Cap. I Descrierea generală a unități de producție [614587]

Cap. I Descrierea generală a unități de producție

1.1 Localizarea generală și situația administrativă

Unitatea de bază II Dorniș oara, care face obiectul acestui studiu, provine din vechiul Ocol
silvic Dorna -Candrenilor, din cadrul Direcției silvice Suceava a Regiei Naționale a
Pădurilor -Romsilva din care 2750,2 ha la amenajarea precedentă și 1277,5,0 la amenajarea
actuală astfel c ă la actuala amenajare suprafața unității de bază în studiu este de 4027,7 ha.
Din punct de vedere administrativ Unitatea de bază II Dornișoara este situată la limita
sud-vestică a județului Suceava, pe teritoriul comunei Poiana Stampei. Aceste păduri sun t situate
în bazinul superior al pârâului Dorna și ai afluenților săi principali din această zonă: Negrișoara și
Dornișoara. Bazinul Dornei este închis în partea sud -vestică de masivele muntoase Călimani și
Bârgău, până la trecătoarea Tihuța.

Puncte
card inal
e Vecinătăți Limite
Hotare Felul Denumirea
N O.S. Dorna Candrenilor naturală culme, pârâu Culmea Dornișoara,
Pârâul Muncel
E O.S. Dorna Candrenilor naturală pârâu Pârâul Dornișoara
S O.S. Dorna
Candrenilor,
Primăria Mărișelu naturală pârâu Pârâul Cicero,
Pârâul Mărișelu,
Pârâul Calu
V O.S. Dorna Candrenilor artificiala limita
rezervație Parcul N ațional
Călimani

Geografic, pădurile sunt situate în grupa Carpaților Orientali, Munții Călimani și
Munții Bârgăului(Culoarul Bârgău –Dorna -Moldova), în bazinul râului Dorna.
Administrarea acestor păduri este asigurată de către Ocolul silvic comunal Josenii
Bârgăului. Fondul forestier în studiu este proprietate publică a unităților administrativ teritoriale,
respectiv al comunei Josenii Bârgăului, și este administrat de Ocolul Silvic Comunal Josenii
Bârgăului, sub îndrumarea I.T.R.S.V. teritorial.

1.2 Studiul condițiilor staționale
1.2.1 Condiții geologice si geomorfologice

În raza teritorială a U.P. II Dornișoara în ceea ce privește stratele geologice, se
evidențiază zona flișului – Culoarul Bârgău -Dorna -Moldova respectiv -Munții Bârgăului și în
zona vulcanică -Munții Căliman.
a) Zona flișului:

Munții Bârgăului : sunt alcătuiți din fliș cutat în oligocenul superior –
miocen inferior, străpuns și acoperit parțial cu roci vulcanice. Prin eroziunea selectivă, în rocile
mai moi ale flișului ce apar la suprafață acolo unde lipsesc învelișurile și int ruziunile vulcanice,
s-a format un relief sedimentaro -vulcanic de tip Bârgău. Rocile sunt gresii compacte cu ciment
calcaros în alternanță cu marne. În masa flișului apar numeroase intruziuni vulcanice de andezite
cu amfiboli și tufuri vulcanice.

b) Zona vulcanică

Munții Căliman : s-au format începând cu tortonianul inferior când, activitatea vulcanică
ajunge la paroxism și ține cu intermitență până la sfârșitul pliocenului. În această perioadă s-a
format un imens material efuziv, constând din lave andezitice, riolitice, bazaltice, dar și tufuri și
aglomerate. Z ona este bogată în ape mineralizate, care s -au format după stingerea activității
vulcanice propriu -zise : mofete, adică emanații de CO 2 liber sau dizolvat în apele care circulă
prin fisurile rocilor, dând apoi izvoare la suprafață, care se încarcă cu bicarbonați de sodiu,
potasiu, calciu, fier, din rocile prin care trec. Ele sunt denumite borcuturi și apar la zi nu numai în
zona ocupată de eruptiv, ci și în zonele învecinate.
În general substraturile litologice care se întilnesc în teritoriul analizat sunt constituite din
roci dure care se dezagregă cu greutate, întârziind procesul de solificare.
În raza unității de bază se exploatează piat ră de carieră (andezite) în cariera de la
Dornișoara.

Geomorfologie

Zona muntoasă a U.B. II Dornișoara aparține Carpaților Orientali și anume, așa cum s -a
mai arătat, este situat în zona munților
înalți-Căliman și mijlocii -Munții Bârgăului.

Munții Călimani prezintă cele mai
mari înălțimi ale masivelor vulcanice din
România culminând în Pitrosul Călimanilor,
2100m. În general, în relieful Munților
Căliman, se pun în evidență două mari
trepte de reli ef : conurile vulcanice și
platourile de la poalele acestora. Agenții

externi au modificat relieful inițial, apărând văi de diferite tipuri, dezvoltându -se un relief
vulcanic complex și variat. Formele de relief cele mai frecvent întâlnite în această zonă sunt
versanții puternic înclinați și abrupți. Culmile sunt ascuțite și stâncoase cu numeroase ridicători
conice, denumite de localnici ascuțite, pietre.
Pe culmile Călimanilor apar, din loc în loc, stânci cu forme bizare, cu aspect neuniform,
rezultate în urma dezagregării aglomeratelor vulcanice, sub influența climei aspre, specifică
înălțimilor. Versanții vârfurilor principale sunt acoperiți de o cuvertură groasă de grohotișuri
formată prin dezagregări intense. Datorită altitudinii mari și a climei aspre vegetația forestieră
îmbracă numai parțial formele de relief fiind înlocuită treptat cu pășunea alpină (goluri de
munte).

Munții Bârgăului aparțin marii unități gromorfologice a culoarului
Bârgău -Dorna -Moldova care reprezintă o mare zonă de discontinuitat e geografică. Acești munți
formează o arie de tranziție coborâtă între munții Rodnei și Călimani. Relieful are un caracter
larg vălurit, cu forme structurale monoclinale și martori vulcanici.
Munții Bârgăului au caracter de munți cu înălțimi mijlocii și m ici, particularitate
determinată de prezența structurii cutate a flișului paleogen, străpuns și acoperit de roci
vulcanice.
Prin eroziune și denudație relieful primar a fost supus unei puternice transformări,
prezentându -se, în raza ocolului, ca un platou , între Dorna și Teșna, constituit din trepte ce
coboară către depresiunea Dornelor. Formele de relief cele mai frecvent întâlnite sunt versanții
ușor ondulați de cu înclinări de 15 -20g. Culmile sunt domoale pe alocuri, cu ridicături rotunjite
denumite m ăguri.
Pădurile îmbracă numai în parte versanții, platourile și locurile așezate fiind defrișate
pentru a se obține locuri de pășune.
Fiind munți joși, situați între două masive muntoase de mare înălțime (Călimani și Rodna)
munții Bârgăului au permis trece rea cu ușurință din bazinul Bistriței în bazinul Someșului prin
pasul (trecătoarea) Tihuța (1170,6 m). Această trecere este utilizată de multă vreme, iar în anul
1783 statul austriac a început construcția șoselei Câmpulung -Vatra Dornei -Bistrița.
Cele mai r eprezentative înălțimi sunt: vf. Buba (1663 m) și vf. Cornului (1450 m).
Privit în ansamblu, relieful U.B. în studiu, este predominant muntos.
Forma geomorfologică predominantă este versantul ondulat, cu înclinări repezi, panta
medie fiind de 25 grade. Me dia altitudinală este de 1300 m, maxima fiind de 1560 m (u.a. 80A și
96D), iar minima de 993 m ( u.a.77A).

1.2.2 Condiții climatice

În mod evident, pe fondul zonalității climatice, relieful imprimă o gradare altitudinală în
variaț ia elementelor climatice. Având în vedere amplitudinea altitudinală în care se desfășoară
U.P. în studiu – de la 1000m la 1600m – întâlnim climatul specific munților mijlocii.
– clima munților mijlocii (împăduriți) (IV C) – se caracterizează printr -un reg im moderat
al oscilațiilor temperaturii aerului, temperature medie anuală se menține pozitivă, iarna gradienții
termici verticali au valori medii reduse (0,3 – 0,4 0/100m), deseori producându -se inversiuni de
temperatură și izotermii. În aceste situații d eseori, deasupra stratului inferior de aer rece și umed
predomină timpul senin, cu soare și temperature relative mai ridicate (în ianuarie, la înăltimi

cuprinse între 1400 – 1600 m, temperature medie se menține între -5 și -60). Primăvara, din cauza
consum ului mare de căldură necesar pentru topirea zăpezilor și a răcirii adiabatice, aerul este mai
rece decât toamna cu 2…40. Vara, din cauza dezvoltării curenților ascendenți și a răcirii
adiabatice corespunzătoare a aerului, gradienții termici verticali au va lori mai mari decât în
celelalte anotimpuri (0,6 – 0,7 0/100m), umezeala relativă se mentine mare, iar precipitațiile
cresc, repartizându -se cu precădere pe pantele opuse ale munților. Versanții expuși frontogenezei
și advecțieimaselor umede din vest, deci versanții orientați spre NV, V și SV sunt frecvent
acoperiți de nori, din care cad ploi intermitente de lungă durată. Pe pantele adăpostite, orientate
spre E, chiar în faza advecției aerului umed, oceanic, predomină timpul senin. Astfel de climat
este spe cific celei mai mari părți a teritoriului studiat. În cele ce urmează se face o prezentare mai
detaliată a elementelor climatice cu date de la stația meteorologică Vatra Dornei și din Atlasul
Climatologic.

1.2.3 Condiții edafice

Evidența tipurilor de s ol este prezentată în tabelul 4.3.1.1 :

Evidența tipurilor de sol

Nr.
crt. Clasa de
soluri Tipul de
sol Subtipul
de sol Codul Succesiunea
orizonturilor Suprafața
ha %
1 CAMBISOLURI districambosol tipic 3201 Ao-Bv-C(R) 2254,70 56,2
umbric 3202 Au-Bv-C(R) 661,60 16,5
litic 3206 Ao-Bv-R 2,30 0,1
gleic 3210 Ao-BvGo -CGr 586,80 14,6
Total districambosol – – 3505,4 87,4
TOTAL CAMBISOLURI – – 3505,4 87,4
2 SPODISOLURI prepodzol tipic 4101 Aou-Bs-C(R) 463,10 11,5
Total prepodzol – – 463,10 11,5
TOTAL SPODISOLURI – – 463,10 11,5
3 HIDRISOLURI Gleisol distric 7201 Ao-A/Go -Gr 37,20 0,9
histic 7211 T-A-Gr 6,50 0,2
Total Gleic – – 43,70 1,1
TOTAL HIDROMORFE – – 43,70 1,1
TOTAL GENERAL U.B. II Dornișoara 4012,20 100

Se observă faptul că solurile din cuprinsul U.P. sunt în majoritate cambisoluri
(districambosol), soluri care, alături de condițiile climatice favorabile, oferă condiții bune pentru
dezvoltarea vegetației forestiere.
Spre limita su perioară a pădurilor apar și spodisolurile specifice climatului mai aspru, iar
în zonele mai joase, cu exces de apă, apar solurile hidromorfe.

Descrierea principalelor tipuri și subtipuri de sol

Condițiile climatice, geologice, geomorfologice și de v egetație existente au dus la
formarea unei game relativ restrânse de soluri, reprezentate la nivelul U.P. II Dornișoara, doar
prin districambosoluri (clasa cambisoluri) – a se vedea tabelul 4.3.1.1. Dintre districambosoluri,
se întâlnesc subtipurile tipic și gleic, a căror descriere este prezentată în continuare.

Districambosolul tipic (56.2% din suprafața UB II Dornișoara), cod 3201, cu profil
Ao-Bv-R(C), este format pe roci acide, bogate în minerale feromagneziene, andezite, șisturi
cristaline, micașistu ri, porfirite, gresii, marne, calcare feromagneziene și altele, pe versanți cu
expoziții și pante diverse, este un sol puternic acid (3,5 -5,8), moderat la foarte humifer, cu un
conținut de humus (moder) de 9,8 – 14,3 % pe grosimea de 10 -17 cm, oligomezobaz ic cu un grad de
saturație în baze V= 30 – 54 % , mijlociu la foarte bine aprovizionat în azot total (0,50 – 0,73 g%),
luto-nisipos la lutos, de bonitate superioară și mijlocie pentru molid, brad și fag. Bonitatea
mijlocie este determinată de volumul edafic mijlociu ca urmare a prezenței scheletului pe profil
în proporție de 25 – 50 %. În aceste condiții se recomandă compoziții țel diferențiate pe etaje de
vegetație, dar condiționate și de volumul edafic al solului.

Prepodzolul tipic (463,10 ha din supra fața U.B. I) cod 4101 cu profil Aou -Bs-R, apare pe
versanți cu expoziții și pante variabile. Substratul litologic este format din gresii silicioase,
cuarțoase și feruginoase.
Datorită climatului umed, răcoros și cu precipitații abundente, alterarea miner alelor
primare este intensă, ajungând până la distrucția silicaților primari și migrarea oxizilor de fier și
de aluminiu, sub acțiunea acizilor fulvici ușor solubili în sol. Oxizii liberi se acumulează în
orizontul B unde datorită reacției acide are loc și o alterare intensă a silicaților primari, astfel
încât orizontul B este un orizont humico -alumino -feriiluvial cât și un orizont de alterare pe loc a
mineralelor primare.
Orizontul Aou are grosimi de 10 – 15 cm și este de culoare cenușiu – negricioasă,
prezentând grăunți de cuarț lipsiți de pelicule de humus. Orizontul Bs are grosimi de 55 – 80 cm,
culoare brun – ruginie spre partea superioară și ruginiu – gălbuie spre partea inferioară. Textura
este mijlocie către grosieră, slab diferențiată pe profil. St ructura este slabă, sunt permeabile și
bine aerisite, sunt biologic mai active decât podzolurile.
Humusul este de tip brut, conținutul de humus în orizontul Aou este ridicat. Gradul de
saturație în baze este la nivel oligo -oligomezobazic, mai ridicat în o rizonturile inferioare.
Aciditatea este foarte puternică în orizontul Ao și puternică în partea de jos a orizontului Bs. Sunt
soluri mijlociu profunde și profunde, slab scheletice sau semischeletice. Aprovizionarea cu azot
total este foarte bună. Fertilita tea lor este cel mult mijlocie. Bonitatea este mijlocie spre
superioară pentru molid și brad și inferioară pentru fag. Factorii limitativi sunt aciditatea ridicată
și troficitatea submijlocie.

1.2.4 Conditiile stationale

Tipurile de stațiune identi ficate în cuprinsul U.B. II Dornișoara sunt evidențiate în tabelul
4.4.3. („Lista u.a. pe tipuri de stațiuni și sol“), precum și în tabelul 4.4.1.1. („Evidența și
răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune“), prezentate mai jos.
Teritoriul U.B. este situat îndouă etaje de vegetație și anume :
– montan de molidișuri(F M3) –––––––––– 3018,70 ha – 75% ;
– montan de amestecuri de molid, brad și fag(F M2) ––993,50 ha – 25% ;

Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune

Tabelul 4.4.1.1.
Nr.
crt. T i p u l d e s t a ț i u n e Tipul
de sol Bonitatea [ha] Total
Cod D i a g n o z ă Inf.
[ha] Mijl.
[ha] Sup.
[ha] [ha] %
2 2311 Montan de molidișuri Bi, podzolic
cu humus brut edafic submijlociu și
mic cu Vaccinium 4101 450,90 – – 450,90 11
3 2332 Montan de molidișuri Bm, brun acid
edafic submijlociu cu
Oxalis -Dentaria ± acidofile 3201
3202 – 1011,30 – 1011,30 25
4 2333 Montan de molidișuri Bs, brun acid
și andosol edafic mare și mijlociu cu
Oxalis -Dentaria ± acidofile 3201 – – 1470,80 1470,80 37
5 2530 Montan de molidișuri Bm, brun
podzolic – criptopodzolic, excesiv
umezit freatic, cu Politrichum
dominant 4101
7201
7211 – 55,90 – 55,90 1
6 2540 Montan de molidișuri Bs, brun acid
edafic mare, cu drenaj imperfect 3210 – – 29,80 29,80 1
Total FM3 ha 450,90 1067,20 1500,60 3018,70 75
% 15 35 50 100
7 3332 Montan de amestec Bm, brun edafic
mijlociu, cu Asperula – Dentaria 3201 – 19,40 – 19,40 1
8 3333 Montan de amestecuri Bs, brun
edafic mare, cu Asperula – Dentaria 3201
3206
3210 – – 420,30 420,30 10

Nr.
crt. T i p u l d e s t a ț i u n e Tipul
de sol Bonitatea [ha] Total
Cod D i a g n o z ă Inf.
[ha] Mijl.
[ha] Sup.
[ha] [ha] %
9 3640 Montan de amestecuri Bs(m), brun
divers, cu drenaj imperfect, edafic
mijlociu și foarte mare 3210 – – 553,80 553,80 14
Total FM2 ha – 19,40 974,10 993,50 25
% – 2 98 100
T O T A L U. B. ha 450,90 1086,60 2474,70 4012,20 100
% 11 27 62 100
Toate tipurile de stațiuni din cuprinsul U.B. se regăsesc în sistematica actuală.

Se observă ponderea mare a stațiunilor de productivitate superioară și mijlocie, care
reprezintă 89% din totalul stațiunilor, ceea ce reflectă condiț iile bune pentru dezvoltarea
vegetației forestiere existente în cuprinsul U.P. II. Descrierea tipurilor de stațiune este prezentată
continuare.

1.3 Studiul vegetației forestiere

1.3.1.Formați forestiere si tipuri naturale fundamentale de pădure

Tipurile de pădure identificate în cuprinsul U.B. sunt consemnate în „Evidența tipurilor de
pădure” (tabelul 4.5.1.1.), și în „Lista u.a. pe tipuri de stațiuni și păduri” (tabelul 4.5.2). Sunt
prezentate și evidența formațiilor forestiere (tabelul 4.5.4.), precum și „Lista unităților
amenajistice în raport cu caracterul actual al tipului de pădure” (tabelul 4.5.3.).

4.5.1. Evidența tipurilor naturale de pădure
Tabelul 4.5.1.1.
Nr.
crt. Tip de
stațiune
(cod) T i p u l d e p ă d u r e Productivit ate naturală Total
Cod D e n u m i r e Inf.
[ha] Mijl.
[ha] Sup.
[ha] [ha] [%]
1. 2333 111.1 Molidiș normal cuOxalis
acetosella (s) – – 1470,80 1470,80 37
2. 2540 111.2 Molidiș cu Oxalis acetosella
pesoluri cu gleizare
pronunțată (s) – – 29,80 29,80 1
3.
2332 111.3 Molidiș de altitudine mare cu
Oxalis acetosella (m) – 838,10 – 838,10 21
4. 111.4 Molidiș cu Oxalis acetosella
pe soluri schelete (m) – 173,20 – 173,20 4
5. 2530 113.1 Molidiș cu Polytrichum(m) – 55,90 – 55,90 1

Nr.
crt. Tip de
stațiune
(cod) T i p u l d e p ă d u r e Productivit ate naturală Total
Cod D e n u m i r e Inf.
[ha] Mijl.
[ha] Sup.
[ha] [ha] [%]
6.
2311 115.2 Molidiș de limită cu Oxalis și
Vaccinium (i) 366,00 – – 366,00 9
7. 115.3 Molidiș cu Vaccinium
myrtillus(i) 84,90 – – 84,90 2
8.
3333 121.1 Molideto -brădet normalcu
floră de mull (s) – – 3,20 3,20 –
9. 121.3 Molideto -brădet cu Oxalis
acetosella (s) – – 317,80 317,80 8
10. 3640 122.1 Molideto -brădet cu mușchi și
Vaccinium myrtillus (s) – – 23,20 23,20 1
11. 3333 131.1 Amestec normal de rășinoase
șifag, cu floră de mull (s) – – 99,30 99,30 2
12. 3640 131.3 Amestec de rășinoase ș i fag
pe soluri gleizate (s) – – 530,60 530,60 13
13. 3332 134.1 Amestec de rășinoase și fag,
pe soluri schelete (m) – 19,40 – 19,40 1
T O T A L U. B. [ha] 450,90 1086,60 2474,70 4012,2 100
[%] 11 27 62 100
Toate tipurile de pădure se regăsesc în sistematica actuală.

Cel mai răspândit tip de pădure molidișul normal cu Oxalis acetosella 37 % din suprafața
U.B., care este sub raportul productivității și de productivitate superioară. Acest tip și molidiș ul
de altitudine mare cu Oxalis acetosella ocupă peste 58% din suprafața U.B. fapt ce face ca
această unitate de bază să cuprindă un fond valoros atât ca productivitate cât și ca varietate de
sortimente de lemn având în vedere și amestecurile montane de ră șinoase și fag.

Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure

Tabelul 4.5.4.1.
Formatia
forestiera C A R A C T E R U L A C T U A L A L T I P U L U I D E P A D U R E
Terenuri
goale T O T A L Natural fundamental de prod. Partial
derivat Total
derivat de
prod. Artificial de prod. Tanar
nedefinit Total
padure
Sup. Mij. Inf. Subprod Sup Mij Inf. Sup.+Mij Inf.
Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha %
00 15,5 15,5
100
11MOLIDISURI
PURE 886,4 834,6 447,9 49,5 695,7 18,1 60,3 2992,5 26,2 3018,7 75
29 28 15 2 23 1 2 99 1 75
12MOLIDETO –
BRADETE 110,8 22,1 210,7 343,6 0,6 344,2 9
32 6 62 100 9
13AMESTECURI
MOLID -BRAD -FAG 291 1,3 26,6 326,2 645,1 4,2 649,3 16
45 4 51 99 1 16
TOTAL UP 1288,2 835,9 447,9 98,2 1232,6 18,1 60,3 3981,2 46,5 4027,7 100
% 33 21 11 2 31 2 99 1 100
ha 2572 98,2 1250,7 60,3 3981,2 46,5 4027,7 100
% 65 2 31 2 99 1 100

Se observă că molidișurile pure precum și amestecurile de rășinoase și rășinoase cu fag
sunt formațiile forestiere caracteristice pentru U.P. II Dornișoara, ceea ce arată potențialul mare
al staț iunilor din cadrul U.P., favorabile creșterii și dezvoltării unor specii cu caractere economice
și ecologice valoroase. De asemenea, acest potențial este bine valorificat de gospodărirea silvică,
după cum indică lipsa arboretelor derivate și suprafața redu să a arboretelor subproductive.
Caracterul actual al tipului de pădure identificat s -a stabilit în funcție de modul de
regenerare și productivitatea elementului majoritar din structura fiecărui arboret în parte și ținând
cont și de compoziția arboretelor. Se remarcă preponderența natural fundamentale, dar și
ponderea mare a arboretelor artificiale în raport cu condițiile naturale existente. Această situație
este rodul gospodăririlor anterioare, care au promovat tăierile rase și regenerarea arboretelor pe
cale artificială, dar și a doborâturilor frecvente și însemnate ca suprafață, care au fost urmate de
împăduriri.

1.3.2.Analiza structurii actuale a fondului forestier

Suprafața total ặ a fondului forestier este de 7964.5,1 ha.
Din punct de vedere administrativ, p ặdurile aparțin Ocolului Silvic comunal Josenii
Bargaului,ocol cu structură privată,apartinand de Directia Silvica Bistrita -Nasaud.

Suprafața unit ặții de producție se afl ặ în raza comunei Tihuta si face pa rte
din zona muntoasă a Carpaților Orientali și anume, așa cum s -a mai arătat, este situat în zona
munților înalți -Căliman și mijlocii -Munții Bârgăului.
Administrativ U.P. este arondat pe 4 cantoane aparțin ậnd districtului III Colbu, astfel avem
cantonul Tinov cu o suprafata de 718 ha ,cantonul Muncel cu o suprafata de 995.1 ha, cantonul Arsita cu
1489.9 ha și cantonul Poiana Negri cu o suprafata de 824.4 ha.
Tipurile de p ặdure înt ậlnite sunt molidișurile pure,molideto -bradete si amestecurile
între r ặsinoase și foioase cum fagul,paltinul de munte,ulmul de munte,cu bradul si molidul.

Cap. 2. Proiectarea activități de exploatare a parchetului 1231 Locurele

2.1.Caracterizarea condițiilor de lucru din parchet

2.1.1. Amplasarea parchetului și situația teritorial administrativă

Obiectul prezentului proiect îl constituie parchetul 1231 Locurele, cu o suprafață
De 11.10 ha. delimitat în cuprinsul unității amenajistice : 45B,din cadrul U.P. II Dornisoara
, Ocolul Silvic comunal Josenii Bargaului..
Ocolul Silvic comunal Josenii Bargaului este situat în Carpații Orientali.
Este constituit din 4 districte separate între ele în spațiu. U.P. II Dornisoara cuprinde arboretele
din bazinul pârâului cu acelaș i nume. Administrativ este arondat districtului I Joseni aparținând
O.S. comunal Josenii Bargaului..
Din punct de vedere administrativ, Ocolul Silvic este subordonat Directiei Silvice Bistrita.
Ocolul se află în întregime pe raza județului Bistrita.
Limit ele și hotarele unității de producție sunt bine conturate și clare .

2.1.2. Caracteristici fizico – geografice ale condițiilor de lucru

Stabilirea tehnologiei de exploatare adecvată cerințelor de gospodărire ale pă durii de pe
cuprinsul unui parchet trebuie să se bazeze, în primul rând, pe cunoașterea condițiilor generale de
lucru, respectiv caracteristici ale factorilor fizico -geografici, ale silvotehnicii aplicate, precum și
ale factorilor tehnico -economici
Pentru unitatea amenajistică 45B în care se găsește situat parchetul , tipul de stațiune caracteristic
este 3332 “ Montan de amestec Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula – Dentaria”, iar tipul de
pădure 1321 „Amestec de rășinoase și fag, pe soluri schelete (m)” .
Arboretul ce se dezvoltă la nivelul acestor unități amenajistice este natural fundamental de
productivitate mijlocie, relativ -plurien, a căror compoziție actuală este: 9MO 1FA și se are în
vedere următoarea compoziție țel: 9MO 1FA
În ceea ce pri vește vârsta, proveniența, caracteristicile dendrometrice, precum și cele structurale
acestea au fost preluate din Amenajamentul U.P. II Dornisoara respectiv din descrierea parcelară
a u.a. 45B și sunt prezentate în tabelul ce urmează.
Sub aspect fizi co-geografic în caracterizarea condițiilor de lucru dintr -un parchet trebuie să
fie luați în considerare factorii geomorfologici, climatici și edafici.

DESCRIEREA STAȚIUNII ȘI ARBORETULUI

45B 11.10 HA GF.1 -1C SUP:A TS:3332
TP:1321
SOL :3201 Versant ondulat, EXPOZIȚIE SE
ÎNC. 20 G ALTITUDINE : 1060 -1230 M.
LITIERA: intrerupta -subtire TIP FLORĂ: Rubus hirtus
Natural fundamental prod. Mij. relative -echien
COMP.ACTUALĂ : 3MO5FA2BR
COMP.TEL : 7MO2FA1BR
SORT: MO Gros cherestea VÎRSTA EXPL.
120 ani
MO Gros cherestea
SEM. UTIL: 7MO2FA1BR
SUBARBORET:
POL:
ERZ :
LUCRĂRI EXEC. 2007 -T.progresive(punere lumina)
2007 -T.produse accidentale
LUCRĂRI PROP. T. Progresive(racordare)IMPAD
Ingrijirea semintisului
ELM
ARB

P
R
P
M
RE
GE
VÎR
STA
ANI

D
CM
H
M C
L
P AM
ES
TE EL
AG
AJ PRO
VE
NIEN
TA VI
TA
LI DENS VOLUM CRES
CONS MC/
HA MC/
UA
MC/
HA
MO
FA
BR

3
5
2 IN
IN
IN

120
130
120 34
36
30 30
26
30
3
3
3

M
M
.6
.5
.5 RN
RN
RN
N
N
N
0.09
0.15
0.06 15
30
12 167
333
133
0,4
0,6
0,4
TOTAL 123 2 0.3 57 633 1,4

2.1.3. Caracteristicile silvotehnicii aplicate

Pentru caracterizarea generală a condițiilor de lucru din parchetul 1231 Locurele
trebuie să avem în vedere și stabilirea factorilor de influență de natură silvotehnică.
Ținând cont de natura produsului și anume produse principale codru rezultate din
scopu l principal al acestei intervenții este exploatarea masei lemnoase și regenerarea
padurii.

Tăierile de produse principale se fac cu scopul de a extrage din pădure arbori
ajunsi la exploatabilitate ,dar si arbori uscați sau atacați de diverși dăunători xilof agi.
Din punct de vedere al exploatării , tratamentul tăierilor de produse principale se
caracterizează prin:
-volum de exploatat la hectar mare ;
-condiți de lucru relativ periculoase;
-masa lemnoasă de toate calitatiile;
-necesitatea intervenției și ext ragerii rapide a masei lemnoase în cadrul acestei
tăieri ,datorita termenelor de exploatare.
Scopurile principale ale acestor intervenții fiind în fond regenerarea padurii și
valorificarea masei lemnoase rezultate pentru exploatare.
Aspectul cel mai importa nt ce trebuie avut în vedere în aplicarea tăierilor de produse
principale este cel referitor la asigurarea condițiilor impuse de protecția muncitorilor
datorită pericolelor la care aceștia sunt expuși, ăn mod deosebit în astfel de cazuri. De
aceea înainte de începerea exploatării, în proiectarea și organizarea lucrărilor, trebuie
făcută o analiză amănunțită a situaților periculoase existente în teren și stabilirea
procedeelor, tehnicilor de lucru, a măsurilor generale ce se impun pentru fiecare caz în
parte

2.1.5. Documentatia APV
2.1.5.1 Actul de punere in valoare
Actul de punere în valoare este un document de calcul estimativ ce redă volumul
de masă lemnoasă ce rezultă în urma puneri în valoare pe clase de diametre, clase de
calitate, înălțimi și pe specii.
Actul de punere în valoare mai face referire la suprafața parchetului, felul
tratamentului ce se aplică, natura produsului, tehnologia de exploatare, mai face referire
la data de inventariere, anul în care are loc exploatarea, proced eul de inventariere. În
actul de punere în valoare mai apar date ca: nr. de fire puse în valoare, nr. de iiscari,
nr. de arbori putregăioși, volumul arborelui mediu, procentul de elagaj și prețurile
conform Hotărârii nr. 438/24. 09. 2007.
Actul de punere în valoare face o sortare estimativă pe sortimente: lemn de
lucru(gros, mijlociu, subțire), lemn de foc, coajă și crăci
Cu alte cuvinte A.P.V. -ul este actul cel mai important, de la cre pornesc toate
celelalte acte de calcul privind procesul de exploatare și este redactat de Ocolul Silvic pe
suprafața căruia se află parchetul.
Referitor la parchetul 1231 Locurele , suprafața parchetului este de 11.10 Ha.,
trratamentul taierilor progresive -definitive , natura produsului principale codru ,
tehnologia de exploatare este trunchiuri și catarge.
Parchetul a fost inventariat în data de 22. 03. 2016 și se preconizează, ca
exploatarea să se execute până la sfârșitul anului 20 17. Procedeul de inventariere est: fir
cu fir și sau inventariat 1196 de fire din care 11 de fire sunt arbori putregaiosi . Volumul
total al parchetului este de 1101 mc din care 563 mc lemn de lucru, 50 mc coaja lemnului
de lucru și 488 mc lemn de foc. Volumul arborelui mediu este de 0, 92 mc, iar elagajul
este realizat pe 60% din arbore. Valoarea totală a parchetului este de 54255.22 lei.
În actul de punere în valoare este menționată tehnologia de de exploatare
,,trunchiuri și catarge ”. Tehnologia de exploatare se poate defini ca forma sub care se
deplasează masa lemnoasă la col ectare.
La alegerea variantei tehnologice de exploatare cel mai important este volumul
arborelui mediu care este de 0, 92 mc dar și volumul la hectar care este de 99.18 mc/Ha,
acestea au un rol decisiv în alegerea variantei tehnologice de exploatare, infl uențate
direct de panta terenului care este de 20 G și distanța de colectare.
Parchetul este constituit din rășinoase 42.77 % și din foioase 57.23 %, volumul de
material lemnos estimat la hectar este de 99.18 mc.

Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA R.A.
Ocolul Silvic Comunal Josenii Bargaului
Direcția Silvică Bistrita Nasaud

ACT DE PUNERE ÎN VALOARE NR959795 BN
Suprafața: 11,10 ha Informații privind Specia Nr. de arbori Volumul arborelui
mediu Elagaj
Tratament/Felul tăierii: progresiva definitiva NTSM (mc/fir)
Natura produselor: principale codru Stâncării pe ha Rășinoase 550 0,71 0,3
Metoda de exploatare: trunchiuri și catarge Nr. Arbori putreg.11 buc. Fag 636 1,55 0,4
Data inventarierii: 24 septembrie 2016 Volum mc 9,7 DT 10
Anul exploatării: 2018
Procedeul de inventariere: fir cu fir
Ciocan de marcat rotund: P.P -BN-08-01 Total 1196 0,72 0,35
Semințiș neutilizabil pe ha. Vol crăci rășin. 25,0 mc
Prețuri conform hotărârii nr. 438/24/09/2007

Specia Sortimente dimensionale (mc) Lemn Coajă lemn Lemn de foc Volum brut Valoarea
G1 G2 G3 M1 M2 M3 S lucru lucru Total Crăci (mc) (lei)
BR 13 75 39 37 8 3 175 19 31 14 225
MO 49 64 27 29 9 3 181 19 46 10 246
FA 36 108 27 21 10 2 204 12 401 41 617
PAM 2 1 3 8 11
ULM M. 2 2
Total 100 248 66 93 38 10 8 563 50 488 65 1101
u.a. Suprafața Vârsta Panta Volum brut (mc) Semințiș utilizabil
(ha) (ani) (grade) Mo Fa Total % S.top Comp. H Ras
75,68 8,40 7mo2fa1br 2
45B 11,10 125 20 626 17 643 75,68 8,40
u.a. Speci i Diametre Înălțimi Vârsta V. Arb Nr.
de Creșt G1 G2 G3 M1 M2 M3 Ls Coaja Lm foc Volum Preț
Dt Dcg Ht Hc (ani) mediu arbori Total Crăci brut
(mc) lei
45B BR 29,50 29,60 29,20 29,20 125 0,81 277 13 75 39 37 8 3 19 31 14 225 13686.98
45B MO 34,60 34,70 29,80 29,80 125 0,90 273 49 64 27 29 9 3 19 46 10 246 16359.70
FA 36,30 36,50 25,60 25,60 125 0,97 636 1,00 36 108 27 21 10 2 12 401 41 617 23985.26
PAM 50,00 50,30 26,50 26,60 125 1,37 8 2 1 8 11 765.25
UL.M 31,00 31,10 21,3 21,30 125 1,00 2 2 2 32.68
TOTAL 1196 1.00 100 248 66 93 38 10 8 50 488 65 1101 54829.87

2.1.5.2 Carnetul de inventariere -13 file

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare:Dodea Emanuel
Fila 1 Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D
(cm) H (m)
1 MO II 46 26 FA III 20
2 MO II 32 27 BR III 32
3 MO III 34 28 MO II 16
4 MO III 26 29 BR II 22
5 BR II 32 30 MO I 26
6 FA III 18 31 FA IV 60
7 MO III 20 32 MO I 30
8 FA III 36 33 BR II 22
9 FA IV 16 34 BR II 30 H1=30
10 FA IV 36 H12=25 35 BR II 16
11 FA IV 34 36 FA III 28
12 FA IV 44 37 FA III 32
13 FA IV 30 38 BR I 20
14 FA IV 22 39 BR I 22
15 FA IV 36 40 BR I 24
16 FA IV 12 41 BR I 26
17 FA IV 20 42 BR II 24
18 FA IV 24 43 BR II 14
19 FA IV 20 44 BR III 24
20 BR II 20 45 FA IV 28
21 FA III 22 46 BR I 18
22 FA III 20 47 BR II 24
23 FA IV 20 48 FA IV 22
24 BR II 22 49 MO I 18
25 MO IV 22 50 FA III 20

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 1 verso

Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimens iuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
51 FA IV 16 76 BR II 28
52 BR II 28 77 BR II 28
53 FA II 30 78 BR I 24
54 FA IV 18 79 BR I 24
55 BR II 18 80 BR I 16
56 BR II 30 81 BR II 20
57 FA IV 34 82 FA IV 12
58 MO IV 34 83 BR I 26
59 FA IV 28 84 FA II 18
60 MO II 38 85 MO 28 Nts 16
61 FA IV 46 86 MO II 20
62 FA III 44 87 FA III 34
63 FA IV 40 88 FA IV 16
64 FA IV 32 89 FA III 26
65 FA IV 22 90 FA III 20
66 BR II 26 91 FA IV 50
67 MO II 34 H8=30 92 MO II 26
68 FA II 18 93 FA III 30
69 BR II 26 94 FA III 20
70 FA III 32 95 FA III 34
71 FA IV 22 96 MO II 34 H9=29
72 FA IV 20 97 FA III 24
73 MO II 18 98 FA III 30
74 BR II 16 99 FA IV 30
75 FA III 16 100 FA IV 22

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 2

Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
1 FA II 22 10 26 MO II 24
2 BR II 30 H16=29,5 27 BR III 28 H15=27,5
3 FA IV 22 28 FA III 26
4 FA III 26 29 FA III 20
5 FA II 24 30 FA IV 20 1
6 FA IV 30 31 FA IV 20
7 FA III 28 32 BR I 24
8 FA II 30 33 BR II 28
9 FA IV 18 34 BR IV 24
10 FA II 36 H11=26 1 35 MO II 20
11 FA II 14 36 BR II 32
12 MO nts 20 12 37 BR III 36
13 MO I 20 38 FA III 32
14 BR II 36 39 BR III 42
15 BR I 24 40 BR II 30 1
16 BR I 28 41 BR I 24
17 FA II 24 42 FA IV 26
18 FA IV 22 43 BR I 22
19 FA IV 36 44 BR II 28
20 MO IV 32 45 FA II 16
21 FA IV 34 46 BR IV 16
22 FA IV 26 47 FA III 16
23 FA IV 28 48 BR I 20
24 BR II 16 49 BR III 28
25 BR III 30 50 BR III 28 1

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 2 verso Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
51 BR II 26 1 76 FA III 42
52 MO III 24 77 FA III 52
53 BR II 24 78 FA IV 40
54 MO NTS 26 16 79 FA IV 40
55 BR I 24 80 FA III 30 1
56 FA IV 16 81 FA III 38
57 FA IV 28 82 BR II 30 H14=29,5
58 BR III 28 83 BR II 36
59 FA III 26 84 FA IV 28
60 FA III 30 1 85 FA IV 26
61 FA II 20 86 FA III 18
62 FA IV 36 87 FA III 30
63 MO II 18 88 FA III 42
64 BR II 18 89 BR I 22
65 FA III 16 90 BR II 18 1
66 BR I 20 91 BR II 40
67 MO II 20 92 FA II 28
68 MO II 26 93 FA II 26
69 FA IV 26 94 FA IV 20
70 BR II 24 1 95 FA IV 22
71 FA IV 22 96 FA IV 54
72 FA III 26 97 FA IV 70
73 FA IV 24 98 FA IV 54
74 FA III 26 99 FA IV 80
75 FA III 26 100 BR I 24 2

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 3 Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
1 FA IV 56 20 26 FA IV 24
2 MO IV 20 27 FA III 28
3 BR I 26 28 FA IV 14
4 BR I 18 29 FA IV 20
5 FA IV 54 30 FA II 18 2
6 MO II 18 31 BR II 32
7 MO NTS 18 10 32 FA IV 30
8 FA IV 34 10 33 BR III 24
9 FA IV 18 34 FA IV 32
10 BR IV 22 2 35 MO III 30
11 FA IV 30 36 BR I 20
12 FA IV 26 37 BR I 16
13 FA IV 30 38 BR II 32
14 FA IV 28 39 BR II 26
15 FA IV 32 40 MO III 24 2
16 FA IV 24 41 MO II 20
17 BR III 24 42 BR II 34
18 BR III 24 43 MO I 26
19 FA IV 18 44 FA III 52
20 FA IV 20 45 BR II 22
21 FA IV 28 46 BR I 24
22 BR III 36 47 FA III 22
23 BR III 34 48 BR I 32
24 BR III 32 49 FA IV 52
25 FA IV 24 50 MO II 28 2

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 3 verso Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
51 FA III 48 2 76 MO III 20
52 MO I 20 77 MO II 32
53 BR II 20 78 MO II 18
54 FA IV 58 79 FA III 40
55 BR II 36 2 80 FA IV 24 2
56 BR I 32 81 MO II 26
57 FA III 32 82 MO I 10
58 BR II 26 83 FA III 54
59 FA II 42 84 MO II 22
60 FA IV 68 2 85 BR II 24
61 BR II 22 86 MO II 38
62 FA IV 58 87 MO II 28
63 MO II 22 88 BR II 12
64 MO I 40 89 BR I 16
65 MO I 42 90 MO I 22 2
66 MO I 38 91 FA III 32
67 MO I 20 92 FA III 32
68 MO I 30 93 FA IV 20
69 MO II 32 94 MO II 28
70 MO II 24 2 95 FA IV 18
71 FA III 28 96 BR I 24
72 MO II 32 97 FA III 28
73 MO II 42 98 FA IV 26
74 BR II 26 99 FA IV 26
75 BR II 28 100 MO II 20 3

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva R acodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 4 Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Spec ia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
1 FA III 20 26 FA IV 12
2 BR I 30 H12=29 27 BR II 18
3 BR I 16 28 BR II 18
4 BR III 28 29 FA IV 44
5 BR II 20 30 BR II 18 3
6 FA IV 28 31 FA IV 34
7 BR II 26 32 BR II 20
8 FA IV 20 33 FA IV 20
9 FA III 30 34 FA IV 18
10 BR I 14 35 FA III 26
11 MO II 28 36 FA IV 34
12 FA IV 36 H9=25 37 MO II 16
13 FA IV 18 38 FA III 46
14 FA IV 46 39 FA III 38
15 FA III 26 40 FA IV 44 3
16 MO I 36 H10=31 41 BR I 28
17 BR I 18 42 FA III 24
18 FA III 42 43 BR I 22
19 BR III 24 44 BR II 22
20 BR II 20 45 BR III 34
21 FA IV 34 46 BR II 22
22 BR I 18 47 FA III 20
23 BR II 22 48 FA IV 26
24 BR II 24 49 BR II 28
25 FA III 34 50 FA IV 20 3

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 4 verso Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dime nsiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
51 FA III 26 3 76 MO I 24
52 FA IV 38 H9=25,5 77 MO III 56
53 MO III 68 78 MO IV 30
54 MO IV 22 79 FA III 44
55 MO II 52 80 MO II 48 3
56 MO II 42 81 BR II 26
57 MO I 40 82 MO II 44
58 MO III 36 H13=30 83 FA IV 18
59 FA IV 28 84 FA IV 24
60 MO II 26 3 85 MO II 50
61 MO II 24 86 MO III 48
62 MO III 14 87 FA IV 22
63 MO II 40 88 FA IV 22
64 MO II 40 89 MO I 28
65 MO II 48 90 MO I 34 H11=30 3
66 MO IV 34 H12=28 91 MO II 18
67 MO I 46 92 MO I 26
68 MO II 40 93 BR I 48
69 MO III 22 94 FA IV 24
70 MO II 50 3 95 FA IV 22
71 MO II 38 96 BR II 14
72 MO II 30 97 BR II 28
73 MO II 30 98 BR II 22
74 MO II 34 H15=30 99 BR I 24
75 MO II 56 100 FA III 22 4

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 5 Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
1 FA III 18 26 MO II 38
2 MO II 56 27 MO II 28
3 FA III 24 28 MO IV 12
4 FA III 20 29 MO III 16
5 FA II 16 30 MO II 22 4
6 FA III 14 31 MO IV 18
7 BR II 16 32 MO II 38
8 BR II 18 33 MO III 12
9 MO II 16 34 MO III 16
10 MO II 14 35 MO II 24
11 MO II 18 36 MO III 16
12 FA IV 14 37 MO II 42
13 MO II 22 38 MO I 28
14 FA II 14 39 MO III 12
15 FA III 12 40 MO I 24 4
16 FA III 18 41 MO II 28
17 FA IV 30 42 MO II 18
18 MO IV 62 43 MO II 18
19 FA III 32 44 MO II 14
20 FA IV 22 45 MO I 24
21 BR I 34 46 MO II 32
22 FA IV 20 47 MO I 18
23 BR II 44 48 MO II 16
24 MO III 20 49 MO I 14
25 MO II 16 50 MO I 14 4

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 5 verso Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
51 MO II 20 4 76 MO II 44
52 MO IV 18 77 MO II 20
53 MO II 34 78 MO II 30
54 MO III 18 79 MO II 22
55 MO III 34 H1=28 80 MO II 58 4
56 MO III 34 H2=28.5 81 MO II 40
57 MO I 20 82 MO II 26
58 MO I 28 83 FA III 22
59 MO II 22 84 MO II 30
60 MO II 22 4 85 MO II 50
61 MO I 36 H4=31 86 MO II 24
62 MO IV 14 87 MO II 32
63 MO I 28 88 FA IV 38
64 MO II 24 89 BR II 26
65 MO II 40 90 BR II 30 4
66 MO I 26 91 FA III 50
67 MO II 20 92 FA III 48
68 MO II 10 93 FA III 42
69 MO I 28 94 FA IV 54
70 MO II 40 4 95 FA IV 26
71 MO II 18 96 FA II 46
72 MO II 30 97 FA III 36
73 MO II 32 98 FA IV 56
74 MO II 26 99 FA IV 48
75 MO III 22 100 FA IV 40 5

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 6 Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
1 MO II 16 26 BR I 28 H11=28,5
2 MO II 38 27 MO I 26
3 FA IV 34 28 MO I 28
4 MO II 40 29 BR II 36
5 MO III 38 30 BR I 24 5
6 FA IV 44 31 MO I 28
7 BR II 32 32 BR I 24
8 FA II 32 33 FA II 32
9 FA II 54 34 MO NTS 28 14
10 FA II 30 35 BR I 26
11 BR I 20 36 FA III 44
12 FA III 42 37 FA III 50
13 MO III 24 38 FA IV 18
14 BR II 28 39 FA III 50
15 BR III 38 40 MO NTS 28 20 5
16 BR III 32 41 BR I 26
17 FA III 36 H8=26 42 BR III 40
18 MO II 18 43 FA IV 28
19 MO II 24 44 FA III 32
20 MO III 40 45 FA III 32
21 MO II 16 46 FA IV 18
22 FA IV 48 47 BR III 42
23 FA III 58 48 BR II 34
24 MO I 28 49 BR I 24
25 FA III 42 50 BR I 22 5

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 6 verso Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
51 BR II 26 5 76 BR I 18
52 MO I 20 77 MO II 36
53 BR II 20 78 FA III 24
54 BR II 30 H10=29 79 FA III 30
55 FA NTS 24 5 80 BR II 30 5
56 MO II 46 81 BR III 36
57 FA IV 24 82 BR II 20
58 FA III 32 83 BR II 18
59 FA III 28 84 BR I 24
60 FA IV 28 5 85 FA III 50
61 BR I 28 86 BR I 28
62 FA IV 26 87 BR II 30
63 FA IV 20 88 FA III 54
64 FA III 32 89 FA IV 50
65 FA IV 42 90 BR I 24 5
66 FA IV 28 91 BR I 26
67 FA IV 32 92 FA IV 50
68 FA IV 24 93 MO II 30
69 FA IV 34 94 FA IV 26
70 FA IV 42 5 95 BR II 34
71 FA IV 32 96 FA II 32
72 BR II 26 97 BR II 34
73 BR II 32 98 BR II 18
74 BR III 34 99 BR I 32
75 BR III 42 100 BR II 32 6

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 7

Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
1 BR I 30 H9=29,5 26 FA IV 38
2 BR II 26 27 FA III 34
3 BR II 44 28 FA II 32
4 BR III 34 29 FA III 30
5 MO III 24 30 FA II 22 6
6 BR III 36 31 FA III 36 H7=26
7 FA IV 24 32 FA III 40
8 FA IV 10 33 FA IV 26
9 BR II 26 34 FA III 34
10 MO II 24 35 FA II 28
11 FA IV 40 36 FA IV 38
12 BR II 24 37 FA IV 40
13 FA III 46 38 FA IV 38
14 FA IV 44 39 FA III 34
15 BR III 24 40 MO III 22 6
16 BR II 26 41 FA II 40
17 MO III 22 42 MO III 34
18 FA III 22 43 BR II 34
19 BR II 20 44 BR II 40
20 FA IV 32 45 FA IV 20
21 BR II 50 46 FA IV 28
22 FA III 32 47 MO IV 36
23 FA IV 40 48 FA IV 18
24 FA III 46 49 FA III 30
25 FA IV 34 50 FA III 32 6

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 7 verso Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
51 FA III 28 6 76 FA IV 18
52 MO II 26 77 FA IV 18
53 FA IV 12 78 FA IV 30
54 FA IV 12 79 FA IV 50
55 FA III 40 80 MO I 40 6
56 FA IV 44 81 MO I 22
57 FA III 30 82 FA III 18
58 FA II 44 83 MO II 14
59 FA II 42 84 FA IV 18
60 FA IV 36 H15=24,5 6 85 MO I 20
61 FA IV 24 86 MO I 18
62 MO II 30 87 FA IV 36 H14=25
63 FA III 26 88 FA III 28
64 FA IV 24 89 PAM IV 52
65 FA III 24 90 FA NTS 48 7 6
66 FA IV 22 91 FA III 46
67 FA III 22 92 MO II 26
68 MO II 24 93 BR I 18
69 FA II 20 94 FA IV 22
70 FA III 24 6 95 MO IV 24
71 FA IV 18 96 MO III 26
72 FA IV 30 97 FA IV 42
73 FA III 34 98 BR III 32
74 MO II 28 99 FA III 34
75 BR I 28 H4=29 100 FA III 36 7

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 8 Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
1 FA III 40 26 MO II 34
2 FA III 32 27 BR IV 48
3 MO II 26 28 MO IV 24
4 FA IV 36 H13=26 29 FA III 26
5 FA III 30 30 MO II 36 7
6 FA III 40 31 FA III 28
7 FA IV 10 32 MO III 28
8 FA IV 18 33 MO II 34
9 FA IV 18 34 FA II 30
10 MO III 18 35 FA IV 18
11 BR II 30 H2=29,5 36 FA IV 34
12 BR II 20 37 FA II 26
13 FA II 20 38 MO IV 14
14 MO IV 20 39 MO II 38
15 FA III 22 40 FA III 60 7
16 FA IV 72 41 FA IV 22
17 FA IV 46 42 BR II 24
18 FA IV 22 43 FA II 33
19 FA IV 30 44 FA III 30
20 FA III 38 45 FA III 20
21 FA IV 56 46 FA III 24
22 FA III 58 47 FA II 34
23 FA IV 56 48 FA IV 18
24 FA IV 28 49 FA IV 16
25 FA IV 46 50 FA II 24 7

CARNET INVENTA R MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 8 verso

Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
51 FA IV 16 7 76 BR II 34
52 FA II 14 77 BR II 34
53 FA III 28 78 FA IV 30
54 FA III 30 79 FA III 34
55 FA II 24 80 FA IV 34 7
56 FA IV 30 81 BR II 28
57 FA III 32 82 FA III 34
58 FA NTS 66 10 83 MO IV 50
59 FA III 40 84 FA IV 36 H20=25
60 FA III 40 7 85 FA II 40
61 PAM II 56 86 BR I 26
62 FA III 16 87 MO II 28
63 FA II 24 88 FA IV 38
64 FA III 20 89 BR I 24
65 FA IV 20 90 ULM IV 30 H1 7
66 FA III 22 91 BR I 28
67 FA IV 36 H17=25,5 92 FA II 40
68 FA III 22 93 BR II 28
69 MO II 20 94 BR II 26
70 FA NTS 42 14 7 95 BR II 32
71 FA IV 32 96 FA II 22
72 BR III 48 97 FA III 44
73 FA IV 36 H18=26 98 FA NTS 56 22
74 FA IV 20 99 BR III 34
75 BR II 22 100 FA IV 42 8

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 9

Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
1 MO III 26 26 FA IV 30
2 BR II 20 27 FA IV 28
3 BR I 22 28 MO I 28
4 BR I 20 29 MO II 30
5 FA II 26 30 BR II 28 8
6 BR II 28 31 BR II 32
7 BR II 32 32 FA III 52
8 FA II 20 33 BR II 28
9 FA III 52 34 BR I 24
10 BR II 26 35 BR I 26
11 FA IV 14 36 BR I 26
12 FA III 32 37 FA IV 20
13 BR II 22 38 FA II 26
14 FA III 18 H9=26,5 39 BR II 20
15 FA IV 38 40 MO I 30 8
16 BR I 16 41 BR I 26
17 FA IV 28 42 FA III 32
18 BR I 22 43 MO III 20
19 BR I 28 44 MO II 20
20 FA III 36 H6=26 45 MO I 26
21 MO III 44 46 FA III 30
22 FA IV 38 47 FA IV 34
23 FA IV 20 48 MO III 24
24 BR II 36 49 BR II 36
25 BR II 28 50 FA IV 30 8

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 9 verso Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
51 FA IV 30 8 76 BR II 30
52 FA III 32 77 MO III 52
53 BR I 24 78 FA IV 20
54 BR I 18 79 BR I 24
55 BR II 26 80 BR II 38 8
56 FA III 32 81 BR III 20
57 FA IV 36 82 FA III 16
58 BR II 26 83 FA IV 52
59 BR I 20 84 BR II 22
60 BR II 18 8 85 BR I 20
61 FA IV 50 86 FA III 34
62 BR II 30 H8=29,5 87 FA III 32
63 BR II 32 88 BR II 30 H9=30
64 BR I 16 89 BR I 26
65 BR II 28 90 MO II 38 8
66 BR II 34 H14=29,5 91 FA IV 32
67 BR II 18 92 FA III 24
68 BR II 24 93 FA III 24
69 MO II 24 94 FA II 34
70 FA III 30 8 95 BR I 24
71 FA III 36 96 BR I 28
72 FA III 38 97 BR I 26
73 FA II 20 98 BR II 30
74 BR II 32 99 FA IV 24
75 FA II 54 100 BR II 28 9

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 10

Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
1 FA III 20 26 BR II 40
2 FA IV 30 27 MO II 30
3 FA III 18 28 MO IV 14
4 FA III 28 29 FA IV 24
5 FA III 32 30 FA IV 18 9
6 FA IV 24 31 FA III 24
7 MO III 20 32 FA II 24
8 BR I 28 33 FA IV 30
9 FA IV 34 34 FA IV 54
10 MO II 18 35 MO III 28
11 BR II 32 36 FA IV 28
12 FA III 38 37 FA III 24
13 FA IV 18 38 FA IV 26
14 MO II 26 39 FA III 24
15 FA IV 20 40 FA III 26 9
16 FA III 30 41 BR II 20
17 FA IV 32 42 BR I 28
18 FA IV 14 43 FA IV 40
19 FA IV 18 44 MO I 24
20 FA IV 20 45 MO III 20
21 FA IV 18 46 BR III 42
22 FA IV 26 47 MO III 28
23 FA III 40 48 FA IV 26
24 MO III 24 49 FA IV 40
25 FA IV 22 50 MO IV 40 9

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 10 verso Nr. crt Placuta
nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
51 FA IV 20 9 76 FA III 24
52 FA III 24 77 FA III 36
53 FA III 46 78 PAM IV 50 H1=26.5
54 MO II 24 79 MO II 26
55 MO II 26 80 FA IV 44 9
56 FA IV 32 81 FA IV 18
57 FA III 34 82 MO I 30
58 MO II 40 83 FA III 26
59 BR I 28 84 FA IV 26
60 MO III 16 9 85 MO I 28
61 MO III 20 86 MO I 30
62 BR II 32 87 MO II 36 H5=30.5
63 FA IV 24 88 MO I 24
64 FA IV 42 89 FA IV 24
65 FA IV 34 90 FA IV 18 9
66 FA IV 20 91 FA III 34
67 BR III 32 92 FA IV 18
68 FA III 28 93 FA IV 44
69 MO II 20 94 MO III 26
70 MO III 22 9 95 FA III 44
71 FA III 28 96 MO II 48
72 FA II 18 97 FA IV 38
73 FA III 16 98 FA III 36
74 BR II 30 H7=30 99 FA IV 46

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 11 Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
1 FA III 36 H4=26.5 26 MO II 30
2 MO II 32 27 FA III 36
3 MO II 42 28 MO II 34 H3=29
4 FA III 40 29 BR II 34
5 MO II 30 30 FA III 40 10
6 FA III 46 31 FA III 38
7 MO II 18 32 FA IV 40
8 FA IV 34 33 BR I 30 H6=29.5
9 FA IV 28 34 FA III 30
10 FA III 48 35 FA IV 44
11 MO II 28 36 FA IV 16
12 MO IV 48 37 FA IV 26
13 MO III 50 38 FA III 32
14 FA III 32 39 FA III 36
15 MO III 40 40 PAM IV 40 10
16 FA IV 28 41 ULM III 32 H2=21.5
17 MO III 46 42 FA III 56
18 FA IV 42 43 BR I 36
19 FA III 24 44 FA III 34
20 FA III 30 45 FA III 32
21 FA II 24 46 MO II 34 H6=30
22 FA IV 36 H6=25 47 MO II 38
23 BR III 30 48 FA II 26
24 FA IV 30 49 BR II 32
25 FA II 30 50 FA IV 28 10

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducator lucrare: Dodea Emanuel
Fila 11 verso Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimens iuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
51 FA IV 28 10 76 MO II 16
52 FA III 32 77 MO II 18
53 FA III 38 78 FA IV 40
54 BR II 28 79 FA IV 22
55 FA IV 32 80 FA IV 18 10
56 FA IV 34 81 MO II 36 H16=30.5
57 FA IV 26 82 FA III 42
58 FA III 20 83 FA II 40
59 BR II 32 84 BR III 32
60 FA IV 30 10 85 FA II 34
61 FA III 48 86 FA III 22
62 FA IV 28 87 FA II 24
63 FA II 50 88 FA IV 16
64 FA II 30 89 FA II 28
65 MO IV 26 90 FA I 26 10
66 FA II 38 91 FA III 22
67 FA IV 48 92 FA II 24
68 PAM II 24 93 BR II 38
69 PAM III 28 94 MO II 24
70 BR II 36 10 95 MO III 38
71 BR II 24 96 PAM IV 24
72 FA III 62 97 FA III 38
73 FA II 32 98 MO II 34 H7=29
74 FA IV 26 99 FA IV 56
75 MO I 22 100 MO III 22 1

CARNET INVENTAR MATERIAL LEMNOS (ARBORI)

U.P I Colibita u.a 45B 25.11.2017
Felul taierii Progresiva Racodrade,ciocan amprenta PP-BN-08-01
Conducato r lucrare: Dodea Emanuel
Fila 12 Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
Nr. crt
Placuta nr
Specia
Clasa cal. Dimensiuni
Obs.
D (cm) H (m) D (cm) H (m)
1 FA IV 14 26 FA II 24
2 FA III 22 27 FA II 30
3 FA III 18 28 FA III 26
4 FA IV 12 29 FA IV 28
5 FA IV 24 30 FA II 20 11
6 FA II 26 31 BR I 28
7 FA IV 18 32 BR I 32
8 FA III 24 33 BR II 34
9 FA III 30 34 BR II 32
10 FA III 24 35 MO II 18
11 FA II 30 36 FA III 22
12 BR II 22 37 FA IV 20
13 PAM IV 38 38 FA IV 34
14 FA IV 28 39 FA IV 18
15 FA IV 16 40 FA III 26 11
16 FA III 16 41 FA III 38
17 FA III 18 42 MO IV 20
18 FA IV 20 43 FA III 22
19 FA IV 20 44 FA IV 18
20 FA IV 22 45 FA IV 20
21 FA III 20 46 FA III 28
22 FA III 24 47 MO III 20
23 FA IV 20 48 FA II 16
24 FA II 18 49 MO II 20
25 FA II 26 50 MO IV 42 11

2.1.5. 3. Fișa pentru gruparea arborilor inventariaț i pe categorii de diametre și clase de
calitate – pentru fiecare specie

FISA
Pentru gruparea arborilor inventariati pe categorii de diametre si clase de calitate

O.S Josenii Bargaului
U.P I Colibita
u.a 45B
specia: Brad
Categoria
de
diametre Clasa de cal itate Total
I II III IV arbori
Punctaj nr Punctaj nr Punctaj nr Punctaj nr
10
12 • 1 1
14 • 1 •• 2 3
16 •••••• 6 •••• 4 • 1 11
18 •••••••• 8 ș• 11 19
20 ••••••••• 9 ș•• 12 • 1 22
22 ••••••• 7 ș••• 13 • 1 22
24 șș•• 22 ș 10 ••••• 5 • 1 28
26 ș•• 12 ș••••••••• 19 31
28 ș••• 13 șș 20 ••••• 5 37
30 ••• 3 ș•••••• 16 •• 2 21
32 •••••• 5 ș••••••• 16 •••••• 6 27
34 • 1 ș 10 ••••• 5 16
36 • 1 ••••••• 7 ••• 3 11
38 •• 2 • 1 3
40 • 3 • 1 4
42 ••••• 5 5
44 •• 2 2
46
48 • 1 • 1 • 1 3
50 • 1 1
52
54
56
TOTAL 89 149 35 4 277

FISA
Pentru gruparea arborilor inventariati pe categorii de diametre si clase de calitate

O.S Josenii Bargaului
U.P I Colibita
u.a 45B
specia: Molid

Categoria de
diametre Clasa de calitate Total
I II III IV arbori
Punctaj nr Punctaj nr Punctaj nr Punctaj nr
10 • 1 • 1 2
12 •• 2 •• 2 4
14 •• 2 •••• 4 • 1 •• 2 9
16 •••••••• 8 •••• 4 12
18 ••• 3 ș••••• 15 •• 2 •• 2 22
20 •••••••••• 8 ș 10 •••••••• 8 •• 2 28
22 ••• 3 ••••••• 7 •••••• 6 • 1 17
24 ••••• 5 ș•• 12 •••••• 6 •• 2 25
26 •••••• 6 ș•• 12 ••••• 5 •• 2 25
28 ș 10 ș 10 •••• 4 24
30 ••••• 5 ș• 11 ••• 3 • 1 20
32 •••••••• 8 •• 2 10
34 • 1 ••••••• 7 •••• 4 • 1 13
36 •• 2 ••• 3 • 1 • 1 7
38 • 1 •••••••• 8 •• 2 11
40 ••• 3 •••••••• 8 •• 2 • 1 14
42 • 1 •••• 4 • 1 6
44 •• 2 • 1 3
46 • 1 •• 2 • 1 3
48 •• 2 • 1 • 1 4
50 ••• 3 • 1 • 1 5
52 • 1 • 1 2
54
56 ••• 3 • 1 • 1 5
TOTAL 52 141 57 23 273

FISA
Pentru gruparea arborilor inventariati pe categorii de diam etre si clase de calitate

O.S Josenii Bargaului
U.P I Colibita
u.a 45B
specia: FAG
Categoria de diametre Clasa de calitate Total arbori
I II III IV
Punctaj nr Punctaj nr Punctaj nr Punctaj nr
10 •• 2 2
12 • 1 •••••• 6 7
14 •• 2 • 1 ••••••• 7 10
16 •••• 4 ••••••• 7 ••••••••• 9 20
18 ••••• 5 ș•• 12 șșș•••• 34 51
20 •••••• 6 ș••••••• 17 șșșș 40 63
22 •••• 4 ș••••• 15 șș•• 22 41
24 ș• 11 șș• 21 șș•• 22 54
26 • 1 •••••••• 8 ș•••• 14 șș•• 22 45
28 •• 2 ș••••• 15 șș••• 23 40
30 ••••••• 7 ș••••• 15 șș 20 42
32 ••••• 5 șș••••••••• 29 ș•• 12 46
34 •••• 4 ș•••• 14 șș 20 38
36 •• 2 •ș••• 14 ș•••••• 16 32
38 ••• 3 ș 10 ••••••••• 9 22
40 •••• 4 ș• 11 ș• 11 26
42 •• 2 ••••••• 7 ••••••••• 9 18
44 • 1 ••••• 5 ș 10 16
46 • 1 ••••••• 7 ••••••• 7 15
48 •••• 4 ••• 3 7
50 • 1 •••• 4 ••••• 5 10
52 •••• 4 •• 2 6
54 •• 2 •• 2 ••••• 5 9
56 • 1 ••••• 5 6
58 •• 2 •• 2 4
60 •• 2 2
62
64
66 • 1 1
68 • 1 1
70 • 1 1
72
74
76
78 • 1 1
Total 1 74 232 329 636

FISA
Pentru gruparea arborilor inventariati pe categorii de diametre si clase de calitate

O.S Josenii Bargaului
U.P I Colibita
u.a 45B
specia: Paltin de Munte

Categoria de diametre Clasa de calitate Total arbori
I II III IV
Punctaj nr Punctaj nr Punctaj nr Punctaj nr
10
12
14
16
18
20
22
24 • 1 • 1 2
26
28 • 1 1
30
32
34
36
38 • 1 1
40 • 1 1
42
44
46
48
50 • 1 1
52 • 1 1
54
56 • 1 1
58
60 Total 2 1 5 8

FISA
Pentru gruparea arborilor inventariati pe categorii de diametre si clase de calitate

O.S Josenii Bargaului
U.P I Colibita
u.a 45B
specia: Ulm de Munte

Categoria de diametre Clasa de calitate Total arbori
I II III IV
Punctaj nr Punctaj nr Punctaj nr Punctaj nr
10
12
14
16
18
20
22
24
26
28
30 • 1 1
32 • 1 1
34 Total • 1 • 1 2

2.2. Întocmirea schiței parchetului

Datele referitoare la caracteristicile condițiilor de lucru, necesare pentru proiectarea lucră rilor de exploatare
a masei lemnoase din parchetul Locurele sunt redate sistematic în schița parchetului,
întocmită la scara 1:2000.
Adăugarea detaliilor s -a făcut în urma efectuării unor măsurători și observații pe teren constând în:
– poziționarea pe sc hiță a unor detalii de relief caracteristice, ce nu apar pe harta amenajistică;
– înscrierea pe schiță a pantelor și distanțelor caracteristice pentru talveguri;
– delimitarea versanților și a culmilor;
– delimitarea pe versanți a suprafețelor omogene ș i înscrierea pe schiță a direcțiilor liniilor de cea
mai mare pantă și a înclinării terenului;
– stabilirea unor soluții obligatorii de colectare;
– stabilirea locului de amplasare a platformei primare.
Toate aceste elemente preluate de pe teren constituie o resursă importantă de date pentru
întocmirea documentației necesare privind exploatarea lemnului din parchet.

—— – limită de parchet
—→ – adunat cu atelaje
− − − − – culme
——— – DAF Locurele
——— – DAF Izvorul Lung

2.3. Stabilirea metodei de exploatare

Lucrările din șantierele de exploatare se desfășoară etapizat, necesitând o abordare separată
pentru fiecare loc de desfășurare (parchet, trasee și că i de colectare, platforma primară), respectiv pentru
fiecare proces specific (recoltare, colectare, fasonare primară).
Dintre acestea procesul de colectare ridică problemele cele mai dificile atât sub aspect ecologic,
cât și economic, înregistrându -se prej udiciile și cheltuielile cele mai mari care sunt legate direct de forma
sub care se deplasează masa lemnoasă. Din acest punct de vedere putem deosebi situații în care masa
lemnoasă poate fi colectată sub formă de: sortimente definitive, trunchiuri și cat arge, arbori și părți de
arbori, tocătură.
În acest sens poate fi definită metoda de exploatare ca un concept general de organizare a lucrărilor
de exploatare exprimat prin forma sub care se deplasează masa lemnoasă la colectare.
Condițiile de lu cru impun ca în parchetul de exploatare a lemnului Locurele să fie aplicată metoda
de exploatare în trunchiuri și catarge, considerată optimă deoarece:
-mutarea unor operații de transformare din parchet în platforma primară, deci pe suprafețe
amenajate;
-creșterea gradului de mecanizare al lucrărilor;
– reducerea numărului de muncitori;
– creșterea productivității muncii;
– reducerea cheltuielilor de exploatare;
– indice de valorificare a masei lemnoase mai mare;
– calitatea sporită a lucrărilor din șantierul de exploatare;
– pierderi și consumuri mai mici de masă lemnoasă;
– prejudicii mai mici ca frecvență, înregi strate în special la colectare,
dar de intensitate mai mare.

2.4. Stabilirea documentatiei tehnico -economice pentru exploatarea msei lemnoase
din parchet

2.4.1. Verificare A. P.V.

Estimarea cantitativă și calitativă a masei lemnoase destinate exploatării se efectuează de către
Ocolul Silvic comunal Josenii Bargaului , fiind consemnată în A.P.V.
Agentul economic care face exploatarea masei lemnoase va proceda la verificarea datelor înscrise
în acest document. Se vor verifica astfel măsurătorile privind înălțimea medie, diametrele de bază și
clasa de calitate la un anumit număr de arbori stabiliți prin sondaj funcție de numărul total de arbori
inventariați. Alegea trebuie făcută în așa fel încât arborii asupra cărora se face reevaluarea să fie răspândiți uniform
pe toată suprafața parchetului, să includă arbori de toate categoriile de diametre, cla se de calitate
și specii corespunzătoare structurii masei lemnoase marcate
Ținând cont că diferențele între valorile înregistrate în actul de punere în valoare și valorile
rezultate prin verificare s -au încadrat în limite tolerabile acest act a fost accep tat de către agentul economic urmând
ca în continuare el să își desfășoare activitatea.

În concluzie putem spune că actul de punere în valoare predat și acceptat constituie documentul
primar, care stă la baza contractării masei lemnoase și decontăr ii între Ocolul Silvic și agentul economic de
exploatare.
Practic verificarea constă în măsurarea diametrelor arborilor incluși în lotul de sondaj, stabilirea pentru
aceștia a clasei de calitate și măsurarea înălțimilor pentru 10 – 15 exemplare cu diametr e apropiate de
diametrul central stabilit la inventariere.
La măsurarea diametrelor, trebuie să se urmărească:
-încadrarea arborilor în categori de diametre identice cu cele folosite la inventariere
-verificarea periodică a clupelor, respectiv a parale lismului brațelor;
-măsurarea diametrului în partea din amonte a arborelui și la
înălțimea de 1,30m;
-citirea mărimi diametrului se va face cu clupa pe arbore;
-în momentul citirii clupa trebuie să fie orizontală și tangentă în trei puncte cu arborele;
-dacă secțiunea trunchiului nu este circulară se vor face două măsurători perpendiculare și se va
face media acestora;
-la arbori înfurciți, dacă îfurcirea este la o înălțime mai mică de 2m, fiecare parte a arborelui se
va măsura separat;
-se vor evita erorile sistematice de încadrare a valorilor măsurate în categori de diametre.

La stabilirea clasei de calitate :
-încadrarea corectă a arborilor în clase de calitate, prin apreciere vizuală, conform precizărilor din
tabele;
-se vor lua î n considerare nunai defectele(curbură, bifurcare, putregai, gelivuri, noduri) care
limitează încadrarea sortimentelor în categoria lemn de lucru;
-se va acorda o atenție deosebită analizei calități lemnului din prima jumătate a trunchiului, care
reprezi ntă, în general, peste 75 % din volumul total al arborelui;
-dacă în porțiunea de la bază arborele nu prezintă defecte( 50% din înălțime la foioase și 60 % din
înălțime la rășinoase) atunci se va încadra în clasa I de calitate;
-calitatea lemnului din treimea superioară a arborelui nu se ia în considerare la stabilirea clasei de
calitate.

La măsurarea înălțimilor :
-pentru măsurare se vor alege arbori drepți, verticali a căror mugure terminal poate fi văzut de pe sol;
-distanța de măsurare să fie cuprinsă între înălțimea arborelui și cel mult o dată și jumătate această
înălțime;
-operatorul să se amplaseze pentru măsurare pe aceiași curbă de nivel cu arborele sau în
amonte față de acesta;
-folosirea unor aparate în bună stare de funcționare, cr e vor fi verificate periodic;
-distanța de la operator la arbore se va alege astfel încât să corespundă uneia din scările prevăzute
de aparat;
-pe terenuri cu panta mai mare de 3o se vor aplica corecți de pantă.

Pentru parchetul 1231 Locurele se va alege un eșantion de 8 % din totalul de 1196 de arbori,
adică 96 arbori, pentru verificarea diametrelor și a calității arborilor.

a)Verificarea pe diametru:

Categoria
de diametre
din teren Nr de arbori din
carenetul de
inventariere Suprafata de
baza din teren
(Gt) Categoria de
diametre la
verificare Nr de arbori
inventariati pe
teren la
verificare Suprafata de
baza la
verificare
(Gv)
10 3 0,01 10 3 0,01
12 5 0,01 12 3 0,01
14 5 0,02 14 5 0,02
16 5 0,02 16 3 0,02
18 3 0,03 20 3 0,03
20 5 0,03 20 4 0,03
22 4 0,04 20 4 0,03
24 6 0,05 24 5 0,05
26 5 0,05 24 5 0,05
28 5 0,06 26 3 0,05
30 3 0,07 28 3 0,06
32 2 0,08 32 2 0,08
34 3 0,09 34 3 0,09
36 4 0,10 36 4 0,10
38 3 0,11 38 3 0,11
40 5 0,13 40 5 0,13
42 4 0,14 42 4 0,14
44 4 0,15 44 4 0,15
46 5 0,17 46 5 0,17
48 3 0,18 46 3 0,17
50 4 0,20 50 3 0,20
52 3 0,21 52 3 0,21
54 5 0,23 54 4 0,23
56 3 0,25 56 3 0,25

58 2 0,26 58 1 0,26
60 1 0,28 60 1 0,28
66 1 0,34 66 1 0,34
68 1 0,36 68 1 0,36
72 1 0,41 72 1 0,41
Total 96 4,07 96 4,03

Calculul abaterii referitoare la măsurarea diametrelor se efectuează folosind relația:

ed% =( 1 – Gd1/Gd2 ) x 100 ,unde:

– Gd1 – este suprafața de bază totală a arborilor verificați, calculată pe baza datelor de la verificare;
– Gd2 – este suprafața de bază totală a arborilor verificați, calculată pe baza datelor preluate din carnetul de
inventariere.

ed%=(1 -4,07/4,03)x100==(1 -1,0099)x100= -0,99%
Din rezultatul obținut la verificarea măsurări diametrelor rezultă că actu l se încadrează în toleranțe(±3%),
deci actul se acceptă ca fiind valabil și corect.

b)Verificarea clasei de calitate a arborilor
Categoria
de
diametre
din terenNr de arbori din
carenetul de
inventariereClasa de
calitate din
terenSuprafata de
baza din teren
(Gt)Suprafata de
baza din teren
corectata (Gvt)Categoria de
diametre la
verificareNr de arbori
inventariati pe
teren la
verificareClasa de calitate
la verificareSuprafata de
baza la
verificare
(Gv)Suprafata de
baza la
verificare
corectata (Gvc)
10 4 III 0,01 0,00 8 4 III 0,01 0,01
12 5 II 0,01 0,00 12 2 III 0,01 0,01
14 5 III 0,02 0,01 14 5 III 0,02 0,01
16 5 IV 0,02 0,00 16 3 IV 0,02 0,00
18 4 III 0,03 0,02 20 4 II 0,03 0,02
20 5 III 0,03 0,02 20 3 II 0,03 0,02
22 5 IV 0,04 0,00 20 5 II 0,03 0,02
24 6 II 0,05 0,04 24 4 II 0,05 0,04
26 6 II 0,05 0,04 24 6 II 0,05 0,04
28 5 III 0,06 0,04 26 2 II 0,05 0,04
30 6 II 0,07 0,06 28 5 II 0,06 0,05
32 5 II 0,08 0,07 32 5 II 0,08 0,07
34 6 IV 0,09 0,01 34 4 IV 0,09 0,01
36 2 II 0,10 0,90 36 4 II 0,10 0,09
38 3 I 0,11 0,11 38 3 I 0,11 0,11
40 5 I 0,13 0,13 40 3 I 0,13 0,13
42 5 I 0,14 0,14 44 5 I 0,14 0,14
44 4 II 0,15 0,14 44 4 II 0,15 0,14
46 6 III 0,17 0,13 46 5 IV 0,17 0,03
48 3 I 0,18 0,18 46 3 I 0,17 0,17
50 4 II 0,20 0,18 50 2 III 0,20 0,16
52 3 I 0,21 0,21 52 3 I 0,21 0,21
54 4 II 0,23 0,21 54 4 II 0,23 0,21
56 3 II 0,25 0,23 56 3 II 0,25 0,23
58 2 I 0,26 0,26 58 1 II 0,26 0,24
60 1 I 0,28 0,28 60 1 I 0,28 0,28
66 1 I 0,34 0,34 66 1 I 0,34 0,34
68 1 I 0,36 0,36 68 1 I 0,36 0,34
72 1 I 0,41 0,41 72 1 I 0,41 0,41
Total 115 4,08 4,52 96 4,04 4,39

Precizia de determinare a clasei de calitate se face după transformarea numărului total de
arbori din cele patru clase de calitate în arbori de lucru cu ajutorul coeficienților de echivalență.
Coeficienții de echivalen ță:
Grupa de specii Clasa de calitate Coeficienți de echivalență

rășinoase I 1,00
II 0,94
III 0,81
IV 0,15

Calculul abaterii referitoare la determinarea clasei de calitate se efectuează folosind relația:
ec% = (1 – Gc1/Gc2) x 100 =>
ec%= (1 -4,52/4,39) x 100 = -2 %
Abaterea constatată fiind mai mică de ± 5% lucrarea se acceptă
În concluzie punerea în valoare este corect, actul se aprobă , urmând să înceapă procesul de
exploatare.

c) Verificarea înălțimii medii
Datele din carnetul de inventariere Datele culese la verificare

Nr. arb. Diam. H. Nr. arb. Diam. H.
69 33 24,5 2 36 24,0
70 39 24,0 16 30 22,5
64 25 21,5 18 34 23,0
38 34 23,0 24 32 22,0
223 37 24,0 42 30 23,0
405 33 23,0 52 34 23,5
433 32 22,5 66 32 22,5
510 33 22,5 76 34 23,0
539 35 22,5 90 36 23,5
544 34 23,0 96 30 22,5
D. med. 33,5 D. med. 32,8
H. med. 23,05 H. med. 22,95
Deoarece diferența dintre înălțimea medie a arborilor folosită la întocmirea A.P.V. și ce -a
măsurată la verificarea acestuia nu depășește 1,5 m se consideră că înălțimea este corectă , deci
actul se acceptă.

2.4.2. Stabilirea structurii masei lemnoase de exploatat

Tehnologia de exploatare aplicată într -un parchet depinde într -o mare măsură de structura
dimensională a masei lemnoase marcate. Această structură se referă la volumele de lemn gros, lemn
subțire și lemn mărunt precum și la consumurile tehnologice.
Pentru parchetul 1231 Locurele structura masei lemnoase de exploatat este redată în tabelul
următor:

Nr. Specificatii UM Total
crt. Brad Molid Fag Paltin de munte Ulm de munte
1 Vol. Brut cu coaja m.c. 1101 225 246 617 11 2
2 Coaja lemnului de lucru m.c. 50 19 19 12 0 0
3 Vol. brut fara coaja m.c. 1051 206 227 605 11 2
a) lemn lucru gros m.c. 545 172 178 192 3 0
b) lemn lucru subtire m.c. 18 3 3 12 0 0
c) lemn de foc d>5cm m.c. 488 31 46 401 8 2
d) craci d <5cm m.c. 65 14 10 41 0 0
4 Vol. Brut la ha m.c. 99.18 20.27 22.16 55.58 0.99 0.18
5 Nr. de arbori :-total buc. 1196 277 273 636 8 2
-la ha buc. 108 25 25 57 1 0
6 Vol. Arborelui mediu m.c. 5.16 0.92 0.90 0.97 1.37 1.00
7 Taxa forestiera:-totala lei 137137 34781 36215 64946 1081 114
-la m.c. gros lei 918.0 195.0 195.0 170.0 203.0 155.0
-la m.c. subțire lei 285 41 41 75 64 64
-la m.c. lemn foc lei 235 24 24 71 59 57
8 Consumuri tehnologice si pierderi % 3 3 2 2 2
m.c. 26.70 6.75 7.38 12.34 0.22 0.04
Supralungimi (1%) m.c. 11.01 2.25 2.46 6.17 0.11 0.02
Total pierderi tehnologice m.c. 37.71 9.00 9.84 18.51 0.33 0.06
9 Vol. Brut cu coaja pentru productie m.c. 1063.3 216.0 236.2 598.5 10.7 1.9
10 Vol. Lemnului marunt % 15.8 16.4 12.1 17.3 4.0 4.0
m.c. 174.0 37.0 29.8 106.7 0.4 0.1
11 Vol. brut cu coaja gros si subtire m.c. 889.2 179.0 206.3 491.8 10.2 1.9
a) lemn gros m.c. 907.22 182 209.32 503.81 10.23 0
b) lemn subtire m.c. 47.4 6.1 6.5 42.7 0.0 0.0
12 Vol net gros si subtire comerciabil m.c. 1040.0 197.0 217.2 586.5 10.7 1.9
a) lemn gros comerciabil m.c. 856.2 162.7 190.0 491.5 10.2 0.0
b) lemn subtire comerciabil m.c. 45.1 5.5 5.9 41.9 0.0 0.0
c) lemn steri m.c. 109.0 23.0 19.8 65.7 0.4 0.1
d) craci m.c. 65 14 10 41 0 0Specia sau grupa de specii

Valorile înscrise în acest tabel s -au obținut astfel:

 Volumele V1(volum brut cu coajă), V2(coaja), V4(volum brut la ha), V5(numărul de arbori) și
V6(volumul arbor elui mediu) au fost preluate din A.P.V.

 Volumul V3 s -a stabillit diferențiat:
– V3a = suma volumelor de lemn gros (G1 + G2 + G3) și de lemn mijlociu (M1 + M2) din A.P.V.;
– V3b = suma volumelor de lemn mijlociu (M3), subțire (S) din A.P.V.;
– V3c ș i V3d = s -au preluat din A.P.V.;

 Taxa forestieră (7) a fost calculata dupa preturile de referinta ale RNP 2018.

 Valorile V8…V12 s -au calculat astfel:
– consumurile tehnologice (V8) s -au stabilit în funcție de condiț iile concrete de lucru, folosindu -se
valori medii de 3% din volumul brut pentru rășinoase și 2% pentru foioase;
– volumul V9 (volum brut cu coajă pentru producție) s -a calculat cu relația:
V9 = V1 – V8
– volumul V10 (volumul lemnului mărunt ) s-a apreciat folosindu -se pentru aceasta următoarea
modalitate de calcul:
V10 = 3 · V3d → pentru produse accidentale;
– volumul V11 (volum brut cu coajă gros și subțire) s -a calculat cu relația: V11 =
V9 – V10
– volumele V11a (lemn gro s) și V11b (lemn subțire) s -au calculat cu relația:
V11a =
bV VVV
aa
333
11 ;
V11b =
b ab
V VVV
3 33
11 ;

– volumul V12 (volumul comerciabil) se calculează cu relațiile:
V12a =
2
11 1111
11 VV VVV
b aa
a  ; → pentru lemn gros;
V12b =
2
11 1111
11 VV VVV
b ab
b  ; → pentru lemn subțire;

V12c = V10 – V3d → pentru lemn de steri;
V12d = V3d → pentru lemn din crăci.

Taxa forestiera

Taxa forestiera s-a calculat pe specii,grade de accesibilitate si sortimente dimensionale pentru masa lemnoasa pe picior cu ajutorul
pretu rilor de referinta din anul 2019 date de RNP.

Brad Molid Fag Paltin de munte Ulm de munte
pr.apv preț
unit val.tot pr.apv preț
unitar val.total pr.apv preț
unitar val.total pr.apv preț
unitar val.total Pr.
Apv preț
unitar val.total
G1 13 286.47 3724.11 49 286.47 14037.03 36 218.86 7878.96 2 224.11 448.22 0 188.91 0
G2,3 114 186.7 21283.8 91 186.7 16989.7 108 184.92 19971.36 1 206.48 206.48 0 157.03 0
M1,2,3 45 114.48 5151.6 38 114.48 4350.24 58 105.12 6096.96 0 180.55 0 0 122.27 0
L.Subtire 3 58.92 176.76 3 58.92 176.76 2 75.29 150.58 0 64.88 0 0 64.09 0
L.foc 31 24.11 747.41 46 24.11 1109.06 401 71.46 33945.07 8 59.65 477.2 2 57.85 115.7
Coaja 19 2 38 19 2 38 12 2 24 0 2 0 0 2 0
31121.7 36700.79 68066.93 1131.9 115.7

2.4.3 Alegerea variantei tehnologice optime de exploatare

Etapa cea mai importantă a activității de proiectare a lucrărilor de exploatare este alegerea
variantei optime de colectare. Pentru aceasta, în funcție de condițiile concrete de lucru, se stabilește
metoda de exploatare și în cadrul acesteia se alege tehnologia de exploatare, teh nologie care, în esență,
constă din alegerea variantei corespunzatoare de colectare. Stabilirea tehnologiei optime de lucru necesită
informații suplimentare celor înscrise în schița parchetului, informații care privesc elementele ce
caracterizează condiții le de lucru sub aspect silvotehnic (tratament, felul tăierii, natura produselor,
volumul marcat la hectar, volumul arborelui mediu etc.) cât si tehnico -economic (volumul total de extras,
mărimea suprafeței parchetului, amplasarea si poziția parchetului etc .).
Referitor la parchetul 1231 Locurele , suprafața parchetului este de 11.10 Ha., trratamentul tăierilor
progresive -definitive , natura produsului principale codru , tehnologia de exploatare este trunchiuri și
catarge.
Parchetul a fost inventariat în data d e 23. 03. 2017 și se preconizează, ca exploatarea să se execute
până la sfârșitul anului 20 18. Procedeul de inventariere est: fir cu fir și sau inventariat 1196 de fire din care
11 de fire arbori putregaiosi . Volumul total al parchetului este de 1101 mc di n care 563 mc lemn de lucru,
50 mc coaja lemnului de lucru și 488 mc lemn de foc. Volumul arborelui mediu este de 0, 92 mc, iar
elagajul este realizat pe 60% din arbore. Valoarea totală a parchetului este de 137137 lei.
La alegerea variantei tehnologice de exploatare cel mai important este volumul arborelui mediu
care este de 0, 92 mc dar și volumul la hectar care este de 99.18 mc/Ha, acestea au un rol decisiv în
alegerea variantei tehnologice de exploatare, influențate direct de panta terenului care este de 20 G. și
distanșa de colectare aproximativ 250-500 metri .
Parchetul este constituit din rășinoase 42.77 % și din foioase 57.23 %, volumul de material lemnos
estimat la hectar este de 99.18 mc.

Alegerea mijloacelor de colectare si a traseelor de deplasare a mesei lemnoase se va face, la
început, pe baza informațiilor culese din teren si transpuse pe schița parchetului, precum si a informațiilor
preluate din actul de punere în valoare si din harta amenajistică. Într -o primă etapă alegerea se va face
luându -se in considerare caracteristicile tehnice ale mijloacelor de colectare și, in mod deosebit , efectele
ecologice ale folosirii acestor mijloace urmând ca după stabilirea unor soluții acceptabile din acest punct
de vede re să se facă o analiză economică a variantelor propuse care să conducă în final, la varianta
optimă.
În stabilirea tehnologiei optime de exploatare a masei lemnoase dintr -un parchet probleme
deosebite apar la alegerea corespunzătoare a mijloacelor de col ectare. Pentru adoptarea soluțiilor de
lucru, în cadrul acestui proces, trebuie să se aibă în vedere, în mod deosebit, aspecte privind:
caracteristicile tehnice ale mijloacelor de colectare, condițiile de lucru din șantierul de exploatare și
efectele ecolo gice ale folosirii unor mijloace de colectare.

În analiza economică a variantelor propuse se vor aplica metode expeditive de calcul care au
menirea de a scoate în evidență diferențe valorice mari ale costurilor de colectare. Nu se justifică
efortul de a face o analiză economică foarte riguroasă în această etapă, pentru că diferențele mari ale
prețurilor se sesizează prin metodele expeditive, iar la diferențe mici alegerea soluției de colectare se
va face luându -se în considerare contextul ge neral al condițiilor de desfășurare a lucrărilor de
exploatare.

Alegerea variantelor optime de colectare – pentru situațiile în care pot fi folosite mai multe
mijloace de deplasare a lemnului – trebuie făcută, în această etapă pe baza unei analize economice.
Stabilirea cheltuielilor de colectare aferente mijloacelor folosite în parchetul 1231 Locurele ,
mijloacele alese în concordanță cu condițiile impuse, se analizează prin compararea costurilor totale de
colectare corespunzătoare fiecărei variante propuse.

Vom analiza fiecare variantă de colectare propusă, urmând a alege acea variantă care
corespunde din punct de vedere economic, adică care reclamă cele mai mici costuri.

I. Costul tehnologic pentru apropiat cu atelaje :
Mijloc Operatii Specia Volummc Dist.m N.T F.T Salar orar Valori, lei
partiale Totale
R 471 550 0.26 122,46 10,345 1266,849
F 630 550 0,32 201,6 10,345 2085,552
R 471 550 0,26 122,46 10,345 1266,849
F 630 550 0,32 201,6 10,345 2085,552ScosPregătit și dat după
caiCai6704,801

La costurile cu manopera estimate mai sus trebuie să se adauge cheltuielile pentru
amenajarea căilor de colectare precum și costul furajelor pentru cai.
Costul estimat pentru amenajarea drumului de vite (cai), în lei :
Cc = 0,14 ∙ L ∙ SMG (salar tarifar orar categorii munci grele pentru lucrari de terasament in lei/ora)
Cc = 0,14∙550∙9,135= 703,395 lei
Costul furajelor
La o productivitate de 11,76 mc în 8 ore pe atelaj, la un volum de 1101 mc rezultă 138 zile.
Furaje concentrate 3,5 Kg/zi/cal = 482 kg x 1,5 lei/kg = 722,53 lei
Fân 12kg/zi = 1656 kg x 0,5lei/kg = 828 lei
În total = 1550,53 lei
Costul total pentru apropiat cu atelaje:
Specificații Valori totale
Lei
Costuri tehnologice 6704.80
Amenajarea căii 703.39
Costuri furaje 1550.53
Total 8958.72

II.Costul tehnologic la apropiat cu TAF -650

Mijloc Operații Specia Volum Distanța N.T. F.T. Salarorar
mc m.
Parțiale Totale
R 471 >50 0,46 216,66 11,135 2412,5091
F 630 >50 0,32 201,6 11,135 2244,816
R 471 – 0,05 23,55 11,135 262,22925
F 630 – 0,06 37,8 11,135 420,903
R 471 550 0,43 202,53 11,135 2255,1716
F 630 550 0,32 201,6 11,135 2244,816
R 471 – 0,017 8,007 11,135 89,157945
F 630 – 0,024 15,12 11,135 168,3612Valoari – lei
Formarea si
legarea sarcini10097,96TAF-650
dezlegare
sarcinăadunat cu cablu
apropiat

Consumul de carburanți
p = (Vi · q i)dm;
pr=(471 · 0,75) ·0.55 =194.28
pf=(630·1.15) ·0.55=398.47

Norma
consumCantitatea
UM Totală l/mc 1 unitară totală
Tras cu
cablumc 1101 0,973 1071,27 4,75 5088,55
Apropiat tkm 592,75 0,992 588,008 4,75 2793,04
79,65 17 1353,97Valoare leiTotal
A – IMotorină
9235,56TAF –
650
Ulei
TAF – 650 0,048Traseu Felul comb, tip utilajPrestația efectuată

Costul pentru execuția manuală a drumului de tractor

Cm = 6,775 ( s(coeficient stanca) · STO 4(salar tarifar orar categ.4 pt lucrari terasamente in lei/ora) + p (procent
pamant) · SMG)i t · L

Cm = 6,775 ·( (0.6 · 7.9) + 0.26 · 7.23)) ·0.2· 703,395 = 6.775·11.35·0.2· 703,395
=10.827.02 lei

Costul total cu tractorul TAF -650
Specificatii Lei
Costuri tehnologice 17999.35
Amenajarea căii de tractor TAF -650 10827.02
Carburanti 9235.56
Total 27234.91

Costul tehnologic pentru apropiat cu funicularul FPU -500
Mijloc Opera ții Specia Volum
mc Distan ța
m N.T. F.T. Salar
orar Valori, lei
Parțiale Totale
FP – 2 Scos Foioase 630 550 0,92 579,6 10,345 5995,96 10478,66 Scos Rasinoase 471 550 0,92 433,32 10,345 4482,7

Pe lângă aceste valori este necesar stabilirea costurilor pentru amenajarea căii și costurile pentru
carburant.

Costuri pentru amenajarea căii de funicular
CF = 2,625L(drumului) SOF 5 (salar tarifar orar categ 5)
CF = 2,625  550  8 = 11550 lei

Costul carburanților
p = (Vi · q i)dm, unde:
p = reprezintă prestanța efectuată în [tkm];
Vi = volumul, m3;
qi = masa specifică a lemnului verde;
dm = distanța medie, km

pf=(630 · 1.15) · 0,55=398.47 lei
pr=(471·0.75) ·0.55=194.28 le

Evaluarea costului de carburant

Cantitatea
UM Totală 1 Unitară Totală
4,75 1669,63
Ulei
FP – 2 0.0592 10,75 18 193,5Totall/mc
A – BMotorină
1863,13FP – 2 tkm 592,75 0,593 351,50Traseu Tip utilajPrestația efectuată Norma consum Valoare lei

Costul total pe cu funicularul FP -2
Specificatii Lei
Costuri tehnologice 10478.7
Amenajarea caii de funicular 11550
Carburanti 1863.13
Total 23891.8

Din calcule se constată că varianta cea mai economică este cu atelajele ( caii), deoarece
implică cele mai mici costuri, în plus și volumul arborelui mediu de 0,92 mc/fir, este un volum
ideal pentru atelaje. Mai putem preciza că este varianta cea mai ecologică.
Ținând cont de durata de timp pentru care a fost autorizată partida desi exploatarea in
acest caz se poate realiza din 15.IX -30.IV,avand nevoie de doar 136 de zile de exploatare pentru
recoltarea integrala a volumului de masa lemnoasa exploatarea se va executa in perioada
15.IX -21.III. Dupa centralizarea datelor se constata ca cea mai eficienta metoda pentru partida
1231 din Locurele , in vederea exploatarii masei lemnoase este cea cu atelaje și funiculare
forestiere(FP -2).

2.4.4 Evaluarea costului lucrărilor de exploatare
A.Foioase

1. Dob. Cu FMHQ262
D.64.A.7 Foioase mc 630 * 0,19 119,7 11 2,09 1316,7
2.Curățat de crăci cu FMNQ262 D.64.B.7 Foioase mc 630 * 0,27 170,1 11 2,97 1871,1
3. Secționat cu FMNQ262 c1 Foioase mc 490 * 0,15 73,5 11 1,65 808,5
1.Adunat m.1. cu țapina J.3.II.f Foioase mc 60 35 2,69 161,4 10,345 27,83 1669,68
2.Pregătit m.1. și dat după vite J.1.II.c Foioase mc 410 * 0,32 131,2 10,345 3,31 1357,26
3.Adunat m.1. cu atelaje proprii J.2.III.b Foioase mc 410 60 0,52 213,2 10,345 5,38 2205,55
4.Scos m.1. cu FP2 * Foioase mc 410 120 0 0 0 0 0
5.Formarea și legarea sarcinii pt
apropiat cu TAF -ulJ.7 Foioase mc 0 * 0,06 0 10,35 0,62 0
6.Adunat m.1. cu troliu montat pe
TAF- Foioase mc 0 – 0 0 0 0 0
7.Adunat prin semitârâre cu TAF-ul J.8.VI Foioase mc 0 * 0,36 0 11,135 4,01 0
8.Dezlegarea sarcinii de la TAF J.7 Foioase mc 0 * 0,024 0 10,35 0,25 0
9.Adunat cu brațele lemn subțire J.4.II Foioase mc 10 * 1,77 17,7 10,08 17,83 178,328
1.Recepția,sortarea,expedierea m.1 J.11 Foioase mc 370 * 0,08 29,6 10,605 0,85 313,908
2.Voltat manual lemn rotund J.21.III.b Foioase mc 65 20 0,25 16,25 10,345 2,59 168,106
4.Stivuirea lemn de steri J.20. Foioase mst 306 >3 0,4 122,4 7,135 2,85 873,324
1.Pregătit pt încărcat lemn
gros+subțireJ.22.b.I Foioase mc 617 15< 0,21 129,57 10,345 2,17 1340,4
2.Încărcat lemn de steri cu brațele
J.28.IX Foioase mc 306 * 0,21 64,26 9,945 2,09 639,066
3.Încărcat lemn rotund cu Trolii NECapVI Foioase mc 289 * 0,13 37,57 9,945 1,29 373,634
13115,6A. Proces
tehnologic
de
doborâre
B. Proces
tehnologic
de
colectare
C. Proces
tehnologic
pe
D.Proces
tehnologic
de
transport
TOTALUnitară TotalăPoces
tehnologicOperaații – fazeSimbolul
normeiGrupa de
speciiU.M.Volum
mcDistanța
medie
(m)N.T.
ore/mcFond de
timp necSalariu
orar lei/hValoare manoperă

B.Rasinoase
1. Dob. Cu FMHQ262 D.64.A.7 Rasinoase mc 471 * 0,14 65,94 11 1,54 725,34
2.Curățat de crăci cu FMNQ262 j.31 Rasinoase mc 471 * 0,59 277,89 11 6,49 3056,79
3. Secționat cu FMNQ262 D.64.C.7. Rasinoase mc 352 * 0,09 31,68 11 0,99 348,48
1.Adunat m.1. cu țapina J.3.I.f Rasinoase mc 32 35 3,71 118,72 10,345 38,38 1228,16
2.Pregătit m.1. și dat după vite J.1.I.c Rasinoase mc 423 * 0,26 109,98 10,345 2,69 1137,74
3.Adunat m.1. cu atelaje proprii J.2.III.b Rasinoase mc 423 60 1,83 774,09 10,345 18,93 8007,96
4.Scos m.1. cu FP2 * Rasinoase mc 423 120 0,55 232,65 10,345 5,68975 2406,76
5.Formarea și legarea sarcinii pt
apropiat cu TAF -ulJ.7 Rasinoase mc 0 * 0,05 0 10,35 0,52 0
6.Adunat m.1. cu troliu montat pe
TAF- Rasinoase mc 0 – 0 0 0 0 0
7.Adunat prin semitârâre cu TAF-ul J.8.VI Rasinoase mc 0 * 0,22 0 11,135 2,45 0
8.Dezlegarea sarcinii de la TAF J.7 Rasinoase mc 0 * 0,017 0 10,35 0,18 0
9.Adunat cu brațele lemn subțire J.4.I Rasinoase mc 27 * 1,27 34,29 10,08 12,80 345,472
1.Recepția,sortarea,expedierea m.1 J.11 Rasinoase mc 366 * 0,15 54,9 10,605 1,59 582,215
2.Voltat manual lemn rotund J.21.I.b Rasinoase mc 8 20 0,31 2,48 10,345 3,21 25,6556
3.Fasonat lemn de steri J.33 Rasinoase mst 277 * 0,36 99,72 10,605 3,82 1057,53
4.Stivuirea lemn de steri J.20. Rasinoase mst 277 >3 0,16 44,32 7,135 1,14 316,223
1.Pregătit pt încărcat lemn
gros+subțireJ.22.a.II Rasinoase mc 455 15< 0,54 245,7 10,345 5,59 2541,77
2.Încărcat lemn de steri cu brațele
J.28.IX Rasinoase mc 360 * 0,21 75,6 9,945 2,09 751,842
3.Încărcat lemn rotund cu Trolii NECapIII55 Rasinoase mc 299 * 0,08 23,92 9,945 0,80 237,884
22769,8N.T.
ore/mcFond de
timp nec
TOTALB. Proces
tehnologic
de
colectare
C. Proces
tehnologic
pe
platforma
D.Proces
tehnologic
de
transportTotală UnitarăSalariu
orar lei/hValoare manoperă
A. Proces
tehnologic
de Poces
tehnologicOperaații – fazeSimbolul
normeiGrupa de
speciiU.M.Volum
mcDistanța
medie
(m)

CALCULUL NECESARULUI DE CARBURANȚI:

A.Foioase

Unitar Total
* * 238,22 * 1072,01
* * 132,94 * 571,64
* 1643,65Cantitatea
necesară (l)Prețul
A. Benzină
1 mcDoborât
arbori cu
FM
HQR262Foioase 630 0,0508 32,00Nr. crt U.M. SpecificațiiGrupa de
speciiCantitatea –
mc-Norma de
consum l/mc
4,5 144,02
2 mcCurățat de
crăci cu
FM
HQR262Foioase 630 0,1437 90,53 4,5 407,39
3 mcSecționat
în parchet
cu FM
HQR262Foioase 490 0,0351 17,20 4,5 77,40
98,49 4,5 443,21
TOTAL A
B. Motorină4 mcSecționat
lemn steri
cu FM
HQR262Foioase 490 0,201
0,292 123,52 4,3 549,65
2 mcApropiat
lemn cu
TAF 650Foioase * *1 mcScos lemn
cu
funicularul
FP2Foioase 410
4,3 571,64
TOTAL B
TOTAL CARBURANȚI* * *
3 mcÎncărcat
lemn cu
TroliiFoioase 289 0,46 132,94

B.Ră șinoase

Unitar Total
* * 123,17 * 554,27
* * 167,44 * 719,99
* 1274,27Cantitatea
necesară (l)Prețul
A. Benzină
1 mcDoborât
arbori cu
FM
HQR262Rasinoase 471 0,035 16,49Nr. crt U.M. SpecificațiiGrupa de
speciiCantitatea
-mc-Norma de
consum l/mc
4,5 74,18
2 mcCurățat de
crăci cu
FM
HQR262Rasinoase 471 0,1032 48,61 4,5 218,73
3 mcSecționat
în parchet
cu FM
HQR262Rasinoase 352 0,0245 8,62 4,5 38,81
49,46 4,5 222,55
TOTAL A
B. Motorină4 mcSecționat
lemn steri
cu FM
HQR262Rasinoase 352 0,1405
0,284 120,132 4,3 516,568
2 mcApropiat
lemn cu
TAF 650Rasinoase * *1 mcScos lemn
cu
funicularul
FP2Rasinoase 423
4,3 719,99
TOTAL B
TOTAL CARBURANȚI* * *
3 mcÎncărcat
lemn cu
TroliiRasinoase 299 0,56 167,44

CALCULUL CONSUMULUI DE LUBREFIANȚI:

Locul de
ungereTipul de
lubrifiantCoeficientul
de ungereUnitar Total
Motor Ulei amestec 0,02 185,83 3,72 24 89,20
Aparat
tăiereUlei pt
ungere0,42 185,83 78,05 11 858,53
Motor Ulei motor 0,05 0 0,00 11 0,00
Transmisie Valvolină 0,01 0 0,00 8 0,00
Motor Ulei motor 0,02 299,14 5,98 11 65,81
Transmisie Valvolină 0,02 299,14 5,98 8 47,86
Hidraulic Ulei hidraulic 0,01 299,14 2,99 10 29,91
Motor Ulei motor 0,02 76,88 1,54 11 16,91
Transmisie Valvolină 0,01 76,88 0,77 8 6,15
Hidraulic Ulei hidraulic 0 0 0,00 10 0,00
1114,38Prețul
Nr. crtDenumirea
utilajului și
a operțiilor Lubrifiant folosit Carburantul
consumat
-l-Cantit. de
lubrifiant
necesară
4Încărcător
Trolii –
încărcat lemn
TOTAL1Motofierăstr
ău HQ262-
doborât,
2Funicular
FP2 –
3Tractor TAF
650 – adunat
cu troliu –

FIȘA DE LUCRĂRI ȘI ACTIVITĂȚI DE DESERVIRE A PROCESULUI DE
PRODUCȚIE ȘI DE MUNCĂ NECUPRINSE ÎN DEVIZELE DE EXECUȚIE

Unitar Total
1 Identificat și semnat iescari mc. 0 0,5 0 0 0
2 Doborât iescari mc. 9,7 0,62 6,014 0 0
3 Îndepărtat iescari mc. 0 1 0 0 0
4 Amenajat poteci acces m1. 120 0,36 43,2 0,65 28,08
5 Amenajat izvoare pt apă potabilă buc. 2 4 8 9,26 74,08
6 Amenajare cabină WC buc. 1 23,9 24 15 360
7 Împărțit parchet în secțiuni și postațe km. 0 1,5 0 2,03 0
8 Instructaj Protecția muncii Introductiv general muncitor 12 8 96 10,875 1044
9 Montat tăblițe avertizoare buc. 7 1 7 2,3 16,1
10 Delimitat locuri periculoase buc. 4 4 16 23,1 369,6
1891,86
1 Amenajat loc de fumat buc. 2 4 8 25,2 201,6
2 Amenajat pichet de incendiu buc. 1 8 8 21 168
3 Amenajat depozit de carburanți buc. 1 16 16 23,5 376
745,6
1 Întreținere F.M. buc./lună 4 7 28 24,2 677,6
2 Întreținere FP2 o dată/lună 2 8 16 23,1 369,6
3 Întreținere T.A.F.-uri buc./lună 0 8 0 23 0
1047,2
1 Forjor ore 8 1 8 4,2 33,6
2Înjrijitor baracă muncitor
(om/zile)30 0,381 29 3,3 95,7
3Îngrijitor atelaje muncitor
(om/zile)30 0,67 20 24,1 482
611,3
1 Curățiti parchet ha 11,1 23,53 235 69,2 453,2
453,2
4749,16TOTAL CC. ACTIVITĂȚI DE ÎNTREȚINERE A MIJLOACELOR DE MUNCĂNr. crt Categoria de lucări U.M. CantitateNorma
de timpFond de
timp Preț
A. LUCRĂRI DE PROTECȚIA MUNCII
TOTAL A
B. LUCRĂRI P.S.I.
TOTAL B
D. PERSONAL INDIRECT PRODUCTIV
TOTAL D
E. ALTE LUCRĂRI
TOTAL E
TOTAL

FIȘA DE CALCUL PENTRU MATERIALELE NECESARE, ÎN PARCHETUL
Locurele LA VOLUMUL DE 1101 mc, PENTRU STABILIREA NORMELOR
DE CONSUM

Unitar Total
1Lanț HQ
Doborât+secționatbuc. 4/1000 mc 1101 5 80 400
2Lanț HQ
Curățat crăcibuc. 2/1000 mc 1101 3 80 240
3Lanț antideraapant
Pt TAF (6×19)kg. 64/TAF 0 0 20 0
4 Cablu trăgător m. 1 423 423 50 21150
5 Pt FP2 (6×7) m. 1 0 0 0 0
6 Săpun kg. 0,2/om/lună 45 8,1 3 24,3
7 Petrol 1 0,5l/zi 135 67,5 3,8 256,5
8 Trusă sanitară buc. 2 2 2 25 50
9 Potcoave buc. 4/cal/lună 8 8 10 80
10 Cuiele buc. 8/potcoavă 64 64 0,2 9,6
11 Pile pt Motof.HQ232 buc. 2buc/lanț 8 16 10 160
12 Instinctor PSI buc. 6 6 150 900
13 Fân pe cabaline kg. 12kg/cal/zi 1656 1656 0,5 828
14 Lama HQ buc. 1/1000mc 1101 2 140 280
15 Pile late buc. 1/lanț 8 8 5,75 46
16 Topoare buc. 5 5 25 125
17 Țapine buc. 4 4 50 200
18 Lopeți buc. 2 2 23 46
19 Sape de munte buc. 4 4 30 120
20 Târnăcoape buc. 2 2 26,5 53
21Mănuși de protecția
munciibuc. 8 8 13 104
22 Furaje concentrate kg. 3,5 kg/cal/zi 482 482 0,5 241
25313,4Prețul
TOTALNr. crt.Denumirea
materialelor utilizateU.M.Norma de
consum/U.M.Cantitatea
de controlTotal
necesar

PRETUL TOTAL

Cheltuiel i Venituri Profit
Materiale necesare 25,313.40
lei
325020 62261.32 ACTIVITĂȚI DE DESERVIRE A
PROCESULUI DE PRODUCȚIE 4,749.16 lei
Consum lubrifianti 1,003.38 lei
Necesar carburanti
foioase 1,643.65 lei
Necesar carburanti
rasinoase 1,274.27 lei
Evaluarea costurilor
lucrarilor de exploatare
foioase 13,115.60
lei
Evaluarea costurilor
lucrarilor de exploatare
rasinoase 22,769.80
lei
Cost exploatare cu
atelaje 8,958.72 lei
Cost exploatare cu
funicular 23,891.80
lei
Cheltuieli neprevazute 600 lei
Total chelutilei exploatare 103319.78
CAS(31,15) 100756.2
TVA 61753.8
Total 262758.68

Total deviz = 260894,78Ron
La acesta se mai adaugă:
– amenajarea platformei primară =325.15 Ron
– amenajarea drumului de tractor =1538,75 Ron.
Total cheltuieli = 262758.68
Documentația a fost întocmită în baza Normelor de timp și de producție unificate ediția
1997și a grilelor de salarizare aprobate de Regiea Naționala a Pădurilor – Romsilva prec um și
Ordinul nr. 118 din 10.01.2008 al Direcției Silvice Bistrita privind tarifele de valorificare a
produselor lemnoase rezultate în urma exploatării.
Propunem aprobarea prezentei documentații la o valoare totală de 315150 lei rezultând un preț
de exp loatare de 286,23 Ron /mc.
Valorificare produselor rezultate in urma exploatarii :

Specia Sortiment Cantitate U.M. P.U. Valoare
lei
BRAD Lemn de rezonanta 40 mc 650 26000
Lemn rotund pt gater cls. B 88 mc 300 26400
Lemn rotund pt gater cls. C 45 mc 270 12150
Lemn pt celuloză 8 mc 200 1600
Lemn foc 45 mc 190 8550
MOLID Lemn de rezonanta 45 mc 810 36450
Lemn rotund pt gater cls B 95 mc 700 66500
Lemn rotund pt gater cls C 52 mc 500 26000
Lemn pt celuloză 8 mc 200 1600
Lemn foc 46 mc 190 8740
FAG Lemn rotund pt gater cls B 145 mc 210 30450
Lemn rotund pt gater cls C 58 mc 190 11020
Lemn pt celuloză 14 mc 180 2520
Lemn foc 401 mc 160 64160
PALTIN
DE
MUNTE Lemn rotund pt gater cls B 3 mc 300 900
Lemn rotund pt gater cls C 0 mc 220 0
Lemn pt celuloză 0 mc 220 0
Lemn foc 8 mc 190 1520
ULM DE
MUNTE Lemn rotund pt gater cls B 0 mc 250 0
Lemn rotund pt gater cls C 0 mc 210 0
Lemn pt celuloză 0 mc 180 0
Lemn foc 2 mc 180 360
Toate
speciile Coaja lemn 50 mc 2 100
TOTAL 1063 * * 325020

Cap 3. Organizarea activității de exploatare a parchetului
3.1. Autorizarea exploatării și predarea parchetului
Exploatarea masei lemnoase dintr -un parchet se poate face numai în baza unei autorizații de
exploatare emisă cu 15 . . . 45 zile înainte de data prevăzută pentru începerea activității. Perioada de 15 .
. . 45 zile se acordă pentru pregătirea condiiților necesare începerii activității de exploatare, respectiv:
Pregătirea parchetului conform cerințelor NTS și PSI (doborârea iescarilor, dezaninarea arborilor
aninați marcați, amenajarea potecilor pentru deplasarea muncitorilor la și din parchet precum și a
locurilor de masă, montarea plăcuțelor avertizoare, amenajarea unor locuri pentru păstrarea
carburanților și lub rifianților).
Pregătirea tehnologică a parchetului ( amenajarea căilor de colectare și a platformei primare,
delimitarea, dacă este cazul, a suprafețelor omogene, protejarea arborilor situați de -a lungul căilor de
colectare, care sunt expuși rănirii, mont area unor mărginare pentru protejarea ochiurilor de semințiș).
Asigurarea condiților de cazare pentru muncitori.
Amenajarea adăpostului pentru animale.
În continuare este prezentată autorizația de exploatare a parchetului 1231 Locurele.

AUTORIZAȚIE DE EXPLOATARE
Nr. 191 din 28. 11. 2007

1.Subsemnatul Vlad Danila , șeful Ocolului Silvic comunal Josenii Bargaului autorizez agentul
economic S.C. VIOTRIFAN S.R.L. reprezentat prin Trifan Viorel Daniel
administratorul/î mputernicitul, în baza împuternicirii nr. 10346 din 26. 11. 20 017 emisă de D.S. Bistrita
Nasaud , în conformitate cu Normele aprobate cu Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002, să explateze masa
lemnoasă din partida 45B , U.P. I Colibita ,
Ua 45B, avâ nd un volum brut de 1101 mc pe o suprafață de 11.10 ha și un număr de 1196 arbori marcați
cu ciocanul rotund nr. PP BN . 0801 , pentru efectuarea unor taieri de produse principale. .
Parchetul este delimitat prin: semne amenajistice,limite naturale , iar arb orii de limită sunt
însemnați cu inel de var sau vopsea albă la înălțimea pieptuilui și marcați pe pe cioplaj la 1,3 m de la sol și
pe rădăcină proeminentă cu ciocanul pătrat nr. 0305 -7872 cu ocazia lucrărilor de evaluare a masei
lemnoase, conform schiței de pe verso a.p.v.
2.În intervalul 15.VIII -15 IX .2017 , unitatea de exploatare poate să execute lucrări de pregătire a
parchetului cu respectarea prevederilror art. 7 pct 1, 2 din Normele aprobate cu Ord. M.A.A.P.
nr.635/2002 și care constau din :
-asigurarea condițiilor pentru respectarea normelor de tehnica securității muncii – doborârea
iescarilor în număr de 11 având un volum de 9 mc, cuprinși în actul de punere în valoare ;

-instalarea de funiculare conform schiței de pe verso apv cu respectarea prevederilor art. 18, pct. 1/
a,b,c din Normele aprobate cu Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002 precizând nr, și lungimea traseelor,
Cu ocazia predării parchetului se vor materializa căile de scos apropiat și a platformei primare. Se vor
respecta OM 635/2002, No rmele de N.T.S. și P.S.I. precum și tehnologia de exploatare TRUNCHIURI ȘI
CATARGE ;
-amenajarea căilor de acces pentru tractoare conform schiței de pe verso apv cu respectarea
prevederilor art. 18, pct. 2 din Normele aprobate cu Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002 precizând nr, și
lungimea traseelor materializarea lor realizându -se cu vopsea albă ;
-construcții de cabane pentru muncitori, adăposturi pentru animale, depozite de carburanți etc. cu
respectarea amplasamentului din schița de pe dosul apv ș i a prevederilor din art. 8 din Normele aprobate
cu Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002 (enumerare, suprafa ța etc.) se va cere avizul ocolului ;
-realizarea mijloacelor pentru protejare a regenerării prin
Respectarea OM 635/2002, a drumurilor de scos apropiat și a teh. de exploatare ;
-realizarea mijloacelor de protejare a arborilor dea lungul traseelor de scos -apropiat prin
manșoane, lungoane etc. ;
-materializarea pe teren a platformei primare cu respectarea prevederilor din art. 8 din Normele
aprobate cu Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002 în suprafața de 500 mp. în u.a. 80, 84 conform schiței de pe
verso a.p.v.
-alte lucrări și anume ___________________ ;
3.Activitatea de exploatare a parchetului se va organiza și desfășura cu respectarea strictă a
prevederilor din N ormele aprobate cu Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002.
4.Tehnologia de exploatare admisă este Trunchiuri și catarge ;
5.Parchetul se va exploata în termenele de recoltare și colectare de la 15.09.2017
până la 21.03.2018.
6.Reprimirea parchetului se va face la data de 25.03.2018 .
7.Nerespectarea regurilor de exploatare și a termenelor acordate prin prezenta autorizația va
atrage, după caz, răspunderea persoanei juridice sau fizice vinovate, conform reglementărilor legale în
vigoare.
8. Autorizat pentru prestări servicii.

Șeful ocolului,
____________________

Ridicat autorizația azi :10.08.2017
___________________
Administratorul/ împuternicitul
________________________

Referitor la normele ce trbuiesc respectate la autorizarea, predarea și exploatarea parchetelor
legislația în vigoare ( O.M. 635 / 2002) prevede următoarele:

ART. 6
(1) Masa lemnoasă destinată anual agenților econmici se volorifică acestora potrivit legii , pe bază
de licitații și /sau de negocieri organizate și desfășurate conform regulamentului aprobat prin
hotprâre a guvernului.
(2) În eventualitatea apariției pe parcursul anului de producție a unor produse accidentale, pentru
efectuarea precomptări de m asă lemnoasă se constituie la nivelul fiecărui ocol silvic o rezervă
de 20% din volumul produselor principale prevăzute la tăiere în anul respectiv, din partizi
prevăzute în lista de partizi și care sunt accesibile și în perioada de iarnă.
(3) După efectua rea precomptărilor partizile care au constituit rezerve și nu au făcut obiectul
precomptărilor se valorifică în conformitate cu prevederile legale și se autorizează la
exploatare în trimestrul al IV -lea al anului de producție respectiv.
(4) Aprobarea preco mptărilor se face în conformitate cu competențele prevăzute în regulamentul
de organizare și funcționare al unității de administrație silvică.
(5) Exploatarea partizilor adjudecate de agenții economici poate începe numai după contractarea
și eșalonarea la tăiere a masei lemnoase, pe bază de autorizație de exploatare. Autorizația se
emite în două exemplare de către ocoalele silvice, în cazul pădurilor și vegetației forestiere
din afara fondului forestier, care nu sunt administrate de ocoale silvice, autoriza ția de
exploatare se emite în regim de prestație de către ocolul silvic care a efectuat punerea în
valoare, la cererea scrisă a proprietarului/deținătorului legal al pădurii respective. Agenții
economici ridică autorizația cu cel puți 10 zile înaintze de t ermenul prevăzut în eșalonare.
Neridicarea autorizației în cel mult 15 zile după primul termen prevăzut în eșalonare duce la
rezilierea contractului și reținerea garanției pentru parida respectivă.
(6) Eliberarea de autorizații de exploatare pentru noi pa rchete pentru același agent economic este
permisă numai dacă au fost exploatate, reprimite și achitate toate parchetele scadente
autorizate anterior agentului economic respectiv, indiferent de natura produsului.

ATR. 7
(1) Premergător începerii exploatări i mesei lemnoase se poate autoriza pregătirea parchetului cu
15 – 30 zile înainte de primul termen din eșalonare numai pentru:
– asigurarea condițiilor pentru respecterea normelor de tehnică a securității muncii;
– amenajarea drumurilor de tractor
– instalarea de funiculare
– construcții de cabane pentru muncitori, adăposturi pentru animale, depozite de carburanți.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile agenților economici care nu au restanțe în exploatarea
mesei lemnoase în anul de producție cure nt.

ART. 8
Folosirea sau ocuparea temporară a terenurilor forestiere din afara perimetrului parchetelor și a
platformelor primare aferente acestora de căter agenții economici cu care s -au încheiat contractele pentru
exploatarea mesei lemnoase, cu condiți i sau diverse amenajări ce servesc la activitatea de xeploatare a

mesi lemnoase se face în confornitate cu prevederile legale referitoare la folosirea / ocuparea temporară a
unor terenuri din fondul forestier național.

ART.9
Autorizațiile de exploatare s e eliberează și pentru partizile exploatate în regie proprie a unităților
silvice, inclusiv pentru cele destinate aprovizionării populației. Aceste autorizații se vor elibera pe
numelșe gestionarului cu respectarea duratelor, precum și a termenelor de expl oatare a mesei lemnoase,
prevăzute în anexele nr. 2 și 3.

ART. 10
Este interzisă exploatarea mesei lemnoase în afara termenelor prevăzute în autorizația de
exploatare.

ART. 11
(1) Titularii autorizațiilor de exploatare pot solicita prelungirea termenelo r de expolatare a
parchetelor, în cazuri de calamități naturale (inundații, avalanșe, alunecări de teren, poduri de
gheață pe căile de acces, precipitații abundente ), dar fără a depăși data de 31 decembrie a
anului de producție. Prelungirea autorizației s e face cu o perioadă egală cu cea necesară
pentru înlăturarea efectelor negative produse de aceste fenomene, cu încadrarea în perioadele
și termenele de exploatare prevăzute în anexele nr. 2 și 3.
(2) Aprobarea prelungirii autorizației se face în aceleași condiții prevăzute la articolul 6 alin. (4) .
(3) Pentru obținerea prelungirii ruratei de exploatare a parchetelor afectate de calamități naturale,
solicitantul va prezenta actele doveditoare întocmite de reprezentanții acestuia, verificate și
însușite de emitentul autorizației, în cel mult 10 zile de la apariția cazului de forță majoră. La
încetarea forței majore se va încheia un proces – verbal constatator.

ART. 12
(1) Tehnologia de exploatare a masei lemniase din parchete și amplasarea căilor de scos – apropiat
și a instalațiilor aferente se aprobă de emitentul autorizației de exploatare și se înscriu în
autorizația de exploatare pentru fiecare parchet
(2) Tehnologia de exploatare a mesei lemnoase din parchete și amplasarea căilor de scos -apropiat
și a in stalațiilor aferente vor fi diferențiate în funcție de tratamentul aplicat și de felul tăierii,
astfel încât să nu se producă prezudicierea regenerărilor pentru limitele admise de
reglementările specifice, a arborilor nemarcați, degradarea solului și a mal urilor apelor.
(3) Corhănitul se admite numai în situații cu totul speciale luându -se toate măsurile necesare
pentru evitarea degradării solului, regenerărilor și arborilor care răm’n pe picior.
(4) Se interzice aplicarea tehnologiei de exploatare aarboril or cu coroană -varianta arbori întregi.
(5) Coroanele arborilor vor fi fasonate separat la locul de doborâre, masa lemnoasă rezultată
pachetizându -se în sarcini de dimensiuni reduse, astfel încât, prin scoaterea acestora, să se
evite degradarea solului, a a rborilor și semințișului.

ART. 13
(1) La autorizarea pentru exploatarea parchetelor de produse au prioritate.
(2) Tăierile în parchetele cu restricții în anii de fructificație, se execută în primul sezon de repaus
vegetativ care urmează fructificației.

(3) Tăierile în parchetele fără restricții se eșalonează în tot cursul anului, cu excepția celor din
zonele de agrement, care se exploatează numai în perioada 1 noiembrie -31 martie

ART. 14
(1) Exploatarea mesei lemnoase conform termenelor prevăzute în aut orizații poate începe numai
după predarea parchetelor.
(2) Predarea parchetelor se face efectiv, pe teren, în baza autorizației de exploatare, cu
complectarea procesului -verbal de predare -primire, și se execută de șeful de ocol silvic sau de
persoanele î mputernicite de acesta în prezența pădurarului titular al cantonului silvic. Agentul
economic este reprezentat de împuternicitul său, care deține împuternicire scrisă.Predarea
parchetului se face cu maximum 10 zile înainte de termenul de începere a exploat ării,prevăzut
în autorizația de exploatare.
(3) În cazul parchetelor constituite în păduri sau în vegetația forestieră din afara fondului forestier,
care nu sunt administrate de ocoale silvice, predarea spre exploatare/ exploatarea se face, după
caz de căt re proprietarul/ deținătorul legal al pădurii respective.

ART. 15
În teren se realizează acțiunea de predare -primire a parchetelor, care cuprinde:
-limitele perimetrului parchetului, care delimitează suprafața de exlpoatat conform normelor
tehnice pentr u evaluarea mesei lemnoase;
– arborii inventariați conform inventarului în baza căruia a fost elaborat actul de punere în valoare;
– căile de scos -apropiat lemnul existente conform prevederilor actului de punere în valoare și cele
nou-aprobate, materiali zate în teren;
– suprafețele regenerate, conform rezultatelor controlului anual al regenerărilor;
– amplasamentul și dimensiunile platformelor primare;
– (eventuale) postațe delimitate, cu mențiunile ce se impun privitor la succesiunea proceselor
tehnol ogice pentru fiecare dintre acestea;
– modalitățile de protejare a arborilor limitrofi căilor de acces și drumurilor de scos -apropiat.

ART.16
Titularii autorizațiilor de exploatare sunt obligați să organizeze exploatarea masei lemnoase în
cadrul terme nelor prevăzute în autorizațiile de exploatare,cu respectarea strictă a regurilor silvice
de exploatare prevăzute de prezentele norme.
ART.17
În procesul de exploatare a masei lemnoase trebuie respectate obligatoriu reglementările
privitoare la regimul silvic, precum și următoarele reguli specifice.
a)în arboretele de amestec de rășinoase cu foiase se doboară întai arborii de rășinoae și apoi
cei de foioase;
b)la tăierilr rase(crang ,codru și substituiri -refaceri)recoltarea arborilor se face la ra nd,
inclusive vegetația forestieră de mici dimensiuni al cărei volum a fost estimat prin suprafețe de
probă;

c)la tăierile în crang se recoltează și subarboretul indifferent de dimensiunile acestuia. Tăierea
arborilor se realizează cu toporul sau ferăs trăurul mechanic, de la suprafața solului, pieziș și
neted;
d)cioatele se cojesc în întregime la molid și pin,iar la celelalte specii de rășinoase,prin
curelare;
e)este interzisă menținerea lemnului de rășinoase necojit sau netratat chimic în pădure în
perioada 1 aprilie -1 octombrie. Se exceptează de la această regulă lemnul de rășinoase antrenat în
procesul tehnologic de exploatare, cu respectarea condiției ca această masă lemnoasă să nu
depășească o peroadă de maximum 30 de zile în procesul tehnolo gic;
f)exploatarea parchetului începe cu doborarea arborilor aninați, uscați și a iescarilor;
g)exploatarea masei lemnoase se face astfel încat să se evite degradarea solului;
h)executarea tăierii arborilor se face cat mai jos, astfel încat înălț imea cioatei măsurate în
partea din amonte să nu depășească 1/3 din diamentrul secțiunii acesteia, iar la arborii cu
diametrul cioatei mai mare de 30 cm, să nu depășească 10cm;
i)la tăierile în căzănire și în scaun, agenții economici voe executa următoa rele lucrări:
-tăierea arborilor prin căzănire se face la adancimea de 20 -25 cm sun nivelul solului, cu
acoperirea gropilor create;
-tăierile la crăngurile în scaun se execută la nivelul maxim al cotei apelor de inundații, dar
cu înălțime a scaunilui care să nu fie mai mare de 2,2 cm;
j)doborarea arborilor se execută:
-în afara suprafețelor cu regenerare naturală sau artificială, pentru a se evita distrugerea ori
vătămarea puieților;
-pe direcții care să nu producă vătămări sau rupt ure de arbori nemarcați;
k)colectarea materialului lemons se va face numai pe traseele aprobate și materealizate în teren;
l)vor fi protejați obligatoriu împotriva vătămărilor arborii nemarcați de pe limita căilor de
scos-apropiat prin aplicarea de lu ngoane, țăruși, manșoane, cauciucuri uzate,etc.
m)se interzice tararea sau semitararea lemnului rorund pe drumuri forestiere;
n)se interzice tăierea arborilor nemarcați;
o)dacă prin dobararea aeborilor au fost vătămați, rupți sau dezrădăcinați alții arbori nemarcați,
gestionarul de parchet este obligate să sesizeze imediat administratorul fondului forestier. În
maximum 5 zile de la sesizare reprezentantul ocolului silvic împuternicit de șeful de ocol,
analizează dacă prejudiciu se încadrează în catego ria prejudiciilor evitabile sau în categoria
prejudiciilor inevitabile și va lua următoarele măsuri, după caz:
-dacă prejudiciu este inevitabil, reprezentantul ocolului silvic stabilește pe bază de
proces -verbal valorificarea arborilor vătămați, rupți sau dezrădăcinați nemarcați. Valorificarea
acestora se face prin marcarea și exploatarea lor, cu lăsarea în imediata apropiere de arborii
sănătoși din aceeași specie, echivalenți ca volum, aleși din rândul arborilor marcați;
-dacă prejidiciul este in evitabil și nu sunt posibilități de înlocuire a arborilor prejudiciați, se
realizează marcarea și exploatarea acestora, cu întocmirea actului de punere în valoare.
Recuperarea valorii volumului arborilor se face la prețul de adjudecare pentru partida respe ctivă;
-pentru prejudicial evitabil se calculează despăgubirile și se aplică sancțiunile legale;
p)în perioadele cu prejudicii abundente, în care solul are un conținut ridicat de apă, colectarea
materialului lemons cu tractoare este interzisă, pent ru a se preveni degradarea traseelor;

r)la tăierile cu resticții colectarea lemnului se face în afara porțiunilor cu semințiș scosul
lemnului se face prin târârea, când solul este acoperit cu zăpadă, și prin semitârâre sau
suspendare, în lipsa stratului sa zăpadă;
s)este interzisă depozitarea de materiale lemnoase în albiile pârailor și văilor sau în locuri
expuse viiturilor;
t)lemnul subțire se exploatează concomitant cu cel gros;
u)în cazul exploatării pe postațe,exploatarea masei lemnoase di n postața următoare se face
numai după curățarea postaței în lucru.
ART.18
(1) Pentru instalarea de funiculare, în vederea defrișării căii de acces, se obține avizul
emitentului autorizației, agentul economic fiind obligate să respecte următoarele condiții :
a) lățimea culuarului, la nivelul sarcinii, poate fi de maximum 4 m la furniculare cu două
cărucioare(sarcina paralelă cu cablu) și 6 m la cele cu un singur cărucior;
b) punctele de încărcare și de descărcare a sarcinii se amplasează de regulă în afara
suprafețelor cu semințiș;
c) arborii folosiți pentru ancorare nu se elaghează și se protejează prin manșoane, iar arboorii
support se în valoare o dată cu marcarea traseului de funicular.
(2)Drumurile de tractor folosite la scos -apropiat lemn î n zonele de deal și de munte urmăresc de
regulă văile evitându -se afectarea zonelor cu semințiș viabil. Lățimea platformei se realizeaza
de maximum 4 m, luându -se măsuri de consolidare și de stabilizare a taluzurilor. Construirea de
drumuri pe versanți se aprobă numai în situații deosebite, fără a se afecta stabilitatea versanților
și evitându -se scoaterea din suprafața destinată producției de masă lemnoasă de suprafețe mari.
(3)Aprobarea realizării de drumuri de versant se face în condițiile prevăzute la a rt.6 alin.(4).
ART.19
(1) În pădurile cu regenerare naturală constituie prejudiciu inevitabil distrugerea sau
vătămarea semințișului, ca urmare a desfășurării normale a procesului de exploatare, în
limita maximă de 8 % din suprafața cu semințiș prevăzută în procesul -verbal de predare a
parchetului,în cazul tăierilor de dezvoltare sau de lăegire a ochiurilor, și de cel mult 12 %,
în cazul tăierilor definite sau de racordare. De asemenea, constituie prejudiciu inevitabil
dacă pe o suprafață de 1 mp rămân n evătămați cel puțin 4 puieți viabili din specia
principală.
(2) Suprafața cu semițiș prejudiciat cu ocazia construirii drumurilor de tractor sau cea de pe
culuarul furnicularelor se include în procentul maxim admis în funcție de natura tăierii.
(3) Pe suprafețele cu semințiș prejudiciat peste limitele precizate la alin.(1) și pe taluzurile
drumurilor executate se efecuează, dupa caz, lucrări de împăduriri, retezarea puieților
prejidiciați, consolidări, nivelări cu fonduri constituite din garanția depusă de titularul
autorizației de exploatare.
ART.20
(1)În parchetele în curs de exploatare așezarea grămezilor de crăci și a resturilor de
exploatare se face de regulă,pe cioate sau în locuri fără semințiș.
(2)Dacă nu există posibilitatea evitării suprafețe lor cu semințiș,semințișul acoperit cu resturi
de exploatare și crăci se include în procentul maxim admis conform prevederilor art. 19.
ART.21
Se interzice lăsarea în parchete, la expirarea termenului de exploatare prevăzut în autorizație,
de arbori marca ți și netăiați, de masă lemnoasă doborâtă sau fasonată, de grămezi de crăci,

precum și de masă lemnoasă răspândită de -a lungul drumurilor și văilor pe care s -a transportat
lemnul din parchetul respective.
ART.22
La terminarea procesului de exploatare a ma sei lemnoase titularul autorizației de exploatare
este obligate să execute nivelelarea căilor(traseelor) utilizate la colectarea lemnului.

Predarea parchetului
După emiterea autorizației de exploatare urmează predarea parchetului pe teren unde agentu lui
economic i se predă la fața locului nr. de fire marcate înscrise în APV, limitele parchetului și a postațelor,
dacă acetea există și sunt marcate, locul de amplasare a platformei primare, i se atrage atenția asupra
locurilor periculoase din parchet, se stabilesc și se marchează drumurile de scos apropiat și i se predă
porțiunea de drum forestier aferentă parchetului și platformei primare.
Pracesul verbal de predare a parchetului trebuie să aibă anexată schița parchetului, tot în procesul
verbal de pr edare a parchetului se menționează termenul de exploatare a parchetului care este din 28. 11.
2007 până în 31. 12. 2007. Se mai face referire la respectarea normelor de exploatare, la respectarea
tehnologiei de exploatare, la respectarea normemelor de prev enire și stingere a incendiilor (amenajarea
locurilor pentru fumat și a locurilor pentru depozitarea carburanților), se mai face referire la respectarea
normelor de tehnica securități muncii.
Se va face referire la amplasarea suprafețelor cu regenerări n aturale s -au artificiale, modul de
răspândire, vârsta lor, compoziția, îmălțimea și suprafața pe care acestea o ocupă din suprafața
parchetului, precizânduse exact procentul maxim al pierderilor admise în urma procesului de exploatare.
Se mai precizează dacă căile de scos apropiat au fost materializate și marcate pe teren,
de-asemenea marcarea platformei primare, precum și precizarea executării unor construcții (baracă
muncitori, depozit carburanți și grajd pentru animale) .

PROCES VERBAL
de predare a parchetului Locurele , partida nr. 1231 , încheiat astăzi 10.03 .2017

Subsemnații ing Ciotmonda Tinu șef district și Pasca Stefan pădurar titular canton
din partea ocolului silvic și Trifan Viorel Daniel din partea cumpărătorului, titularul împuternicirii nr.
_10346_/_ 10.03.2017 , emisă de reprezentantul legal al D.S. Bistrita , am procedat la predarea -primirea
partizii nr. 1231 , conform autorizației de exploatare nr. 58/10.03.2017 din U.P.I Colibita , u.a. 45B,
delimitată prin limite parcelare și limite naturale.
Limitele parchetului, marcate conform autorizației de exploatare, au fost parcurse și identificate în
teren de către împuternicitul cumpărătorului desemnat să răspundă de respectarea regulilor silvice de
exploatare. Pe suprafața parchetul ui se află un număr de 1196 arbori identificați conform inventarului în
baza căruia s -a constituit această partidă.
Împuternicitul cumpărătorului a luat cunoștință de dispunerea suprafețelor cu semințiș utilizabil în
cuprinsul parchetului, situația aces tora prezentându -se după cum urmează:

u.a. Felul regenerării
(naturală,artificială,
mixtă) Compoziția
semințișului utilizabil Suprafața ocupată Mod de
răspândire Vârsta
(ani) Înăl-țimea
(m) ha %
45B Naturala 7MO2FA1BR 8.4 76 uniforma 20 2.5

Prin lucrările de doborâre, fasonare și scoatere a materialului lemnos din parchet, pierderile
admisibile în semințiș nu vor depăși 20%, respectiv 2.2 ha. Pentru reducerea la minimum a acestor
pierderi, s -au stabilit urmă toarele măsuri de protejare a semințișului utilizabil:
Nu este cazul.
Instalațiile pasagere de scos -apropiat sunt/nu sunt avizate, sunt/nu sunt executate.
Căile de scos -apropiat material lemnos din parchet s -au materializat pe teren prin ___arbori
însem nați cu vopsea albă________________, conform schiței anexate, pe traseele stabilite de specialiștii
ocolului silvic împreună cu cei ai agentului economic care face exploatarea.
În vederea evitării prejudicierii arborilor din vecinătatea căilor de acces, s e vor lua măsuri de
protejare a acestora prin manșoane, tarusi, lungoane etc.
Platforma primară, în suprafață de 500 m.p. nu este materializată pe teren .
Alte precizări:
Să se respecte OM 635/2002 normele N.T.S.și P.S.I. precum ș i tehnologia de exploatare Trunchiuri și
catarge

Schița parchetului:

—— – limită de parchet
—→ – adunat cu atelaje
− − − − – culme
——— – DAF Locurele
——— – DAF Izvorul Lung

3.2. Pregătirea parchetului pentru începerea exploatării
În vederea începerii exploatării mesei lemnoase, la data prevăzută în autorizație, parchetul trebuie
să fie pregătit astfel încât să fie î ndeplinite toate cerințele impuse de desfășurarea procesului tehnologic
conform normelor impuse de legislația în vigoare.
Pregătirea parchetelor constă din amenajări prin care se asigură cerințele impuse pentru
desfășurarea în condiții optime a lucrărilo r de exploatare din punct de vedere tehnologic, al protecției
muncii și al paz ei și siguranț ei contra incendiilor.
Sub aspect tehnologic trebuie să se amenajeze căile de colectare prevăzute în documentația
tehnico -economică de exploatare. Aceste căi se vo r amenaja, pe baza aprobării date de ocolul silvic,
numai pe traseele prevăzute în documentație și cu respectarea prescripțiilor tehnice referitoare la
deschiderea culorelor, executarea lucrărilor de terasamente și derocări, asigurarea condițiilor de scurg ere a
apelor depe platforma drumurilor de tractor și de vite, protejarea arborilor ce mărginesc căile de colectare,
amplasarea mărginarelor.
Din punctul de vedere al protecției muncii în parchet trebuie să se amenajeze poteci pentru
deplasarea muncitorilo r la și de la locul de muncă, să se semnalizeze, cu plăcuțe avertizoare, existența
parchetului și aria de folosire a unor mijloace de colectare periculoase (funiculare, instalații de alunecare,
crhănire), precum și locurile periculoase de pe cuprinsul parc hetului, (stâncării, grohotișuri, terenuri
instabile).
Pentru paza și siguranța contra incendiilor trebuie să se amenajeze locuri de masă pentru
muncitori, locuri de fumat (mai ales pentru perioadele secetoase), locuri pentru păstrarea carburanților și
lubrifianților și de asemenea, să se stabilească semnale sonore pentru atenșionarea muncitorilor asupra
apariției unor eventuale incendii.

3.3. Pregătirea platformei primare
Amenajarea platformei primare trebuie făcută corespunză tor prevederilor din
documentația tehnico -economică de exploatare a parchetului.
Dacă condițiile de teren permit amplasarea platformei primare pe un teren plat, cu
dimensiuni corespunzătoare celor rezultate din calculele făcute la proiectarea acesteia, at unci
amenajarea constă în îndepărtarea obstacolelor și nivelarea terenului, realizarea unor șanțuri
pentru scurgerea apelor din precipitații sau topirea zăpezilor, semnalizarea traseelor pentru
deplasarea mijloacelor de colectare și a mijloacelor de transp ort, pregătirea rampelor de stocare a
lemnului, respective semnalizarea poziției acestora și amplasarea traverselor pe care se va stivui
materialul lemons.
La aceast parchet avem de a face cu o situație specială deoare ce platforma primară
trebuie amenaja tă lângă drumul forestier care trece alături. Deoarece nu există spațiu suficient

platforma primară va fi amplasată pe lungime, de -a lungul drumului forestier,prin amplasarea de
lungoane pe care se vor aranja sortimentele de lemn.
Amenajarea platformei pri mare trebuie făcută în așa fel încât să asigure condiții de stocare
a masei lemnoase exploatate într -o anumită perioadă de timp.
Pentru cazul analizat, s -a luat în considerare dimensionarea platformei primare pentru
stocarea masei lemnoase exploatate, a că rei structură este dată în tabelul următor. Pe baza acestei
structuri s -a dimensionat fiecare rampă de stocare necesară pentru lemnul rotund pe categorii, cu
relația:

fchVS
,
unde:
S = suprafața de stivuire necesară pentru lemnul rotund, în m3;
V = volumul de lemn, ce se stochează într -o stivă, în m3;
h = înălțimea de stivuire, în m;
c = factorul de cubaj pentru lemn rotund (0,6 -0,8);
f = coeficient de umplere a stivei (0,6 -0,8);
În cazul lemnului rotund, pentru stivuire, s -au adoptat valorile: h = 1,5; c = 0,7; f = 0,8.
Pentru lemnul de steri suprafața de stivuire (S) este aproximati v egală cu volumul ce
trebuie să fie stocat (V), exprimat în metri steri.
Această relație este valabilă, pentru situația în care:
înălțimea de stivuire H =1.5m, factorul de cubaj c = 0.66;
coeficientul de umplere a stivei f = 1.0;

3.4. Punerea în valoare a lemnului de mici dimensiuni

Lemnul de mici dimensiuni include lemnul subșire și resturile de exploatare.
Lemnul subțire rezultă prin punerea în valoare a msei lemnoase în cadrul opera țiunilor culturale și din
crăcile arborilor marcați în vederea aplicării tratamentelor, iar resturile de exploatare se constituie din
crăci cu diametrul la capătul gros mai mic de 5 cm, rupture, capete, vârvuri etc.
Resturile de exploatare, în general , n u sunt valorificate și rămân în parchete. Posibilitățile de
valorificare a lemnului de mici dimensiuni sunt limitate din cauza cheltuielilor mari de punere în valoare,
cheltuieli care nu sunt acoperite de valorificarea sortimentelor rezultate.Valoarea mare a cheltuielilor de
exploatare este legată de faptul că la colectarea acestei categorii de material lemons, în schema clasică de
organizare a proceselor tehnologice, o mare parte aoperațiilor se execută manual, cu productivități mici.
Cantitățile de lenm subțire și crăci rezultă din actele de punere în valoare.
Soluțiile de valorificare a lemnului de mici dimensiuni au în vedere crearea condițiilor de sporire a
gradului de mecanizare a colectării acestei categorii de material lemons. Efectiv soluțile cuno scute până în
present, se pot grupa în două categorii:

Tocarea lemnului de mici dimensiuni, în parchet, cu agregatele de tocare. Această soluție poate fi
aplicată acolo unde condițiile de teren și tratamentele aplicate permit deplasarea în parchet a agreg atelor
de tocare.
Pachetizarea lemnului de mici dimensiuni în parchet și deplasarea acestuia, în continuare, în
această formă, până în platforma primară, in C.S.P.L. sau beneficiari.

3.5. Restricții și condiții privind desfășurarea activității de explo atare a pădurilor

După cerarea condițiilor organizatorice necesare se poate începe, la data prevăzută în autorizație,
exploatarea cu respectarea cerințelor tehnologice cunoscute și în conformitate cu prevederile proiectului
tehnico -economic.
Pe lângă aceste prevederi se mai amintesc următoarele:
– se vor exploata, în totalitate, numai arborii marcați;
– în pădurile gospodărite în regimul codrului, înălțimea cioatelor, măsurată în partea dinspre amonte, va fi
de până la o treime din diametru de bază al arborelui doborât, dar nu mai mult de 10 cm ;
– cioatele de rășinoase se cojesc, complet la molid și pin și prin curelare în celelalte cazuri;
– la curățirea de crăci înălțimea ciotului rămas să nu depășească 1cm;
– secționarea lemnului rotund să se facă printr -o tăietură perpendiculară pe axa longitudinală a piesei în
punctul de secționare . Abaterea maximă admisă, măsurată pe generatoare, este de 10% din diametrul
piesei la locul de secționare;
– lemnul rotund se va secționa la lungimi corespunzătoare un ui sortiment sau în așa fel încât să includă
mai multe lunimi de sortimente (multipli de sortimente);
– pentru sortimentele de lemn rotund la secționare se lasă o supralungime de 1 cm/m, dar nu mai mult de 4
cm, iar pentru multipli de sortimente 1 cm/m;
– lemnul de steri va avea lungimea de 1 ± 0,05 m. În această categorie poate fi inclus lemnul cu diametrul
mai mare de 5 cm. Piesele cu diametrul mai mare de 15 cm se despică, iar lobdele rezultate trebuie să aibă
lățimea fețelor de 5…30 cm;
– crăcile cu dia metrele de 2 -5 cm pot fi fasonate în snopi cu lungimea de 1 ± 0,05 m și diametrul de 30
cm;
– exploatarea masei lemnoase , mai exact recoltarea și colectarea, trebuie să fie astfel organizată și
coordonată încât să se asigure finalizarea lucrărilor la term enele prevăzute în autorizația de exploatare;
– perioada de la doborârea unui arbore până la deplasarea acestuia în platforma primară nu trebuie să fie
mai mare de 20 zile în sezonul de vegetație și de 30 de zile în sezonul de repaus vegetativ;
– în păduri le de amestec se doboară mai întâi rășinoasele și apoi foioasele;
– la tăirile rase în codru, crâng și la tăierile de substituire sau refacere, doborârea arborilor se face la rând,
inclusiv nuielișul;
– la tăierile definitive se exploatează și semințișul n eutilizabil prevăzut în A.P.V.;
– drumurile de tractor se vor amenaja astfel încât la cursa în gol rampa să nu depășească 25% pentru
tractoarele universale și 40% pentru tractoarele forestiere, iar la cursa în plin rampa să nu depășească 7%;
– traseele să fie alese în zone cu terenuri stabile, să fie cât mai scurte și să necesite volum cât mai mic de
săpătură;

– în perioade cu precipitații abundente, pe soluri mlăștinoase sau cu umiditate ridicată se interzice
colectarea cu tractoare;
– platformele primare se vor amplasa lângă căile permanente de transport, în locuri uscate, ferite de viituri,
fără a afecta suprafețele productive din fondul forestier;
– la terminarea exploatării toate căile de colectare, ce nu vor fi utilizate în anii următori, trebuie să f ie
nivelate;
– se vor lua măsuri de protejare împotriva eroziunii pe suprafețele pe care a fost afectată stabilitatea
terenului ( căi de colectare, suprafețe de stocare, trasee de corhănire );
– toți arborii marcați și masa lemnoasă fasonată trebuie să fie exploatată.

3.6. Măsuri pentru reducerea prejudicilor

Desfășurarea necorespunzătoare a activității de exploatare a pădurilor poate constitui, pe lângă
mulți alți factori, o sursă de prejudiciere ecosistemelor forestiere.
În prezent se consideră prejudiciu acea modificare a stării naturale a solului, semințișului și
arborilor produsă prin activitatea de exploatare care afectează în sens negativ dezvoltarea ulterioară a
ecosistemelor forestiere.
Pornind de la această definiție prejudicile luate î n considerare se pot clasifica astfel: pentru sol (
tasarea, grăparea, frământarea, rănirea șănțuirea, șiroirea și denudarea); pentru semințiș și arbori
(zdrelirea, cojirea, așchierea, ruperea, smulgerea și dezrădăcinarea).
Prejudiciile sunt generate fie de căderea arborilor în timpul procesului tehnologic de recoltare,
fie de deplasarea mijloacelor de colectare cu sau fără sarcini și de mișcarea cablurilor.
În general prejudiciile arborilor în picioare au loc în zonele de contact ale arborelui cu sarcina,
mijlocul de colectare sau cablu producându -se zdrelirea superficială sau profundă la nivelul de contact:
rădăcină sau tulpină, la diferite înălțimi dar de regulă la bază.
Prejudicierea semințișului poate fi produsă fie în urma doborârii arborilor fie în u rma
procesului de colectare a materialului lemnos.
Prejudiciile sunt mult influențate de tratament, ele fiind mai mari și mai greu de preîntâmpinat
cu cât tăierea este mai selectivă și de mijlocul de colectare, fiind mai mari în cazul utilizării
tractoarel or.
Necesitatea tot mai stringentă de protecție a ecosistemelor forestiere impune pentru activitățile
din domeniul forestier, în general, și pentru exploatarea pădurilor, în special, luarea unor măsuri prin
care nivelul prejudiciilor să se situeze, întotde auna, sub pragul de suportabilitate al ecosistemului,
astfel încât să fie îndeplinite în totalitate obiectivele ecologice ale activității de gospodărire a pădurilor.
Pentru ca efectele activității de exploatare să fie cât mai favorabile, și sub acest aspec t, se
recomandă o serie de măsuri suplimentare al cărpr unic scop este reducerea prejudiciilor în activitatea
de exploatare.

În vederea reducerii prejudiciilor de exploatare sa vor lua următoarele măsuri:
 doborârea arborilor se va face în afara ochiuril or cu semințiș evitându -se deprecierea și vătămarea
puieților și a arborilor nemarcați care rămân în picioare;
 dacă prin doborârea arborilor s -au vătămat, rupt sau dezrădăcinat exemplare nemarcate, persoana
responsabilă cu exploatarea sau șeful de distr ict, în raza căruia se află parchetul, fără ca acești arbori să
se doboare;
 în pădurile de amestec se doboară întâi arbori de rășinoase și apoi cei de foioase;
 cioatele de molid se cojesc în întregime iar cele de brad prin curelare;
 coroana arbori lor va fi fasonată la locul de doborâre, pachetizată în legături cu dimensiuni reduse,
astfel încât prin scoaterea acestora să se evite degradarea solului, a arborilor și semințișului;
 corhănirea nu se va face pe pante și distanțe mari, pe teren îngheța t sau acoperit cu gheață, în arborete
cu desime mare pentru buștenii de dimensiuni mari;
 colectare materialului lemnos se face numai pe traseele aprobate, materializate pe teren la primirea
parchetului cu respectarea elementelor de gabarit ale drumurilo r de tractor, culoarelor de funicular și
platformei primare;
 la instalarea funicularului în parchet se respectă următoarele condiții: lățimea culoarului la nivelul
sarcinii poate fi de maximum 4 metri la funicularele cu 2 cărucioare și 6 metri pentru ce le cu un
cărucior și punctele de încărcare și descărcare ale funicularului se amplasează de regulă în porțiuni fără
semințiș iar arborii suport și de ancorare nu se elaghează și se protejează prin manșoane;
 în parchetele cu restricții în cadrul perioade i permise pentru recoltarea și colectarea materialului
lemnos, scosul se face prin târâre când solul este acoperit cu zăpadă și prin semitârâre sau suspendat în
lipsa stratului de zăpadă;
 în zonele de deal și munte drumurile de tractor folosite la scos – apropiatul lemnului vor urmării văile.
În perioadele cu precipitații abundente colectarea masei lemnoase cu tractoare este interzisă pentru a
preveni degradarea traseelor;
 protejarea arborilor nemarcați, limitrofi căilor de acces aprobate, împotriva v ătămărilor, se realizează
cu lungoane, țăruși, manșoane, etc.
 traseul drumului de tractor urmărește porțiunile fără semințiș, lățimea platformei primare se realizează
de maxim 4 metri, iar la construirea lor se vor lua măsuri de consolidare și stabiliza re a taluzurilor;
 așezarea grămezilor de crăci și a resturilor de exploatare se face de regulă pe cioate și în locuri fără
semințiș;
 nu se admite continuarea tăierilor arborilor din parchet dacă nu se asigură scosul materialelor
lemnoase în depozitel e primare în maxim 30 zile în sezonul de repaus vegetativ sau curățirea
concomitentă a postațelor eliberate de materialele lemnoase comerciale;
 în cazul unor soluri afânate, slab coezive, umede sau mlăștinoase este interzisă deplasarea unor
cantități ma ri de material lemnos prin târâre și semitârâre pe același traseu;
 unitatea de exploatare este obligată ca la terminarea lucrărilor să execute nivelarea căilor (traseelor)
folosite la exploatarea lemnului.

3.7. Controlul activități de exploatare
Pe parcursul desfășurării activității de exploatare organelle silvice fac controale urmărind modul
de desfășurare a lucrărilor și gestionarea materialului lemons, respectarea prevederilor proiectului

tehnico -economic aprobat, a regulilor generale de desfă șurare a lucrărilor, aplicând, pentru abaterile
constatate, sancțiunile prevăzute de lege.
La controlul activității de exploatare se vor urmări, în mod deosebit următoarele aspecte:
– respectarea tipului, locului de amplasare, lungimii și condițiilor de execuție a căilor de colectare;
– respectarea locului de amplasare a platformei primare și a mărimii acesteia;
– dacă s -au doborât numai arborii marcați;
– dacă s -au doborât toți arborii marcați;
– dacă sunt cojite cioatele de rășinoase;
– dacă s -a prejudiciat semințișul;
– dacă s -au respectat prevederile legale privind înălțimea cioatelor;
– dacă s -au luat măsuri de evitare și diminuare a prejudiciilor;
– dacă se respectă tehnologia de exploatare;
– dacă s -a făcut curăț irea de resturi de exploatare a porțiunilor din parchet pe care lucrările de colectare
sunt terminate;
– dacă sunt prejudice nejustificate sau care depășesc prevederile legale;
– dacă s -a colectat tot materialul lemons fasonat;
– dacă sunt utilizate co rrect căile de colectare;
– dacă circulația materialului lemons este evidențiată correct în documentele oficiale, obligatorii;
– dacă lucrările de exploatare se încadrează în termenele prevăzute în autorizație.

Controlul activității de exploatare are dr ept scop garantarea atingerii obiectivelor culturale urmărite prin
aplicarea tăierilor planificate într -un arboret la un moment dat.

În continuare se va prezenta controlul privind respectarea regulilor de exploatare a parchetului
1231 Locurele executat d e șeful de district;

M. A. A. P.
REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR Se aprobă,
Direcția Silvică Sălaj
___________
Ocolul Silvic Ileanda
Nr. ________ din ______________

PROCES VERBAL
de control al exploatării /reprimire a parchetului
Data 15.12.2017

Subsemnatul ing.Ciotmonda Tinu având funcția șef brigada împreună păd. Pasca Stefan
în prezența (absența) Trifan Daniel administratorul/împuternicit al S.C. Viotrifan S.R.L .cu sediul
în localitatea ______ ____________________ str. _________________________ nr._________
jud. _________________________ nr. reg. com. ______________________ cod fiscal
_______________ am efectuat controlul/reprimirea parchetului 1231 U.P. I

Colibita u.a. 45B de pro duse P(R) , felul tăierii racordare -definitiva cu un volum brut pe
picior de 1101 mc obiect al contractului de livrare nr. 10346 din 25.03.2017 . a cărui
exploatare s -a făcut în baza autorizației nr. 191 din 11.03.2017 . având termene de exploat are
15.09.2017 . și 21.03.2018 făcănd următoarele constatări :

1. Modul cum s -au executat lucrările de exploatare:
– volum recoltat 450 mc , din care livrat 370 mc, stoc pe picior 651 mc,
– cauțiunea achitată ___________________ lei,
– plăți efe ctuate ________________________lei, aferente volumului de __________ mc, –
– postațele sunt evidențiate în teren cu nu este cazul ;
-constatări cu privire la modul cum se respectă prevederile O.M. nr. 635/2002
Nu s -au constatat abateri privind normele de exploatatre. Momentan în parchet se
lucrează cu o echipă de lucru formată dintr -un tractor articulat forestier, două atelaje (cai) și 10
muncitori forestieri. De -asemenea se respectă tehnologia de exploatare în trunchiuri și catarge.
Drumurile de scos apro piat sunt respectate.

2.Curățarea parchetului:
Parchetul se curăță concomitent cu exploatarea .

3.Date despre regenerare:
-protejarea semințișului
Nu este cazul
-semințiș existent
u.a.45B artificia l/natural compoziția 7Mo2Fa1Br răspândire suprafață 8.0ha.

4. Prejudicii (prezentare și calculul valoric):
-arbori tăiați nemarcați
Nu sau găsit tăiați arbori nemarcați
-arbori vătămați
Nu sau găsit arbori vătămați
-semințiș prejudiciat
Nu este cazul
-alte prejudicii
Nu sau constatat alte prejudicii

5.Penalități :
Nu propunem penalități

6.Sancțiuni aplicate :
Nu sau aplicat sancțiuni

Pentru abaterile de care se fac vinovați ____________________________________________
______________ Nu s-au constatat abateri __________ _____________________________
s-au încheiat acte de contravenție cu amenzi în valoare de _________ nu____________ lei,
urmând ca unitatea de exploatare să achite suma de _________ 0____________lei, reprezentând
valoarea pagubelor.

6.Alte constatări, alte p recizări, concluzii :
Să se respecte OM 635/2002 normele N.T.S.și P.S.I. precum și tehnologia de exploatare
Trunchiuri și catarge. Să se urmărească încadrarea în termenele de exploatare. Să se mențină
permanent curățate șanțurile aferente parchetului dar m ai ales a platformei primare. Să se
urmărească mai atent sortarea lemnului pe categori de calitate.

Semnături:

Organ de control, Asistenți,din partea S.C.________

Referitor la reprimirea parchetelor O.M. 635 /2002 prevede următoarele:

ART.32
(1) În cazul pădurilor administrate de structuri de administrație de specialitate, reprimirea
parchetelor se realizează de către emitentul autorizației de exploatare, pre văzut în autirizație.
(2) În cazul pădurilor care nu sunt administrate de structuri de administrație de specialitate,
reprimirea parchetelor se realizează de personalul de specialitate din cadrul inspectoratelor
teriroriale de regim silvic și cenegetic.
(3) Reprimirea parchetelor exploatate de agenți economici se face de către șeful ocolului
silvic sau de împuternicitul acestuia, în prezența pădurarului titular de canton în a cărui rază
teritorială este amplasat parchetul și a reprezentantului agentului eco nomic.
(4) Reprimirea parchetelor ce au pe suprafața lor regenerarea naturală, a căror exploatare
este executată de ocolul sivic, se face de către șeful de ocol sau de împuternicitul acestuia, în
prezența șefului de district(brigadierului) și a pădurarului titular de canton.
(5) Parchetele în care s -a promovat regenerarea naturală și cele în care s -au executat rărituri
se reprimesc numai de către șeful ocolului silvic sau de un alt inginer silvic din ocol, împuternicit
de acesta.

(6) În cazul neprezentării reprezentantului agentului economic pentru reprimirea
parchetului, se încheie în lipsa acestuia procesul -verbal în care se consemnează, dacă este cazul și
valoarea pagubelor constatate, precum și penalitățile aplicate. Procesul -verbal de reprimire se
trimite în termen de 5 zile agentului economic. Pentru încasarea eventualelor prejudicii constatate
se folosește suma depusă drept cauțiune.
ART.33
(1) În cazul în care la verificarea pe teren sa constată că reprimirea parchetului nu se poate
realiza întrucât nu sunt întrunite toate condițiile cerute de prezentele norme, se încheie un act de
constatare în care se consemnează: volumul lemnului neexploatat, volumul lucrărilor necesare de
realizat pentru îndeplinirea condițiilor de reprimire a parchetului.
(2) În documentul prevăzut la alin.(1) se precizează că exploatarea poate continua cu plata
penalităților stipulate în contract, cu respectarea perioadelor de restricție, stabilindu -se data la
care poate fi reluată activitatea, dată care se înscrie în autorizația existentă de către emitentul
ecesteia .
(3) Reprimirea parchetelor de exploatare cu încălcarea prevederilor prezentelor norme este
interzisă și se sancționează conform legii.
ART.34
(1) Masa lemnoasă neexploatată,rămasă pe picior sau doborâtă și nescoasă din parchet, se
iventariază până la data de 31 decembrie a anului de producție.
(2) Pentru masa lemnoasă neexploatată la 31 decembrie, rămasă pe picior sau doborâtă și
nescoasă din parchete din motive neîntemeiate se aplică măsurile legale contructuale, d upă care
se încheie un act adițional la contract, prevăzându -se un nou termen de exploatare, cu respectarea
prevederilor prezentelor norme.
(3) Pentru masa lemnoasă provenită din calamități naturale(doborâturi și rupture massive,
alunecări de terenuri, etc .),care se încadrează în prevederile alin.(1), nu se datorează penalități,
dacă acestea se exploatează până la data de 31 mai a anului următor.

Se poate acorda oprelungire a duratei pentru curățirea parchetelor în cazul în care termenul de
exploatare exp iră la 31 decembrie dacă a existat un strat de zăpadă persistentă cu grosimi mai
mari de 50 cm. Termenul se prelungește cu o durată echivalentă perioadei de timp cu condiții

nefavorabile executării acestor lucrări, dar nu mai târziu de data prevăzută pent ru începerea
lucrărilor de împădurire pe suprafața respectivă.
Dacă lucrările de exploatare nu s -au finalizat la termenul prevăzut în autorizație
activitatea se poate prelungi, până la sfrșitul anului calendaristic, cu plata unor penalizări. Masa
lemnoas ă rămasă în parchet la sfrșitul anului calendaristic se reinventariază și va constitui
obiectul unui nou contract.

Cap. 4. Consumuri tehnologice si pierderi de exploatare

La sfârș itul procesului tehnologic de exploatare a lemnului o parte din masa
lemnoasă inclusă în actul de punere în valoare nu se regăsește în sortimentele de lemn brut.
Diferența dintre volumul de lemn brut înscris în A.P.V. și volumul total al sortimentelor obținute
prin punerea în valoare a masei lemnoase dintr -un parchet se înregistrează datorită consumurilor
tehnologice și a pierderilor din procesul de exploatare.
Consumurile tehnologice reprezintă acele cantități de material lemnos care se
pierd în proc esul de producție ca urmare a desfășurării operațiilor specifice de fasonare și
deplasare, obligativității asigurării unor condiții de lucru impuse de normele de protecție a muncii
sau ca urmare a acțiunii unor factori naturali.
La fasonare consumurile te hnologice apar datorită tăieturilor care se efectuează
pentru doborârea arborilor și fasonarea lemnului, precum și supralungimilor care sunt impuse de
condițiile de livrare a sortimentelor de lemn brut, iar în procesul de deplasare a lemnului
consumurile t ehnologice se datorează frecărilor dintre sol și lemn, contragerilor prin uscare,
pierderilor de coajă la lemnul de steri.
Respectarea normelor de protecție a muncii conduce la apariția unor consumuri
tehnologice prin efectuarea tapei, precum și prin lăsa rea unor cioate înalte la arborii dezrădăcinați
din doborâturile de vânt sau zăpadă.
Consumuri tehnologice de masă lemnoasă,în %, la doborâre și secționare :
Categoria Specia sau grupa de specii
rășinoase fag
Tăieturi la recoltare ș i
fasonarea primară 0,18 0,25

Tăieturi la fasonarea
definitivă 0,42 0,28
Ruptiri la doborâre 0,05 0,62
Supralungimi la fasonarea
definitivă 0,95 0,86

Consumuri tehnologice de masă lemnoasă,în %, la colectarea prin corhănire :

Grupa de specii Condiții de deplasare
Pe pământ,pietriș zăpadă Pe stâncă, gheață
Înclinarea terenului în procente
<60 >60 <60 >60
Rășinoase 2,28 0,83 0,48 1,41
foioase 0,31 0,92 0,53 1,56

Consumuri tehnologice de masă lemnoasă,î n %, la adunat cu funiculare si tractoare :

Grupa de specii Distanța medie de tras lateral în m:
<15 16–-30 >30
Rășinoase 0,03 0,05 0,07
foioase 0,05 0,07 0,09

Consumuri tehnologice de masă lemnoasă,în %, la colectarea cu atelaje :

Grupa de
Specii Condiții de deplasare
Pe pământ, pietriș, zăpadă Pe stâncă, gheață
Distanța medie de deplasare în m:
<200 >200 <200 >200
Rășinoase 0,03 0,04 0,07 0,08
foioase 0,4 0,05 0,08 0,09

Consumuri tehnologice de masă lemnoasă,î n %, la colectarea cu tractoare :

Grupa de
specii Condiții de deplasare
Pe pământ, pietriș, zăpadă Pe stâncă, gheață
Distanța medie de deplasare în m:
<300 301–800 > 800 < 300 301–800 > 800
Rășinoase 0,18 0,23 0,26 0,27 0,34 0,39
Fag 0,24 0,31 0,35 0,36 0,46 0,52

Consumuri tehnologice de masă lemnoasă,în %, la manipulat, depozitat și transport :

Activitatea Categoria de
Material lemnos Grupa de specii Consumul
Tehnologic,în %
Manipulat Lemn rotund Rășinoase 0,08
Foioase 0,06
Lemn de steri Rășinoase 0,11
Foioase 0,09

Depozitat Lemn rotund Rășinoase 0,41
Foioase 0,18
Lemn de steri Rășinoase 1,05
Foioase 1,10
Transport Lemn rotund Rășinoase 0,10
Foioase 0,05
Lemn de steri Rășinoase 0,12
Foioase 0,07

Consumuri tehnologice de masă lemnoasă, în cioate în doborâturi de vânt sau zăpadă :

Specia sau grupa
De specii Înclinarea terenului,
în % Consumul tehnologic,
în %
Rășinoase <25 4,94
>25 7,79
Fag <25 3,06
>25 7,05

Consumurile tehnologice î nregistrate prin uscarea lemnului de steri :

Categoria
de
lemn
de
steri Perioada de fasonare a lemnului de steri
Sezon de vegetație Repaus vegetativ
Durata în zile de la fasonare
30 60 90 120 150 180 30 60 90 120 150 180
Reducerea în % , față de masa verde
Rășinoase 12,0 14,2 21,6 26,0 29,7 31,0 1,0 2,5 4,8 8,7 11,6 16,0
Fag 9,0 14,5 18,5 21,5 23,5 24,5 0,5 1,5 3,0 10,5 11,5 14,0

Consumurile tehnologice care se înregistrează în procesul de producție al exploatării
lemnulu i sunt acceptabile și se justifică prin mijloacele și tehnicile de lucru de care se dispune în
prezent, prin condițiile de livrare a sortimentelor de lemn brut precum și prin necesitatea de a
asigura condițiile prevăzute de normele de protecția muncii. Da torită caracteristisilor
mijloacelor de lucru consumurile tehnologice apar ca urmare a tăierii lemnului prin așchiere și a
colectării acestuia prin târâre și semitârâre. Normele de protecția muncii prevăd obligativitatea
extragerii tapei la doborâre, iar ă n cazul arborilor dezrădăcinați lăsarea, în anumite situații, a unor
cioate înalte .
Pierderile de exploatare au drept cauză condițiile specifice în care se desfășoară acest proces
și pot fi cantitative sau calitative. Pierderile cantitative de material lemnos apar în rupturile care
se produc la doborâre sau în doborâturile de vânt sau zăpadă, crăpăturile care apar ca urmare a
uscării lemnului sau la operațiile de doborâre și adunat precum și prin nevalorificarea crăcilor
subțiri, a rupturilor și vârfuri lor.

Pierderi de masă lemnoasă, %, prin rupturi la doborâre :

Categoria Specia sau grupa de specii:
rășinoase Fag
Procentul de pierdere 0,05 0,62

Pierderi de material lemnos în resturi de exploatare :

Felul tăierii Grupa de specii Procentul de pier deri:
Capete
Rupturi, vârfuri Crăci cu
Ø < 5 cm Total
Progresivă Rășinoase 0,31 0,24 0,55
Foioase 0,35 0,17 0,52

Succesivă Rășinoase 0,44 0,15 0,59
Foioase 0,41 0,25 0,66
Grădinărită Rășinoase 0,42 0,14 0,56
Foioase 0,55 0,23 0,78
Răritură Rășinoase 0,29 0,32 0,61
Foioase 0,46 0,86 1,32

Pierderi de lemn în rupturi la doborâturi de vânt și zăpadă :

Diametru
de bază
în cm Lungimea
rupturii,
în cm Înălțimea la care sa produs ruptura, în m
3 4 5 6
Pierderi de lemn în rupturi:
20 10 0,29 0,25 0,22 0,20
20 0,58 0,51 0,45 0,40
30 0,87 0,77 0,67 0,60
40 1,16 1,03 0,90 0,80
30 10 0,73 0,68 0,63 0,58
20 1,47 1,36 1,26 1,16
30 2,20 2,05 1,89 1,74
40 2,94 2,73 2,53 2,32
40 10 1,04 0,96 0,91 0,85
20 2,14 1,93 1,82 1,70
30 3,12 2,9 2,73 2,55
40 4,16 3,87 3,68 3,41

Din tabelele de mai sus rezulta o pierdere tehnologica in parchetul 1231 Locurele de
6.74% la rasinoase si 4.07% la foioase.
Pierderile calitative apar ca urmare a acțiunii unor fact ori naturali sau ca urmare a
acțiunii omului în procesul de producție. În prima categorie se înscriu alterațiile, colorațiile,
găurile și galeriile de insecte, iar în cea de a doua rănile, incluziunile de corpuri străine,
crăpăturile etc.
Pierderile de ex ploatare apar datorită: condițiilor de lucru (rupturi la doborâre, crăpări
prin uscare sau corhănire), costurilor mari de valorificare, din parchet a unor categorii de material
lemnos (cazul crăcilor subțiri, apieselor de dimensiuni mici rezultate, în cazu l rupturilor, din
îndreptarea capetelor sau prin eliminarea unor defecte), acțiunii unor factori naturali (uscare,
alterare, colorații etc).
Cap. 5. Norme tehnice de securitatea muncii in activitatea de exploatare a
masei lemnoase din parchetul 1231 Locure le

Prevenirea accidentelor de muncă reprezintă o sarcină de primă importanță pentru întregul
personal muncitor și în primul rând a personalului de conducere din întreprinderi, unități, secții
sectoare și parchete de exploatare. Reducere numărului și a gra vității accidentelor de muncă prin
ridicarea nivelului general al activității de protecție a muncii, este o obligație prevăzută în
legislația în vigoare Legea 90/1996 (Legea protecției muncii).
Măsuri cu caracter general de protecție a muncii în exploatări forestiere au în vedere următoarele:
 instruirea muncitorilor se va face prin demonstrații practice, iar introducerea lor în lucru se va
face numai după ce s -a constatat că și -au însușit normele de protecție a muncii
 la primirea noilor utilaje se va face o instruire specială a celor ce urmează să le deservească
 la repartizarea muncitorilor în procesul de producție se va ține seama de pregătirea
profesională, de vârsta muncitorilor, de starea fizică a acestora, de complexitatea operațiilor și de
gradul de periculozitate pe care îl reprezintă operația respectivă
 purtarea obligatorie a echipamentului de protecție prevăzut în NTS (cască, palmare) de către
toți muncitorii în timpul procesului de producție
 delimitarea și marcarea vizibilă a zonelor periculoase la fiecare loc de muncă

 conducătorul procesului de producție nu va părăsi locul de muncă până nu stabilește precis
cine este înlocuitorul său pe perioada cât lipsește din parchet.
Măsurile de protecție a muncii la lucrările de recoltare a le mnului se referă la următoarele
aspecte:
1. Este interzis a începe tăierea arborilor înainte de a se face pregătirea locului de muncă care
constă în:
 tăierea vegetației lemnoase din subetaj, a tufărișului, curățirea crăcilor
 bătătorirea zăpezii în jur ul arborilor
 formarea potecilor de retragere a muncitorilor doborâtori.
2. Direcția de doborâre trebuie astfel stabilită încât arborele în cădere să nu se anine și să nu
cadă peste alți arbori doborâți:
 tapa se va face până la adâ ncimea de 1/3 din grosimea arborelui de rășinoase și de 1/3
până la foioase
 când arborele dă semne de mișcare, doborâtorii vor scoate ferăstrăul din tăietură și vor
da semnalele convenționale, pentru a preveni muncitorii din vecinătate. Ei se vor îndepăr ta la o
distanță de 15 metri de trunchiul arborelui, pe direcție laterală și înapoi față de direcția de cădere
a arborelui (la circa 45 de grade) spre a nu fi loviți de arborii în cădere ori de bucăți de lemn sau
crăci
3. Este interzisă doborârea arborilo r înclinați sau a celor cu coronamentul într -o parte, în direcția
opusă înclinării sau aceleia în care este dezvoltat coronamentul.
4. La începutul tăierii ferăstrăul se reazămă cu gheara de sprijin de trunchiul arborelui.
Nesprijinirea ferăstrăului și in troducerea bruscă a lanțului tăietor în lemn produc izbituri
periculoase atât pentru utilaj cât și pentru muncitor.
5. Pentru a nu bloca lanțul tăietor al ferăstrăului cât și pentru o mai bună dirijare a căderii
arborelui, se vor folosi pene din lemn.
6. În cazul ruperii lanțului tăietor se oprește imediat motorul ferăstrăului.
7. Eliberarea ferăstrăului din tăietură, la sfârșitul tăierii, trebuie să se facă lin, fără smucituri,
pentru a se evita căderea sau ruperea lanțului.
8. În timpul căderii arbore lui, retragerea motoristului spre locul de refugiu se face cu motorul
oprit sau cu turație redusă.

9. Transportul ferăstrăului cu benzină se poate face pe umăr numai când are motorul oprit. Dacă
motorul este încălzit se va avea grijă ca toba de eșapament să nu se atingă de hainele sau de părți
ale corpului muncitorului.
10. Dezaninarea arborilor agățați se face de către o echipă instruită în mod special, condusă de
maistrul sau gestionarul de parchet și dotată cu dispozitive (tirfor, cabluri).
11. Înaint e de începerea lucrului arborele va fi cercetat dacă nu este arcuit, în caz afirmativ, se va
înlătura arcuirea și se va asigura rădăcina cu cablu, contra rostogolirii, iar numai după aceea se va
trece la fasonare.
12. Curățirea trunchiului de crăci se va face pe cât posibil din amonte, asigurând trunchiul contra
rostogolirii.
13. Secționarea lemnului se face mecanic din amonte, asigurându -se fiecare secțiune contra
rostogolirii. Unde există pericolul rostogolirii rădăcinii, acesta se va ancora cu un cablu și se va
lăsa la rădăcină o bucată de trunchi de 1,5 – 2 metri sau cât este necesar să nu se permită
rostogolirea rădăcinii.
14. Crăcile se curăță începând cu cele de la baza trunchiului și terminând cu cele de la vârf.
Muncitorii trebuie să stea în part e opusă părții arborelui de pe care se curăță crăcile.
15. Îndepărtarea cioturilor uscate prin lovituri date cu muchia toporului este interzisă, operația
făcându -se cu tăișul toporului.
16. Curățirea de crăci la un arbore se face de un singur muncitor, i ar în terenuri cu pante mari se
va asigura arborele cu țăruși împotriva rostogolirii, interzicându -se orice activitate în partea din
aval a locului unde se curăță arborii de crăci.
17. La secționarea trunchiurilor aflate pe pante mai mari de 10 % se va ți ne seama de următoarele
reguli:
 înainte de începerea operației de secționat trunchiurile vor fi sprijinite cu țăruși sau
proptele bine fixate la ambele piese ce vor rezulta prin secționare;
 este interzis a se sprijini buș teanul cu corpul sau cu picioarele;
 pe terenuri în pantă secționarea trunchiurilor se va face numai din amonte.
Măsurile de protecție a muncii la lucrările de colectare a lemnului înglobează următoarele:
A. Corhănitul lemnului cu țapina:

 muncitorii c are lucrează la corhănit cu țapina vor dispune de îndemânarea necesară, vor
cunoaște comenzile și codul semnelor care se referă la executarea acestor lucrări, vor fi dotați cu
unelte în perfectă stare și cu echipament de protecție adecvat;
 operația în s ine, va putea începe numai după ce maistru și șeful de echipă vor lua măsuri cu
privire la stabilirea zonei de lucru și a zonelor periculoase, curățarea terenului de crengi, buturugi,
pietre, bolovani și astuparea gropilor;
 șeful de echipă este obligat să stabilească locul fiecărui muncitor și sarcinile ce îi revin;
 corhănirea manuală a lemnului este admisă numai pe distanțe scurte (sub 100 de metri) și pe
terenuri cu pante mari;
 la corhănirea cu țapina a lemnului se vor înlătura crăc ile, cioturile, lăbărțările, astfel încât să
se asigure alunecarea acestuia iar punerea în mișcare a lemnului se face numai cu ajutorul
țapinelor și pârghiilor, acționând sincronizat și la comandă;
 adunatul cu brațele și cu țapina a crăcilor, vârfurilor sau a unor arbori mici se va face prin
purtare, târâre sau semitârâre, iar muncitorii vor acționa la o distanță de cel puțin 4 metri unul de
altul;
 muncitorii din aceeași echipă sau echipele de muncitori care lucrează la corhănit se vor
dispune pe acee ași curbă de nivel, nefiind permis să se lucreze suprapus pe linia de cea mai mare
pantă.

B. Colectarea lemnului cu atelaje
 toate animalele (cai sau boi) împreună cu inventarul necesar destinate unui parchet se află în
gestiunea maistrului de explo atare care răspunde de asigurarea unor condiții corespunzătoare de
exploatare și întreținere a acestora;
 fiecare atelaj se încredințează unui conducător de atelaj (vizitiu) care trebuie să fie echipat și
instruit cu privire la normele de exploatare și î ntreținere a atelajelor;
 vitele se admit la lucru numai dacă sunt în stare corespunzătoare de sănătate, obișnuite la ham
sau jug și potcovite (de iarnă sau de vară). Este interzisă încredințarea temporară a atelajelor altor

persoane și în cazul schimbăr ii conducătorului de atelaj, acesta va fi instruit și avertizat asupra
năravurilor animalelor;
 atelajul complet, format din tânjeala, o pereche de vite înhămate sau înjugate trebuie să
îndeplinească condițiile: tânjeala să fie confecționată din lemn rez istent, de lungime 2,5 metri și
grosime 10 -12 cm, atelajul să aibă pentru prinderea lemnului lanțuri, pene și cioflânge, dar și
țapină, ciocan pentru baterea penelor și lanț de rezervă;
 este interzisă folosirea atelajelor în pădure pe timp de furtună, p loaie cu descărcări electrice
sau viscol;
 pe drumurile alunecoase și pe pante mari buștenii vor fi frânați prin înfășurarea unui lanț în
jurul lor sau prin împrăștierea de pământ ars și nisip pe traseu;
 în timpul legării buș teanului muncitorul va sta lateral și în amonte. Este interzisă staționarea
între bușteni și vite;
 vizitiul va fi atent ca la înhămare să nu fie lovit de animale;
 la scosul buștenilor din tasoane cu ajutorul vitelor se vor folosi cabluri cu lungimi
corespunzătoare spre a evita rostogolirea buștenilor peste animale sau peste muncitori;
 este interzisă desfacerea tasonului prin scoaterea buștenilor de la bază pentru evitarea unor
accidente ce s -ar putea produce prin dezechilibrarea materialului supus mișcării. În toate cazurile
tasoanele se vor desface prin antrenarea buștenilor de deasupra, legându -se cu cabluri suficient de
lungi;
 la trasul cu vitele se va păstra distanța între atelaje care nu va fi mai mică de 20m pe terenuri
plane;
 la coborâr ea pe drumuri cu pantă mare se va păstra distanța de cel puțin 50m între atelaje, iar
când panta este periculoasă atelajul următor nu va începe coborârea înainte ca cel din față să fie
ajuns la piciorul pantei;
 este interzisă trecerea peste bușteni în t impul mersului;
 la lucrul cu atelajele se interzice: trecerea atelajelor prin vad când apa are peste 0,5m
adâncime, urcarea pe sarcină atât în timpul mersului cât și atunci când atelajul este oprit, forțarea
animalelor sau lovirea violentă a acestora;
 apropierea îngrijitorilor de cai se va face întotdeauna pe partea laterală a animalului, în
dreptul spetei, pentru a evita loviturile sau mușcăturile;
 este interzisă staționarea muncitorilor în spatele cailor;

 când adăpatul cailor se face cu găleat a, la grajd se va evita lovirea găleților pentru a nu speria
animalele.

C. Colectarea lemnului cu tractoare
 la lucrările de colectare se vor folosi tractoare echipate cu cabluri de rezistență la răsturnare,
cu plasă de protecție și anexe necesare (sap ă și troliu);
 este interzis transportul de persoane pe tractor;
 este interzis să se lucreze cu tractorul nereglat sau neglesat;
 este interzis să se lucreze într -un parchet care nu este pregă tit pentru trasul mecanizat
(amenajarea drumurilor de scoatere);
 la amenajarea drumurilor de tractor se va urmări:
– eliminarea de pe traseu a obstacolelor (arbori, cioate, stânci) și a denivelărilor de teren
pronunțate;
– prevederea stațiilor de încr ucișare și dimensionarea acestora corespunzător cu traficul
preconizat;
 este interzis adunatul lemnului din parchetele în care lucrările de recoltare nu au fost
terminate. Distanța până la postațele în care se doboară va fi de minimum 50m;
 pe teren î nghețat este interzis să se retragă buștenii cu tractorul pe linia de cea mai mare
pantă;
 se interzice:
– lucrul cu cablul troliului și cu ciochinarele fără mănuși sau fără palmare;
– trecerea peste buștenii aflați în mișcare, peste cablu în timpul fu ncționării acestuia;
– mersul în fața sau în aval de buștenii care se retrag cu troliu;
– mersul în fața sau lângă buștenii care se scot prin semitârâre cu tractoare;
– urcarea pe bușteni în timpul mișcării acestora;
 trasul buștenilor sau al catargel or de la cioate cu troliu se va face numai când sapa tractorului
este fixată la sol;
 cablu de pe troliu va fi de construcție indicată de cartea tehnică a utilajului;
 este interzisă legarea buștenilor sau a catargelor cu cablu de pe trolii sau prin ba terea de pene.
Pentru legarea sarcinii se vor folosi ciochinarele prevăzute cu lanț sau za;

 legarea se va face la 50cm de la capătul buștenilor, cu zaua sau lanțul în partea de jos, spre
pământ, pentru ca buștenii, la punerea în mișcare să se rotească p arțial în jurul axei lor;
 după legarea sarcinii, tractoristul trebuie să aștepte semnalul din parte ajutorului de tractorist
sau a legătorului, pentru a începe trasul cu troliul. Nu va trage până nu se va convinge
personal că muncitorii s -au retras din zona periculoasă;
 este interzis muncitorilor să stea în timpul demarării în apropierea cablurilor de tracțiune care
se pot rupe și produc accidente;
 manevra troliului de pe tractor se va face numai de către tractorist;
 în tot timpul cât dureaz ă trasul cu troliul legătorul va urmării sarcina stând în amonte de
buștean. În caz de obstacole, legătorul va da semnalul de oprire cu cel puțin 3m înainte de a
ajunge la el;
 la sfârșitul zilei de lucru tractoarele se vor parca numai în locurile specia l destinate.

Măsuri de protecție a muncii la lucrările din platforma primară
 secționarea arborilor sau trunchiurilor, funcție de capacitate mijlocului de transport se face la
locurile însemnate după ce din zonă au fost degajate crăcile și trunchiurile așezate stabil pe sol;
 pregătirea lemnului pentru încărcare cu autotroliu se va face prin voltare cu țapina sau prin
manipularea materialului lemnos și muncitorii care lucrează în platforma primară;
toate cele prezentate în acest capitol sunt în concord anță cu Legea 90/1996 – Legea protecției
muncii și cu “Normele unice de protecție a muncii în exploatări și transporturi forestiere”

Salarii tarifare orare pentru muncitorii din domeniul
exploatărilor forestiere

Nivelul de calificare Categoria de î ncadrare Salariul tarifar orar
(lei/oră)
Necalificați Munci ușoare 5,36
Munci grele 5,76
Munci foarte grele 7,1

Calificați 1 6,15
2 6,40
3 6,68
4 6,95
5 7,21
6 7,48
7 7,74
8 8,27

BIBLIOGRAFIE

1. Ciubotaru A. – Exploatarea Pãdurilor. Editura LUX LIBRIS, Brașov, 1998,
2. Corlãțeanu S. – Produse forestiere, partea I. Lemnul. Universitatea din Brasov, 1978,
3. Florescu I. – Silvicultura. Editura Didacticã și Pedagogicã, București, 1981,
4. Furnicã H., Beldeanu E. – Exploatarea pãdurilor cu elemente de industrializare a lemnului.
Editura CERES, București, 1985,
5. Oprea I. – Proiectarea și organizarea lucrãrilor de exploatare. Editura CERES, București, 1995,
6. Giurgiu V., Decei I., Armãș escu S. – Biometria arborilor și a arboretelor din România. Editura
CERES, București, 1972,
7. Negulescu E. D., Stãnescu V., Florescu I.I., Târziu D. – Silvicultura. Editura CERES, București,
1973,
8. Pavelescu I. M. – Organizarea tehnicã a exploatã rilor forestiere. Editura CERES, București, 1972,
9.Târziu D. – Pedologie și stațiuni forestiere. Universitatea din Brasov, 1985,
10. Amenajamentul unității de producție II. Nirajul Mare,
11. Clima României Volumul II, Date climatologice, INMH, Bucu rești,
12 O.M. 635 / 2002
13.Norme unice de protecția muncii în exploatãri și construcții forestiere București, 1980.