Planul de contingență al [614648]
1
ROM ÂNIA
Planul de contingență al
Rom âniei pentru pesta
porcin ă african ă
Ediția a IIIa
Februarie 2016
2
CUPRINS
Prevederi Generale
Capitolul
1 Prevederi legislative
Capitolul
2 Costurile combaterii bolii
Capitolul
3 Lanțul de Comand ă
Capitolul
4 Centrul Na țional de Combatere al
Bolilor
Capitolul
5
Capitolul
6 Centrul Local de Combatere al Bolilor
Cooperarea între CNCB, CLCB și alte
autorități
Capitolul
7 Grupul de exper ți pentru pesta porcin ă
africană
Capitol ul
8 Resurse (personal, laborator,
echipament)
Capitolul
9 Vaccinarea de urgen ță
Capitolul
10 Programe de instruire pentru personal
Capitolul
11 Programe de informare și con știentizare
a publicului
Capitolul
12 Distrugerea ca davrelor în cazul unei
epidemii majore
ABREVIERI:
ANSV SA: Autoritatea Na țional ă Sanitar ă Veterinar ă și pentru Siguran ța
Alimentelor
CNCB: Centrul Na țional de Combatere al Bolilor
CNS SU: Comitetul Na țional pentru Situa ții Sp eciale de Urgen ță
CLCB: Centrul Local de Com batere al Bolilor
DGSV SA:Direc ția General ă Sanitar ă Veterinar ă și pentru Siguranța
Alimentelor
DSA: Direc ția Sănătatea Animalelor
DSVSA: Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
GNE: Grupul Na țional de Exper ți
MADR: Ministerul Agricultu rii și Dezvolt ării Rurale
MAI: Ministerul Afacerilor Interne
PPA: Pesta Porcin ă African ă
SSV: Șeful Serviciilor Veterinare
UE: Uniunea European ă
3 UCD: Unitatea Central ă de Decizie
UOC: Unitatea Opera țional ă Central ă
UCS: Unitatea Central ă de Sprijin
ULD: Unit atea Local ă de Decizie
UOL: Unitatea Opera țional ă Local ă
ULS:Unitatea Local ă de Sprijin
CJSU: Comitetul Județean pentru Situații de Urgență
PREVEDERI GENERALE
Obiective
Prezentul plan de contingență a fost elaborat pentru a îndeplini cerin țele stipulat e de
Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranta
Alimentelor nr. 99/2006, modificat prin Ordinul ANSVSA 7/2010 pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine
africa ne, ce transpune Directiva Consiliului 2002/60/CE.
Scopul planului este de a stabili, într -un cadru legal, cum vor fi dirijate și controlate
intervențiile în focarele de pesta porcină africană . Planul include prevederi privind
nominalizarea și atribuțiile factorilor de decizie și de intervenție în focare, resursele
financiare, de personal și de echipamente, necesarul de instruiri, modul de comunicare
a crizei și modul de ecarisare a materiilor de risc rezultate din focare, în vederea unei
reacții prompte în cazul unor alerte de boal ă și a reducerii riscului de răspândire a
virusului bolii.
Procedurile detaliate care vor fi adoptate de c ătre serviciile veterinare, personalul din
teritoriu și liderii Centrului Local de Contro l al Bolii, în cazul unui focar de PPA
sunt stabilite în „Manualul opera țional pentru intervenția în focarele de pesta porcina
africană” (la porcii domestici) și „Manual ul opera țional pentru combaterea pestei
porcine clasice și a pestei porcine africane la porcii mistre ți” care fac parte din
prezentul Plan de contingen ță.
Acest Plan de contingență va fi revizuit și îmbun ătățit ori de c âte ori este necesar, dar
cel pu țin odat ă la fiecare 5 ani.
Definiții
În înțelesul prezentului Plan de contingență unic , se aplică următoarele definiții:
situația de urgență : eveniment excepțional, cu caracter nonmilitar, care prin
amploare și intensitate amenință viață și sănătatea populației, mediul înconjurător,
valorile materiale și culturale importante, iar pentru re stabilirea stării de normalitate
sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare
și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate;
situație de urgență epidemiologică veterinară : eveniment excepțional care
afectează sănătatea publică, a animalelor și/sau cu impact economic deosebit de pe
teritoriul României care, prin amploare și intensitate, amenință sănătatea animală și
siguranța alimentelor și, implicit, sănătatea populației și mediul înconjurător, iar
pentru restabilirea stării de normalitate este necesară adoptarea de măsuri și acțiuni
4 urgente, alocarea de resurse suplimentare importante și managementul unitar al
forțelor și mijloacelor implicate în combaterea bolilor;
exploatație : orice incintă împrejmu ită, cu unul ori mai multe adăposturi, sau orice loc
în care sunt ținute animale
mediu sălbatic : locul/biotopul situat pe teritoriul României unde animalele sălbatice
trăiesc în libertate
focar de boală : exploatația sau locul situat pe teritoriul României în care se găsesc
animale și în care s -a confirmat oficial unul sau mai multe cazuri de boală;
caz de boală : confirmarea oficială a oricărei boli transmisibile ale animalelor si
zoonozelor, la unul sau mai multe animale
confirmare oficiala : atestarea prin buletin de analiză de confirmare a faptului că
agentul patogen al unei boli este prezent în proba analizată
alertă : activarea structurii operaționale a autoritatii competente centrale;
animale (animale domestice sau salbatice) : animal – mamifere, păsări d omestice și
sălbatice, pești, albine, viermi de mătase, batracieni, moluște, gasteropode, crustacee
și tunicate;
deținător de animale – orice persoană fizică sau juridică care are în responsabilitatea
sa animale;
proprietar de animale : orice persoană fizic ă sau juridică care are în proprietate
animale;
autoritate competentă centrală : Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru
Siguranța Alimentelor;
situație de risc pentru sănătate – pericol eventual de transmitere a unei boli la
animale, mai mult sau mai puțin previzibil, cu efect asupra sănătății animale ori/și
umane.
CAPITO LUL I
PREVEDERI LEGISLATIVE
Baza legal ă pentru controlul PPA în Rom ânia, o constituie Directiva 2002/60/CE a
Consiliului de stabilire a dispozi tiilor specifice de combatere a pestei porcine
africane , transpusă în legislaț ia național ă prin Ordinul ANSVSA nr. 99/2006,
modificat prin Ordinul ANSVSA 7/2010 .
1.1. Prevederi pentru domenii specifice
1.1.1. Notificarea cazurilor suspecte de PPA
Prezența sau suspicionarea pestei po rcine africane este notificată obligatoriu și
imediat autorit ății veterinare competente teritorial , în conformitate cu prevederile
Art. 3 ale directivei men ționate .
Astfel, vor fi notificate imediat urm ătoarele :
– focarele de PPA suspecte sau confirmate în toate exploata țiile, comerciale sau
nonprofesionale ;
– focarele de PPA suspectate sau confirmate în abatoare și mijloace le de transport ;
5 – cazurile de PPA suspectate sau confirmate la mistreți .
Autoritatea veterinar ă centrală a României trebuie s ă notifice boala și să furnizeze
informa ții Comisiei Europene și Statelor Membre cu privire la cazurile ulterioare
confirmate la porcinele dintr -o zon ă infectat ă.
În completarea Manualului operațional, următoarele măsuri trebuie adoptate odată cu
notificarea :
1.1.2 Măsuri în caz de suspiciune a prezen ței PPA intr -o exploata ție
Măsurile ce vor fi aplicate în exploata ția afectat ă sunt prev ăzute la Art. 4 al Directiv ei
2002/60/CE, dup ă cum urmeaz ă:
1. În cazul în care, într -o exploata ție, se află unul sau mai mul ti porci la care se
suspectează infec tia cu virusul pestei porcine africane, ANSVSA se asigură că sunt
instituite măsuri de investigare pentru confirmare ori infirmare a prezen tei bolii
respective , în conformitate cu procedurile stabilite în manualul de diagn ostic.
Atunci când un medic veterinar oficial vizitează exploata tia, trebuie întreprins
controlul registrului de exploatație și al mărcilor de identificare a porcilor.
2. Atunci când ANSVSA consideră că prezen ta pestei porcine africane într -o
exploata tie nu se poate infirma, exploata ția trebuie imediat plasată sub supraveghere
oficială și dispune următoarele măsuri :
2.1. efectu area recensământul ui tuturor categoriilor de porci din exploata ție și, pentru
fiecare categorie, să se precizeze numărul de porc i deja bolnavi, mor ți sau
susceptibili de a fi infecta ți; recensământul se va actualiza ținând seama de porcii
născu ți și mor ți în perioada de suspiciune; datele acestui recensământ vor fi
prezentate la cerere și vor putea fi controlate la fiecare vizit ă;
2.2. men ținerea în adăposturi a tuturor porcilor din exploata ție și interdicția mișcării ;
2.3. interzic erea intrării porcilor în exploata ție sau ie șirea lor din aceasta. Atunci când
este necesar, autoritatea veterinară competentă teritorial poate să extindă interdic ția de
ieșire din exploata ție a animalelor din alte specii și să dispună aplicarea unor măsuri
corespunzătoare în vederea distrugerii rozătoarelor sau a insectelor;
2.4. ieșirea din exploata ție a carcaselor de porci este interzisă până l a aflarea
diagnosticului;
2.5. interzic erea ieșirii din exploata ție a cărnii, a produselor din carne de porc, a
materialului seminal, a ovulelor sau a embrionilor de porci, a furajelor, ustensilelor și
a altor obiecte și deșeuri susceptibile de a transm ite pesta porcină africană, cu
excep ția cazului în care autoritatea veterinară competentă teritorial a eliberat o
autoriza ție în acest sens; carnea, produsele din carne de porc, materialul seminal,
ovulele și embrionii nu se pot scoate din exploata ție în s copul comer țului
intracomunitar;
2.6. respectarea cu strictețe a regulilor de filtru sanitar pentru circulația personalului ;
6 2.7. intrarea sau ie șirea vehiculelor în sau din exploata ție să fie supusă unei autoriza ții
scrise a autorită ții veterinare comp etente terit orial ;
2.8. utiliz area unor mijloace corespunzătoare de dezinfec ție la intrările și ieșirile
clădirilor ce adăpostesc porcii și ale exploata ției înseși; orice persoană care intră sau
iese din exploata țiile de porci trebuie să respecte măsuri le de igienă adecvate,
necesare pentru a reduce riscul propagării virusului pestei porcine africane. De
asemenea, toate mijloacele de transport trebuie să fie dezinfectate minu țios înainte de
a ieși din exploata ție;
2.9. efectu area unei investigații epidemiologic e, în conformitate cu prevederile
articolul ui nr. 8 al Directivei 2002/60/CE .
1.1.3. Măsuri în cazul confirmării prezen ței pestei porcine africane într -o
exploata ție, sunt prev ăzute la articolul 5 al Directivei 2002/60/CE , dup ă cum
urmeaz ă:
1. În cazul în care prezen ța pestei porcine africane este confirmată oficial într -o
exploata ție, ANSVSA se va asigura c ă:
1.1. toate porcinele din exploata ție vor fi ucise f ără intârziere, sub control oficial și
intr-o manier ă care s ă evite riscul propag ării virusului PPA at ât în timpul
transportului , cât și în timpul uciderii .
1.2. se preleve ază un număr suficient de probe, în conformitate cu manualul de
diagnostic, de la porci în momentul uciderii lor, astfel încât să se poată determina
modul în care a fost introdus virusul pestei porcine africane în exploata ție și perioada
în cursul căreia el a putut fi prezent în exploata ție înainte de notificarea bolii;
1.3. carcasele porcilor mor ți sau uci și trebuie să fie procesa te/distruse sub
supraveghere oficială;
1.4. carnea porcilor sacrifica ți în cursul perioadei situate între introducerea probabilă
a bolii în exploata ție și aplicarea măsurilor oficiale să fie, în măsura tuturor
posibilită ților, trebuie marcată și supusă procesarii sub supraveghere oficială;
1.5. material ul seminal, ovulele sau embrionii de porci colectate în exploata ție în
cursul perioadei situate între introducerea probabilă a bolii în exploata ție și adoptarea
măsurilor oficiale să fie marcate și distruse sub supraveghere oficială, astfel încât să
se evite riscul de propagare a virusului pestei porcine africane;
1.6. orice substan ță sau de șeu susceptibile de a fi contaminate, precum furajele,
așternutul, să fie supuse procesarii ; toate materialele de unică folosin ță care pot fi
contaminate și, în special, cele utilizate pentru opera țiunile de ucidere, să fie distruse;
aceste măsuri trebuie aplicate în conformitate cu instruc țiunile medicului veterinar
oficial;
1.7. după uciderea porcilor, adăposturile și vehiculele care au fost utilizate pentru
transportul lor sau transportul carcaselor lor, precum și echipamentul, trebuie
dezinfectate , iar așternutul pentru animale, gunoiul de grajd și purinul susceptibile de
a fi contaminate trebuie distruse prin metode specifice ;
7 1.8. în cazul unui focar pri mar al bolii, izolatul virusului pestei porcine africane se
supu ne procedurii de laborator stabilite în manualul de diagnostic , în vederea
identificării tipului genetic;
1.9. s-a efectuează o anchetă epidemiologică , în conformitate cu articolul 8 al
Direc tivei.
2. În cazul în care s -a confirmat un focar într -un laborator, într -o grădină zoologică, o
rezerv ație naturală sau o zonă îngrădită în care porcii sunt ținuți în scopuri științifice
sau legate de conservarea speciilor sau a unor rase rare, statul me mbru în cauză poate
decide aplicarea de derog ări de la alineat ul 1 literele a) și e), în măsura în care aceasta
nu aduce atingere intereselor fundamentale ale Comunită ții.
1.1.4. Măsuri le în cazul confirmării pestei porcine africane în exploata ții ce
cuprind diferite unită ți de produc ție, sunt prev ăzute la articolul 6 al Directivei
2002/60/CE , dup ă cum urmeaz ă:
1. În caz de confirmare a PPC în exploata ții ce cuprind două sau mai multe unită ți de
produc ție distincte, autoritatea veterinară competentă territorial, poate , pentru
finaliz area îngră șării porcilor, să decidă derogarea de la cerin țele menționate anterior
la punctul 1.1.3. alineatul 1 , litera a) în ceea ce prive ște unită țile de produc ție a
porci nelor sănătoase dintr -o exploata ție infectată, în m ăsura în care medicul veterinar
oficial confirmă că structura, dimensiunea acestor unită ți de produc ție și distan ța între
ele, precum și opera țiunile care s -au desfă șurat în acestea sunt de a șa natură, încât
aceste unită ți de produc ție, referitor la adăpos t, întreținere și furaj are sunt complet
separate, astfel încât virusul nu poate să se propage de la o unitate de produc ție la alta.
2. În cazul în care se recurge la derogarea prevăzută la alineatul 1, ANSVSA
stabil ește reguli detaliate, în func ție de con dițiile de sănătate animală care pot fi
garantate.
3. Dacă recurge la derogare, ANSVSA informează imediat Comisia cu privire la
aceast fapt . În toate cazurile, Comisia examinează imediat situa ția referitoare la
România în cadrul Comitetului permanent vete rinar cât mai repede posibil .
1.1.5. Măsuri în cadrul exploata țiilor de contact sunt prevăzute în art. 7 al
Directivei Consiliului 2002/60/ EC, după cum urmează:
1. Exploata țiile sunt considerate exploata ții de contact atunci când medicul veterinar
oficial constată sau estimează, pe baza anchetei epidemiologice efectuate în
conformitate cu articolul 8 al Directivei 2002/60/CE , că pesta porcină africană a putut
fi introdusă ori de la alte exploata ții în exploata ția suspectă, la punctele la care se face
referire în art. 4 sau 5 , sau de la aceasta din urmă, în alte exploata ții. Prevederile
articolului 4 trebuie să fie aplicate în acele exploatații până când prezența PPA este în
mod oficial infirmată.
2. ANSVSA trebuie să aplice măsurile prevăzute la art. 5 ( 1) în exploata țiile de
contact prevăzute la pgf. (1) din prezentul articol, în cazul în care situa ția
epidemiologică o impune. Se prelevează un număr suficient de probe de la porci, în
conformitate cu manualul de diagnostic, în momentul uciderii lor, pentr u a confirma
sau infirma prezen ța virusului pestei porcine africane în aceste exploata ții.
8 1.1.6. Prevederile privind Ancheta epidemiologic ă, sunt men ționate la articolul 8 al
Directivei 2002/60/CE , după cum urmează :
Ancheta epidemiologică privind cazur ile suspecte sau focarele de pestă porcină
africană se efectuează pe baza chestionare lor incluse în Manualul operational.
Anchet a epidemiologică trebuie să lămurească, cel pu țin, următoarele:
1. durata perioadei în care este posibil ca virusul pestei po rcine africane să fi existat în
exploata ție, înainte de notificarea sau suspectarea bolii;
2. originea posibilă a pestei porcine africane în exploata ție și determinarea celorlalte
exploata ții în care porcii au putut fi infecta ți sau contamina ți de la acee ași sursă;
3. circula ția persoanelor, vehiculelor, porcilor, materialului seminal, a cărnii sau a
oricărui material care ar fi putut transmite virusul înspre sau dinspre exploata țiile în
cauză;
4. posibilitatea ca vectorii sau mistreții să fie cauza răsp ândirii bolii.
În cazul în care rezultatele acestor investiga ții arată că pesta porcină africană s -ar fi
putut propaga de la exploata ții sau înspre exploata ții situate în a lte state membre, sunt
informate imediat Comisia și Statele Membre în cauză cu pri vire la acest lucru .
1.1.7. Stabilirea zonelor de protec ție și de supraveghere, este men ționat ă la
articolul 9 al Directivei 2002/60/CE .
1. Odată ce a fost confirmat oficial diagnosticul de pestă porcină africană într-o
exploatație, autoritatea vete rinară competentă terit orială stabile ște în jurul focarului o
zonă de protec ție cu o rază de cel pu țin 3 kilometri, ea însă și înscrisă într -o zonă de
supraveghere cu o rază de cel pu țin 10 kilometri. În zonele respective se vor aplica
măsurile prevăzute la art icolele 10 și 11 ale Directivei 2002/60/CE .
2. În stabilirea acestor zone, DSSVSA va ține cont de:
2.1. rezultatele anchetei epidemiologice efectuate în conformitate cu articolul 8 al
Directivei 2002/60/CE ;
2.2. așezarea geografică, în special grani țele naturale sau artificiale;
2.3. localizarea și proximitatea altor exploata ții cu suine ;
2.4. mod ul de circula ție și comer țul cu porci vii, precum și disponibilitatea
abatoarelor și a instala țiilor de procesare a carcaselor;
2.5. instala țiile și pers onalul disponibil pentru a controla orice deplasare a porcilor în
interiorul zonelor, în special în cazul în care porcii care urmează să fie uci și trebuie
să fie sco și din exploata ția lor de origine.
3. În cazul în care o zonă cuprinde păr ți ale teritori ului mai multor State Membre ,
autorită țile competente din fiecare stat membru în cauză colaborează la stabilirea
acestei zone.
9
4. DSVSA trebuie să adopt e toate măsurile necesare, inclusiv avertizarea prin p ostere
și afișe expuse vizibil, precum și utiliza rea resurselor media, cum ar fi presa și
televiziunea, pentru a garanta că toate persoanele prezente în zonele de protec ție și de
supraveghere sunt pe deplin informate cu privire la restric țiile în vigoare în
conformitate cu articolele 10 și 11 ale Directi vei 2002/60/CE , și adoptă toate măsurile
pe care le consideră adecvate pentru a garanta o bună aplicare a măsurilor men ționate
anterior.
1.1.8. Măsurile ce se aplic ă în zona de protec ție stabilită sunt men ționate la
articolul 10 al Directivei 2002/60/CE.
1. ANSVSA veghează ca următoarele măsuri să se aplice în zona de protec ție:
1.1. efectu area unui recensământ al tuturor exploata țiilor cât de repede posibil; după
stabilirea zonei de protec ție; aceste exploata ții sunt inspectate de un medic veterinar
oficial într-un termen de cel mult șapte zile, în vederea efectuării unui examen clinic
al porcilor și a unui control al registrului de exploatație și al mărcilor de identificare a
porcilor prevăzute la articolele 4 și 5 din Directiva 92/102/CEE;
1.2. interz icerea circula ției și transportul ui porcilor pe drumurile publice sau private,
excluzând, dacă este necesar, drumurile de deservire a exploata țiilor, cu excep ția
aprobării autorită ții veterinare competente teritorial în cazul autorizării circula ției
prevăz ute anterior. Această interdic ție nu trebuie să se aplice la tranzitul de porci pe
cale rutieră sau feroviară, fără descărcare sau oprire. De asemenea, în conformitate cu
procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (2) din Directiva 2002/60/CE , se poate
acorda o derogare pentru porcii destinati sacrificării care provin din afara zonei de
protec ție și se îndreaptă spre un abator situat în respectiva zonă , în vederea unei
sacrificări imediate;
1.3. camioanele și celelalte vehicule și echipamente utilizate pentru transportul
porcilor sau al altor animale sunt cură țate și dezinfectate, iar materiale le susceptibile
de a fi contaminate (precum carcasele, furajele, gunoiul de grajd, purinul etc.), sunt
dezinfectate și distruse, în conformitate cu dispozi țiile și procedurile stabilite în art.
12 al directivei. Nici un camion sau vehicul care a fost utilizat la transportul porcilor
nu poate părăsi zona fără a fi cură țat și dezinfectat, apoi inspectat și reautorizat pentru
transport de către autoritatea veterinară competentă teritorial ;
1.4. nicio altă specie de animal domestic nu poate pătrunde în exploata ția infectată ,
nici nu poate ie și din aceasta fără autorizarea autorită ții veterinare competente
teritorial ;
1.5. toți porcii mor ți sau bolnavi dintr -o exploat ație trebuie imediat declara ți
autorită ții competente, care procedează la investiga țiile corespunzătoare , în
conformitate cu procedurile stabilite în manualul de diagnostic;
1.6. porcii nu pot părăsi exploata țiile în care sunt ținuți în cursul a cel pu țin 40 de zile
de la terminarea opera țiunilor preliminare de cură țare și de dezinfec ție și, dacă este
necesar, de dezinsec ție a exploata ției infectate. După 40 de zile, sub rezerva
condi țiilor prevăzute la alineatul (3), ANSVSA poate autoriza ie șirea porcilor din
exploata ția respectivă pentru a fi direct transporta ți spre :
— un abator desemnat de ANSVSA , de preferin ță în interiorul zonei de protec ție sau
de supraveghere în vederea unei sacrificări imediate;
10
— o întreprindere de procesare sau un loc adecvat în care porcii sunt imediat uci și și
carcasele lor prelucrate sub control oficial;
— alte unită ți situate în interiorul zonei de protec ție în împrejurări excep ționale .
Statele membre care recurg la această dispozi ție informează de îndată Comisia în
cadrul SCFCAH .
1.7. materialul seminal, ovulele sau embrionii de porci nu pot părăsi exploata țiile
situate în interiorul zonei de protec ție;
1.8. orice persoană care intră sau iese din exploata țiile de porcine trebuie să respecte
măsurile de igienă adecvate, ne cesare pentru a reduce riscul de propagare a virusului
pestei porcine africane.
2. În cazul în care interdic țiile prevăzute la alineatul (1) sunt men ținute mai mult de
40 de zile din cauza apari ției unor noi focare ale bolii și atunci când, în ceea ce
privește adăpostirea porcilor, apar probleme privind bunăstarea animalelor sau unele
de altă natură, sub rezerva condi țiilor prevăzute la alineatul (3), autoritatea
competentă poate, la cererea justificată a proprietarului, să autorizeze ie șirea porcilor
dintr-o exploata ție situată în interiorul zonei de protec ție, pentru a fi direct transporta ți
spre:
2.1. un abator desemnat de autoritatea veterinara competentă teritorial , de preferin ță
în interiorul zonei de protec ție sau de supraveghere în vederea unei sa crificări
imediate;
2.2. o întreprindere de procesare sau un loc adecvat în care porcii sunt imediat uci și și
carcasele lor prelucrate sub control oficial;
2.3. alte unită ți situate în interiorul zonei de protec ție în împrejurări excep ționale
Statele mem bre care recurg la această dispozi ție informează imediat Comisia în
cadrul SCOPAFF .
3. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, autoritatea veterinară
competentă teritorial poate autoriza ie șirea porcilor din exploata ția respectivă, cu
condiția ca:
3.1. un medic veterinar oficial să fi realizat un examen clinic al porcilor prezen ți în
exploata ție și în special al celor care trebuie să părăsească exploata ția, cuprinzând mai
ales luarea temperaturii corporale, în conformitate cu procedurile din manualul de
diagnostic, precum și un control al registrului de exploatație și al mărcilor de
identificare a porcilor;
3.2. examenele și controalele prevăzute la punctul 3.1. să nu fi scos în eviden ță
prezen ța pestei porcine africane;
3.3. porcii să fie transporta ți în vehicule sigilate de către autoritatea veterinară
competentă teritorial ;
3.4. vehiculul și echipamentele folosite la transportul porcilor să fie imediat cură țate
și dezinfectate după transport;
11 3.5. în cazul în care porcii trebuie sa crifica ți sau uci și, să se preleveze un număr
suficient de probe, în conformitate cu manualul de diagnostic, pentru a confirma sau
infirma prezen ța virusului pestei porcine africane în aceste exploata ții;
3.6. în cazul în care porcii trebuie transporta ți la un abator:
— autoritatea veterinară competentă responsabilă pentru abator să fi fost informată de
inten ția de a trimite porcii în acest loc și să notific e sosirea lor autorită ții veterinare
competente teritorial de la expediere;
— la sosirea la abato r, ace ști porci să fie ținuți și apoi sacrifica ți separat de ceilal ți
porci;
— în timpul inspec țiilor ante și post mortem efectuate la abatorul desemnat, medicul
veterinar oficial din abator să țină seama de orice semne legate de prezen ța virusului
pestei porcine africane;
— carnea proaspătă ce provine de la ace ști porci sau produsele procesat e să fie
identificat e cu ajutorul unei mărci speciale . Carnea poate fi expediată din unitatea
respectivă, cu condi ția ca lotul să fie sigilat înainte de plecare și să rămână astfel pe
tot parcursul transportului.
4. Aplicarea măsurilor în zona de protec ție se men ține cel pu țin până când:
4.1. opera țiunile de cură țare, dezinfec ție și, dacă este necesar, de dezinsec ție a
exploata țiilor infectate sunt terminate;
4.2. porcii prezen ți în toate exploata țiile au fost supu și unor examene clinice și de
laborator efectuate în conformitate cu manualul de diagnostic, pentru a detecta
eventuala prezen ță a virusului pestei porcine africane. Examenele prevăzute la
punctul 4.2. nu se pot practica înainte de trecerea a 45 de zile de la terminarea
opera țiunilor preliminare de curățare, de dezinfec ție și, dacă este necesar, de
dezinsec ție a exploata țiilor infectate.
5. Cu toate acestea, prin derogare de la pgf. 1.6. si de la pgf. 2 si 4, termenele de 40 și
45 de zile prevăzute la alineatele respective se pot reduce la 30 de zile, în măsura în
care autoritățile veterinare au aplicat, în conformitate cu manualul de diagnostic, un
program intensiv de prelevare a probelor și de testări p rin care se exclude prezen ța
pestei porcine africane în exploata ția în cauză.
1.1.9. Măsurile ce se aplic ă în zona de supraveghere stabilită, sunt men ționate la
articolul 11 al Directivei 2002/60/CE , după cum urmează:
1. ANSVSA se asigură ca următoarele măsuri sunt aplic ate în zona de supraveghere:
1.1. efectu area unui recensământ al tuturor exploata țiilor de porcine;
1.2. interzicerea circula ției și a transportul ui porcilor pe drumurile publice sau private,
excluzând, dacă este necesar, drumurile de d eservire a exploata țiilor, în situația în
care acestea au o derogare emisă de către autorită țile veterinare competente. Această
interdic ție nu trebuie să se aplice la tranzitul de porci pe cale rutieră sau feroviară,
fără descărcare sau oprire, nici la por cii pentru sacrificare care provin din afara zonei
12 de supraveghere și se îndreaptă spre un abator situat în respectiva zonă în vederea
unei sacrificări imediate;
1.3. camioanele și celelalte vehicule și echipamente utilizate pentru transportul
porcilor sunt cură țate, dezinfectate, dacă este necesar, dezinsectizate cât mai repede
după contaminare , iar materiale le susceptibile de a fi contaminate (precum carcasele,
furajele, gunoiul de grajd, purinul etc.) sunt tratate chimic și distruse , în conformitate
cu prevederile punctului 1.1.10. din prezentul plan de contingență. Nici un camion
sau vehicul care a fost utilizat la transportul porcilor nu poate părăsi zona fără a fi
curățat și dezinfectat;
1.4. nici o altă specie de animal domestic nu poate pătrunde sa u ieși din exploata ție
fără autorizarea autorită ții veterinare competente teritorial în următoarele șapte zile de
la stabilirea zonei;
1.5. toți porcii mor ți sau bolnavi dintr -o exploata ție trebuie imediat declara ți
autorită ții competente, care procedeaz ă la investiga țiile corespunzătoare , în
conformitate cu procedurile stabilite în manualul de diagnostic;
1.6. porcii nu pot părăsi exploata ția în care sunt ținuți cel pu țin 30 de zile de la
terminarea opera țiunilor preliminare de cură țarec și de dezinfec ție și, dacă este
necesar, de dezinsec ție a exploata ției infectate. După 30 de zile, sub rezerva
condi țiilor prevăzute la articolul 7, alineatul (3), autoritatea veterinară competentă
teritorial poate autoriza ie șirea porcilor din exploata ția respectivă pentru a fi direct
transporta ți spre :
— un abator desemnat de autoritatea veterinară competentă teritorial , de preferin ță în
interiorul zonei de protec ție sau de supraveghere , în vederea unei sacrificări imediate;
— o întreprindere de sau un loc adecvat în care porcii sunt imediat uci și și carcasele
lor procesate sub control oficial sau
— în împrejurări excep ționale, alte unită ți situate în interiorul zonei de protec ție sau
de supravegher e. Dacă România recurg e la această dispozi ție, informează de îndată
Comisia în cadrul SCFCAH .
Cu toate acestea, dacă există o cerere de transporta re a porcilor spre un abator,
autoritatea competență centrală poate autoriza derogări în special în ceea ce prive ște
marcajul cărnii acestor porci și utilizarea ei ulterioară, pre cum și destina ția produselor
rezultate din tratare, dacă derogările sunt ; însoțite de justificările adecvate și în
conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (2) al Directivei
2002/60/CE .
1.7. materialul seminal, ovulele sau embrionii de porc nu pot părăsi exploata țiile
situate în interiorul zonei de supraveghere;
1.8. orice persoană care intră sau iese din exploata țiile de porcine trebuie să respecte
măsurile de igienă adecvate, necesare pentru a reduce riscul de propagare a virusului
pestei porcine africane.
2. În cazul în care interdic țiile prevăzute la alineatul (1) sunt menținute mai mult de
40 de zile din cauza apari ției unor noi focare ale bolii și atunci când, în ceea ce
13 prive ște adăpostirea porcilor, apar probleme privind bună starea animalelor sau
probleme de altă natură, sub rezerva condi țiilor prevăzute la art. 10, alineatul (3),
ANSVSA poate, la cererea justificată a proprietarului, să autorizeze ie șirea porcilor
dintr -o exploata ție situată în interiorul zonei de supravegher e, pentru a fi transporta ți
direct spre :
2.1. un abator desemnat de ANSVSA , de preferin ță în interiorul zonei de protec ție sau
de supraveghere, în vederea unei sacrificări imediate;
2.2. o întreprindere de ecarisare -procesare sau un loc adecvat în care p orcii sunt
imediat uci și și carcasele lor procesare sub control oficial sau
2.3. în împrejurări excep ționale, spre alte unită ți situate în interiorul zonei de
protec ție sau de supraveghere. În acest caz, România informează de îndată Comisia în
cadrul SCOPAFF .
3. Aplicarea măsurilor în zona de protec ție se men ține cel pu țin până când:
3.1. opera țiunile de cură țare, de dezinfec ție și, dacă este necesar, de dezinsec ție a
exploata țiilor infectate sunt terminate;
3.2. porcii prezen ți în toate exploata țiile au fost supu și unor examene clinice și de
laborator efectuate în conformitate cu manualul de diagnostic, pentru a detecta
eventuala prezen ță a virusului pestei porcine africane.
Examenele prevăzute la paragraful anterior nu se pot practica înainte de tre cerea a 40
de zile de la terminarea opera țiunilor preliminare de curățare, de dezinfec ție și, dacă
este necesar, de dezinsec ție a exploata țiilor infectate.
4. Cu toate acestea, prin derogare , termenele de 30 de zile și cele de 40 de zile
prevăzute la alin eatele (2) și (3) se pot reduce la 21, 30 și, respectiv, 20 de zile, în
măsura în care autoritatea competenta teritorial a aplicat, în conformitate cu manualul
de diagnostic, un program intensiv de prelevare de probe și de testări prin care se
exclude prez ența pestei porcine africane în exploata ția în cauză. Vezi Directiva
2002/60/CE .
1.1.10. Cură țarea, dezinfec ția și dezinsec ția este prevăzută la articolul 12 al
Directivei 2002/60/CE .
ANSVSA se asigură ca:
a. substanțele biocide și insecticidele care urm ează să se utilizeze, precum și
concentra țiile lor să fie aprobate oficial de autoritatea veterinară competentă;
b. opera țiunile de cură țare, de dezinfec ție și, dacă este necesar, de dezinsec ție să se
efectueze sub control oficial în conformitate cu:
— instruc țiunile date de medicul veterinar oficial și
— principiile și procedurile prevăzute la anexa II a Directivei 2002/60/CE .
1.1.11. Repopularea exploata țiilor de porci în urma apari ției unor focare de
boală
14 1. Reintroducerea porcilor în exploata țiile prevăzute la art. 5 al DC 2002/60/EC nu
are loc înainte de trecerea a cel pu țin 40 de zile de la terminarea opera țiunilor de
curățare, de dezinfec ție și, dacă este necesar, de dezinsec ție efectuate în exploata ția în
cauză.
2. Reintroducerea porcilor ține seama de sistemul de cre ștere practicat în exploata ția
în cauză și de îndeplinirea condițiilor specificate de lege.
3. În cazul exploata țiilor în care apari ția bolii nu a fost legată de vectori, se aplică
următoare a procedură :
3.1. în exploata țiile în ae r liber, r epopula rea porcilor este precedată de introducerea
unor porci santinel ă care au reacționat negativ la un control al prezen ței anticorpilor
virusului pestei porcine africane sau care provin din exploata ții care nu au fost supuse
unor restric ții privind pesta porcină africană. Porcii santinel ă sunt repartiza ți în toată
exploata ția infectată , în conformitate cu cerin țele autorită ții veterinare competente și
fac obiectul unei prelevări de probe cu 45 de zile mai târziu, precum și al unui control
pentru depistarea prezen ței anticorpilor, în conformitate cu manualul de diagnostic.
3.2. Nici un porc nu poate părăsi exploata ția înainte de cunoa șterea rezultatelor
negative ale examenelor serologice; în cazul în care nici unul dintre porci nu a produs
anticorpi contra virusului pestei porcine africane, se poate realiza repopularea
completă;
3.3. pentru toate celelalte forme de cre ștere, re popula rea porcilor se efectuează în
conformitate cu măsurile prevăzute de lege sau se bazează pe o repopulare totală, cu
condi ția ca:
— toți porcii să provină din exploata ții care nu au fost supuse unor restric ții privind
pesta porcină africană;
— porcii din efectivul repopulat să facă obiectul unui examen serologic în
conformitate cu manualul de diagnostic. Prelevarea de probe în vederea acestui
examen se efectuează , cel mai devreme , la 45 de zile de la sosirea ultimilor porci;
— nici un porc să nu poată părăsi exploata ția înainte să fie cunoscut rezultat ul
examenului serologic , iar acesta să fie negativ.
4. În cazu l exploata țiilor în care apari ția bolii a fost legată de vectori (căpușe) ,
reintroducerea porcilor nu se realizează timp de cel pu țin șase ani, decât:
4.1. în cazul în care opera țiunile specifice de natură să elimine vectorul din unită ți și
locuri unde por cii vor fi adăposti ți sau vor putea fi în contact cu vectorul au fost
efectuate cu succes sub supraveghere oficială sau
4.2. în cazul în care s -a putut demonstra că persisten ța vectorului nu mai reprezintă un
risc semnificativ de transmitere a pestei porcine africane. Cu toate acestea, în
completarea acestor măsuri, nici un porc nu poate părăsi exploata ția în cauză după o
repopulare completă, înainte ca alte examene serologice privind pesta porcină
africană, cu rezultate negative, să fi fost efectuate asup ra unor probe prelevate de la
porcii din exploata ție la 60 de zile cel mai devreme de la repopularea completă, în
conformitate cu manualul de diagnostic.
15 5. În cazul în care apari ția bolii nu a fost legată de vectori și dacă a trecut mai mult de
șase luni de la terminarea opera țiunilor de curățare și de dezinfec ție a exploata ției,
autoritatea veterinară competentă teritorial poate acorda o derogare privind
repopularea , ținând seama de situa ția epidemiologică din zonă .
6. Reintroducerea animalelor domestic e din specii diferite de cea porcină în
exploata țiile prevăzute la articolul 5 din directiv ă, se supune autorizării de catre
DSVSA teritorial ă, care va ține seam ă de riscurile prezentate de răspândirea bolii sau
de persisten ța vectorilor la o astfel de r eintroducere.
1.1.12. Măsuri în caz de suspectare sau de confirmare a prezen ței pestei porcine
africane într -un abator sau într -un mijloc de transport sunt prevăzute în art 14 al
Directivei Consiliului 2002/60/CE, după cum urmează
1. În caz de susp iciune a pestei porcine africane într -un abator sau într -un mijloc de
transport, statele membre veghează ca autoritatea veterinară competentă teritorial să
pună în aplicare de îndată mijloacele de investigare oficiale pentru a confirma sau a
infirma prezen ța respectivei boli , în conformitate cu procedurile stabilite în manualul
de diagnostic.
2. În cazul în care se depistează un caz de pestă porcină africană într -un abator sau
într-un mijloc de transport, autoritatea veterinară competentă teritorial se asigură ca:
2.1. toate animalele sensibile prezente în abator sau în mijlocul de transport să fie
ucise de îndată;
2.2. organele comestibile , carcasele, și deșeurile porcilor eventual infecta ți și
contamina ți să fie procesate sub control oficial;
2.3. opera țiunile de cură țare, dezinfec ție și, dacă este necesar, dezinsec ție a clădirilor
și echipamentelor, inclusiv a vehiculelor, să se efectueze sub controlul medicului
veterinar , oficial în conformitate cu articolul 12 din Directiva 2002/60/CE ;
2.4. să se efectue ze o anchetă epidemiologică în temeiul art. 8 din sus -amintita
directivă;
2.5. izolatul de virus al pestei porcine africane să se supună pentru a identifica tipul
genetic al virusului, conform procedurii de laborator prevăzut ă în manualul de
diagnostic,
2.6. măsurile prevăzute la art. 7 al Directivei să se aplice în exploata ția de unde
provin porcii infecta ți sau carcasele infectate și în celelalte exploata ții de contact.
2.7. reintroducerea animalelor în exploatație să nu aibă loc înainte de trecerea a cel
puțin 24 de ore de la terminarea operațiunilor de cură țare, dezinfec ție și, dacă este
necesar, de dezinsec ție, executate în conformitate cu prevederile articolul ui 12 din
Directiva 2002/60/CE .
1.1.13. Măsuri în caz de suspectare sau de confirmare a p rezen ței pestei porcine
africane la mistreți sunt prevăzute în art. 15 ale Directivei Consiliului 2002/60/EC,
după cum urmează:
16 1. Imediat ce autoritatea competentă locală are informa ția că există mistreț i suspec ți
de a fi infecta ți, aceasta adoptă orice măsură adecvată pentru a confirma sau infirma
prezen ța bolii, oferind informa ții proprietarilor de porci și vânătorilor efectuând
anchete care cuprind, în special, testări de laborator asupra tuturor mistreților
împușca ți cu armă de foc sau descoperi ți morți.
2. Odată cu confirmarea unui caz primar de pestă porcină africană la mistreți , pentru a
reduce propagarea bolii, autoritatea veterinară competentă teritorial adoptă de îndată
următoare le măsuri :
2.1. înfiin țarea unui grup de exper ți cuprinzând medi ci veterinari, vânători, biologi și
epidemiologi speciali ști în faun a silvatică . Grupul de exper ți asistă autoritatea
veterinară competentă în următoarele:
— studiul situa ției epidemiologice și delimitarea zonei infectate în conformitate cu
art. 16 ;
— stabilirea unor măsuri corespunzătoare ce trebuie să se aplice în zona infectată în
afară ; aceste măsuri pot cuprinde suspendarea vânătorii și interdic ția furajării
mistreților ;
— stabilirea unui plan de eradicare ce urmează să fie prezentat Comisiei în
conformitate cu prevederile art. 16;
— efectuare de controale, pentru a verifica eficacitatea măsurilor adoptate în vederea
eradicării pestei porcine africane în zona infectată;
2.2. punerea sub supraveghere a exploata țiilor de porci ne domestice în zona defin ită
ca infectată și, mai ales, dispune :
— efectu area unui recensământ oficial al tuturor categoriilor de porci domestici din
toate exploata țiile; acesta este actualizat de proprietar. Informa țiile con ținute în
recensământ se prezintă la cerere și se pot verifica la fiecare inspec ție. În ceea ce
prive ște exploata țiile în aer liber, primul recensământ se poate efectua pe baza unei
estimări;
— toți porcii domestici din exploata ție să fie ținuți în adăposturile lor sau în alte
locuri unde pot fi izola ți de contactul cu porcii mistreți , care nu trebuie să aibă acces
la nici un produs ori obiect susceptibil de a intra apoi în contact cu porcii din
exploata ție;
— nici un porc să nu intre sau să iasă din exploata ție, cu excep ția situației în care
există o autorizare emisă de către autorit atea veterinară competent ă teritorial , ținând
seama de situa ția epidemiologică;
— asigurarea mijloace lor corespunzătoare de dezinfec ție și, dacă este necesar, de
dezinsec ție; să se utilizeze la intrările și ieșirile adăposturi lor porcilor, precum și ale
exploata ției înse și;
— măsuri de igienă corespunzătoare care să fie aplicate de către toate persoanele care
intră în contact cu mistreții , pentru a reduce riscul de propagare a virusului pestei
porcine africane;
— toți porcii m orți sau porcii bolnavi care prezintă simptome de pestă porcină
africană și se găsesc în exploata ție să fie supu și unui test de depis tare a pestei porcine
africane;
17
— nici o parte dintr -un mistreț sacrificat sau găsit mort, ori accidentat , nici un
materia l sau echipament care ar putea fi contaminat de virusul pestei porcine africane
să nu se introducă într -o exploata ție de porcine;
— porcii, materialul seminal, embrionii sau ovulele de la aceștia să nu părăse ască
zona infectată în scopul comer țului intr acomunitar;
2.3. adoptarea unor dispozi ții pentru ca toți mistreții împușcați, găsiți mor ți sau
accidentați în zona infectată stabilită să fie inspecta ți de un medic veterinar oficial și
să fie supu și unui examen de laborator privind depistarea pestei por cine africane , în
conformitate cu manualul de diagnostic. Carcasele tuturor mistreților care au avut un
rezultat pozitiv se distrug sub control oficial.
2.4. izolatul virusului pestei porcine africane să fie supus procedurii de laborator
indicate în man ualul de diagnostic, pentru a identifica tipul genetic al virusului.
3. În cazul apari ției pestei porcine africane la porcii mistreți dintr -o zonă a unui Stat
Memb ru apropiată de teritoriul altui Stat Membru , statele membre în cauză
colaborează la stabili rea măsurilor de combatere a bolii.
1.1.14. Planu ri pentru eradicarea pestei porcine africane într -o popula ție de
mistreți sau î ntr-o populație de porci salbatici sunt prevăzute în art. 16 al
Directivei Consiliului 2002/60/CE, după cum urmează:
Fără a ad uce atingere măsurilor prevăzute în art. 15, ANSVSA trebuie să pregătească
și să transmită Comisiei, într-un termen de 90 de zile de la confirmarea unui caz
primar de pestă porcină africană la porcii mistreți , un plan privind măsurile adoptate
pentru erad icarea bolii în zona definită ca infectată, precum și măsurile puse în
aplicare în exploata țiile de porcine domestice situate în respectiva zonă. Planul va fi
întocmit respectând indicațiile incluse în articolul 16 al Directivei 2002 /60/CE.
1.1.15. Măsuri destinate prev enirii propag ării virusului pestei porcine africane
prin intermediul vectorilor sunt prevăzute în art. 17 ale Directivei Consiliului
2002/60/CE, după cum urmează:
1. În cazul p rezenței sau suspectării prezen ței unor vectori într -o exploata ție în care a
fost confirmată pesta porcină africană, autoritatea veterinară competentă teritorial se
asigură că:
1.1. clădirea infectată și împrejurimile sale sunt inspectate pentru a detecta prezen ța
vectorilor, prin control fizic și, dacă este necesar, plasarea unor capcane pentru
capturarea unor exemplare în conformitate cu anexa III din Directiva 2002/60/CE ;
1.2. în cazul în care se confirmă prezen ța unor vectori:
— se realizează testări în laborator corespunzătoare pentru a confirma sau a infirma
prezența virusului pestei porcine africane la vectori;
— se stabilesc alte măsuri adecvate de supraveghere, de control și de combatere în
exploata ție și în zona situată în jurul exploata ției;
18 1.3. în cazul în care s -a confirmat prezen ța vectorilor, iar lupta contra acestora se
dovede ște imposibilă, exploata ția nu adăpostește porci și, dacă este necesar, alte
animale domestice pentru cel pu țin șase ani.
2. Informa ții privind punerea în aplicare a alineatului (1) sunt furnizate de România
Comisiei și celorlalt e State Membre , în cadrul Comitetului permanent veterinar.
1.1.16. Ecarisarea cadavrelor și a altor subproduse
Strategia și cadrul legal privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a
deșeurilor de origine animală, indiferent de locul de provenien ță al acestora, sunt
stabilite de Ordonanța Nr. 47/2005 ce transpune par țial Reg. 1069/2009 /CE
1.1.17. Penaliz ări
Nerespectarea m ăsurilor de control aplicate pentru combaterea bolilor infec țioase la
animale se sanc ționeaz ă conform legii , iar aplicarea sanc țiunilor este reglementat ă de
Hotărârea Guvern ului nr. 984/2005 cu modificările și completările ulterioare .
CAPITO LUL II
Costurile combaterii bolii
a. Costurile necesare aplicarii masurilor legale de control al bolilor infecto –
contagioa se sunt finantate din fondurile prevăzute în bugetul Autorității Naționale
Sanitare Veterinare și p entru Siguranța Alimentelor, cuprinse la titlul 51 "Transferuri
între unități ale administrației publice", alineatul 51.01.01 "Transferuri către instituții
publice", la valoarea de înlocuire la prețul pieței a animalului tăiat, ucis ori al tfel
afectat sau, după caz, la suma pierderii suferite de proprietar, la data când a avut loc
acțiunea de lichidare a focarelor de boală, ca măsură pentru eradicarea și comba terea
bolilor transmisibil e ale animalelor.
Desp ăgubirile se acordă atât pentru animale le ucise în cazul măsurilor care se
întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boală , cât și pentru pagube
colaterale , în conformitate cu prevederile H.G. 1214 /2009 privind metodologia pentru
stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau
altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale
animalelor .
În cazul în care CLCB decide extinde rea măsurilor de control la alte exploatații,
proprietarilor li se acordă despăgubiri în aceleași condiții.
Desp ăgubirile se acordă atăt în caz de suspiciune de b oală, cât și la confirmarea bolii.
În cazul pestei porcine africane , este interzisă valorific area produselor și
subproduselor provenite de la animalele tăiate, ucise sau altfel afectate.
Animalele care fac obiectul despăgubirilor trebuie să îndeplinească următoarele
condiții :
– Să fie deținute cu respectarea normelor sanitar – veterinare în vigo are;
– Să fie declara te și înregistra te în registrul agricol și în sistemul național de
identificare și înregistrare a animalelor în conformitate cu reglementările legale în
vigoare ;
19
Beneficiază de despăgubiri și alte persoane fizice și juridice care au s uferit pagube
colaterale prin aplicarea măsurilor de eradicare și combatere a bolilor
Despăgubirile se acordă în baza :
– evaluărilor făcute de Comisia de evaluare
– a documentației întocmită de persoana fizică sau juridică.
Despăgubirile se acordă indifer ent dacă animalele sunt asigurate sau nu.
Retribuirea personalului angajat al ANSVSA care participă la activitățile de
combatere a focarelor este asigurată de ANSVSA.
Departamentele administrative ale ANSVSA si DSVSAJ vor asigura din timp
derularea unor contracte cadru cu furnizorii de materiale, echipamente si servicii,
pentru aprovizionarea CLCB în perioada de liniște epidemiologică și respectând
prevederile legale în vigoare privind achizițiile publice .
În ceea ce privește achizițiile în regim de urge nță, conform OUG nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări
publice și a contractelor de concesiune de servicii, art. 19 prevede: „Autoritatea
contractantă achiziționează direct produse, servic ii sau lucrări, în măsura în care
valoarea achiziției, …, nu depășește echivalentul în lei a 15000 euro pentru fiecare
achiziție de produse, servicii sau lucrări. Achiziția se realizează pe bază de document
justificativ.”
O altă metodă de achiziție pent ru produse și servicii în regim de urgență este
procedura de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare în
condițiile art. 122 din OUG nr. 34/2006, litera c , aplicabilă ca o măsură strict
necesară, atunci când perioadele de aplicare a licitației deschise, a licitației restrânse,
a negocierii cu publicare de extremă urgență, determinată de evenimente
imprevizibile și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a
autorității contractante sunt prea scurte .
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioadă
mai mare decât cea necesară, pentru a face față situației de urgență care a
determinat aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț
de participare. În cazuri de forță majoră sau în cazuri temeinic motivate, autoritatea
contractantă are dreptul de a emite un ordin de începere al serviciilor/lucrărilor
concomitent cu inițierea procedurii de negociere fără publicarea prealabi lă a unui
anunț de participare.
Dacă apar situa ții neprev ăzute (izbucnirea unor focare de boal ă) ce necesit ă fonduri
suplimentare, sumele se vor aloca din « Fondul de Intervenți e al Guvernului ».
Departamentele administrative ale ANSVSA și DSVSAJ vor asigura derularea unor
contracte cad ru cu furnizorii de materiale, echipamente și servicii, pentru
aprovizionarea CLCB.
Cheltuielile ocazionate de elaborarea programului de intervenție în situații de
necesitate (inclusiv a programelor de vaccinare, identificarea animalelor) și în
20 general, t oate cheltuielile de pregătire a operațiunilor sunt finanțate din fondurile
bugetare destinate serviciilor veterinare pentru activități curente. La aceste fonduri se
mai pot adauga fond uri alocate de Uniunea Europeană , prin rambursare .
CAPITO LUL III
LANȚ UL DE COMANDĂ
În cazul confirmării unui focar de pestă porcină africană pe teritoriul României, avand
în vedere faptul că țara este indemnă de această boală care nu a fost înregistrată
niciodată, în cadrul Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență se
constituie, prin hotărâre a Guvernului , în conformitate cu prevederile Legii 1/2008,
Centrul Național de Combatere a Bolilor (CNCB) , sub conducerea nemijlocită a
Ministrului Afacerilor Interne care este șeful lan țului de comand ă și totodată, membru
permanent al CNCB.
Ministrul Afacerilor I nterne deleag ă Pre ședintelui Autorit ății Na ționale Sanitare
Veterinare și pentru Siguran ța Alimentelor (ANSVSA) – care este Șeful Serviciilor
Veterinare (SSV) – responsabilitatea elabor ării și întreținerii Planului de Contingență .
La nivel jude țean, aceast ă atribu ție îi revine Directorului executiv .
În condi ții de criz ă, Pre ședintele ANSVSA, în calitate de conducător al Unit ății
Operaționale Centrale, este urm ătoarea verig ă a lan țului de comand ă și are
respo nsabilitatea de a implementa atribu țiile specifice legate de partea opera țional ă a
planului de contingență pentru pesta porcina africană (atribu ții specifice serviciilor
veterinare).
Președintele ANSVSA este responsabil cu direc ționarea strategiilor de co mbatere a
bolii către partea opera țional ă a Centrelor Locale de Combatere a Bolii (CLCB).
La nivel județean, responsabilitatea deplin ă pentru combaterea/controlul pestei
porcine africane , în afara sarcinil or specific veterinare, îi revine Prefectului, care este
legătura lan țului de comand ă a ministrul ui afacerilor interne .
În cadrul părții operaționale a CLCB, directorul coordonator al DSVSA J respectiv a
mn. București este urmă toarea verig ă a lanțului de comandă .
Institu țiile care apar țin Unit ății(lor) Centrale și Locale de Sprijin și care nu sunt
subordonate M AI, folosesc propriile lor lan țuri de comand ă existente.
21 Diagrama Lan țului de comand ă
Ministrul Afacerilor Interne
Membri permanenti: Reprezentanții Comitetului Național pentru Situații
Speciale de Urgență
Membri non -permanenți: atunci când este necesar
PREȘEDINT ELE ANSVSA (SSV)
CNCB
PREFECT
Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență
Membrii non -permanenți: dacă este necesar
DIRECTOR EXECUTIV
DSVSAJ respectiv a mn.București
CENTRUL PENTRU INT ERVENȚII ÎN TEREN (CIT) GNE
CLCB
22
CAPITO LUL IV
CENTRUL NA ȚIONAL DE COMBATERE A BO LILOR (CNCB )
CNCB funcționează, potrivit legii, ca organism interministerial de management, în
cadrul Comitetului Național pentru Situații S peciale de Urgență , iar organizarea lui
este prevăzută în Legea 1 din 8 ianuarie 2008 pentru modificarea și completarea O.G.
nr. 42/2004 privind organizarea activităților sanitare veterinare și pentru siguranța
alimentelor și în H.G. 1189/2009.
CNS SU, ca structură interministerială pentru intervențiile în situațiile de urgență
(reprezentate inclusiv de evoluția epizootiilor și zoonozelor la animale), are
următoarele atribuții principale stabilite în art. 20. al OUG 21/2004 modificată :
a) examinează și propune spre adoptare Guvernului Planul național de asigurare cu
resurse umane, materiale și financiare pentru gestionarea sit uațiilor de urgenta;
b) analizează și supune spre aprobare Guvernului Regulamentul -cadru de organizare,
funcționare și dotare a comitetelor, centrelor opera ționale și centrelor operative pentru
situații de urgen ță, precum și fluxul informa țional deciziona l;
c) declar ă, cu acordul primului -ministru, starea de alert ă la nivel național sau la
nivelul mai multor județe, coordonează gestionarea situațiilor de urgen ță și declar ă
încetarea stării de alert ă;
d) hotărăște, cu acordul primului -ministru, punerea în aplicare a planurilor de
evacuare, la propunerea comitetelor ministeriale, județene sau al municipiului
București;
e) propune Guvernului, prin ministrul afacerilor interne , instituirea de către
Președintele României a "stării de urgen ță" în zonele afecta te, în baza solicitărilor
primite de la comitetele județene sau al municipiului București, și urmărește
îndeplinirea măsurilor stabilite în acest sens;
f) propune Guvernului solicitarea/acordarea de asisten ță umanitar ă interna țional ă în
cazul situațiilor de urgen ță cu impact deosebit de grav, pe baza analizelor întocmite de
Inspectoratul General pentru Situații de Urgenta;
g) coordonează, pe teritoriul național, activitatea forțelor internaționale solicitate
pentru rezolvarea situațiilor de urgen ță, îndeo sebi în domeniul înlăturării efectelor
distructive ale dezastrelor, în conformitate cu prevederile legii rom ăne;
h) propune Guvernului includerea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare
pentru gestionarea situațiilor de urgen ță, inclusiv pentru ope raționalizarea Sistemului
Național și a structurilor de intervenție în afară frontierelor de stat, în cadrul
structurilor specializate ale organismelor internaționale cu atribuții în domeniu;
i) stabilește repartizarea principalelor funcții de sprijin pe care le asigura ministerele,
celelalte organe centrale și organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și
gestionarea situațiilor de urgen ță, care se aprob ă prin hotărâre a Guvernului;
23 j) inițiază elaborarea de acte normative pentru gestionarea situa țiilor de urgen ță și le
avizează pe cele elaborate de comitetele ministeriale, județene și al municipiului
București;
k) analizează și supune spre aprobare Guvernului scoaterea de la rezervele de stat a
unor produse și bunuri materiale necesare sprijinirii autorităților administrației
publice locale și populației afectate de dezastre sau alte situații de urgenta;
l) stabilește modul de cooperare a structurilor Sistemului Național cu alte autorități și
organisme ale statului roman sau internaționale abilita te în managementul st ărilor
excepționale;
m) coordonează informarea opiniei publice privind managementul situațiilor de
urgență;
n) îndeplinește orice alte atribuții stabilite potrivit legii.
CNCB este responsabil de politica și operațiunile adoptate în combaterea pestei
porcine africane la nivel național , având următoarele atribuții , în conformitate cu
prevederile Hotărârii nr. 1.189 din 3 octombrie 2009 privind organizarea,
funcționarea și atribuțiile Centrului Național de Combatere a Bolilor și ale s tructurilor
din componența acestuia :
a) definirea măsurilor de control și combatere a bolilor;
b) asigurarea implementării prompte și eficiente a măsurilo r de combatere a bolilor de
către centrele locale de combatere a bolilor, respectiv de către Centrul de Combatere a
Bolilor al Municipiului București;
c) dispunerea efectuării de studii epidemiologice asupra bolii;
d) organizarea de campanii de vaccinare de necesitate, atunci când este cazul;
e) comunicarea cu Comisia Europeană, cu statele membre ale Uniunii Europene, cu
organizațiile veterinare naționale și internaționale, precum și cu instituții agricole și
de comerț, cu privire la evoluția focarelor d e boală;
f) colaborarea cu laboratoarele naționale și internaționale în vederea confirmării
diagnosticului;
g) colaborarea cu presa și alte instituții ale mass -mediei cu privire la informarea
populației în legătură cu măsurile de control și combatere a b olilor;
h) dispunerea acțiunilor a căror finanțare se asigură de la bugetul de stat, în condiții
stabilite prin hotărâre a Guvernului.
În plus, CNCB trebuie să
• Avizeze planul de măsuri pentru controlul al bolii;
• Hotărască asupra modului de interve nție în focarele de boală
24 • Stabil ească componenț a Unității Centrale de Decizie (UCD) și a Unității Centrale de
Sprijin .
Componența CNCB este următoarea :
a) Unitatea Centrală de Decizii (UCD) ,
b) Unitatea Operațională Centrală (UOC)
c) Unitatea Central ă de Spr ijin (UCS)
Organizarea, funcționarea și atribuțiile CNCB și a structurilor din subordinea
acestuia, sunt stabilite prin Ordonanță de Guvern nr. 1189/ 2009 privind organizarea,
funcționarea și atribuțiile Centrului Național de Combatere a Bolilor și ale stru cturilor
din componența acestuia .
UCD este localizată la nivelul Comitetului Național pentru Situații Speciale de
Urgență la următoarea adresă:
Ministerul Afacerilor Interne
Piața Revoluției nr.1 A, sector 1, București
UOC a CNCB a re locația în cadrul ANSV SA la adresa:
Piața Presei Libere, nr. 1, Corp D1, sect. 1, cod postal 013701,
tel: 0374.150.200, fax: 021.312.4967, e -mail: office@ansvsa.ro
25
Unitatea Centrală de Deci zii (UCD )
ȘEFUL SERVICIILOR VETERINARE (SSV )
Adjunctul SSV este: Directorul
GENERAL al DGSV SLA Biroul de
presă al
ministrului
Unitatea Operațională Centrală
Unitatea Centrală de
Sprijin
Președinte UCD: Ministrul Afacerilor Interne
Vicepreș ed inte UCD : Preș edintele ANSVSA
Membrii permanenți:
– ANSVSA
– MADR
– MMAP
– Șeful Departamentului pentru Situații Speciale de Urgență
Membrii non -permanenți: atunci când este necesar
In funcție de necesități ORGANIZ ARE,
APROVIZ ION
ARE și
RESURSE
(UMANE,
MATERIALE)
BUGET EVALUARE,
PLANIFICARE
și
MONITORIZ A
RE
EPIDEMIOLO
GIE
INSPECȚIE și
CONTROL
COMUNICAR
E EXTERNĂ CNCB In funcție de necesități
Organigrama CN CB Grupul National
de Experti
26
4.1. Membrii și sarcinile subunităților CNCB
Unitatea Centrală de D ecizii (UCD)
Este o structură cu rol de decizie, coordonare și control a Centrului Național de
Combatere a Bolilor și este compusă din reprezenta nți ai ministerelor și ai celorlalte
instituții publice centrale desemnate în Comitetul Național pentru Situații Speciale de
Urgență.
UCD este condusă de ministrul afacerilor interne .
Ea are următoarele atribuții principale:
a) definirea și stabili rea strategiei de control și de combatere a bolilor;
b) coordonarea activităților de colaborare dintre autoritățile și instituțiile publice cu
atribuții în gestionarea situațiilor de urgență;
c) emiterea deciziilor și a instrucțiunilor, în condițiile legii ;
d) analizarea informațiilor primite din teritoriu și transmise prin intermediul Unității
operaționale centrale.
Unitatea Operațională Centrală
Conform H.G. 1189/2009, Atribuțiile Unității Operaționale C entrale sunt
următoarele:
a) centralizarea și eval uarea informațiilor primite din teritoriu și transmiterea lor către
Unitatea centrală de decizii;
b) notificarea și raportarea internă și internațională a bolii;
c) transmiterea către centrele locale de combatere a bolilor, respectiv către Centrul
Local de Combatere a Bolilor al Municipiului București, a deciziilor și a
instrucțiunilor emise potrivit legii și urmărirea implementării lor;
d) monitorizarea și verificarea corectitudinii aplicării măsurilor de control și
combatere a bolii de către centrele loca le de combatere a bolilor, respectiv de către
Centrul Local de Combatere a Bolilor al Municipiului București;
e) colaborarea cu autoritățile și instituțiile publice competente la nivel teritorial cu
privire la planificarea măsurilor de control și combatere a bolii;
f) colaborarea cu instituțiile din celelalte state membre ale Uniunii Europene pentru
combaterea bolilor;
g) controlează intervenția în focarele de boală, precum și la punctele de frontieră și
dispunerea măsurilor necesare conform competențelor;
h) alocă fondurile necesare procurării echipamentelor pentru intervenția în focare;
h) alte atribuții legate de controlul și combaterea bolilor.
Unitatea operațională centrală este condusă de președintele Autorității Naționale
Sanitare Veterinare și pentr u Siguranța Alimentelor. Adjunctul șefului UOC este
Directorul Direcției care se ocupă de sănătatea animală din cadrul ANSVSA.
Sarcinile Directorului care se ocupă de sănătatea animală , prin experții tehnici
responsabili de boală, sunt:
27 • Stabilește și pregătește întâlnirile, prezentările și misiunile cu FVO și țările terțe în
ceea ce privește pesta porcină africană ;
• Monitorizează evoluția bolii în alte țări, după cum este necesar;
• Se asigură că notificarea internațională inițială este făcută în te rmen;
• Ține legătura cu Comisia Europeana, statele membre și țările terț e, după notificarea
inițială;
• Participă la întâlnirile Unității Centrale de Decizii;
• Participă la întâlnirile CNCB;
• Consiliază asupra strategiilor și opțiunilor;
• Supervizează și consiliază activitățile în domeniul de ecarisare, dezinfecție și control
al mișcărilor;
• Consiliază conducerea CNCB asupra evenimentelor semnificative, a tendințelor și
predicțiilor;
• Reactualizează periodic rapoartele pentru CNCB și Cabinetul Primulu i Ministru;
• Participă din partea Guvernului, la conferințele de presă și dă interviuri în media
când este necesar;
• Se asigură că resursele necesare bunei funcționari a CNCB sunt disponibile;
• Se asigură că bunăstarea personalului implicat în combatere a focarelor este
respectată.
Sub conducerea SSV se află cinci departamente:
a. Departamentul organizare, buget, asigurare resurse umane și materiale
Șef departament: directorul Direcției care se ocupă de buget -finanțe, din cadrul
Autorității Naționale Sa nitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
Adjuncți: Șef serviciu lui care se ocupă de buget -finanțe și șef ul serviciu lui care se
ocupă de resurse u mane (ANSVSA).
Membri: personalul de la nivelul serviciilor: „ Contabilitate”, „Buget Finanțe,
Investiții, Achiziții”, „Administrativ și Patrimoniu” și ai serviciul ui resurse umane și
pregătire personal ;
b) Departamentul monitorizare, evaluare și planificare
Șef grup: Directorul d irecției care se ocupă de s ănătate a animalelor ;
Adjuncți: Șefii serviciilor din cadrul direcției care se ocupă cu sănătatea animalelor.
Membri: personalul din servicii le menționate anterior;
c) Departamentul epidemiologie
Șef grup: Directorul Direcției care se ocupă de sănătatea animalelor;
Adjunct: Șeful serviciului care se ocupă de monitorizarea și notificarea
bolilor ;
Membri: personalul s erviciului care se ocupă de monitorizarea și notificarea
bolilor ;
d) Departamentul inspecție și control;
Șef grup: Directorul Direcției care se ocupă cu inspecții le și control o ficial
Membri: personalul direcției de resort
e) Departamentul comunicare externă
28 Conducătorul departamentului: șeful serviciului care se ocupă de monitorizarea și
notificarea bolilor
Adjunct: șeful Serviciului care se oc upă de c omunicare din ANSVSA
Membri: personalul serviciului și biroului de resort
Atribuțiile departamentelor din cadrul Unității operaționale centrale sunt prevăzute
într-o procedură specială aprobată prin ordin de Președintele ANSVSA.
4.2.3. Unit atea Centrală de Sprijin:
Membri:
Consultanți și reprezentanți din domenii specifice ale Ministerelor și organizațiilor
relevante;
Personal administrativ suplimentar .
Sarcini:
Comunicarea efectivă și eficientă cu celelalte parți ale CNCB;
Asigurarea și a dministrare a resurselor și echipamentelorcu care se intervine în
focarele de boală;
Asigurarea personalului suplimentar necesar în activitățile de evaluare a animalelor,
ucidere, ecarisare, curățare și dezinfecție.
CAPITO LUL V
CENTRUL LOCAL DE CONTROL AL BO LILOR (CLCB)
Pentru sprijinirea acțiunilor de luptă împotriva pestei porcine africane , la nivelul
prefecturilor se constitui e, sub conducerea prefecților, C entrul Local de Combatere a
Bolilor (CLCB), respectiv Centrul Local de Combatere a Bolilor al Mun icipiului
București, acestea reprezentând structura specifică cu responsabilități în combaterea
pestei porcine africane la nivel local. Structura ierarhică este asemănătoare cu a
CNCB .
O structură importantă a părții operaționale a C LCB este Centrul de I ntervenție în
Teren, care permite unităților de la nivel județean (local) combaterea efectivă a bolii
și stricta respectare a măsurilor de biosecuritate , în cazul focarelor de mari
dimensiuni unde este necesară crearea de condiții, în teren, în apropierea focarului,
pentru personal și echipamente .
29
Structura CLCB
Șeful serviciului care se ocupă de monitorizarea și notificarea bolilor
Unitatea Locală de Deci zii (ULD )
DIRECTOR EXECUTIV DSVSAJ
DIRECTOR ADJUNCT DSVSAJ Biroul de
presă al
prefectului
ministrului
Unitatea Operațională Locală
Unitatea Locală de
Sprijin
Președinte: Prefectul
Vicepreș edinte: Directorul executiv al DSVSAJ
Membrii permanenți:
Reprezentanții Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență
Membrii non -permanenți: atunci când e ste necesar
In funcție de necesități ORGANIZ ARE,
APROVIZ ION
ARE ș i
RESURSE
(UMANE,
MATERIALE)
BUGET EVALUARE,
PLANIFICARE
și
MONITORIZ A
RE
EPIDEMIOLO
GIE
COMUNICARE
EXTERNĂ CLCB In funcție de necesități
Organigrama CL CB BAZ A CENTRULUI DE NTERVEN ȚII
în TEREN
In funcție de
necesități
In funcție de
necesități
30
5.1. Structura CLCB
CLCB are în structura sa Unitatea Locală de Decizii (ULD), o Unitate Locală de
Sprijin (ULS) și o Unitate Operațională Locală (UOL) în subordinea căruia se află
Centrul pentru Intervenții în Teren.
5.2. Responsabilitățile CLCB
CLCB are următoarele responsabilități:
i. implementarea strategiei de control și combatere în cazul suspiciunii sau
confirmării bolii;
ii. efectuarea investigației clinice imediate în cazul suspiciunilor de boală,
recoltarea și transportarea probelor către laboratorul de diagnostic, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare;
iii. notificarea suspiciunilor de boală către ANSVSA, cât mai curând posibil;
iv. declararea bolii către Unitățile Locale de Sprijin, dupa primirea confirmării
diagnosticului în laborator a acesteia;
v. stabilirea zonelor de protecție și a celor de supraveghere, stabilirea restricțiilor
și elib erarea deciziilor de restricție către deținătorii de animale și a informărilor către
restul populației;
vi. închiderea târgurilor de animale din interiorul zonelor de protecție și a celor
de supraveghere și monitorizarea mișcării animalelor și a materialul ui seminal,
ovulelor și embrionilor;
vii. în cazul suspiciunii de boală în județele limitrofe, stabilirea legăturii cu
CNCB și cu DSVSA din județul afectat, pentru determinarea demarcării zonelor de
protecție și a zonelor de supraveghere comune;
viii. ide ntificarea exploatațiilor cu specii receptive la boală și efectuarea
imediată a recensământului speciilor receptive la boala diagnosticată în exploatațiile
populației sau în exploatațiile comerciale aflate în interiorul zonelor de protecție și
supraveghere , precum și în exploatațiile de contact;
ix. stabilirea măsurilor de control al bolii în exploațiile infectate în caz de
diagnostic și anume:
a. instituirea de restricții asupra exploatațiilor;
b. evaluarea animalelor ce urmează a fi ucise în vederea com pensării;
c. uciderea animalelor;
d. distrugerea cadavrelor rezultate;
e. distrugerea furajelor suspecte de contaminare;
f. curățarea și dezinfecția incintelor, spațiilor și a echipamentelor folosite;
g. deratizarea și dezinsecția;
h. introducerea animalel or cantinela.
x. inspectarea efectivelor de animale receptive din zonele de protecție și din
zonele de supraveghere cât mai curând posibil după confirmarea bolii ;
xi. înregistrarea datelor colectate cu ocazia investigațiilor epidemiologice, a
certificat elor de mișcare emise în perioada anterioară confirmării bolii de către
medicii veterinari oficiali, a personalului și a echipamentului folosit, înscrierea în
31 jurnalul de corespondență a evenimentelor din exploatațiile infectate precum și a
activităților r ealizate de CLCB.
5.3. Componența și sarcinile CLCB
CLCB este condus de Prefectul județului care urmărește buna funcționare a acestuia,
în urma asigurării tuturor resurselor. Prefectul județului este veriga de legatură a
Ministrului afacerilor interne în Lanțul de comandă la nivel local;
În îndeplinirea sarcinilor, el este asistat de către Directorul executiv al DSVSAJ
respectiv a mn.București, ale cărui sarcini sunt următoarele:
i. Menține lista focarelor/cazurilor de boală și a suspiciunilor;
ii. În u rma luării deciziei în CLCB privind uciderea animalelor din exploatațiile de
contact, transmite ordinul de ucidere către CIT.
iii. Monitorizează procedurile de evaluare a animalelor, uciderea, ecarisarea, curățarea
și dezinfecția și repopularea exploatații lor;
iv. Monitorizează datele din rapoartele zilnice transmise către CLCB;
v. Dispune reactualizarea zilnică a listei focarelor, a exploatațiilor cu specii receptive
și a efectivelor de animale pe specii, sacrificate/ucise și a celor care u rmează să fie
sacrificate/ucise;
vi. Emite ordine și instrucțiuni, când este cazul.
5.3.1 Unitatea Locală de Decizie (ULD)
Unitatea Locală de Decizie funcționează la sediul Instituției Prefectului județului, sub
conducerea Prefectului.
Vicepreședintele ULD este directo rul executiv al DSVSAJ, respectiv a mn.București;
Membri permanenți: Reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență și
reprezentanți ai altor structuri deconcentrate în teritoriu (dacă este cazul)
Atribuțiile ULD sunt următoarele:
a. stabile ște planul de acțiune pentru controlul bolii, în conformitate cu prevederile
legale și recomandările primite de la UCD și îl aprobă;
b. monitorizează împlementarea planului de acțiune;
c. stabilește responsabilități pentru membrii ULD, pe sectoare de acti vitate și zone
teritoriale;
d. analizează periodic progresele controlului bolii și eficiența acțiunilor întreprinse,
luând măsurile ce se impun în completarea lor.
În exercitarea atribuțiilor, ULD emite ordine ale prefectului.
5.3.2. Unitatea Operațional ă Locală (UOL)
Unitatea Operațională Locală se constituie la nivelul DSVSA județeană ori a
municipiului București.
Conducătorul UOL este Directorul executiv al DSVSAJ, respectiv a mn.București;
Adjunctul șefului UOL este Directorul adjunct al DSVSAJ, resp ectiv a mn.București.
32 Sub conducerea acestora se află cinci departamente:
5.3.2.1. Departamentul Organizare, aprovizionare și resurse (umane și
materiale)
Șef departament: șef birou contabilitate din DSVSAJ; respectiv a mn.București
Adjunct departament: șef birou resurse umane din DSVSAJ respectiv a mn.București
Sarcini:
i. Colaborare la instalarea CIT în teritoriu (dacă este cazul);
ii. Asigurarea identificării personalului de intervenție (veterinari, evaluatori, echipa de
ucidere a animalelor) și caz area acestora;
iii. Emiterea de decizii pentru asigurarea personalului (detașare, dacă este cazul);
iv. Asigurarea necesarului de materiale (echipamente, reactivi, dezinfectanți, medii de
transport, combustibil etc) prin contractele deja existente și din a lte surse; .
v. Aprovizionarea personalului de intervenție cu echipamente de protecție, materiale
și alimente;
vi. Identificarea și achiziționarea de echipamente tehnice și agregate electrice de
rezervă;
viii. Organizarea și finanțarea transporturilor de probe, materiale, personal, serviciu
de curierat, distribuție materiale etc.;
ix. Organizarea licitațiilor în vederea achizițiilor de echipamente, materiale și servicii;
x. Asigurarea logisticii pentru sistemele de raportare și comunicare (sistem IT, bază
de date și web -site propriu);
xi. Pregătirea punctului de colectare pentru materialele uzate și folosite, inclusiv
echipamente (dotări), în funcție de caz;
xiii. Identificarea surselor de finanțare pentru acoperirea costurilor și cheltuielilor.
5.3.2.2. De partamentul Monitorizare, evaluare și planificare
Șef departament : șeful serviciu lui care se ocupă de s ănătate a Animală din DSVSA
județene, respectiv a mn.București;
Adjunct: Responsabili activități de combatere DSVSAJ respectiv a mn.București
Sarcini:
i. Monitorizarea modului în care se implementează „planul de acțiune” stabilit în
cadrul ULD;
ii. Centralizarea datelor legate transmise din teritoriu, referitor la numărul și structura
efectivelor de animale din zonele de control (protecție și supravegher e);
iii. Evaluarea datelor oferite de investigația epidemiologică și elaborarea raportelor
pentru CLCB;
iv. Procesarea datelor în scopul raportării către ANSVSA și alte organizații;
v. Colaborarea la elaborarea ”planului de intervenție” și a „planului de a cțiune privind
depopularea exploatației/exploatațiilor”; stabilirea priorităților în intervenție;
vi. Stabilirea necesarului de materiale, personal, logistică și echipamente pentru
intervenție, în colaborare cu departamentul „Organizare”;
vii. Colaborare l a stabilirea zonelor de control (protecție și supraveghere), inclusiv a
restricțiilor;
viii. Întocmirea documentației aferente stabilirii zonelor de protecție și supraveghere;
33 ix. Stabilirea punctelor de dezinfecție la intrarea și ieșirea din localitate;
x. Difuzarea deciziilor și reglementărilor cu privire la epizootii;
xi. Evaluarea condițiilor pentru ridicarea măsurilor de control.
5.3.2.3. Departamentul Epidemiologie
Șef departament: Șef serviciului/biroului care se ocupă de sănătate a animală din
DSVS AJ respectiv a mn.București
Adjunct: responsabilul cu bunăstarea animalelor din DSVSAJ respectiv a
mn.București
Sarcini:
i. Efectuarea investigațiilor epidemiologice în exploatația afectată și cele de contact;
ii. Evaluarea investigațiilor epidemiologic e, în cooperare cu departamentul
„monitorizare”.
5.3.2.4. Departamentul Comunicare externă
Șef grup: Purtător de cuvant DSVSAJ respectiv a mn.București
Sarcini
i. Întocmirea comunicatelor de presă și informarea presei în legatură cu evoluția
evenimentelo r legate de combaterea bolii;
ii. Administrarea liniei telefonice de urgență;
iii. Contribuie cu informații pentru comunicatele oferite de ANSVSA.
5.3.2.5. Departament: Centrul de Intervenție în Teren
Responsabil de centru: Medic Veterinar oficial DSVSAJ respectiv a mn. București
sau Șef serviciului/biroului care se ocupă de s ănătate a animală, numit prin ordin al
CLCB.
Personalul CIT este detașat temporar din structurile administrative cu rol în controlul
bolii, dar are următorul personal stabil:
i. Secretar /ă;
ii. Magazioner /ă;
iii. (eventual) curieri.
5.3.2.6. Echipe implicate în controlul bolii, componente ale CIT 1
Calculul de persoane este stabilit pentru componența unei singure echipe; numărul de
membri din echipă depinde de mărimea exploatației în care sunt apl icate măsurile de
control . Personalul este alcătuit din medicii oficiali și medicii veterinari de liberă
practică concesionari de pe teritoriul județului. În cazul în care este nevoie de
suplimentarea personalului, se va detașa personal suplimentar din alt e județe.
5.3.2.6.1 . Echipele de evaluare
Au sarcina de a evalua pierderile suferite de proprietar în urma uciderii animalelor în
scop de diagnostic, la suspiciune, ori a confirmării bolii.
1 Se alcătuiesc atât ea echipe câte se consideră necesare pentru activitățile de combatere.
34 Componența Comisiei de evaluare:
a) reprezentantul direcției s anitar -veterinare și pentru siguranța alimentelor județene,
respectiv a municipiului București;
b) reprezentantul teritorial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu
atribuții în stabilirea valorii genetice a animalelor – Oficiul pentru Amelio rare și
Reproducție în Zootehnie;
c) reprezentantul ULD din cadrul CLCB, desemnat de prefect;
d) reprezentantul Unității locale de sprijin, respectiv primarul localității sau
reprezentantul desemnat de către acesta.
Convocarea comisiei prevăzute la alin. (1) se face de către prefect la solicitarea scrisă
a direcției sanitar -veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a
municipiului București.
La propunerea reprezentantului direcției sanitar -veterinare și pentru siguranța
alimentelor jud ețene, respectiv a municipiului București, comisia prevăzută la alin.
(1) analizează și aprobă valoarea de înlocuire a animalului în funcție de valoarea
genetică, zootehnică, de sex, vârstă, greutate, starea fiziologică, categoria de
producție, la prețul p ieței la data când a avut loc acțiunea de lichidare a focarului de
boală, și de valoarea unitară medie calculată pe baza sumei totale a despăgubirii
pentru animalele ucise.
5.3.2.6.2. Echipele de ucidere
În cazul în care uciderea nu se execută cu persona l aparținând unor firme specializate,
la nivelul CIT se organizează echipe de ucidere alcătuite din personalul identificat de
fiecare DSVSA, absolvent al cursurilor de ucidere conforme cu Regulamentul
1099/2009, în cadrul Planului de contingență ad aptat lo cal.
Componența unei echipe de ucidere este următoarea:
i. 1 veterinar;
ii. 1 asistent pentru întocmirea evidențelor animalelor ucise;
iii. 2 -3 persoane pregătite pentru asomarea și uciderea animalelor și care dețin
certificat de competență în acest scop ;
iv. 2 – 4 persoane cu competențe în dirijarea, manipularea și imobilizarea animalelor;
v. 4 – 6 persoane pentru degajarea adăpostului și încărcarea animalelor în mijloacele
de transport la fabrica de neutralizare;
5.3.2.6.3. Echipa de dezinfecție și de ratizare
În cazul în care dezinfecția, dezinsecția și deratizarea nu se execută cu personal
aparținând unor firme specializate, la nivelul CIT se organizează echipe DDD
alcătuite din personalul identificat de fiecare DSVSA, în cadrul Planului de
contingenț ă adaptat la nivel județean.
Componența unei echipe DDD este următoarea:
i. 1 – 3 persoane specializate în activitățile de DDD;
35 ii. 2 – 3 persoane care sa supravegheze funcționalitatea dezinfectoarelor rutiere și să
asigure schimbul soluțiilor dezinfecta nte. Acest personal poate face parte din rândul
altor structuri administrative parte a CLCB (jandarmi, pompieri, armată etc);
5.3.2.6.4. Echipa de monitorizare a implementării măsurilor de control
Din această echipă fac parte medicii veterinari din cadr ul serviciului/biroului control
oficial sănătate a animalelor și cei din serviciile de inspecție din DSVSAJ, respectiv a
mn.București, sub directa îndrumare a șefului CIT.
5.3.2.6.5. Echipa pentru construcția dezinfectoarelor rutiere
Din această echipă fa c parte 4 -6 persoane din administrația locală parte a CLCB, cu
atribuții în situațiile de urgență (jandarmi, pompieri, armată etc.).
5.3.2.6.6. Echipa de examinare clinică a efectivelor din zonele de restricție
Din echipa de examinare clinică a animalelor din zonele de restricție fac parte:
i. 1-2 veterinari – medici veterinari concesionari de liberă practică ;
ii. 1 asistent veterinar pentru înregistrarea datelor.
5.3.2.7. Sarcinile Centrului de Intervenție
Centrul de Intervenție în Teren are ca principa le responsabilități:
i. Implementarea „Planului de acțiune” în focarul/focarele de boală;
ii. Raportarea activităților legate de evoluția și controlul bolii către CLCB;
iii. Afișarea de instrucțiuni privind semnalarea prezenței epizootiei: montare
(instal are) panouri de avertizare, etc;
iv. Blocarea căilor de acces către exploatația infectată cu benzi, cordoane, grilaje,
îndiguiri, ș.a.m.d.;
v. Controlul efectiv al mișcărilor și supravegherea animalelor din curțile/ exploatațiile
din zonele de protecție și supraveghere;
vi. Transmiterea deciziilor și instrucțiunilor cu privire la măsurile de control către
deținătorii de animale și alte persoane;
vii. Organizarea/construcția, punerea în funcțiune, demontarea, supravegherea
filtrelor de dezinfecție în exploa tația afectată de epizootie;
viii. Efectuarea evaluării efectivelor și a stocurilor de produse, subproduse, material
seminal, ovule, embrioni, furaje, gunoi de grajd etc. înainte de intervenția în focar, în
vederea asigurării despăgubirilor;
ix. Supravegh erea efectuării curățeniei și dezinfecției adăposturilor și mijloacelor de
transport, al carcaselor destinate distrugerii la o unitate de ecarisare etc.;
x. Organizarea investigațiilor (examinărilor)/prelevărilor de probe în zonele stabilite,
inclusiv a in vestigațiilor necesare ridicarii restricțiilor;
xi. Înlocuirea/eliminarea apelor reziduale din filtrele de dezinfecție;
xii. Eliminarea materialelor și ustensilelor contaminate după curățare și dezinfectare;
ULD și UOL se întrunesc în ședință ordinară sem estrial, pentru a discuta situația din
teritoriu, și în ședință extraordinară, în cazul notificării scrise de suspiciune de boală,
transmisă de către directorul executiv al DSVSAJ respectiv a mn.București
Prefectului, în calitatea acestuia de conducător a l ULD sau în alte situații.
În exercitarea atribuțiilor ULD emite decizii și instrucțiuni .
36 5.3.3. Unitatea Locală de Sprijin
ULS, în funcție de specificul epizootiei, are în componență reprezentanți ai
primăriilor comunităților afectate și reprezentanți ai celorlalte structuri implicate în
controlul bolii (Direcția Județeană pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală,
Autoritatea Județeană de Sănătate Publică, Agenția Județeană pentru Protecția
Mediului, Garda de Mediu, Romsilva etc.) la nivel local.
Sarcina ULS este să asigurare personalul, materialele, mijloacele și logistica necesare
CLCB pentru a -și îndeplini sarcinile.
CAPITO LUL VI : PLANUL DE ACȚIUNE PRIVIND INTERVENȚIA ÎN
FOCAR ȘI DEPOPULAREA EXPLOATAȚIILOR
În conformitate cu prevederile Regulament ului Consiliului (CE) nr. 1099/2009,
privind protec ția animalelor în momentul uciderii, la Cap. 4, art. 18, este prevăzut ca,
înainte de depopularea exploatațiilor, fiecare autoritate competentă responsabilă de o
operație de depopulare să stabilească un p lan de acțiune – intervenție, atât pentru a
asigura respectarea normelor prevăzute în sus -pomenitul regulament, cât și pentru a
stabili ordinea activităților pentru asigurarea deplinei eficiențe în depopularea
efectivelor. Acest plan de acțiune asigură coo rdonarea întregii activități de o manieră
previzibilă și eficientă.
Necesitatea planului de acțiune este stipulată, de asemenea, și de prevederile Codului
de Sănătate al Animalelor Terestre al OIE, Capitolul 7.6, art. 7.6.4. (Considerații în
planificarea uciderii umane a animalelor).
Planul de depopulare este, la rândul lui, parte a unui plan mai larg de acțiune privind
intervenția în focar, ce este elaborat la nivelul UOL a CLCB (DSVSA) și supus
discuției și aprobării în plenul CLCB.
În elaborarea planu lui pentru depopularea exploatațiilor, este esențial ca metoda de
ucidere aleasă să fie sigură, ușor de aplicat și să ofere garanția că toate animalele sunt
ucise rapid și în mod uman.
Scopul planului de depopulare este :
i. să asigure că activitățile de de populare sunt efectuate corespunzător;
ii. să asigure depopularea fermei în mod rapid și eficient;
iii. să respecte cerințele de siguranța pentru protecția oamenilor care participă la
depopulare;
iv. să respecte cerințele de ucidere a animalelor în condiții de sigu ranță și bunăstare;
v. să confere siguranța că ferma este gata pentru repopulare la încheierea aplicării
măsurilor de control.
Planul de depopulare trebuie să cuprindă:
i. obiectivele și scopul activităților de depopulare;
ii. numărul adăposturilor, spe cia și numărul de animale care trebuie ucise;
iii. metodele de asomare și ucidere, condițiile de utilizare, parametrii cheie (cantitate
substanță, timp expunere etc);
iv. echipamentul, personalul și materialele necesare;
37 v. ordinea depopulării, ținând co nt de vârsta și starea fiziologică a animalelor;
vi. numărul și componența echipelor de ucidere;
vii. șeful operațiunii de depopulare;
viii. planificarea timpului necesar depopulării;
ix. locurile de ucidere a animalelor
Planul de intervenție în focarul d e boală stabilește:
i. locul de amplasare a CIT (dacă este cazul);
ii. desemnarea persoanei însărcinate cu supravegherea activităților de control al bolii;
iii. numărul și componența echipelor de intervenție;
iv. facilitățile, materialele și echipamentel e necesare activităților de control și sursele
din care acestea vor fi procurate;
v. planificarea timpului necesar derulării fiecărei activități;
vi. unitatea de ecarisare autorizată la care se va efectua distrugerea cadavrelor
rezultate în urma depopulări i;
vii. în cazul în care nu există unități de ecarisare autorizate în apropiere, locurile de
pe teritoriul județului unde se vor putea utiliza metodele alternative de distrugere
(îngropare/ardere);
viii. metodele de dezinfecție alese;
ix. aspecte speciale referitoare la respectarea biosecurității și a unor aspecte de mediu
(dacă este cazul);
x. previzibilitatea limitărilor/problemelor care ar putea apărea în timpul activităților
de depopulare.
Planul de acțiune va fi aprobat în plenul CLCB și va fi comunic at:
i. tuturor partenerilor operaționali care contribuie la combaterea focarului, pentru a fi
strict respectat;
ii. proprietarului exploatației/agentului comercial (după caz) unde s -au instituit
restricțiile;
iii. ANSVSA spre informare și pentru monitoriz area activităților de combatere.
Pe baza acestui plan, directorul executiv al DSVSA județeană va superviza
activitățile de control al bolii.
CAPITO LUL VII
COOPERAREA ÎNTRE CNCB, CLCB și ALTE AUTORITĂȚI
Gestionarea, controlul și eradicarea foca relor de boală solicită răspuns ul coordonat al
ANSVSA, împreună cu alte autorități și organisme ale statului parte componentă a
CNCB ori CLCB .
În funcție de mărimea și extinderea focarului, următo rii parteneri operaționali vor fi
implica ți în cooperarea cu ANSV SA în activitățile de combatere ca răspuns la
confirmarea unui focar .
7.1. Ministere și o rganizații guvernamentate cu rol cheie
38 7.1.1. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP ), Agenția Națională
pentru Protecția Mediului (ANPM)
MMAP este structu ra administrativă publică pentru protecția și îmbunătățirea
mediului în România. La nivel județean, politica MM AP este implementată prin
ANPM și prin cele 42 de filiale județene.
ANPM are rolul cheie de a autoriza activităț ile cu im pact potențial asupra m ediului ș i
de a asigura conformarea cu prevederile legale.
În timpul focarelor de boală, agențiile de mediu locale vor conlucra cu autoritățile
locale veterinare, acordând sprijin pentru minimalizarea impactului pe care îl a u
activitățile de eradicare a unui focar asupra mediului și vor identifica soluții pentru
ecarisarea alternativă, acolo unde metodele de ecarisare convenționale nu pot fi
aplicate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare menționate în Regulamentul
(EU) 1069/2009/EU .
MMAP și ANPM are următoarele sarcini:
i. participă la întrunirile CNCB și CLCB, prin reprezentanții lor la vârf și la
formularea și adoptarea deciziei referitoare la măsurile de adoptat în focarul de boală;
ii. acordă consultanță CNCB și CLCB, în special în ceea ce prive ște opțiunile de
distrugere a cadavrelor în zona de interes, prin îngropare, sau prin ardere, apoi
îngropare;
iii. identifică și aprobă terenurile de pe raza județului care pot servi neutralizării
alternative, în conformitate cu prevederile Regulamentului 1069/ 2009;
iv. stabilesc terenurile și a suprafețele unde pot fi desfășurate acțiuni de denaturare
a dejecțiilor și gunoiului și/sau orice alte materiale contaminate;
v. acolo unde este cazul, execută analiza de risc privind impactul activităților de
recuperare a tere nurilor folosite pentru îngroparea cadavrelor și deversarea apelor
reziduale rezultate în urma combaterii focarului;
vi. consiliază în probleme privind prevenirea poluării în urma operațiunilor de
curățare și dezinfecție;
vii. monitorizează impactul pe care îl au activitățile de control al focarelor de
boală asupra mediului , în directă cooperare cu Garda de Mediu.
În timpul evoluției focarelor de boală , Agenția de mediu va furniza, acolo unde este
cazul, ofițeri de legătur ă cu nivelele de legătură strategic (ANSVS A), tactic (CNCB)
și operațional (CLCB).
7.1.2. Ministerul Afacerilor Interne (MAI)
Minist rul Afacerilor Interne conduce Comitetul Național pentru Situații Speciale de
Urgență în cadrul căruia se organizează CNCB. Sarcinile CNS SU și CNCB au fost
descris e la capitol ele IV și V.
Din MAI fac parte Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră,
Instituția Prefectului și IGSU – ISU.
7.1.2.1. Poliția Română și Jandarmeria Română
39 Rolul forțelor de poliție și jandarmerie în combaterea focarelor de bo ală este de a
menține ordin ea public ă și de a prote ja personalul veterinar în timpul aplicării
măsurilor de control, acolo unde proprietarul se opune intervenției . Implicarea este
dependentă de severitatea și de natura cerințelor. Sarcinile forțel or de p oliție și
jandarmerie sunt :
i. să participe la întrunirile CNCB și CLCB, prin reprezentanții lor la vârf și la
formularea și adoptarea deciziei referitoare la măsurile de adoptat în focarul de boală.
ii. să c onlucr eze strâns cu autoritățile locale pentru a controla mișcările de animale și
pentru respectarea restricțiilor în zonele de control a bolii, stabilite de CLCB;
iii. să f urniz eze consultanță autorităților veterinare în gestionarea și coordonarea
incidentelor majore;
iv. să supravegheze, în colaborar e cu autoritățile locale, respectarea restricțiilor
asupra mișcărilor de animale în zonele de protecție și de supraveghere;
v. să f urniz eze sprijin în urgențe, în mod special la obținerea permisului de acces în
exploatații ( ferme/curți );
vi. să participe l a instalarea barierelor pe drumurile de acces, acolo unde restricțiile o
cer.
vii. să g estion eze perturbări le liniștii public e ce pot apărea la locurile de neutralizare
a cadavrelor și de impunere a restricțiilor de mișcare a animalelor ;
viii. să ajut e la oprirea și verificarea în trafic a legalității și respectarea prevederilor
Reg. 1/2005 a transporturilor de animale;
ix. să participe la supravegherea operațiunilor de neutralizare prin incine rare la fața
locului, ca metodă alternativă și ia măsuri pentru a preîntâmpina eventualele incendii.
7.1.2.2. Poliția de Frontieră
Rolul Poliției de Frontieră în evoluția focarelor de boli majore este:
i. să participe la întrunirile CNCB și CLCB, prin reprezentanții lor la vârf și la
formularea și adoptarea deciziei referitoare la măsurile de adoptat în focarul de boală;
ii. să controleze, la punctele de trecere ale frontierei de stat, legalitatea și circulația
transporturilor de animale susceptibile , precum și mărfurile alimentare interzise în
bagajele călătorilor.
7.1.2.3 Instituția Prefectului
În cadrul CLCB, Instituția Prefectului, prin conducerea sa la vârf, formulează și
elaborează decizia privind managementul controlului focarelor de boli majore,
coordonând colaborarea instituțiilor de la nivel local parte a ac estui organism.
Sarcinile Instituției Prefectului au fost specificate în capitolul VI, odată cu sarcinile
ULD.
7.1.2.4 . Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Inspectoratele
pentru Situații de Urgență (ISU)
Sarcinile IGSU în controlul bolilor majore sunt următoarele:
i. participă la întrunirile CNCB și CLCB, prin reprezentanții lor la vârf și la
formularea și adoptarea deciziei referitoare la măsurile de adoptat în focarul de boală.
ii. coordonează ac țiunile angajaților proprii (ISU, pompier i) implicate în
managementul situa țiilor de urgen ță;
40 iii. asigură logistic a interven ției structurilor proprii și pune la dispoziția altor
structuri tehnică, materiale și echipamente , dacă le deține ;
iv. contribuie la construirea și supravegherea filtrelor de dezinf ecție rutiere;
v. participă la supravegherea operațiunilor de neutralizare prin incinerare la fața
locului, ca metodă alternativă și ia măsuri pentru a preîntâmpina eventualele incendii.
vi. asigură alte operațiuni din categoria “situațiilor de urgență” identific ate în
cadrul CLCB ca necesare în controlul bolii.
7.1.3. Organe de specialitate ale administrației publice centrale: Garda de
Mediu.
Sarcinile Gărzii de Mediu în controlul bolilor majore sunt următoarele:
i. participă la întrunirile CNCB și CLCB, prin rep rezentanții lor la vârf și la
formularea și adoptarea deciziei referitoare la măsurile de adoptat în focarul de boală;
ii. monitorizează impactul pe care îl au activitățile de control al focarelor de boală
asupra mediului , în directă cooperare cu Ministerul Mediului, Pădurilor și Apelor și
Agenția Națională pentru Protecția Mediului ;
iii. sancționează încălcărea prevederilor legale privind protecția mediului , prevenire a
riscurilor și limitarea amenințărilor de ordin ecologic, respectiv poluarea resurselor de
apă, a aerului, diminuarea fertilității solului în timpul activității de control al focarelor
de boli majore;
iv. controlează activitățile cu impa ct asupra mediului înconjurător și aplic ă
sancțiuni contraven ționale prev ăzute de legisla ția în domeniul protec ției med iului;
v. controlează modul de respectare a legisla ției de mediu privind ariile naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei s ălbatice și acvaculturii în
activitatea de control al focarelor de boli majore;
vi. urmărește respectarea condi țiilor din autoriza ția de mediu în activitatea de
control al focarelor de boli majore .
8.1.4. Consiliile locale și primăriile (județene, municipale și orășenești)
Consiliile locale și primăriile sunt parteneri operaționali în răspunsul la focarele de
boală, ca unități locale de sprijin. Ele joacă un rol cheie în întărirea și implementarea
strategiilor de control a l bolii și sunt implicate în accesul rapid la resursele locale. Ele
joacă , de asemenea , un rol semnificativ în furnizarea de sprijin pentru ed ucarea
populației la nivel local.
În timpul unui focar, primăriile locale vor asista CIT cu personal, vehicule, logistică
și spații, la solicitarea CLCB. Nivelul asistenței va depinde de circumstanțele locale și
de presiunile care pot apărea.
Sarcina pri măriilor locale este să:
i. colaboreze cu reprezentanți ai jandarmeriei la instalarea semnelelor și panourilor de
avertizare pe căile de acces din zonele de protecție și de supraveghere și în jurul
fermelor/curților unde boala a fost confirmată. Aceste se mne se vor instala și pe
drumurile ce delimitează granițele zonelor de protecție și de supraveghere.
ii. participe la evaluarea animalelor, în vederea despăgubirii acestora;
41 iii. acorde sprijin , în cazul neutralizării alterna tive a teritoriului, prin ident ificarea și
punerea la dispoziție a terenurilor pentru incinerare/ îngropare ;
iv. pună la dispoziție utilajele și să sprijine cu personal activitățile referitoare la
încărcare, săpare, astupare etc. ce se pot ivi în activitatea de neutralizare alternativă;
v. colaboreze cu reprezentanți ai jandarmeriei în sprijinirea activităților de pază a
obiectivelor, dacă este cazul.
CAPITO LUL VI II
GRUPUL NAȚIONAL DE EXPERȚI (GNE)
GNE reprezinta un organism cu rol consultativ, alcătuit din experți în domeniul
legislației europene privind combaterea pestei porcine africane .
Experții din GNE pot fi recrutați din rîndurile experților privați în combaterea bolilor,
ori, dacă acest lucru nu este posibil, din rândul experțiolor din administrația veterinară
centrală și de la nivelul județelor care au o bogată experiență în controlul bolilor,
GNE se constituie prin ordin al Președi ntelui, iar g rupul de experți se întâlnește ori de
cîte ori este necesar.
Componența Grupului de Experți *
– dr. Niculae Lazăr, A NSVSA
– dr. Maria Mihăiță, ANSVSA
– dr. Mihai Puia, DSVSA Ialomița
– dr. Gheorghe Puchianu, LSVSA Brașov
– dr. Adrian Popa, DSVSA Timiș
– dr. Sandu Tolea, DSVSA Dâmbovița
– dr. Felix Ardelean, DSVSA Satu Mare
– dr. Aurel Indrie, DSVSA Bihor
– dr. Daniel D onescu, IDSA
* În funcție de necesități, Grupul de Experți se completează cu experți din alte domenii, în vederea s oluționării
problemelor apărute.
Atribuțiile grupului național de experți
Experții care fac parte din acest grup trebuie:
1. Să asigure exp ertiză în domeniile solicitate și să sprijine autoritatea veterinară
centrală în activitățile de pregătire pentru abordarea situațiilor de urgență;
2. Să-i consilieze pe Șeful Serviciilor Veterinare (SSV) și autoritățile
locale în ceea ce privește conduita de intervenție și metodele de abordare a focarului
de boală în funcție de extinderea acestuia și de realitatea din teren;
3. Să-i consilieze pe Șeful Serviciilor Veterinare (SSV) și pe autoritățile
locale cu privire la stabilirea zonelor de restricție și a amp lasării punctelor de
dezinfecție pe drumurile de acces către exploatații;
4. Să-i consilieze pe Șeful Serviciilor Veterinare (SSV) și pe autoritățile
locale cu privire la metodele cele mai potrivite referitoare la ucidere și la ecarisarea
teritoriului;
5. Să an alizeze datele obținute prin anchetele epidemiologice și să ajute la
stabilirea sursei de infecție a bolii.
42
CAPITO LUL IX
RESURSE
9.1. RESURSE DE PERSONAL
În evoluția focarelor de PPA este necesară d islocarea rapidă a unui număr mare de
personal și de echipament spre CLCB. Această responsabilitate revine departametului
„Organizare, aprovizionare și resurse (umane și materiale) ” a UOL din cadrul C LCB.
CLCB trebuie să mențină o listă a personalului veterinar care poate fi contactat la
momentul suspiciun ii sau confirmării unui focar de PPA . Lista reprezintă planul de
contingență al județului respectiv pentru PPA. În această listă trebuie incluse tot
personalul calificat și experimentat în creșterea speciilor susceptibile la boală și în
combaterea bolii, din cadrul județului , cu datele de contact ale fiecăruia . O linie
telefonică de tip help -line trebuie să fie disponibilă pentru public, la nivelul fiecarei
DSVSAJ, pentr u anunțarea suspiciunilor de PPA.
Numărul de persoane care operează în fiecare CLCB at unci când pesta porcina
africană este confirmată va fi dictat de numărul de focare și de mărimea zonelor de
protecție și de supraveghere.
Personalul CLCB va include:
Personal administrativ de la nivel local instruit în managementul situațiilor de
urgenț ă din domeniul sanitar veterinar, în cazul apariției PPA;
Veterinari instruiți în diagnosticul PPA, ucidere, măsuri de biosecuritate și alte
proceduri ce se aplică în zonele de control, operațiunile de control a mișcării
animalelor în teritoriu și alte re stricții.
Personal tehnic auxiliar la nivelul CLCB, instruit în diverse operațiuni (de
exemplu: evaluare a animalelor , proceduri care se execută în curțile infectate, și
operațiuni privitoare la controlul mișcărilor).
În cazul în care se consideră că perso nalul de la nivelul DSVSAJ nu este suficient
pentru activitățile de combatere (medicii zonali și medicii veterinari de liberă practică
împuterniciți și personal tehnic ajutător) , va fi angajat personal suplimentar din
categoria personal de specialitate car e lucrează în alte structuri (medici și personal
tehnic din abatoare, medicii veterinari de liberă practică din cabinetele veterinare,
medici veterinari pensionari, personal instruit în ucidere din abatoare etc.) care să
efectueze activitățile de combatere necesare, în funcție de numărul exploatațiilor și de
amploarea evenimentului. (Calculul necesarului de personal va avea în vedere faptul
că un medic veterinar oficial poate vizita și inspecta în zona de protecție și de
supraveghere a fiecărui focar, în me die, porcii din maximum 2 localități pe zi, iar
necesarul de echipe instruite trebuie să asigure examinarea a până la 5 focare de boală
în orice moment) .
43
9.2. RESURSE DE ECHIPAMENT ȘI ALTE FACILITĂȚI MATERIALE
La nivel local, CLCB trebuie să aibă acce s imediat și să poată procura rapid echipamentele de
protecție și facilitățile materiale care să asigure implementarea întregului set de măsuri pentru
controlul bolii. O parte din aceste echipamente și materiale va fi stocată pentru cazuri de necesita te la
nivelul DSVSAJ, iar restul trebuie să poată fi achiziționat rapid, în condițiile prevăzute de legisl ația
privind achizițiile din surse publice sau private în vigoare. Modul de achiziție rapidă este cuprins în
capitolul II al prezentului plan de contingen ță.
Echipamentul consumabil trebuie să existe la D SVSAJ, chiar și în timp de „liniște ” epidemiologică, în
eventualitatea unei intervenții de urgență.
Mijloacele fixe și echipamentele grele trebuie să se afle în dotarea fiecărei Prefecturi județene, a
consiliilor locale, ori a ISU , achiziționate în condițiile legii .
Stocul trebuie să cuprindă:
a. Mijloace consumabile
– echipament de protecție: măști, mănuși, ochelari de protecție, salopete etc. (50 -100 buc. din fiecare ,
cel puțin )2;
– dezinfectante eficie nte față de agenții infecțioși, detergenți și săpun3;
– pompe de curățare și dezinfecție, lopeți, razuri etc. (5 buc. din fiecare , cel puțin )4;
– mijloace de ucidere – asomatoare (5 buc. Conform Ord. ANSVSA 74/2009);
– echipament pentru prelevarea de p robe (5 truse , cel puțin );
– benzi pentru delimitarea teritoriului (20000 m);
– hărți detaliate ale județului(2 buc.)5;
– echipament de vaccinare (seringi automate și ace de schimb) (5 buc , cel puțin )6;
– alte consumabile considerate necesare.
– afișe și pancarte de avertizare ori de interzicere pentru bolile pentru care există planuri de
contingență.
Echipamentele și materialele stocate vor fi întreținute corespunzător , inventariate și verificate periodic
pentru aprecierea gradului de deteriorare , în vederea înlocuirii.
b. Mijloace fixe
a. diferite vehicule;
b. escavatoare;
c. pompe adecvate pentru spălare sub presiune și dezinfecție;
d. cisterne;
e. generatoare electrice;
f. arzătoare pentru sterilizare;
c. Echipamentele grele (cum ar fi utilaje pentru uciderea sau îngroparea animalelor, etc)
trebuie asigurate și pregătite în timp de “pace” epidemiologică prin contactarea deținătorilor de
asemenea echipamente pentru a se asigura procurarea acestora în caz de necesitate.
2 Se apreciază că stocul trebuie să f ie suf icient pentru intervenția în cinci f ocare de boală care ev oluează într -o exploatație non -prof esională,
ori într -o exploatație profesională cu până la 1000 de animale;
3 Cantitate dezinfectant care, preparată, să f ie suf icientă pentru dezinfecția unei suprafețe de 2000 0 m²
4 Suf iciente pentru intervenția în cinci f ocare de boală care evoluează într -o exploatație non -profesională, ori într -o expl oatație prof esională
cu până la 1000 de animale;
5 Una pentru sedințele operative ale UOL și una pentru ședințele operative ale ULD;
6 Necesare pentru dotarea a cinci echipe de vaccinare.
44 9.3. CAPACITĂȚI DE LABORATOR
Examenele de laborator pentru evidentierea virusului pestei porcine africane sunt efectuate de către
Institutul de Diagnostic și Sănătate Animal ă, Institutul Na țional de Referin ță pentru PPA , ori la
laboratoarele județene autoriza te și arondate în acest scop: Satu -Mare, Suceava și Tulcea (plus
laboratoarele care se vor mai autoriza în cursul anului 2016) .
Laboratoarele pentru diagnosticul Pestei Porcine africane va funcționa în conformitate cu condițiile
recunoscute de strictă se curitate, așa cum sunt indicate în Standardele minime pentru laboratoarele
care lucrează cu virusul pestos porcin, elaborate de Comisia Europeană.
Sarcinile și responsabilitățile Laboratorului Național de Referință sunt următoarele:
Stabilirea și confi rmarea diagnosticului în PPA;
Asigurarea colaborarii cu Laboratorul de Referință pentru Pesta Porcină Africană al
Comunității Europene, cu referire la standardele și metodele de diagnostic pentru pestă porcină
africană și diagnosticul diferențial;
Stocar ea culturilor celulare de origine de la suine, monocite si macrofage folosite în
diagnostic împreună cu virusul și/sau a serurilor standardizate și a celorlalți agenți de referință;
Furnizarea informațiilor și efectuarea de instruiri ulterioare cu laborat oarele judetene , în
scopul maririi posibilitatilor, in special prin:
– colectarea datelor și a informațiilor despre metodele de diagnostic și de diagnostic
diferențial utilizate și transmiterea acestor info rmații la autoritatea competentă centrală a Români ei;
– elaborarea și implementarea planurilor necesare pentru instruirea ulterioară a experților
în diagnostic de laborator în vederea armonizării tehnicilor de diagnostic;
– organizarea unei întâlniri anuale cu reprezentanții laboratoarelor județene în care se vor
prezenta noutățile în tehnicile de diagnostic;
Laboratorul National de Referință pentru Pesta porcina africană supervizează măsurile de securitate ce
trebuie luate de laboratoarele județene cu privire la diagnosticul pestei porcine africane, în
conformitate cu standardele minime în domeniu. In scopul utilizării unor virusuri în unele laboratoare
este necesară obținerea aprobării sanitare veterinare de la ANSVSA, ținând cont de legislația sanita ră
veterinară în vigoare.
Laboratorul Comunitar de Ref erință pentru PPA este El Centro de Investigación en Sanidad Animal –
Valdeolmos (Madrid) Spain.
Laboratoarul National de Referinta pentru PP A are sediul la : Institutul de Diagnostic și Sanatate
Animala Str. Dr. Staicovici, Nr. 63, sector 5, Bucuresti.
CAPACITATEA DE LUCRU SĂPTĂMÂNALĂ A LABORATO RULUI
E stabilită în planul de contingente al LNR -PPA
45 CAPITO LUL X
VACCINAREA DE URGENȚĂ
Utilizarea vaccin ării împotriva PPA în statele mebre ale UE este strict interzisă. Deși încă nu există un
vaccin disponibil pentru imunizarea în PPA, p roducerea, manipularea, depozitarea și distribuirea unui
eventual vaccin pe teritoriul Comunității europene se afl ă control oficial .
CAPITO LUL X I
PROGRAME DE INSTRUIRE A PERSONALULUI
Personalul veterinar implicat în combaterea bolii trebuie instruit periodic, prin sesiuni de instruire și
prin exerciții de simulare în timp real și în sală.
Conform Directivei europene 2002/60/CE pentru pregătirea reacției la boală, trebuie organizate:
– acțiuni de formare privind semnele clinice , ancheta epidemiologică și combaterea pestei porcine
africane;
– exerci ții de alertă, organizate cel pu țin de două ori pe an;
– actiuni de formare în tehnicile de comunicare, cu scopul de a organiza campanii de sensibilizare
privind apari tia epizootiei cu rente, adresate autorită tilor, fermierilor s i medicilor veterinari.
Personalul veterinar din Laboratorul Na țional de Referin ță trebuie să urmeze, de asemenea, cursuri de
instruire periodice, cel puțin o dată pe an ;
Instruirea personalului din DSVSA jude țene se va face în :
seminarii, grupuri de lucru și exerciții de simulare privind diagnosticul și controlul PPA, organizate
de ANSVSA, ori DSVSAJ ; la nivelul organismului care organizează instruirea trebuie să fie
disponibile dosarele după care au fost organ izate instruirile, cu semnatura de prezență a personalelor
instruite.
în instruiri ale personalului veterinar, administrativ și tehnic organizate la nivelul DSVSA jude țene,
trebuie să se insiste, ca tematică, pe masurile imediate de control ale bolii ( în primele 12 ore);
Personalul din laboratoare trebuie să fie instruit cu privire la noile echipamente pentru laboratoare și
teste de diagnostic pentru PPA, după manualul de diagnostic și după planul de contingență pentru
laborator . La nivelul organismului c are organizează instruirea trebuie să fie disponibile dosarele după
care au fost organizate instruirile, cu semnatura de prezență a personalelor instruite.
Până în anul 2016 , personalul din DSVSA județene a fost instruit în ceea ce privește recunoașterea
clinică a PPA , intervenția în focarele de pestă porcină africană la porcii domestici și în cazurile de
pesta porcină africană la porcii mistreți .
CAPITO LUL X II
PROGRAME DE INFORMARE ȘI DE CONȘTIENTIZARE A POPULAȚIEI
Atât în timp de liniște epidemiolo gică, cât și în perioadele de evoluție a bolii, CNCB trebuie să
informeze și conștientizeze publicul prin:
– Afișarea în locuri publice de material informativ referitor la boală;
– Tipărirea de broșuri informative;
– Anunțuri media și internet;
– Ședințe informative publice.
– Publicitate intensivă la acutizarea bolii.
Modele de afi șe, dispozi ții și anun țuri pot fi consultate în Manualul Opera țional.
46 Atunci c ând exist ă un risc ridicat privind evoluț ia pestei porcine africane în Uniunea Europ eană sau
țări terțe în jurul Româ niei, Guvernul va ini ția o campanie de informare a popula ției asupra acestui
aspect precum și riscului pentru Rom ânia, prin intermediul mass -media – TV și articole în presa
scrisă. De asemenea se va înființa o linie telefonică de urgenț ă la nivel central si judetean la care se
pot solicita informații cu privire la boală si evoluția acesteia.
Cresc ătorii vor fi anunțați că vor primi despă gubiri pentru animalele bolnave g ăsite în exploata ții.
Modele de afișe, dispoziții și anunțuri pot fi consultate în Manualul Operațional pentru PPC și PPA .
Fiecare DSVSAJ, va avea cel puțin o copie a Planului Național de Contingență pentru pesta porcina
africană , pentru instrucțiuni.
CAPITO LUL XI II
DISTRUGEREA CADAVRELOR ÎN CAZUL UNEI EPIDEMII MAJORE
Uciderea animalelor și distrugerea carcaselor în cazul izbucnirii unui focar de pest ă porcin ă africană
se va face c ât mai rapid posibil, pentru a impiedica r ăspândirea bolii în exploata țiile de contact.
Distrugerea carcaselor se poate face prin dou ă meto de:
– Conven țional (prin denaturarea în unități specializate);
– Alternativ, acolo unde este depa șită capacitatea de neutralizare a cadavrelor sau unde condi țiile
epidemiologice o impun. Pot fi folosite metode alternative de ecarisare ca incinerarea si ingrop area, în
conformitate cu prevederile Reg. Parlamentului European și Cons iliului Nr. 1 069/2009.
Daca se hot ărăște folosirea acestor metode, trebuie întai sa fie consultat ă Agentia Locala pentru
Protectia Mediului, cu privire la locurile potrivite ce vor f i folosite .
Autoritatea veterinară centrală a României trebui e să informeze Comisia Europeană despre:
Recurgerea la posibilitățile prevăzute mai sus cu privire la materiil e din categoria 1 și 2 de risc;
Zonele clasificate ca fiind “zone îndepărtate”, în scopul aplicării prevederilor respectivului articol și
motivele acestei clasificări.
De asemenea, Ordonanț a de Guvern 47/2005 prevede și ea, la art. 7, alin, 1 dreptul autorităților
veterinare competente de a dispune incinerarea și/sau îngroparea deșeuril or de origine animală, în
cazul unui focar de boală epizootică, atunci când nu sunt îndeplinite cerințele de colectare în sigu ranță
de către unitățile de ecarisare și există posibilitatea răspândirii unor boli transmisibile ale anim alelor.
Descrierea meto delor de ucidere și de distrugere a carcaselor este cuprinsă în procedurile din
manualul operațional pentru PPC.
Detalii privitoare la amplasarea și marcarea acestor locuri pot fi consultate în Manualul Operationa l
pentru PPC si PPA.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Planul de contingență al [614648] (ID: 614648)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.