Programul de studii : Statistică și Previziune Economică [614572]

Licență

Programul de studii : Statistică și Previziune Economică [614572]

Byadmin ianuarie 1, 2024

Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii : Statistică și Previziune Economică

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător Științific
Conf.univ.dr.ec. Ionașcu Costel Marian

Absolvent: [anonimizat], 2018

Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii: Statistică și Previziune Economică

Analiza statistică a cheltuielilor populației în perioada 2006 -2016,
la nivel național

Conducător Științific
Conf.univ.dr.ec. Ionașcu Costel Marian

Absolvent: [anonimizat], 2018

3
Cuprins

Introducere ……………………………………………… …………….. …………… .4
CAPITOLUL I. STATISTICA CALITĂȚII VIEȚII ……………….. ……………5
1.1. Indicatori statistici ai calității vieții …………………………………… ….…….5
1.2. Conceptul de sărăcie: caracteristic i, pragul de sărăcie …………………….. …7
1.3. Costul vieții și protecția socială ………………… …………………… …..……9
1.4. Cheltuielile de consum a le populației………… ………………………… …….11
1.5. Consumul populației – Factor de susținer e a dezvoltării durabile ………… …14
1.6. Metoda cheltuielil or. Evaluarea principalelor agre gate ………… …… …… …16
CAPITOLUL II. ANALIZA DINAMICII CHELTUIELILOR POPULAȚIE
LA NIVEL NAȚIONAL IN PERIOADA 2006 -2016 ………….. ……………………..19
2.1. Cheltuielile totale ale gospodăriilor……………………………. ………… ………….19
2.2. Cheltuielile totale ale gospodă riilor, grupate după numă rul persoanelor din
componență în perioada 2006 -2016……………… ………………………… ……..…26
2.3. Cheltuielile totale ale gospodăriilor, pe decile, în perioada 2006 -2016… ………33
2.4. Structura cheltuielilor totale de consum ale gospodăriilor……………… ……. …42
2.5. Structura cheltuielilor banești de consum ale gospodă riilor……………. ..………47
2.6. Consumul mediu anual , la principalele produse alimentare și băuturi, pe
locuitor …………………………………………………………………………. …… .52
2.7. Consumul alimentar mediu zilnic ( exprimat în calorii și factor i nutritivii ), pe
locuitor……… ……………………………………………………………………. …..56
2.8. Înzestrarea gospodăriilor cu bunuri de folosința îndelungata………… …………… .57
Concluzie ………… …………………………………………………………….….. 59
Bibliograf ie…………… ………………………………………………………..…. .61
Anexe …… ……… ……………………………………………………………………62

4
Introducere

Mi-am ales proiectul pentru certificarea competențelor profesionale de licentă cu tema
“Analiza statistică a cheltuielilor populației în perioada 2006 – 2016, la nivel național”,
deoarece scopul meu este de a scoate în evidență nivelul cheltuielilor în România, și de a
analiza dinamica cheltuielilor populației.
Conținutul lucrării descrie problematica cheltuielilor și consumului populației, care
reflectă modul cum salariații, agricultorii, șomerii și pensionarii cheltuie in medie de persoană
pe lună intr -un an. Cheltuielile și consumul populației reprezintă o latură importantă din
macroeconomie, deoarece cu ajutorul cheltuielilor și a veniturilor se calculeaza PIB (produsul
intern brut).
Primul capito l abordează aspecte teoretice cu privire la calitatea vieții și cele două
concept e ale calitații vieții, indicatorii calitații vieții, cheltuielile de consum ale populației și
consumul populației.
Cel de -al doilea capitol cuprinde realizarea unei analize a dinamicii cheltuielilor
populației la nivel national.
Analiza cheltuielilor totale ale gospodăriilor, în funcție de numărul de persoane din
componență și pe decile în perioada 2006 – 2016 – în acest subcapitol sunt prezentate
cheltuielile totale ale gos podăriilor în funcție de salariați, agricultori, șomeri, pensionari, de
numărul persoanelor din componență, acestea fiind de la 1 persoana pana la 6 persoane și în
funcție de decile în numă r de 10.
Analiza structurii cheltuielilor totale de consum și bănești ale gospodăriilor în perioada
2006 – 2016 – în acest subcapitol sunt prezentate analize grafice ale cheltuielilor totale ale
gospodăriilor în funcție de salariați, agricultori, șomeri, pensionari.
Analiza consumului mediu anual – sunt analizate g rafic consumul de alimente și
băuturi alcoolice.
Analiza consumului medi u zilnic – sunt analizate grafic consumul de calorii, protein,
lipide și glucide.
Analiza înzestrări gosp odăriilor cu bunuri de folosință înd elungată – cuprinde grafic
al cheltui elilor, înzestrări gospodăriilor cu bunuri de folosință îndelungată.
În concluzie, am ales “Analiza statistică a cheltuielilor populației în perioada 2006 –
2016, la nivel national” considerând că este un plus pentru cunoștințele mele viitoare.

5
CAPITOLUL 1 : STATISTICA CALITĂȚII VIEȚ II

Conceptul de calitate a vieții a fost analizat și dezvoltat în societățile dezvoltate, mai precis în
societatea nord -americană. S -a pornit de la faptul că o abundență materială nu poate să
reprezinte totul pentru ca oamenii să fie mulțumiți de tipu l vieții lor, de fapt ce impune
evaluări mai ample, globale ale problemelor de viață ale oamenilor.
Conceptul de calitate a vieții a apărut destul de clar î n rândul populației, el fiind asimilat
conceptului vechi popular de fericire.
Între cele două concepte: calitatea vieții si fericire există puternice asemănări, însă și deosebiri
semnificative. Fericirea se referă la o stare -afect, adică sentimentul de împlinire, satisfacție,
deplinătate; calitatea vieții are in vedere condițiile care produc și contribuie la dezvoltarea
stării de fericire.
De asemenea, fericirea este un concept etic -individual, în sensul că fiecare poate activa pentru
a atinge această stare; în timp ce, conceptul de calitate a vieții este asociat cu o p erspectivă
sociologică -colectivă.
Calitatea vieții stă la baza unei politici, în sensul că întreaga societate trebuie să activeze
pentru a îmbunătății condițiile de viaț ă ale tuturor membrilor săi.

1.1.Indicatori statistici ai calităț ii vieții

Populaț ia
Populaț ia constituie subiectul orică rei analize sau cercetă ri sociale, fie că interesul se
îndreaptă spre cunoaș terea modului în care trăiește aceasta, fie că nu au în vedere structurile
sale, activitățile desfă șurate, apartenența la diverse grupuri, opini ile ș i stă rile de spirit,
credințele, nevoile, trebuințele, dorințele, aspirațiile, opțiunile sau alte aspecte ce o pot
caracteriza ș i prin urmare devin un scop pentru cercetă tor.
Mediul natural
Impactul negativ al dezvoltă rii asupra mediului natural a constituit, la începutul anilor '70, un
impuls de primă mă rime pentru adoptarea și apoi larga acceptare publică a preocupărilor
pentru îmbunătă țirea calită ții vieții prin mă suri de protecție ec ologică . De regulă , sunt
evidențiați indicatori care exprimă diverși factori agresivi (zgomot, radiații, substanțe nocive
în aer, sol, apă , alimente) si efectele lor asupra organismului uman, proporția populației
afectată si percepția condiț iilor naturale de viață .
Așezările umane
Calitatea mediului construit, asigurarea unor condiții optime de viaț ă, echiparea cu mijloace
tehnice, inclusiv pentru deplasarea de la o localitatea la alta reprezintă alte elemente de luat în
considerare în analiza modului cum trăiesc oamenii, de ce facilită ți dispun.
Locuinț a
În pra ctica socială s-au impus deja o serie de indicatori prin care se exprim ă calitatea si
confortul locuinț ei, gradul său de echipare cu mijloace tehnice. Înce pând cu materialele de
construcț ie utilizate, izolarea fonică si termică , protecția față de infiltraț iile de apă, dispunerea
pe verticală , suprafața construită și cea utilă, înregistrar ea cu surse de energie, instalaț ii
sanitare și terminând cu situ area ei în cadrul localită ții. Și de această dată apare nevoia unei
selecț ii foarte severe a indicatorilor luând în considerare în primul rând pe aceia cu o relevanț ă
deosebită pentru calitatea vieț ii, cum ar fi suprafaț a locuibilă pe o persoană .
Mediul social
Calitatea relaț iilor sociale, măsurată prin indicatori de coeziune, valori general -umane,
întrajutorar e, solidaritate, moralitate, responsabilitate, toleranță , dar și prin lipsa u nor factori
de patologie socială sau un nivel cât mai redus al acestora – delincvență , alcoolism, prostituție,
perversiune sex uală – prezintă o mare importanț ă pentru viaț a umană fie că este vorba de

6
indivizi, fie că se au î n vedere grupuri si colectivită ți de diferite mă rimi, in clusiv societatea în
întregul să u.
Familia
Pentru orice persoană familia se constituie într -un punct central de referință , adesea singurul
suport pentru i ndivid. Situaț ia familiei, solidaritatea ș i coeziunea acesteia, succesul sau
insuccesul în viață al membrilor săi, starea lor de sănătate sunt tot atâtea elemente relevante
pentru calitatea vieții populaț iei.
Persoana
Societatea modernă a adus în prim plan omul, nu omul în general, și fiecare individ în parte,
cu propria lui personalitate, cu nevoile, dorințele, as pirațiile, gândurile si activită țile lui, care
trebuie să se bucure de libertate, de șanse reale de realizare în domeniul edu cațional,
profesional, cultural, politic etc., recunoscându -se dependența rezultatelor de capacitate ș i
preocupare dar ș i de împrejură ri.
Ocuparea
Munca este aceea car e determină volumul, structura ș i calitatea bunurilor materiale ș i
spirituale, a serviciilor de care se dispune în societate. Pentru o anumită perioadă a vieț ii
(vârsta activă ) munca este un mijloc de asigurare a existenței (deș i unele persoane sunt
nevoite să-și câștige existența ș i în afara vârstei active, după cum altele s -ar putea să nu
munceasc ă în tot cursul vieț ii lor).
Calitatea vieții de muncă
Studiile asupra calită ții vieț ii de muncă iau în considerare zeci de indicatori referitori la
condițiile, natura si conținutul muncii, timpul de lucru, relațiile de muncă, organizarea,
conducerea, recompensele materiale si alte beneficii, rezultatele muncii și satisfacția.
Resurse macroeconomice pentru nivelul de trai
Reflectând nivelul de dezvoltare atins de societate, indicatorii economici de exemplu produsul
intern brut permit exprimă ri sintetice ale nivelului de trai și trebuie completaț i cu statistici
referitoare la gospodă rii si indivizi.
Veniturile
Evidențierea veniturilor populaț iei priveș te sursele acestora (munca, proprietatea, asigură rile,
alocațiile bugetare, donațiile) si distribuț ia lor. O atenț ie specială se acordă determină rii
venitului necesar pentru o viață normală (a minimului social), sub pragul căruia se identifică
sărăcia. De aici necesitatea de a ra porta veniturile la gospodă rie și în cadrul acesteia la
persoană , luându -se în c onsiderare partic ularită țile pentru fixarea nivelului venitului minim.
Consumul
Consumul reprezintă una din componentele finale ale nivelului de trai si calită ții vieții.
Dincolo de particularită țile care ț in de resursele disponibile în zonă , de obiceiurile constituite
în timp, de normele culturale și religioase, se pot identifica ind icatorii cu valoare comparativă
în acest domeniu. Ei exprimă în unită ți fizice, valoric sau procentual, consumul de produse și
servicii ale populației. O atenț ie aparte se acordă realiză rii unei nutriț ii echilibrate cu evitarea
produselor dăună toare , în sp ecial abuzul de alcool ș i tutun.
Serviciile pentru populaț ie
Dezvoltarea sectorului terț iar reprezintă un criteriu de apreciere a moderniză rii economiei ș i
totodată o sursă de îmbunătă țire a nivelului calită ții vieții. Pentru populație prezintă
importanță diversificarea ș i calitatea serviciilor disponibile, accesibilitatea din punct de vedere
material, apropierea spațială , timpul de așteptare .
Gospodă ria
Dacă familia reprezintă un tip de comunitate umană , aducând în prim plan relaț iile sociale
dintre mem brii acesteia, gospodă ria priveș te aspectele economice, fiind definită prin grupul de
persoane care convieț uiesc împreună pe baza unui buget comun. Condiț iile materiale ale unei
gospodă rii se exprimă prin veniturile curente, economiile realizate, averea de care dispun e,
inclusiv bunurile de folosinț ă îndelungată .

7
Învă țământul
Este recunoscut faptul că învăță mântul și-a multiplicat atribuț iile: funcț ia generală de
socializare – educare – integrare socială este completată cu una de pregătire profesională .
Locul învă țământului în cadrul studiilor de calitate a vieții privește atât determinarea șanselor
de acces la diferite niveluri ale acestuia, gradul de cuprindere și promovabilitate (abandon) cât
și al nivelului general de educaț ie a populației (stocul de învățământ).
Asistenț a sanitară
Servic iile de sănătate oferite populaț iei, accesul la îngrijirea sănătă ții și costul acesteia pe de o
parte, mortalitatea pe cauze, bolile de care suferă populaț ia, pe de altă parte, se c onstituie în
indicatori relevanți ai calită ții vieții.
Cultura
Din perspectiva calită ții vieții interesează accesul populaț iei la cultură , servi ciile de răspândire
a culturii și prestaț iile de ordin cultural oferite de către acestea.
Asigură rile și asistenț a socială
La acest capitol re unim problematica asigură rilor și asistenței sociale având în vedere rolul lor
în realizarea unei protecții sociale pentru toate categoriile de populație, atât pentru populația
activă cât și pentru grupurile cele mai defavorizate: copii orfani si abandonații, h andicapații,
persoanele vârstnice.
Timpul liber
Evaluarea globală a calită ții vieții populaț iei nu se poate dispensa de luarea în considerare a
facilită ților existente pentru petrecerea timpului liber, pentru odihnă și recreere.
Calitatea mediului politic
Virtuț ile participative ale mediului politic, de implicare a cetățeanului în actul conducerii,
respectarea regulilor democratice ale jocului politic întregesc setul indicatorilor prin care
determi năm calitatea vieții populaț iei.
Instituț iile de stat si ordinea publică
Între domeni ile de operaționalizare a calită ții vieții menționă m și caracteristicile cadrului
legal, res pectarea drepturilor si libertă ților umane, protecția cetă țenilor faț ă de eventualele
abuzuri ale funcționarilor publici , combaterea manif estărilor de patologie socială.

1.2.Conceptul de sărăcie: carac teristici, praguri ale sărăciei

Nevoile de consum ale populaț iei au constituit si constituie elementul primar în determinarea
activităților și evoluț ia lor a avut loc în strânsă dependență de nivelul ș i structura pr oducției de
bunuri materiale ș i spirituale.
Nevoile de consum, care se manifest ă în variate forme, au cunoscut mutaț ii de -a lungul
timpului.
Factorii care acționează asupra ne voilor populaț iei sunt endogeni (necesități biologice și
psihologice ale ființ ei umane), ș i exogeni cu caracter istoric și cutumiar. Interdependenț a
dintre aces te două categorii de factori se manifestă concret în urmă toarele sensuri:
– creșterea consumului de energie nervoasă și diminuar ea efortului muscular (creșterea
automatiză rii și cibernetiză rii);
– ridicarea gradului de cultură ;
– creșterea nevoii de relaxare;
– restructură ri între profe sii și în cadrul grupelor socio -profesionale;
– numă rul populației ș i structura acesteia după diverse criterii;
– urbanizarea și consecințele sale asupra modului de viață ;
– privatizarea ș i constituirea regiilor autonome;
– șomajul, stratificarea puternică a po pulației în funcție de avere ș i venituri care
acționează în mod direct asupra cererii precum și în domeniul inflaționist cu implicaț ii
asupra volumului ș i structurii cererii reale;

8
– ecologia așezărilor umane.
În aceste condiț ii, deoarece nevoile de consum personal se manifestă în context social , acestea
sunt puternic influenț ate de standardul de viață al celorlalți membrii, al grupului.
Principalele tendințe în sistemul de nevoi ale populației în etapa pe care o parcurgem se
manifestă în domeniul alimentației, î mbrăcă mintei și în domeniul locuințelor ca numă r, dotare
și confort, în viitor evoluând sub aspect cantitativ, calitativ și structural cu acc ente pe
confortul călă toriilor, asistente medicale, satisfacerea hobby -urilor și creșterea nevoii de
destindere care (în condițiile economiei d e piață ) va determina creșterea cererii în domeniul
servici ilor, crescând astfel nevoile spirituale.
O evaluare privind sărăcia presupune existenț a unui anumit nivel de trai predestinat ș i bine
definit, considerat drept prag de sărăcie . Pentru ca o persoană să nu fie considerată săracă
trebuie ca nivelul său de trai să atingă cel puțin acest prag. Este evident că există un nivel de
consum pentru alimente, îmbrăcă minte , locuinț ă etc. care , dacă scad sub anumite limite,
compromi t supravieț uirea individului pe termen scurt. Există diferite praguri de sărăcie însă,
în ceea ce privește nivelul lor, părerile diferă .
Există păreri care resping total noțiunea de prag de sărăcie deoarece consideră că nu este logic
să se spună despre o persoană al că rei nivel de trai este cu puțin inferior unui anume prag de
sărăcie că s e afl ă într-o situație cu mul t inferioară celui care se gă sește cu puțin deasupra
aceluiași prag. Alți specialiști spun că utilizarea noț iunii este utilă în cazul când se iau
anumite măsuri în privinț a sărăciei , măsuri care impli că o discontinuitate funcț ie de diverse
praguri ale sărăciei . A admite că există praguri de sărăcie nu înseamnă decât a evidenț ia faptul
că de la un anumit nivel de trai dat, în comparaț ie cu privire la sărăcie nu ar t rebui să aibă nici
o importanță câștigurile sau pierderile mici.
Încercă ri de a defini sărăcia au fost făcute de specialiș ti din diferite domeni i sociologi,
psihologi, economiști. Unii specialiș ti consideră pragul de sărăcie absolută ca fiind un prag
de sărăcie de supravieț uire. Această definiție este totuș i prea restrictivă pentru a putea fi luată
în considerare. Mult mai potrivită este concepț ia urmă toare .
Pragul de sărăcie absolută reprezintă un nivel de referinț ă constant în ceea ce priveș te
nivelul de trai, unic pentru întreg domeniul în care se efectuează comparaț iile privind
sărăcia . Un prag de sărăcie relativă variază în interiorul acestui dome niu și creș te o dată cu
nivelul de trai mediu.
“Conform definiț iei O.N.U., săracii sunt acei oameni care nu se bucură de nivelul minim de
trai compatibil cu demnitatea uman ă. Banca Mondială defineș te sărăcia drept incapacitatea
de a avea un standard de viață adecvat. ”
Definirea sărăciei din punct de ved ere economic permite distincț ia dintre săraci și non-săraci
prin raportare la nivelul veniturilor, reflectând posibilită țile de consum ale familiilor.
Ident ificarea săracilor presupune un mijloc de evaluare a venitului sau consum ului care să
poată fi aplicabil întregii populații a unei țări și care să permită comparații internaț ionale.
Incapacitatea de a asigura un anumit nivel al consumului și nu consumul scăzut în sine
caracterizează sără cia.
Un mijloc simplu de identificare a sărăciei este folosirea unui singur nivel ca linie de
demarc ație dintre săraci și non-săraci . Alte metode ar fi stabilirea de praguri diferenț iate
pentru div erse categorii de populaț ie sau considerarea unui nivel minim al consumul ui și
transformarea acestuia în nivel corespunză tor de venit. Sărăcia mai poat e fi analizată și
pornind de l a supoziția că satisfacția sau insatisfacț ia asocia tă unui nivel dat al venitului
este o funcție a relaț iei dintr e venit ș i unele norme sociale.
Asigurarea unui nivel minim de trai presupune satisfacerea, în primul rând a nevoilor
fundamentale c a de exemplu: cerinț e minime de hrană , vestimentație, locuinț e, servicii de
instruire, sănătate și cultură .
Componenta alimentară în fixarea pragului de sărăcie nu poate fi determinată doar pornindu –
se de la nevoile n utriționale deoarece pot exista numeroase combinaț ii alimentare care p ot
asigura un consum de energie nutritivă dat. Pentru rezolvarea acestor prob leme, se poate căuta

9
combinaț ia de alimente care minimizează costul de sa tisfacere a nevoilor de energie nutritivă
la nivelurile date ale prețurilor.
În practică sunt aplicate două metode principale pentru fixarea pragurilor de sărăcie și anume:
meto da energiei nutritive ș i metoda determinării părții din buget destinate alimentaț iei.

1.3.Costul vieții și protecț ia socială

Orice demers economic, pentru a avea ș anse de succes, trebuie să aibă în vedere de cele mai
multe ori, multiplele și complicatele implicaț ii sociale pe care acțiunea sa le poate declanș a.
Aceasta este valabil în țările unde democrația are vechi tradiț ii, iar bună starea nu este doar un
slogan ci o realitate comună . Cu atât mai mult în țara n oastră , se impune cu necesitate
împletirea cu folos a acțiunii economice cu dezideratul avansării către asigurarea bunăstă rii
sociale.
Pentru a ră spunde cerințelor impuse de necesara protecț ie socială a populației cu creșt erea
inevitabilă a costului vieții , este necesar a se gă si răspunsuri la câteva probleme metodologice
și de principiu referitoare la:
– modul de c alcul al indicelui costului vieț ii. În prezent, Comisia Naț ională de Statistică
utilizeaz ă pentru calculul indicelui prețurilor de consum al populaț iei, urmă toarele
elemente:
– un "coș" de mă rfuri (alimentare și nealimentare) și servicii reprezentative, ce acoperă ,
practic, toate grupele de produse: acest "coș" urmă rește să caracterizeze structur a
consumului populaț iei, evaluată pe baza cercetă rii selective bugetelor de familie:
– se înregistrează numai preț urile pentru mă rfurile efectiv vândute, respectiv tarifele
pentru serviciile efectiv prestate, în câteva sute de puncte fixe de vânzare din într eaga
țară:
– calculul indicelui se stabilește ca medie a indicilor individuali, ponderați cu anumiți
coeficienți ce exprimă greutatea specifică pe care un produs o deține în structura
consumul ui; pentru aceasta se utilizează formula indicelui de tip Laspeyre s, cu
pondere din perioada de bază;
– nu se iau în calcul autoconsumul de bunuri și servicii din producția proprie a
gospodă riei familiale, precum ș i cheltuielile sub formă de imp ozite, taxe, amenzi,
dobânzi plă tite la credite, rate de asigurare, depuneri și dobânzi la C.E.C. , cheltuieli
de participare la jocuri de noroc etc.
Problema stabilirii "coșului" de produse și servicii ce stau la baza calcululu i indicelui este
delicată , fie și numai dintr -un punct de vedere, nu pot fi incluse toate bunurile și serviciile,
întrucât, în mod obiectiv nu toate au caracter de reprezentativitate, pentru consumul populației
la un moment dat. Practica internațio nală, arată că adesea, componența coșului de bunuri și
servicii luat în calcul, dife ră în funcție de organizaț iile și instituțiile (din aceeași țară ) care -și
propune determinarea indicelui prețurilor. Astfel, nu de puține ori, produsele ș i serviciile l uate
în considerare de organizaț iile sindicale de pildă , diferă de cele avute în vedere de
organizaț iile guvername ntale de statistică .
Alegerea formei de indexare reprezintă o problemă delicată deoarece , de cele mai multe ori,
grupur i diverse de oameni se consideră nemulțumiți de modul cum s -a făcut indexarea.
Protecția socială a populaț iei împotriva creșterii prețurilor naș te o multitudine de idei în
rândul specialiș tilor. În primul rând, este vorba de armonizarea intereselor economice pe
termen lung cu interesele sociale, care se manifestă ca interese imediate.
În practica internațională , indexarea salariilor cunoaș te numeroase forme, dintre care:
a) indexarea retrospectivă , atunci când salariile urmează direct, în baza unei decizii
anterioare, în mod automat, un indice reprezentativ al evoluției preț urilor de consum;
b) indexarea la dată fixă, când adaptarea se face la momente convenite mai înainte, trei
sau șase luni, pe baza mișcă rii prețurilor în perioada de referință ;

10
c) scara mobilă a salariilor es te formula cea mai des utilizată ; compensațiile acordându –
se de fiecare dată atunci când indicele de referință al prețurilor cunoaște o creștere
determinată; caz în care salariile sunt adaptate la momente neprecizate anterior, dar de
fiecare dată în aceeași măsură cu mișcarea prețurilor;
d) indexarea anticipată când salariile cresc anticipat,într -o anumită limită, după care se
aplică indexarea retrospectivă (se folosește mai ales la convențiile pe termen lung);
e) clauza de renegociere când se introduce o clauză în contractul colectiv, ce stipulează
redeschiderea negocierilor în cazul în care prețurile cresc peste o anumită limită,
stabilită de comun acord.
Evident că alegerea unei f orme sau a alteia de indexare, ț ine atât de specificul local al
evoluției prețurilor, cât ș i de acordurile la care ajung partenerii sociali.
Nivelul de la care se porneș te în indexarea veniturilor, constituie, fără îndoială , un aspect
determinant în problematica protecț iei sociale. Din acest punct de vedere, se poate practica
indexarea la nivelul salariului ș i a pensiei minime, la nivelul salariului ș i a pensiei medii, ori
pe grupe de salarii ș i pensii.
Experiența din ț ara noastră ne arată că indexarea veniturilor este de natură să schimbe
raporturile statornicite între diferite categorii ale veniturilor. Astfel, indexarea cu sumă fixă
(compensaț ii) are unele avantaje, însă totodată poate fi sesizat un proces accentuat de nivelare
a veniturilor.
În cazul veni turilor pensionarilor, în condițiile evoluț iei rapide pe verticală a preț urilor,
indexarea realizează într-un anumit grad posibilitatea realizării unui consum constant pentru
un coș de produse ș i servicii considerate de bază. Însă dacă nu se ia în considerare si problema
actualiză rii nivelului pensiilor, se ajunge, în mod concret, la situații în care persoane
pensionate cu câțiva ani în urmă , care la data ieșirii din activitate aveau o pensie echival entă
cu salariul pe economie, să dispună în prezent, în urma evoluției prețurilor și a sal ariilor, de o
pensie echivalentă cu numai o jumă tate sau un sfert din salari ul mediu actual. În acest sens, se
impune elaborarea unui nou sistem de calculare a pensiilor, care să ia în considerare atât
contribuț ia efectivă la bug etul asigură rilor sociale, cât și evoluț ia de ansamblu a economiei. S –
ar realiza astfel așa-numita "dinamizare" a pensiilor, despre care s -a vorbit atât de mult în
economia vest-germană în anii '50.
Determinarea proporț iei optime de acoperire a diferenț ei de prețuri prin compensaț ii
reprezintă un aspect important în abordarea problemei indexă rii. În țările cu experienț ă în
domeniu, indexarea salariilor nu se face pe mă sura creșterii indicelui prețurilor pe motiv că
există rezerve la populație pentru acoperire; punerea în circulație a acestora determinând, î ntr-
o oarecare măsură, însănă toșirea echilibr ului monetar la nivel macroeconomic. De regulă, se
acceptă că 8 – 10% din sporul prețurilor poate fi lăsat neacoperit de indexare, aceasta având un
rol în sporirea motivației muncii si ridicarea productivită ții muncii. Oricum, pentru salariaț i
poate fi acceptat un asemenea "ecart de stimulare", în timp ce pentru pensionari acoperirea
trebuie să se facă la procentul maxim, altfel având loc un proces negativ de erodare a
veniturilor.
Experiența multor țări în legătură cu indexarea veniturilor populației doved ește că evitarea
neîncrederii și ameliorarea tensiunilor dintre categoriile sociale, implică participar ea la
procesul de elaborare a mă surilor în acel domeniu, atât a specialiștilor în domeniul statisticii,
cât si reprezentanți ai patronatului și ai sindic atelor.
Indexarea salariilor cu alț i factori se impune, având în vedere tendinț a permanentă ca
revendică rile de salarii ale sindicatelor să depă șească atât creșterile de prețuri, cât ș i
eventualul spor de productivitate.
De ace ea este necesar să se găsească și alți factori în raport cu care să se realizeze indexarea
salariilor, în special, productivitatea muncii.
În economia României se simte tot mai mult necesitatea unei astfel de corelații dintre salarii ș i
productivitatea muncii, deoarece asistă m la creșterea continu ă a salariilor pe fondul
descreșterii indicatorilor producț iei.

11
Practica țărilor dezvoltate cunoaș te două metode de indexare a salariilor cu indicele de
creștere a productivității muncii:
– prin adaosuri la salariul tarifar – metodă larg utilizată în S.U.A. și Japonia, constând în
stabilirea prin contractul colectiv a modului de calcul și a legă turii dintre salariu și
productivitatea muncii (creșterea procent uală, creșterea absolută și evoluția raportului
dintre nivelurile celor doi indic atori); adaosul se acordă, de regulă, la un interval de un
an;
– prin plata unor premii colective pentru realizarea "programelor de eficienț ă"; metodă
mai răspândită în țările vest-europene ș i care se caracterizează prin amânarea acordă rii
premiilor pe un interval mai mare de timp, care poate fi si de cinci ani.
Mai poate fi utilizată si indexarea în raport cu venitul naț ional, cu întreaga masă a salari ilor,
cu alte venituri, precum ș i forme mixte.
Considerăm că cea mai bună protecție socia lă a salariaților o constituie nu neapă rat o s umă
mai mare de bani la dispoziție, ci efortul inteligent și eficient necesar bunăstă rii individuale,
ceea ce în timp se transformă în bună stare soc ială.

1.4.Cheltuielile de consum ale populaț iei1

Cheltuielile de consum ale populației corespund cheltuielilor în bani și în natură pentru
necesităț ile curente de consum ale gospodă riilor: produse alimentare, plata serviciilor și
procurarea mă rfurilor nealimentare.
Cheltuielile de consum ale populație în funcție de destinația acestora se împart î n:
– Chelt uieli pentru produse alimentare
– Cheltuieli pentru bă uturi alcoolice, articole de tutungerie
– Cheltuieli pentru îmbrăcăminte și încălță minte
– Cheltuielile pentru întreținerea locu inței
– Cheltuieli pentru dotarea locuinț ei
– Cheltuieli pentru îngrijire medicală și sănă tate
– Cheltuieli pentru transport
– Cheltuieli pentru comunicaț ii
– Cheltuieli pentru agrement
– Cheltuieli pentru învățământ
– Cheltuieli pentru hoteluri, restaurante, cafenele etc.
– Alte cheltuieli – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru pr ocurarea articolelor de
igienă ș i cosmetic, articolelor de galanterie: achitarea serviciilor de asigurare a
vieții, imobilului, mijloacelor de transport etc.; banii de buzunar; mijloacele
băneș ti oferite ca, cadou unor persoane particulare etc.
– Gospodăria casnică (sau gospodăria) – un grup de două sau mai multe persoane
care locuiesc împreună în mod obișnuit, având, în general, legături de rudenie și
care au un buget comun, participând inte gral sau parțial la formarea veniturilor și
la cheltuirea acestora, sau persoana care locuiește și se gospodărește separat și nu
aparține altei gospodării.
– Gospodărie cu copii se consideră gospodăriile în componența cărora sunt copii în
vârstă de până la 18 ani
– Cupluri familiale – se consideră gospodăriile formate din cupluri cu sau fără copii
necăsătoriți.
– Persoane solitare – gospodăriile formate dintr -o singură persoană care nu are
rude, precum și cele care au rude, însă locuiesc permanent aparte de ele și nu au un
buget comun sau legături materiale.

1 Sursa –Veniturile si cheltuielile populatiei – Cercetarea bugetelor gospodariilor casnice ( CBGC)

12
– Gospodării din mai multe nuclee familiale – se consideră gospodăriile formate
din mai multe cupluri cu sau fără copii necăsătoriți, sau un părinte cu copii
necăsătoriți.
– Coeficientul GINI – stabile ște gradul de deviere a repartiției efective a
cheltuiel ilor dupa grupe egale de populație de la linia repartiț iei uniforme a
cheltu ielilor. Mărimea statistică a coeficientului variază î ntre 0 ș i 1, egal ându-se
cu 0 – egalitatea totală a cheltuielilor la to ate grupele de populație; 1 – inegalitatea
totală, când toate cheltuielile aparțin unei personane.
– Quantila – este una din cele pat ru valor i ce divizează seria de frecvență în cinci
părți egale, astfel î ncat prim ele 20% ( quantila 1) reprezintă populaț ia cu cele mai
mici cheltuieli, iar ultimele 20% (quantila V) cu cele mai mari cheltuieli.
– Decila – este una din cele nouă valori ce di vizează seria de frecvențe în zece parț i
egale, astfel î ncat p rimele 10% (decila I) reprezintă populaț ia cu cele mai mici
cheltuieli, iar ultimele 10% (decila X) cele mai mari cheltuieli.
– Ritmul de creș tere a cheltuielilor de consum – reprezintă evoluția î n timp a
cheltuielilor de consum ș i pentru c alcularea acestuia se utilizează două valori ale
aceluiași indicatori întregistra ți în unităț i diferite de timp.
Unitatea de masură
Valorile in lei – cheltuielile totale inclusiv după sursa de formare ș i tip.
Valor i relative in % – ritmul de creștere/descreș tere a cheltuie lilor, structura cheltuielilor.
Formule de calcul
Valorile absolute ale cheltuielilor reprezintă valori medii lunare pe un membru al gospodăriei
casnice, fiind calculate prin divizarea chelt uielilor totale ale colectivită ții la numarul de unități
(membri ai gospodă riilor ) din colectivitatea dată.

V = ∑

∑ * 100
unde:
Vi – cheltuielile totale ale gospodă rieii.
N – numă rul de personae din colectivitatea cercetată .

Ritmul de creș tere a cheltuielilor de consum

unde:
V1 – cheltuielile de con sum medii pe o persona in perioadă 1.
V0 – cheltuielile de consum medii pe o persoană in perioadă 0.

Coeficientul GINI (G)

unde:
n- numărul de perso nae î n perioada analizată;
y1,y2,y3,…y n – venitul mediu pe o persoană în această perioadă ;
– venitul mediu al colectivitatii generale.

Cheltuielile de consum sunt grupate conform Clasificării Cheltuielilor pentru Consumul
Individual, aliniat la clasificarea internațională COICOP. Clasificarea națională utilizată
asigură comparabilitatea datelo r la nivel de 12 grupe majore. Conform acestei clasificări
distingem următoarele grupe de mărfuri și servicii:
– Produse alimentare
– Băuturi alcoolice, articole de tutungerie

13
– Îmbrăcăminte și încălțăminte
– Întreținerea locuinței
– Dotarea locuinței
– Îngrijire medicală și sănătate
– Transport
– Comunicații
– Agrement
– Învățământ
– Hoteluri, restaurante, cafenele, etc.
– Diverse
 Statutul socio -economic al gospodăriei se stabilește în funcție de sursa principală de
venit a capului gospodăriei. Se disting următoarele categorii de gospodării conform
statutului socio -economic:
– Angajați în sectorul agrar – gospodăriile pentru care principala sursă de venit al
capului gospodăriei este munca remunerată în sectorul agricol;
– Angaja ți în sectorul non -agrar – gospodăriile pentru care principala sursă de venit al
capului gospodăriei este munca remunerată în sectorul non -agricol;
– Fermieri – gospodăriile pentru care principala sursă de venit al capului gospodăriei
este activitatea indiv iduală agricolă;
– Întreprinzători – gospodăriile pentru care principala sursă de venit a capului
gospodăriei sunt veniturile obținute din diverse activități pe cont propriu în sectorul
non-agricol (comerț, business, meșteșugărit etc.);
– Pensionari – gospod ăriile pentru care principala sursă de venit al capului gospodăriei
este pensia;
– Alții – gospodăriile pentru care principala sursă de venit al capului gospodăriei sunt
diverse prestații sociale, venituri din proprieta te, remitențe și alte venituri.
 Statutul profesional: Persoanele sunt clasificate după statutul profesional în
conformitate cu clasificarea internațională ICSE -93. Statutul profesional
reprezintă situația deținută de o persoană în funcție de modul de obținere a
veniturilor prin activitat ea exercitată și anume: salariați, patroni, lucrători pe
cont propriu, ajutori familiali neremunerați, membri ai cooperativelor.
– Salariat este considerată persoana care -și exercită activitatea în baza unui contract de
muncă într -o unitate economică sau so cială – indiferent de forma ei de proprietate –
sau la persoane particulare (în baza unui contract sau a unei înțelegeri), în schimbul
unei remunerații sub formă de salariu, în bani sau în natură, sub formă de comision
etc. Prin convenție cu acest statut a u fost înregistrați și militarii în termen.
– Patron este persoana care -și exercită ocupația (meseria) în propria unitate
(întreprindere, agenție, atelier, magazin, birou, fermă etc.), pentru a cărei activitate
angajează unul sau mai mulți salariați permane nți.
– Lucrător pe cont propriu este persoana care -și exercită activitatea în unitatea proprie
sau într -o afacere individuală, fără a angaja vreun salariat permanent, fiind ajutat sau
nu de membrii familiei neremunerați. Sânt încadrați la acest statut între prinzătorii
independenți (vânzătorii ambulanți, meditatorii, taximetriștii particulari etc.), liber –
profesioniștii (muzicanții ambulanți, artiștii plastici, avocații), zilierii ocazionali,
agricultorii individuali. Lucrătorul pe cont propriu poate avea sal ariați temporari.
– Lucrător familial neremunerat este persoana care -și exercită activitatea într -o unitate
economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă, pentru care nu
primește remunerație sub formă de salariu sau plată în natură. Gospod ăria țărănească
este considerată o astfel de unitate. Dacă mai multe persoane dintr -o gospodărie
lucrează în gospodăria agricolă proprie, una dintre acestea – de regulă, capul
gospodăriei – este considerat lucrător pe cont propriu, iar ceilalți – lucrători familiali
neremunerați.

14
– Membru al unei cooperative este considerată persoana care a lucrat ca membru al unei
cooperative, unde fiecare membru are drepturi egale la luarea deciziilor, soluționarea
problemelor de producție/realizare etc.

1.5.Consumul populației – Factor de susț inere a
dezvoltării durabile2

„Sărăcia nu naște libertate, ea naște suferință, dezordine, tiranie ș i sclavie”3

Cunoașterea unora dintre particularitățile specifice consumului populaț iei a c onstituit o
preocupare frecventă a sociologilor, economiștilor , medicilor și altor oameni de știință, în
special în ultimele două secole.
Psiho logul american H. Maslow definește cinci categorii de trebuinț e din domeniul
consumului pe care le structurează într -o „piramidă a trebuințelor” ca re îi poartă numele.

Trebuinț e de autorealizare

Trebuințe de stimă și statut

Trebuinț e de afiliere

Trebuinț e de securitate
Trebuinț e biologice
Figura 1.5.1. Piramida trebuințelor – Maslow
În general, treptele satisfacerii necesitaț ilor de consum ale populaț iei sunt următoarele :
1. Satisfacerea cantitativă a necesităților de ordin fiziologic și apoi satisfacerea calitativă
a acestora;
2. Satisfacerea necesităț ilor de bunuri;
3. Satisfacerea deplină a necesităților populaț iei printr -un consum alimenta r rațional ș i
prin utilizarea unei mari varietăți și diversități de bunuri nealimentare ș i servicii.
Consumul populației se analizează cu ajutorul unui sistem complex de indicatori, fiecare din
compo nentele acestuia având o anumită putere de cunoaș tere prin explorarea aspect elor
cantitative ș i calitative ale consumului.
Sistem ul de indicatori ai consumului și ai stării de nutriție a populaț iei cuprinde:
A. Consumul populaț iei:
a) Indicatorii valorici ai consumului :
– Fondul de consum;
– Cheltuielile totale ale populaț iei;
– Cheltuielile populaț ie pentru consum.
b) Indicatorii consumului in unități naturale:
– Volumul total al consumului principalelor bunuri si servicii;
– Consumul pe un locuitor sau pe o persoană aparținând principalelor categorii de
populaț ie.
c) Indicatorii consumului alimentar exprimat în calorii ș i factori nutritivi:
– Calori i, proteine, lipide, glucide, să ruri minerale.
B. Starea de nutriție a populaț iei:
a) Indicatorii somotometrici;
b) Indicatorii clinici si examene de laborator.
C. Indicatorii serviciilor utilizate de populaț ie;
D. Indicatorii consumului pe „ unități de consum”.

2 http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007 -01/79_Voicu%20Dan%20E lvis.pdf – acesat in data de 07.06.2018 la
ora 11:30
3 Ion Ghica – scriitor, economist si om politic

15
Procesele vital e ale organismului se desfășoară o dată cu pi erderile permanente de materie ș i
energie, car e sunt recuperate prin alimentaț ie.
In organismul omului, pierderile de materie au loc permanent sub forma desco mpunerii
substanțelor organice ș i miner ale. Procesele de descompunere își măresc intensitatea pe
măsura intensificării muncii fizice ș i intelectuale.
In ordinea importanței, substanț elor indispensabile organismului sunt: oxigenul, apa,
elementele minerale, protidele, glucidele, lipide le si vitaminele. Aceste substanț e cunoscute
sub denumire a de „factori nutritivi” se regă sesc in totalitatea sau in proporții variabile î n toate
element ele destinate consumului populaț iei.
Alimentele au un rol trofic sa u plastic (in s pecial protidele pe care le conțin), energetic (prin
lipide ș i glucide) și catalitic (prin vitamine ș i unele elemente minerale: fier, cupru, magneziu,
iod, etc.).
O alimentație rațională este aceea care conține toate substanț ele necesare – cantitativ ș i
calitativ – pentru a asigura echilibru l perfect intre ceea ce pierde și organismul și ceea ce
primește prin consumul de alimente, în scopul desfășură rii optime a proceselor fizi ologice
ceea c e presupune echilibrul perfect și continuu î n calori i și factori nutritivi ș i nevoile
fiziologice ale organismului uman.
Rațiile alimentare ș i normale fizi ologice de consum se stabilesc în două etape:
– Se stabilește conținutul de calorii și factorii nutritiv i (prot ide, lipide, glucide,
elemente minerale ș i vitamine);
– Se fixează cantitățile (in unități naturale) necesare pentru asigurarea aportului
energetic ș i in factori nutritivi corespunză tori nevoilor organismului .
Rațiile alimentare generalizate l a o anumita categorie de populaț ie cu caracteristici comune
sub raportul nevoilor de consum alimentar, elaborate de instituț ii specializate, poartă
denumirea de norme fiziologice de consum.
Valoarea calorică a pro duselor alimentare se calculează în două feluri: netă si brută. Prin
valoarea calorică netă a produsului alimentar se înțelege numărul caloriilor pe care le conține
partea asimilabilă a produsului a limentar. Prin valoarea calorică brută se înțelege numărul
calorii lor pe care le conține întreaga cantitate a substanț elor alimentare (protide, lipide,
glucide) din prod us inclusiv partea neasimilabilă .
Cunoscând compoziția produselor alimentare, adică puterea (valoarea) în calorii ș i factori
nutri tivi a fiecărui produs , precum și cantitatea (in unități naturale) a consumului efectiv din
fiecare produs aliment ar, prin simpla înmulțire a acestora după elemente se obține consumul
efectiv în calorii ș i factori nutritivi.
Cunoscând că dezvoltarea marfo -funcț ională a organismului depinde în mare măsură de
alimentație, în caracterizarea stării de nutriție trebuie excluse cazurile în care unele anomalii
ar putea fi determinate de alte cauze (afecțiuni ale aparatului digestiv, alte afecțiuni cu
repercusiuni în pr ocesele de asimilație, etc.). De aceea se imp une ca examenul stării de
nutriție să fie precedat de un examen a profundat asupra stării de sănă tate a individului.
Starea de nutriț ie se stabilește prin anchete organ izate asupra unor sub-colectivități de
popul ație sau indivizi izolați .
Prin starea de nutriție a populației se înțeleg efectele pe care le au condiț iile de alimentație
asupra dezvoltării morfo -funcționale a organismului.
Pe lâ ngă bunurile materiale, alimentația si nealimentația populației apelează p entru asigurarea
existenței la o gama variată de servicii, ale căror volum și cantitate ilustrează nivelul de trai
sau standardul de viață de care beneficiază colectivitatea umană.
Ponderea activităților desfășurate în sfera serviciilor ca și ponderea popu lației ocupate î n sfera
serviciilor sunt indicatori esenț iali ce ilustrează gradul de dezvoltare al societăț ii.
Activitățile salariale reprezintă principala sursă de venit pentru 53% din gospodării,
activitățile agricole aducâ nd venit uri pentru circa 17% din gospodă rii, iar cele neagricole – pe

16
cont propriu pentru 7%.4 Ponderea celor care obțin venituri din activităț ile salariale este
aproape de două ori mai mare în urban (67%), decât în rural (35%), dar ponderea
gospodă riilor cu ven ituri din pensii este m ai mare în mediul rural (60%) față de mediul urban
(46%).
Bunurile mobile și imobile aflate î n proprietate reflec tă sugestiv gra dul de bunăstare al unei
gospodă rii.
Din analiza înzestrării cu unele bunuri de folosința îndelungata se constată că 96% dintre
gospodă rii cu televizor (alb – negru sau color), 94% au aragaz, 90,5% au frigider5 si 63% au
mașina de spă lat.6

1.6.Metoda cheltuielilor. Evaluarea principalelor agregate7

PIB = CF + FBCF + VS + ( E – I ),
in care:
CF = Consumul final efectiv;
FBCF = Formarea brută de capital fix;
VS = Variaț ia de stoc;
E = Exporturile de bunuri ș i servicii;
I = Importurile de bunuri ș i servicii;
Componentele principale ale PIB prin metoda cheltuielilor sunt următoarele :
 Cheltuiala pentru consum final
– Consumul final efectiv al gospodă riilor
o Cheltuiala pentru consumul final a gospodă riilor
o Cheltuiala pentru consumul final a a dministraț iilor publice
o Cheltuiala pentru consumul final a IFSLSGP
– Consu mul final efectiv al administraț iilor publice
 Formarea bruta de capital
o Formarea brută de capital fix;
o Achiziții minus cedă ri de active fixe corporale
o Achiziții minus cedă ri de active fixe necorporale
o Variaț ia de stoc
 Exportul net de bunuri ș i servicii:
o Exportul de bunuri ș i servicii;
o Importul de bunuri și servicii.
Trebuie av ut în vedere tipul de cheltuială finală î n care este angajat fiecare sector instituț ional,
deoarece consumul este privit din unghiuri diferite, influențând momentul înregistrării ș i
evaluarea.
În contextul conturilor naț ionale, c onsumul poate fi privit din două perspective, ș i anume:
perspectiva cheltuielii ș i cea a consumului efec tiv. Perspectiva cheltuielii stă la baza SEC,
deoarece este relevant cine plăteș te efec tiv pentru consum, indiferent că plăteș te cu m oneda,
prin barter, se angajează într -o datori e sau producâ nd pe cont propriu. SEC95 include ș i
conceptul de consum efectiv, care presupune – pentru gospodă rii – nu numai cheltuielile, dar
și transferurile sociale în natură. Acestea din urmă sunt bunuri sau servicii individuale
produse sau achiziționate de administrația publică sau IFSLSGP și furnizate gratuit

5 Institutul național de Statistică, „ Condițiile de viață ale populației din România”, pagina 28, 2006.
5 Sunt incluse frigiderul, congelatorul și combin a frigorifică.
6 Sunt incluse mașinile de spălat simple și cele automate.
7 Ordinul Nr. 193 din 31 martie 2009 privind stabilirea Metodologiei de elaborare a conturilor nationale
nefinanciare in Romania

17
gospodă riilor. Astfel, consumul efectiv al administ rației publice ș i al IFSLSGP exclude aceste
bunuri ș i servicii.
Exemple de consum individual de bunuri și se rvicii sunt îngrijirea sănătă ții, educație, servicii
culturale, și, prin convenț ie, toate serviciile furniza te de IFSLSGP. Numai administraț iile
publice furnizează servicii colective.
Principalele surse de date utilizate in calculul agregatului Cheltuiala pentru consumul final
efectiv sunt:
 Surse de d ate statistice: ASA, ABF, Balanț a produselor agric ole, date provenite de la
direcț ia de speci alitate de comerț din cadrul INS, alte surse statistice;
 Surse de date contabile și financiare: situaț iile financiare furnizate de MFP;
 Surse de date administrative: execuția bugetului administrațiilor publice, veniturile și
cheltuielile instituț iilor publ ice finanțate parțial sau total din fo nduri extra – bugetare;
declaraț iile privind veni turile globale depuse de către întreprinzătorii individuali și
asociațiile familiale, obț inute de la MFP;
 Alte surse: Balanța de plați de la Banca Națională a Româ niei.

Evaluarea principalelor agregate
Conform SEC 95, consumul final se calculează în concept naț ional. Astfel, c onsumul final
total la nivel naț ional reprezintă consumul gospodă riilor rezide nte pe teritoriul economic sau
în restul lumii. Cheltuiala pentru con sumul domestic are loc în spațiul geografic al ță rii,
indiferen t daca este realizat de rezidenți sau nerezidenț i.
Bunurile și serviciile achiziționate de către gospodării sunt evaluate la preț de achiziție
(vânză ri cu amănuntul , onorarii pentru servicii ș i prețurile de pe piața țărănească ).
Investițiile sunt evaluate la preț de achiziție, fără TVA deductibilă .
Datele pen tru export din partea de utilizări a tabelelor resurse – utiliză ri sunt evaluate de FOB
spre deosebire de importuri care sunt evaluate de CI F în parte de resurse a tabelului. Trecerea
de la CIF la FOB pentru valoarea importurilor se face prin ajustarea sum ei.
Cheltuiala pentru consumul final al gospodă riilor cuprind e toate cheltuielile de bunuri ș i
servicii realizate de către gospodării î n vederea satisfacerii nevoilor individuale. Aceasta
acoperă toate bunurile și serviciile destinate pieței precum și cons umul producției agricole și
neagricole realizată pe cont propriu (produse în interiorul gospodăriilor) ș i a serviciilor
(servicii casnice). Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor nu include achizițiile
realizate de că tre proprietari unici sau as ociații familiale pentru activităț i produc tive, acestea
fiind tratate ca ș i consu m intermediar, dar care includ și toate achiziț iile de bunu ri de lungă
durată cu excepția locuințelor și a echipamentelor.
Major itatea cheltuielilor cu bunuri și servicii sunt realizate de către gospodării, estimarea
acestora realizâ ndu-se cu date provenind din doua surse principale: ancheta bugetelor de
familie ( ABF) și ancheta structurală din î ntreprinderi (ASA).
În cadrul producț iei pentru consum propriu al gospodăriilor, o importanță semnificativa o are
producția obținută în cadrul activităților casnice.
Producția agricolă obținută de persoane fizice independe nte, care nu sunt înregistrate î n
conformitate cu Legea 507/2002 și nu fac parte din asociaț ii agricole este estimata pe baza
surselor de date statistice din Conturile E conomice din Agricultura, balanț a produ selor
agricole (pe baza cantităților obținute și prețurilor de pe piața țărănească și prețurile pentru
achiziț iile de stat).
În România, activitățile desfășurate în cadrul gospodăriilor care formează așa – numita
industrie casnică au o deosebita importanță , dez voltarea lor fiind legată de tradiț iile exis tente.
Se consideră industrie casnică activitățile de prelucrare în gospodăriile populaț iei (din mediul
rural sau ur ban), cu mijloace pr oprii, a produselor agricole obținute din gospodă ria proprie sau
cumpărate din comerț, precum vâ natul, pescuitul neorgan izat, culegerea de fructe de pă dure,
ciuperci, plante medicinale, în scopul obținerii de bunuri destinate î n mare pa rte consumului
propriu și într -o anumita măsură vânzării. Principalele produse obținute în urma desfășurării

18
acestor activități se referă la: prelucrarea și conservarea legumelor ș i fructel or: conserve de
legume, gemuri ș i compoturi; vinificarea strugurilo r; distilarea fructelor, pentru obținerea
țuicii; prel ucrarea laptelui; prelucrarea cărnii; prelucrarea cânepii, inului, lânii ș i a
bumbacul ui; împletituri; confecții; realizarea de confecții cu materiale cumpărate de pe piață ;
prelucrarea lemnului și răch itei; prelucrarea papurei ș i a trestiei; culeger ea de produse din
flora spontană; prelucrarea grăsimilor și obținerea de să pun etc.
Pentru stabilirea metodologiei de estimare a industriei casnice s -au efectua studii pentru a se
putea cunoaște atât structura activităților ce se desfășoară în gospodăriile populație i,
particularitățile acestora câ t și tipul de informații care pot fi obținute ș i folosite pentru
estimare producției, a consumului intermediar ș i a eleme ntelor de valoare adăugată brută în
concordanță cu regulile conturilor naț ionale.
Princip alele surse de date sunt: Balanț a pro duselor agricole care furnizează date privind
producț ia ani mală și vegetală realizată în gospodării permițând cunoașterea cantității și valorii
producției agricole at ât pe total, cât și pe fiecare tip de produs în parte; ABF permite estimare a
produselor agricole realizate în gospodărie supuse prelucră rii pentru a obține diferite produse
ale industriei casnice.
Cantitatea esti mată pentru a fi supusa prelucrării este tra nsformată valor ic cu ajutorul indicilor
de preț de pe piața țărănească și a indicilor de preț ai producției industriale. Avâ nd in vedere
procesele t ehnologice care se desfășoară în domeniu, cu ajutorul „coeficienț ilor de
transformare” se determină valoarea totală a produselor obținute în industria casnic ă în funcție
de cantitățile ce au fost supuse prelucrării .
Conform SEC95 cheltuielile pentru consumul fi nal al IFSLSGP sunt tratate ca ș i cheltuieli cu
servicii individuale.
Administrația publică prestează servicii pentru co munitate, gratuit sau la un preț
nesemnificativ din punct de vedere economic. Chelt uielile pentru consum ale unităților
publice po t fi atât în beneficiul gospodăriilor individuale cât ș i pentru toată comunitatea ca
întreg . SEC95 face distincție intre:
– Cheltuiala pentru consum individual
– Cheltuiala pentru consum colectiv.
Serviciile colecti ve prestate de către administrația publică sunt pentru beneficiul comunității
ca întreg și sunt repartizate simultan tuturor membrilor comunității . Cheltuielile pentru
serviciile colective sunt cele legate de securitate și apărare , menținerea ordinii și respectarea
legilor, protecț ia mediului, cerceta re și dezvoltare finanțate de către administrația publică , etc.
In SEC95 cheltuielile pent ru consumu l final al administrației publice cu educația, sănătatea,
asigurări sociale, sport și cultură (cu excepția cheltuielilor pentru administrație ș i cercetare),
ca și o parte din serviciile de locuință, sunt tratate ca ș i cheltuieli pentru servicii individuale .
Cheltuiala pent ru consumul final al administrației publice reprezintă suma costurilor necesare
pentru producerea acestor servicii. Se calculează diferența între producția totala a
administrației publice și valoarea producției destinată pieț ei.
Formarea brută de capital fix (FBCF) pentru o unitate cuprinde to ate cheltuielile privind
achiziț ionarea de active fixe noi sau pentru îmbunătățirea celor existente, inclusiv reparaț ii
capitale, minus cedări de active fixe. Activele fixe sunt acele active corpo rale sau necorporale
utilizate î n mod repetat sau continuu p e o perioada mai mare de un an î n procesul de
producție .
FBCF este estimat atât pe produse cât ș i pe sectoare instituț ionale. Sursele de date utilizate
pentru esti marea FBCF8 atât pe produse cat ș i pe sectoare instituționale provin din surse
statistice precum ș i din surse de date financiar – contabile.

8 ABF = Ancheta Bugetelor de Familie
ASA = Ancheta Structurala Anuala in Intreprinderi
FBCF = Formarea bruta de capital fix
IFSLSGP = Institutii fara scop lucrative in serviciul gospodariilor populatiei

19
CAPITOLUL II. ANALIZA DINAMICII CHELTUIELILOR
POPULAȚIEI LA NIVEL NAȚIONAL Î N PERIOADA 2006 -2016

2.1. Cheltuielile totale ale gospodă riilor

În funcț ie de totalul cheltuielilor gospodă riilor din tabelul anexat (tabelul 2.1.1.) avem
urmatorul grafic:

Figura 2.1.1 .Cheltuielile totale ale gospodă riilor – Total

În perioada 200 6 – 2016 cea mai mică cheltuială s-a înregistrat î n anul 2006 fiind de 1304.66 ,
iar cea mai mare cheltuială întregistrându -se în anul 2016 fii nd de 2523,99. Cea mai mare
creștere s -a întregistrat în anul 2008 față de anul 2007, creș terea fiind de 37 3.23 lei, iar cea
mai mica creștere înregistrâ ndu-se în 2014 față de 2013 având o scă dere de -40.15 lei.

Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuielilor totale din
tabelul anexat (tabelul 2.1.1.1) av em urmatorul model de ajustare:

Figura 2.1.1.1. Indici dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o creștere față de anul precedent. În
anul 2008 s -a înregistrat o creștere a cheltuielilor, deoa rece salarile erau mai mari și î n anul
2010 și 2014 indici sunt mai scăzuți datorita crizei.
050010001500200025003000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
y = 0,3148×2 – 5,3524x + 125,3
R² = 0,573
95,00100,00105,00110,00115,00120,00125,00130,00
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)

20

Figura 2.1 .1.Cheltuieli totale ale gospodă riilor – Total

Cea mai mică cheltuială bănească este înregistrată î n anul 2011 ( 81.80%), iar cea mai mare
este înregistrată î n anul 2016 (89.20). Cea mai mare creștere s -a înregistrat între ani 2015 faț a
de anul 2014, ea fiind de 3,4 %, iar cea mai mare scădere înregistrându -se în anul 2009 față de
anul 2008, fiind de -0.1.
Cea mai mică cheltui ală bănească folosită pentru cumpărarea de alimente și băuturi
consumate este înregistrată î n anul 2016 -20.60%, iar cea mai mare fiind înregistrată î n anul
2013 – 22.50%. Cea mai m are creștere fiind întregistrată în anul 2012 față de anul 2011 (0.6) ,
iar cea mai mare scădere de cumpă rare de alim ente și bunuri de consum fiind înregistrată în
anul 2016 față de anul 2015 ( -0.9).
Cea mai mare cheltuială bănească folosită pentru cumpă rarea de mă rfuri nealimentare s -a
înregis trat î n anul 2016 – 23.80%, iar cea mai mică fiind înregistrată î n anul 2011 – 21.20%.
Cea mai mare creștere pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare este întregistrata în anul
2015 față de 2014 și în anul 2016 față de 2015, ea fiind de 1%. Iar cea mai ma re scădere a
cumpărări de mărfuri nealimentare se întregistreaza în anul 2011 față de anul 2010 ( -0.8%)
Cea mai mare cheltuiala bănească folosită la plata servicilor se întregistreaza î n anul 2015 și
2016 – 19.50, iar cea mai mică fiind întregistrată î n anul 2008 – 17.30. Cea mai mare creș tere
a chelt uieli cu plata servicilor este î nregistrată în anul 2014 față de anul 2 013 (+0.8), iar cea
mai mare scădere fiind înregistrată în anul 2007 față de anul 2006 ( -0.7)
Cea mai mare cheltuială cu investițiile este înregistrată î n anul 2006 (2.4), iar cea m ai mica î n
anul 2016 (0.4). Cea mai mare creștere a cheltuielilor cu investițiile se înregistrează în anul
2008 față de anul 2007 (0.4), iar cea mai mare scădere a cheltuielilor cu investițiile se
înregistrează în anul 2009 față de anul de 2008 ( -0.8)
Cea mai mare cheltuială de producție est e înregistrată î n anul 2008 (1.4), iar cea mai mică î n
anul 2016 (0.7).Cea mai mare creștere a cheltuielilor de producție se înregistrează în anul
2008 față de 2007,2013 față de 2012 și 2014 față de 2013 aceasta fiind de 0.1%. Cea mai
mare scădere a cheltu ielilor de producție fiind înregistrată în anul 2015 față de 2014 ( -0.4).
Cea mai mare che ltuiala cu impozitele, contribuțiile,cotizațiile, taxele se înregistrează î n anu l
2016 (20.30), iar cea mai mică cheltuială cu imp ozitele, contribuțiile, cotizațiile, taxele este
înregistrată î n anul 2006 (13.50). Cea mai mare creșt ere a cheltu ielilor cu impozitele,
contribuțiile, cotizațiile, taxele este înregistrată în anul 2015 față de anul 2014 (2.3), iar cea 020406080100120140160180200
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Contravaloarea consumului de
produse agricole din resurse
proprii
Impozite, contribuții, cotizații,
taxe
Cheltuieli de producție
Cheltuieli pentru investiții
Plata serviciilor
Cumpărarea de mărfuri
nealimentare
Cumpărarea de alimente și
băuturi consumate

21
mai mare scă dere a cheltu ielilor cu impozitele, contribu țiile, cotizațiile, taxele se înregistrează
în anul 2010 față de 2009 ( -0.5).
Cea mai mare cheltuială cu contravaloarea consumului de produse a gricole din resurse proprii
se înregistrează î n anul 2011 (18.20), iar cea mai mica cheltuială este înregistrată în anul
2016 (10.80). Cea mai mare creș tere a cheltuieli cu contravaloarea consumului de produse
agricole din resurse proprii este înregistrată în anul 2011 față de 2010 (2.3), iar cea mai mare
scădere este î nregistrată în anul 2015 față de 2014 ( -3.4).

În funcț ie de totalul cheltuielilor gospodăriilor salariaț ilor din tabelul anexat (tabelul 2.1.2.)
avem urmatorul grafic:

Figura 2.1.2. Cheltuielile totale ale gospodă riilor – Salariaț i

Se observă o tendință de creștere a c heltuielilor totale ale salariaților din anul 2006 până î n
anul 2016. Cea mai mare cheltuială totală a salariaților este înregistrată î n anul 2016 f iind de
3440.6, iar cea mai mică cheltuială înregistrându -se în anul 2006 fiind de 1763.44. Î n anul
2007 față de anul 2006 chel tuiala a c rescut cu 345.2 lei, în 2008 fa ță de 2007 chel tuiala a
crescut cu 431.4 lei, în anul 2009 față de 2008 cheltuiala crește cu 167.5 lei, în anul 2010 față
de anul 2009 cheltuiala crește cu 15.4 lei, în anul 2011 față de 2010 cheltuiala crește cu 71.5
lei, în anul 2012 față de anul 2011 cheltuiala crește cu 104.3 lei, în anul 2013 față de 2012
cheltuiala crește cu 141.1 lei, în anul 2014 față de 2013 cheltuiala crește cu 23.3 lei, în anul
2015 față de 2014 cheltuiala crește cu 1191.1, în anul 2016 față d e 2015 cheltuiala creș te cu
258.4 lei.

05001000150020002500300035004000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

22
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a c heltuielilor totale ale
salariaț ilor din tabelul ane xat (tabelul 2.1.1.2.) avem urmă torul model de ajustare:

Figura 2.1.1.2 – Indici dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor – Salariaț i

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o creștere față de anul precedent.
Scăderea indicilor din anul 2009,2010 și 2014 se datorează crizei economice.

În funcț ie de totalul cheltuielilor gospodă riilor agricultorilor din tabelul anexat (tabelul 2.1.3.)
avem urmă torul grafic:

Figura 2.1.3 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor – Agricu ltori

În graficul de mai sus se observă o tendință de creștere până în anul 2009, în anul 2010 avem
o scădere față de an ul 2009 cu -104.91 lei cu o creștere bruscă î n anul 2011 de 383.81 lei, din
anul 2011 pana în anul 2016 avem o creștere și descreș tere de la an la an . Cea mai mare
cheltuiala totală a gospodăriilor agricultorilo r înregistrându -se în anul 2015 aceasta fiind de
2020.63 lei, iar cea mai mică se înregistrează î n anul 2006 fiind de 1026.28.

y = 0,3471×2 – 5,4828x + 124,55
R² = 0,5971
9095100105110115120125
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
05001000150020002500
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

23

Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuielilor totale ale
agricultorilor din tabelul anexat (tabelul 2.1.1.3) avem urmă torul model de ajustare:

Figura 2.1.1.3 – Indici dina micii cheltuielilor totale ale gospod ăriilor – Agricultori

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o scădere față de anul precedent. În
anul 2010 scăderea este datorată crizei economice și creșterea din anul 2011 se datorează
economiei făcute de agricultori și consumari produselor proprii.

În funcț ie de totalul cheltuielilor gospodăriilor ș omerilor din tabelul anexat (tabel 2.1.4.) avem
urmă torul grafic:

Figura 2.1.4 – Cheltuielile totale ale gospodăriilor – Șomeri

În graficul de mai sus avem o tendință de creș tere până în anul 2014, iar în anul 2015 față de
anul 2014 se produce o scădere bruscă de -204.9 lei și o creștere majoră în anul 2016 față de
anul 2015 de 266 lei. Cea mai mare cheltuiala totală a gospodăriilor șomerilor se
întregistrează î n anul 2016 fiind de 1792.17 lei, iar cea mai mică cheltuială totală
înregistrându -se în anul 2006 de 1008.08 lei.

y = -0,1038×2 – 0,7778x + 116,79
R² = 0,3804
9095100105110115120125130
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
0200400600800100012001400160018002000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

24
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajust are a cheltuielilor totale ale
șomerilor din tabelul anexat (tabelul 2.1.1.4) avem u rmătorul model de ajustare:

Figura 2.1.1.4 – Indici dinamicii cheltuielilor totale ale gospodăriilor – Șomeri

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o tendință de creștere față de anul
precedent. Scăd erea din anul 2015 constă în folosirea economiilor pentru procurarea de
mărfuri alimentare, nealimentare și plata servicilor, fiind datorate unui posibil împrumut de la
bancă.

În funcț ie de totalul cheltuielilor gospodă riilor pensionarilor din tabelul a nexat (tabelul 2.1.5.)
avem urmă torul grafic:
Figura 2.1.5 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor – Pensionari

În graficul de mai sus avem o tendință de creștere până în anul 2013, în anul 2014 față de anul
2013 avem o scădere de -102.9. Această scădere crescând în anul 2015 doar cu 0.8 lei și în
anul 2016 față de anul 201 5 cu 75.2 lei. Cea mai mare creș tere a cheltuiel ilor totale ale
gospodăriilor pensionarilor se înregistrează în anul 2013, iar cea mai mică cheltuială fiind
înregistrată î n anul 2006. y = 0,3386×2 – 5,5021x + 124,37
R² = 0,382
859095100105110115120125
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
0200400600800100012001400160018002000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

25
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuielilor totale ale
pensionarilor din tabelul an exat (tabelul 2.1.1.5) avem urmă torul model de ajustare:

Figura 2.1.1.5 – Indici dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor – Pensionari

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o tendință constantă în comparație cu
ani precedenți. Creșterea din anul 2008 se datorea ză cheltuielilor pentru investiț ii și producție
fiind cele mai mari cheltuieli realizate și scăderea din anul 2014 sunt datorate crizei
economice.

În funcț ie de totalul cheltuielilor pe regiuni din tabelul a nexat (tabelul 2.1.6.) avem urmă torul
grafic:

Figura 2.1.6 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor la nivel regional

Cheltuielile din Regiunea Nord – Vest sunt într -o continuă creștere din anul 2008 până în anul
2016, cea mai mare creștere înregistrându -se în anul 2016. Cheltuielile d in Regiunea Nord –
Est au o creștere în anul 2008 și 2009, iar în anul 2010 față de anul 2009 se produce o scădere y = 0,2018×2 – 4,499x + 124,85
R² = 0,5777
9095100105110115120125130135
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
15001700190021002300250027002900310033003500
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Nord – Vest
Nord – Est
Centru
Bucuresti – Ilfov
Sud – Est
Sud – Muntenia
Sud – Vest Oltenia
Vest

26
de -62.53 lei, această scădere este urmată de o creștere până în anul 2015 unde în 2015 față
de anul 2014 cheltuiala scade cu -35.68 lei.
Cheltuielile din Regiunea Centru au o creștere din anul 2008 până în anul 2014 unde se
înregistrează o scădere față de anul 2 013 de -193.39 lei. Fiind urmată de o alta creștere până
în anul 2016.
Cheltuielile din Regiunea București – Ilfov au avut o scădere de cheltuieli în anul 2010 față de
anul 2009 de -23.27 lei, iar de atunci sunt într -o continuă creș tere. Cheltuiala cea mai mare
din re giunea București – Ilfov fiind întregistrată î n anul 20 16 aceasta crescând față de anul
2015 cu 315.41 lei.
Cheltuieli le din regiunea Sud – Est sunt într -o continuă creștere și descreștere, î nregistrandu –
se cea mai mare cheltuiala in anul 2016.
Cheltuieli le din reg iunea Sud – Muntenia sunt î ntr-o continuă creștere și descreștere, cea mai
mare cheltuială întregistrându -se în anul 2016.
Cheltuielile din re giunea Su d – Vest Oltenia sunt într-o continuă creștere și descreș tere, cea
mai mare cheltuială fiind înregistrată î n anul 2016.
Cheltuielile din regiunea Vest au crescut până î n anul 2012, iar din anul 2012 până în anul
2015 acestea au scăzut, crescând brusc în anul 2016 față de anul 2015 cu 155.1.
Regiuni le Sud – Vest, Sud – Muntenia ș i Sud – Vest Oltenia înregistrează cele mai mici
cheltu ieli/persoană î n perioad a anilor 2008 – 2016.

2.2. Cheltuielile totale ale gospodăriilor, grupate după numarul persoanelor
din componenț ă în perioada 2006 -2016

În funcț ie de totalul cheltuielilor gospodăriilor după numărul persoanelor din componență din
tabelul a nexat (tabelul 2.2.1.) avem urmă torul grafic:

Figura 2.2.1 – Cheltuielile totale ale gospodăriilor, grupate dupa numărul persoanelor din componență –
Total

În graficul de mai sus cheltuielile totale ale gospodăriilor, după numă rul persoane lor din
componență se înregistrează o creștere continuă din anul 2006 până în anul 2016. Astfel cea
mai mică creștere a cheltuielilor înregistrându -se în anul 2006 , iar cea mai mare creștere fiind
înregistrată î n anul 2016. 020040060080010001200
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

27
Analiza seriilor de timp cu ind icatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuielilor totale
după numarul persoanelor din componență din tabelul anexat (tabelul 2.2.1.1 ) avem urmă torul
model de ajustare:

Figura 2.2.1.1 – Indici dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor, grupate după numărul persoanelor
din componență – Total
Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o creștere față de anul precedent.
Scăderea din anul 2010 poate fi datorată crizei.

În funcție de o singura persoană din componență , cheltuielile totale ale gospodă riilor din
tabelul a nexat ( tabelul 2.2.2) avem urmă torul grafic :

Figura 2.2.2 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor – gospodării cu o persoană

În funcție de cheltuielile totale î nregistrate pentr u o singura persoană avem o creștere continuă
din anul 2006 până în anul 2016, astfel cea mai mică cheltuiala fiind înregistrată î n anu l 2006,
iar cea mai mare creștere fiind înregistrată î n anul 2016.
y = 0,3062×2 – 5,0592x + 124,92
R² = 0,548
95100105110115120125130
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
0200400600800100012001400
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

28
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuielilor totale
după o singură persoană din componență din tabelul an exat (tabelul 2.2.1.2) avem urmă torul
model de ajustare:

Figura 2.2.1.2 – – Indici dinamicii cheltuielilor totale ale gospodăriilor – gospod ării cu o persoană
Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o scădere față de anul precedent.

În funcț ie de două persoane din componență , cheltuielile totale ale gospodă riilor din tabelul
anexat (tabelul 2.2.2.) avem urmă torul grafic:

Figura 2.2.2 – Cheltuielile totale ale gospodăriilor – gospodării cu două persoane

În funcție de cheltuielile totale î nregistrate pentru două persoane, acestea î nregistr ează o
creștere continuă din anul 2006 până în anul 2016, astfel cea mai mică creștere fiind
înregistrată î n anul 2006 iar cea mai mare creștere î n anul 2016.

y = 0,1263×2 – 2,9831x + 120,71
R² = 0,3735
95100105110115120125130135
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
020040060080010001200
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

29
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuielilor totale
după două persoane din componență din tabelul an exat (tabelul 2.2.1.3) avem urmă torul
model de ajustare:

Figura 2.2.1.3 – Indici dinamicii cheltuielilor totale ale gospodăriilor, grupate după numărul persoanelor
din componență – 2 persoane
Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o creștere față de anul precedent.
Scăderile din ani 2010, 2012 și 2014 sunt datorate scăderi forței de cumpărare și crizei
economice.

În fun cție de trei persoane din componență , cheltuielile totale ale gospodă riilor din tabelul
anexat (tabelul 2.2.3) avem urmă torul grafic:

Figura 2.2.3 – Cheltuielile totale ale gospodăriilor – gospodării cu trei persoane

În funcț ie de cheltuielile totale pen tru trei persoane din componență avem o creștere din anul
2006 până în anul 2009, iar în anul 2010 față de anul 2009 avem o scădere de -0.29 lei,
continuând cu o continuă creștere până în anul 2016. Cea mai mică creș tere f iind înregistrată
în anul 2006, iar cea mai mare creștere înregistrându -se în anul 2016. y = 0,2496×2 – 4,5651x + 124,11
R² = 0,5931
95100105110115120125
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
020040060080010001200
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

30
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dina micii ș i modele de ajustare a cheltui elilor totale
după trei persoane din componență din tabelul anexat (tabelul 2.2.1.4 ) avem urmă torul model
de ajustare:

Figura 2.2.1.4 – Indici dinamicii cheltuielilor totale ale gospodăriilor, grupate după numărul persoanelor
din componență – 3 persoane
Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o creștere față de anul precedent.

În funcț ie de patru persoane din componență , cheltuielile totale ale gospodă riilor din tabelul
anexat (tabelul 2.2.4.) avem urmă torul grafic:

Figura 2.2.4. Cheltuielile totale ale gospodăriilor – gospodării cu patru persoane

În funcție de cele patru persoane din componență cheltuielile totale sunt î ntr-o continuă
creștere din anul 2006 până în anul 2016, astfel cea mai mică creștere fiind înregistrată î n anul
2006, iar cea mai mare creștere fiind înregistrată î n anul 2016.
y = 0,3822×2 – 6,0325x + 127,04
R² = 0,6087
95100105110115120125130
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
0100200300400500600700800900
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

31
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuie lilor totale
după patru persoane din componență din tabelul anexat (tabelul 2.2.1.5 ) avem urmă torul
model de ajustare:

Figura 2.2.1.5 – Indic i dinamicii cheltuielilor totale ale gospodăriilor, grupate după numărul persoanelor
din componență – 4 persoane
Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v-a înregistra o creștere față de anul precedent.

În funcț ie de cinci persoane din componență , cheltuielile totale ale gospodă riilor din tabelul
anexat (tabelul 2.2.5.) avem urmă torul grafic:

Figura 2.2.5 – Cheltuielile totale ale gospodăriilor – gospodării cu cinci persoane
În funcț ie de ce le cinci persoane din componență cheltuielile totale înregistrează o creștere
până în anul 2014, iar în anul 2015 față de anul 2014 avem o scă dere de -24.94 lei, aceasta
fiind urmată de o creștere î n anul 2016 d e 50.43 lei. Cea mai mică creștere fiind înregistrată î n
anul 2006, iar cea mai mare creștere î n anul 2016.

y = 0,3328×2 – 5,2143x + 124,02
R² = 0,47
95100105110115120125130
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
0100200300400500600700800
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

32
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuie lilor totale
după cinci persoane din componență din tabelul anexat (tabelul 2.2.1.6 ) avem urmă torul
model de ajustare:

Figura 2.2.1.6 – Indic i dinamicii cheltuielilor totale ale gospodăriilor, grupate după numărul persoanelor
din componență – 5 persoane
Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o creștere față de anul precedent.

În funcție de șase persoane din componență , cheltuielile totale ale gosp odăriilor din tabelul
anexat (tabelul 2.2.6.) avem urmă torul grafic:

Figura 2.2.6 – Cheltuielile totale ale gospodăriilor – gospodării cu șase persoane
În funcție de cele șase persoane din componență cheltuielile totale înregistrează o creștere din
anul 2006 până în anul 2009, o scădere din anul 2010 față de anul 2009 cu -8.05 lei, urmată de
o creștere până în anul 2013 ș i o scădere din anul 2014 față de anul 2013 de -27.94 lei, urmate
de o alta creștere până în anul 2016. Cea mai mică creștere fiind înregistrată î n anul 2006 , iar
cea mai mare creștere înregistrându -se în anul 2016. y = 0,2231×2 – 4,2599x + 123,43
R² = 0,4257
9095100105110115120125130
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
0100200300400500600
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

33
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinami cii și modele de ajusta re a cheltuielilor totale
după șase persoane din componență din tabelul anexat (tabelul 2.2.1.7 ) avem urmă torul model
de ajustare:

Figura 2.2.1.7 – Indici dinamicii cheltuielilor totale ale gospodăriilor, grupate după numărul persoanelor
din componență – 6 persoane
Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o creștere față de anul precedent.

2.3. Cheltuielile totale ale gospodăriilor, pe decile, în perioada 2006 -2016

În funcție de decila 1 cheltuielile totale ale gospodă riilor din tabelul anexat (tabelul 2.3.1)
avem urmă torul grafic:

Figura 2.3.1 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 1

În funcț ie de decila 1 chel tuielile totale ale gospodăriilor sunt în creștere până în anul 2013,
urmate de o scădere în anul 2014 față de anul 2013 de -12.24 și în anul 2015 față de anul 2014
de -91.88 lei, urmând ca în anul 2016 să crească. Cea mai mică creștere fiind înregistrată în
anul 2006, iar cea mai mare creștere înregistrându -se în anul 2013. y = 0,5041×2 – 7,58x + 131,13
R² = 0,5798
9095100105110115120125130
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
02004006008001000120014001600
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

34
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuielilor totale
după pe decile din tabelul an exat (tabelul 2.3.1.1) avem urmă torul model de ajustare:

Figura 2.3.1.1 – Indici dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 1

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o scădere față de anul precedent.

În funcț ie de decila 2 cheltuielile totale ale gospodă riilor din tabelul a nexat (tabelul 2.3.2.)
avem urmă torul grafic:

Figura 2.3.2 – Cheltuielile to tale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 2

În funcție de decila a 2 avem o creștere până în anul 2012, urmată de o scădere în anul 2014
față de anul 2013 de -53.6, urmând să crească în anul 2015 față de anul 2014 cu 36.08 l dei și
scăzând î n anul 2016 fa ță de anul 2015 cu -66.93 lei. Cea mai mică creștere înregistrându -se
în anul 2006, iar cea mai mare creștere fiind înregistrată î n anul 2012.

y = 117,91e-0,017x
R² = 0,4423
9095100105110115120125130
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Expon. (Indicatori)
020040060080010001200140016001800
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

35
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuielilor totale
după pe decile din tabelul an exat (tabelul 2.3.1.2) avem urmă torul model de ajustare:

Figura 2.3.1.2 – Indic i dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 2

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o scădere față de anul precedent.

În funcț ie de decila 3 cheltuielile totale ale gospodă riilor din tabelul anexat (tabelul 2.3.3.)
avem urmă torul grafic:

Figura 2.3.3 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 3

In funcț ie de decila a 3 cheltuielile totale au o creștere până în anul 2013, urmată de o scădere
în anul 2014 față de anul 2013 cu -136.57 și o altă scădere în anul 2015 față de anul 2014 cu
19.69, urmând să crească în anul 2016 față de anul 2 015 cu 108.07. Cea mai mică creștere
fiind înregistrată î n anul 2006, iar cea mai mare creștere înregistrându -se în anul 2013.

y = 122,6e-0,023x
R² = 0,6401
9095100105110115120125130
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Expon. (Indicatori)
0200400600800100012001400160018002000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

36

Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuielilor totale
după pe decile din tabelul an exat (tabelul 2.3.1.3) avem urmă torul model de ajustare:

Figura 2.3.1.3 – Indic i dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 3

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o scădere față de anul precedent.

În funcț ie de decila 4 cheltuielile totale ale gospodă riilor din tabelul a nexat (tabelul 2.3.4.)
avem urmă torul grafic:

Figura 2.3.4 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 4

În funcț ie de decila a 4, cheltuielile totale ale gospodăriilor înregistrează o creștere până în
anul 2013, urmată de o scădere în anul 2014 față de anul 2013 cu -58.4 și în anul 2015 față de
anul 2014 cu -43.18, crescând în anul 2016 față de anul 2015 cu 105.06 lei. Cea mai mică
creștere î nregistrându -se în anul 2006, iar cea mai mare creștere fiind înregistrată î n anul
2016.
y = 119,05e-0,017x
R² = 0,3489
9095100105110115120125130135
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Expon. (Indicatori)
05001000150020002500
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

37

Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuielilor totale
după pe decile din tabelul anexat (tabelul 2.3.1.4) avem urmă torul model de ajustare:

Figura 2.3.1.4 – Indic i dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 4

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o scădere față de anul precedent.

În funcț ie de decila 5 cheltuielile totale ale gospodă riilor din tabelul a nexat (tabelul 2.3.5.)
avem urmă torul grafic:

Figura 2.3.5 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 5

În funcț ie de decila a 5 cheltuielile totale ale gospodăriilor cresc până î n anul 2012, fiind
urmate de o scădere în anul 2013 față de anul 2012 cu -27 și în anul 2014 față de anul 2013 cu
-161.6 7 , urmând să crească î n anul 2015 si 2016. Cea mai mică creștere este înregistrată î n
anul 2006, iar cea mai mare creștere se înregistrea ză în anul 2016.
05001000150020002500
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016y = 119,15e-0,018x
R² = 0,4822
9095100105110115120125130135
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Expon. (Indicatori)

38

Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuielilor totale
după pe decile din tabelul an exat (tabelul 2.3.1.5) avem urmă torul model de ajustare:

Figura 2.3.1.5 – Indic i dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 5

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o creștere față de anul precedent.

În funcț ie de decila 6 cheltuielile totale ale gospodă riilor din tabelul a nexat (tabelul 2.3.6.)
avem urmă torul grafic:

Figura 2.3.6 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 6

În funcț ie de decila a 6 cheltuielile totale al gospodăriilor înregistrează o creștere constantă
până în anul 2016. Cea mai m ică creștere fiind î nregistrată î n anul 2006, iar cea mai mare
creștere înregistrându -se în anul 2016.

y = 0,1519×2 – 3,5931x + 122,03
R² = 0,3419
9095100105110115120125130135
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
050010001500200025003000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

39

Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuielilor totale
după pe decile din tabelul anexat (tabelul 2.3.1.6) av em urmă torul model de ajustare:

Figura 2.3.1.6 – Indic i dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 6

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o creștere față de anul precedent.

În funcț ie de decila 7 cheltuielile totale ale gospodă riilor din tabelul a nexat (tabelul 2.3.7.)
avem urmă torul grafic:

Figura 2.3.7 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 7

În funcț ie de decila a 7, cheltuielile totale ale gospodăriilor cresc până în anul 2009, în anul
2010 față de anul 2009 acestea scad cu -38.82 urmând să crească până î n anul 20 13. În anul
2014 față de anul 2013 scad cu -39.19, urmând să crească până în anul 2016. Cea mai mică
creștere este înregistrată î n anul 2006, iar cea mai mare creștere înregistrându -se în anul 2016. y = 0,413×2 – 6,5637x + 129,24
R² = 0,5207
9095100105110115120125130
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
050010001500200025003000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

40
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuielilor totale
după pe decile din tabelul an exat (tabelul 2.3.1.7) avem urmă torul model de ajustare:

Figura 2.3.1.7 – Indic i dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 7

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o creștere față de anul precedent.

În funcț ie de decila 8 cheltuielile totale ale gospodă riilor din tabelul a nexat (tabelul 2.3.8.)
avem urmă torul grafic:

Figura 2.3.8 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 8

În funcț ie de decila a 8, cheltuielile totale ale gospodăriilor înregistrează o constantă creștere
până în anul 2016. Cea mai mică creștere fiind înregistrată î n anul 2006, iar cea mai mare
creștere înregistrându -se în anul 2016.

y = 0,4279×2 – 6,7208x + 129,43
R² = 0,5478
80859095100105110115120125130
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
0500100015002000250030003500
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

41
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuielilor totale
după pe decile din tabelul an exat (tabelul 2.3.1.8) avem urmă torul model de ajustare:

Figura 2.3.1.8 – Indic i dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 8

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o creștere față de anul precedent.
Scăderea din anul 2007 s -a datorat cheluielilor pentru mărfurile alimentare,nealimentare si
plata servicilor care au fost mai mari, aceste cheltuieli crescând în anul 2008 și înregistrând
scăderi în anul 2009 și 2010 din cauza crizei economice.

În funcț ie de decila 9 cheltuielile totale ale gospodă riilor din tabelul anexat (tabelul 2.3.9.)
avem urmă torul grafic:

Figura 2.3.9 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 9

În funcț ie de decila a 9, cheltuielile totale ale gospodăriilor cresc până în anul 2009 , urmând
ca în anul 2010 față de anul 2009 să scadă cu -37.99 fiind urmate de o continuă creștere până
în anul 2016. Cea mai mică creștere fiind înregistrată î n anul 2006, iar cea mai mare creș tere
înregistrându -se în anul 2016. y = 0,3974×2 – 6,0594x + 126,21
R² = 0,6367
100105110115120125
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
05001000150020002500300035004000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

42
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuielilor totale
după pe decile din tabelul an exat (tabelul 2.3.1.9) avem urmă torul model de ajustare:

Figura 2.3.1.9 – Indic i dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 9

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o creștere față de anul precedent.

2.4. Structura cheltuielilor totale de consum ale gospodăriilor

În funcț ie de totalul structurii cheltuielilor totale de consum ale gospodă riilor din tabelul
anexat (tabelul 2.4.1) avem urmă torul grafic:

Figura 2.4.1 – Structura chel tuielilor totale de consum ale gospodă riilor – Total

În funcț ie de structura cheltuieli lor totale de consum avem o creștere până în anul
2013,urmată de o scădere în anul 2014 față de anul 2013 cu -32.56, urmâ nd ca în anul 2015 ș i
2016 cheltuiala totala de consum să creas că. Cea mai mică creștere este înregistrată î n anul
2006, iar cea mai mare creștere înregistrându -se în anul 2016. y = 0,4118×2 – 6,2253x + 126,09
R² = 0,5034
9095100105110115120125130
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
0,00200,00400,00600,00800,001.000,001.200,001.400,001.600,001.800,002.000,00
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

43
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuielilor totale de
consum din tabelul anexat (tabelul 2.4.1.1 ) avem urmă torul model de ajustare:

Figura 2.4.1.1 – Indic i dinamicii structurii cheltuieli lor totale de consum ale gospodă riilor – Total

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o creștere față de anul precedent.

În funcț ie de structura che ltuielilor de consum ale salariaț ilor din tabelul anexat (tabe lul
2.4.2.) avem urmă torul grafic:

Figura 2.4.2 – Structura cheltuieli lor totale de consum ale gospodăriilor – Salariaț i

În funcț ie de structura chel tuielilor de consum ale salariaților avem o creștere constantă din
anul 2006 până în anul 2016. Cea mai mică creștere fiind înregistrată î n anul 2006, iar cea mai
mare creștere înregistrându -se în anul 2016.

y = 0,2344×2 – 4,1696x + 121,4
R² = 0,4903
9095100105110115120125130
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
05001000150020002500
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

44
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuielilor totale de
consum î n func ție de salariaț i din tabelul anexat (tabelul 2.4.1.2 ) avem urmă torul model de
ajustare:

Figura 2.4.1.2 – Indic i dinamicii structurii cheltuieli lor totale de consum ale gospodăriilor – Salariaț i

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o creștere față de anul precedent.

În funcț ie de structura cheltuielilor de consum ale agricultorilor din tabelul anexat (tabelul
2.4.3.) avem urmatorul grafic:

Figura 2.4.3 – Structura cheltuieli lor totale de consum ale gospodă riilor – Agricultori

În funcț ie de structura cheltuielilor de consu m ale agricultorilor avem o creștere până în anul
2009, urmată de o scădere î n anu l 2010 față de anul 2009 cu -37.97 lei, urmând ca din anul
2010 până în anul 2016 să aibă o creștere constantă. Cea mai mica creștere fiind în registrată î n
anul 2006, iar cea mai mare creștere înregistrându -se în anul 2016.
y = 0,243×2 – 4,1104x + 120,14
R² = 0,5516
95100105110115120
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
02004006008001000120014001600
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

45
Analiza seriilor de timp cu ind icatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltui elilor totale de
consum în funcț ie de agricultori din tabelul anexat (tabelul 2.4.1.3 ) avem urmă torul model de
ajustare:

Figura 2.4.1.3 – Indic i dinamicii structurii cheltuielilor totale de consum ale gospodă riilor – Agricultori

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o scădere față de anul precedent.
Scăderea din anul 2010 este datorată crizei economice și f oloșiri produselor din productia
proprie.

În funcț ie de structura totalul ui cheltuielilor de consum ale ș omerilor din tabelul a nexat
(tabelul 2.4.4.) avem urmă torul grafic:

Figura 2.4.4 – Structura cheltuieli lor totale de consum ale gospodăriilor – Șomeri

În funcț ie de structura totalul ui cheltuielilor de consum ale șomerilor avem o creștere până în
anul 2010, urmată de o scădere în anul 2011 față de anul 2010 cu -7.24 lei, crescând din an ul
2012 până în anul 2014 urmând ca în anul 2015 față de anul 2014 să scadă cu -144.01 lei și să
crească în anul 2016. Cea mai mică creștere fiind înregistrată î n anul 2006, iar cea mai mare
creștere este înregistrată î n anul 2016. y = -0,0638×2 – 0,2719x + 112,1
R² = 0,2393
9095100105110115120125
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
02004006008001000120014001600
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

46
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuielilor totale de
consum în funcție de șomeri din tabelul an exat (tabelul 2.4.1.1) avem urmă torul model de
ajustare:

Figura 2.4.1.1 – Indic i dinamicii structurii cheltuieli lor totale de consum ale gospodăriilor – Șomeri

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o creștere față de anul precedent.
Scăderea din anul 2015 se datorează economisiri banilor, iar creșterea din anul 2016 fiind
datorată cheltuieli economiilor.

În funcț ie de structura cheltuielilor totale de consum ale pensionarilor din tabelul a nexat
(tabelul 2.4.5.) avem urmă torul grafic:

Figura 2.4.5 – Structura cheltuieli lor totale de consum ale gospodă riilor – Pensionari

În funcț ie de structura cheltuielilor totale de consum ale pensionarilor avem o creștere până în
anul 2013, urmată de o scădere în anul 2014 față de anul 2013 cu -65,16 lei și crescând în anul
2015 și 2016. Cea mai mică creștere este înregistrată î n anul 2006, iar cea mai mare creștere
înregistrându -se în anul 2006. y = 0,2167×2 – 4,0564x + 120,9
R² = 0,4144
80859095100105110115120
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
02004006008001000120014001600
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

47
Analiza seriilor de t imp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a cheltuielilor totale de
consum în funcț ie de pensionari din tabelul an exat (tabelul 2.4.1.1) avem urmă torul model de
ajustare:

Figura 2.4.1.1 – Indic i dinamicii structurii cheltuielilor totale de consum ale gospodă riilor – Pensionari

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v-a înregistra o tendință constantă față de anii
anteriori.

2.5. Structura cheltuielilor bănești de consum ale gospodăriilor

În funcț ie de tot alul structurii cheltuielilor bănești de consum ale gospodă riilor din tabelul
anexat (tabelul 2.5.1) avem urmă torul grafic:

Figura 2.5.1 – Structura cheltuielilo r băneș ti de consum – Total

În funcție de totalul structurii cheltuielilor bănești de consum ale gospodăriilor avem o
creștere constant ă din anul 2006 până în anul 2016 . Cea mai mică creștere înregistrându -se în
anul 2006 , iar cea mai mare creștere fiind înregistrată î n anul 2016 .
y = 0,1554×2 – 3,6355x + 121,91
R² = 0,4741
8090100110120130140
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
020040060080010001200140016001800
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

48
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a structurii cheltuielilor
totale de consum din tabelul an exat (tabelul 2.5.1.1) avem urmă torul model de ajustare:

Figura 2.5.1.1 – Indic i dinam icii structurii cheltuielilor băneș ti de consume – Total
Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o creștere față de anul precedent.

În funcție de structura cheltuielilor bănești de consum ale gospodăriilor, salariaț ilor din tabelul
anexat (tabelul 2.5.2.) avem urmă torul grafic:

Figura 2.5.2 – Structura cheltuielilo r bănești de consum – Salariaț i
În funcție de structura cheltuielilor bănești de consum ale gospodăriilor salariaților avem o
creștere c onstant ă până din anul 2006 până în anul 2015 . Cea mai mică creștere înregistrându –
se în anul 2006 , iar cea mai mare creș tere in anul 2016 .

y = 0,3078×2 – 5,0753x + 124,13
R² = 0,5056
95100105110115120125130
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
05001000150020002500
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

49
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a structurii cheltuielilor
totale de consum în funcție de salariaț i din tabelul an exat (tabelul 2.5.1.2) avem urmă torul
model de ajustare:

Figura 2.5.1.2 – Indic i dinam icii structurii cheltuielilor bănești de consume – Salariaț i

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o creștere față de anul precedent.

În fun cție de structura cheltuielilor bănești de consum ale gospodă riilor, agricultorilor din
tabelul a nexat (tabelul 2.5.3.) avem urmă torul grafic:

Figura 2.5.3 – Structura cheltuielilo r băneș ti de consum – Agricultori

În funcț ie de structura cheltuielilor de consum ale gospodă riilor agricultorilor avem o creștere
constantă până în anul 2015 urmată de o creștere foarte mare în anul 2016 . Cea mai mică
creștere fiind înregistrată î n anul 2006 , iar cea mai mare creștere înregistrâ ndu-se în anul
2016 .

y = 0,2904×2 – 4,6772x + 121,7
R² = 0,5561
9095100105110115120125
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
020040060080010001200140016001800
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

50
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a structurii cheltuielilor
totale de consum în funcț ie de agricultori din tabelul an exat (tabelul 2.5.1.3) avem urmă torul
model de ajustare:

Figura 2.5.1.3 – Indic i dinam icii structurii cheltuielilor băneș ti de consume – Agricultori

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o creștere față de anul precedent.
Creșterea din anul 2016 se datorează cheltuielilor cu mărfurile nealimentare și plații
servicilor.

În funcție de structura cheltuielilor bănești de consum ale gospodăriilor, ș omerilor din tabe lul
anexat ( tabelul 2.5.4.) avem urmă torul grafic:

Figura 2.5.4 – Structura cheltuielilo r bănești de consum – Șomeri
În funcț ie de structura cheltuielilor bănești de consum ale gospodăriilor șomerilor avem o
creștere până în anul 2010, urmată de o scădere în anul 2011 față de anul 2010 cu -15.95 lei,
crescând până în anul 2014 și scă zând în anul 2015 față de anul 2014 cu -135.64 lei, urmând
ca în anul 2016 față de anul 2015 să aibă o creștere . Cea mai mică creștere fiind înregistrată î n
anul 2006 , iar cea mai mare creștere înregistrându -se în anul 2016 . y = 0,8928×2 – 9,5092x + 129,44
R² = 0,3396
8090100110120130140150160
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
0200400600800100012001400
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

51
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a structurii cheltuielilor
totale de consum în funcție de ș omeri din tabelul an exat (tabelul 2.5.1.4) avem urmă torul
model de ajustare:

Figura 2.5.1.4 – Indic i dinamicii structurii cheltu ielilor bănești de consume – Șomeri

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o creștere față de anul precedent.
Scăderea din anul 2015 se datoreaza economisiri de către șomeri.
În funcție de structura cheltuielilor bănești de consum ale gospodă riilor, pensionarilor din
tabelul a nexat (tabelul 2.5.5.) avem urmă torul grafic:

Figura 2.5.5 – Structura cheltuielilor băneș ti de consum – Pensionari
În funcție de structura cheltuielilor bănești de consum ale gospodă riilor pensionarilor a vem o
creștere pâ nă în anul 2013 , urmată de o scădere în anul 2014 față de anul 2013 cu -46.39,
crescând în urmatorii ani. . Cea mai mică creștere fiind înregistrată î n anul 2006 iar cea mai
mare creștere înregistrându -se în anul 20169.

9 Sursa – Coordonate ale nivelului de trai în România – Veniturile și consumul populației – date anul 2016. y = 0,3391×2 – 5,4578x + 124,44
R² = 0,3685
80859095100105110115120125
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
0200400600800100012001400
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

52
Analiza seriilor de timp cu indicatorii dinamicii ș i modele de ajustare a structurii cheltuielilor
totale de consum în funcț ie de pensionari din tabelul an exat (tabelul 2.4.1.1) avem urmă torul
model de ajustar e:

Figura 2.4.1.1 – Indic i dinam icii structurii cheltuielilor băneș ti de consume – Pensionari

Din previziunea anului 2017 reiese c ă se v -a înregistra o creștere față de anul precedent.

2.6. Consumul mediu anual , la principalele produse alimentare și băuturi,
pe locuitor

În funcție de consumul mediu an ual la principalele produse alimentare din tabelul anexat
(tabelu l 2.6.1) avem urmă torul grafic:

Figura 2.6.1 – Consumul mediu anual, pe principalele produse alimentare

În funcț ie de consumul mediu anual la principal ele produse alimentare avem următoarele
situaț ii:
*Produsele de origine vegetală, cereale și produse din cereale – în echivalent boabe
întregistrează o creștere până în anul 2007 urmând ca în anul 2008 față de anul 2007 să scadă y = 0,2247×2 – 4,6005x + 125,45
R² = 0,476
9095100105110115120125130135
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Indicatori
Poly. (Indicatori)
0100200300400500600700800900
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Grăsimi vegetale(greutate
brută)
Zahăr și produse din zahar
Fructe și produse din fructe
Legume și produse din legume
Cartofi
– In echivalent făină
Cereale și produse din cereale – In
echivalent boabe

53
cu -2.9 kg, urmând să scadă până în anul 2010 și crescând în anul 2011 față de anul 2010 cu
18.1 kg, în anul 2012 față de anul 2011 se produce o scădere de -9.2 kg, urmând ca în anul
2013 față de anul 2012 să crească cu 9.6 kg, în anul 2014 față de anul 2013 avem o scă dere de
-11.1 kg urmând ca în anul 2015 față de anul 2014 să crească cu 4.2 kg și în anul 2016 față de
anul 2015 să scadă cu -2.8 kg. Cea mai mică creștere fiind înregistrată î n anul 2010, iar cea
mai mare creștere este înregistrată î n anul 2013.
*Pro dusele d e origine vegetală, cereale și produse din cereale – în echivalent făină scad în
anul 2007 față de anul 2006 cu -1.3 kg,scăzând până în anul 2010 și crescând în anul 2011
fatță de anul 2010 cu 14 kg, urmând să scadă în anul 2012 față de anul 2011 c u -7.4 kg și
crescând în anul 2013 față de 2012 cu 7.6 kg, în anul 2014 față de anul 2013 acestea scad cu –
8.2 kg, crescând în anul 2015 față de anul 2014 cu 3.4 kg și scăzând în anul 2016 față de an ul
2015 cu -2.2 kg. Cea mai mică creștere înregistrându -se în anul 2010, iar cea mai mare
creștere fiind înregistrată î n anul 2013.
*Cartofi scad în anul 2007 față de anul 2006 cu -1.3 kg, crescând în anul 2008 și scăzâ nd în
anul 2009 față de anul 2008 cu -6.4 kg, urmând să crească până în anul 2012 și scăzând în
anul 20 13 față de anul 2012 cu – 1.7 kg, continuând să scadă până în anul 2016. Cea mai mică
creștere înregistrându -se în anul 2009, iar cea mai mare creștere fiind înregistrată î n anul
2012.
*Legume ș i produse din legume (in echivalent legume proaspete ), legumin oase, boabe și
pepeni scad în anul 2007 față de anul 2006 cu -17.6 kg, crescând în anul 2008 și scăzând în
anul 2009 față de anul 2008 cu -7.8 kg,urmând să crească până în anul 2011 și scăzând în anul
2012 față de anul 2011 cu -14.4 kg, crescând până î n anul 2014 și scăzând în anul 2015 față
de anul 2014 cu – 0.3 kg urmând să scadă și în 2016. Cea mai mică creștere fiind înregistrată
în anul 2007, iar cea mai mare creștere înregistrâ ndu-se în anul 2011.
*Fructe și produse din fructe (î n echivalen t fructe pr oaspete) scad în anul 2007 față de anul
2006 cu – 15.4 kg,scăzând până în anul 2009 și crescând în anul 2010 față de anul 2009 cu 1
kg,urmând sa crească în anul 2011 și să scadă în anul 2012 față de anul 2011 cu -3.6
kg,crescând până î n anul 201 6. Cea mai mică creștere fiind înregistrată î n anul 2009, iar cea
mai mare creștere este înregistrată î n anul 2015.
*Zahăr și produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat) scade în anul 2007 față de anul 2006
cu -4.1 kg, sc ăzând și în anul 2008 și urmând să crească în anul 2009 față de anul 2008 cu 2.6
kg, scăzând în anul 2010 față de anul 2009 cu -3.7 kg fiind urmat de o creștere în anul 2011
față de anul 2010 de 1.6 kg, urmând să scadă din anul 2012 până în anul 2015 față de 2014
care incepe să crească cu 4.5 kg ș i să scadă în anul 2016 față de an ul 2015 cu -0.1 kg. Cea mai
mică creștere este înregistrată î n anul 2013 si 20 14 (21.1), iar cea mai mare creștere
înregistrându -se în anul 2006.
*Grăsimi vegetale (greutate brută) scade în anul 2007 față de anu l 2006 cu -1.6 kg crescând
până în anul 2010, urmând să scadă în anul 2011 față de anul 2010 cu 1.1 kg și crește în anul
2012 față de anul 2011 cu 0.3 kg, scăzând în anul 2013 față de anul 2012 cu -1.6 kg, urmând
să crească din anul 2014 până î n anul 2016. Cea mai mic ă creștere este înregistrată î n anul
2007, iar cea mai mare creștere înregistrându -se în anul 2015 si 2016 (18.2).

54
În funcție de consumul mediu an ual la principalele produse alimentare din tabelul anexat
(tabelul 2.6 .2) avem urmă torul grafic:

Figura 2.6.2 – Consumul mediu anual, pe principalele produse alimentare

În funcț ie de consumul mediu anu al la principal ele produse alimentare avem următoarele
situaț ii:
*Produse de origine animăl, lapte și produse din lapte, î n echiv alent lapte de 3.5% grăsime
(exclusiv unt) cresc până în anul 2008 și scad în anul 2009 față de anul 2008 cu -21.5 litri
,scăzând și în anul 2010 față de anul 2009 cu -9.2 litri,urmând ca în anul 2011 să crească și în
anul 2012 față de anul 2011 să scadă cu -7.2 litri,crescând până în anul 2014 și scăzând în
anul 2015 față de anul 2014 cu -0.8 litri, fiind urmat de o creștere în 2016. Cea mai mică
creștere este înregistrată î n anul 2010, iar cea mai mare creștere înregistrându -se în anul 2008.
*Ouă , scad î n anul 2007 față de anul 2006 cu -9 bucăți, scăzând până în anul 2010 și crescând
în anul 2011 față de anul 2010 cu 25 bucăți, fiind urmate de o scădere în anul 2012 față de
anul 2011 cu – 19 bucăți, urmând să crească în anul 2013 și să scadă î n anul 2014 f ață de anul
2013 cu 1 bucată, crescând până în anul 2016. Cea mai mică creștere este înregistrată î n anul
2010, iar cea mai mare creștere este înregistrată î n anul 2006.
*Pește și produse din pește (in echivalent pește proaspăt) scad în anul 2007 față de anul 2006
cu -0.8 kg crescând până în anul 2009 și scăzâ nd în anul 2010 față de anul 2009 cu -0.2 kg,
urmând să scadă și în anul 2011 și crescând în anul 2012 până în anul 2016. Cea mai mică
creștere înregistrându -se în anul 2007, iar cea mai mare creș tere fiind înregistrată î n anul
2016.
*Carne, produse din carne ș i organe comestibil e (in echivalent carne proaspată) scade în anul
2007 față de anul 2006 cu – 3.2 kg, scăzând și în anul 2008 și crescând în 2009,urmând să
scadă în anul 2010 față de anul 2009 cu – 7.5 kg, scăzând până în anul 2013 și crescând din
anul 2014 până în anul 2016. Cea mai mică creștere este înregistrată î n anul 2013, iar cea mai
mare creștere fiind înregistrată î n anul 2016.
*Gră simi animale (greutate brută) scad în anul 2007 ș i 2008 f ață de anul 2006 cu 0.5 kg,
crescând in 2009 față de anul 2008 cu 0.6 kg, urmând să scadă până în anul 2011 față de 2010
cu -0.4 kg, crescând în 2012 față de 2011 cu 0.2 kg și scăzând din anul 2013 și 2014 urmate
de o creștere până î n anul 2016. Cea mai mică creștere fiind înregistrată î n anul 2011, iar cea
mai mare creștere înregistrându -se în anul 2009.

0100200300400500600700
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Grăsimi animale (greutate
brută)
Carne, produse din carne și
organe comestibile
Pește și produse din pește
Ouă
Lapte și produse din lapte

55
În funcție de consumul mediu anual la principalele bă uturi din tabelul anexat (tabelul 2.6.2)
avem urmă torul grafic:

Figura 2.6.2 – Consumul mediu anual la principalele bă uturi

În funcț ie de consumul mediu anu al la principalele băuturi avem următoarele situaț ii:
*Băuturi – Băuturi nealcoolice î nregist rează o creștere până în anul 2008, urmată de o scădere
până în anul 2011, crescând până î n anul 2013 și scăzând în anul 2014 urmând să crească
până în anul 2016. Cea mai mică creștere fiind înregistrată î n anul 2006, iar cea mai mare
creștere înregistrându -se în anul 2016.
*Bere a are o creștere până în anul 2008,scăzând în anul 2009 și 2010 și crescâ nd în anul 2011
și 2012, urmând să scadă în anul 2014 și să crească î n anul 2015 si 2016. Cea mai mică
creștere înregistrându -se în anul 2010, iar cea mai mare creștere este înregistrată î n anul 2008.
*Vin și produse din vin înregistrează o creștere până î n anu l 2008, scăzând din anul 2009 până
în anul 2010 și crescând din anul 2011 până în anul 2014, urmând să scadă în anul 2015 și
2016. Cea mai mica creștere înregistrându -se în anul 2010, iar cea mai mare creștere este
înregistrată î n anul 2008.
*Băuturi alcoo lice distilate (în echivalent alcool 100%) scad în anul 2007 față de anul 2006,
crescând în anul 2008 și scăzând în anul 2009 până în anul 2012, urmând să crească din anul
2013 pâ nă în anul 2016. Cea mai mică scădere este înregistrată î n anul 2012, ia r cea mai mare
creștere înregistrându -se în anul 2008.

050100150200250300350
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Băuturi alcoolice distilate (in
echivalent alcool 100%)
Vin și produse din vin
Bere
Băuturi nealcoolice

56
2.7. Consumul alimentar mediu zilnic ( exprimat în calorii și factori
nutritivii ), pe locuitor

În funcț ie de consumul alimentar mediu zilnic din tabelul anexat (tabelul 2.7.1) avem
urmă toarele grafice:

Figura 2.7.1 – Consumul alimentar Figura 2.7.2 – Consumul alimentar

Figura 2.7.3 – Consumul alimentar Figura 2.7.4 – Consumul alimentar

În funcț ie de consumul mediu zilnic avem următoarele situaț ii:

*Caloriile scand în anul 2007 față de anul 2006 cu -165,cresc în anul 2008 și în anul 2009 față
de 2008 scad cu -27,în anul 2010 față de anu l 2009 acestea scad cu -61, urmând ca în anul
2011 să crească și în anul 2012 față de 2011 să scada cu -103, crescâ nd din anul 2013 până în
anul 2016. Cea mai mică creștere fiind înregistrată î n anul 2010, iar cea mai mare creștere
înregistrându -se în anul 2016.
*Caloriile de origine animală scad în anul 2007 față de anul 2006 cu -13, cresc în anul 2008 și
scad în anul 2009 față de anul 2008 cu -32, scăzând și în anul 2010 și crescând în anul 2011
față de anul 2010 cu 24, scăzând în anul 2012 și 2013 și urmând să crească din anul 2014
până în anul 2016. Cea mai mică creștere înregistrându -se în anul 2010, iar cea mai mare
creștere fiind înregistrată î n anul 2006.
*Proteine scad în anul 2007 față de anul 2006 cu -3.1 grame, scăzând până î n anul 2011 în
care se înregistrează o creștere de 6.6 grame față de anul 2010, urmând să scadă în anul 2012
și să crească din anul 2013 până î n anul 2016. Cea mai mică creștere fiind înregistrată î n anul
2010, iar cea mai mare creștere înregistrâ ndu-se în anul 2006.
*Proteine de origine animală scad în anul 2007 față de anul 2006 cu 1 gram, crescând în anul
2008 cu 0.1 grame și urmând să scadă până în anul 2010, crescând în anul 2011 față de 2010
cu 1.7 grame, scăzând până în anul 2013 și crescând din anul 2014 până î n 2016. 010002000300040005000
2006 2008 2010 2012 2014 2016De
origine
animală
Calorii
050100150200
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016De
origine
animală
Proteine
050100150200
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016De
origine
animală
Lipide
400420440460480500
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016

57
Cea mai mica creștere fiind înregistrată î n anul 2010, iar cea mai mare creștere înregistrându –
se în anul 2006.
*Lipidele sca d în anul 2007 față de anul 2006 cu -6.2 grame, crescând până în anul 2010 și
scăzând în anul 2011 față de anul 2010 cu -1.6 grame, scăzând încontinuare până în anul
2013, urmând să crească din anul 2014 până în anul 2016. Cea mai mică creștere este
înregistrată î n anul 2013, i ar cea mai mare creștere înregistrându -se în anul 2016.
*Lipide de origine animală scad în anul 2007 față de anul 2006 cu -1.3 grame, crescând în
2008 și scăzând în anul 2009 față de 2008 cu -1.3 grame, urmând să scadă și în 2010 față de
anul 2009 cu -3.7 grame, crescând în anul 2011 și scăzând în anul 2012 față de anul 2011 cu –
1 gram, urmând să crească din anul 2014 până în anul 2016. Cea mai mică creștere fiind
înregistrată î n anul 2013, iar cea mai mare creștere înregistrându -se în anul 2006.
*Glucidele scand în anul 2007 față de anul 2006 cu -23 grame,scăzând până în anul 2010,
urmând în anul 2011 față de anul 2010 să crească cu 40.8 grame, continuând să scadă până în
anul 2014,urmând sî crească în anul 2015 față de anul 2014 cu 19.5 gram e și scăzând în anul
2016 față de anul 2015 cu -3.6 grame. Cea mai mică creștere fiind înregistrată î n anul 2009,
iar cea mai mare creștere înregistrându -se în anul 2006.

2.8. Înzestrarea gospodăriilor cu bunuri de folosința îndelungată

În funcț ie de înzestrarea gospodăriilor cu bunuri de folosința îndelungată din tabelul anexat
(2.8.1) avem urmă torul grafic:

Figura 2.8.1 – Înzestrarea tehnică a gospodă riilor

În funcție de înzeS strarea gospodăriilor cu bunuri de folosință îndelungată avem urmă toarele
situaț ii:
*Aparatele audio au o descreștere constantă până în anul 2011, urmând în anul 2012 față de
anul 2011 să crească cu 2.7%, iar din anul 2013 acestea scad. Cea mai mică creștere
înregistrându -se în anul 2016, iar ce a mai mare creștere este î nregist rată î n anul 2007 si 2008.
*Televizoarele au o creștere constantă din anul 2006 până în anul 2016. Cea mai mică creștere
este înregistrată î n anul 2006, iar cea mai mare creștere înregistrându -se în anul 2016.
*Frigidere și congelatoare au o descreș tere p ână în anul 2011, urmând în anul 2012 față de
anul 2011 să crească cu 2%, scăzând încontinuare până în anul 2016. Cea mai mică creștere
înregistrâ ndu-se în anul 2016, iar cea mai mare creștere este înregistrată î n anul 2016. 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Autoturisme
Aspiratoare de praf
Mașini electrice
de spălat rufe
Mașini de gătit cu
gaze
Combină
frigorifică
Frigidere și
congelatoare
Televizoare
Aparate audio

58
*Combina frigorifică are o creș tere constantă din anul 2006 până în anul 2016. Cea mai mică
creștere fiind înregistrată î n anul 2006, iar cea mai mare creștere este înregistrată î n anul 2016.
*Mașini de gătit cu gaze au o creștere constantă din anul 2006 până în anul 2016. Cea mai
mică creștere este înregistrată î n anul 2006, iar cea mai mare creștere înregistrându -se în anul
2016.
*Mașini electrice de spălat rufe au o creștere constantă din anul 2006 până în anul 2016. Cea
mai mică creștere fiind înregistrată î n anul 2006, iar ce a mai ma re creștere este înregistrată î n
anul 2016.
*Aspiratoare de praf au o creștere constantă din anul 2006 până în anul 2016. Cea mai mică
creștere înregistrându -se în anul 2006, iar cea mai mare creștere fiind înregistrată î n anul
2016.
*Autoturismele au o sc ădere în anul 2007 față de anul 2006 de -0.3%, urmând să crească până
în anul 2010 unde se produce o scădere în anul 2011 față de anul 2010 de -1.7%, crescând
până în anul 2013 și scăzând în anul 2014 și 2015 cu -0.8%, urmând în 2016 să crească . Cea
mai mi că creștere este înregistrată î n anul 2007, iar cea mai mare creștere înregistrându -se în
anul 2016.

59
Concluzie

În lucrarea de față am realizat o analiza a cheltuieli și consumului populației reflectate
în modul cum salariații, agricultorii, șomerii și pensionari cheltuie în medie de persoană într -o
luna, într -un an.
Din primul capitol reiese faptul că unele cheltuieli de consum ale populației corespund
cheltuielilor în bani și în natură pentru necesitățile cure nte de consum ale gospodăriilor:
produse alimentare, plata serviciilor și procurarea mărfurilor nealimentare. Consumul
populației se analizează având o anumită putere de cunoaștere prin explorarea aspectelor
cantitative și calitative ale consumului. În con textul conturilor naționale, consumul poate fi
privit din două perspective și anume: perspectiva cheltuielii și cea a consumului efectiv.
Perspectiva cheltuielii stă la baza SEC, deoarece este relevant cine plătește efectiv pentru
consum, indiferent cu ce plătește.
În al doilea capitol s -a realizat o analiza statistică a cheltuielilor la nivel național, sub
formă de reprezentare grafică, având baza următoarele subcapitole:
 Cheltuielile gospodăriilor totale, salariaților și șomerilor înregistrează cea mai
mare creștere în anul 2010 fiind datorate cresteri cheltuielilor de mărfuri
nealimentare, plata serviciilor si a impozitelor (contributii, cotizatii, taxe).
Cheltuielile gospodăriilor agricultorilor și pensionarilor înregistrează cea mai mare
creștere în an ul 2013 față de ani 2006 – 2012 și 2014 – 2016.
 Cheltuielile gospodăriilor totale, gospodării cu o persoana, două, trei, patru, cinci
și șase persoane din componență au înregistrat cheltuielile cele mai mari în anul
2016 fiind datorate creșteri cheltuielil or de mărfuri nealimentare, plata serviciilor
și impozitele (cotizații, contribuții, taxe).
 Cheltuielile totale ale gospodăriilor pe decile, decila unu, patru, cinci – care este și
mediana, șase, șapte, opt și nouă au înregistrat cele mai mari creșteri ale
cheltuielilor totale în anul 2016, datorandu -se creșteri cheltuielilor de mărfuri
nealimentare și cheltuieli cu impozitele (contribuții, cotizații, taxe). Cheltuiala pe
decila doi a înregistrat cea mai mare creștere în anul 2012 cu cheltuieli de alimente
și consumul din resurse proprii. Cheltuielile pe decila 3 a înregistrat cea mai mare
creștere în anul 2013 cu cheltuieli pentru consumul din resurse proprii.
 Structura cheltuielilor totale ale salariaților, agricultorilor, șomerilor și
pensionarilor înregi strează cea mai mare creștere în anul 2016, fiind datorată
cresteri cheltuielilor cu băuturi alcoolice și tutun, îmbrăcăminte și încălțăminte,
locuința (apa, electricitate, gaze și alții combustibilii), mobilier ( dotare și
întreținerea locuinței), sănătat e, transport, comunicații, hoteluri ( cafenele și
restaurante), diverse produse și servicii deoarece dețin cea mai mare pondere.
 Structura cheltuielilor bănești de consum ale gospodăriilor salariaților,
agricultorilor, șomerilor și pensionarilor înregistrează cea mai mare cheltuiala în
anul 2016 datorandu -se ponderii crescute a cheltuielilor bănești cu mărfuri
nealimentare și plata serviciilor.
 Conform consumului mediu anual, la principalele produse alimentare și băuturi
avem urmatoarele situații:
1. Cerealele și produsele din cereale – în echivalent boabe și făină
înregistrează cea mai mare crestere în anul 2013.
2. Cartofi au înregistrat cea mai mare crestere în anul 2012.
3. Legumele și produsele din legume înregistrează cea mai mare creștere in
anul 201 1.

60
4. Fructele, produsele din fructe și grăsimile vegetale înregistreaza cea mai
mare creștere în anul 2015.
5. Zahărul și produsele din zahăr, ouăle, carnea, produsele din carne și
organele comestibile înregistrează cea mai mare creștere în anul 2006.
6. Laptele ș i produsele din lapte, berea, vin și produsele din vin, bauturi
alcoolice distilate înregistrează cea mai mare creștere în anul 2008.
7. Peștele și produsele din pește, băuturile alcoolice au înregistrat cea mai
mare creștere în anul 2016.
8. Grăsimile animale înregistrează creșterea cea mai mare în anul 2009.
 Consumul alimentar mediu zilnic înregistrează creșteri în următoarele situații:
1. Caloriile – cea mai mare creștere în anul 2016, iar caloriile de origine
animal cresc în anul 2006.
2. Proteinele și proteinele de origine animal – au cea mai mare creștere în
anul 2006.
3. Lipidele au cea mai mare creștere în anul 2016, iar cele de origine animal
cresc în anul 2006.
4. Glucidele au cea mai mare creștere în anul 2006.

 Înzestrarea gospodăriilor cu bunuri de folo sință în delungată în funcție de televizoare,
combina frigorifică, mașini de gătit cu gaze, mașini electrice de spălat rufe, aspiratoare
de praf și autoturisme înregistrează cea mai mare creștere în anul 2016. Aparatele
audio înregistrează cea mai mare creștere în anul 2007 și 2008, iar frigiderele și
congelatoarele înregistrează cea mai mare creștere în anul 2006.

În concluzie, conform categoriilor precizate mai sus cele mai multe creșteri sunt
înregistrate în anul 2016, iar cele mai puține creșteri sunt înregis trate în anul 2007 și 2009.

61
Bibliografie

1. Ionașcu Costel Marian – Statistica macro și internatională

2. Liviu Begu – Statistică macroeconomică și international

3. Ordinul Nr. 193 din 31 martie 2009 privind stabilirea Metodologiei de elaborare a
conturilor nationale nefinanciare in Romania

4. Sursa: Baza de date TEMPO – Institutul Național de Statistică – http://statistici.insse.ro

5. Sursa: Sursa – Coordonate ale nivelului de trai în România – Veniturile și consumul
populației

6. Sursa: Institutul National de Statistica – Anuarul Statistic al Romaniai 2006 – 2016
7. http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/200701/79_Voicu%20Dan%20Elvis.pdf – acesat in
data de 07.06.2018 la ora 11:30
8. Sursa –Veniturile si cheltuielile populatiei – Cercetarea bugetelor gospodariilor casnice (
CBGC)
9. Vasile Georgescu – Econometrie, teorie și aplicații, Ed. Reprograph, Craiova , 2002
10. Vasile Georgescu – Bazele teoretice ale statisticii, Ed. Reprograph, Craiova, 2002

Anexe

Tabelul 2.1.1 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor – Total
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Lei, lunar pe gospodarie
Cheltuieli totale 1304,7 1542 1915,2 2047,3 2063 2183,8 2244,5 2317,4 2269,3 2351,5 2524
Procente
Cheltuieli baăeș ti din care,
pentru : 83 82,7 84,6 84,5 84,1 81,8 82,7 83,7 84,4 87,8 89,2
Cumpararea de alimente și
băuturi consumate 22,2 22 22,2 22,3 22,1 21,8 22,4 22,5 21,7 21,5 20,6
Cumpararea de mă rfuri
nealimentare 21,9 21,7 22,4 22,2 22 21,2 21,4 21,4 21,8 22,8 23,8
Plata serviciilor 18,4 17,7 17,3 17,8 18,2 17,6 18 18,3 19,1 19,5 19,5
Cheltuieli pentru investiț ii 2,4 1,7 2,1 1,3 1,5 0,8 0,5 0,6 0,6 0,7 0,4
Cheltuieli de producț ie 1,3 1,3 1,4 1,2 1,1 1,1 1 1,1 1,2 0,8 0,7
Impozite, contribuții, cotizaț ii,
taxe 13,5 15 15,8 16,2 15,7 16,1 16,3 16,6 16,7 19 20,3
Contravaloarea consumului de
produse agricole din resurse
proprii 17 17,3 15,4 15,5 15,9 18,2 17,3 16,3 15,6 12,2 10,8
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al Românie i 2006 – 2016
Tabelul 2.1.1.1 – Indici dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 113,51 118,19 124,20 106,90 100,76 105,86 102,78 103,25 97,92 103,63 107,33

Tabelul 2.1.2 – Cheltuielile totale ale gospodăriilor – Salariaț i
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale 1763,4 2108,6 2540 2707,5 2722,9 2794,4 2898,7 3039,8 3063,1 3182,2 3440,6
Cheltuieli băneș ti din care,
pentru : 91 91,3 92 91,8 91,3 90,9 90,5 91,6 91,7 93,1 93,7
Cumpararea de alimente și
băuturi consumate 21,8 21,2 21,3 21,2 21,1 21,3 21,4 21,7 20,4 19,8 18,9
Cumpararea de mă rfuri
nealimentare 22,1 22,3 22,3 21,6 21,2 21 21 21 21,5 22,1 22,7
Plata serviciilor 20 19 18,3 18,9 19,1 18,9 19,2 19,2 19,5 19,3 19,1
Cheltuieli pentru investiț ii 1,9 2,1 1,8 0,9 1,2 0,6 0,3 0,5 0,5 0,7 0,2
Cheltuieli de producț ie 0,4 0,4 0,5 0,4 0,4 0,4 0,3 0,4 0,3 0,3 0,3
Impozite,contribuții,
cotizaț ii, taxe 21,7 23,1 24,5 25,7 25,3 25,8 25,5 26 26,3 27,9 29,2
Contravaloarea consumului
de produse agricole din
resurse proprii 9 8,7 8,7 8,2 8,7 9,1 9,5 8,4 8,3 6,9 6,3
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.1.1.2 – Indici dinamicii cheltuielilor totale – Salariaț i
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 112,68 119,57538 120,45679 106,59488 100,56805 102,62552 103,73392 104,86594 100,7675 103,88756 108,12085

Tabelul 2.1.3 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor – Agricultori
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale 1026,3 1228,9 1501,3 1723,4 1618,49 2002,3 1965,7 2038,3 1999,9 2020,6 1960,4
Cheltuieli băneș ti din care,
pentru : 55 51 52,7 55,4 56,0 47,9 52,2 52,7 53,9 58,4 64,4
Cumpararea de alimente și
băuturi consumate 17,9 17,3 17,5 17,8 18,4 16,4 18 17,7 16,9 17,7 18,7
Cumpararea de mă rfuri
nealimentare 17,2 15,7 15,5 17,4 17,8 15 16,7 16,4 18,3 19,7 21,8
Plata serviciilor 8,5 8,3 8,3 8,8 9,1 8,6 8,9 9,8 9,8 11,6 12,6
Cheltuieli pentru investiț ii 2 1,2 23 1,5 1,9 0,6 0,8 0,9 0,7 0,8 1,8
Cheltuieli de producț ie 4,7 3,4 4 4 3,6 2,8 2,7 3 3,7 3 3
Impozite, contribuții,
cotizaț ii, taxe 2 2,3 2,5 3,3 2,7 2,2 2,5 2,6 2,2 3,1 3,7
Contravaloarea
consumului de produse
agricole din resurse proprii 45 49 47,3 44,6 44 52,1 47,8 47,3 46,1 41,6 35,6
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.1.1.3 – Indic i dinamicii cheltuielilor totale – Agricultori
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 108,54 119,74218 122,16797 114,79 93,91316 123,71408 98,1741 103,6892 98,118 101,03655 97,019741

Tabelul 2.1.4 – Cheltuielile totale ale gospodăriilor – Șomeri
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale 1008,1 1154,6 1360,4 1556,1 1615,9 1631,3 1655,3 1713,3 1731,1 1526,2 1792,2
Cheltuieli băneș ti din care,
pentru : 81,8 82,8 84,1 84,8 83,7 82,7 84,3 85,2 85,5 85,2 88,1
Cumpararea de alimente și
băuturi consumate 27,6 27,6 28,3 27,8 27,9 27,4 28,5 28,8 26,9 29,2 28
Cumpararea de mă rfuri
nealimentare 31,4 23,1 21,5 21,8 20,3 20,4 18,7 19 20,5 20,1 22,1
Plata serviciilor 19,2 19,2 18,7 22,2 21,6 20,4 22,6 22,5 23,6 22,3 20,3
Cheltuieli pentru investiț ii 0,9 0,9 4,7 0,7 0,4 0,4 0,4 0,3 0,1 ** 1,2
Cheltuieli de producț ie 0,6 0,6 0,7 0,5 0,8 0,7 0,3 0,5 0,4 0,5 0,2
Impozite, contribuții,
cotizaț ii, taxe 7,2 7,2 7,5 10,6 10,2 10,8 11,4 11,6 11,4 10,5 13,6
Contravaloarea consumului
de produse agricole din
resurse proprii 18,2 18,2 15,9 15,2 16,3 17,3 15,7 14,8 14,5 14,8 11,9
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.1.1.4 – Indic i dinamicii cheltuielilor totale – Șomerilor
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 113,1 114,53 117,83 114,39 103,85 100,95 101,47 103,51 101,04 88,16 117,43

Tabelul 2.1.5 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor – Pensionari
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale 1012,8 1170,3 1504,5 1639,6 1685,4 1805,4 1823,9 1857,1 1754,2 1755 1830,2
Cheltuieli băneș ti din care,
pentru : 77,4 76,3 79,5 80,1 79,8 78,1 78,8 80,3 81,1 85,1 85,9
Cumpararea de alimente și
băuturi consumate 22,7 23,1 23,5 23,5 23 22,7 23,7 23,7 23,7 23,8 22,9
Cumpararea de mă rfuri
nealimentare 22,1 21,7 23,2 23,6 23,8 22,2 23,2 22,9 23 24,7 25,9
Plata serviciilor 17,7 17,2 17 17,8 17,9 17,5 17,6 18,4 19,5 20,5 20,6
Cheltuieli pentru investiț ii 3,5 1,2 2 1,5 1,5 1 0,4 0,6 0,6 0,7 0,5
Cheltuieli de producț ie 2,1 2,2 2,3 1,9 1,8 1,8 1,6 1,7 1,8 1,3 1,1
Impozite, contribuții,
cotizaț ii, taxe 5,8 7 7,6 7,7 7,4 8,8 8,3 8,6 8 9,4 9,8
Contravaloarea consumului
de produse agricole din
resurse proprii 22,6 23,7 20,5 19,9 20,2 21,9 21,3 19,7 18,9 14,9 14,1
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.1.1.5 – Indic i dinamicii cheltuielilor totale – Pensionari
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicator
i 113,91 115,5553
6 128,5539
7 108,9811
8 102,7927
5 107,1182
3 101,0280
5 101,8186
1 94,4590
7 100,0461
8 104,2831
9

Tabelul 2.1.6 – Cheltuielile totale al e gospodă riilor la nivel Regional
Anul Regiune Nord – Vest Nord – Est Centru Bucuresti –
Ilfov Sud – Est Sud –
Muntenia Sud – Vest
Oltenia Vest
2008 2004.49 1775.07 1896.33 2387.89 1748.01 1889.46 1723.18 1992.93
2009 2055.01 1971.48 1984.15 2621.64 1862.24 2013.58 1770.09 2185.01
2010 2138.45 1908.95 2015.94 2598.37 1826.86 2120.07 1834.16 2147.51
2011 2293.19 2056.73 2223.05 2657.57 1977.75 2090.72 1919.76 2374.35
2012 2314.65 2123.5 2233.54 2679.87 1980.47 2209 2007.89 2547.22
2013 2389.23 2175.4 2470.59 2817.54 2005.35 2189.64 2131.63 2512.43
2014 2401.77 2029.93 2277.2 2908.32 1922.04 2240.33 2053.45 2437.5
2015 2626.58 1994.25 2565.58 3020.21 2068.35 2180.1 2079.08 2440.26
2016 2770 2161.35 2631.71 3335.62 2305.68 2328.35 2219.99 2595.36
*Sursa: Baza de date TEMPO – Institutul Național de Statistică – http://statistici.insse.ro

Tabelul 2.2.1 – Cheltuielile totale ale gospodăriilor, grupate după numărul persoanelor din componență – Total

*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.2.1.1 – Indic i dinamicii cheltuielilor totale ale gospodăriilor, grupate după numărul persoanelor din componență – Total
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 113,87 118,57 124,45 107,23 101,03 106,52 102,97 103,89 104,88 103,96 107,78
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale 445,42 528,12 657,24 704,77 712,02 758,43 780,92 811,26 850,86 884,56 953,35
Cheltuieli băneș ti din
care, pentru : 83 82,7 84,6 84,5 84,1 81,8 82,7 83,7 84,4 87,8 89,2
Cumpararea de
alimente și bă uturi
consumate 22,2 22 22,2 22,3 22,1 21,8 22,4 22,5 21,7 21,5 20,6
Cumpararea de
mărfuri nealimentare 21,9 21,7 22,4 22,2 22,1 21,1 21,4 21,4 21,8 22,8 23,8
Plata serviciilor 18,4 17,7 17,3 17,8 18,2 17,6 18 18,3 19,1 19,5 19,5
Cheltuieli pentru
investiț ii 2,4 1,7 2,1 1,3 1,5 0,8 0,5 0,6 0,6 0,7 0,4
Cheltuieli de
producț ie 1,3 1,3 1,4 1,2 1,1 1,1 1 1,1 1,2 0,8 0,7
Impozite, contribuții,
cotizaț ii, taxe 13,5 15 15,8 16,2 15,7 16,1 16,3 16,6 16,7 19 20,3
Contravaloarea
consumului de
produse agricole din
resurse proprii 17 17,3 15,4 15,5 15,9 18,2 17,3 16,3 15,6 12,2 10,8

Tabelul 2.2.2 – Cheltuielile tot ale ale gospodăriilor, grupate după numărul persoanelor din componență – 1 persoană
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale 560,92 664,05 857,46 931,46 991,56 1058,34 1091,14 1099,8 1134,87 1181,15 1257,36
Cheltuieli băneș ti din
care, pentru : 80,8 79,4 82,5 82,4 83,6 82 83,3 84,2 84,7 89,1 80
Cumpararea de
alimente și bă uturi
consumate 25,2 25,1 25,5 25,9 25,3 24,5 25,8 26 25,2 25,1 24,7
Cumpararea de
mărfuri nealimentare 19,3 19,3 20,4 21,2 21,4 20,3 20,2 20,4 20,6 21,2 22,5
Plata serviciilor 22,1 20,4 20,5 20,4 21,9 21,2 22,1 22,7 23,4 24,9 24,6
Cheltuieli pentru
investiț ii 1 1 2,2 1,2 0,7 0,6 0,2 0,3 0,1 0,2 0,1
Cheltuieli de
producț ie 1,5 1,4 1,5 1,4 1,2 1,3 0,9 0,9 0,8 0,5 0,5
Impozite, contribuții,
cotizaț ii, taxe 7,7 8,3 8,3 8,1 8,5 10,2 10,3 9,9 10,7 13 13,6
Contravaloarea
consumului de
produse agricole din
resurse proprii 19,2 20,6 17,5 17,6 16,4 18 16,7 15,8 15,3 10,9 10
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.2.1.2 – Indic i dinamicii cheltuielilor totale ale gospodăriilor, grupate dupa numărul persoanelor din componență – 1 persoana
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 107,93 118,3859 129,1258 108,6301 106,4522 106,7348 103,0992 100,7937 103,1888 104,078 106,4522

Tabelul 2.2.3 – Cheltuielile totale ale gospodăriilor, grupate după numărul persoanelor din componență – 2 persoane
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale 546,59 656,94 800,83 888,11 910,72 966,57 976,27 1028 1022,2 1064,88 1133,92
Cheltuieli băneș ti din
care, pentru : 81,6 81,5 83,9 83,7 83,9 82,4 84,3 84,3 85,4 89 89,9
Cumpararea de
alimente și bă uturi
consumate 22,1 21,5 22,2 22 21,8 21,5 22,6 22,2 21,9 21,6 20,6
Cumpararea de
mărfuri nealimentare 21,9 21,3 22,6 22,8 22,6 21,5 22,4 21,7 22,2 23,3 24,3
Plata serviciilor 19 18,3 18 18,2 18,7 18,5 18,8 18,9 19,9 20,3 20,5
Cheltuieli pentru
investiț ii 1,7 1,9 1,5 1,2 1,1 0,9 0,5 0,8 0,4 1 0,4
Cheltuieli de
producț ie 1,7 1,8 1,8 1,6 1,4 1,3 1,2 1,2 1,3 0,9 0,8
Impozite, contribuții,
cotizaț ii, taxe 11,3 12,8 13,5 13,5 13,8 14,4 14,7 15,2 15,1 17,3 18,4
Contravaloarea
consumului de
produse agricole din
resurse proprii 18,4 18,5 16,1 16,3 16,1 17,6 15,7 15,7 14,6 11 10,1
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.2.1.3 – Indic i dinamicii cheltuielilor totale ale gospodăriilor, grupate după numărul persoanelor din componență – 2 persoane
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 112,17 120,1888 121,9031 110,8987 102,5459 106,1325 101,0035 105,2987 99,4358 104,1753 106,4834

Tabelul 2.2.4 – Cheltuielile totale ale gospodăriilor, grupate după numă rul persoanelor din componență – 3 persoane
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale 515,49 611,99 759,18 813,57 813,28 846,2 866,83 908,64 947,01 980,12 1060,91
Cheltuieli băneș ti din
care, pentru : 87,7 87,6 88,6 88,9 88 86,2 86,7 87,8 87,6 90,1 91,5
Cumpararea de
alimente și bă uturi
consumate 22,1 21,6 21,6 21,7 21,6 21,3 22 21,7 20,8 20,2 19,4
Cumpararea de
mărfuri nealimentare 22,5 23 22,9 22,4 22,2 21,8 21,7 22,3 22 22,9 23,6
Plata serviciilor 19,5 18,6 18,2 18,7 18,8 18,3 18,7 18,9 19,2 19,5 19,3
Cheltuieli pentru
investiț ii 2,1 1,7 2 1,4 1,5 0,6 0,3 0,6 1,2 0,6 0,2
Cheltuieli de
producț ie 0,8 0,8 1 0,7 0,7 0,7 0,6 0,8 1 0,7 0,5
Impozite, contribuții,
cotizaț ii, taxe 17,5 18,8 19,7 20,8 19,9 20,6 20,5 20,6 20,5 23,3 25
Contravaloarea
consumului de
produse agricole din
resurse proprii 12,3 12,4 11,4 11,1 12 13,8 13,3 12,2 12,4 9,9 8,5
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.2.1.4 – Indic i dinamicii cheltuielilor t otale ale gospodăriilor, grupate după numărul persoanelor din componență – 3 persoane
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 115,55 118,72 124,05 107,16 99,96 104,05 102,44 104,82 104,22 103,50 108,24

Tabelul 2.2.5 – Cheltuielile totale ale gospodăriilor, grupate după numărul persoanelor din componență – 4 persoane
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale 423,81 489,72 614,9 646,41 646,65 682,3 699,99 730,9 753,94 787,74 855,63
Cheltuieli băneș ti din
care, pentru : 84,6 84,1 85,9 85,1 84,5 81,4 82,7 84 84,8 86,4 88,4
Cumpararea de
alimente și bă uturi
consumate 21,3 21,8 21,8 21,6 21,4 21,5 21,6 22,4 21,1 20,5 19,7
Cumpararea de
mărfuri nealimentare 21,6 21,7 22,7 21,8 21,5 20,2 21,2 21 22 22,7 23,3
Plata serviciilor 17,8 17,7 16,9 17,9 18,1 16,8 17,7 17,7 17,8 17,8 17,9
Cheltuieli pentru
investiț ii 4,9 2 1,9 0,9 1,5 0,9 0,6 0,6 0,5 0,6 0,4
Cheltuieli de
producț ie 1 1 1 1,1 1 1 0,7 1 1 7 0,8
Impozite, contribuții,
cotizaț ii, taxe 15 16,9 18,5 18,7 18,2 18,2 18,3 18,6 19,5 21,2 23,2
Contravaloarea
consumului de
produse agricole din
resurse proprii 15,4 15,9 14,1 14,9 15,5 18,6 17,3 16 15,2 13,6 11,6
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.2.1.5 – Indic i dinamicii cheltuielilor totale ale gospod ăriilor, grupate după numărul persoanelor din componență – 4 persoane
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 113,39 115,5518 125,5615 105,1244 100,0371 105,513 102,5927 104,4158 103,1523 104,4831 108,6183

Tabelul 2.2.6 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor, grup ate după numărul persoanelor din componență – 5 persoane
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale 329,92 394,46 496,05 516,68 533,46 587,06 595,44 597,96 649,35 624,41 674,86
Cheltuieli băneș ti din
care, pentru : 78,5 77,5 79,3 80,4 80,2 75,1 77 78,3 76,5 82,7 85,7
Cumpararea de
alimente și bă uturi
consumate 22,4 21,6 21,6 22,4 21,6 21 21,7 22,4 20,1 21,8 21,1
Cumpararea de
mărfuri nealimentare 22,9 21 22,4 22,2 22,9 20,9 21,6 21 21,6 22,9 24,7
Plata serviciilor 16,1 15,2 14,7 15,4 15,6 15,1 15 15,9 15,9 16,5 16,6
Cheltuieli pentru
investiț ii 1 1,9 2,58 2,1 2,6 1,1 0,7 0,2 0,4 0,5 0,3
Cheltuieli de
producț ie 1,6 1,6 1,6 1,4 1,1 1,6 1,2 1,7 1,5 0,9 1
Impozite, contribuții,
cotizaț ii, taxe 11,6 13,1 12,9 14,2 14 13 14,2 14,3 14,7 17,4 18,8
Contravaloarea
consumului de
produse agricole din
resurse proprii 21,5 22,5 20,7 19,6 19,8 24,9 23 21,7 23,5 17,3 14,3
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.2.1.6 – Indicatorii dinamicii cheltuielilor totale ale gospodăriilor, grupate după numă rul persoanelor din componență – 5
persoane
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 112,02 119,5623 125,7542 104,1589 103,2477 110,0476 101,4275 100,4232 108,5942 96,15924 108,0796

Tabelul 2.2.7 – Cheltuielile totale ale gospodăriilor, grupate după numărul persoanelor din componență – 6 persoane
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale 274,73 320,02 390,11 425,25 417,2 434,78 483,2 484,27 456,34 506,43 555,05
Cheltuieli băneș ti din
care, pentru : 73,7 73 75,5 75,6 75,7 72,7 69,4 70,4 74,1 80,3 81,5
Cumpararea de
alimente și bă uturi
consumate 23 22,5 23 23,5 23,7 23,9 22,7 23,2 23,3 23,4 21,2
Cumpararea de
mărfuri nealimentare 22 21,6 21,1 22 21,7 20,9 19,4 19,7 20,6 23,9 25,5
Plata serviciilor 13,6 12,3 12,7 13 13,3 13,1 12,5 12,8 14,1 14,4 14,6
Cheltuieli pentru
investiț ii 1 0,9 3,2 1,5 1,7 0,5 0,4 0,7 0,6 0,4 2,2
Cheltuieli de
producț ie 2,4 1,9 2 1,6 1,8 1,6 2 1,4 1,8 1,7 1,1
Impozite, contribuții,
cotizaț ii, taxe 8,7 10,4 10,8 11,4 10,6 10,3 9,8 9,5 11,3 13,6 14,1
Contravaloarea
consumului de
produse agricole din
resurse proprii 26,7 27 24,5 24,4 24,3 27,3 30,6 29,6 25,9 19,7 18,5
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.2.1.7 – Indicatorii dinamicii cheltuielilor totale ale gospodăriilor, grupate după numărul persoanelor din componeță – 6
persoane
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 121,37 116,4853 121,9018 109,0077 98,107 104,2138 111,1367 100,2214 94,23256 110,9765 109,6005

Tabelul 2.3.1 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 1
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale 731,18 861,59 1102,4 1204,76 1305,33 1367,88 1397,27 1435,57 1423,33 1331,45 1404,77
Cheltuieli băneș ti din
care, pentru : 52,9 53 57,5 57,4 58,7 56 55,7 59,6 60,9 65,6 66,4
Cumpararea de
alimente și bă uturi
consumate 23,4 23,7 25,4 25,8 24,8 253 25,3 26,1 25,3 27,4 26,9
Cumpararea de
mărfuri nealimentare 14,4 14,1 16,7 15,7 16,4 14,9 14,6 16,1 17 18 18,8
Plata serviciilor 9,2 9,3 9,7 9,9 11,2 10,7 11,5 11,7 12,9 14,2 14,6
Cheltuieli pentru
investiț ii 1 0,5 0,7 0,6 1,3 0,5 0,4 1 0,5 0,5 0,1
Cheltuieli de
producț ie 1,7 2,1 1,6 1,8 1,5 1,1 0,8 1 1,4 1,2 1,2
Impozite, contribuții,
cotizaț ii, taxe 0,8 0,9 1,3 1,3 1,3 1,3 1 15 1,9 2,1 2,3
Contravaloarea
consumului de
produse agricole din
resurse proprii 41,7 47 42,5 42,6 41,3 44 44,3 40,4 39,1 34,4 33,6
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.3.1.1 – Indicatorii dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 1
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 105,07 117,8356 127,9495 109,2852 108,34772 104,79189 102,1486 102,7411 99,14738 93,54472 105,5068

Tabelul 2.3.2 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 2
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale 788,18 972,06 1234,95 1410,69 1474,7 1605,26 1614,75 1590,37 1536,77 1572,85 1505,92
Cheltuieli băneș ti din
care, pentru : 61,6 60,5 66,4 67,2 68,4 63,7 65,4 67 65,4 71,8 76,8
Cumpararea de
alimente și bă uturi
consumate 24,6 23,4 24,4 25,3 25,1 23,7 24,7 25,5 23,2 24,4 24,7
Cumpararea de
mărfuri nealimentare 16,9 17,3 18,9 19,2 20 17,4 18,1 17,7 19,2 21 22
Plata serviciilor 11,5 11 11,8 12,7 13,8 13,1 13,4 14,4 14,2 15,2 16,5
Cheltuieli pentru
investiț ii 0,6 0,4 1,6 0,8 0,1 0,3 0,2 0,1 0,1 0,1 1,5
Cheltuieli de
producț ie 2,4 2,2 2,5 1,6 1,7 1,8 1,3 1,6 1,5 1,5 1,4
Impozite, contribuții,
cotizaț ii, taxe 3 3,4 4,3 5 5 5 5,4 5,2 4,9 6,9 7,3
Contravaloarea
consumului de
produse agricole din
resurse proprii 38,4 39,5 33,6 32,8 31,6 36,3 34,6 33 34,6 28,2 23,2
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.3.1.2 – Indicatorii dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 2
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 108,38 123,3297 127,0446 114,2305 104,5375 108,85333 100,5912 98,49017 96,62972 102,3478 95,74467

Tabelul 2.3.3 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 3
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale 861,68 1053,32 1393,44 1473,92 1526,83 1588,35 1682,75 1819,81 1683,24 1663,55 1771,62
Cheltuieli băneș ti din
care, pentru : 68,3 66,8 72,3 72,4 71,5 69,1 71,3 68,5 72,7 78,9 79,9
Cumpararea de
alimente și bă uturi
consumate 25 23,5 23,8 23,8 23,5 23,1 24,1 22,5 23,4 24,2 23
Cumpararea de
mărfuri nealimentare 18,4 18,3 19,8 20,6 20,3 18,8 20,4 18,8 20,1 22,1 23,8
Plata serviciilor 14,3 13,6 13,9 15 14,7 14,4 14,3 14,8 16 17,9 17,5
Cheltuieli pentru
investiț ii 0,6 0,7 2,5 0,5 1,1 0,4 0,2 0,5 0,6 0,4 0,4
Cheltuieli de
producț ie 2,1 2,5 2,5 2 1,7 2 1,7 1,7 1,9 1,6 1,6
Impozite, contribuții,
cotizaț ii, taxe 4,9 5,4 6,8 7,6 7,2 7,8 7,9 7,4 8 9,8 10,2
Contravaloarea
consumului de
produse agricole din
resurse proprii 31,7 33,2 27,7 27,6 28,5 30,9 28,7 31,5 27,3 21,1 20,1
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.3.1.3 – Indicatorii dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 3
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 107,03 122,2403 132,2903 105,7756 103,58975 104,02926 105,9433 108,145 92,49537 98,83023 106,4963

Tabelul 2.3.4 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 4
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale 990,96 1142,45 1480,14 1646,89 1667,57 1826,62 1874,79 1901,46 1843,06 1799,88 1904,94
Cheltuieli băneș ti din
care, pentru : 73,8 73,8 76,7 77,8 77,7 73,5 75,8 76,8 78,2 82,3 850
Cumpararea de
alimente și bă uturi
consumate 24,6 24 24,2 24,1 23,7 22,9 23,8 24 23,5 23,6 23,2
Cumpararea de
mărfuri nealimentare 19,6 20,1 21,5 21,9 21,9 19,4 20,6 20,6 21,9 22,2 24,5
Plata serviciilor 16,3 15,9 15,2 16,4 16,8 16 15,6 16,4 17,5 19,2 19,2
Cheltuieli pentru
investiț ii 1,1 0,5 1,1 0,5 0,5 0,6 0,4 0,5 0,2 0,5 0,3
Cheltuieli de
producț ie 2,2 2,1 2,1 1,7 1,8 1,8 1,9 1,7 1,6 1,2 1,2
Impozite, contribuții,
cotizaț ii, taxe 6,8 7,8 9,4 9,8 9,6 9,6 10,4 10,6 10,5 12 12,7
Contravaloarea
consumului de
produse agricole din
resurse proprii 26,2 26,2 23,3 22,2 22,3 26,5 24,2 23,2 21,8 17,7 15
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.3.1.4 – Indicatorii dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 4
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 111,07 115,2872 129,5584 111,2658 101,2557 109,53783 102,6371 101,4226 96,92868 97,65716 105,8371

Tabelul 2.3.5 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 5
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale 1070,23 1271,77 1633,05 1806,28 1826,62 1990,37 2021,61 1994,61 1832,94 2081,36 2084,08
Cheltuieli băneș ti din
care, pentru : 79 77,9 81,6 81,9 81,2 79,1 79,4 81,6 82 86,4 87,8
Cumpararea de
alimente și bă uturi
consumate 24,6 24,5 24,1 23,6 23,3 23,2 23,1 24 24,2 23,1 23,2
Cumpararea de
mărfuri nealimentare 21,4 20,5 21,8 21,5 22 21,6 21 22 21,5 24,4 24,4
Plata serviciilor 18,2 16,7 17 17,6 17,7 17,6 17,7 18,4 19,2 19,5 20,1
Cheltuieli pentru
investiț ii 0,7 0,8 1,6 1,3 1 0,4 0,4 0,1 0,7 0,5 0,1
Cheltuieli de
producț ie 2,3 1,8 1,9 1,6 1,8 1,5 1,4 1,6 1,2 1 0,8
Impozite, contribuții,
cotizaț ii, taxe 8,5 9,6 11,7 12,7 12,2 11,9 12,6 12,2 11,9 14,6 15,2
Contravaloarea
consumului de
produse agricole din
resurse proprii 21 22,1 18,4 18,1 18,8 20,9 20,6 18,4 18 13,6 12,2
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.3.1.5 – Indicatorii dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 5
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 108,26 118,8315 128,4077 110,6078 101,12607 108,96465 101,5696 98,66443 91,89466 113,5531 100,1307

Tabelul 2.3.6 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 6
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale 1132,26 1404,87 1786,85 1910,69 1933,83 1978,22 2069,14 2113,91 2159,54 2237,7 2466,09
Cheltuieli băneș ti din
care, pentru : 82,8 82,8 84,8 85,5 84,8 83,8 83,4 84,6 85,2 89,3 89,4
Cumpararea de
alimente și bă uturi
consumate 25,1 24,4 24,2 23,8 23,4 23,8 23,7 24,1 23,1 22,8 21,4
Cumpararea de
mărfuri nealimentare 20,6 24,6 22,6 23,1 23,4 21,5 21,7 21,8 22,5 23,9 25
Plata serviciilor 20,4 18,8 18,3 18,8 18,6 19,1 18,8 19,6 20 20,7 20
Cheltuieli pentru
investiț ii 1,4 1,5 1,4 0,7 0,6 0,4 0,5 0,3 0,3 0,5 0,2
Cheltuieli de
producț ie 1,7 1,6 1,4 1,5 1,4 1,3 0,9 1,3 1,2 0,8 0,7
Impozite, contribuții,
cotizaț ii, taxe 10,3 12,5 13,4 13,9 13,8 14,2 14,6 14 14,6 16,8 17,9
Contravaloarea
consumului de
produse agricole din
resurse proprii 17,2 17,2 15,2 14,5 15,2 16,2 16,6 15,4 14,8 10,7 10,6
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.3.1.6 – Indicatorii dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 6
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 112,95 124,0766 127,1897 106,9306 101,21108 102,29544 104,5961 102,1637 102,1586 103,6193 110,2065

Tabelul 2.3.7 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 7
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale 1337,43 1567,53 1943,3 2050,87 2012,05 2302,53 2374,49 2385,28 2346,09 2487,38 2734,73
Cheltuieli băneș ti din
care, pentru : 86,9 87,3 88,4 88,6 88,1 85,7 86,1 88,2 88,5 90,9 91,4
Cumpararea de
alimente și bă uturi
consumate 24,1 23,8 23,6 23,9 24,1 22,3 22,7 23,6 22,3 22,1 20,9
Cumpararea de
mărfuri nealimentare 23,8 21,9 231 23,3 23,1 21,6 21,8 22,5 23 23,7 25,1
Plata serviciilor 20,8 19,9 18,6 19 19,6 18,9 19,7 20,1 20,3 20,4 20,5
Cheltuieli pentru
investiț ii 1,2 1,9 2,7 1,3 0,9 1,4 0,6 0,3 0,7 0,3 0,2
Cheltuieli de
producț ie 1 1,1 1,3 1,2 1,1 0,9 0,9 0,9 1,1 0,7 0,5
Impozite, contribuții,
cotizaț ii, taxe 12,7 15,1 15,6 16,1 15,6 16,9 17 17,4 17,4 19,7 20,3
Contravaloarea
consumului de
produse agricole din
resurse proprii 13,1 12,7 11,6 11,4 11,9 14,3 13,9 11,8 11,5 9,1 8,6
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.3.1.7 – Indicatorii dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 7
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 119,49 117,2046 123,9721 105,5354 98,107145 114,43702 103,1253 100,4544 98,35701 106,0224 109,9442

Tabelul 2.3.8 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 8
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale 1612,39 1778,91 2150,84 2267,21 2291,13 2454,08 2597,6 2635,8 2747,75 2803,72 3083,53
Cheltuieli băneș ti din
care, pentru : 90 89,9 91,4 90,7 90,4 89,5 89,5 91 90,7 92,5 93,3
Cumpararea de
alimente și bă uturi
consumate 22,2 23,1 23,1 23,1 22,5 22,5 22,6 22,7 21,4 20,8 19,7
Cumpararea de
mărfuri nealimentare 20,4 22,8 24,3 22,9 23,5 22,5 22,9 22,6 24,5 23,4 24,3
Plata serviciilor 19,9 20,2 19,5 20,3 20,2 20,3 19,8 20,2 20,3 21 20,2
Cheltuieli pentru
investiț ii 8,5 1,3 1,4 1,2 1,7 0,5 0,4 0,4 0,3 0,4 0,5
Cheltuieli de
producț ie 0,8 0,8 1 0,8 0,7 0,8 0,7 0,9 0,8 0,5 0,6
Impozite, contribuții,
cotizaț ii, taxe 14,8 18 18,2 18,5 17,8 19,7 19,8 20,3 19,7 22,5 24
Contravaloarea
consumului de
produse agricole din
resurse proprii 10 10,1 8,6 9,3 9,6 10,5 10,5 9 9,3 7,5 6,7
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.3.1.8 – Indicatorii dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 8
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 121,12 110,3275 120,9077 105,4104 101,05504 107,11221 105,8482 101,4706 104,2473 102,0369 109,98

Tabelul 2.3.9 – Cheltuielile totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 9
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale 1831,69 2125,13 2670,29 2784,07 2748,08 2821,5 2901,51 3061,52 3062,31 3232,45 3514,06
Cheltuieli băneș ti din
care, pentru : 92,3 92,6 92,8 93,3 92,9 91,2 93 92,9 92,3 94,2 95,3
Cumpararea de
alimente și bă uturi
consumate 21,5 21,4 20,6 21 20,9 20,7 21,6 21 20,2 19,5 18,5
Cumpararea de
mărfuri nealimentare 23,8 24,2 23,5 23,7 23,6 23 22,8 23,5 22,5 23,4 24
Plata serviciilor 21,3 20,3 20 20,1 20,1 19,4 20,7 20 20,9 20,4 19,9
Cheltuieli pentru
investiț ii 2,4 1,5 2,2 1,2 0,8 0,8 0,4 0,5 0,9 0,7 0,4
Cheltuieli de
producț ie 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,8 0,4 0,5 1 0,3 0,3
Impozite, contribuții,
cotizaț ii, taxe 19,2 20,9 22,2 22,7 22,7 22,8 23,4 23,5 22,8 26,1 27,8
Contravaloarea
consumului de
produse agricole din
resurse proprii 7,7 7,4 7,2 6,7 7,1 8,8 7 7,1 7,7 5,8 4,7
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.3.1.9 – Indicatorii dinamicii cheltuielilor totale ale gospodă riilor, pe decile – Decila 9
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 114,54 116,0202 125,653 104,261 98,707288 102,67168 102,8357 105,5147 100,0258 105,5559 108,712

Tabel 2.4.1 – Structura cheltuieli lor totale de consum ale gospodă riilor – Total
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale
de consum 962,50 1104,7 1365,36 1468,6 1486,43 1532,29 1614,06 1670,04 1637,48 1702,87 1810,75
Produse
agroalimentare și
băuturi
nealcoolice 42,3 41,7 40,9 40,9 41 41,7 41,9 41,4 40 38,2 36,1
Băuturi
alcoolice, tutun 6 6,5 6,5 7,1 7,7 7,6 7,8 7,8 7,7 7,8 8
Îmbrăcăminte și
încălță minte 6,2 6,8 6,7 6 5,4 5 5 5,2 5,3 5,7 6,5
Locuința, apa,
electricitate, gaze
și alț ii
combustibilii 16,4 15,5 15,6 15,8 16,6 16,3 16,7 16,7 17,2 17,9 17,6
Mobilier, dotarea
și întreținerea
locuinț ei 4 4,6 4,8 4,6 4 4 3,8 3,9 4 4,2 4,8
Săntă tate 4,1 3,9 4,1 4,5 4,5 4,7 4,3 4,5 4,6 4,9 4,8
Transport 6,7 5,9 6,1 5,8 6 6 6,1 5,9 6,2 6,3 6,1
Comunicaț ii 4,9 5,1 5 5,1 5 4,7 4,8 4,7 4,8 5 5,2
Recreere și
cultură 4,4 4,6 4,5 4,4 4 4,1 3,8 4,1 4,5 4 4,2
Educaț ie 0,8 0,8 0,8 0,9 0,7 0,6 0,6 0,5 0,5 0,4 0,4
Hoteluri,
cafenele si
restaurante 1,1 1,2 1,4 1,3 1,3 1,3 1,3 1,5 1,4 1,4 1,6
Diverse produse
și servicii 3,1 3,4 3,6 3,6 3,8 4 3,9 3,8 3,8 4,2 4,7
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.4.2 – Structura cheltuieli lor totale de consum ale gospodăriilor – Salariaț i
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale
de consum 1251,38 1456,23 1727,84 1836,94 1849,57 1890,82 1981,02 2076,3 2078,5 2129,53 2263,74
Produse
agroalimentare și
băuturi
nealcoolice 37,9 37,1 37,2 37,4 37,6 37,9 38 37,4 35,9 347 32,6
Băuturi
alcoolice, tutun 5,9 6,3 6,6 7,1 8,1 8 8,3 8,2 8,2 8,5 8,8
Îmbrăcăminte și
încălță minte 7,4 7,9 7,9 7 6,4 6 5,9 6,3 6,3 7 7,6
Locuința, apa,
electricitate, gaze
și alț ii
combustibilii 16,4 151 15 15,1 15,9 15,9 16,3 16,3 16,6 17 16,7
Mobilier, dotarea
și întreținerea
locuinț ei 4,5 5,3 5,2 4,9 4,1 4 4 4,1 3,8 4,2 4,8
Săntă tate 2,3 2,2 2,2 2,4 2,4 2,9 2,5 2,7 2,7 3,2 3,3
Transport 8 7,6 7,4 7,2 7,3 7,6 7,7 7,4 8,2 7,9 75
Comunicaț ii 6 6,1 5,9 6 5,8 5,5 5,5 5,4 55 5,6 5,6
Recreere și
cultură 5,2 5,5 5,4 5,4 4,9 4,7 4,4 4,6 5,6 4,5 4,8
Educaț ie 1,2 1,1 1,2 1,3 1,1 0,8 1 0,7 0,7 0,5 0,5
Hoteluri,
cafenele si
restaurante 1,4 1,5 1,6 1,6 1,6 1,7 1,7 2,2 1,9 1,9 2,2
Diverse produse
și servicii 3,8 4,3 4,4 4,6 4,8 5 4,7 4,7 4,6 5 5,6
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.4.3 – Structura cheltuieli lor totale de consum ale gospodă riilor – Agricultori
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale
de consum 693,93 779,4 931,25 1103,67 1065,7 1171,32 1266,6 1308,31 1312,48 1386,88 1431,16
Produse
agroalimentare și
băuturi
nealcoolice 57,1 56,5 55,9 53,2 53,8 54,4 55,1 54 51,7 49,2 47,6
Băuturi
alcoolice, tutun 8,2 9 9,6 9,7 10,1 9,4 9,4 9,5 10 8,7 9,4
Îmbrăcăminte și
încălță minte 5,6 5,8 5,4 5,8 5,4 4,9 5,4 4,6 5,5 5,1 5,8
Locuința, apa,
electricitate, gaze
și alț ii
combustibilii 12,2 11,5 11,8 11,5 11,7 12 11,5 12,1 12,2 14,3 14,5
Mobilier, dotarea
și întreținerea
locuinț ei 3,4 3,7 3,6 3,5 3,1 3,2 3,3 3,1 3,1 3,4 4,2
Săntă tate 2,1 1,9 1,9 1,9 1,9 1,8 1,7 2 2 2,5 2,4
Transport 4 3,7 3,9 5,2 5,3 4,7 4,1 5 5 6,3 4,8
Comunicaț ii 2,1 2,6 2,7 3,2 3,1 3,1 3,2 3,2 3,2 3,9 4,4
Recreere și
cultură 2,7 2,5 2,5 2,4 2,5 3,1 3 2,7 2,7 3,2 2,9
Educaț ie 0,1 0,1 0,1 0,4 0,1 0,2 0,1 0,3 0,3 0,1 0,1
Hoteluri,
cafenele si
restaurante 0,9 1,1 1 1 1 1,1 1,2 1,3 1,3 1,1 1,3
Diverse produse
și servicii 1,6 1,6 1,6 2,2 2 2,1 2,2 2,2 2,2 2,2 2,6
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.4.4 – Structura cheltuieli lor totale de consum ale gospodăriilor – Șomeri
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale
de consum 842,42 931,84 1097,92 1265,17 1317,84 1310,6 1356,36 1403,24 1437,55 1293,54 1447,23
Produse
agroalimentare și
băuturi
nealcoolice 46,6 46 47,4 45,6 45,8 46,4 47,1 46,2 44,3 46,3 43,3
Băuturi
alcoolice, tutun 7,1 7,5 8 8,4 7,9 7,8 7,3 8,2 8,1 9 8,2
Îmbrăcăminte și
încălță minte 6,1 6,1 5,7 4,3 4,1 4,1 3,5 3,7 3,7 3,2 6,4
Locuința, apa,
electricitate, gaze
și alț ii
combustibilii 15,7 15,6 15,7 15,6 16,8 17,1 18,9 17,7 19,3 18,7 17,8
Mobilier, dotarea
și întreținerea
locuinț ei 3,3 3,4 3,2 3,8 3,6 3,8 3 2,8 3,3 3 3,7
Săntă tate 1,7 2,4 3,7 2,2 2,7 2,8 3,1 2,7 3 2,9 2,7
Transport 7,5 4,9 4,2 6,5 5 4,7 4,4 5,1 5,3 4,2 3,7
Comunicaț ii 4 5,2 4,3 5,3 5,4 5 5,4 5 5 4,9 5,5
Recreere și
cultură 3,4 3,7 3,2 3,5 3,3 3,1 2,9 3,9 3,6 3 3,1
Educaț ie 0,6 0,7 0,7 0,6 0,8 0,7 0,4 0,2 0,4 0,5 0,2
Hoteluri,
cafenele si
restaurante 1 1,3 0,7 1 1,2 0,8 0,9 1,3 0,7 1 1,9
Diverse produse
și servicii 3 3,2 3,2 3,2 3,4 3,7 3,1 3,2 3,3 3,3 3,5
*Sursa: Institutul National de Statistica – Anuarul Statistic al Romaniai 2006 – 2016

Tabelul 2.4.5 – Structura cheltuieli lor totale de consum ale gospodă riilor – Pensionari
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli totale
de consum 777,72 880,99 1135,5 1253,3 1286,43 1330,71 1393,05 1427,32 1362,16 1397 1456,15
Produse
agroalimentare și
băuturi
nealcoolice 45,2 45,2 43,2 42,6 42,4 43,3 43,7 43,1 42,2 40,3 38,5
Băuturi
alcoolice, tutun 5,6 6,1 5,8 6,4 6,6 6,6 6,8 7 6,6 6,7 6,7
Îmbrăcăminte și
încălță minte 4,6 5,2 5,2 4,9 4,3 3,8 3,9 4,1 4 4,2 4,9
Locuința, apa,
electricitate, gaze
și alț ii
combustibilii 17,4 17,1 17,5 176 18,4 17,9 18 18,2 18,8 19,8 19,5
Mobilier, dotarea
și întreținerea
locuinț ei 3,4 4 4,4 4,5 4,2 4,2 3,9 4 4,3 4,7 5,2
Săntă tate 7,6 6,9 7,3 7,8 7,9 8 7,7 7,7 8,1 8,2 8,1
Transport 5,2 3,9 4,5 4 4,5 4,3 4,6 4,2 4 4,1 4,3
Comunicaț ii 4,1 4,2 4 4,3 4,2 4 4,1 4,1 4,1 4,4 4,6
Recreere și
cultură 3,6 3,8 3,7 3,7 3,3 3,5 3,2 3,6 3,6 3,2 3,4
Educaț ie 0,4 0,4 0,4 0,6 0,3 0,4 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2
Hoteluri,
cafenele si
restaurante 0,6 0,7 1,1 0,8 0,8 0,7 0,7 0,6 0,8 0,7 0,7
Diverse produse
și servicii 2,3 2,5 2,9 2,8 3,1 3,3 3,2 3,2 3,3 3,5 3,9
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabel 2.4.1.1 – Indicatorii dinamicii structurii cheltuielilo r totale de consum ale gospodă riilor – Total
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 111,41 114,77 123,60 107,56 101,21 103,09 105,34 103,47 98,05 103,99 106,34

Tabel 2.4.1.2 – Indicatorii dinamicii structurii cheltuielilo r totale de consum ale gospodăriilor – Salariaț i
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 110,53 116,37 118,65 106,31 100,69 102,23 104,77 104,81 100,11 102,46 106,30

Tabel 2.4.1.3 – Indicatorii dinamicii structurii cheltuieli lor totale de consum ale gospodă riilor – Agricultori
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 105,43 112,32 119,48 118,51 96,56 109,91 108,13 103,29 100,32 105,67 103,19

Tabel 2.4.1.4 – Indicatorii dinamicii structurii cheltuieli lor totale de consum ale gospodăriilor – Șomeri
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 113,33 110,61 117,82 115,23 104,16 99,45 103,49 103,46 102,45 89,98 111,88

Tabel 2.4.1.5 – Indicatorii dinamicii structurii cheltuieli lor totale de consum ale gospodă riilor – Pensionari
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 111,77 113,28 128,89 110,37 102,64 103,44 104,68 102,46 95,43 102,56 104,23

Tabelul 2. 5.1 – Structura cheltuielilor bă nești de consum – Total
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli băneș ti
de consum – total 815,46 946 1185,33 1257,03 1286,29 1320,83 1387,8 1441,32 1419,55 1500,35 1612,6
Produse
alimentare 35,6 35,8 35,9 35,7 35,5 36,1 36,2 36,2 34,7 33,7 32,3
Mărfuri
nealimentare 35 35,4 36,2 35,7 35,4 34,8 34,7 34,4 34,8 35,8 37,2
Plata serviciilor 29,4 28,8 27,9 28,6 29,1 29,1 29,1 29,4 30,5 30,5 30,5
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016
Tabelul 2.5.1.1 – Indicatorii dinam icii structurii cheltuielilor băneș ti de consum – Total
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 113,22 116,0081 125,2992 106,0489 102,3277 102,6852 105,0703 103,8565 98,48958 105,6919 40,59853

Tabelul 2. 5.2 – Structura cheltuielilor bănești de consume – Salariaț i
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli băneș ti
de consum – total 1126,06 1318,78 1573,16 1670,16 1672,82 1710,65 1787 1882,11 1889,32 1948,1 2089,3
Produse
alimentare 34,2 33,9 34,4 34,4 34,3 34,8 34,8 35 33,1 32,4 31,1
Mărfuri
nealimentare 34,5 35,7 36 35 34,5 34,3 34 33,9 34,8 36 37,4
Plata serviciilor 31,3 30,4 29,6 30,6 31,2 30,9 31,2 31,1 32,1 31,6 31,5
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016
Tabelul 2.5.1.2 – Indicatorii dinam icii structurii cheltuielilor bănești de consum – Salariaț i
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 111,46 117,1145 119,289 106,1659 100,1593 102,2615 104,4632 105,3223 100,3831 103,1112 37,33535

Tabelul 2 .5.3 – Structura cheltuelilor băneș ti de consum – Agricultori
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli băneș ti
de consum – total 447,51 507,7 619,91 758,07 733,23 801,41 854,4 895,17 899,67 990,75 1532,3
Produse
alimentare 41,2 41,8 42,3 40,4 40,6 41 41,2 40,4 37,6 36,1 35,2
Mărfuri
nealimentare 39,3 38 37,5 39,6 39,4 37,6 38,3 37,3 40,7 40,3 41
Plata serviciilor 19,3 20,2 20,2 20 20 21,4 20,5 22,3 21,7 23,6 23,8
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016
Tabelul 2.5.1.3 – Indicatorii dinam icii structurii cheltuielilor băneș ti de consum – Agricultori
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 107,51 113,45 122,1016 122,2871 96,72326 109,2986 106,6121 104,7718 100,5027 110,1237 30,82614

Tabelul 2.5.4 – Structura che ltuielilor bănești de consum – Șomeri
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli băneș ti
de consum – total 704,61 793,85 932,03 1085,74 1128,2 1112,25 1156,18 1204,14 1228,73 1093,09 1282,3
Produse
alimentare 39,5 40,1 41,4 39,9 39,9 40,1 40,8 41 37,9 40,7 39,8
Mărfuri
nealimentare 33 30,9 31,3 31,2 29,2 30 26,9 27 28,9 28,2 31,4
Plata serviciilor 27,5 29 27,3 28,9 30,9 29,9 32,3 32 33,2 31,1 28,8
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.5.1.4 – Indicatorii dinam icii structurii cheltuielilor bănești de consume – Șomeri
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 114,76 112,6652 117,4063 116,492 103,9107 98,58624 103,9497 104,1481 102,0421 88,96096 35,21302

Tabelul 2.5.5 – Structura cheltuielilor banesti de consum – Pensionari
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli băneș ti
de consum – total 633,25 725,15 958,52 1063,67 1090,9 1127,16 1175,9 1207,87 1161,48 1210,7 1270,9
Produse
alimentare 36,4 37,3 36,8 36,2 35,6 36,4 36,7 36,4 35,9 34,6 32,9
Mărfuri
nealimentare 35,3 34,9 36,4 36,4 36,8 35,6 36 35,3 34,7 35,7 37,4
Plata serviciilor 28,3 27,8 26,8 27,4 27,6 28 27,3 28,3 29,4 29,7 29,7
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016
Tabelul 2.5.1.5 – Indicatorii dinamicii structurii cheltuielilor băneș ti de consum – Pensionari
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Indicatori 114,09 114,5124 132,1823 110,97 102,56 103,3239 104,3241 102,7188 96,15935 104,2377 48,74783

Tabelul 2.6.1 – Consumul mediu anual, pe principalele produse alimentare

Anul U.M 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Produse de origine
vegetală Cereale ș i
produse din cereale – In
echivalent boabe Kg 207,9 206,9 204 200,8 199,6 217,7 208,5 218,1 207 211,2 208,4
– In echivalent făină 157,3 156 154,1 151,7 150,4 164,4 157 164,6 156,4 159,8 157,6
Cartofi Kg 97,4 96,1 99,5 93,1 98,2 103,3 104,7 103 100,8 98,3 95,5
Legume ș i produse din
legume ( in echivalent
legume proaspete ),
leguminoase boabe ș i
pepeni Kg 181,7 164,1 176 168,2 174,4 191,8 177,4 180,7 182,9 182,6 178,4
Fructe ș i produse din
fructe ( in echivalent
fructe proaspete) Kg 83,2 67,8 66,7 62,3 63,3 74,7 71,1 73,7 80,2 97,8 96
Zahăr și produse din
zahăr ( in echivalent
zahăr rafinat) Kg 29 24,9 23,2 25,8 22,1 23,7 22 21,1 21,1 25,6 25,5
Grăsimi vegetale(greutate
brută ) Kg 15,4 13,8 14,6 16 17,4 16,3 16,6 15 17,2 18,2 18,2
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.6.2 – Consumul mediu anual, pe principalele produse alimentare

Anul U.M 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Produse de origine
animală Lapte ș i produse
din lapte, In echivalent
lapte de 3,5% gră sime
(exclusiv untul) Litri 246,6 252,8 254,7 233,2 224 241,3 234,1 237,4 244,2 243,4 246,3
Ouă Bucati 277 268 267 243 239 264 245 247 246 262 267
Pește și produse din pește
(in echivalent pește
proaspă t) Kg 4,6 3,8 4 4,8 4,6 3,9 4,2 4,3 4,9 5,5 5,9
Carne, produse din carne
și organe comestibil e (in
echivalent carne
proaspată ) Kg 69,9 66,7 66,6 67,5 60 59,4 58,7 57,5 60,9 66,4 68,6
Grăsimi animale
(greu tate brută ) Kg 3,8 3,3 3,3 3,9 3,4 3 3,2 3,1 3,1 3,3 3,5
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.6.3 – Consumul mediu anual, pe principalele bă uturi

Anul U.M 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Băuturi
Băuturi nealcoolice Litri 134,1 146,6 160,1 155,9 154,7 148,8 150,8 154,4 153,5 179,3 188,6
Bere Litri 78,2 92 92,5 82,9 76,8 84,3 90,2 86,8 82,1 88,3 88,9
Vin ș i produse din vin Litri 21,1 23,4 24,6 22,2 18,5 21,3 21,1 21,7 22,6 19 18
Băuturi alcoolice distilate
(in echivalent alcool
100%) Litri 1,9 1,6 2,4 2 1,6 1,3 1,1 1,2 1,2 1,3 1,5
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.7.1 – Consumul alimentar
Anul U.M 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Calorii
din care: Numă r 3455 3290 3300 3273 3212 3390 3287 3302 3320 3464 3467
De origine animală Numă r 925 912 920 888 833 857 841 839 865 894 918
Proteine
din care: Grame 114,3 111,2 111,5 107,7 103,4 110 106,7 108,4 108,6 112,3 112,3
De origine animală Grame 58,6 57,6 57,7 55,8 51,7 53,4 52,2 52,2 54,5 57 58,4
Lipide
din care: Grame 107,5 101,3 104,4 105,3 105,9 104,3 103,6 99,6 106,6 111,7 113,6
De origine animală Grame 59,1 57,8 58,6 57,3 53,6 54,6 53,6 53,3 54,7 56,8 58,5
Glucide Grame 485,4 462,4 457,8 452,7 440,6 481,4 460,8 460,4 460,4 479,9 476,3
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Tabelul 2.8.1 – Inzestrarea tehnica a gospodariilor
Numarul mediu la 100 de gospodarii
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Aparate audio 85,6 86,1 86,1 85,2 82,7 81,1 83,8 82,3 78,5 78,5 78,1
Televizoare 118,5 124,1 132 134,2 138,4 139,8 143,1 144,5 142,4 142,4 152
Frigidere ș i congelatoare 89,6 86 83,1 82,7 80 78,9 80,9 78,1 77 77 71
Combină frigorifică 24,7 30,8 36,8 38,6 41,1 42,7 44,1 47 47,5 47,5 53,4
Mașini de gă tit cu gaze 92,2 93,1 94,1 95 95,3 95,5 96 96,4 96,2 96,2 97,1
Mașini electrice de spă lat
rufe 64,8 67,1 70,8 73,9 75,3 76,3 78,7 78,9 79,2 79,2 83,1
Aspiratoare de praf 52,6 55,1 58,7 61,7 63,8 64 66,4 67,3 67,3 67,3 72,9
Autoturisme 23,4 23,1 27,1 28,6 28,6 26,9 27,2 28,5 27,7 27,7 30,5
*Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României 2006 – 2016

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Programul de studii : Statistică și Previziune Economică [614572] (ID: 614572)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Programul de studii : Statistică și Previziune Economică [614572]

Copyright Notice

International Journal of Energy Sector Management [629413]

Prof. coordinator: prof. dr. av. Cosmin Flavius Costaș Autor: Spiridon Ștefan CLUJ – NAPOCA 2020 SU PRІ NЅ І NTR O DU SE RE… [629208]

Metoda construct ,iilor auxiliare n rezolvarea [614602]

-ROLUL INTELIGENȚEI ARTIFICIALE ÎN PROIECTAREA DE ARHITECTURĂ ȘI ÎN ACTUL EDUCAȚIONAL AL CERCETĂRII- [308814]

INSTITUTUL DE CERCETĂRI JURIDICE ȘI POLITICE [620982]

1 UNIVER SITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR ” FACULTATEA DE ADMINISTRAREA AFACERILOR INTERNAȚIONALE PROGRAM DE STUDII DE MASTERAT MANAGEMENTUL… [603221]

Copyright Notice

Similar Posts