CAPITOL VIII. REZULTA TE OBȚINUTE PRIVIND [614610]

126 

CAPITOL VIII. REZULTA TE OBȚINUTE PRIVIND
INFLUENȚA FACTORILOR EXPERIMENTALI LA SPECIA MĂR CHAPTER VIII. RESULTS ACQ UIRED REGARDING THE
INFLUENCE OF EXPERIMENTAL FACTORS ON THE APPLE SPECIES

8.1. INFLUENȚA NIVELULUI DE I RIGARE ASUPRA E LEMENTELOR
DE VIGOARE LA MĂR , MEDIA 2011-2012

8.1.1. Influența nivelului de iri gare asupra înălțimii pomului

Varianta experimentală regimul hi dric (b) a înregistrat diferen țe limită pentru
caracteristica înălțimea pomului situate între 2,77 și 3,95 m î n varianta neirigat (b1), cu o medie
de 3,49 m și între 3,25 și 4,50 m în varianta irigat (b2), cu o medie de 4,06 m, asigurându-se
diferențe semnificative de ordi n statistic pe toate variantele experimentale studiate (Figura 8.1).

127 
 
Figura 8.1. Influența regimului h idric asupra înălțimii pomilor în funcție de soi și de schema de
fertilizare
Figure 8.1. Influence of water r egime on tree height depending on variety and fertilization
scheme

8.1.2. Influența nivelului de irigare asupra suprafeței secțiun ii trunchiului (SST)

În ceea ce privește suprafața s ecțiunii trunchiului, doar în ca zul soiului Ionathan s-au
înregistrat diferențe cu semnificație statistic în ambele varia nte ale regimului hidric (b)
administrat (Figura 8.2). În cazul soiului Generos, care a avut cea mai mare suprafață a secțiunii
trunchiului, diferența între regimul hidric aplicat a fost de 4 ,43 cm2 în varianta neirigat +
nefertilizat (b1c1Mt) de la 73,535 la 77,968 cm2 și 5,02 cm2 în varianta irigat + fertilizat (b2c2)
de la 75,425 la 80,45 cm2 (Figura 8.2).

Romus 3 +
NefertilizatRomus 3 +
Cropmax
0,1%Generos +
NefertilizatGeneros +
Cropmax
0,1%Ionathan +
NefertilizatIonathan +
Cropmax
0,1%Media soi +
fertilizare
Neirigat 2.77 3.15 3.85 3.85 3.53 3.70 3.48
Irigat 4 l/h 3.25 3.46 4.35 4.47 4.33 4.50 4.06*bbbb
bb
b
aaaa
aa
a
2.53.03.54.04.55.0Înălțimea medie a unui pom (m)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

128 
 
Figura 8.2. Influența regimului hidric asupra suprafeței secțiu nii transversale a trunchiului
pomilor în funcție de soi și de schema de fertilizare
Figure 8.2. Influence of water r egime on tree trunk cross-secti onal area by variety and fertilizer
scheme

8.2. INFLUENȚA NIVELULUI DE FERTILIZARE ASUPRA
ELEMENTELOR DE VIGOARE L A MĂR, MEDIA 2011-2012

8.2.1. Influența nivelului de fertilizare asupra înălțimii pomu lui

Factorul eperimental nivelul de fertilizare cu Cropmax 0,1% a i nfluențat semnificativ
creșterea în înălțime a pomului doar la soiul Romus 3 atât în v arianta neirigat (b1) cu diferențe
de 0,38 m de la 2,77 la 3,15 m dar și în varianta irigat (b2) c u diferențe de 0,21 m de la 3,25 la
3,46 m, la celelalte soiuri diferențele fiind extrem de mici și fără semnificație din punct de
vedere statistic (Figura 8.3).

Romus 3 +
NefertilizatRomus 3 +
Cropmax
0,1%Generos +
NefertilizatGeneros +
Cropmax
0,1%Ionathan +
NefertilizatIonathan +
Cropmax
0,1%Media soi +
fertilizare
Neirigat 49.914 52.792 73.535 75.425 52.600 54.460 59.788
Irigat 4 l/h 54.550 54.535 77.968 80.445 61.750 68.285 66.255*aaaa
bbb
a aaa
aaa
40455055606570758085Suprafața secțiunii trunchiului (cm2)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

129 
 
Figura 8.3. Influența fertilizării asupra înălțimii pomilor în funcție de soi și de regimul hidric
Figure 8.3. Influence of fertili zation on tree height depending on variety and hydric regime
regime

8.2.2. Influența nivelului de fe rtilizare asupra suprafeței sec țiunii trunchiului (SST)

Suprafața secțiunii trunchiului nu este influențată de factorul experimental nivelul de
fertilizare (c2) cu Cropmax 0,1% doar într-o foarte mică măsură la soiul Ionathan în varianta
irigat (b2) la o diferența de 7,57 cm2 de la 62,275 la 69,85 cm2. Î ntre celelalte variante
experimentale studiate se disti ng diferențe valorice dar neasig urate statistic (Figura 8.4 ).

Romus 3 +
NeirigatRomus 3 +
Irigat 4 l/hGeneros +
NeirigatGeneros +
Irigat 4 l/hIonathan
+ NeirigatIonathan
+ Irigat 4
l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 2.77 3.25 3.85 4.35 3.53 4.33 3.68
Naturamin 2,5 kg/ha 3.15 3.46 3.85 4.47 3.70 4.50 3.86*bbaa
aa
b
aaaa
aa
a
2.53.03.54.04.55.0Înălțimea medie a unui pom (m)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

130 
 
Figura 8.4. Influența fertilizăr ii asupra suprafeței secțiunii transversale a trunchiului pomilor în
funcție de soi și de regimul hidric
Figure 8.4. Influence of fertili zation on tree trunk cross-sect ional area by variety and fluid
regime

8.3. INFLUENȚA SOIULUI ASUPR A ELEMENTELOR DE VIGOARE LA
MĂR, MEDIA 2011-2012

8.3.1. Influența soiului asupra înălțimii pomului
Vigoarea de creștere a pomului fiind caracteristică de soi, exp rimată în cazul de față prin
înălțimii pomului se observă că soiul Romus 3 are cea mai mică înălțime de 2,77 m în varianta
martor b1c1 (neirigat + neferti lizat) și 3,15 m în varianta b1c 2 (neirigat + fertilizat). La același
soi se observă păstrarea aceleași ordini și în cazul variantei irigat (b2) de la 3,25 (b2c1 – irigat +
nefertilizat) la 3,46 m (b2c2 – irigat + fertilizat), urmat de soiul Ionathan cu înălțimea medie de
3,53 m și 3,70 m între eceleași v ariante experimentale și soiul Generos între care se asigură
diferențe statistice (Figura 8.5).

Romus 3
+ NeirigatRomus 3
+ Irigat 4
l/hGeneros +
NeirigatGeneros +
Irigat 4
l/hIonathan
+ NeirigatIonathan
+ Irigat 4
l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 50.914 55.595 74.835 79.968 53.308 62.275 62.816
Cropmax 0,1% 53.792 55.135 77.463 81.645 56.940 69.850 65.804*aaaa
aba
aaaa
aa
a
40455055606570758085Suprafața secțiunii trunchiului (cm2)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

131 
  Figura 8.5. Influența soiului asupra înălțimii pomilor în func ție de regimul hidric și de fertilizare
Figure 8.5. Influence of variety on the height of the trees by the water and fertilization regime
8.3.2. Influența soiului asupra suprafeței secțiunii trunchiulu i (SST)
Și suprafața secțiunii trunchiului (SST) fiind caracteristică a vigorii de creștere specifică soiului,
din reprezentarea grafică din figura 8.6 rezultă că pe măsura aplicării factorilor experimentali,
suprafața secțiunii trunchiului p rezintă creșteri ușoare. Soiul cu cea mai mare suprafață a
secțiunii trunchiului o are soiul Generos la diferență semnific ativă atât față de Ionathan cât și de
Romus 3. Diferențele între soiur ile Romus 3 și Generos în ceea ce privește suprafața secțiunii
trunchiului este de 23,62 cm
2 în varianta b1c1 Mt, 22,63 cm2 în varianta b1c2, 23,41 cm2 în
varianta b2c1 și 25,91 cm2 în varianta b2c2 (Figura 8.6 ).
Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax 0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax 0,1%Media irigare +
fertilizare
Romus 3 2.77 3.15 3.25 3.46 3.16
Generos 3.85 3.85 4.35 4.47 4.13
Ionathan 3.53 3.70 4.33 4.50 4.02*ccbb
caaaa
a
bbaa
b
2.53.03.54.04.55.0Înălțimea medie a unui pom (m)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

132 
 

Figura 8.6. Influența soiului asu pra suprafeței secțiunii trans versale a trunchiului pomilor în
funcție de regimul hidric și de fertilizare
Figure 8.6. Influence of variety on tree trunk cross-sectional area by water regime and
fertilization

8.4. INFLUENȚA NIVELULU I DE IRIGARE ASUPRA
CARACTERISTICII PRODUCȚI A DE FRUCTE LA MĂR,
MEDIA 2011-2012

8.4.1. Influența nivelului de ir igare asupra producției de fruc te (t/ha)

Factorul experimental regimul hi dric (b2) are o influență semni ficativă asupra producției
de fructe atât în condiții de nefertilizare (c1) dar și in cond iții de fertilizare cu Cropmax 0,1%
(c2) prin diferențe asigurate din punct de vedere statistic (Fi gura 8.7). Spor de producției (t/ha)
ridicat de 7 t/ha s-a înregistrat între variantele regimului hi dric (irigat b2) la toate soiurile luate în
studiu varianta Romus 3 fertiliz at cu Cropmax 0,1% (Figura 8.7) .

Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax 0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax 0,1%Media irigare +
fertilizare
Romus 3 49.914 52.792 54.5 50 54.535 52.948
Generos 73.535 75.425 77.9 68 80.445 76.843
Ionathan 52.600 54.460 61.7 50 68.285 59.274*bbc ccaaaa
a
bbbb
b
40455055606570758085Suprafața secțiunii trunchiului (cm2)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

133 
 

Figura 8.7. Influența regimului hidric asupra producției de fru cte în funcție de soi și de schema
de fertilizare
Figure 8.7. Influence of water regime on fruit production by va riety and fertilizer scheme
8.4.2. Influența nivelului de ir igare asupra indicelui de produ ctivitate

Factorul experimental irigarea prin picurare (b2) prezintă creș teri semnificative față de
varianta martor neirigat (b1c1Mt) la toate variantele experimen tale studiate în ceea ce privește
indicele de productivitate. Soiul care răspunde cel mai bine la irigare este Romus 3 prin diferențe
semnificative apreciabile de la 0,331 (b1c1Mt) la 0,535 (b2c1) și de la 0,410 (b1c2) la 0,662
(b2c2) (Figura 8.8).
Romus 3 +
NefertilizatRomus 3 +
Cropmax
0,1%Generos +
NefertilizatGeneros +
Cropmax
0,1%Ionathan +
NefertilizatIonathan +
Cropmax
0,1%Media soi +
fertilizare
Neirigat 8.00 11.00 12.00 14.00 11.50 12.00 11.42
Irigat 4 l/h 14.50 18.00 17.50 21.00 15.50 19.00 17.58*bbbb
bbbaaaa
aa
a
7911131517192123Producția de fructe (t/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

134 
 

Figura 8.8. Influența regimului h idric asupra indicelui de prod uctivitate în funcție de soi și de
schema de fertilizare
Figure 8.8. Influence of water r egime on the productivity index by variety and fertilizer scheme

8.5. INFLUENȚA NIVELULUI DE FERTILIZARE ASUPRA
CARACTERISTICII PRODUCȚIA DE FRUCTE LA MĂR, MEDIA 2011-
2012

8.5.1. Influența nivelului de fe rtilizare asupra producției de fructe (t/ha)

Factorul experimental nivelul de fertilizare (c) influențează s emnificativ productia de
fructe (t/ha) prin expresarea unor diferențe de ordin statistic , reprezentate grafic in figura 8.9,
situate între 3-3,5 t/ha la soiul Romus 3, între 2 – 3,5 t/ha l a soiul Generos și între 0,5 – 3,5 t/ha
la soiul Ionathan (Figura 8.9).

Romus 3 +
NefertilizatRomus 3 +
Cropmax
0,1%Generos +
NefertilizatGeneros +
Cropmax
0,1%Ionathan +
NefertilizatIonathan +
Cropmax
0,1%Media soi
+
fertilizare
Neirigat 0.331 0.410 0.322 0.363 0.452 0.433 0.385
Irigat 4 l/h 0.535 0.662 0.433 0.502 0.502 0.546 0.530*bb
bbbb
baa
aaaaa
0.300.350.400.450.500.550.600.650.70Indicele de productivitate
*Testul Duncan (P ≤0,05)

135 
 
Figura 8.9. Influența fertilizăr ii asupra producției de fructe în funcție de soi și de regimul hidric
Figure 8.9. Influence of fertili zation on fruit production by v ariety and hydric regime
8.5.2. Influența nivelului de fertilizare asupra indicelui de p roductivitate

Indicele de productivitate este in fluențat de nivelul de fertil izare (c1,c2) la soiurile Romus
3 și Generos expresând diferențe de natură statistică, deși val oric acestea sunt destul de mici
(Figura 8.10). La soiul Ionathan nu se disting diferențe de ord in statistic în ceea ce privește
influența acestui factor experime ntal asupra indicelui de produ ctivitate (Figura 8.10).

Romus 3 +
NeirigatRomus 3 +
Irigat 4 l/hGeneros +
NeirigatGeneros +
Irigat 4 l/hIonathan
+ NeirigatIonathan
+ Irigat 4
l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 8.00 14.50 12.00 17.50 11.50 15.50 13.17
Naturamin 2,5 kg/ha 11.00 18.00 14.00 21.00 12.00 19.00 15.83*bb
bb
bb
b
aa
aa
aa
a
7911131517192123Producția de fructe (t/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

136 
 
Figura 8.10. Influența fertilizăr ii asupra indicelui de product ivitate în funcție de soi și de regimul
hidric
Figure 8.10. Influence of fertil ization on productivity index b y variety and fluid regime
8.6. INFLUENȚA SOIULUI ASUPRA CA RACTERISTICII PRODUCȚIA DE FRUC TE
FRUCTE LA MĂR, MEDIA 2011-2012 8.6.1. Influența soiului asupr a producției de fructe (t/ha)

Producția de fructe (t/ha) obținută la măr a crescut pe măsura aplicarii fertilizării și a
regimului hidric, cel mai productiv soi fiind Generos, care a î nregistrat în plus o cantitate de 8
t/ha de la 12,0 t/ha în varianta b1c1Mt (neirigat + nefertiliza t) la 21 t/ha la b2c2 (irigat +
fertilizat) iar soiul Romus 3 a înregistrat o producție de la 8 ,0 t/ha la varianta martor (b1c1Mt) la
18 t/ha în varianta irigat și fertilizat (b2c2) (Figura 8.11).

Romus 3 +
NeirigatRomus 3 +
Irigat 4 l/hGeneros +
NeirigatGeneros +
Irigat 4 l/hIonathan
+ NeirigatIonathan
+ Irigat 4
l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 0.331 0.535 0.322 0.433 0.452 0.502 0.429
Cropmax 0,1% 0.410 0.662 0.363 0.502 0.433 0.546 0.486*bb
bbaa
baa
aa
aa
a
0.300.350.400.450.500.550.600.650.70Indicele de productivitate
*Testul Duncan (P ≤0,05)

137 
 

Figura 8.11. Influența soiului a supra producției de fructe în f uncție de regimul hidric și de
fertilizare
Figure 8.11. Influence of varie ty on fruit production by water and fertilizer regime
8.6.2. Influența soiului asupr a indicelui de productivitate

Indicele de productivitate este in fluențat de soi așa cum rezul tă din reprezentarea grafică
de mai jos care prezintă diferențe asigurate statistic la un ni vel de 0,05%, cu creșteri odată cu
aplicarea factorilor experimentali. Indice de productivitate ri dicat îl are soiul Romus 3 în varianta
irigat + fertilizat (b2c2) de 0,662, urmat de soiul Ionathan cu 0,546 și Generos cu 0,502 (Figura
8.12).
Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax 0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax 0,1%Media irigare +
fertilizare
Romus 3 8.00 11.00 14.50 18.00 12.88
Generos 12.00 14.00 17.50 21.00 16.13
Ionathan 11.50 12.00 15.50 19.00 14.50*bccc
caaaa
a
abbb
b
7911131517192123Producția de fructe (t/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

138 
 
Figura 8.12. Influența soiului a supra indicelui de productivita te în funcție de regimul hidric și de
fertilizare
Figure 8.12. Influence of variety on the productivity index by hydric and fertilization regime

8.7. INFLUENȚA NIVELULUI DE IRIGARE ASUPRA ELEMENTELOR
DE CALITATE A FRUCTELOR LA MAR, MEDIA 2011-2012

8.7.1. Influența nivelului de irigare asupra greutății fructelo r

Cea mai mare creștere a greutății unui fruct s-a observat la so iul Ionathan la ambele
variante ale nivelului de fertilizare, de la 31 g (c1) la 34 g (c2), în timp ce diferențele între
celelalte două soiuri s-au situat între 17 g (c1) – 24 g (c2) l a soiul Romus 3 și între 29 g (c1) și 33
g (c2) la soiul Generos (Figura 8.13). De aici, putem concluzio na că factorul experimental
regimul hidric a avut un efect poz itiv asupra greutății fructel or (g), asigurându-se diferențe de
ordin statistic pentru un nivel de 0,5% la varianta irigat (b2 ) față de varianta neirigat (b1).

Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax
0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax
0,1%Media
irigare +
fertilizare
Romus 3 0.331 0.410 0.535 0.662 0.485
Generos 0.322 0.363 0.433 0.502 0.405
Ionathan 0.452 0.433 0.502 0.546 0.483*baaa
a
bbbb
baaab
a
0.300.350.400.450.500.550.600.650.70Indicele de productivitate
*Testul Duncan (P ≤0,05)

139 
 
Figura 8.13. Influența regimului hidric asupra greutății medii a unui fruct în funcție de soi și de
schema de fertilizare
Figure 8.13. Influence of hydric regime on the average weight of a fruit by variety and fertilizer
scheme

8.7.2. Influența nivelului de irigare asupra acidității titrabi le

Aciditatea titrabilă (acid malic /100 ml) a fost influențată sem nificativ în varianta irigat
(b2) față de varianta neirigat ( b1), deși valorile limită au f ost destul de mici, începând de la
0,400 până la 0,580 acid malic/100 ml (Figura 8.14).

Romus 3 +
NefertilizatRomus 3 +
Cropmax
0,1%Generos +
NefertilizatGeneros +
Cropmax
0,1%Ionathan +
NefertilizatIonathan +
Cropmax
0,1%Media soi +
fertilizare
Neirigat 154.00 157.00 166.00 175.00 121.00 128.00 150.17
Irigat 4 l/h 171.00 181.00 195.00 208.00 152.00 162.00 178.17*bbbb
bbbaaaa
aaa
100120140160180200220Greutatea medie a unui fruct (g)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

140 
 

Figura 8.14. Influența regimului hidric asupra acidității fruct elor în funcție de soi și de schema de
fertilizare
Figure 8.14. Influence of hydric regime on fruit acidity depend ing on the variety and fertilization
scheme

8.7.3. Influența nivelului de irigare asupra substanței uscate
Regimul hidric aplicat (b2) a inf luențat semnificativ conținutu l în substanță uscată (%),
acesta înregistrând creșteri oda tă cu aplicarea factorului expe rimental nivelul de fertilizare
(Figura 8.15). Soiul cu cel mai mic conținut în substanță uscat ă (%) în ambele variante ale
regimului hidric este Romus 3 cu 10,50 % în varianta neirigat + nefertilizat (b1c1M t) și 11, 70%
în varianta irigat + nefertilizat (b2c1), iar în varianta neiri gat + fertilizat (b1c2) cu 10,90% și
12,50% la varianta irigat + fert ilizat (b2c2). Soiul Ionathan a acumulat cel mai mare conținut în
substanță uscată, plecând de la 11,1% în varianta neirigat + n efertilizat (b1c1) și ajungând în
varianta irigat + fertilizat ( b2c2) de 13,60% (Figura 8.15).

Romus 3 +
NefertilizatRomus 3 +
Cropmax
0,1%Generos +
NefertilizatGeneros +
Cropmax
0,1%Ionathan +
NefertilizatIonathan +
Cropmax
0,1%Media soi +
fertilizare
Neirigat 0.400 0.440 0.410 0.500 0.420 0.500 0.445
Irigat 4 l/h 0.440 0.560 0.540 0.580 0.560 0.580 0.543*ab
bb
bb
b aa
aa
aa
a
0.350.400.450.500.550.60Aciditatea titrabilă (acid malic / 100 ml)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

141 
 

Figura 8.15. Influența regimului hidric asupra conținutului în substanță uscată al fructelor în
funcție de soi și de schema de fertilizare
Figure 8.15. Influence of hydric regime on fruit dry matter con tent by variety and fertilizer
scheme

8.7.4. Influența nivelului de irigare asupra fermității la măr
Fermitatea fructelor fiind caracteristică de soi influența apli cării factorului experimental a
fost una evidentă din reprezentare a grafică de mai jos, prin se mnificațiile de ordin statistic, deși
din punct de vedere valoric aces tea nu au fost foarte ridicate (Figura 8.16).
Se observă că soiul cu cea mai scăzută fermitate sub influența celor doi factori
experimentali este Romus 3, ce este cuprinsă între 2,80 kgf/cm
2 (neirigat + nefertilizat) și 3,10
kgf/cm2 (neirigat + fertilizat) (Figura 8.16). Soiul Generos a avut cea mai bună fermitate,
oscilând de la 4,40 kgf/cm2 în varianta b1c1 Mt la 4,60 kgf/cm2 în varianta b2c1 iar în varianta
b1c2 de la 4,50 kgf/cm2 la 4,70 kgf/cm2 în varianta b2c2 (Figura 8.16).

Romus 3 +
NefertilizatRomus 3 +
Cropmax
0,1%Generos +
NefertilizatGeneros +
Cropmax
0,1%Ionathan +
NefertilizatIonathan +
Cropmax
0,1%Media soi +
fertilizare
Neirigat 10.50 10.90 11.50 12.70 11.10 12.00 11.45
Irigat 4 l/h 11.70 12.50 12.50 13.00 12.50 13.60 12.63*bbbb
bb
baaaa
aa
a
9.09.510.010.511.011.512.012.513.013.514.0Substanța uscată a fructelor (%)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

142 
 
Figura 8.16. Influența regimului hidric asupra fermității fruct elor în funcție de soi și de schema
de fertilizare
Figure 8.16. Influence of water regime on fruit firmness depend ing on variety and fertilization
scheme

8.8. INFLUENȚA NIVELULUI DE FERTILIZARE ASUPRA
ELEMENTELOR DE CALITATE A FRUCTELOR LA MĂR, MEDIA 2011-
2012

8.8.1. Influența nivelului de fertilizare asupra greutății fruc telor

Din figura 8.17 se observă că factorul experimental nivelul de fertilizare (c2) a influențat
pozitiv prin diferențe semnificative creșterea în greutate a fr uctelor la soiul Generos cu valori
cuprinse între 166 g și 175 g în varianta neirigat (b1), iar in varianta irigat (b2) cu valori cuprinse
între 195 și 208 g. Diferențele mici neasigurate din punct de v edere statistic rezultă la celelalte
variante experimentale (Figura 8.17).

Romus 3 +
NefertilizatRomus 3 +
Cropmax
0,1%Generos +
NefertilizatGeneros +
Cropmax
0,1%Ionathan +
NefertilizatIonathan +
Cropmax
0,1%Media soi +
fertilizare
Neirigat 2.80 3.10 4.40 4.50 3.20 3.30 3.55
Irigat 4 l/h 3.30 3.30 4.60 4.70 3.50 3.70 3.85*bbbb
bbb
aaaa
aaa
2.53.03.54.04.55.0Fermitatea fructelor (kgf/cm2)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

143 
 
Figura 8.17. Influența fertilizării asupra greutății medii a un ui fruct în funcție de soi și de regimul
hidric
Figure 8.17. Influence of fertiliz ation on the average weight o f a fruit by variety and hydric
regime

8.8.2. Influența nivelului de fe rtilizare asupra acidității tit rabile

Din calculul statistic rezultă că în variantele irigate la soiu rile Ionathan și Generos nu sunt
înregistrate diferențe mari pe nivelul de fertilizare, în schim b diferențe valorice cu semnificație
pozitivă se observă în varianta Romus 3 irigat (b2) de 0,16 g% (0,440 – 0,560 acid malic/100
ml), la varianta neirigat (b1) la soiul Ionathan de 0,080 acid malic/100 ml (0,420 – 0,500 acid
malic/100 ml) și la soiul Generos de 0,090 acid malic/100 ml (0 ,410 – 0,500 acid malic/100 ml)
(Figura 8.18).

Romus 3 +
NeirigatRomus 3 +
Irigat 4 l/hGeneros +
NeirigatGeneros +
Irigat 4 l/hIonathan +
NeirigatIonathan +
Irigat 4 l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 154.00 171.00 166.00 195.00 121.00 152.00 159.83
Cropmax 0,1% 157.00 181.00 175.00 208.00 128.00 162.00 168.50*abbb
aaaaaaa
aaa
100120140160180200220Greutatea medie a unui fruct (g)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

144 
 
Figura 8.18. Influența fertilizării asupra acidității fructelor în funcție de soi și de regimul hidric
Figura 8.18. Influence of fertiliz ation on fruit acidity depend ing on the variety and hydric regime
8.8.3. Influența nivelului de fertilizare asupra substanței usc ate

Analiza indicatorului biologic c onținutul în substanța uscată a fructelor (%) în funcție de
nivelul de fertilizare aplicat (c1,c2), ne arată că există dif erențe asigurate statistic aproape la
toate variantele (soi și nivel de irigare). Diferențe mai mici există la soiurile Romus 3 între
variantele b1c1Mt (neirigat + ne fertilizat) cu 10,50 % și b1c2 (neirigat + fertilizat) cu 10,90% și
la Generos între b2c1 (irigat + nefertilizat) cu 12,50% și b2c2 (irigat + fertilizat) cu 13,0%
(Figura 8.19).

Romus 3 +
NeirigatRomus 3 +
Irigat 4 l/hGeneros +
NeirigatGeneros +
Irigat 4 l/hIonathan +
NeirigatIonathan +
Irigat 4 l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 0.400 0.440 0.410 0.540 0.420 0.560 0.462
Cropmax 0,1% 0.440 0.560 0.500 0.580 0.500 0.580 0.527*ab
ba
ba
b
aa
aa
aa
a
0.350.400.450.500.550.60Aciditatea titrabilă (acid malic / 100 ml)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

145 
 
Figura 8.19. Influența fertilizăr ii asupra conținutului în subs tanță uscată al fructelor în funcție de
soi și de regimul hidric
Figure 8.19. Influence of fertiliz ation on the dry matter conte nt of fruit depending on the variety
and hydric regime

8.8.4. Influența nivelului de fertilizare asupra fermității
Însușirea fermitatea fructului (kgf/cm
2) pare a nu fi influențată de factorul experimental
nivelul de fertilizare (c1,c2), doar în cazul soiului Romus 3, varianta neirigat, rezultând o
diferență de 0,30 kgf/cm2 între nivelele de fertilizare (c1 și c2) (Figura 8.20).

Romus 3 +
NeirigatRomus 3 +
Irigat 4 l/hGeneros +
NeirigatGeneros +
Irigat 4 l/hIonathan +
NeirigatIonathan +
Irigat 4 l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 10.50 11.70 11.50 12.50 11.10 12.50 11.63
Cropmax 0,1% 10.90 12.60 12.70 13.00 12.00 13.60 12.47*abba
bb
b
aa aa
aa
a
9.09.510.010.511.011.512.012.513.013.514.0Substanța uscată a fructelor (%)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

146 
 

Figura 8.20. Influența fertilizării asupra fermității fructelor în funcție de soi și de regimul hidric
Figure 8.20. Influence of fertiliz ation on fruit firmness depen ding on variety and hydric regime

8.9. INFLUENȚA SOIULUI ASUPR A ELEMENTELOR DE CALITATE A
FRUCTELOR LA MĂR , MEDIA 2011-2012

8.9.1. Influența soiului asupra greutății fructelor
Una din caracteristicile specifice soiurilor de plante este gr eutatea fructului (g), așa cum
rezultă din varianta martor neirigat + nefertilizat (b1c1Mt) (F igura 8.21). Greutatea fructelor (g)
a crescut gradual odată cu aplic area factorilor experimentali, prin expresarea diferențelor de
ordin statistic. Astfel de la va rianta b1c1 (neirigat + neferti lizat) la varianta b2c2 (irigat +
fertilizat) soiul Romus 3 acumulează 27 g (154 – 181 g), soiul Generos 42 g (166 – 208 g) iar
soiul Ionathan 41 g (121 – 162 g) (Figura 8.21) pe aceleași var iante experimentale. Soiul cu cea
mai mare greutate a fructelor pe toate variantele experimentale studiate este Generos, urmat de
Romus 3 și în final de Ionathan, aceasta fiind și ordinea față de care sunt asigurate diferențele de
ordin statistic (Figura 8.21).

Romus 3 +
NeirigatRomus 3 +
Irigat 4 l/hGeneros +
NeirigatGeneros +
Irigat 4 l/hIonathan +
NeirigatIonathan +
Irigat 4 l/hMedia soi +
irigare
Nefertilizat 2.80 3.30 4.40 4.60 3.20 3.50 3.63
Cropmax 0,1% 3.10 3.30 4.50 4.70 3.30 3.70 3.77*baab
abb
aaaa
aaa
2.53.03.54.04.55.0Fermitatea fructelor (kgf/cm2)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

147 
 

Figura 8.21. Influența soiului a supra greutății medii a unui fr uct în funcție de regimul hidric și de
fertilizare
Figure 8.21. Influence of variety on the average weight of a fr uit by hydric and fertilizer regime
8.9.2. Influența soiului asupra acidității titrabile
Conținutul în acid malic/100 ml a fost destul de apropiat la so iurile Generos și Ionathan la
două variante de lucru studiate fa ță de soiul Romus 3, față de care au realizat diferențe
semnificative. In varianta b1c1 Mt (neirigat + nefertilizat) da r și în varianta b2c2 (irigat +
fertilizat) nivelul acidității din fructe este foarte apropiat pentru toate cele trei soiuri studiate,
neasigurându-se diferențe de o rdin statistic (Figura 8.22).

Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax 0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax 0,1%Media irigare
+ fertilizare
Romus 3 154.00 157.00 171. 00 181.00 165.75
Generos 166.00 175.00 195. 00 208.00 186.00
Ionathan 121.00 128.00 152. 00 162.00 140.75*bbbb
b aaaa
a
cccc
c
100120140160180200220Greutatea medie a unui fruct (g)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

148 
 

Figura 8.22. Influența soiului asupra acidității fructelor în f uncție de regimul hidric și de
fertilizare
Figure 8.22. Influence of variety on fruit acidity by hydric an d fertilizer regime
8.9.3. Influența soiului asupra substanței uscate
Diferențe de ordin statistic au fost stabilite doar in varianta neirigat si fertilizat în care
soiul Generos cu 12,7%, urmat de Ionathan cu un conținut de 12% și de Romus 3 cu 10,9%. Pe
măsură ce a fost schimbat regimul de irigare (b2), soiul Ionath an acumulează un conținut mai
mare de substanță uscată decât so iul Generos atât pe fond nefer tilizat (c1) cu 12,5% cât și pe
fond fertilizat (c2) cu 13,6% (Figura 8.23).

Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax 0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax 0,1%Media irigare
+ fertilizare
Romus 3 0.400 0.440 0.440 0.560 0.460
Generos 0.410 0.500 0.540 0.580 0.508
Ionathan 0.420 0.500 0.560 0.580 0.515*abba
b
aaaa
a
aaaa
a
0.350.400.450.500.550.60Aciditatea titrabilă (acid malic / 100 ml)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

149 
 

Figura 8.23. Influența soiului asu pra conținutului în substanță uscată al fructelor în funcție de
regimul hidric și de fertilizare
Figure 8.23. Influence of variety on fruit dry matter content b y hydric and fertilizer regime
8.9.4. Influența soiului asupra fermității
Ca și greutatea fructului, ferm itatea este caracteristică fiecă rui soi, după cum rezultă și
din reprezentarea grafică de mai jos, ea fiind influențată de a plicarea graduală a factorilor
experimentali, manifestând diferențe semnificative din punct de vedere statistic (Figura 8.24).
Cea mai fermă pulpă o are soiul Generos cuprinsă între 4,43 kgf /cm
2 în varianta b1c1Mt
(neirigat + nefertilizat) și 4,76 kgf/cm2 în varianta b2c2 (irigat + fertilizat), dar și soiul Romus 3
care a răspuns foarte bine factorilor experimentali administraț i, plecând de la 2,89 kgf/cm2 î n
varianta martor (b1c1 Mt) până la 4,45 kgf/cm2 în varianta b2c2 (irigat + fertilizat) (Figura 8.24).

Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax 0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax 0,1%Media irigare
+ fertilizare
Romus 3 10.50 10.90 11.70 12.60 11.43
Generos 11.50 12.70 12.50 13.00 12.43
Ionathan 11.10 12.00 12.50 13.60 12.30*bcbb
b aaaa
a
abaa
a
9.09.510.010.511.011.512.012.513.013.514.0Substanța uscaă a fructelor (%)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

150 
 
Figura 8.24. Influența soiului asupra fermității fructelor în f uncție de regimul hidric și de
fertilizare
Figure 8.24. Influence of variety on fruit firmness by hydric a nd fertilizer regime

Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax 0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax 0,1%Media irigare +
fertilizare
Romus 3 2.80 3.10 3.30 3.30 3.13
Generos 4.40 4.50 4.60 4.70 4.55
Ionathan 3.20 3.30 3.50 3.70 3.43*cbbb
baaaaa
bccc
c
2.53.03.54.04.55.0Fermitatea fructelor (kgf/cm2)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

151 
 CAPITOL IX. REZULTATE OBȚI NUTE PRIVIND INFLUENȚA
FACTORILOR EXPERIMENTALI LA SPECIA C A I S CHAPTER IX. RESULTS ACQUIRED REGARDING THE INFLUENCE OF EXPERIMENTAL FACTORS ON THE APRICOT SPECIES

9.1. INFLUENȚA NIVELULUI DE I RIGARE ASUPRA ELEMENTELOR
DE VIGOARE LA CAIS, MEDIA 2011-2012

9.1.1. Influența nivelului de irigare asupra înălțimii pomului

Influența regimului hidric asupra înălțimii pomului este una se mnificativă la toate
variantele experimentale folosite, mai puțin la varianta Tudor nefertilizat (c1), care prezință o
diferență de creștere de 0,25 m între varianta irigat (b2) și n eirigat (b1), dar nesemnificativă din
punct de vedere statistic (Figura 9.1).

Figura 9.1. Influența regimului h idric asupra înălțimii pomilor în funcție de soi și de schema de
fertilizare
Figure 9.1. Influence of hydric r egime on tree height depending on variety and fertilization
scheme
Dacia +
NefertilizatDacia +
Cropmax
0,1%Comandor
+
NefertilizatComandor
+ Cropmax
0,1%Tudor +
NefertilizatTudor +
Cropmax
0,1%Media soi
+
fertilizare
Neirigat 4.12 4.12 4.15 4.33 5.05 5.06 4.47
Irigat 4 l/h 4.34 4.43 4.57 4.75 5.30 5.55 4.82*b bbbab
baaaaaa
a
3.54.04.55.05.56.0Înălțimea medie a unui pom (m)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

152 
 
9.1.2. Influența nivelului de irigare asupra volumului coroanei

Indicatorul biologic volumul coroanei (m3) este influențat semnificativ de aplicarea
factorului experimental regimul hidric, cea mai mare diferență între cele două regimuri hidrice
(b1, b2) fiind de 1,88 m3 în cazul variantei Tudor fertilizat (c2) de la 8,37 m3 la 10,25 m3 (Figura
9.2 ). La celelalte două soiuri, diferențele între regimul de a pă aplicat asupra volumului coroanei
este de 0,62 m3 și 0,84 m3 la Dacia și de 1,26 m3 și 1,31 m3 la Comandor în funcție de factorul
experimental nivelul de fertilizare (c) (Figura 9.2).

Figura 9.2. Influența regimului hidric asupra volumului coroane i pomilor în funcție de soi și de
schema de fertilizare
Figure 9.2. Influence of hydric regime on tree crown volume by variety and fertilizer scheme
9.1.3. Influența nivelului de ir igare asupra indicelui de formă al coroanei

Influența regimului hidric asupr a indicelui forma coroanei este în mare parte destul de
mică și neasigurată din punct de vedere statistic, ceea ce întă rește ipoteza că acest indice este
specific fiecărui soi. În cazul soiului Comandor, în funcție de nivelul de fertilizare (c1, c2) există
oarecare diferențe mici asigurate statistic (Figura 9.3).
Dacia +
NefertilizatDacia +
Cropmax
0,1%Comandor
+
NefertilizatComandor
+ Cropmax
0,1%Tudor +
NefertilizatTudor +
Cropmax
0,1%Media soi
+
fertilizare
Neirigat 4.96 5.06 4.75 5.25 8.60 8.37 6.16
Irigat 4 l/h 5.58 5.90 6.01 6.56 9.30 10.25 7.26*b bbbbb
b
aaaaaa
a
2.53.54.55.56.57.58.59.510.511.5Volumul coroanei (m3)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

153 
 
Figura 9.3. Influența regimului h idric asupra indicelui de form ă a coroanei pomilor în funcție de
soi și de schema de fertilizare
Figure 9.3. Influence of hydric r egime on tree crown shape inde x depending on the variety and
fertilization scheme

9.1.4. Influența nivelului de irigare asupra suprafeței secțiun ii trunchiului (SST)

Creșterea suprafaței secțiunii trunchiului sub influența factor ului hidric este una
semnificativă, după cum se observă în reprezentarea grafică de mai jos (Figura 9.4). Cea mai
mare diferență a secțiunii trunchiului este de 113 cm2 între variantele experimentale ale nivelului
de fertilizare (c) la varianta Tudor (Figura 9.4 ), diferențe s emnificative înregistrand toate
variantele de lucru, mai puțin varianta Dacia nefertilizat (c1) cu o diferență mică,
nesemnificativă între irigat (b2) și neirigat (b1) de doar 12, 6 cm2 (Figura 9.4).

Dacia +
NefertilizatDacia +
Cropmax
0,1%Comandor
+
NefertilizatComandor
+ Cropmax
0,1%Tudor +
NefertilizatTudor +
Cropmax
0,1%Media soi
+ fertilizare
Neirigat 1.08 1.06 1.22 1.22 1.45 1.50 1.26
Irigat 4 l/h 1.09 1.07 1.20 1.19 1.48 1.51 1.25*aaaaaa
a
aabbaa
a
1.01.11.21.31.41.51.6Indicele de formă al coroanei
*Testul Duncan (P ≤0,05)

154 
 
Figura 9.4. Influența regimului hidric asupra suprafeței secțiu nii transversale a trunchiului
pomilor în funcție de soi și de schema de fertilizare
Figure 9.4. Influence of hydric regime on tree trunk cross-sect ional area by variety and fertilizer
scheme

9.2. INFLUENȚA NIVELULUI DE FERTILIZARE ASUPRA
ELEMENTELOR DE VIGOARE L A CAIS, MEDIA 2011-2012

9.2.1. Influența nivelului de fertilizare asupra înălțimii pom ului
Nivelul de fertilizare a influențat semnificativ creșterea în î nalțime a pomului la soiul
Comandor în ambele variante de irigare (b1 și b2) iar la soiu l Dacia doar în varianta irigat (b2).
La celelalte variante experiment ale diferențele sunt mici și în consecință nesemnificative din
punct de vedere statistic (Figura 9.5).
Dacia +
NefertilizatDacia +
Cropmax
0,1%Comandor
+
NefertilizatComandor
+ Cropmax
0,1%Tudor +
NefertilizatTudor +
Cropmax
0,1%Media soi
+ fertilizare
Neirigat 212.8 210.5 199.1 213.2 218.7 239.0 215.5
Irigat 4 l/h 225.4 252.5 243.9 259.6 318.4 352.1 275.3*a bbbbb
baaaaaa
a
160210260310360410Suprafața secțiunii trunchiului (cm2)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

155 
 
Figura 9.5. Influența fertilizării asupra înălțimii pomilor în funcție de soi și de regimul hidric
Figure 9.5. Influence of fertili zation on tree height depending on variety and hydric regime
9.2.2. Influența nivelului de fe rtilizare asupra volumului coro anei

Volumul coroanei poate fi influențat de nivelul de fertilizare cu diferențe destul de mici
dar asigurate statisti c la un nivel de 0,05% (Figura 9.6). În c azul variantei Tudor (b1c1 Mt)
volumul coroanei este invers repre zentat, posibil datorat unei modificări a arhitecturii pomului
prin ruperea unei/or șarp antă/e (Figura 9.6).
Dacia +
NeirigatDacia +
Irigat 4 l/hComandor
+ NeirigatComandor
+ Irigat 4
l/hTudor +
NeirigatTudor +
Irigat 4 l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 4.12 4.34 4.15 4.57 5.05 5.30 4.59
Cropmax 0,1% 4.12 4.43 4.33 4.75 5.06 5.55 4.71*ab
bbaa
b
aa
aaaa
a
4.04.24.44.64.85.05.25.45.65.8Înălțimea medie a unui pom (m)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

156 
 
Figura 9.6. Influența fertilizăr ii asupra volumului coroanei po milor în funcție de soi și de regimul
hidric
Figure 9.6. Influence of fertili zation on tree crown volume by variety and hydric regime
9.2.3. Influența nivelului de fertilizare asupra indicelui de f ormă al coroanei

Indicatorul biologic forma coroanei este influențat pozitiv de nivelul de fertilizare doar în
cazul soiului Tudor pe ambele var iante ale regimului hidric (b1 și b2), cu diferențe ale indicelui
de 0,5 și 0,3 (Figura 9.7 ). La soiul Dacia, varianta nefertili zat (c1) a avut valori ușor mai mari
decât varianta fertilizată față de care a expresat diferențe st atistice la un nivel de 0,05% (Figura
9.7).
Dacia +
NeirigatDacia +
Irigat 4 l/hComandor
+ NeirigatComandor
+ Irigat 4
l/hTudor +
NeirigatTudor +
Irigat 4 l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 4.96 5.58 4.75 6.01 8.60 9.30 6.53
Cropmax 0,1% 5.06 5.90 5.25 6.56 8.37 10.25 6.90*ab
bbab
b
aa
aaba
a
3.54.55.56.57.58.59.510.511.5Volumul coroanei (m3)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

157 
 
Figura 9.7. Influența fertilizăr ii asupra indicelui de formă al coroanei pomilor în funcție de soi și
de regimul hidric
Figure 9.7. Influence of fertili zation on tree crown shape inde x depending on the variety and
hydric regime

9.2.4. Influența nivelului de fe rtilizare asupra suprafeței sec țiunii trunchiului (SST)

Fertilizarea foliară cu Cropmax 0,1% a influențat în general cr eșterea în grosime a
trunchiului la specia cais pe var iantele de lucru folosite. Ast fel, diferențe semnificative din punct
de vedere statistic, au fost expresate la ambele variante ale r egimului hidric (b1, b2) la soiul
Tudor (Figura 9.8) cu cea mai mare diferență de 33,74 cm la var ianta irigat (b2) între nivelele de
fertilizare. Diferențe pozitive asigurate statistic, de asemene a, regăsim la variantele irigat (b2) la
Comandor de 14,12 cm2 , Tudor 20,31 cm2 și 27,13 cm2 la varianta Dacia (Figura 9.8).
Dacia +
NeirigatDacia +
Irigat 4
l/hComando
r +
NeirigatComando
r + Irigat
4 l/hTudor +
NeirigatTudor +
Irigat 4
l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 1.08 1.09 1.22 1.20 1.45 1.48 1.25
Cropmax 0,1% 1.06 1.07 1.22 1.19 1.50 1.51 1.26*aaaabb
a
bbaaaa
a
1.01.11.21.31.41.51.6Indicele de formă al coroanei
*Testul Duncan (P ≤0,05)

158 
 
Figura 9.8. Influența fertilizăr ii asupra suprafeței secțiunii transversale a trunchiului pomilor în
funcție de soi și de regimul hidric
Figura 9.8. Influence of fertili zation on tree trunk cross-sect ional area by variety and hydric
regime

9.3. INFLUENȚA SOIULUI ASUPR A ELEMENTELOR DE VIGOARE LA
CAIS, MEDIA 2011-2012

9.3.1. Influența soiului asupra înălțimii pomului

Caracteristica de vigoare, respectiv înălțimea pomului fiind ca racteristică de soi, unele
soiuri fiind mai viguroase, așa cum este cazul soiului Tudor, c u înălțime medie în varianta
martor b1c1 de 5,05 m, iar altele mai puțin viguroase cum este cazul soiului Dacia cu înălțime
medie de 4,12 m (Figura 9.9). Creșterea în înălțime a pomului a re loc pe măsură ce sunt aplicați
factorii experimentali neirigat+f ertilizat (b1c2), irigat+nefer tilizat (b2c1) și irigat+fertilizat
(b2c2). Cea mai mică creștere între varianta martor neirigat + nefertilizat (b1c1Mt) și varianta
irigat + fertilizat (b2c2) este de 0,31 m la soiul Dacia, urma t de soiul Tudor cu 0,5 m și soiul
Comandor cu 0,61 m, astfel că dife rențele sunt semnificative în tre aceste soiuri (Figura 9.9).

Dacia +
NeirigatDacia +
Irigat 4 l/hComandor
+ NeirigatComandor
+ Irigat 4
l/hTudor +
NeirigatTudor +
Irigat 4 l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 212.78 225.40 199.06 243.88 218.68 318.40 236.37
Cropmax 0,1% 210.51 252.53 213.18 259.61 238.99 352.14 254.49*ab
ba
bb
b
aa
aa
aa
a
160210260310360410Suprafața secțiunii trunchiului (cm2)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

159 
 
Figura 9.9. Influența soiului asupra înălțimii pomilor în funcț ie de regimul hidric și de fertilizare
Figura 9.9. Influence of variety on the height of the trees by the hydric and fertilization regime
9.3.2. Influența soiului a supra volumului coroanei

Volum mic al coroanei are soiul Comandor în varianta martor (b1 c1Mt) de doar 4,75 m
3
comparativ cu înălțimea de 8,60 m la soiul Tudor la aceiași var iantă experimentală (Figura 9.10).
Pe măsura aplicării factorilor experimentali soiul Dacia își mă rește volumul coroanei cu 0,94 m3,
soiul Tudor cu 1,65 m3, iar soiul Comandor cu 1,81 m3, între varianta b1c1Mt (neirigat +
nefertilizat) și b2c2 (irigat + fertilizat) (Figura 9.10).

Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax
0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax
0,1%Media
irigare +
fertilizare
Dacia 4.12 4.12 4.34 4.43 4.25
Comandor 4.15 4.33 4.57 4.76 4.45
Tudor 5.05 5.06 5.30 5.55 5.24*b ccccbbbb
ba aaa
a
3.54.04.55.05.56.0Înălțimea medie a unui pom (m)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

160 
 
Figura 9.10. Influența soiului asupra volumului coroanei pomilo r în funcție de regimul hidric și
de fertilizare
Figura 9.10. Influence of variety on tree crown volume based on hydric and fertilization regime
9.3.3. Influența soiului asupra indicelui de formă al coroanei

Forma coroanei fiind specifică fiecărui soi, indicele de formă nu suferă modificări
semnificative odată cu aplicarea factorilor experimentali. Soiu l cu indice corespunzător unei
forme de coroană sferică este Dacia cu valori cuprinse între 1, 057 și 1,091. Indice de formă
specific unei coroane sferice u șor alungită aparține soiului Co mandor cu valori între 1,189 și
1,218 iar unuia de peste 1,4, respectiv între 1,453 și 1,509 îi corespunde o coroană piramidală, în
speță soiului Tudor (Figura 9.11).
Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax
0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax
0,1%Media
irigare +
fertilizare
Dacia 4.96 5.06 5.58 5.90 5.37
Comandor 4.75 5.25 6.01 6.56 5.64
Tudor 8.60 8.37 9.30 10.25 9.13*b cccccbbb
ba aaa
a
2.53.54.55.56.57.58.59.510.511.5Volumul coroanei (m3)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

161 
 
Figura 9.11. Influența soiului asupra indicelui de formă al cor oanei pomilor în funcție de regimul
hidric și de fertilizare
Figura 9.11. Influence of variety on the tree crown shape index based on hydric and fertilization
regime

9.3.4. Influența soiului asupra suprafeței secțiunii trunchiulu i (SST)

Suprafața secțiunii trunchiului, indicator al vigorii pomului, specific fiecărui soi, a
crescut pe măsură ce s-au aplicat factorii experimentali (Figur a 9.12), determinând diferențe
semnificative între soiul Tudor cu cea mai mare suprafatață a s ecțiunii trunchiului față de
celelalte două soiuri, care au pr ezentat ușoare creșteri, însă, f ă r ă d i f e r e n ț e d e o r d i n s t a t i s t i c
(Figura 9.12). Cele mai mari dif erențe între factorii experimen tali observăm în cazul soiului
Tudor, plecând în varianta b1c1 Mt de la 218,68 cm2 și ajungând în varianta b2c2 la 352,14 cm2
cu o diferență de 133,46 cm2 (Figura 9.12). Spor moderat de creștere a trunchiului a avut s oiul
Comandor cu o diferența între variantele experimentale limită ( b1c1 Mt și b2c2) de 60,55 cm2,
comparabil cu cel al soiului Dacia de doar 39,75 cm2 (Figura 9.12).

Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax
0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax
0,1%Media
irigare +
fertilizare
Dacia 1.081 1.057 1.091 1.068 1.074
Comandor 1.218 1.221 1.196 1.189 1.206
Tudor 1.453 1.499 1.476 1.509 1.484*cccc cb bb bbaaaaa
1.01.11.21.31.41.51.6Indicele de formă
*Testul Duncan (P ≤0,05)

162 
 
Figura 9.12. Influența soiului a supra suprafeței secțiunii tran sversale a trunchiului pomilor în
funcție de regimul hidric și de fertilizare
Figure 9.12. Influence of variety on tree trunk cross-sectional area depending to hydric regime
and fertilization

9.4. INFLUENȚA NIVELULU I DE IRIGARE ASUPRA
CARACTERISTICII PRODUCȚIA DE FRUCTE LA CAIS, MEDIA 2011-
2012

9.4.1. Influența nivelului de ir igare asupra producției de fruc te (t/ha)

Regimul hidric influențează semn ificativ producția de fructe (t /ha) cu diferențe de 3,82
t/ha la soiul Dacia între variantele experimentale b1c1 Mt (nei rigat + nefertilizat) și b2c1 (irigat+
nefertilizat), 3,84 t/ha între b1c2 (neirigat + fertilizat) și b2c2 (irigat + fertilizat). Diferențele la
soiul Comandor este de 2,86 t/ha între b1c1 Mt (neirigat + nefe rtilizat) și b2c1 (irigat +
nefertilizat), 3,39 t/ha între b1c2 (neirigat + fertilizat) și b2c2 (irigat + fertilizat), la Tudor
diferența este de 2,75 t/ha între b1c1Mt (neirigat + nefertiliz at) și b2c1 (irigat+ nefertilizat), 3,68
t/ha între b1c2 (neirigat + fertilizat) și b2c2 (irigat + ferti lizat) (Figura 9.13).
Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax
0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax
0,1%Media irigare
+ fertilizare
Dacia 212.78 210.51 225. 40 252.53 225.31
Comandor 199.06 213.18 243. 88 259.61 228.93
Tudor 218.68 238.99 318. 40 352.14 282.05*ab bbb
b
bbbb
baaaa
a
160210260310360410Suprafața secțiunii trunchiului (cm2)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

163 
 
Figura 9.13. Influența regimului hidric asupra producției de fr ucte în funcție de soi și de schema
de fertilizare
Figure 9.13. Influence of hydr ic regime on fruit production by variety and fertilizer scheme
9.4.2. Influența nivelului de ir igare asupra indicelui de produ ctivitate

Indicele de productivi tate determinat prin raportarea producție i medii kg/pom la suprafața
secțiunii trunchiului, ne face să concluzionăm că doar în cazul soiului Dacia sunt diferențe
semnificative între cele două reg imuri hidrice, cu o creștere a indicelui de productivitate de 0,99
la varianta b2c2 (irigat + fertilizat) de la 0,093 la 0,192. La celelalte două soiuri nu se poate vorbi
de influența regimului hidric, ba dimpotrivă, indice de product ivitate mai mare au variantele
neirigate, la Comandor indicele este de 0,121 (b1c1) față de 0, 109 (b2c1) și 0,076 la Tudor
(b1c1) față de 0,070 (b2c1) (Figura 9.14).
Dacia +
NefertilizatDacia +
Cropmax
0,1%Comandor
+
NefertilizatComandor
+ Cropmax
0,1%Tudor +
NefertilizatTudor +
Cropmax
0,1%Media soi
+ fertilizare
Neirigat 8.75 9.67 9.81 10.25 8.04 8.24 9.13
Irigat 4 l/h 12.57 13.51 12.67 13.64 10.79 11.92 12.52*bbbb
bbbaa
aa
aaa
7891011121314Producția de fructe (t/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

164 
 
Figura 9.14. Influența regimului hidric asupra indicelui de pro ductivitate în funcție de soi și de
schema de fertilizare
Figure 9.14.Influence of hydric regime on the productivity inde x by variety and fertilizer scheme

9.5. INFLUENȚA NIVELULUI DE FERTILIZARE ASUPRA
CARACTERISTICII PRODUCȚIA DE FRUCTE LA CAIS, MEDIA 2011-
2012

9.5.1. Influența nivelului de fe rtilizare asupra producției de fructe (t/ha)

Sub influența nivelului de ferti lizare producția de fructe real izează mici sporuri dar
insuficiente pentru a putea fi semnificative din punct de veder e statistic (Figura 9.15).
Diferențele între variantele experimentale ale nivelului de fer tilizare (c1,c2) sunt mici și sunt
cuprinse între 0,2 t/ha (Tudor b1 neirigat) și 1,15 t/ha (Tudor b2 irigat), la soiul Dacia între 0,9
t/ha (b1) și 0,95 t/ha (b2) și la soiul Comandor între 0,5 t/ha (b1) și 0,8 t/ha (b2) (Figura 9.15).

Dacia +
NefertilizatDacia +
Cropmax
0,1%Comandor
+
NefertilizatComandor
+ Cropmax
0,1%Tudor +
NefertilizatTudor +
Cropmax
0,1%Media soi
+
fertilizare
Neirigat 0.085 0.093 0.121 0.097 0.076 0.084 0.093
Irigat 4 l/h 0.117 0.192 0.109 0.109 0.070 0.070 0.111*bba
b
aabaa
aa
aaa
0.050.070.090.110.130.150.170.190.21Indicele de productivitate
*Testul Duncan (P ≤0,05)

165 
 
Figura 9.15. Influența fertilizăr ii asupra producției de fructe în funcție de soi și de regimul hidric
Figure 9.15. Influence of fertil ization on fruit production by variety and hydric regime
9.5.2. Influența nivelului de fertilizare asupra indicelui de p roductivitate

Ca și la subcapitolul 9.4.2 privind influența nivelului de irig are asupra indicelui de
productivitate, influența este semnificativă în ceea ce priveșt e aplicarea fertilizantului foliar
Cropmax 0,1% doar în cazul soiului Dacia, între celelalte două soiuri neasigurându-se diferențe
de ordin statistic (Figura 9.16).
Dacia +
NeirigatDacia +
Irigat 4 l/hComandor
+ NeirigatComandor
+ Irigat 4
l/hTudor +
NeirigatTudor +
Irigat 4 l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 8.75 12.55 9.75 12.85 8.00 10.75 10.44
Cropmax 0,1% 9.65 13.50 10.25 13.65 8.20 11.90 11.19*aa
aa
aaa
aa
aa
aa
a
7891011121314Producția de fructe (t/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

166 
 
Figura 9.16. Influența fertilizăr ii asupra indicelui de product ivitate în funcție de soi și de regimul
hidric
Figure 9.16. Influence of fertil ization on productivity index b y variety and hydric regime

9.6. INFLUENȚA SOIULUI ASUPR A CARACTERISTICII PRODUCȚIA
DE FRUCTE FRUCTE LA CAI S, MEDIA 2011-2012

9.6.1. Influența soiului asupr a producției de fructe (t/ha)

Producții mai mari de fructe (t/h a) s-au înregistrat la variant a experimentală b2c2 (irigat +
fertilizat) cu diferențe semni ficative asigurate din punct de v edere statistic între soiurile ΄Dacia΄
și ΄Comandor΄ față de soiul ΄T udor΄ precum și la varianta b2c1 (irigat + nefertilizat) în aceiași
ordine. La varianta experimentală b1c1 Mt (neirigat + nefertil izat), deși producția a fost mai
mică, soiul Comandor a răspuns mai bine la factorii experimenta li analizați (Figura 9.17),
asigurându-se diferențe semnificative față de celelalte soiuri. Deși producția de fructe crește
gradual odată cu administrarea f actorilor experimentali, difere nțe ale producției de fructe (t/ha)
între variantele experimentale b1c1 Mt (neirigat + nefertilizat ) și b2c2 (irigat + fertilizat) sunt
cuprinse între 3,89 t/ha la soiul ΄Comandor΄, 3,9 t/ha la soiul ΄Tudor΄ și 4,75 t/ha la soiul ΄Dacia΄
(Figura 9.17).
Dacia +
NeirigatDacia +
Irigat 4 l/hComandor
+ NeirigatComandor
+ Irigat 4
l/hTudor +
NeirigatTudor +
Irigat 4 l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 0.085 0.117 0.121 0.109 0.075 0.070 0.096
Cropmax 0,1% 0.093 0.192 0.097 0.109 0.084 0.070 0.108*bba
a
aaa aa
aa
a
aa
0.050.070.090.110.130.150.170.190.21Indicele de productivitate
*Testul Duncan (P ≤0,05)

167 
 
Figura 9.17. Influența soiului a supra producției de fructe în f uncție de regimul hidric și de
fertilizare
Figure 9.17. Influence of varie ty on fruit production by hydric and fertilizer regime
9.6.2. Influența soiului asupr a indicelui de productivitate

Diferențe asigurate statistic în ceea ce privește influența soi ului asupra indicelui de
productivitate au rezultat la va riantea b2c2 (irigat + fertiliz at), așa încât cel mai mare indice de
productivitate îl are soiul Dacia 0,192, urmat de Comandor cu 0 ,109 și de Tudor cu 0,070
(Figura 9.18). Se poate observa că soiurile Comandor și Tudor î n variantele irigat (b2c1 și b2c2)
își păstrează același indice de productivitate 0,109 și respect iv 0,070 (Figura 9.18).

Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax
0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax
0,1%Media
irigare +
fertilizare
Dacia 8.75 9.65 12.55 13.50 11.11
Comandor 9.76 10.25 12.85 13.65 11.63
Tudor 8.00 8.20 10.75 11.90 9.71*baaa
a
aaaa
a
b abb
a
56789101112131415Producția de fructe (t/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

168 
 
Figura 9.18. Influența soiului a supra indicelui de productivita te în funcție de regimul hidric și de
fertilizare
Figure 9.18. Influence of variety on the productivity index bas ed on hydric and fertilization
regime

9.7. INFLUENȚA NIVELULUI DE I RIGARE ASUPRA ELEMENTELOR
DE CALITATE A FRUCTELOR LA CAIS, MEDIA 2011-2012

9.7.1. Influența nivelului de irigare asupra greutății fructelo r

Greutatea fructelor la specia cais este puternic influențată de factorul experimental
regimul hidric, diferențele fii nd pozitiv semnificative, asigur ate din punct de vedere statistic
(Figura 9.19). Cea mai mare creștere este atribuită soiului Com andor atât în condiții de
nefertilizare de la 61,25 g ( b1c1 neirigat + nefertilizat) la 74,75 g (b2c1 irigat + nefertilizat), cu
o diferență de 13,5 g, cât și în condiții de fertilizare de la 64,25 g (b1c2 neirigat + fertilizat) la
81 g (b2c2 irigat+fertilizat) cu o diferență de 10,25 g. (Figu ra 9.19). Diferența de greutate între
regimul hidric aplicat (b1,b2) l a soiul Dacia este de 6,5 g la varianta c1 (nefertilizat) și 10,5 g la
varianta c2 (fertilizat), iar l a soiul Tudor diferențele sunt s ituate între 9,25 g la varianta c1 și
9,75 g la varianta c2 (Figura 9.19)

Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax
0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax
0,1%Media
irigare +
fertilizare
Dacia 0.085 0.093 0.117 0.192 0.122
Comandor 0.121 0.097 0.109 0.109 0.109
Tudor 0.075 0.084 0.070 0.070 0.075*baaa
a a
aa b a
ba
b bb
0.050.070.090.110.130.150.170.190.21Indicele de productivitate
*Testul Duncan (P ≤0,05)

169 
 
Figura 9.19. Influența regimului hidric asupra greutății medii a unui fruct în funcție de soi și de
schema de fertilizare
Figure 9.19. Influence of hydric regime on the average weight o f a fruit by variety and fertilizer
scheme

9.7.2. Influența nivelului de irigare asupra acidității titrabi le

Și conținutul în aciditatea titrabilă este influențată de facto rul regimul hidric, chiar dacă
diferențele sunt uneori mici. Cea mai însemnată creștere a conț inutului în aciditat ea titrabilă o are
soiul Tudor în varianta fertilizată Cropmax 0,1% (c2) de la 1,5 23 acid malic/100 ml (b1) la
1,768 acid malic/100 ml (b2) cu o diferență de 0,245 acid malic /100 ml, urmat de Comandor în
varianta nefertilizată (c1) de la 1,511 acid malic/100 ml (b1) la 1,678 acid malic/100 ml (b2) în
varianta irigată, cu o diferență de 0,167 acid malic/100 ml și varianta nefertilizată (c1) la soiul
Tudor cu o diferență de 0,107 acid malic/100 ml ( 1,298 – 1,405 acid malic/100 ml) între
variantele experimentale b1 (nei rigat) și b2 (irigat) (Figura 9 .20).
Dacia +
NefertilizatDacia +
Cropmax
0,1%Comandor
+
NefertilizatComandor
+ Cropmax
0,1%Tudor +
NefertilizatTudor +
Cropmax
0,1%Media soi +
fertilizare
Neirigat 73.50 74.25 61.25 64.25 52.75 58.50 64.08
Irigat 4 l/h 80.00 84.75 74.75 81.00 62.00 68.25 75.13*b b
bb
bbbaa
aa
aaa
505560657075808590Greutatea medie a unui fruct (g)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

170 
 
Figura 9.20. Influența regimului hidric asupra acidității fruct elor în funcție de soi și de schema de
fertilizare
Figure 9.20. Influence of hydric regime on fruit acidity depend ing on the variety and fertilization
scheme

9.7.3. Influența nivelului de irigare asupra substanței uscate
Diferențele regimului hidric apl icat (b) pe factorii experiment ali soi (a) si nivel de
fertilizare (c) sunt concludente și semnificative după cum se o bservă în figura 9.21. Acumulările
în substanță uscată au fost destul de uniforme pe regimul hidr ic, astfel că diferențele sunt
cuprinse între 0,4% (Dacia c1) și 1,13% (Tudor c1). Cea mai mar e creștere a conținutului în
substanță uscată o are soiul Tudor atât în v arianta nefertiliza tă (c1) de 1,13% înt re b1 și b2, dar și
în varianta fertilizată (c2) cu o creștere de 1,12% între acele ași variante ale regimului hidric
aplicat (b1 și b2) (Figura 9.21).
Dacia +
NefertilizatDacia +
Cropmax
0,1%Comandor
+
NefertilizatComandor
+ Cropmax
0,1%Tudor +
NefertilizatTudor +
Cropmax
0,1%Media soi +
fertilizare
Neirigat 1.553 1.733 1.511 1.770 1.298 1.523 1.564
Irigat 4 l/h 1.640 1.800 1.678 1.836 1.405 1.768 1.688*bb
bb
bbbaa
aa
aa
a
1.21.31.41.51.61.71.81.9Aciditatea titrabilă (acid malic / 100 ml)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

171 
 
Figura 9.21. Influența regimului hidric asupra conținutului în substanță uscată al fructelor în
funcție de soi și de schema de fertilizare
Figure 9.21. Influence of hydric regime on fruit dry matter con tent by variety and fertilizer
scheme

9.7.4. Influența nivelului de irigare asupra fermității
Fructele soiului Tudor au reacți onat la influența factorului ir igat (b2) pe fond fertilizat
(c2), înregistrând o trecere a indicelui de fermitate de 1,34 k gf/cm
2 corespunzător unui fruct cu
pulpă moale în varianta neirigat + nefertilizat (b1c1) la un i ndice de 1,98 kgf/cm2, corespunzător
scalei pentru fruct cu fermitate mijlocie în varianta irigat + fertilizat (b2c2) (Figura 9.22).
Diferențe asigurate din punct de vedere statistic apar în varia nta Comandor c1 de la 0,33 kgf/cm2
între b1 și b2 dar și la varianta Dacia c1 cu o diferența valor ică foarte mică de doar 0,07 kgf/cm2
(Figura 9.22).
Dacia +
NefertilizatDacia +
Cropmax
0,1%Comandor
+
NefertilizatComandor
+ Cropmax
0,1%Tudor +
NefertilizatTudor +
Cropmax
0,1%Media soi +
fertilizare
Neirigat 16.18 18.13 15.63 17.13 13.83 15.38 16.04
Irigat 4 l/h 17.28 18.53 16.58 18.08 14.96 16.50 16.99*bb
bb
bbbaa
aa
aaa
13141516171819Substanța uscată a fructelor (%)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

172 
 
Figura 9.22. Influența regimului hidric asupra fermității fruct elor în funcție de soi și de schema
de fertilizare
Figure 9.22. Influence of hydric regime on fruit firmness depen ding on variety and fertilization
scheme

9.8. INFLUENȚA NIVELULUI DE FERTILIZARE ASUPRA
ELEMENTELOR DE CALITATE A FR UCTELOR LA CAIS, MEDIA 2011-
2012

9.8.1. Influența nivelului de fertilizare asupra greutății fruc telor

Caracteristica greutatea fructului (g) este influențată de fact orul experimental nivelul de
fertilizare (c) într-o măsură mai mică, prin diferențe destul d e mici, dar asigurate din punct de
vedere statistic. Diferența foarte mică între factorul experime ntal nivelul de fertilizare (c), se
observă la soiul Dacia în varianta b1 (neirigat) de doar 0,75 g , iar cea mai mare diferență o are
soiul Tudor în varianta b2 (irigat) de 6,25 g (Figura 9.23).
Dacia +
NefertilizatDacia +
Cropmax
0,1%Comandor
+
NefertilizatComandor
+ Cropmax
0,1%Tudor +
NefertilizatTudor +
Cropmax
0,1%Media soi
+
fertilizare
Neirigat 1.69 1.79 1.55 1.93 1.34 1.53 1.64
Irigat 4 l/h 1.76 1.83 1.88 2.04 1.40 1.98 1.81*ba
ba
abbaaaa
aa
a
1.21.31.41.51.61.71.81.92.02.1Fermitatea fructelor (kgf/cm2)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

173 
 
Figura 9.23. Influența fertilizării asupra greutății medii a un ui fruct în funcție de soi și de regimul
hidric
Figure 9.23. Influence of fertiliz ation on the average weight o f a fruit by variety and hydric
regime

9.8.2. Influența nivelului de fe rtilizare asupra acidității tit rabile

Conținutul în aciditate titrabilă (acid malic/100 ml) este pute rnic influențat de aplicarea
fertilizării foliare cu Cropmax 0,1%, înregistrând creșteri și diferențe semnificative de ordin
statistic (Figura 9.24). Cel mai mare conținut în aciditate în ambele variante ale nivelului de
fertilizare (c1, c2) în funcție de regimul hidric irigat (b2) î l are soiul Comandor de 1,678 acid
malic/100 ml în varianta neferti lizat (c1) și 1,836 acid malic /100 ml în varianta fertilizat (c2), cu
o diferență de 0,158 acid malic/100 ml între cele două nivele d e fertilizare. Diferențele limită pe
nivelul de fertilizare (c) între variantele experimentale studi ate (b1c1 Mt și b2c2) se situează
între 0,158 acid malic/100 ml (Comandor b2) – 0,363 acid malic/ 100 ml (Tudor b2) (Figura
9.24).
Dacia +
NeirigatDacia +
Irigat 4 l/hComandor
+ NeirigatComandor
+ Irigat 4
l/hTudor +
NeirigatTudor +
Irigat 4 l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 73.50 80.00 61.25 74.75 52.75 62.00 67.38
Cropmax 0,1% 74.25 84.75 64.25 81.00 58.50 68.25 71.83*ab
bb
bbbaa
aa
aaa
505560657075808590Greutatea medie a unui fruct (g)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

174 
 
Figura 9.24. Influența fertilizării asupra acidității fructelor în funcție de soi și de regimul hidric
Figure 9.24. Influence of fertiliz ation on fruit acidity depend ing on the variety and hydric regime
9.8.3. Influența nivelului de fertilizare asupra substanței us cate

Conținutul în substanță uscată e ste indicatorul biologic de mar e importanță în
determinarea calităților organoleptice ale fructelor dar și foa rte apreciat de consumatori și este
influențat de factorul fertilizare, după cum se poate observa d in figura 9.25. Soiul cu cel mai
mare conținut în substanță uscată este Dacia cu diferențe între nivelele de fertilizare de 1,95% în
varianta neirigat (b1) și 1,25% î n varianta irigat (b2). Soiuri le Comandor și Tudor, prezintă
diferențe între variantele nivelului de fertilizare între 1,5 ș i 1,54% (Figura 9.25).

Dacia +
NeirigatDacia +
Irigat 4 l/hComandor
+ NeirigatComandor
+ Irigat 4
l/hTudor +
NeirigatTudor +
Irigat 4 l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 1.553 1.640 1.511 1.678 1.298 1.405 1.514
Cropmax 0,1% 1.733 1.800 1.770 1.836 1.523 1.768 1.738*bb
bb
bbbaaaa
aaa
1.21.31.41.51.61.71.81.9Aciditatea titrabilă (acid malic / 100 ml)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

175 
 
Figura 9.25. Influența fertilizăr ii asupra conținutului în subs tanță uscată al fructelor în funcție de
soi și de regimul hidric
Figure 9.25. Influence of fertiliz ation on the dry matter conte nt of fruit depending on the variety
and hydric regime

9.8.4. Influența nivelului de fertilizare asupra fermității
Fermitatea fructelor la cele 3 soiuri de cais studiate a fost i nfluențată pozitiv de aplicarea
fertilizantului foliar Cropmax 0,1% după cum se poate observa d in figura 9.26. Diferențele între
variantele de lucru folosite pe nivelele de fertilizare sunt si tuate între 0,07 (Dacia b2) și 0,58
(Tudor b2). Fructele soiului Dacia au cea mai bună fermitate di n această experiență în varianta
martor neirigat + nefertilizat (b1c1) cu un indice de 1,69 kgf /cm
2, iar diferența valorică pe
nivelul de fertilizare este 0,1, expresându-se o anume semnific ație pozitivă. Diferențe
semnificative au apărut la soiul Tudor în varianta irigat + nef ertilizat (b2c1) de la 1,40 kgf/cm2
corespunzător unei pulpe cu fermitate slabă la 1,98 kgf/cm2 ce corespunde unei pulpe cu
fermitate mijlocie la varianta irigat + fertilizat (b2c2) (Figu ra 9.26).

Dacia +
NeirigatDacia +
Irigat 4 l/hComandor
+ NeirigatComandor
+ Irigat 4
l/hTudor +
NeirigatTudor +
Irigat 4 l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 16.18 17.28 15.63 16.58 13.83 14.96 15.74
Cropmax 0,1% 18.13 18.53 17.13 18.08 15.38 16.50 17.29*bb
bb
bbbaa
aa
aaa
13141516171819Substanța uscată a fructelor (%)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

176 
 
Figura 9.26. Influența fertilizării asupra fermității fructelor în funcție de soi și de regimul hidric
Figura 9.26. Influence of fertiliz ation on fruit firmness depen ding on variety and hydric regime

9.9. INFLUENȚA SOIULUI ASUPR A ELEMENTELOR DE CALITATE A
FRUCTELOR LA CAIS , MEDIA 2011-2012

9.9.1. Influența soiului asupra greutății fructelor
Greutatea fructelor, caracteristică de soi, a crescut pe măsură ce au fost aplicați factorii
experimentali studiați, așa încât diferențele limită cele mai m ari au aparținut soiului Comandor
de 19,75 g între varianta b1c1 (neirigat + nefertilizat) și b2c 2 (irigat + feretilizat). Cea mai mare
greutate a fructelor aparține soiului Dacia, exprimată de greut atea de 73,5 g în varianta b1c1
(neirigat + nefertilizat), ajungând la 84,75 în varianta b2c2 ( irigat + fertilizat) cu o diferență de
11,25 g. Soiul Tudor a înregistrat o diferență între factorii e xperimentali de 15,5 g (52,75 – 68,25
g) (Figura 9.27).
Dacia +
NeirigatDacia +
Irigat 4 l/hComandor
+ NeirigatComandor
+ Irigat 4
l/hTudor +
NeirigatTudor +
Irigat 4 l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 1.69 1.76 1.55 1.88 1.34 1.40 1.60
Cropmax 0,1% 1.79 1.83 1.93 2.04 1.53 1.98 1.85*bb
bb
bbbaaaa
aa
a
1.21.31.41.51.61.71.81.92.02.1Fermitatea fructelor (kgf/cm2)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

177 
 
Figura 9.27. Influența soiului a supra greutății medii a unui fr uct în funcție de regimul hidric și de
fertilizare
Figure 9.27. Influence of variety on the average weight of a fr uit by hydric and fertilizer regime
9.9.2. Influența soiului asupra acidității titrabile
Soiurile Dacia și Comandor au un conținut asemănător în acidita te în toate variantele
experimentale studiate la diferen ță apreciabilă de soiul Tudor, față de care sunt asigurate
semnificații pozitive. Creșterea acestui indicator are loc oda tă cu aplicarea fertilizantului
Cropmax 0,1% în varianta b1c2 ( neirigat + fertilizat) și mai a poi odată cu aplicarea factorului
apă în varianta b2c1 (irigat + ne fertilizat), urmat de o altă c reștere pe varianta experimentală
b2c2 (irigat +fertilizat) (Figura 9.28). Diferențele între fact orii experimentali limită (b1c1 și
b2c2) sunt cuprinse între 0,247 acid malic/100ml la soiul Dacia , 0,325 acid malic/100ml la soiul
Comandor și 0,47 acid malic/100ml la soiul Tudor (Figura 9.28).
Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax
0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax
0,1%Media
irigare +
fertilizare
Dacia 73.50 74.25 80.00 84.75 78.13
Comandor 61.25 64.25 74.75 81.00 70.31
Tudor 52.75 58.50 62.00 68.25 60.38*a aaa
a
bbbb
b
cccc
c
505560657075808590Greutatea medie a unui fruct (g)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

178 
 
Figura 9.28. Influența soiului asupra acidității fructelor în f uncție de regimul hidric și de
fertilizare
Figure 9.28. Influence of variety on fruit acidity by hydric an d fertilizer regime
9.9.3. Influența soiului asupra substanței uscate
Substanța uscată (%) a crescut semnificativ pentru fiecare soi într-o primă fază din
aplicarea fertilizantu lui foliar Cropmax 0,1% pe fond neirigat (b1) de la 16,18% la 18,13% la
soiul Dacia, de la 15,63% la 17,13% la Comandor și de la 13,8 3% la 15,38% la soiul Tudor.
Din aplicarea factorului hidric combinat cu fertilizantul folia r (b2c2), conținutul în substanță
uscată crește ajungând la 18,53 % la Dacia, 18,08% la Comandor și la 16,5 % la Tudor, în
aceiași ordine expresându-se diferențele de ordin statistic (Fi gura 9.29). Diferențele între
variantele experimentale limită ( b1c1 – b2c2) sunt destul de ap ropiate între cele trei soiuri
studiate, astfel: 2,35% la Dacia, 2,45% la Comandor și 2,67% la soiul Tudor asigurate din punct
de vedere statistic (Figura 9.29)
Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax
0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax
0,1%Media
irigare +
fertilizare
Dacia 1.553 1.733 1.640 1.800 1.681
Comandor 1.511 1.770 1.678 1.836 1.699
Tudor 1.298 1.523 1.405 1.768 1.498*aa
aab
a
aa
aa
a
bb
bb
b
1.21.31.41.51.61.71.81.9Aciditatea titrabilă (acid malic / 100 
ml)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

179 
 
Figura 9.29. Influența soiului asu pra conținutului în substanță uscată al fructelor în funcție de
regimul hidric și de fertilizare
Figure 9.29. Influence of variety on fruit dry matter content b y hydric and fertilizer regime
9.9.4. Influența soiului asupra fermității
În ceea ce privește fermitatea fructelor la cele trei soiuri de cais, situația reală este
prezentată în figura de mai jos în cadrul variantei martor b1c1 (neirigat + nefertilizat), unde sunt
asigurate diferențe semnificative de ordin statistic între soiu rile studiate. Diferențele între
variantele experimentale limită ( b1c1 – b2c2) sunt cuprinse înt re 0,14 kgf/cm
2 la Dacia, 0,49 la
Comandor și 0,64 kgf/cm2 la Tudor. La soiul Tudor se observă că fertilizantul foliar Cr opmax
0,1% a avut o influență majoră asupra fermității pulpei prin tr ecerea de la o pulpă moale (1,34
kgf/cm2) la o pulpă mijlocie (1,98 kgf/cm2) (Figura 9.30).

Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax
0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax
0,1%Media
irigare +
fertilizare
Dacia 16.18 18.13 17.28 18.53 17.53
Comandor 15.63 17.13 16.58 18.08 16.85
Tudor 13.83 15.38 14.96 16.50 15.17*aa
aa
a
bb
bb
b
cccc
c
13141516171819Substanța uscaă a fructelor (%)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

180 
 
Figura 9.30. Influența soiului asupra fermității fructelor în f uncție de regimul hidric și de
fertilizare
Figure 9.30. Influence of variety on fruit firmness by hydric a nd fertilizer regime

Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax
0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax
0,1%Media
irigare +
fertilizare
Dacia 1.69 1.79 1.76 1.83 1.76
Comandor 1.55 1.93 1.88 2.04 1.85
Tudor 1.34 1.53 1.40 1.98 1.56*aaab
a
baaa
a
cb
ba
b
1.21.31.41.51.61.71.81.92.02.1Fermitatea fructelor (kgf/cm2)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

181 
 CAPITOL X. EFICIENȚA ECONO MICĂ A IRIGĂRII PRIN
PICURARE ȘI A FERT ILIZĂRII FOLIARE LA
MĂR ȘI CAIS CHAPTER X. ECONOMIC EFFICIE NCY A DRIP IRRIGATION
AND FOLIAR FERTILIZATION TO APPLE AND
APRICOT

10.1. COSTURI DE PRODUCȚIE PE PRINCIPALELE ELEMENTE DE
CHELTUIELI LA MĂR

Cuantificarea economică a rezultatelor experimentale, a fost ef ectuată la prețurile și
tarifele la nivelul anului 2012 pentru a fi concludente. Produc ția de fructe t/ha a fost calculată ca
medie a anilor 2011-2012, pornindu-se de la producția medie kg/ pom, realizată pe repetiții și
variante experimentale. La baza studiului calculului economic a u stat fișele tehnologice fiecărei
culturi și diferențiată pentru fiecare variantă experimentală ( a – soi, b – regim hidric și c – nivel
de fertilizare) și au fost determinate următoarele elemente de natură economică:
● cheltuieli, ● venituri, ● profit și ● rata rentabilității.
Tehnologia de cultură specifică pentru cele 2 specii (măr și ca is) a fost uniform aplicată
în ceea ce privește: ● lucrările de întreținere a pomilor (tăieri de rărire și fruc tificare, strângerea ramurilor rezultate),
● lucrările de întreținere a intervalelor înierbate,
● lucrările solului și ● tratamentele fitosanitare.
Din analiza costurilor de exploatare a livezilor în care sunt c ultivate soiurile
experimentate, au rezultat difere nțe asupra costurilor de produ cție (lei/ha).
Prețurile medii de vânzare au fost diferite între soiurile luat e în studiu, astfel că soiul de
măr de vară Romus 3 a avut un preț mediu de 2000 lei/tonă față de 1500 lei cât au avut soiurile
Generos și Ionathan, iar la soiul de cais Dacia prețul de vân zare a fost de 2000 lei/tonă față de
1500 lei/tonă la soiurile Tudor și Comandor. Prețurile de vânza re ale fructelor au fost diferite,

182 
 deoarece fructele cu maturare timpurie și mai tradivă au un pre ț mai ridicat decât cele cu epocă
medie, fiind căutate și în același timp apreciate de consumator i.
Costurile de producție (lei/ha) au fost calculate din totalul c heltuielilor/ha împarțite la
cantitatea de fructe realizată. Față de acest preț de cost real izat din cheltuielile totale
efectuate/ha, prețul unitar de vânzare al producției a fost dif erit în funcție de epoca de maturare a
soiurilor, rezultând venitul realizat, profitul (diferența dint re venituri și cheltuieli) și procentul
ratei rentabilității.
Din tabelul 10.1 rezultă că cele mai scăzute costuri de producț ie la măr s-au înregistrat la
v a r i a n t e l e b 1 c 1 M t ( n e i r i g a t + n e f e r t i l i z a t ) , i a r c e l e m a i r i d i cate în variantele b2c2 (irigat +
fertilizat), respectiv irigat cu 4 litri/oră și fertilizat cu f ertilizant foliar Cropmax 0,1%.

Tabel 10.1. Costuri de producție pe principalele elemente de ch eltuieli la măr, lei/ha
Table 10.1. Production costs on major items of e xpenditure to apple, lei/ha

Lucrari tehnologice ROMUS 3 GENEROS IONATHAN
b1c1
Mtb1c2 b2c1 b2c2 b1c1
Mtb1c2 b2c1 b2c2 b1c1
Mt b1c2 b2c1 b2c2
Lucrari intretinere pomi 4109 4109 4109 4109 4109 4109 4109 41 09 4109 4109 4109 4109
Lucrari fertilizare de
baza 186 186 186 186 186 186 186 186 186 186 186 186
Sapa mare pe rand 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500 5 00
Irigarea culturii 0 0 1200 1200 0 0 1200 1200 0 0 1200 1200
Intretinerea instalatiei de
irigare prin picurare 0 0 1050 1050 0 0 1050 1050 0 0 1050 1050
Deservit instalatia de
irigare prin picurare 0 0 140 140 0 0 140 140 0 0 140 140
Aplicarea
ingrasamantului foliar Cropmax 0,1% 0 345 0 345 0 345 0 345 0 345 0 345
Recoltarea fructelor 3150 4025 5250 6405 4375 5040 6125 7175 40 60 4550 5687,5 6755
Tratamente fitosanitare 2040 2040 2040 2040 2040 2040 2040 2040 2040 2040 2040 2040
Tocat ramuri x 2 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 10 0
Cosit intervale inierbate
x 4 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200
Freza cu palpator x 3 150 150 150 150 150 150 150 150 150 150 1 50 150
Discuit x 3 x 2 treceri 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120
Materiale 4293 4293 4293 4293 4293 4293 4293 4293 4293 4293 429 3 4293
TOTAL 14848 16068 19338 20838 16073 17083 20213 21608 15758 16593 197 75,5 21188

10.1.1. Influența factorilor experi mentali asupra cheltuielilor totale (lei/ha) la măr

Factorul experimental regimul hidric, respectiv irigarea prin p icurare (b2), influențează
semnificativ cuantumul cheltuielilor totale (lei/ha), valori re zultate din mentenanța sistemului de
irigare. (Figura 10.1).

183 
 
Figura 10.1. Influența regimului hidric asupra cheltuielilor în funcție de soi și de schema de
fertilizare
Figure 10.1. Influence of hydric regime on costs depending on t he variety and fertilization
scheme

Factorul experimental fertilizarea foliară, deși sunt diferențe , nu influențează semnificativ
cheltuielile totale (lei/ha), decât în cazul soiului Generos în ambele variante de irigare (b1,b2), la
diferență de 1010 lei/ha la varia nta b1c1 Mt (neirigat + nefert ilizat) și 1395 lei/ha la varianta
b2c2 (irigat + fertilizat) (Figura 10.2).
Romus 3 +
Nefertiliza
tRomus 3 +
Cropmax
0,1%Generos +
Nefertiliza
tGeneros +
Cropmax
0,1%Ionathan +
Nefertiliza
tIonathan +
Cropmax
0,1%Media soi
+
fertilizare
Neirigat 14,848 16,068 16,073 17,083 15,758 16,593 16,071
Irigat 4 l/h 19,338 20,838 20,213 21,608 19,776 21,188 20,493*bb bb
bb
baa
aa
aa
a
14,00015,00016,00017,00018,00019,00020,00021,00022,000Cheltuieli(lei/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

184 
 
Figura10.2. Influența fertilizării asupra cheltuielilor în func ție de soi și de regimul hidric
Figure10.2. Influence of fertil ization on costs depending on th e variety and hydric regime

Dintre cele trei soiuri studiate, soiul Romus 3 are cele mai mi ci cheltuieli totale pe toate
variantele experimentale, urmat de Ionathan și la diferență mic ă față de acesta soiul ΄Generos΄,
cu diferențe nesemnificative în varianta martor b1c1 (neirigat + nefertilizat) și b2c2 (irigat +
fertilizat) (Figura 10.3).

Figura 10.3. Influența soiului asupra cheltuielilor în funcție de regimul hidric și de fertilizare
Figure 10.3. The influence of variety on expenditure by hydric and fertilizer regime
Romus 3
+
NeirigatRomus 3
+ Irigat 4
l/hGeneros
+
NeirigatGeneros
+ Irigat 4
l/hIonathan
+
NeirigatIonathan
+ Irigat 4
l/hMedia
soi +
irigare
Nefertilizat 14,848 19,338 16,073 20,213 15,758 19,776 17,668
Cropmax 0,1% 16,068 20,838 17,083 21,608 16,593 21,188 18,896*aa
bb
aa
a
aa
aa
aa
a
14,00015,00016,00017,00018,00019,00020,00021,00022,000Cheltuieli(lei/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)
Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax
0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax
0,1%Media
irigare +
fertilizare
Romus 3 14,848 16,068 19, 338 20,838 17,773
Generos 16,073 17,083 20, 213 21,608 18,744
Ionathan 15,758 16,593 19, 775 21,188 18,329*baab
a
aaaa
a
abaaab
a
14,00015,00016,00017,00018,00019,00020,00021,00022,000Cheltuieli (lei/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

185 
 
10.1.2. Influența factorilor experi mentali asupra prețului de c ost (lei/ha) la măr

Cel mai mare preț de cost (lei/ha) calculat pe variantele exper imentale a reieșit în varianta
b1c1 Mt (neirigat + nefertilizat), acesta scazând odată cu apli carea fertilizării ( b1c2), a irigării
(b2c1) și a irigării + fertilizării (b2c2). Cele mai mari difer ențe între factorii experimentali sunt
vizibile la soiul Romus 3 cu 511 lei/ha, Ionathan cu 261 lei/h a și Generos cu 231 lei/ha (Tabel
10.2).
Tabel 10.2. Prețul de cost (lei/ha ) pe variante experimentale l a mar
Table 10.2. The cost (lei/ha) on e xperimental variants to apple

Romus 3 (a1) Generos (a2) Ionathan (a3)
b1c1
Mt b1c2 b2c1 b2c2 b1c1
Mtb1c2 b2c1 b2c2 b1c1
Mtb1c2 b2c1 b2c2
1649 1397 1289 1138 1285 1186 1155 1054 1358 1276 1216 1097

10.2. INDICATORI DE PERFORMAN ȚĂ PE VARIANTE T EHNOLOGICE
LA MĂR

Din analiza economică a variantelo r experimentale studiate la m ăr, rezultă că producțiile
realizate au crescut odată cu aplicarea factorilor experimental i. Chiar în varianta martor b1c1
(neirigat + nefertilizat), acestea s-au dovedit a fi rentabile și în special soiul Romus 3 care la o
producție de 8 t/ha realizează profit de 3152 lei/ha și o rată a rentabilității de 20,9% (Tabel 10.3).
Celelalte soiuri realizează o r ată a rentabilității de 16,6% (G eneros) și 10,36 % (Ionathan). În
varianta experimentală b2c2 (irigat + fertilizat) profitul se încadrează între 7762 lei/ha
(Ionathan), 9142 lei/ha (Generos ) și 15762 lei/ha (Romus 3) (Ta bel 10.3).
Indicatorii de performanță avâ nd la bază producția înregistrată pe fiecare variantă experimentală
în parte vor fi tratați și comen tați din punct de vedere statis tic în ceea ce urmează.

Tabel 10.3. Indicatori de performan ță pe variante tehnologice l a măr
Table 10.3. Performance indicators on t echnological variants to apple

Soiul Varianta
experimentală Producția
(t/ha) Venituri
lei/ha Cheltuieli
lei/ha Profit
lei/ha Rata
rentabilității %
Romus 3 b1c1 Mt 8 18000 14848 3152 20,9
b1c2 11 23000 16068 6932 42,9
b2c1 14,5 30000 19338 10662 54,95
b2c2 18 36600 20838 15762 75,6
Generos b1c1 Mt 12 18750 16073 2677 16,6

186 
 b1c2 14 21600 17083 4517 26,35
b2c1 17,5 26250 20213 6037 29,8
b2c2 21 30750 21608 9142 42,25
Ionathan b1c1 Mt 11,5 17400 15758 1642 10,36
b1c2 12 19500 16593 2907 17,35
b2c1 15,5 24375 19775,5 4599,5 23,05
b2c2 19 28950 21188 7762 36,6

10.2.1.Influența factorilor exp erimentali asupra veniturilor re alizate (lei/ha), la măr
Odată cu administrarea irigării, veniturile (lei/ha) au crescut , astfel că sunt expresate
diferențe apreciabile și semnificative (Figura 10.4). Soiul Rom us 3 înregistrează venituri mai
mari datorate prețului mediu mai mare de vânzare ale fructelor de 2 lei/kg, comparativ cu al
celorlate două soiuri care s-au vândut cu 1,5 lei/kg (Figura 10 .4).

Figura 10.4. Influența regimului hidric asupra veniturilor în f uncție de soi și de schema de
fertilizare
Figure 10.4. Influence of hydric regime on income depending on the variety and fertilization
scheme

Deși există diferențe valorice, d in reprezentarea grafică de ma i jos, rezultă că doar la
soiul Generos în varianta experimentală irigat (b2) sunt asigur ate diferențe semnificative de
ordin statistic între cele două nivele de fertilizare (c1, c2) în ceea privește veniturile realizate
(lei/ha) (Figura 10.5).
Romus 3 +
NefertilizatRomus 3 +
Cropmax
0,1%Generos +
NefertilizatGeneros +
Cropmax
0,1%Ionathan +
NefertilizatIonathan +
Cropmax
0,1%Media soi
+
fertilizare
Neirigat 18,000 23,000 12,500 21,600 17,400 19,500 18,667
Irigat 4 l/h 30,000 36,600 17,500 30,750 24,375 28,950 28,029*bb
bb
abbaa
aa
aaa
10,00015,00020,00025,00030,00035,00040,000Venituri (lei/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

187 
 

Figura 10.5. Influența fertilizării asupra veniturilor în funcț ie de soi și de regimul hidric
Figure 10.5. Influence of fertilization on revenue depending on the variety and hydric regime

Venituri (lei/ha) mari asigurate din punct de vedere statistic la un nivel 0,05% a realizat
soiul Romus 3 în varianta b2c2 (i rigat+fertilizat) de 36600 lei /ha față de celelalte două soiuri
(Figura 10.6) la diferențe de 5850 lei/ha față de Generos și 76 50 lei/ha față de Ionathan (Figura
10.6), datorate în prin cipal prețului de vânzare al fructelor d e 2 lei/kg față de 1,5 lei/kg la soiurile
Generos și Ionathan, justificat de epoca mai timpurie a fructel or (Figura 10.6).

Romus 3
+ NeirigatRomus 3
+ Irigat 4
l/hGeneros
+ NeirigatGeneros
+ Irigat 4
l/hIonathan
+ NeirigatIonathan
+ Irigat 4
l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 18,000 30,000 18,750 26,250 17,400 24,375 22,463
Cropmax 0,1% 23,000 36,600 21,600 30,750 19,500 28,950 26,733*aa
ab
aa
a aa
aa
aa
a
10,00015,00020,00025,00030,00035,00040,000Venituri (lei/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

188 
 
Figura 10.6. Influența soiului a supra veniturilor în funcție de regimul hidric și de fertilizare
Figure 10.6. The influence of variety on revenue by hydric and fertilizer regime
10.2.2. Influența factorilor experimentali asupra profitului re alizat (lei/ha) la măr

Regimul hidric influențeză semnificativ profitul (lei/ha) la so iul Romus 3 în varianta b2c2
(irigat + fertilizat) la diferen ță de 8830 lei/ha între cele do uă regimuri de irigare (b1,b2) (Figura
10.7) și la o diferență de 4625 lei/ha la soiul Generos în vari anta experimentală b2c2 pe cele
două variante ale regimului hidric (b1,b2) (Figura 10.7).

Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax
0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax
0,1%Media
irigare +
fertilizare
Romus 3 18,000 23,000 30, 000 36,600 26,900
Generos 18,750 21,600 26, 250 30,750 24,338
Ionathan 17,400 19,500 24, 375 28,950 22,556*aaaa
a
aaab
a
aaab
a
10,00015,00020,00025,00030,00035,00040,000Venituri (lei/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

189 
 
Figura 10.7. Influența regimului hidric asupra profitului în fu ncție de soi și de schema de
fertilizare
Figure 10.7. Influence of hydric regime on profit depending on the variety and fertilization
scheme

Din analiza graficului de mai jos rezultă ca nivelul de fertili zare nu influențează în mod
direct profitul (lei/ha), diferențele fiind mici, insuficiente pentru a putea fi interpretate din punct
de vedere statistic (Figura 10.8 ).

Figura 10.8. Influența fertilizării asupra profitului în funcți e de soi și de regimul hidric
Figure 10.8. Influence of fertil ization on profit depending on the variety and hydric regime
Romus 3 +
NefertilizatRomus 3 +
Cropmax
0,1%Generos +
NefertilizatGeneros +
Cropmax
0,1%Ionathan +
NefertilizatIonathan +
Cropmax
0,1%Media soi
+
fertilizare
Neirigat 3,152 6,932 2,677 4,517 1,642 2,907 3,638
Irigat 4 l/h 10,662 15,762 6,037 9,142 4,600 7,762 8,994*ab
bb
aabaa
aa
aaa
02,0004,0006,0008,00010,00012,00014,00016,00018,000Profit(lei/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)
Romus 3
+ NeirigatRomus 3
+ Irigat 4
l/hGeneros
+ NeirigatGeneros
+ Irigat 4
l/hIonathan
+ NeirigatIonathan
+ Irigat 4
l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 3,152 10,662 2,677 6,037 1,642 4,600 4,795
Cropmax 0,1% 6,932 15,762 4,517 9,142 2,907 7,762 7,837*aa
aa
aaaaa
aa
aaa
02,0004,0006,0008,00010,00012,00014,00016,00018,000Profit(lei/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

190 
 
Cel mai substanțial profit (lei/ha) l-a avut soiul ΄Romus 3΄ de 15762 lei/ha cu 12610
lei/ha mai mult decât varianta sa martor (b1c1Mt), cu semnifica ție pozitivă față de celelalte
soiuri. Diferența semnificativă prezintă același soi și în vari anta b2c1 (irigat + nefertilizat)
(Figura 10.9).

Figura 10.9. Influența soiului asupra profitului în funcție de regimul hidric și de fertilizare
Figure 10.9. The influence of variety on profit depending on hy dric regime and fertilization
10.2.3. Influența factorilor experimentali asupra ratei rentabi lității (%) la măr
Rata rentabilității, indicatorul care ne arată cât de rentabile sunt soiurile studiate sub
impactul factorului experimental regimul de irigare (b2), din r eprezentarea grafică de mai jos,
rezultă că diferențele sunt mici și nu sunt asigurate din punc t de vedere statistic pentru un nivel
de 0,05% (Figura 10.10).
Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax
0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax
0,1%Media
irigare +
fertilizare
Romus 3 3,152 6,932 10,662 15,762 9,127
Generos 2,677 4,517 6,037 9,142 5,593
Ionathan 1,642 2,907 4,600 7,762 4,228*aaaa
a
aaabb
ab
aabb
b
02,0004,0006,0008,00010,00012,00014,00016,00018,000Profit (lei/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

191 
 
Figura 10.10. Influența regimului hidric asupra ratei rentabili tății în funcție de soi și de schema
de fertilizare
Figure 10.10. Influence of hydric r egime on the rate of return depending on the variety and
fertilization scheme

Asemănător influenței regimului hidric (b2) asupra indicatorulu i rata rentabilității
regăsim și în cazul influenței f actorului de fertilizare (c2) a supra aceluiași indicator, prin
diferențe mici, nesemnificative din punct de vedere statistic ( Figura 10.11).

Romus 3 +
Nefertiliza
tRomus 3 +
Cropmax
0,1%Generos +
Nefertiliza
tGeneros +
Cropmax
0,1%Ionathan +
Nefertiliza
tIonathan +
Cropmax
0,1%Media soi
+
fertilizare
Neirigat 20.90 42.90 16.60 26.35 10.35 17.35 22.41
Irigat 4 l/h 54.95 75.60 29.80 42.25 23.05 36.60 43.71*aa
ab
aabaa
aa
aaa
01020304050607080Rata rentabilității (%)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

192 
 
Figura 10.11. Influența fertilizăr ii asupra ratei rentabilități i în funcție de soi și de regimul hidric
Figura 10.11. Influence of fertilization on the rate of return depending on the variety and hydric
regime

Rata rentabilității semnificativă se obține doar în variantele irigat (b2c1) cu procentul de
20,9% și în varianta irigat + fertilizat (b2c2) cu 75,6% la so iul ΄Romus 3΄. Celelalte soiuri sunt
rentabile în procente mai mici, î ncepând de la 16,6% (b1c1) la 42,5% (b2c2) la soiul ΄Generos΄
și de la 10,35% (b1c1) la 36,6% (b2c2) la soiul ΄Ionathan΄ (Fig ura 10.12).

Romus 3 +
NeirigatRomus 3 +
Irigat 4 l/hGeneros +
NeirigatGeneros +
Irigat 4 l/hIonathan
+ NeirigatIonathan
+ Irigat 4
l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 20.90 54.95 16.60 29.80 10.35 23.05 25.94
Cropmax 0,1% 42.90 75.60 26.35 42.25 17.35 36.60 40.18*aa
aa
aaaaa
aa
aaa
01020304050607080Rata rentabilității (%)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

193 
 
Figura 10.12. Influența soiului a supra ratei rentabilității în funcție de regimul hidric și de
fertilizare
Figure 10.12. Influence of variety on the rate of return based on hydric and fertilization regime

10.3. COSTURI DE PRODUCȚIE PE PRINCIPALELE ELEMENTE DE
CHELTUIELI LA CAIS

Din tabelul 10.4 rezultă că cele mai scăzute costuri de produc ție la cais s-au înregistrat la
variantele b1c1 Mt (neirigat + nefertilizat), urmate la diferen țe mici de variantele neirigate dar
fertilizate (b1c2). Se poate observa de asemenea că costurile d evin ridicate în v ariantele irigate
(b2) (Tabel 10.4).

Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax
0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax
0,1%Media irigare
+ fertilizare
Romus 3 20.90 42.90 54.95 75.60 48.59
Generos 16.60 26.35 29.80 42.25 28.75
Ionathan 10.35 17.35 23.05 36.60 21.84*aaaa
a
aaabb
b
aabb
b
01020304050607080Rata rentabilitatii (%)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

194 
 

Tabel 10.4. Costuri de producție pe principalele elemente de ch eltuieli la cais
Table 10.4. Production costs on major items of expenditure to apricot

Lucrari tehnologice DACIA COMANDOR TUDOR
b1c1
Mt b1c2 b2c1 b2c2 b1c1
Mtb1c2 b2c1 b2c2 b1c1
Mt b1c2 b2c1 b2c2
Lucrari intretinere
pomi 1138 1138 1138 1138 1138 1138 1138 1138 1138 1138 1138 1138
Lucrari fertilizare de
baza 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50
Sapa mare pe rand 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500 5 00
Irigarea culturii 0 0 1200 1200 0 0 1200 1200 0 0 1200 1200
Intretinerea instalatiei
de irigare prin picurare 0 0 1050 1050 0 0 1050 1050 0 0 1050 1050
Deservit instalatia de
irigare prin picurare 0 0 183 183 0 0 183 183 0 0 183 183
Aplicarea
ingrasamantului foliar
Cropmax 0,1% 0 345 0 345 0 345 0 345 0 345 0 345
Recoltarea fructelor 2625 2895 3765 4050 2925 3075 3855 4095 24 00 2460 3225 3570
Tratamente fitosanitare 740 740 740 740 740 740 740 740 740 740 740 740
Tocat ramuri x 2 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 10 0
Cosit intervale
inierbate x 4 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200
Freza cu palpator x 3 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 1 00 100
Discuit x 3 x 2 treceri 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120
Materiale 5196 5196 5196 5196 5196 5196 5196 5196 5196 5196 519 6 5196
TOTAL 10769 11384 14342 14972 11069 11564 14432 15017 10544 1094
9 13802 14492

10.3.1. Influența factorilor experi mentali asupra cheltuielilor totale (lei/ha) la cais

Factorul experimental regimul hidric (b2), respectiv irigarea p rin picurare, influențează
semnificativ cuantumul cheltuielilor totale (lei/ha), valori ma i mici regăsind în variantele
neirigate unde nu au existat che ltuieli cu sistemul de irigare, montarea și întreținerea acestuia,
media situându-se între 11050 lei/h a în varianta neirigat (b1) și 14509 lei/ha în varianta irigată
(b2) (Figura 10.13).

195 
 
Figura10.13. Influența regimului hidric asupra cheltuielilor în funcție de soi și de schema de
fertilizare
Figure 10.13. Influence of hydric regime on costs depending on the variety and fertilization
scheme

Influența factorului fertilizare (b2) asupra cheltuielilor tota le (lei/ha) este semnificativă
dar nu este uniformă pe factorul experimental soiul (a), astfel că în variantele Dacia b1 și Tudor
b2 diferențele nu sunt asigurate din punct de vedere statistic (Figura 10.14).

Dacia +
NefertilizatDacia +
Cropmax
0,1%Comandor
+
NefertilizatComandor
+ Cropmax
0,1%Tudor +
NefertilizatTudor +
Cropmax
0,1%Media soi
+
fertilizare
Neirigat 10,789 11,384 11,069 11,564 10,544 10,949 11,050
Irigat 4 l/h 14,342 14,972 14,431 15,017 13,802 14,492 14,509*bbbb
bb baa
aa
aa a
10,00011,00012,00013,00014,00015,00016,000Cheltuieli(lei/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

196 
 
Figura 10.14. Influența fertilizării asupra cheltuielilor în fu ncție de soi și de regimul hidric
Figure 10.14. Influence of fertilization on costs depending on the variety and hydric regime

Din analiza cheltuielilor totale (lei/ha), rezultă că irigarea ridică costurile survenite pe de
o parte din costul instalației d e irigare, întreținerea acestei a dar și din pomparea apei. Cheltuielile
totale (lei/ha) mai sunt influențate și de lucrările de recolta re și sortare provenite din producția de
fructe realizată. Cu cât producția este mai mare, cu atât chelt uielile specifice operațiunii de
recoltat sunt mai mari și implicit cheltuielile totale. Diferen țe semnificative au rezultat pe
variantele b2c1 (irigat + nefertilizat) și b2c2 (irigat+ fertil izat) între soiurile ΄Dacia΄ și
΄Comandor΄ față de ΄Tudor΄ (Figura 10.15).
Dacia +
NeirigatDacia +
Irigat 4 l/hComandor
+ NeirigatComandor
+ Irigat 4
l/hTudor +
NeirigatTudor +
Irigat 4 l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 10,789 14,342 11,069 14,431 10,544 13,802 12,496
Cropmax 0,1% 11,384 14,972 11,564 15,017 10,949 14,492 13,063*ab
bb
ba
a
aa
aa
aa
a
10,00011,00012,00013,00014,00015,00016,000Cheltuieli(lei/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

197 
 
Figura 10.15. Influența soiului a supra cheltuielilor în funcție de regimul hidric și de fertilizare
Figure 10.15. The influence of var iety on expenditure by hydric and fertilizer regime

10.3.2. Influența factorilor expe rimentali asupra prețului de c ost (lei/ha) la cais

Prețul de cost (lei/ha) rezultat din cheltuielile totale (lei/h a) / producția de fructe (t/ha) a
fost diferit la cele trei soiuri în funcție de aplicarea varian telor experimentale. Astfel, diferențe
ale costurilor de produc ție în cadrul varian telor limită (între b2c2 și b1c1Mt) apl icate sunt de: 35
lei/ha la soiul ΄Comandor΄, urmat de ΄Dacia΄ cu 124 lei/ha și 1 64 lei/ha la soiul ΄Tudor΄ (Tabel
10.5).
Tabel 10.5. Prețul de cost (lei/ha) pe variante experimentale l a cais
Table 10.5. The cost (lei/ha) on experimental variants to apric ot

Dacia (a1) Comandor (a2) Tudor (a3)
b1c1
Mt b1c2 b2c1 b2c2 b1c1
Mt b1c2 b2c1 b2c2 b1c1
Mtb1c2 b2c1 b2c2
1233 1179 1142 1109 1135 1128 1123 1100 1381 1335 1283 1217

10.4. INDICATORI DE PER FORMANȚĂ PE VARIANTE
TEHNOLOGICE LA CAIS

Din analiza economică a variantelo r experimentale studiate la c ais, rezultă că producțiile
realizate au crescut odată cu aplicarea factorilor experimental i. Chiar în varianta martor b1c1
Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax
0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax
0,1%Media
irigare +
fertilizare
Dacia 10,789 11,384 14, 342 14,972 12,872
Comandor 11,069 11,564 14, 431 15,017 13,020
Tudor 10,544 10,949 13, 802 14,492 12,447*abaaa
a
aaaa
a
babb
a
10,00011,00012,00013,00014,00015,00016,000Cheltuieli (lei/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

198 
 (neirigat + nefertilizat), acest ea s-au dovedit a fi rentabile și în special soiul Dacia care la o
producție de 8,75 t/ha realizează profit de 6731 lei/ha și o ra tă a rentabilității de 62,4% (Tabel
10.6). Celelalte soiuri realizează o rată a rentabilității de 3 2,1% (Comandor) și 12,95 % (Tudor).
În varianta experimentală b2c2 (irigat + fertili zat) profitul s e încadrează între 3358 lei/ha
(Tudor), 5458 lei/ha (Comandor) și 12028 lei/ha (Dacia) (Tabel 10.6).

Tabel 10.6. Indicatori de performan ță pe variante tehnologice l a cais
Table 10.6. Performance indicators on tec hnological varian ts to apricot

Soiul Varianta
experimentală Producția
(t/ha) Venituri
lei/ha Cheltuieli
lei/ha Profit
lei/ha Rata
rentabilității %
Dacia b1c1 Mt 8,75 17500 10789 6731 62,4
b1c2 9,65 18300 11384 6916 60,65
b2c1 12,55 25100 14342 10758 74,95
b2c2 13,5 27000 14972 12028 80,25
Comandor b1c1 Mt 9,75 14625 11069 3556 32,1
b1c2 10,25 15375 11564 3811 32,9
b2c1 12,85 19275 14431 4844 33,5
b2c2 13,65 20475 15017 5458 36,3
Tudor b1c1 Mt 8 12000 10544 1456 12,95
b1c2 8,2 12300 10949 1351 12,3
b2c1 10,75 16125 13802 2323 16,7
b2c2 11,9 17850 14492 3358 21,55

10.4.1. Influența factorilor experi mentali asupra veniturilor r ealizate (lei/ha) la cais
Regimul hidric a influențat semnificativ veniturile (lei/ha) re alizate, cea mai mică
diferență între neirigat (b1) ș i irigat (b2) întâlnindu-se la varianta Tudor b1c1 de 4125 lei/ha, iar
cea mai mare diferență de 8700 lei /ha la varianta Dacia b2c2 (F igura 10.16).

199 
 
Figura 10.16. Influența regimului hidric asupra veniturilor în funcție de soi și de schema de
fertilizare
Figure 10.16. Influence of hydric regime on income depending on the variety and fertilization
scheme

Fertilizarea nu influențează ve niturile (lei/ha) realizate așa cum se observă din figura
10.17.

Figura 10.17. Influența fertili zării asupra veniturilor în func ție de soi și de regimul hidric
Figure 10.17. Influence of fertilization on incomes depending o n the variety and hydric regime
Dacia +
NefertilizatDacia +
Cropmax
0,1%Comandor
+
NefertilizatComandor
+ Cropmax
0,1%Tudor +
NefertilizatTudor +
Cropmax
0,1%Media soi
+
fertilizare
Neirigat 18,500 18,300 14,625 15,375 12,000 12,300 15,183
Irigat 4 l/h 25,100 27,000 19,275 20,475 16,125 17,850 20,971*b b
bb
b bbaa
aa
aaa
10,00012,00014,00016,00018,00020,00022,00024,00026,00028,000Venituri (lei/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)
Dacia +
NeirigatDacia +
Irigat 4 l/hComandor
+ NeirigatComandor
+ Irigat 4
l/hTudor +
NeirigatTudor +
Irigat 4 l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 17,500 25,100 14,625 19,275 12,000 16,125 17,438
Cropmax 0,1% 18,300 27,000 15,375 20,475 12,300 17,850 18,550*aa
aa
aaaaa
aa
aaa
10,00012,00014,00016,00018,00020,00022,00024,00026,00028,000Venituri (lei/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

200 
 
La calculul veniturilor realizate trebuie menționat că prețul m ediu de vânzare al caiselor a
fost diferit în funcție de timpurietate, știindu-se că fructele mai timpurii sau mai târzii au cel mai
bun preț de vânzare. Astfel, prețul mediu de vânzare la soiul ΄ Dacia΄ a fost de 2 lei/kg, iar la
΄Comandor΄ și ΄Tudor΄ a fost de 1,5 lei/kg. Cele mai mari venit uri le-a realizat soiul ΄Dacia΄ în
funcție de aplicarea graduală a factorilor experimentali, asigu rând diferențe semnificative față de
celelalte două soiuri în parte (Figura 10.18). Cea mai mare cre ștere a veniturilor a fost de 9500
lei/ha între varianta martor (b1c 1 Mt) și varianta irigat+ferti lizat (b2c2) la soiul ΄Dacia΄ și de
5850 lei/ha la soiurile ΄Comandor ΄ și ΄Tudor΄ la aceleași varia nte de lucru (Figura 10.18).

Figura 10.18. Influența soiului a supra veniturilor în funcție d e regimul hidric și de fertilizare
Figure 10.18. The influence of variety on incomes by hydric and fertilizer regime
10.4.2. Influența factorilor experimentali asupra profitului re alizat (lei/ha) la cais
Reprezentarea grafică ne arată că profitul (lei/ha) obținut a f ost influențat prin diferențe
semnificative în cazul variantei Dacia (c1,c2) de factorul regi mul hidric (b) cu diferențe
substanțiale de 4027 lei/ha (c1) și de 5112 lei/ha (c2) dar și în cazul variantei Comandor în
varianta c2 (fertilizat) de 1647 lei/ha (Figura 10.19).

Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax
0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax
0,1%Media irigare
+ fertilizare
Dacia 17,500 18,300 25, 100 27,000 21,975
Comandor 14,625 15,375 19, 275 20,475 17,438
Tudor 12,000 12,300 16, 125 17,850 14,569*aaaa
a
bbbb
b
c ccc
b
10,00012,00014,00016,00018,00020,00022,00024,00026,00028,000Venituri (lei/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

201 
 
Figura 10.19. Influența regimului hidric asupra profitului în f uncție de soi și de schema de
fertilizare
Figure 10.19. Influence of hydric regime on profit depending on the variety and fertilization
scheme

În ceea ce privește influența factorului fertilizare (b) asupra profitului (lei/ha), acesta
prezintă ușoare creșteri fără însă a induce diferențe de ordin statistic (Figura 10.20).

Dacia +
NefertilizatDacia +
Cropmax
0,1%Comandor
+
NefertilizatComandor
+ Cropmax
0,1%Tudor +
NefertilizatTudor +
Cropmax
0,1%Media soi
+
fertilizare
Neirigat 6,731 6,916 3,556 3,811 1,456 1,351 3,970
Irigat 4 l/h 10,758 12,028 4,844 5,458 2,323 3,358 6,462*b b
a b
a aaaa
aa
aaa
02,0004,0006,0008,00010,00012,00014,000Profit(lei/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

202 
 
Figura 10.20. Influența fertili zării asupra profitului în funcț ie de soi și de regimul hidric
Figura 10.20. Influence of fertilization on profit depending on the variety and hydric regime

Din analiza profitului înregistrat rezultă că soiul ΄Dacia΄ a f ost cel mai rentabil în toate
variantele experimentale studiate, creșterile fiind progresive și distinct semnificative (Figura
10.21), ajungând aproape la a dubla suma între varianta b1c1 Mt (neirigat + nefertilizat) și
varianta b2c2 (irigat + fe rtilizat) (Figura 10.21) .

Dacia +
NeirigatDacia +
Irigat 4 l/hComandor
+ NeirigatComandor
+ Irigat 4
l/hTudor +
NeirigatTudor +
Irigat 4 l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 6,731 10,758 3,556 4,844 1,456 2,323 4,945
Cropmax 0,1% 6,916 12,028 3,811 5,458 1,403 3,358 5,496*aa
aa
aaaaa
aa
aaa
02,0004,0006,0008,00010,00012,00014,000Profit(lei/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

203 
 
Figura 10.21. Influența soiului a supra profitului în funcție de regimul hidric și de fertilizare
Figure 10.21. The influence of v ariety on profit depending on h ydric regime and fertilization
10.4.3. Influența factorilor experimentali studiați asupra rate i rentabilității (%) la cais

Din reprezentarea grafică de mai jos rezultă că sunt diferențe înregistrate între variantele
experimentale ale factorului regimul hidric. Cea mai mare difer ență între regimul hidric aplicat o
întâlnim la varianta Dacia (c2) de 19,6% (60,65% – 80,25%) asig urată din punct de vedere
statistic și de 12,55% (62,4% – 74,95%) dar neasigurată statist ic la un nivel de 0,05% (Figura
10.22).
Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax
0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax
0,1%Media
irigare +
fertilizare
Dacia 6,731 6,916 10,758 12,028 9,108
Comandor 3,556 3,811 4,844 5,458 4,417
Tudor 1,456 1,351 2,323 3,358 2,122*a aaa
a
b bbb
b
c ccc
c
02,0004,0006,0008,00010,00012,00014,000Profit (lei/ha)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

204 
 
Figura 10.22. Influența regimului hidric asupra ratei rentabili tății în funcție de soi și de schema
de fertilizare
Figure 10.22. Influence of the hydric regime on the rate of pro fitability depending on the variety
and fertilization scheme

Rata rentabilității nu este influențată de aplicarea factorului experimental nivelul de
fertilizare (c1,c2) deși sunt v izibile niște mici diferențe (F igura 10.23).

Figura 10.23. Influența fertilizăr ii asupra ratei rentabilități i în funcție de soi și de regimul hidric
Figure 10.23. Influence of fertilization on profitability rate depending on the variety and hydric
regime
Dacia +
NefertilizatDacia +
Cropmax
0,1%Comandor
+
NefertilizatComandor
+ Cropmax
0,1%Tudor +
NefertilizatTudor +
Cropmax
0,1%Media soi
+ fertilizare
Neirigat 62.40 60.65 32.10 32.90 12.95 12.30 35.55
Irigat 4 l/h 74.95 80.25 33.50 36.30 16.70 21.55 43.88*a b
aa
aaaaa
aa
aaa
0102030405060708090Rata rentabilității (%)
*Testul Duncan (P ≤0,05)
Dacia +
NeirigatDacia +
Irigat 4 l/hComandor
+ NeirigatComandor
+ Irigat 4
l/hTudor +
NeirigatTudor +
Irigat 4 l/hMedia soi
+ irigare
Nefertilizat 62.40 74.95 32.10 33.50 12.95 16.70 38.77
Cropmax 0,1% 60.65 80.25 32.90 36.30 12.30 21.55 40.66*aa
aa
aaaaa
aa
aaa
0102030405060708090Rata rentabilității (%)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

205 
 
Rata rentabilității constituie indicatorul sintetic, care din p unct de vedere economic ne
ajută sa departajăm rezultatele obținute în cazul variantelor d ate. Ea exprimă cel mai fidel
eficiența utilizarii resurselor a locate. Rată a rentabilității distinct semnificativă în toate variantele
de lucru studiate a avut soiul ΄ Dacia΄ față de celalalte două s oiuri (Figura 10.24). Însă, în varianta
b1c2 (neirigat+fertilizat) rata rentabilității a fost mai mică sau aproape egală la toate soiurile
decât varianta martor (b1c1 Mt) (Figura 10.24).

Figura 10.24. Influența soiului a supra ratei rentabilității în funcție de regimul hidric și de
fertilizare
Figure 10.24. Influence of variety on the profitability rate ba sed on hydric and fertilization
regime

Neirigat +
nefertilizatNeirigat +
Cropmax
0,1%Irigat 4 l/h +
nefertilizatIrigat 4 l/h +
Cropmax
0,1%Media
irigare +
fertilizare
Dacia 62.40 60.65 74.95 80.25 69.56
Comandor 32.10 32.90 33.50 36.30 33.70
Tudor 12.95 12.30 16.70 21.55 15.88*a aaa
a
b b bbb
c ccbc
0102030405060708090Rata rentabilității (%)
*Testul Duncan (P ≤0,05)

206 
 CAPITOL XI. CORELAȚII ÎNTR E INDICATORII STUDIAȚI
CHAPTER XI. CORRELATIONS BETWEEN STUDIED INDICATORS

11.1. CORELAȚII ÎNTRE ELEMENTELE DE VIGOARE
11.1.1. CORELAȚII ÎNTRE ELEMENTELE DE VIGOARE LA MĂR
 
Între elementele specifice vigorii pomilor: înălțimea pomului ( m), suprafața secțiunii
trunchiului (cm2), dar și a producției de fructe realizată (t/ha) precum și a i ndicelui de
productivitate au fost realizate o serie de corelații, redate î n tabelul 11.1 și reprezentate grafic în
figura 11.1.

Tabel 11.1. Valorile coeficiențilo r de corelație simpli între e lementele de vigoare și caracteristica
de productivitate la măr
Table 11.1.Values of simple co rrelation coefficients between vi gor elements and trait of
productivity to apple
Elemente analizate Înălțimea
pomului
(m) Suprafața
secțiunii
trunchiului
(cm2)Producția
de fructe
(t/ha) Indicele de
productivita
te
Înălțimea pomului (m) 1 0,718(**) 0,653(**) -0,118(**)
Suprafa ța sec țiunii trunchiului (c m2)0,718(**) 1 0,444(**) -0,551(**)
Produc ția de fructe (t/ha) 0,653(**) 0,444(**) 1 0,463(**)
Indicele de productivitate -0,118(**) -0,551(**) 0,463(**) 1
** Corelația este semnifi cativă la un nivel de 0.01%

Se remarcă corelații pozitive semnificative între înălțimea pom ului și suprafața secțiunii
trunchiului prin coeficientul d e corelație 0,718(**), între înă lțimea pomului și indicatorul
producția de fructe (t/ha) prin coeficientul 0,653(**), între s uprafața secțiunii trunchiului și
producția de fructe prin coefi cientul 0,444(**) și între produc ția de fructe și indicele de
productivitate prin coeficientul de corelație simplu r = 0,463 (Figura 11.1). Indicele de
productivitate stabilește corelații negative semnificative la u n nivel de 0,01% cu indicatorii de
vigoare înălțimea pomului (-0,118* *) și cu suprafața secțiunii trunchiului (-0,551**) (Figura
11.1).

207 
 
Figura 11.1. Reprezentarea grafică a corelațiilor între element ele de vigoare și caracteristica de
productivitate la măr
Figure 11.1. Graphical representa tion of correla tions between v igor elements and trait of
productivity to apple

11.1.2. CORELAȚII ÎNTRE ELEMENTELE DE VIGOARE LA CAIS

Între elementele specifice vigorii pomilor la cais: înălțimea p omului (m), înălțimea
coroanei (m), volumul coroanei (m3), indicele de formă a coroanei, suprafața secțiunii
trunchiului (cm2), dar și a caracteristicii de productivitate pri n producția de fructe (t/ha) și
indicele de productivitate, au fos t realizate o serie de corela ții, redate în tabelul 11.2 și
reprezentate graf ic în figura 11.2.
Indicele de
productivitateProductia de
fructe (t/ha)Suprafata sectiunii
trunchiului (cm2)Inaltimea pomului
(m)
Indicele de
productivitateProductia de
fructe (t/ha)Suprafata sectiunii
trunchiului (cm2)Inaltimea pomului
(m)

208 
 Tabel 11.2. Valorile coeficienț ilor de corelație simpli între elementele de vigoare și
caracteristica de produc tivitate la cais
Table 11.2.Values of simple co rrelation coefficients between vi gor elements and trait of
productivity to apricot

Elemente analizate Înălțimea
pomului
(m) Volumul
coroanei (m3) Indicele de
formă (IF) Suprafața
secțiunii
trunchiului
(cm2)Producția de
fructe (t/ha) Indicele de
productivitate
Înălțimea pomului (m) 1 0,853(**) 0,667(**) 0,710(**) -0,031 -0,172(**)
Volumul coroanei (m3) 0,853(**) 1 0,833(**) 0,645(**) -0,074 -0,196(**)
Indicele de formă (IF) 0,667(**) 0,833(**) 1 0,391(**) -0,296(**) -0,206(**)
Suprafata secțiunii
trunchiului (c m2) 0,710(**) 0,645(**) 0,391(**) 1 0,270(**) -0,111(*)
Producția de fructe (t/ha) -0,031 -0,074 -0,296(**) 0,270(**) 1 0,213(**)
Indicele de productivitate -0,172(**) -0,196(**) -0,206(**) -0,111(*) 0,213(**) 1
** Corelația este semnificat ivă la un nivel de 0,01%

Corelații pozitive semnificative se stabilesc între toate eleme ntele de vigoare ale pomului.
Se disting corelații pozitive semnificative între înălțimea pom ului și toti ceilalți indicatori:
volumul coroanei (0,853**), indicele de formă al coroanei (0,66 7**), suprafața secțiunii
trunchiului (0,710**). De asemenea, coeficienți de corelație ri dicați există între volumul
coroanei și indicatorii de v igoare: indicele de forma (0,833**) , suprafața secțiunii trunchiului
(0,645**) și între suprafața sec țiunii trunchiului și indicele de formă al coroanei (0,391**).
Relația directă între producția d e fructe și indicele de produc tivitate este pusă în evidență de
existența unui coeficient de corelație mediu (0,213**). Doar în tre indicatorul de vigoare
suprafața secțiunii trunchiului ș i producția de fructe se leagă o corelație semnificativă (0,270**),
la restul corelațiile s unt negative. (Figura 11.2).

209 
 
Figura 11.2. Reprezentarea grafică a corelațiilor între element ele de vigoare și caracteristica de
productivitate la cais
Figure 11.2. Graphical representa tion of correla tions between v igor elements and trait of
productivity to apricot

11.2. CORELAȚII ÎNTRE ELEM ENTELE DE CALITATE ALE
FRUCTELOR
11.2.1. CORELAȚII ÎNTRE ELEMENTELE D E CALITATE ALE FRUCTELOR LA
MĂR
S-au calculat coeficienții de corelație între elementele specif ice calității fructelor
(greutatea fructului (g), substanța uscată solubilă (%), ferm itatea fructului (kgf/cm2), aciditate
titrabilă (acid malic /100 ml), prezentați în tabelul 11.3 și figura 11.3.
 Indicele de
productivitateProductia de
fructe (t/ha)Suprafata
sectiunii
trunchiului
(cm2)Indicele de
forma (IF)Volumul
coroanei (m3)Inaltimea
pomului (m)Indicele de
productivitateProductia de
fructe (t/ha)Suprafata
sectiunii
trunchiului
(cm2)Indicele de
forma (IF)Volumul
coroanei (m3)Inaltimea
pomului (m)

210 
  
Tabel 11.3. Valorile coeficiențilo r de corelație simpli între e lementele de calitate ale fructelor la
măr
Table 11.3 .Values of simple co rrelation coefficients between q uality elements of the fruits to
apple

Elemente analizate Greutatea
medie a unui
fruct (g) Aciditate
titrabilă (ac.
malic/100
ml)Substanța
uscată (%) Fermitate
fruct
(kgf/cm2)
Greutatea medie a unui fruct
(g) 1 0,455(**) 0,440(**) 0,790(**)
Aciditate titrabilă (ac.
malic/100 ml) 0,455(**) 1 0,725(**) 0,308(**)
Substan ța uscată (%) 0,440(**) 0,725(**) 1 0,398(**)
Fermitate fruct (k gf/cm2) 0,790(**) 0,308(**) 0,398(**) 1
** Corelația este semnifi cativă la un nivel de 0.01%
 
Din reprezentarea grafică 11.3 rezultă că între elementele de calitate există corelații
semnificative. Astfel, greutatea medie a fructelor (g) se cor elează cu fermitatea fructului
(kgf/cm2) cu un coeficient mare de 0,790**, cu aciditatea titrabilă (a cid malic/100 ml) cu un
coeficient de 0,455** și cu substanța uscată printr-un coeficie nt de 0,440**. Se constată a se
stabili corelații pozitive semnif icative între aciditatea titra bilă (acid malic/100 ml) și conținutul
în substanță uscată 0,725** și cu fermitatea fructului (kgf/cm2) de 0,308**, dar și între substanța
uscată (%) și fermitatea fructului (kgf/cm2) cu coeficientul 0,398** (Figura 11.3).

211 
 
Figura 11.3. Reprezentarea grafică a corelațiilor între element ele calității la măr
Figure 11.3.Graphical representa tion of correla tions between qu ality elements to apple

11.2.2. CORELAȚII ÎNTRE ELEMENTELE D E CALITATE ALE FRUCTELOR LA
CAIS
La specia cais, coeficienții de corelație calculați s-au remarc at a fi mai ridicați decât la
măr și sunt: greutatea medie a unui fruct (g) cu aciditatea tit rabilă (acid malic/100 ml) 0,664**,
cu substanța uscată (%) 0,809**, cu fermitatea (kgf/cm
2 ) 0,598**. D e a s e m e n e a , c o r e l a ț i e
strânsă există între aciditatea titrabilă (acid malic/100 ml) ș i substanța uscată (%) 0,847**, dar și
cu fermitatea fructului (kgf/cm2 ) de 0,846**. Un coeficient strâns de corelație se observă și între
substanța uscată (%) și fermitate (kgf/cm2 ) de 0,745** (Tabel 11.4 , Figura 11.4).
Fermitate fruct
(kgf/cm2)Substanta uscata
(%)Aciditate titrabila
(ac. malic/100 ml)Greutatea medie
a unui fruct (g)
Fermitate fruct
(kgf/cm2)Substanta uscata
(%)Aciditate titrabila
(ac. malic/100 ml)Greutatea medie
a unui fruct (g)

212 
 Tabel 11.4. Valorile coeficiențilo r de corelație simpli între e lementele de calitate ale fructelor la
cais
Table 11.4 .Values of simple co rrelation coefficients between q uality elements of the fruits to
apricot
Elemente analizate Greutatea
medie a
unui fruct
(g)Aciditate
titrabila (ac.
malic/100
ml)Substanta
uscata (%) Fermitate
fruct
(kgf/cm2)
Greutatea medie a unui fruct ( g) 1 0,664(**) 0,809(**) 0,598(**)
Aciditate titrabila (ac. malic/100 ml) 0,664(**) 1 0,847(**) 0,846(**)
Substanta uscata (%) 0,809(**) 0,847(**) 1 0,745(**)
Fermitate fruct (k gf/cm2) 0,598(**) 0,846(**) 0,745(**) 1
** Corelația este semnificat ivă la un nivel de 0,01%

Figura 11.4. Reprezentarea grafică a corelațiilor între element ele calității la cais
Figure 11.4. Graphical representa tion of correla tions between q uality elements to apricot

Fermitate fruct
(kgf/cm2)Substanta uscata (%) Aciditate titrabila
(ac. malic/100 ml)Greutatea medie a
unui fruct (g)
Fermitate fruct
(kgf/cm2) Substanta uscata (%)Aciditate titrabila
(ac. malic/100 ml)Greutatea medie a
unui fruct (g)

213 
 11.3. CORELAȚII ÎNTRE ELEMEN TELE SPECIFICE ANALIZEI
ECONOMICE
11.3.1. CORELAȚII ÎNTRE ELEMENTELE S PECIFICE ANALIZEI ECONOMICE LA
MĂR
Au fost realizate o serie de corelații între elementele privind eficiența economică cu
referire la: producția de fructe (t/ha), venituri (lei/ha), che ltuieli (lei/ha), profit (lei/ha) și rata
rentabilitatii (%) (Tabel 11.5).
Din tabelul 11.5 rezultă că la specia măr toate elementele de n atură economică analizate
se corelează semnificativ între e le. Valori mai mici ale coefic ienților de corelație simpli (r), deși
sunt încadrați la puternic semn ificativi, există între producți a de fructe și rata rentabilității
(0,549**) și între cheltuielile tot ale și rata r entabilității (0,601**) (Tabel 11.5).

Tabel 11.5. Valorile coeficiențilo r de corelație simpli între e lementele specifice analizei
economice la specia măr
Table 11.5. Values of simple co rrelation coefficients between s pecific elements of economical
analysis to apple

Elemente analizate Producția de
fructe (t/ha) Venituri
(lei/ha) Cheltuieli
(lei/ha) Profit
(lei/ha) Rata
rentabilității
(%)
Produc ția de fructe (t/ha) 1 0,828(**) 0,970(**) 0,651(**) 0,549(**)
Venituri (lei/ha) 0,828(**) 1 0,875(**) 0,959(**) 0,910(**)
Cheltuieli (lei/ha) 0,970(**) 0,875(**) 1 0,703(**) 0,601(**)
Profit (lei/ha) 0,651(**) 0,959(**) 0,703(**) 1 0,987(**)
Rata rentabilită ții (%) 0,549(**) 0,910(**) 0,601(**) 0,987(**) 1
** Corelația este semnifi cativă la un nivel de 0,01%

Coeficienți de corelație mari se observă între producția de fru cte (t/ha) și veniturile
(lei/ha) (0,828**), între producția de fructe (t/ha) și cheltui elile (lei/ha) (0,970**), între cheltuieli
(lei/ha) și venituri (lei/ha) (0,875**), între venituri și prof it (0,959**), între venituri (lei/ha) și
rata rentabilității (%) (0,910**), în tre profit (lei/ha) și rat a rentabilității (%) (0,987**) (Figura
11.5).

214 
 
Figura 11.5. Reprezentarea grafică a corelațiilor între element ele specifice analizei economice la
specia măr
Figure 11.5 .Graphical representa tion of correla tions between s pecific elements of economical
analysis to apple

11.3.2. CORELAȚII ÎNTRE ELEMENTELE S PECIFICE ANALIZEI ECONOMICE LA
CAIS

La specia cais se constată corelații semnificative la un nivel de 0,01% între aproape toate
elementele economice analizate, astfel: producția de fructe est e corelată cu veniturile totale
(lei/ha) prin coeficientul de corelație 0,818(**), cu cheltuiel ile totale (lei/ha) 0,947(**) și cu
profitul (lei/ha) 0,585(**). Corel ație mai slabă există între p roducția de fructe (t/ha) și rata
rentabilității (%) prin coeficientul 0,416(*). Veniturile (lei/ ha) se corelează semnificativ cu toate
elementele analizate: cheltuieli le totale (lei/ha) 0,750(**), c u profitul (lei/ha) 0,934(**) și cu rata
rentabilității (%) 0,832(**) (Tabel 11.6). Seminificație puter nică există între profit (lei/ha) și
rata rentabilității prin existen ța unui coeficient ridicat de c orelație de 0,969( **). (Tabel 11.6). Rata
rentabilitatii
(%)Profit (lei/ha) Cheltuieli
(lei/ha)Venituri
(lei/ha)Productia de
fructe (t/ha)Rata
rentabilitatii
(%) Profit (lei/ha)Cheltuieli
(lei/ha)Venituri
(lei/ha)Productia de
fructe (t/ha)

215 
 
Tabel 11.6. Valorile coeficiențilo r de corelație simpli între e lementele specifice analizei
economice la specia cais
Table 11.6. Values of simple co rrelation coefficients between s pecific elements of of economical
analysis to apricot

Elemente analizate Producția de
fructe (t/ha) Venituri
(lei/ha) Cheltuieli
(lei/ha) Profit
(lei/ha) Rata
rentabilității
(%)
Produc ția de fructe (t/ha) 1 0,819(**) 0,947(**) 0,585(**) 0,416(*)
Venituri (lei/ha) 0,819(**) 1 0,750(**) 0,934(**) 0,832(**)
Cheltuieli (lei/ha) 0,947(**) 0,750(**) 1 0,464(*) 0,268
Profit (lei/ha) 0,585(**) 0,934(**) 0,464(*) 1 0,969(**)
Rata rentabilită ții (%) 0,416(*) 0,832(**) 0,268 0,969(**) 1
** Corelația este semnifi cativă la un nivel de 0.01%

Corelație slabă a cheltuielilor totale (lei/ha) există cu profi tul (lei/ha) (0,464*) dar și cu
rata rentabilității ( %) (0,268) (Figura 11.16).

Figura 11.6. Reprezentarea grafică a corelațiilor între element ele specifice analizei economice la
cais
Figure 11.6. Graphical representa tion of correla tions between s pecific elements of economical
analysis to apricot Rata
rentabilitatii
(%)Profit (lei/ha) Cheltuieli
(lei/ha)Venituri
(lei/ha)Productia de
fructe (t/ha)Rata
rentabilitatii
(%) Profit (lei/ha)Cheltuieli
(lei/ha)Venituri
(lei/ha)Productia de
fructe (t/ha)

216 
 CAPITOL XII. CONCLUZ II ȘI RECOMANDĂRI
CHAPTER XII. CONCLUSIONS AND RECOMMENDATIONS
Calitatea apei de irigat
► În urma efectuării analizei apei s-a constatat un pH de 7,20, ceea ce presupune că
folosirea îndelungată a apei de irigare ar putea conduce în tim p la compactarea la suprafața
solului, dacă irigarea s-ar face prin brazde sau inundare, iar prin distribuirea apei prin picurare
aceste riscuri sunt mult diminuate.
► În ceea ce privește conținutul de oxigen dizolvat (O 2) a rezultat 7,4 mg /l încadrându-se
la limita satisfăcătoare (7 – 14 mg/l) pentru dezvoltarea norma lă a plantelor.
► Conținutul total de săruri exprimat în reziduu mineral fix (mg/ l) al apelor folosite la
irigarea culturilor conțin fr ecvent 100 – 500 mg/l săruri solub ile, în cazul apei analizate
obținându-se o valoar e de 358,98 mg/l. În situ ația în care mine ralizarea totală a apei nu depășește
pe cea normală, apa utilizată se pr etează pentru irigarea cultu rilor pomicole.
► Microelemente (Fe, Cu, Zn, Mn, Mg) se găsesc în limitele admise neavând o influență
dăunătoare asupra plantelor.
Cadastrul zonei cercetate rezultate din analiza profilului de s ol
► Datele analitice ale densității aparente (DA – g/cm
3) și cele ale porozității totale (PT –
% v/v) încadrează preluvosolul roșcat tipic de la Moara Domneas că de la slab tasat la suprafața
profilului de sol (cele afectate de lucrările agricole curente) , la moderat tasat pe adâncimea 30-52
cm (respectiv orizonturile Am și AB) și puternic tasat în orizo ntul argic Bt (55-90 cm). Excepție
fac orizonturile din baza profilulu i, care sunt moderat tasate.
► Profilul de sol analizat are o textură mijlocie (lut prăfoasă ș i respectiv lut medie) în
primele două orizonturi de la su prafața solului (Ap și respecti v Apt, 0-29 cm), datorită
predominanței fracțiunii granulometrice de dimensiunea nisipulu i fin (0,2-0,02 mm) a cărui
valoare este de 38,2 %. Valorile nisipului fin scad treptat pe profil până la nivelul suborizontului
Bt1, după care cresc din nou spre baza orizontului argic Bt 3 (38,0%) .  
► Praful (0,02-0,002mm) descrește treptat spre baza profilului, v alorile înscriindu-se în
limitele (27,5 – 30,6 %).
► Fracțiunea coloidală (argila < 0,002 mm) are o tendință general ă specifică solurilor cu
orizont argic, respectiv de creștere din orizontul de suprafață (30,6 %) până la nivelul orizontului
Bt1 (38,8 %), după care descrește treptat spre baza profilului (un de ajunge la 34,3 %). Această
diferențiere texturală pe profil este reflectată și de valoarea mare a Idt (indicelui de diferențiere
texturală = argila din Bt / argila din Ap) care este 1,3.

217 
 ► Valorile pH-ului sunt cuprinse în intervalul 5,82 – 6,19 (unită ți pH). Cea mai mică
valoare a pH-ului (5,82) a fost î nregistrată în orizontrul tas at Apt (16 – 29 cm). Aceste valori
indică o reacție sla b acidă a solului.
► Conținutul de humus este mic (1,20 – 2,10 %) în partea superioa ră a profilului de sol
(0 – 72 cm, corespunzători secven ței de orizonturi Ap-AB) și ex trem de mic (0,36 – 0,60 %) în
baza profilului (72 – 150 cm).
► Studiul proprietăților de schimb cationic pun în evidență faptu l că suma bazelor
schimbabile (SB) are valori mici în primele două orizonturi de suprafață Ap și respectiv Apt
(13,61 me/100 g sol și respectiv 13,39 me/100 g sol) și mijloci i în toate celelalte orizonturi
pedogenetice, valori care se înscriu în limitele 15,98 – 22,03 me/100 g sol (maxima fiind atinsă în
orizontul de tranziție AB, 40-72 cm).
► Aciditatea hidrolitică (Ah) descrie o curbă descrescătoare pe p rofil, de la suprafață
spre baza acestuia, valorile s ale fiind mari (6,57 și respectiv 6,33 me/100 g sol) în primele două
orizonturi de la suprafața solului (Ap și Apt, 0-29 cm) și mijl ocii (4,30 me/100 g sol) în Am (29-
40 cm) mici (2,60 me/100 g sol) în AB (40 – 72 cm) și foarte mi ci (1,70 me/100 g sol) în
orizontul argic Bt.
► Datele analitice ale N, P, K arată gradul de aprovizionare a so lului cu elemente
importante pentru nutriția plante lor. Valorile azotului total ( Nt) sunt mici (0,113 – 0,118 %) în
primele două orizonturi Ap și Apt (0-29 cm) și foarte mici (0,0 55 – 0,088 %) în celelalte două
orizonturi analizate (Am și AB – 29-72 cm), oglindind o stare f oarte scăzută de asigurarea solului
cu Nt.
► Valorile fosforului mobil sunt asemănătoare cu cele ale Nt, fii nd mici (10 – 12%) în
primele două orizonturi Ap și Apt (0-29 cm) și foarte mici (3 – 5%) în celelalte două orizonturi
analizate (Am și AB – 29-72 cm), r eflectând starea foarte scăzu tă de asigurarea solului și cu P.
► Valorile potasiului mobil sunt mici (78 – 94 mg/kg), indică sta rea foarte scăzută de
asigurarea solului și cu K .
Bonitarea terenurilor agricole ale zonei cercetate
► Pentru teritoriul cercetat, pentru categoria de folosință livad ă, nota de bonitare este 63,
încadrând teritoriul studiat în clasa a II-a de calitate.  
În ceea ce privește notele de bonitare pentru speciile luate în considerare, situația se
prezintă astfel:
► pentru măr, nota de bonitare est e 58, fiind la limita superioar ă a clasei a III-a de
calitate (care este între 41 – 60 de puncte);

218 
 ► pentru cais, nota de bonitare este 64, încadrându-se în clasa a II-a de calitate, la limita
inferioară a acesteia (care este între 61 – 80 de puncte)  
Efectul irigației prin picurare asupra proprietăților fizice al e solului
► La speciile măr și cais, valorile densității aparente (DA) care reflectă starea de
așezare (afânare sau tasare) a solului la varianta neirigat (b 1) pe adâncimea 0 – 20 cm solul este
moderat afânat – slab tasat, iar pe adâncimea 20-40 cm este mo derat tasat. În varianta b2
(irigat) pe adâncimea 0-20 cm – slab afânat netasat și slab tas at, iar pe adâncimea 20-40 cm solul
este moderat tasat .
Rezultă că odată cu adâncimea crește și nivelul de tasare pe am bele variante
experimentale privind regimul hi dric. Creșterea densității apar ente pe adâncimea 20-40 cm este
strâns condiționată de creșterea conținutului de argilă pe prof ilul solului.

► În ceea ce privește caracterizarea solului sub aspectul porozității totale (PT)
La măr, pe adâncimea 0-20 cm în varianta b1 (neirigat) porozitatea este mare iar pe
stratul 20-40 cm, varianta b1 (neirigat) aceasta este mică. În varianta b2 (irigat) pe adâncimea
0-20 cm porozitatea este mijlocie și pe 20-40 cm este mică.
La cais, pe stratul de la suprafața solului 0-20 cm – varianta b1 (neirigat) porozitatea este
mijlocie – foarte mare; pe adâncimea 20-40 aceasta este mică. În varianta varianta b2 (irigat) pe
adâncimea 0-20 cm porozitatea este mijlocie – mare și pe nivelu l 20-40 cm este mică.
În concluzie, se poate afirma că prin aplicarea irigației se po ate constata o micșorare a porozității
totale a solului pe adâncime da torită compactării solului în pr ofunzime.

► Sub aspectul gradului de tasare al solului (GT), se poate concluziona că solul pe care
sunt amplasate livezile de măr și cais se încadrează în categor ia unui sol netasat în partea
superioară a solului.
La măr în varianta b1 (neirigat) pe adâncimea 0-20 cm slab tasa t si pe 20-40 cm afânat în
timp ce în varianta b2 (irigat) pe adâncimea 0-20 solul este ne tasat iar pe 20-40 cm acesta este
afânat.
La cais în varianta b1 (neirigat) pe adâncimea 0-20 cm solul es te afânat – slab tasat și pe
20-40 cm este afânat – netasat în timp ce în varianta b2 (irig at) pe adâncimea 0-20 solul este
netasat – slab tasat iar pe 20-40 c m acesta este afânat – netas at.

Efectul irigației prin picurare asupra proprietăților chimice a le solului

219 
 ► Din punct de vedere al conținut ului în săruri solubile a solul ui (mg/100g sol), la măr și
cais, au rezultat valori cupri nse între 32 și 36 mg/100g sol, u niform repartizate pe toate variantele
experimentale studiate, cores punzătoare unui sol nesalinizat.
► Cantitatea de azot pe care plantele o au la dispoziție (N-NH 4 + N-NO 3), rezultând un
conținut în N foarte scăzut la toate variantele studiate, mult sub pragul superior al etalonului de
40 ppm la ambele specii studiate. Din comparația între variant ele regimului hidric, rezultă că la
b2 (irigat) conținutul în N prezi ntă o ușoară creștere, specifi că fiecărui soi.
► Valorile foarte mici ale conținutului în azot la măr și cais c onduc la slaba asigurare a
solului cu azot si recomandarea aplicării îngrașămintelor pe ba ză de N.
► Valorile fosforului accesibil (mobil)
La măr, valorile fosforului accesibil s-au situat în varianta b 2 (irigat) pe adâncimea 0 – 20
cm la mijlocie la Romus 3 și Generos si la un nivel mare la soi ul Ionathan, iar pe adâncimea 20 –
40cm a fost mică. În varianta b1 (neirigat) pe adâncimea 0-20 c m s t a r e a d e a s i g u r a r e a f o s t
mijlocie la soiul Ionathan si mică la Romus 3 și Generos, iar p e 20-40cm valoarea a fost mică.
La cais, valorile fosforului acc esibil (mobil) arată o asigurar e mică și foarte mică, astfel:
în varianta b2 (irigat) pe 0 – 20 cm – mică, doar la Tudor – mi jlocie, iar pe adâncimea 20 – 40 cm
– foarte mică, doar la Tudor – mijlocie. În varianta b1 (neirig at) pe stratul 0-20 cm nivelul de
asigurare a fost mic, doar la Tudor – mijlociu și pe 20-40 cm – mic, doar la Comandor – foarte
mic.
► Asigurarea cu K+ accesibil (mobil)
La ambele specii studiate, aprecierea stării de asigurare a sol ului cu K+ accesibil (mobil) a fost
făcută pe baza valorilor obținute pentru stratul 0 – 40 cm, val ori care se înscriu în limitele 25 – 40
ppm, reprezentând o asigurare scăzută a solului cu acest elemen t.

Bonitarea terenurilor agricole ale zonei cercetate
► Pentru teritoriul cercetat, pentru categoria de folosință livad ă, nota de bonitare este 63,
încadrând teritoriul studiat în clasa a II-a de calitate.  
În ceea ce privește notele de bonitare pentru speciile luate în c o n s i d e r a r e , s i t u a ț i a s e
prezintă astfel:
► pentru măr, nota de bonitare est e 58, fiind la limita superioar ă a clasei a III-a de
calitate (care este între 41 – 60 de puncte);
► pentru cais, nota de bonitare este 64, încadrându-se în clasa a II-a de calitate, la limita
inferioară a acesteia (care este între 61 – 80 de puncte)  
Efectul irigației prin picurare asupra proprietăților fizice al e solului

220 
 ► La speciile măr și cais, valorile densității aparente (DA) care reflectă starea de
așezare (afânare sau tasare) a solului la varianta neirigat (b 1) pe adâncimea 0 – 20 cm solul este
moderat afânat – slab tasat, iar pe adâncimea 20-40 cm este mo derat tasat. În varianta b2
(irigat) pe adâncimea 0-20 cm – slab afânat netasat și slab tas at, iar pe adâncimea 20-40 cm solul
este moderat tasat .
Rezultă că odată cu adâncimea crește și nivelul de tasare pe am bele variante
experimentale privind regimul hi dric. Creșterea densității apar ente pe adâncimea 20-40 cm este
strâns condiționată de creșterea conținutului de argilă pe prof ilul solului.

► În ceea ce privește caracterizarea solului sub aspectul porozității totale (PT)
La măr, pe adâncimea 0-20 cm în varianta b1 (neirigat) porozitatea este mare iar pe
stratul 20-40 cm, varianta b1 (neirigat) aceasta este mică. În varianta b2 (irigat) pe adâncimea
0-20 cm porozitatea este mijlocie și pe 20-40 cm este mică.
La cais, pe stratul de la suprafața solului 0-20 cm – varianta b1 (neirigat) porozitatea este
mijlocie – foarte mare; pe adâncimea 20-40 aceasta este mică. În varianta varianta b2 (irigat) pe
adâncimea 0-20 cm porozitatea este mijlocie – mare și pe nivelu l 20-40 cm este mică.
În concluzie, se poate afirma că prin aplicarea irigației se po ate constata o micșorare a porozității
totale a solului pe adâncime da torită compactării solului în pr ofunzime.

► Sub aspectul gradului de tasare al solului (GT), se poate concluziona că solul pe care
sunt amplasate livezile de măr și cais se încadrează în categor ia unui sol netasat în partea
superioară a solului.
La măr în varianta b1 (neirigat) pe adâncimea 0-20 cm slab tasa t si pe 20-40 cm afânat în
timp ce în varianta b2 (irigat) pe adâncimea 0-20 solul este ne tasat iar pe 20-40 cm acesta este
afânat.
La cais în varianta b1 (neirigat) pe adâncimea 0-20 cm solul es te afânat – slab tasat și pe
20-40 cm este afânat – netasat în timp ce în varianta b2 (irig at) pe adâncimea 0-20 solul este
netasat – slab tasat iar pe 20-40 c m acesta este afânat – netas at.

Efectul irigației prin picurare asupra proprietăților chimice a le solului
► Din punct de vedere al conținut ului în săruri solubile a solul ui (mg/100g sol), la măr și
cais, au rezultat valori cupri nse între 32 și 36 mg/100g sol, u niform repartizate pe toate variantele
experimentale studiate, cores punzătoare unui sol nesalinizat.
► Cantitatea de azot pe care plantele o au la dispoziție (N-NH 4 + N-NO 3), rezultând un
conținut în N foarte scăzut la toate variantele studiate, mult sub pragul superior al etalonului de

221 
 40 ppm la ambele specii studiate. Din comparația între variant ele regimului hidric, rezultă că la
b2 (irigat) conținutul în N prezi ntă o ușoară creștere, specifi că fiecărui soi.
► Valorile foarte mici ale conținutului în azot la măr și cais c onduc la slaba asigurare a
solului cu azot si recomandarea aplicării îngrașămintelor pe ba ză de N.
► Valorile fosforului accesibil (mobil)
La măr, valorile fosforului accesibil s-au situat în varianta b 2 (irigat) pe adâncimea 0 – 20
cm la mijlocie la Romus 3 și Generos si la un nivel mare la soi ul Ionathan, iar pe adâncimea 20 –
40cm a fost mică. În varianta b1 (neirigat) pe adâncimea 0-20 c m s t a r e a d e a s i g u r a r e a f o s t
mijlocie la soiul ionathan si mică la romus 3 și generos, iar p e 20-40cm valoarea a fost mică.
La cais, valorile fosforului accesibil (m obil) arată o asigurare mică și foarte mică, astfel:
în varianta b2 (irigat) pe 0 – 20 cm – mică, doar la Tudor – mi jlocie, iar pe adâncimea 20 – 40 cm
– foarte mică, doar la Tudor – mijlocie. În varianta b1 (neirig at) pe stratul 0-20 cm nivelul de
asigurare a fost mic, doar la Tudor – mijlociu și pe 20-40 cm – mic, doar la Comandor – foarte
mic.
► Asigurarea cu K+ accesibil (mobil)
La ambele specii studiate, aprecierea stării de asigurare a sol ului cu K+ accesibil (mobil) a fost
făcută pe baza valorilor obținute pentru stratul 0 – 40 cm, val ori care se înscriu în limitele 25 – 40
ppm, reprezentând o asigurare scăzută a solului cu acest elemen t.

Influența nivelului de iriga re asupra înălțimii pomului
► La măr, caracteristica înălțimea pomului a fost influențată de regimul de irigare cu
limite între 2,87 și 4,00 m în varianta neirigat (b1) și între 3,33 și 4,58 m în varianta irigat (b2),
asigurându-se diferențe semnif icative din punct de vedere stati stic.
► La cais, influența regimului hidric asupra înălțimii pomului es te una semnificativă la
toate variantele experimentale folosite, mai puțin la varianta Tudor nefertilizat (c1), care prezință
o diferență de creștere de 0,25 m între varianta irigat (b2) și neirigat (b1), dar nesemnificativă
din punct de vedere statistic. Influența nivelului de irigare asupra volumului coroanei la cai s
► Indicatorul biologic volumul coroanei (m
3) este influențat semnificativ de aplicarea
factorului experimental regimul hidric, cea mai mare diferență între cele două regimuri hidrice
(b1, b2) fiind de 1,88 m3 în cazul variantei Tudor fertilizat (c2) de la 8,37 m3 la 10,25 m3. La
celelalte două soiuri, diferențele între regimul de apă aplicat asupra volumului coroanei este de
0,62 m3 și 0,84 m3 la Dacia și de 1,26 m3 și 1,31 m3 la Comandor în funcție de factorul
experimental nivelul de fertilizare (c).

222 
 
Influența nivelului de iriga re asupra indicelui de formă al cor oanei la cais
► Influența regimului hidric asupr a indicelui forma coroanei la c ais este în mare parte
destul de mică și neasigurată din punct de vedere statistic, ce ea ce întărește ipoteza că acest
indice este specifi c fiecărui soi.
Influența nivelului de irigare asupra suprafeței secțiunii trun chiului (SST)
► La măr, creșterea în vigoare pri n indicatorul suprafața secțiun ii trunchiului nu a
înregistrat diferențe cu semnificație statistică decât în cazul soiului Ionathan în ambele variante
ale regimului hidric (b) administrat.
► La cais, creșterea suprafaței se cțiunii trunchiului sub influen ța factorului hidric este
una semnificativă, diferențe semnificative înregistrand toate v ariantele de lucru, mai puțin
varianta Dacia nefertilizat (c1) cu o diferență mică, nesemnifi cativă între irigat (b2) și neirigat
(b1) de doar 12,6 cm
2.
Influența nivelului de ferti lizare asupra înălțimii pomului
► La măr, nivelul de fertilizare a influențat semnificativ crește rea în înălțime a pomului
doar la soiul Romus 3 atât în varianta neirigat (b1) dar și în varianta irigat (b2), la celelalte soiuri
diferențele fiind extrem de mici și nesemnificative.
► La cais, nivelul de fertilizare a influențat semnificativ creșt erea în înalțime a pomului
la soiul Comandor în ambele variante de irigare (b1 și b2) iar la soiul Dacia doar în varianta
irigat (b2). La celelalte variant e experimentale diferențele su nt mici și în consecință
nesemnificative din punct de vedere statistic. Influența nivelului de fertiliz are asupra volumului coroanei la cais
► Volumul coroanei poate fi influențat de nivelul de fertilizare cu diferențe destul de
mici dar asigurate din punct de vedere statistic la un nivel de 0,05%.

Influența nivelului de fertiliz are asupra indicelui de formă al coroanei la cais
Indicatorul biologic forma coroanei este influențat pozitiv de nivelul de fertilizare doar în
cazul soiului Tudor pe ambele variante ale regimului hidric (b1 și b2), cu diferențe mici ale
indicelui de 0,5 și 0,3.

Influența nivelului de fertiliz are asupra suprafeței secțiunii trunchiului (SST)

223 
 ► La măr, creșterea suprafaței secțiunii trunchiului nu este infl uențată de factorul
experimental nivelul de fertilizare, doar într-o foarte mică mă sură la soiul Ionathan în varianta
irigat (b2).
► La cais, fertilizarea foliară cu Cropmax 0,1% a influențat în g eneral creșterea în
grosime a trunchiului pe vari antele de lucr u folosite.
Influența soiului asupr a înălțimii pomului
► La măr, în varianta irigat (b2), cea mai mică înălțime a pomulu i o manifestă soiul
Romus 3, celelalte soiuri având înălțimi asemănătoare, astfel c ă diferență semnificativă există
între soiurile Generos și Ionathan față de Romus 3.
► La cais, înălțimea pomului fii nd caracteristică de soi, unele s oiuri fiind mai viguroase,
așa cum este cazul soiului Tudor, cu înălțime medie în variant a martor b1c1 de 5,05 m, iar altele
mai puțin viguroase cum este cazul soiului Dacia cu înălțime me die de 4,12 m. Creșterea în
înălțime a pomului are loc pe mă sură ce au fost aplicați factor ii experimentali neirigat+fertilizat
(b1c2), irigat+nefertilizat (b2c 1) și irigat+fertilizat (b2c2).
Influența soiului asupra vol umului coroanei la cais
► Volum mic al coroanei are soiul Comandor în varianta martor (b1 c1Mt) de doar 4,75
m
3 comparativ cu înălțimea de 8,60 m la soiul Tudor la aceiași va riantă experimentală. Pe
măsura aplicării factorilor experimentali soiul Dacia își măreș te volumul coroanei cu 0,94 m3,
soiul Tudor cu 1,65 m3, iar soiul Comandor cu 1,81 m3, între varianta b1c1Mt (neirigat +
nefertilizat) și b2c2 (ir igat + fertilizat).
Influența soiului asupra indicelui de formă al coroanei la cais
► Forma coroanei fiind specifică fiecărui soi, indicele de formă nu suferă modificări
semnificative odată cu aplicarea factorilor experimentali. Soiu l cu indice corespunzător unei
forme de coroană sferică este Dacia cu valori cuprinse între 1, 057 și 1,091. Indice de formă
specific unei coroane sferice u șor alungită aparține soiului Co mandor cu valori între 1,189 și
1,218 iar unuia de peste 1,4, respectiv între 1,453 și 1,509 îi corespunde o coroană piramidală, în
speță soiului Tudor
.
Influența soiului asupra suprafeț ei secțiunii trunchiului (SST)
► La măr, vigoarea de creștere a po mului fiind caracteristică de soi a aratat că pe măsura
aplicării factorilor experimentali, suprafața secțiunii trunchi ului a prezentat creșteri ușoare. Soiul

224 
 cu cea mai mare suprafață a secț iunii trunchiului o are soiul G eneros la diferență semnificativă
atât față de Ionathan cât și de Romus 3.
► La cais, suprafața secțiunii trunchiului a crescut pe măsură ce s-au aplicat factorii
experimentali, determinând diferențe semnificative între soiul Tudor cu cea mai mare suprafață a
secțiunii trunchiului față de celelalte două soiuri, care au pr ezentat ușoare creșteri, însă, fără
diferențe de ordin statistic.

Influența nivelului de irigare asupra producției de fructe (t/h a)
► Aplicarea irigației are o influe nță semnificativă asupra produc ției de fructe atât în
condiții de nefertilizare (c1) d ar și in condiții de fertilizar e cu Cropmax 0,1% (c2) prin diferențe
asigurate din punct de vedere stat istic la ambele specii studia te.

Influența nivelului de irigare asupra indicelui de productivita te
► Din analiza indicelui de productivitate la măr rezultă că facto rul experimental irigarea
prin picurare (b2) prezintă creșteri semnificative față de vari anta martor neirigat (b1c1Mt) la
toate variantele experi mentale studiate.
► La cais, indicele de productivitate determinat prin raportarea producției medii kg/pom
la suprafața secțiunii trunchiului, ne face să concluzionăm că doar în cazul soiului Dacia au fost
diferențe semnificative.

Influența nivelului de fertiliz are asupra producției de fructe (t/ha)
► La măr, nivelul de fertilizare nu influențează direct și semnif icativ producția de fructe
(t/ha) la măr pe cele două varian te experimentale ale regimului hidric.
► La cais, sub influența nivelului de fertilizare producția de fr ucte realizează mici
sporuri de producție dar insuficie nte pentru a putea fi semnifi cative din punct de vedere statistic.

Influența nivelului de fertiliz are asupra indicelui de producti vitate
► La măr, nivelul de fertilizare (c1,c2) expresează diferențe sem nificative din punct de
vedere statistic asupra indicel ui de productivitate la soiurile R om u s 3 ș i G e n e r o s , d e ș i v a l o r i c
acestea sunt destul de mici. La soiul Ionathan nu se disting di ferențe de ordin statistic în ceea ce
privește influența factorului e xperimental nivelul de fertiliza re asupra indicelu i de productivitate.
► La cais, nivelul de fertilizare a influențat semnificativ indic ele de productivitate, în
ceea ce privește aplicarea fertiliz antului foliar Cropmax 0,1% doar în cazul soiului Dacia, între
celelalte două soiuri neasigurându- se diferențe de ordin statis tic.

225 
 
Influența soiului asupra pro ducției de fructe (t/ha)
► Producția de fructe (t/ha) obținută la măr a crescut pe măsura aplicarii fertilizării și a
regimului hidric, cel mai productiv soi fiind ΄Generos΄, care a înregistrat în plus o cantitate de 8
t/ha de la 12,5 t/ha în varianta b1c1Mt (neirigat + nefertiliza t) la 20,5 t/ha la b2c2 (irigat +
fertilizat) iar soiul ΄Romus 3 ΄ și-a dublat producția de la 9,0 t/ha la varianta martor (b1c1Mt) la
18,3 t/ha în varianta irigat + fer tilizat (b2c2). Diferențele s emnificative apar între varianta martor
(b1c1Mt) și varianta iri gat + fertilizat (b2c2).
► Și la cais producția de fructe crește gradual odată cu administ rarea factorilor
experimentali, diferențe ale pr oducției de fructe (t/ha) între variantele experimentale b1c1 Mt
(neirigat + nefertilizat) și b2c2 (irigat + fertilizat) sunt c uprinse între 3,89 t/ha la soiul
΄Comandor΄, 3,9 t/ha la soiul ΄ Tudor΄ și 4,75 t/ha la soiul ΄Da cia΄.
Influența soiului asupra indi celui de productivitate
► La măr, influența soiului asupr a indicelui de productivitate re zultă din reprezentarea
grafică de mai jos care prezintă diferențe asigurate statistic la un nivel de 0,05%, cu creșteri
odată cu aplicarea factorilor experimentali. Cel mai mare indic e de productivitate îl are soiul
Romus 3 în varianta irigat + fertilizat (b2c2) de 0,662, urmat de soiul Ionathan cu 0,546 și
Generos cu 0,502.
► La cais, diferențe asigurate stat istic în ceea ce privește infl uența soiului asupra
indicelui de productivitate au rezultat la varianta b2c2 (iriga t + fertilizat), așa încât cel mai mare
indice de productivitate îl are soiul Dacia 0,192, urmat de Com andor cu 0,109 și de Tudor cu
0,070. Influența nivelului de iriga re asupra greutății fructelor
► Factorul experimental regimul hidric a avut un efect pozitiv as upra greutății fructelor
(g), asigurându-se diferențe de ordin statistic pentru un nivel de 0,5% la varianta irigat (b2) față
de varianta neirigat (b1), l a ambele specii studiate.
Influența nivelului de irigare asupra acidității titrabile
► La măr, aciditatea titrabilă (a cid malic/100 ml) a fost influen țată semnificativ în
varianta irigat (b2) față de varianta neirigat (b1), deși valo rile limită au fost destul de mici,
începând de la 0,406 până la 0,588 acid malic/100 ml. Conținut mai mare al acidității se observă
în variantele fertilizate (c2) f ață de variantele nefertilizate (c1).

226 
 ► La cais, conținutul în aciditatea titrabilă a fost influențat d e factorul regimul hidric,
chiar dacă diferențele au fost uneori mici, dar asigurate din p unct de vedere statistic.
Influența nivelului de iri gare asupra substanței uscate
► Conținutul în substanță uscată ( %) a fost influențat semnificat iv de regimul hidric,
crescând progresiv odată cu aplic area factorului experimental n ivelul de fertilizare, la ambele
specii studiate.
Influența nivelului de ir igare asupra fermității
► La măr, fermitatea fructelor a fost influențată pozitiv de fact orul experimental irigat
(b2) față de factorul experiemnta l neirigat (b1), pe variantele fertilizat (c2) și nef ertilizat (c1), dar
foarte mult influențat de particularitatea soiurilor.
► La cais, influența factorului irigat (b2) asupra fermității pul pei nu a fost uniformă pe
variantele experimentale studiat e. Diferențe asigurate din punc t de vedere statistic apar în
varianta Comandor c1 de la 0,33 kgf/cm
2 între b1 și b2 dar și la varianta Dacia c1 cu o diferența
valorică foarte mică de doar 0,07 kgf/cm2.

Influența nivelului de fertiliz are asupra greutății fructelor
► La măr, factorul experimental ni velul de fertilizare (c1, c2) a influențat pozitiv prin
diferențe semnificative ambele variante ale regimului hidric do ar la soiul Generos.
► La cais, caracteristica greutat ea fructului (g) este influențat ă de factorul experimental
nivelul de fertilizare (c) într-o măsură mai mică, prin diferen țe destul de mici, dar asigurate din
punct de vedere statistic.
Influența nivelului de fertiliz are asupra acidității titrabile
► La măr, în general nu sunt înregistrate diferențe mari și stabi le ale influenței nivelului
de fertilizare asupra acidității titrabile, deși apar câteva di ferențe.
► La cais, conținutul în aciditate titrabilă (acid malic/100 ml) este puternic influențat de
aplicarea fertilizării foliare cu Cropmax 0,1%, înregistrând cr eșteri și diferențe semnificative de
ordin statistic.

Influența nivelului de ferti lizare asupra substanței uscate
► La măr, analiza indicatorului biologic substanța uscată a fruct elor (%) în funcție de
nivelul de fertilizare, ne arată că există diferențe asigurate statistic aproape la toate variantele
experimentale. Diferențe mai mici există la soiurile Romus 3 în tre variantele b1c1Mt (neirigat +

227 
 nefertilizat) și b1c2 (neirigat + fertilizat) și la Generos în tre b2c1 (irigat + nefertilizat) și b2c2
(irigat + fertilizat).
► La cais, conținutul în substanț ă uscată este indicatorul biolog ic de mare importanță în
determinarea calităților organoleptice ale fructelor dar și foa rte apreciat de consumatori și este
influențat de factor ul fertilizare.

Influența nivelului de fert ilizare asupra fermității
► La măr, însușirea fermitatea fructului (kgf/cm2) pare a nu fi influențată de factorul
experimental nefertilizat (c1) și fertilizat (c2), doar în cazu l soiului Romus 3, varianta neirigat,
rezultând o diferență substanțială de 1,22 kgf/cm2 între nivelele de fertilizare (c1 și c2).
► La cais, fermitatea fructelor la cele 3 soiuri de cais studiate a fost influențată pozitiv
de aplicarea fertilizantului fo liar Cropmax0,1%, diferențele în tre variantele de lucru folosite pe
nivelele de fertilizare fiind s ituate între 0,07 (Dacia b2) și 0,58 (Tudor b2).

Influența soiului asupra greutății fructelor
► Soiul influențează substanțial caracteristica greutatea fructul ui (g), aceasta fiind
specifică și crește gradual oda tă cu aplicarea factorilor exper imentali cu diferențe asigurate
stastistic, la ambele specii studiate.

Influența soiului asupra ac idității titrabile
► La măr, diferențe semnificative au soiurile Generos și Ionathan cu conținuturi destul
de apropiate în toate variantele de lucru studiate față de soiu l Romus 3, mai puțin în varianta
b1c1 Mt (neirigat + nefertilizat) când nivelul acidității din f ructe este foarte apropiat,
neasigurându-se diferențe statistice.
► La cais, soiurile Dacia și Comandor au un conținut asemănător î n aciditate în toate
variantele experimentale studiate la diferență apreciabilă de s oiul Tudor, față de care sunt
asigurate semnificații pozitive. Influența soiului asupr a substanței uscate
► La măr, soiul Generos are cel ma i mare conținut în substanță us cată în varianta
neirigat (b1), cu 11,65% pe fond nefertilizat (c1) și cu 12,66% pe fond fertilizat (c2). Odată
schimbat regimul de irigare (b2), soiul Ionathan acumulează un conținut mai mare de substanță
uscată decât soiul Generos atât pe fond nefertilizat (c1) cu 12 ,88% cât și pe fond fertilizat (c2) cu
13,63%.

228 
 ► La cais, substanța uscată (%) a crescut semnificativ pentru fie care soi. Diferențele
între variantele experimentale li mită (b1c1 – b2c2) sunt destul de apropiate între cele trei soiuri
studiate, astfel: 2,35% la Dacia, 2,45% la Comandor și 2,67% la soiul Tudor asigurate din punct
de vedere statistic. Influența soiului asupra fermității
Fermitatea este caracteristică fiecărui soi, ea fiind influența tă de aplicarea graduală a
factorilor experimentali, manif estând diferențe semnificative d in punct de vedere statistic.
► La măr, cea mai fermă pulpă o are soiul Generos cuprinsă între variantele limită
(b1c1Mt neirigat + nefertilizat și b2c2 irigat + fertilizat) 4, 43 kgf/cm
2 și 4,76 kgf/cm2, dar și
soiul Romus 3 cu valori cuprinse între 2,89 kgf/cm2 și 4,45 kgf/cm2 .
► La cais, diferențele între variantele experimentale limită (b1c 1 – b2c2) sunt cuprinse
între 0,14 kgf/cm2 la Dacia, 0,49 la Comandor și 0,64 kgf/cm2 la Tudor. La soiul Tudor se
observă că fertilizantul foliar Cropmax 0,1% a avut o influență majoră asupra fermității pulpei
prin trecerea de la o pulpă moale (1,34 kgf/cm2) la o pulpă mijlocie (1,98 kgf/cm2).

Influența factorilor experimentali asupra prețului de cost (lei /ha)

► Cel mai mare preț de cost (lei/ha) calculat pe variantele expe rimentale a reieșit în
varianta b1c1 Mt (neirigat + n efertilizat), acesta scazând odat ă cu aplicarea fertilizării (b1c2), a
irigării (b2c1) și a irigării + fertilizării (b2c2).
► Cele mai mari diferențe cadrul variantelor limită (între b2c2 ș i b1c1Mt) sunt vizibile la
soiul ΄Romus 3΄ cu 511 lei/ha, ΄Ionathan΄ cu 261 lei/ha și ΄Ge neros΄ cu 231 lei/ha, iar la cais
sunt 164 lei/ha la soiul ΄Tudor ΄, urmat de ΄Dacia΄ cu 124 lei/ ha și 35 lei/ha la s oiul ΄Comandor΄.

Influența factorilor experiment ali asupra veniturilor realizate (lei/ha)
► Odată cu administrarea irigării , veniturile (lei/ ha) au crescut , astfel că sunt expresate
diferențe apreciabile și semnificative. Soiul de măr Romus 3 și soiul de cais Dacia înregistrează
venituri mai mari datorate preț ului mai mare de vânzare ale fru ctelor de 2 lei/kg, comparativ cu
al celorlate două soiuri la fi ecare specie care s-au vândut cu 1,5 lei/kg.
►Deși există diferențe valorice, d oar la soiul Generos în varian ta experimentală irigat
(b2) sunt asigurate diferențe se mnificative de ordin statistic între cele două nivele de fertilizare
(c1, c2) în ceea privește veniturile realizate (lei/ha).
►La cais fertilizarea nu influenț ează veniturile (lei/ha) realiz ate.

229 
 ► Venituri (lei/ha) mari asigurat e din punct de vedere statistic la un nivel 0,05% a
realizat soiul ΄Romus 3΄ în vari anta b2c2 (irigat+fertilizat) d e 36600 lei/ha față de celelalte două
soiuri la diferențe de 5850 lei /ha față de ΄Generos΄ și 7650 le i/ha față de ΄Ionathan.
► Cea mai mare creștere a veniturilor a fost de 9500 lei/ha între varianta martor (b1c1
Mt) și varianta irigat+fertilizat (b2c2) la soiul ΄Dacia΄ și de 5850 lei/ha la soiurile ΄Comandor΄ și
΄Tudor΄ la aceleași variante de lucru.

Influența factorilor experiment ali asupra profitului realizat ( lei/ha)
► Regimul hidric influențeză semn ificativ profitul (lei/ha) la am bele specii studiate.
► Nivelul de fertilizare nu influențează în mod direct profitul ( lei/ha), diferențele fiind
mici, insuficiente pentru a putea fi interpretate din punct de vedere statistic la ambele specii
studiate.
► Cel mai substanțial profit (lei/h a) l-a avut soiul ΄Romus 3΄ de 15762 lei/ha cu 12610
lei/ha mai mult decât varianta sa martor (b1c1Mt), cu semnifica ție pozitivă față de celelalte
soiuri. Diferența semnificativă pr ezintă același soi și în vari anta b2c1 (irigat + nefertilizat).
► La cais rezultă că so iul ΄Dacia΄ a fost cel mai rentabil în toa te variantele experimentale
studiate, creșterile fiind progresive și distinct semnificative , ajungând aproape la a dubla suma
între varianta b1c1 Mt (neirigat + nefertilizat) și varianta b2 c2 (irigat + fertilizat).
Influența factorilor experiment ali asupra ratei rentabilității (%)
► Rata rentabilității, indicatorul care ne arată cât de rentabile sunt soiurile studiate sub
impactul factorului experimental regimul de irigare (b2), la mă r rezultă că diferențele sunt mici
și nu sunt asigurate din punct de vedere statistic pentru un ni vel de 0,05% , iar la cais diferențe
pozitive de ordin statistic între regimul hidric aplicat au apă rut doar la varianta Dacia (c2) de
19,6%.
► Factorul fertilizare (c2) nu influențează indicatorul rata rent abilității, deși apar
diferențe mici ele nesemnificat ive din punct de vedere statisti c la ambele specii studiate.
► La măr rata rentabilității semnificativă se obține doar în vari antele irigat (b2c1) cu
procentul de 20,9% și în varianta irigat + fertilizat (b2c2) cu 75,6% la soiul ΄Romus 3΄.

► La cais, în toate variantele de lucru studiate, soiul ΄Dacia΄ a av u t ra ta ren tab i li t ăți i
semnificativă față de celalalte două soiuri și s-a situat între 60,66 neirigat + fertilizat (b1c2) și
80,25% irigat + fertilizat (b2c2), în varianta martor acesta av ând un % al rentabilității foarte
ridicat de 62,4%.
Corelații între elementele de vigoare

230 
 ► La măr se remarcă corelații pozitive semnificative între înălți mea pomului și
suprafața secțiunii trunchiului prin coeficientul de corelație 0,718(**), între înălțimea pomului și
indicatorul producția de fructe (t/ha) prin coeficientul 0,653( **), între suprafața secțiunii
trunchiului și producția de fru cte prin coeficientul 0,444(**) și între producția de fructe și
indicele de productivitate prin c oeficientul de corelație simpl u r = 0,463.
► La cais corelații pozitive semnificative se stabilesc între toa te elementele de vigoare
ale pomului. Se disting corelații pozitive semnificative între înălțimea pomului și toti ceilalți
indicatori: volumul coroanei (0,853**), indicele de formă al co roanei (0,667**), suprafața
secțiunii trunchiului (0,710**). De asemenea, coeficienți de co relație ridicați există între volumul
coroanei și indicatorii de v igoare: indicele de forma (0,833**) , suprafața secțiunii trunchiului
(0,645**) și între suprafața sec țiunii trunchiului și indicele de formă al coroanei (0,391**).
Relația directă între producția d e fructe și indicele de produc tivitate este pusă în evidență de
existența unui coeficient de corelație mediu (0,213**). Între i ndicatorul de vi goare suprafața
secțiunii trunchiului și produc ția de fructe se leagă o corelaț ie semnificativă (0,270**).

Corelații între elementele de calitate ale fructelor
► Între elementele de calitate la măr există corelații semnific ative. Astfel, greutatea
medie a fructelor (g) se corelează cu fermitatea fructului (kgf /cm2) cu un coeficient mare de
0,790**, cu aciditatea titrabilă (acid malic/100 ml) cu un coef icient de 0,455** și cu substanța
uscată printr-un coeficient de 0,440**. Se constată a se stabi li corelații pozitive semnificative
între aciditatea titrabilă (aci d malic/100 ml) și conținutul în substanță uscată 0,725** și cu
fermitatea fructului (kgf/cm2) de 0,308**, dar și între substanța uscată (%) și fermitatea f ructului
(kgf/cm2) cu coeficientul 0,398**.
► La specia cais, coeficienții de corelație calculați s-au remarc at a fi mai ridicați decât la
măr și sunt: greutatea medie a unui fruct (g) cu aciditatea tit rabilă (acid malic/100 ml) 0,664**,
cu substanța uscată (%) 0,809**, cu fermitatea (kgf/cm2 ) 0,598**. D e a s e m e n e a , c o r e l a ț i e
strânsă există între aciditatea titrabilă (acid malic/100 ml) ș i substanța uscată (%) 0,847**, dar și
cu fermitatea fructului (kgf/cm2 ) de 0,846**. Un coeficient strâns de corelație se observă și între
substanța uscată (%) și fermitate (kgf/cm2 ) de 0,745**.
Corelații între elementele spe cifice analizei economice
► La specia măr toate elementele d e natură economică analizate s e corelează
semnificativ între ele. Valori mai mici ale coeficienților de c orelație simpli (r), deși sunt încadrați
la puternic semnificativi, exist ă între producția de fructe și rata rentabilității (0,549**) și între
cheltuielile totale și rata r entabilității ( 0,601**). Coeficie nți de corelație mari se observă între

231 
 producția de fructe (t/ha) și veniturile (lei/ha) (0,828**), în tre producția de fructe (t/ha) și
cheltuielile (lei/ha) (0,970**), între cheltuieli (lei/ha) și v enituri (lei/ha) (0,875**) , între venituri
și profit (0,959**), între venitu ri (lei/ha) și rata rentabilit ății (%) (0,910**), între profit (lei/ha) și
rata rentabilității (%) (0,987**).
► La specia cais se constată corela ții semnificative la un nivel de 0,01% între aproape
toate elementele economice analizate, astfel: producția de fruc te este corelată cu veniturile totale
(lei/ha) prin coeficientul de corelație 0,818(**), cu cheltuiel ile totale (lei/ha) 0,947(**) și cu
profitul (lei/ha) 0,585(**). Corel ație mai slabă există între p roducția de fructe (t/ha) și rata
rentabilității (%) prin coeficientul 0,416(*). Veniturile (lei/ ha) se corelează semnificativ cu toate
elementele analizate: cheltuieli le totale (lei/ha) 0,750(**), c u profitul (lei/ha) 0,934(**) și cu rata
rentabilității (%) 0,832(**). Seminificație puternică există în tre profit (lei/ha) și rata rentabilității
prin existența unui coeficient ridicat de corelație de 0,969(** ).

Ca o concluzie finală putem afirma că pe un sol de tip preluvosol roșcat tipic caracteristic
zonei în care s-au desfășurat ce rcetările, cu însușiri hidrofiz ice bune, irigarea prin picurare, este o
metodă de perspectivă mai ales în plantațiile pomicole irigate unde datorită controlului simplu și
riguros al cantității de apă se e limină pierderile de apă și to todată se evită fenomenul de stres
hidric .
Irigarea prin picurare asociat ă cu fertilizarea foliară cu 0,1% Cropmax este necesară
pentru a crea un mediu nutritiv favorabil în obținerea de produ cții și indicatori de calitate.
Menținerea și sporirea fertilității solurilor irigate este posi bilă dacă în paralel cu aplicarea
rațională a udărilor se efectuează și un program de fertilizare prin administrarea îngrășămintelor
organice și minerale atât la n ivelul solului cât și foliar.

BIBLIOGRAFIE
REFERENCES   
 
1.Ailincăi C., Bucur D., Cîmpeanu S., Ailincăi Despina, 2005. Investigations on the influence of
cropping systems and erosion on yield and soil chemic al characteristics in the Moldavia plain
(North-Eastern Romania) , Bulletin of the University of Agricultural Sciences and Veter inary
Medicine Cluj-Napoca, Vol.61/2005, pg. 298-303, ISSN 1454-2382, Editura Academic Press
2. Ailincăi Despina, Ailincăi C., Bucur D., Cîmpeanu S., Zbanț Maria, Mercuș A., 2005.
Cercetări privind influen ța fertilizării de lung ă durată asupra produc ției de porumb în Câmpia
Moldovei, 7 pg., Lucrări șt. USAMV Iași, vol. 48(1), ISSN 1454-7414, Ed. Ion Ionescu de la
Brad, Iași

232 
 3. Amiri M. E., Fallahi E., Golchin A., 2008. Influence of Foliar and Ground Fertilization on
Yield, Fruit Quality, and Soil, Leaf, and Fruit Mineral Nu trients in Apple , Journal of Plant
Nutrition, Vol.31, Issue 3, pp 515-525

4. Asănică A., Temocico G., Tudor V., Alecu I., Alecu E., 2010. Cultura pomilor fructiferi –
Înființarea livezilor și unele secven țe din tehnologia de cultur ă, Editura Ceres, ISBN 978-973-
40-0888-9, pag.70

5. Bălan V., Topor E., Tudor V., Stănică F., Hoza D., Chira A., Chira L., Marin D.I., Nistor E.,
Asănică A., Corneanu M., Chireceanu C., Oprea M., Ștefan S., 20 08. Caisul și caisele
(monografie), Editura Ceres, ISBN 978-973-40-07997-4, 686 pag

6. Bălan V., Dejeu L., Chira A., Ciofu R., 2003. Horticultura alternativ ă și calitatea vie ții,
Editura GNP Minischool, ISBN 973-85135-9-6, 462 pag
7. Berbecel O., Ciovică N., Roman A.M., Eftimescu M., Mihoc C., Sîrghie A., Catalina G.,
1981. Caracteristicile condi țiilor climatice ale României pentru cultura caisului , Acta
Horticulturae 121 8. Bertschinger L., Henauer U., Lemmenmeier L., Stadler W., Sch umacher R., 1997. Effects of
foliar fertilizers on abscission, fr uit quality and tree gr owth in an integrated apple orchard . Acta
Hort 448:43-50 9.Bucur D, Cîmpeanu S., Ailincai C., Konvalina P., Moudry J., 2 010. Aspects regarding the
energetically efficiency of irrigation of some crops in North-East Romania – A n n a l s F o o d
Science and Technology, Valahia University Press, ISSN 2065-282 8, Vol. 11 (Issue 1), pg. 50-
53 10.Bucur D., Cîmpeanu S., Ailincai C., Mercus Ad., Gurita Ana A ndrea, 2010. Effect of crops
fertilization in the hilly ar ea of the Moldavian Plain – Annals Food Science and Technology,
Valahia University Press , ISSN 2065-2828, Vol. 11 (Issue 2), pg . 55-59
11. Bucur D., Ailincăi C., Ailincă i Despina, Răileanu Roxana, C împeanu S., 2005 – Effects of
long-term fertilization and irri gation on wheat and maize yield cul tivated on slope lands in the
north-eastern Romania, Bulletin of the University of Ag ricultural Sciences and Veterin ary
Medicine Cluj-Napoca, Vol. 61/2005, pg. 294-297, ISSN 1454-2382 , Editura Academic Press,
2005 12. Căpraru F., 2010. Teza de doctorat “ Studiul agroproductivit ății unor soiuri de m ăr cultivate
în diferite sisteme tehnologice în condi țiile ecologice din ba zinul pomicol Bistri ța Năsăud”
13. Canarache A., Dumitru R., 1986. Elemente noi privind elaborarea h ărților pedohidrofizice în
sistemele de îmbun ătățiri funciare, în vederea utiliz ării lor în proiectare și exploatare , Bul. Inf.
A.S.A.S., nr. 16 14. Canarache A., 1992. Fizica solurilor agricole , Editura Ceres, București
15. Canarache A., 1965. Procedeu de apreciere a varia ției rezisten ței solului la arat în raport cu
umiditatea . Analele Secț. Ped., XXXII, 1968, București, pp 99-103
16. Canarache A., 1978. Modifcarea însu șirilor fizice ale solu lui prin afânare adânc ă, Prod.
Vegetală, cereale și plant e tehnice, nr.11, I.C.C.P.T. Fundulea

233 
 
17. Cazacu E. și colab., 1989, Irigații, Ed. Ceres, București
18. Cîmpeanu S., 1995. Bilan environnemental de la fert ilisation avec des déchets agricoles .
Institut National de Recherche s Agronomiques Paris Grignon
19. Cîmpeanu S., I. Jinga, I. Pleșa, C. Ignat, 1995. Cercetări privind influen ța irigării cu ape de
spălare provenite din complexele avicole precum și a fertiliz ării organice asupra produc țiilor de
porumb și soia în condi țiile agriculturii ecologice . Lucrările sesiunii științifice U.S.A.M.V.,
Bucuresti, 1995; 20. Cîmpeanu S., I. Jinga, I. Pleșa, 1996. Cercetări privind influen ța irigației cu ap ă uzată
provenită de la „ROMSUINTEST” Peri ș, și a fertiliz ării organo-minerale asupra produc ției de
porumb boabe . Lucrările sesiunii știin țifice U.S.A.M.V. – București
21. Cîmpeanu S., Jinga I.,2000. Cercetări privind influen ța asupra solului și producției agricole
a irigării cu ape uzate provenite din complexul Romsuintest Peri ș- Lucrarile Sesiunii științifice
USAMV, București 22. Cîmpeanu S., Mărgărit G., 2001 – Influența fertilizării cu nămol de păsări și a irigării cu
apă convențional curat ă asupra produc ției de grâu
, Lucrarile Sesiunii științifice USAMV,
București 23. Cîmpeanu S., I. Ple șa, Al. Ene, 2002. Proiectarea lucr ărilor de iriga ție, desecări – drenaje și
combaterea eroziunii solului. 274 pg., Ed. RELAL, ISBN 97 3-85863-2-1, București

24. Cîmpeanu S., Pleșa I., Ene A., 2002. Proiectarea lucr ărilor de iriga ție, desecări – drenaje și
combaterea eroziunii solului, Ed. RELAL, ISBN 973-85863-2-1
25. Cîmpeanu S., Garbea H., Garbea Ruxandra, 2005. Zonele umede în contextul p ăstrării
biodiversit ății, Lucr. Șt, seria Agronomie , Vol. 48(2), pg. 270-281, ISSN 1454-7414, Editura Ion
Ionescu de la Brad, Iași 26. Cîmpeanu Sorin, Garbea H., Garbea Ruxandra, 2005. Inundatiile din România. Evenimente
din trecut si estim ări provizorii pentru cele produse în 2005 , Lucr. Șt, seria Agronomie, Vol.
48(2), pg. 282-289, ISSN 1454-7414, Editura Ion Ionescu de la B rad, Iași
27. Cîmpeanu S., Bucur D., 2005. Combaterea eroziunii solului. Ed. RELAL, ISBN 973-85863
28. Cîmpeanu S.M., Emilia Manole, V. Olaru, Mirela Voiculescu, Florentina Israel-Roming, T.
Apostol, 2011. Tehnologii de reabilitare si reconstructi e ecologica a solurilor contaminate din
zona depozitelor de dese uri urbane si industriale , 148 pg., Editura Noua, ISBN 978-606-596-
003-9, București 29. Cismaru, C., Gabor, V., 2008. Irigații – amenaj ări, reabilit ări și moderniz ări, Editura
Politehnium 30. Childers N.F, 1973. Modern fruit science , Horticultural Publications, 5-th edition
31. Childers, N.F. 1966. Temperate to Tropical Fruit Nutr ition. Horticultural Publications -The
State University, Nichol Ave., New Brunswick, NJ

234 
 32. Chiper Al. M., Cîmpeanu S., Bucur Roxana Dana, 2011. Studies on green areas design in
Belin commune, Covasna County , Lucr. Șt, seria Agronomie, 54(2), pg. 112-115, Print ISSN
1454-7414, Electronic ISSN 2069- 6727, Ed. “Ion Ionescu de la Br ad” Iasi
33. Chiper Al. M., Cîmpeanu S., Bucur Roxana Dana, Parvan Lavin ia, 2011. Irrigation system
design of the landscaping plan of „Lacul Dulce Br ăila” Park , Lucr. Șt, seria Agronomie, 54(2),
pg. 116-121, Print ISSN 1454-7414, Electronic ISSN 2069-6727, E d. “Ion Ionescu de la Brad”
Iasi 34. Chiper Al. M., Cîmpeanu S., Jinga I., Stoica Gabriela Maria na, Dinca V., 2012 – Setting
planning conditions for landscape and irrigation of green spaces in Bâldana village, Dâmbovi ța,
Scientific Papers Series “Management, Economic Engineering in A griculture and Rural
Development “, Vol. 12, Issue 1, pg. 25-28, ISSN 2284–7995 Prin t ISSN-L 2247–3572 CD
35. Chiper A. M., Cimpeanu S., 2013. Landscape and irrigation design of green spaces in rural
areas of Candesti plateau. Case study. Pi cior de munte Village, Dambovita county . Scientific
Papers. Series E. Land Reclamation, Earth Observation & Surveyi ng, Environmental
Engineering, Vol. II, PRINT ISSN 2285-6064, 63-70. 36. Cociu V., Oprea S., 1989. Metode de Cercetare în Pomicultur ă, Dacia Publishing House,
Cluj-Napoca, 122 pp 37. Constantinescu N., 1967. Pomicultura , Editura Agrosilvică, București
38. Constantinescu N.N., 1976. Economia protec ției mediului natural , Editura Politică,
București, 1976, pag. 186
39. Crăciun C., Dumitru S., 2000. Influența mineralelor argiloase asupra popula ției de
microorganisme din unele molis oluri din sudul României , Știința solului, XXXIV, nr. 2,pp 29-38
40. Daniliuc D., 1967. Contribuții la cunoa șterea componen ței humusului și a unor însu șiri
fizico-chimice ale acizilor humici din câteva soluri zonale din România , An I.C.I.F.P. vol I, p.35
41. Doorembos J, Pruitt W.O.,1986. Les besoins en eau des cultures . Bulletin d’irrigation et de
drainage, n° 24, FAO. p. 196. 42. Doorembos J. and Pruitt W. O.,1975. Guidelines for Predicting Crop Water Requirements .
FAO Irrigation and Drainage Paper 24 FAO, Rome, Italy 43. Dumitru E., 1998. Cercetări privind modificarea însu șirilor fizice și a relațiilor solului cu
apa sub influen ța tehnologiilor agricole . Teza de doctorat, A.S.A.S. București
44. Dumitru E., P. Guș, Enache Roxana, Dumitru M.,1999. Efecte remanente ale unor practici
agricole asupra st
ării fizice a solului . Editura Risoprint, Cluj-Napoca
45. Fallahi E., Neilsen D., Neilsen G.H., Fallahi B., Shafii B. , 2010. Efficient irrigation for
optimum fruit quaility and yield in apples . Hort Science, Vol 45, nr.11, 1616-1625
46. Filipov F., A. Lupașcu, D. Răducu, B.E. Beldiman, 2001. Influența măsurilor ameliorative asupra
însușirilor morfologice, fizice și chimice ale solurilor cu exces de umiditate din Podi șul Sucevei , Editura
Junimea, ISBN 973-37-0679-5, 208 pag

235 
 47. Florea N., 1989. The pedostructural matter, an essential part of basic matter specific to soil ,
Bul. de l’ A.S.A.S., nr. 18, București, pp 201-211 48. Florea N., Buza M., 2004. Pedogeografie cu no țiuni de pedologie , Editura Universității Lucian
Blaga, Sibiu , ISBN 973-651-863-9 49. Florescu C.I. ,1963. Penetrograf static pentru m ăsurători ale propriet ăților fizico-mecanice
ale solurilor , An. Secț. Pedol., XXX,1962, București, pp51-61
50. Florescu C.I.,1964. Cercetări asupra propriet ăților mecanice ale solurilor , Știința Solului,
nr.1, București
5. Drăgănescu E., 1998 . Pomicultură. Ed. MIRTON, Timișoara. 
6. Grumeza N., O. Merculie v, C. Kleps, 1989.  Prognoza și programarea aplică rii udărilor în sistemele de 
irigații. Ed. Ceres, București.  
7. Grumeza N., Alexandres cu I., Ionescu P., 1979. Tehnica irigării culturilor hortiviticole. Editura Ceres, Buc., 338 p.
8.  
9. Iancu M.,  1979. Tehnica irigării culturilor hor ticole. Ed. Ceres, București. 

51. Gabor V., Cismaru C., Văleanu C., Țăran I., 2006. Cercetări privind uniformitatea ud ărilor
prin microaspersiune , (www.univagroiasi.ro/Horti /Lucr_St_2006/175_gabor%20v2.pdf) ).

52. Garbea H., Cîmpeanu S., 2008 – An anthropic concept of the environmental engineering,
Scientific Papers Faculty of Agriculture, USAB Timisoara, Vol. 40(1), pg. 595 – 598, Ed.
Agroprint, Timisoara 53. Ghena N., Braniște N., Stănică F., 2004. Pomicultura general ă, Editura Matrix, ISBN 973-
685-844-8 54. Gheorghiu I. M. și colab.,1964. Contribuții la studiul solurilor de pe p ășunile și fânețele na-
turale irigate din zona Berivoi-Sâmb ăta. Lucrări științifice ale I.A.N.B.
55. Gradinariu G., Bireescu L., Istrate M., Zlati C., 2004. The influence of foliar fertilization
upon apple tree growing and fructification , Lucrari stiintifice USAMVB, Seria B., Vol XLVII, p
329-333
56. Grumeza N., Klepș C., 2005.
Amenajările de iriga ții din România , Editura Ceres, ISBN
973-40-0632-0
57. Hanan J.,1981. Denver water quality . Colorado Flower Growers Association Bulletin,
nr.280, Denver, Colorado, USA 58. Harja M., Cîmpeanu C. and Bucur R. D., 2012. The influence of hydrodynamic conditions
on the synthesis of ultra-thin calcium carbonate . Journal of Food, Agriculture & Environment
10(2):1191- 1195. 59. Harja M., Bucur D., Cîmpeanu S., Bucur D., Ciocinta RRR.C., Ana Andreea Gurita, 2012.
Conversion of ash on zeolites for soil application ; Journal of Food, Agriculture & Environment
(JFAE) Vol. 10 (2), ISSN 1459-0255, (IF 0,517, SRI 0,209

236 
 60. Iancu, M., 1978. Influența sistemului de între ținere a solului și a irigării prin picurare
asupra proceselor de fructificare la soiul Golden Spur , Lucr. Șt. I.C.P.Pitești, vol. XII, 179-190.
61. Iancu M., Leinar Septar, 2009. Efectele irig ării localizate asupra cantit ății și calității
producției unor soiuri de cais în condi țiile din Dobrogea , Scientific papers of the R.I.F.G.
Pitesti, Vol. XXV, 2009 62. Ilie L., Mihalache M., 2013. Pedologie – aplica ții practice . Ed. Estfalia, București, ISBN
978-606-8284-71-2, 234 pg. 63. Jinga I., Pleșa I., Cîmpeanu S., Dobre V., Mihnea I., Petra che C., 1994. Recherches
concernant l’emploi pour l’irrigation des eaux usées résultées des complexes avicoles et
l’influence de ces eaux sur la fertilité du sol ,Lucrările Conferinței Europene de Irigații și Drenaje
– Vol III. pg. 123-133, – Varna, Bulgaria 64. Jinga I., Pleșa I., Cîmpeanu S., Dobre V., 1994. L’influence de l’irrigation de longue durée a
l’eau usée provenue des complexes de porcs, sur la production de mais graines dans le
conditions de la protection du sol brun rougeâtre . Lucrările Conferinței Europene de Irigații și
Drenaje – Vol III. pg. 14 3-151 – Varna, Bulgaria
65. Jinga I., I. Pleșa, V. Dobre, I. Mihnea, Cîmpeanu S., 1995. Recomand ări privind folosirea
apelor uzate epurate de la complexele de porci pentru irigarea culturilor agricole , 32 pg.,
Editura Ceres, Bucuresti 66. Oldeman L.R., 1993. Global Extend of soil degradat ion in bi-annual report 1991-1992 ,
International Soil Reference an d Information Centre, Wageningen , p.19-36
67. Lup A., 1997. Irigațiile în agricultura României . Potențial de producție. Grad de utilizare,
perspective. Editura Agris 68. Manole E., Cîmpeanu S., 2008. Calculul amenajarilor de irigatii , 243 pg., Editura Noua,
ISBN 978-973-8987-64-7, București 69. Marin Doru Ioan, 2009. Conservarea biodiversit ății, Ed. DO-MINO®; ISBN 978-973-1838-
80-9

70. Mărăcine N., Mărăcineanu Fl., Constantin E., Cîmpeanu S., 2 009- Present and Future in the
Romanian Irrigation Facilities Operation Management – B u l l e t i n o f t h e U n i v e r s i t y o f
Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca, Vol. 66 No 2 / 2009, pg. 557-561,
Print ISSN 1843-5254; Electr onic ISSN 1843-5394, Editura Academ ic Press, Cluj Napoca
71. Mărăcineanu F., Nistreanu M.,Constantin E., 2003. Dezvoltare rural ă. Politici și strategii,
Ed. Ceres, București, ISBN 973-40-0599-5
72. Mihalache M., Roman G.V., Marin D.I., 2004.
Effects of irrigation on chemical and physical
properties of some soils locate d in Southern part of Romania . Reuninon IP Agriculture durable
et ressources hydriques comparais on europeenne, Thessalonique, Grecia
73. Mihalache M., Ilie L., 2008. Pedologie – Solurile României . Ed. Dominor, București, ISBN
978-973-1838-71-7, 141 pg.

237 
 74. Mihalache M., Ilie L., 2009. Bonitarea terenurilor agricole . Ed. Dominor, București, ISBN
973-0-03902-X, 121 pg. 75. Mihalache M., 2014. Pedologie . Editura Estfalia, ISBN 978-606-8284-88-0, 337 pg
76. Munteanu I. și colab., 2000. Status of Soil Mapping, Monitoring, and Database Compilation
in Romania at the beginning of the 21st century , European soil bureau ۛ research report no. 9

77. Nicolescu, C. și colab., 2008. Valorificarea complex ă a apei în agricultur ă, Editura AGIR,
ISBN 978-973-720-208-6 78. Nicolescu C., Cîmpeanu S., Bucur R. D. and Burnichi F., 20 10. System of rainwater
collection, storage and pumping. Journal of Food, Agriculture & Environment 8(3&4):1326-
1328. 79. Nicolescu C., Cîmpeanu S., Bucur D., Cruceanu Luminita, Mar in Carmen, Sovaiala G.,
2010. Irrigation station equipment for preventing the use of low water quality , Annals Food
Science and Technology, Valahia U niversity Press, ISSN 2065-282 8, Vol. 11 (Issue 2), pg. 141-
144 80. Nistreanu M., Mărăcineanu F., Constantin E., 2007. Dezvoltare regional ă durabilă. Politici
și strategii, Ed. Nouă, București, ISBN 978-973-8987- 80-7
81. Obrejanu Gh., Măianu A., 1966. Pedologie ameliorativ ă, Editura Agrosilvică, București
82. Oanea N., Radu A.T., 2003. Pedologie aplicat ă. Editura Alutus, ISBN 973-86142-2-8
83. Papacostea P., 1987. Criterii pentru o în țelegere mai ampl ă a ființei solului . Public.
S.N.R.S.S., nr. 23 B, pp 87-101 84. Pejić Borivoj, Maksimović Livija, Cîmpeanu S., Bucur D, Sta nko Milić, Ćupina Branko,
2011. Response of soybean to water st ress at specific growth stages , Journal of Food,
Agriculture & Environment (JFAE – Print ISSN:1459-0255 ; Online ISSN:1459-0263), Vol.9
(1): pg. 280 – 284, (IF 0,517, SRI 0,209) 85. Petrović Sofija, Dimitrijevic M., Cîmpeanu S., Bucur D., Gu rita Ana Andreea, Harja Maria,
Maksimović Livija, Belić
M., 2012. Spike yield stability in wheat grown in stress conditions of
alkaline soil , Journal of Food, Agriculture & Environment (JFAE) Vol. 10 (2) , ISSN 1459-0255,
(IF 0,0,517, SRI 0,209) 86. Pleșa I., Jinga I., Ene Al., 1990. Irigații, desecări și combaterea eroziunii solului , Curs
litografiat, I.A.N.B.,Bucuresti 87. Pleșa I., Jinga I., Ene A., Cîmpeanu S., 2000, Îmbunătățiri funciare și irigarea culturilor.
Îndrumător de lucr ări practice, Editura AMC,USAMV, București
88. Pleșa I., Cîmpeanu S., 2001. Îmbunătățiri Funciare, Ed. Cris Book, ISBN 973-96492-6-2,
89. Pleșa I., Cîmpeanu S., 2001. Îmbunătățiri Funciare , 425 pg., Ed. Cris Book, ISBN 973-
96492-6-2, București

238 
 90. Pop Victor V., Postolache T., 1987. Giant earthworms build up vermic mountain rendzinas ,
Selected Symposion and Monographs U.Z.I., 2 Mucchi, Modena, pp 141-150
91. Pop Victor V., Postolache T., Vasu A., Crăciun C., 1992. Calcophilous earthworm activity in
soil; an experimental approach , Soil Biol. Biochem., Vol.24, Nr.12, pp. 1483-1490
92. Proebsting E., 1994. in Tree fruit irrigation , Strategy development for managing drought,
eds Williams K.M., Ley T.W. (Good Fruit Grower, Yakima, WA), pp 39–50
93. Septar L., 2006. The researches as regards of modern irriga tion technology impact on apricot
tree production, International C onference of perspectives in Eu ropean Fruit Growing, Lednice –
Czech Republic 94. Septar L., 2008. Teza de doctorat “ Influența irigării localizat e asupra cre șterii și fructificării
caisului în condi țiile din Dobrogea “
95. Stan C., Marinovici D., Zvorasteanu D., Cîmpeanu S., ș.a,20 08. Solutii privind diminuarea
riscului de inundatie in zonele af late in proximitatea oraselor, Revista EcoForum , ISSN 1584 –
9066, Suceava
96. Stănică F., Braniște N., 2011. Ghi d pentru pomicultori. Edi tura Ceres, ISBN 973-40-0859-9
97. Stângă N., 1978. Contribuții la metodologia de caracterizare a porozit ății totale a solurilor,
de testare și de graduare a cerin țelor de afânarea acestora , Analele ICPA, XLIII, pp 169-175

98. Tudor V., Temocico G., Asănică A., Alecu I., Alecu E., 2010 . Catalogul speciilor și soiurilor
de pomi fructiferi și căpșun cultivate la ferma didactic ă a USAMV Bucuresti , Editura Ceres,
ISBN 978-973-40-0890-2, 72 pag 99. Voiculescu N., Cepoiu N., Leca M., 2001. Bazele ecopedologice ale nutri ției speciilor
pomicole , Editura Muntenia & Leda, București
100. Zavalloni C., Marangoni B., Tagliavini M., Scudellari D., 2001. Dynamics of uptake of
calcium, potassium and magnesium into apple fruit in a high density planting . Acta Hort
564:113-21 101. ** Metodologiile ICPA, 1986, 1997
 
102.  http://www.insse.ro/ cms/files/IDDT%202012/StategiaDD.pdf

103.http://www.madr.ro/docs/dezvol tare-rurala/programare-2014-2 020/analiza-dezvoltarii-
rurale-agricultura-iulie-2013.pdf 104.http://www.madr.ro/docs/dezvol tare-rurala/programare-2014-2 020/analiza-dezvoltarii-
rurale-agricultura-iulie-2013.pdf
10. Popescu M. Milițiu I., Cireașă V.,  Godeanu I., Cepoiu N., Drobo tă Gh., Ropan G. , Parnia P., 1992 . 
Pomicultură (Generală și special ă), Ed. Did. și Ped. R. A. , Bu curești. 
 
Sumedrea D ., Mihaela Sumedrea, 2002 . Reducing trees vigour by var ious agrotehnical methods. 
Scientifical research, USAMV a B anatului Timișoara, seria a VI  – a, Ed. AGROPR INT, Timișoara