelopm ent and validation of bri ef
measures of positiv e and n egativ e affect: Th e PANAS scal es. Journal of P ersonality and
Social Psychology, 54(6), 1063 –1070.
M. Indicați în dr eptul fi ecărei stări cum vă simți în ultima p erioadă – de la 1 la 5 (1 . În foart e
mică măsură sau d eloc; 2. Puțin, 3. Mod erat, 4. D estul d e mult, 5. Extrem de mult).
Interesat/ă Iritat/ă
Stresat/ă Mobilizat/ă
Entuziasmat/ă Rușinat
Supărat/ă Inspirat
Puternic/ă Nervos
Vinovat/ă Hotărât
Speriat/ă Atent
Mânios Revoltat
Încântat/ă Activ
Mândru/ă Temător
54
Anexa 3:
Starea de bine mentală. The Warwick -Edinburgh M ental W ell-being Scal e
Ruth Tennant, R., Hill er, L., Fishwick, R., Platt, S., Jos eph, S., W eich, S., Parkinson, J., S ecker, J.,
Stewart-Brown, S. (2007). The Warwick -Edinburgh M ental W ell-being Scal e (WEMWBS):
developm ent and UK validation. Health and Quality of Lif e Outcomes. 5:63
B. Evaluați cum vă caract erizează stăril e de mai jos în ultima p erioadă?
Notați d e la 1 la 5: 1= niciodată, 2 = rar eori, 3 = cât eodată, 4 = ad eseori, 5 = întotd eauna.
1. Sunt optimist în c eea ce privește viitorul 8. Mă simt bin e cu min e însumi/însămi
2. Mă simt folositor 9. Mă simt apropiat d e alți oam eni
3. Mă simt r elaxat 10. M ă simt încr ezător/ -toare
4. Mă simt int eresat de alți oam eni 11. Sunt capabil/ă să iau propiil e decizii asupra
lucrurilor
5. Am energie 12. Mă simt iubit/ă
6. Mă d escurc bin e cu probl emele din viața
mea 13. Sunt int erest/ă d e lucruri noi
7. Gând esc cu claritat e 14. Mă simt bucuros/bucuroasă
Anexa 4:
Nivelul str esului
B. Evaluați cum vă caract erizează stăril e de mai jos în ultima p erioadă?
Notați d e la 1 la 5: 1= niciodată, 2 = rar eori, 3 = cât eodată, 4 = ad eseori, 5 = întotd eauna.
1. În g eneral sunt mulțumit(ă) d e mine 8. Simt că nu am făcut pr ea mult e de care să fiu
mândru
2. Câteodată mă gând esc că nu valor ez nimic 9. Câteodată mă simt r ealmente inutil
3. Cred că am o s erie de calități bun e 10. Mă gând esc că sunt un om d e valoar e, cel puțin
ca fel ca alt e persoan e
4. Mi -ar plăc ea să am mai mult r espect față d e
mine însumi,
55
5. Ținând cont d e toate, am t endița să cr ed că
sunt un (o) ratat/ă.
6. Mă d escurc bin e cu probl emele din viața m ea
7. Am o păr ere pozitivă d espre mine
Anexa 5:
INFORMAȚII PERSONALE Ciubotaru Emanuela -Alina
Bucuresti
0769149645
emmanuela_alina@yahoo.com
Sexul Feminin | Data nașterii 08.05.1996 |
EDUCAȚIE ȘI FORMARE
De la 01.10.2017
pana la 30.06.2019 Universitatea din Bucuresti
Master Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Specializare: Psihologie Aplicata In Domeniul Securitatii Nationale
56
De la 01.10.2014
pana la 30.06.2017 Universitatea din Bucuresti
Licenta Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Specializare: Psihologie
Perioada
Funcția sau postul ocupat
Activități și responsabilități
2018 – prezent
HR Generalist
– Cercetarea de noi tehnologii pentru a înțelege
mai bine noile roluri;
-Identificarea candidaților potriviți cu ajutorul
dieritelor surse
– Screening CV
– Sourcing, screening -ul telef onic, HR Interviu,
menținerea comunicării cu candidatul și
facilitarea următorilor interviuri, medierea
sesiunii de dezbatere la sfârșitul procesului de
intervievare către o decizie finală.
– Oferirea de feedback pe parcursul întregului
proces de recrutar e și informarea candidaților. –
-Facilitarea procesului de aprobare a angajărilor
și comunicarea ofertei.
– Programarea interviurilor cu managerul tehnic
și angajatorul.
– Responsabil pentru toate etapele procesului:
analiza postului, definirea profilul ui, bugetarea,
strategia canalelor de aprovizionare, interviuri și
evaluări față în față, oferte de locuri de muncă,
actualizarea sistemului de urmărire MS CRM,
raportare.
– Activități de onboarding;
57
Numele angajatorului
Tipul activității sau sectorul de activitate -Induction pentru noii colegi care se alătură
echipei;
– Stabilirea de sesiuni de feedback regulate cu
membrii echipei;
Softelligence
IT Software
Perioada
Funcția sau postul ocupat
Activități și responsabilități
2017 -2018
Junior IT Recuiter
Gestionarea întregului proces de recrutare pentru
posturile vacante ale clientului
– Clarificarea profilului candidatului ideal cu
clientii nostri;
– Căutarea directă;
– Identificarea eventualilor candidați prin căutare
activă, folosind canale media , grupuri și site -uri
de locuri de muncă
– screening CV;
– Realizarea de interviuri telefonice, interviuri
face to face și evaluarea candidaților;
58
Numele angajatorului
Tipul activității sau sectorul de activitate – Actualizați baza de date de recrutare și selecție;
– Crearea de profiluri detaliate pentru candidații
selectați și prezentarea acestora către client;
– Menținerea legăturii cu candidații pe întreaga
durată a procesului de recrutare;
– Oferirea de feedback candidaților;
– Adăugare a postului de postare pe site -ul nostru
web și crearea de site -uri de locuri de muncă;
IFUTURE
Recrutare și selecție
Perioada
Funcția sau postul ocupat
Activități și responsabilități
Numele angajatorului
2015 -2016
Voluntar
Asimilarea cunostințelor teoretice despre rolul
unui psiholog in cadrul M.A.I, verificarea unor
baterii de teste pentru ofiteri și subofiteri.
Centrul de psihologie și sociologie al M.A.I
59
Tipul activității sau sectorul de activitate
Sectorul administrativ
Perioada
Funcția sau postul ocupat
Activități și responsabilități
Numele angajatorului
Tipul activității sau sectorul de activitate 2016 -2017
Voluntar
Participarea la diverse sedințe de consiliere în
grup, cu diferiți deținuți și intervierea acestora.
Asimilarea noțiunilor teoretice în ceea ce privește
funcția de ofițer -psiholog în cadrul MJ.
Penitenciarul Jilava
Sectorul administrative -informativ
60
Perioada
Funcția sau postul ocupat
Activități și responsabilități
Numele angajatorului
Tipul activității sau sectorul de activitate 2014 -2015
Voluntar
Petrecerea timpului cu copii bolnavi de autism, si
întreținerea de activități diverse.
Asociația Învingem Autismul
Sectorul administrativ
Limba(i) maternă(e) Română
Alte limbi străine
cunoscute ΙNΤELEGERE VORBIRE SCRIERE
Ascultare Citire Participare la
conversație Discurs oral
Engleză B2 B2 B2 B2 B2
Franceză B2 B2 B1 B1 B1
61
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Spcializar e: Psihologi e Aplicată În D omeniul S ecurității Național e LUCRARE DE DIS ERTAȚI E Relația dintr e stima d e sine, cognițiil e iraționa… [614655] (ID: 614656)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.