Studiul prezent își propune să observe diferențele din punct de vedere cultural si al [614565]

1
REZUMAT

Studiul prezent își propune să observe diferențele din punct de vedere cultural si al
mediul social asupra apariției ș i dezvoltării depresiei, mai exact s -au testat diferențele între
mediul urban și cel rural. S -a plecat de la premisa că indivizii din mediul urban sunt mai
predispuși factorilor de stres față de cei din mediul rural, astfel fiind mai predispuși la
tulburăr ile stărilor afective. Aceasta se datorează implicațiilor pe care mediul urban le
impune, implicații ce privesc, în primul rând, cerințele grupului social din care aceștia fac
parte. În al doilea rând, nevoile indivizilor de a se integra într -un grup socia l sunt mai
pronunțate în mediul urban, exist ând mai multă diversitate socil ă și culturală ce impune
standarde mai înalte față de mediul rural. Pentru a evidenția diferențele anterior precizate,
s-a aplicat testul CAQ pe un eșantion de 30 de persoane, 15 aparținând mediului rural și 15
celui urban. În urma aplicării testului statistic Man -Withney s -au constatat diferențe
semnificative în ceea ce privește scala de hipocondrie , tendințele suicidale și
autodistructive, dezgustul față de viață, depresia anxioa să (lipsa încrederii în sine, tonul
scăzut al vocii), depresie cu energie scăzută, manifestându -se prin tistețe, insomnie și
fatigabilitatea matinală ridicată, senzația că individul a făcut ceva de neiertat, plictiseala și
retragerea, indivizii din mediul urban obținând valori mai ridicate. Rezultatele arată deci o
predispoziție mai crescută a indivizilor din mediul urban spre depresie, față de cei din
mediul rural, confirmând astfel ipoteza cercetării.
Cuvinte cheie: depresie, influențe socio -culturale, diferențe între mediul urban și mediul
rural .

2
The present study aims to observe the differences in terms of cultural and social
environment on the emergence and development of depression; to be more precise we
tested the differences between urban and rural areas. We started from the premise that
individuals are more prone to urban stressors than those form rural areas, thus leaning
towards affective state disorders. This is due to the implications imposed by the urban
environment, implications concerni ng, first, the requirements of the social group to which
the subjects belong. Second, the needs of individuals to be part of a social group are more
pressing in urban areas, with a wider social and cultural diversity imposing higher
standards than in the r ural areas. To highlight the above mentioned differences, the CAQ
test was applied on a sample of 30 people, of which 15 belong to the rural areas and 15 are
form cities. After applying the Man Withney statistical test -significant differences were
found i n terms of hypochondriasis scale, suicidal tendencies and self -districting, disgust
with life, anxious depression (lack of self -confidence, low tone of voice), depression, low
energy, manifested by sadness, insomnia and acute morning fatigue, the feeling t hat the
individual has done something unforgivable, boredom and withdrawal indicators that
reached higher values among urban individuals. The results thus show an increased
predisposition towards depression for individuals in urban versus rural areas, thus
confirming the research hypothesis.
Keywords: depression, socio -cultural influences, differences between urban and
rural areas

3
INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să prezinte principalele aspecte teoretice și practice în
legătură cu delimitarea, conceptualizarea și impactul factorilor de influență asupra
depresiei, având drept scop principal evidențierea diferențelor dintre mediul urban și mediul
rural în ceea ce privește răspândirea depresiei.
Conținutul lucrării prezintă Fundamentarea Teoretica, deci problematica depresiei,
care prin natura sau conținutul ei străbate mai multe aspecte: ce este depresia, cum se
manifestă, care sunt cau zele apariției depresiei, care sunt tipurile de depresie ce afectează
populația, care sunt factorii de influență. Accentul se pune pe efectele diferiților factori de
influență, și vorbim în acest sens de efecte culturale asupra depresiei. De asemenea, este
prezentat un studiu cantitativ cu privire la diferențele dintre mediul urban și cel rural, și
bineînțeles, și rezultatele aferente.
Pe această structură, Capitolul I prezintă conceptualizarea teoretică a depresiei și un
număr semnificativ de studii pe ac eași temă cu cea discutată în lucrarea de față. Astfel se va
observa că exista atât studii cu rezultate pozitive asupra diferențelor dintre mediul urban și
cel rural în ceea ce privește depresia, în sensul că aceste studii confirmă ipoteza că mediul
urban este mai predispus depresie, cât și studii negative. De menționat este faptul că acestea
din urmă sunt mai reduse.
În continuare, Capitolul II prezintă Metodologia Cercetării unde vom avea în vizor
obiectivele, ipotezele și metoda cercetării. În ultimă instanța se va discuta despre
participanți, instrumente, procedură și design experimental.
Capitolul III aduce în discuție Rezultatele obținute în urma aplicării testului statistic
specific.
În final, vor fi prezentate Concluziile studiului și direcțiile viitoare

4
1. CADRU TEORETIC

1.1 Ce este depresia?

Depresia este o problemă de sănătate publică majoră care ne afecteazǎ, într -o
mǎsurǎ mai mare sau mai micǎ, pe toți, cel puțin o datǎ în viațǎ. Ea ocupǎ locul doi pe lista
celor mai întâlnite afecțiuni med icale, fiind depășitǎ doar de hipertensiunea arterialǎ. Se
estimeazǎ cǎ cel puțin unul din zece pacienți care se prezintǎ la medic suferǎ de depresie.
Din nefericire, majoritatea cazurilor rǎmân nerezolvate. Constituind o problemǎ majorǎ de
sǎnǎtate publicǎ, aceastǎ durere moralǎ, psihicǎ este deosebit de intensǎ, asociindu -se în
general cu anxietatea. Pacientul depresiv trǎiește cu impresia de neputințǎ, de inutilitate, de
fatalitate disperatǎ, de culpabilita te și adesea tinde sǎ se autodeprecieze și de asemenea pot
apǎrea gândurile de suicid ce pot fi finalizate.
Depresia este un fenomen rǎspândit pe întreaga planetǎ și de aceea mulți oameni de
științǎ au fost și sunt preocupați de studiul acesteia. În litera tura de specialitate depresia este
definitǎ ca fiind o „maladie mentalǎ caracterizatǎ printr -o modificare profundǎ a stǎrii
timice, a dispoziției, în sensul tristeții, al suferinței morale și încetinirii psihomotorii” (J.
Postel, p.178). Aceastǎ stare de d ispoziție poate fi determinatǎ de diverse cauze (atât
biologice, cât și psihologice), cele mai frecvente fiind: tulburǎri la nivelul
neurotransmițǎtorilor, travaliul doliului, lipsa afecțiunii în copilǎrie, eșecul profesional,
viața de cuplu nesatisfăcǎtoa re sau lipsa unei relații de cuplu, absența unui suport social,
tulburǎri depresive sau alcoolism în familie, lipsa stimei de sine pe o perioadǎ lungǎ de
timp, etc. Toate acestea conduc la un comportament dezadaptativ (neglijarea aspectului
fizic, lipsa in teresului și a sentimentului plǎcerii, slabǎ capacitate de concentrare, indecizie,
autocriticǎ, tendințǎ de retragere, culpabilitate, tulburarea somnului), implicit la degradarea
personalitǎții. Conceptul de depresie este întâlnit într -o varietate de domen ii cum ar fi:
psihiatrie, farmacologie, neurofiziologie, fiziopatologie, psihanalizǎ, teoria cognitiv –
comportamentalǎ. Deoarece aceastǎ lucrare trateazǎ tema ameliorǎrii depresiei prin metoda

5
terapiei, relatez punctele de vedere ale psihanaliștilor și cogn itiv-comportamentaliștilor cu
privire la tulburarea de dispoziție.
Depresia este o tulburare a stari afective , care duce la aparitia unei trairi de tristete
sau de pierdere a sperantei pentru o perioada indelungata de timp. Fiind mai serioasa decat
un sim plu episode de tristete, de suparare sau decat o traire temporara de scadere a energiei,
depresia poate avea un impact semnificativ asupra bucuriei de a -ti trai viata, asupra
capacitatii de munca, asupa starii generale de sanatate si asupra persoanelor apr opiate.
Depresia se manifesta diferit de la o persoana la alta. Unii se simt “daramati” pentru
o perioada lunga de timp , in timp ce la alte persoane trairile de depresie vin si pleaca. In
cazul in care o persoana are episoade scurte de depresie usoara, ac esta poate fi capabil sa isi
continuie viata profesionala și sa facă fata activitaților cotidiene.Totuși, dacă persoana in
cauya nu urmeaya o forma sau alta de tratament pentru depresie, este supusa riscului de a
deveni din ce in ce mai depresiva sau de a se imbolnavi fizic. In cazurile severe de depresie,
persoana respective poate ajunge la incapacitatea de a comunica, la incapacitatea de a
efectua activitatile de rutina si chiar la suicid.
Ființele umane sunt animale sociale si au nevoie de conexiuni soc iale ca o nevoie
de bază pentru supraviețuireIzolarea si lipsa de suport social, tot mai frecvente in viata
moderna, conduc la o dezvoltare mai precoce a depresie.Una din teoriile recente asupra
depresie este aceea ca aceasta este un fenomen social care r ezultă din compararea social.
Aceasta teorie sugereaza ca acele persoane care se considera a fi inferiori altora in conxtul
social fata de cara apartin sunt mai predispuse spre depresie, de aceea normele si valorile
sociale au un effect important asupra id entitati si convingerilor individuale.

1.2 Simp tome in depresie

Simptomul este o manifestare, tulburare funcționalǎ sau senzația anormalǎ resimțite de o
ființǎ care pot indica prezența unei boli. Dispoziția depresivǎ reprezintă o schimbare
calitativǎ fațǎ de funcționarea precedentǎ constatabilǎ în cea mai mare parte a zilei, aproape

6
în fiecare zi. Aceasta este indicatǎ fie prin relatare subiectivǎ, fie prin obse rvația celor din
jur.
Simptome :
– dispoziție caracterizatǎ de tristețe, deprimare, neadaptare, descurajare, supǎrare la care se
mai pot adǎuga plângeri de lipsa sentimentelor, de stǎri de anxietate. Aceastǎ dispoziție
poate fi relatatǎ de subiect sau observatǎ din expresia facialǎ sau din conduitǎ. Unii indivizi
acuzǎ dureri somatice, mai mult decât sentimente de tristețe, descriu sau manifestǎ creșterea
instabilității (furie p ersistentǎ, tendințǎ de a rǎspunde cu mânie, de a -i blama pe alții, de a
exagera, frustrǎrile);
– pierderea interesului sau a plǎcerii este un simptom des întâlnit în episodul depresiv.
Acesta se manifestǎ prin dezinteresul fațǎ de activitǎțile anterior plǎ cute, retragerea socialǎ
sau neglijarea profesiei, dar și printr -o reducere a nivelelor intereselor sau dorințelor
sexuale;
– perturbǎri ale somnului care pot lua forma insomniei sau a hipersomniei. Insomnia inițialǎ
se manifestǎ prin trezire în timpul nop ții și dificultǎți în reluarea somnului, care poate fi
urmatǎ de o insomnie terminalǎ când individul se trezește mult prea devreme și nu poate
adormi. Hipersomnia se manifestǎ prin episoade prelungite de somn noaptea sau ziua;
– schimbǎri în psihomotricita te care includ stǎri de agitație (subiectul nu poate sta liniștit, se
mișcǎ, se plimbǎ, își frǎmântǎ mâinile, își freacǎ sau își scarpinǎ pielea sau hainele) sau
retardare 0(încetinirea vorbirii, mișcǎrilor). Agitația sau retardul psihomotor trebuie sǎ fie
destul de severe deoarece numai astfel pot fi observate de cei din jur;
– diminuarea energiei, obosealǎ. Acestea sunt simptome frecvent întâlnite, subiectul
preluând o stare de epuizare fǎrǎ sǎ fi depus un efort fizic major. Cele mai mici sarcini par
sǎ solicite efort substanțial, adesea se resimte o diminuare a eficienței rezolvǎrii sarcinilor;
– sentimente de culpabilitate și de devalorizare. Pot cuprinde evaluǎri negative nerealiste ale
unor preocupǎri legate de valoarea sau vinovǎția personalǎ sau în m editații pe seama unor
eșecuri minore din trecut. Subiecții interpreteazǎ greșit (negativ) orice eveniment, punându –
l pe seama defectelor personale care nu sunt întotdeauna reale; sunt exagerat de
responsabili și se culpabilizeazǎ pentru orice se întâmplǎ. Se autoblameazǎ pentru existența
bolii, pentru eșecul intervenit în domeniile social, personal sau/și profesional;
– slǎbirea abilitǎții de gândire, concentrare sau decizie și dificultǎți de atenție. Intelectualii

7
sunt cei mai afectați de acest simptom, e i neputând funcționa adecvat, la fel și copiii cǎrora
le pot scade performanțele școlare pe fondul unei slabe concentrǎri. Vârstnicii sunt cel mai
adesea afectați de dificultǎți de memorie;
– gânduri despre moarte, ideație suicidarǎ, încerǎri de sinucidere . Asemenea gânduri
pornesc de la credința cǎ celorlalți le -ar fi mai bine dacǎ subiectul în cauzǎ ar fi mort,
ajungându -se la planuri de suicid sau chiar la tentative. Totuși motivația suicidului poate
include dorința individului de a renunța, de a se da b ǎtut în fața obstacolelor percepute ca
insuportabile sau de a pune capǎt unei dureri emoționale intense perceputǎ ca fiind fǎrǎ
ieșire.
Persoanele depresive se prezintǎ adesea cu lamentații, iritabilitate, anxietate, fobie,
meditație obsesivǎ, îngrijorare excesivǎ în legǎturǎ cu sǎnǎtatea fizicǎ, unii dintre ei având
atacuri de panicǎ, dificultǎți în relațiile intime și în funcționarea socialǎ. Acestea din urma
pot fi probleme maritale, educaționale, ocupaționale, probleme legate de abuzul de alcool
sau alt e substanțe sau de creșterea apelurilor la serviciile medicale. Simptomatologia
depresiei este utilǎ pentru clasificarea, evaluarea și diagnosticarea sa.
Nu se poate evalua natura depresiei fără a face referire la contextual social (cultural,
comunal, fami lial) fără de care aceasta apare, așa cum nu se poate înțelege evoluția unei
bacterii fără studierea mediului de proveniență. Mediul studiat este cel vestic și este format
de comunitatea în care individul locuiește, de școala și grupurile de care aparține și de
familie. Deși au fost studiate influențele comunităților asupra depresiei, literatura de
specialitate nu vorbește despre studii care să coreleze influențele vestice cu mediul de
proveniență. Întrucât societatea modernă a ajuns la un nivel tehnologic foarte ridicat,
revoluția industrială a luat amploare, ambii părinți au fost nevoiți să lucreze, fapt care, pe
termen lung, a condus la o alienare inconștientă a copiilor, aceștia devenind mai retrași, mai
negativiști, mai agresivi. Mai mult, punctul de ve dere al culturii vestice este că trăim într -un
univers neanimat. Ne consideram a fi unici în Univers, considerăm că nu mai există alte
forme de viața, și că deci, suntem singuri. În plus, am declarat știința ca fiind singura
posibilitate de cunoaștere, pun ând accentul pe activitatea cortexului medial -frontal. Astfel,
regulile logice, traidițiile și instinctul au fost negate.
Având în vedere cele specificate anterior, reiese că trâim într -o lume plastic, dictată doar de

8
normele fizicii, singuri în Univers și separați de natură și de creator (dacă se crede în
acesta). Se poate spune că lumea a creat lumea, dar a creat o lume în care există din ce în ce
mai mulți factori care influ ențează creșterea depresiei (Hedaya, 2009).

1.3 Clasificare depresie

Tulburarea dep resivǎ a fost clasificatǎ de cele mai multe ori dihotomic, în
urmǎtoarele subtipuri: ușoarǎ / severă; cronicǎ / episodicǎ; nevroticǎ / psihoticǎ; endogenǎ /
reactivǎ; primarǎ / secundarǎ; bipolarǎ / unipolarǎ; cu agitatie psihomotorie / cu retard
psihomoto r; biologicǎ / caracterologicǎ; familialǎ / spectrum. Deși pot avea unele elemente
similare, nu poate exista echivalențǎ, întrucât fiecare subtip (grup) accentueazǎ aspectele
determinate de tulburarea depresivǎ. În continuare voi exemplifica (trata) cele m ai frecvent
intâlnite clasificǎri dihotomice.
Depresie endogenǎ – depresie reactivǎ
Depresia endogenǎ are mai multe accepțiuni (înțelesuri) incluzând depresiile care
sunt biologice în etiologie, rǎspund la tratament biologic, apar la pacienți care nu prezi ntǎ
tulburǎri de personalitate, pun în evidențǎ un anumit model de simptomatologie. Depresia
reactivǎ se deosebește de cea endogenǎ prin faptul cǎ este determinatǎ de factori
psihosociali, este precedatǎ de evenimente stresante, este lipsitǎ de factori bio logici în
determinare. Distincția endogen -reactiv presupune cǎ etiologia depresiei este ori biologicǎ,
ori psihosocialǎ, accentueazǎ dualismul minte -corp neadecvat și nespecific tulburǎrii
depresive.
Depresie nevroticǎ -depresie psihoticǎ
Termenii nevrotic -psihotic au fost traduși mult timp ușor, respectiv grav sau
endogen echivalent pentru psihotic, reactiv sinonim pentru nevrotic. Cu timpul, termenul
psihotic a fost folosit pentru depresia extrem de gravǎ caracterizatǎ de iluzii și halucinații,
iar cel de nevrotic pentru tulburǎri depresive fǎrǎ aceste caracteristici. Ele sunt greu de

9
descris datoritǎ polimorfismului tabloului clinic, asocierii simptomelor depresive cu
manifestǎri obsesive, isterice, agresive sau astenice.
Depresie primarǎ -depresie secundarǎ
Conform opiniilor autorilor care au elaborat aceastǎ clasificare, un pacient cu
tulburare depresivǎ primarǎ este acela care anterior diagnosticului index a fost sǎnǎtos sau a
avut episoade afective (depresive sau maniacale). Tulburarea depresivǎ secundarǎ apare la
o persoanǎ care anterior a suferit de o boalǎ mintalǎ non -afectivǎ, sau la o persoanǎ care
suferǎ de o boalǎ somaticǎ invalidantǎ sau amenințǎtoare de viațǎ. Esența deosebirii primar
/ secundar în tulburǎrile depresive o reprezintǎ crono logia, introducându -se astfel un
criteriu longitudinal în diagnostic. Dihotomia primar -secundar se bazeazǎ pe ideea cǎ
depresiile se diferențiazǎ prin etiologie, pattern familial, curs și rǎspuns la tratament dupǎ
cum ele apar singular sau urmeazǎ bolii. A ceastǎ clasificare a fost supusǎ unor critici legate
în special de dificultatea stabilirii diagnosticului numai pe baza cronologiei.
Depresia unipolarǎ -depresia bipolarǎ
Termenul unipolar/monopolar se referǎ la acest tip de tulburare afectivǎ care
vizeazǎ doar depresia (ceea ce astǎzi se înțelege prin tulburare depresivǎ majorǎ), iar cel de
bipolar se referǎ la cel de boalǎ afectivǎ în care mania apare împreunǎ cu depresia.
Existența unei astfel de distincții a fost probatǎ de numeroase cercetǎri cu indicat ori
genetici, biochimici, farmacologici, ceea ce a determinat o largǎ și rapidǎ acceptare. Dacǎ
depresia bipolarǎ este mai bine definitǎ, cea unipolarǎ, incluzând mai multe tulburǎri și
subtipuri apare ca o categorie rezidualǎ ce reunește tot ceea ce nu in trǎ în prima. Distincția
unipolar -bipolar este punctul de plecare al unei clasificǎri ierarhice cu care opereazǎ
majoritatea deoarece reprezintǎ unul din punctele cheie ale consensului cercetǎtorilor și
practicienilor referitoare la subtipurile tulburǎrii de dispoziție. Tulburǎrile bipolare sunt
împǎrțite dupǎ criteriul severitǎții în tulburare bipolarǎ I, respectiv II și tulburare
ciclotimicǎ. Tulburǎrile unipolare sunt divizate în primare și secundare în funcție de
existența în antecedente a unui diagnost ic psihiatric. Cea primarǎ poate fi divizatǎ la rândul
ei în endogenǎ sau exogenǎ, iar cea secundarǎ poate fi clasificatǎ în tulburare temporarǎ în
grup (dacǎ pacienții prezintǎ nivele înalte de internalizǎri) și în tulburare temporarǎ în

10
clasificarea grup ului, dacǎ pacienții prezintǎ un nivel redus al internabilitǎții în antecedente
(Andreasen, 1983, apud L. Filimon, p.18).
Formele unipolare ale tulburǎrii de dispoziție primarǎ sunt împǎrțite în trei categorii:
tulburare depresivǎ majorǎ, tulburare dis timicǎ și tulburare depresivǎ nespecificǎ.
Episodul depresiv major
Caracteristica principalǎ a episodului depresiv major este cǎ timp de cel puțin douǎ
sǎptǎmâni este prezentǎ dispoziția depresivǎ și/sau pierderea interesului, a plǎcerii pentru
aproape to ate activitǎțile. La copii și adolescenți dispoziția poate fi iritabilitate mai mult
decât tristețe. De asemenea trebuie sǎ fie prezente încǎ cel puțin patru simptome adiționale
din lista simptomelor menționate în subcapitolul anterior: schimbǎri ale apeti tului, ale
somnului, ale activitǎții psihomotorii, reducerea energiei, sentimente de vinǎ sau
devalorizare, dificultǎți în gândire, în concentrarea atenției, în luarea deciziilor, ideație
suicidarǎ. Pentru a putea fi incluse în cadrul episodului depresiv m ajor, simptomele trebuie
sǎ determine o schimbare evidentǎ în rǎu fațǎ de situația anterioarǎ a subiectului, sǎ se
manifeste cel puțin doua sǎptǎmâni consecutiv aproape în fiecare zi și sǎ persiste în cea mai
mare parte a zilei. Episodul depresiv major tre buie sǎ fie însoțit de distres semnificativ sau
sǎ diminueze funcționarea în plan social, ocupațional sau în alte domenii importante
Forme particulare de depresie
• Depresia vârstnicului
-dispoziție depresivă marcată de anhedonie
-multiple acuze somatice, hipocondrie
-anxietate importantă
-pseudodemență frecventă
-insomnie foarte des întâlnită
-agitație severă

11
-suicid reușit mai frecvent, chiar dacă ideația autolitică este mai rar observată
• Depresia la adolescenți
-dispoziția depresivă este principalul simptom
-insomnie mai rar întâlnită
-agitație mai puțin exprimată
-ideație suicidară mai frecvent observată dar suicidul finalizat este mai rar
-mai puține acuze somatice
-foarte rar pseudodemență
• Depresia post -partum
-apare la 5 -25% din femei în perioad a postpartum
-prezența unor antecedente de tip depresiv poate ridica riscul până la 70 -80%
-pacienta prezintă tristețe, anxietate, retragere socială, insomnie, are senzația de inadecvare,
simte că nu poate avea grijă de copil.
-există un răspuns anormal al dispoziției la estradiol și progesteron în perioada postpartum,
la persoanele vulnerabile, comparativ cu persoanele normale
-administrarea unor doze mari de estrogeni în perioada puerperală reduce riscul apariției
perturbărilor afective
Forme particulare de depresie
• Depresia post -stroke
-instalarea unui episod depresiv a fost raportată la 26 -40% din totalul pacienților care
prezintă un AVC
-leziunile lobului frontal stâng se asociază cu depresie majoră la peste 50% din pacienți

12
-depresia post -stroke netr atată crește riscul de morbiditate și mortalitate
-există dificultăți de evaluare a acestor subiecți datorită afaziei
-în tabloul clinic al depresiei post -stroke apare incontinența afectivă, marker al
afecțiunii cerebrale
-terapia acestor cazuri este mai d ificilă deoarece trebuie să țină cont de multiple variabile,
cum ar fi dificultățile de deglutiție, reducerea pragului convulsivant, interacțiunile
farmacologice
• Depresia la pacienții oncologici
-incidența depresiei majore la apcienții cu afecțiuni oncol ogice este de 25 -38%
-cele mai frecvente forme de cancer care asociază depresie sunt afecțiunile neoplazice ale
pancreasului, faringelui, sînului și cele cu localizare pulmonară
-chimioterapia poate contribui la creșterea incidenței depresiei în acest grup de pacienți,
comparativ cu chirurgia sau radioterapia
-depresia netratată crește riscul de evoluție nefavorabilă, reduce semnificativ calittaea vie ții
pacienților (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 2000).

1.4 Factori biologici

1. Aminele biogene
Pe baza studiilor biochimice, s -audezvoltat pana in prezent mai multeteorii ale aminelor
biogene, fiecaredintre acestea subliniind rolul unui neurotransmitator (serotonina,
noradrenalina, acetilcolina, GABA, dopamina). in general, in etiolo gia depresiei majore,
mecanismul serotoninergic este considerat deprima importanta. Ipoteza depresiei
serotoninergice, emisa de Van Praag (1996), a suferit mai multe modificari pana in prezent,

13
cand se accentueaza mai mult importanta dezechilibrului raport ului dintre serotonina,
noradrenalina si acetilcolina.
2. Reglarea neuroendocrina
Hiperactivitatea axului hipotalamo hipofizo -suprarenal, cu secretie crescuta de cortizol, si
hipoactivitatea axului hipotalamo -hipofizo tiroidian, cu eliberare scazuta de hor mon
tireostimulant (TSH), au un rol recunoscut in etiopatogenia tulburarii depresive. Alte
perturbari neuroendocrine observate in depresie sunt: eliberarea scazuta de hormon de
crestere (STH), hormon foliculostimulator (FSH), hormon luteinizant(LH) si test osteron.
3. Somnul
Perturbarea somnului in depresie include debutul intarziat al acestuia,descresterea latentei
somnului cumiscari rapide ale globilor oculari (REM), cresterea duratei primei perioade
REM si somn delta anormal.
4. Fenomenul Kindling
Prin Ki ndling se intelege fenomenul prin care, dupa stimularea subliminala repetata a unui
neuron, se genereaza un potential de actiune sau chiar crize epileptice. Natura periodica a
unor tulburari ale dispozitiei si eficienta medicatiei anticonvulsivante, utiliz ate ca
timostabilizatori, au generat ipoteza ca tulburarile afective ar putea fi consecinta acestui
fenomen din lobii temporali.
5. Factorii genetici
Tulburarea depresiva majora are un caracter familial, studiile epidemiologice demonstrand
ca este de 1,5 -3 ori mai frecventa printre rudele biologice ale persoanelor depresive. Studii
recente au demonstrat ca depresia majora si dependenta de nicotina au factori de risc
genetici comuni.
6. Anomalii structurale cerebrale

14
Cele mai importante modificari structural e cerebrale evidentiate cu ajutorul imagisticii prin
rezonanta magnetica (MRI) au fost la nivelul regiunilor subcorticale, in special aria
periventriculara, talamus si corpii striati.
7. Alterari metabolice cerebrale
Examinarea alterarilor metabolice cerebrale prin tomografie cu emisie de pozitroni (PET) a
pus in evidenta o hipofrontalitate preponderent stanga, alaturi de o crestere a
metabolismului glucidic in anumite zone limbice.

1.5 Factori psiho -sociali

1. Factori s ubconstienti
Dupa Freud, problemele aparute infaza orala a dezvoltarii psihosexuale (in primul rand
privarea de dragostea si sprijinul matern) impiedica dezvoltarea afectiva normala. Pierderile
precoce neprelucrate ingreuneaza prelucrarea pierderilor ulter ioare. La adult, depresia
debuteaza in momentul in care acesta este confruntat cu o pierdere reala, amenintatoare.
2. Factori cognitivi
Triada cognitiva descrisa de psihiatrul Aaron Beck prezinta domeniile in care depresivii
manifesta negativism:
3
a. imagine de sine negativa;
b. interpretare negativa a trairilor;
c. privire negativa asupra viitorului.
3. Factori comportamentali

15
Teoria behaviorista a „neajutorarii invatate” (learned helplessness) este o teorie care
asociaza depresia cu incapacitatea sau limitarea persoanei in a controla evenimentele,
situatiile.
4. Evenimente de viata stresante
Evenimentul de viata cel mai frecvent asociat cu dezvoltarea ulterioara a depresiei este
pierderea unui parinte inaintea varstei de 11 ani. Adesea, asemenea eveni mente stresante
preced primele episoade ale tulburarii depresive si cauzeaza modificari neuronale
permanente, care predispun persoana la episoadele ulterioare.

1.6 Efectele culture aspura depresiei

Atat cultura cat si etnia sunt aspecte importante din viata individului ce pot influenta
sanatatea fizica si mentala. Sa dezvoltat o noua bransa a medicinei, numita Ethnomedical ce
are ca scop cercetarile culturi si perceptiei culturi asupra starilor minta le. Astfel studiile
Ethnomedical sugereaza ca perceptia culture poate avea un impact major asupra tulburarilor
depresive, depinzand de modul in care sunt vazute aceste tulburari in culture diferite si de
ce simpome sunt atribuite ca fiind tulburari depresi ve. De exemplu in india o gama larga de
tulburari a starilor affective sunt categorizate ca fiind tulburari depresive, in timp ce in
Japonia indea de boli mentale este inacceptabila si putini oameni vor recunoate ca au astfel
de probleme.
Culturile care p un accent pe individ si pe locul acestui in ierarhia sociala pot avea o
influenta in raspandirea depresiei. În culturile vestice, indivizii sunt văzuți ca fiind
independeți, autonomi, luptând pentru atingerea succesului, spre deosibire de alte culturi
unde familia este văzută ca fiind centrul de interes și nu individul. De multe ori fericirea
personală trece pe un loc secund, primordială fiind stabilitatea grupului. Spre ex, în
culturile asiatice unul din membrii familiei este răspunzator cu aducerea venitu lui pentru
întreținerea întregii familii. Unii autori sugerează că în asemenea culturi aomenii nu acordă
foarte multă importanța nereușitei, deoarece nu sunt încurajați să își acorde merite

16
personale semnificative, ceea de duce la o lipsă a frustrărilor. Î n consecință, tulturăril e
depresive sunt în descreștere.
De asemenea, cultura modelează și responsabilitățile și obligațiile fată de familie, institutii,
etc. Spre exemplu, o persoană se poate simț i presată, obligată, lipsită De putere, limitată
datorită diferitelor obligații fată de familie, pe când o alta se poate simț i competent, de
ajutor, necesar ( Catalano ).
Alte culturi pune foarte mult accent pe diferențele de gen, unde locul bărbatului este
văzut ca fiind în afara casei, p e când al femeii, în casă. În acest caz, depresia poate apărea
în momentul în care unul din parteneri dispare, iar celălalt este nevoit să -i ia locul. Spre
exemplu, dacă un bărbat își pierde soția, nu va ști cum să aibă grijă de copii. Ambii se pot
gândi c ă sunt nefolositori sau fără rost.
Identitatea culturală influențează și tipul de somatizare a simptomelor depresiei. În
unele culturi există un confort mai crescut în ceea ce privește raportarea simptomelor
depresiei. Spre ex, chinezii se plâng de un dis confort fiziologic, presiune interioară, durere,
amețeală, oboseală și siminar, japonezii raportează dureri de cap, de gât și disconfort
abdominal. Chiar și în culturile vestice s -a ajuns la concluzia că multe condiții cronice pot
fi forme so matice a unor afecțiuni psihice ( Nemade, Reiss, Dombeck, 2007).
Unul din aspectele cu care persoanele diacnosticate cu depresie trebuie sa se
confrunte este perceptia celorlalti despre ei insasi. Depresia, in multiple forme pe care le
poate lua este considerata de mul ti autori o boala mentala.
Incercand sa traiasca o viata normala poate fi foarte dificil in aceste circumstante
datorita modului in care ceilalti vad persoana care sufera de depresie. Indivizi care sufera
de depresie sunt etichetati social. Angajatii, c olegi de munca si chiar prieteni pe care ii
cunosti de ani de zile te pot privi diferit daca devin constienti de ceea ce trebuie sa infrunti.
Statistic:
 Depresia este o tulburare comuna, afectand aproape 121 miloane de persoane din
intreaga lume.
 Depresia reperezinta una di n cauzele principale a dezabilitatii la nivel global.

17
 Depresia poate fi diagnosticata si tratata daca este depistata la timp.
 Mai putin de 25% din cei afectati au acces la tratamente eficiente. ( Dr.Jiji S.T.,
2011 )

1.7 Even imentele vieții, depresia și două tipuri de semnificaț ie.

Importanta perspectivei sociologice in intelegerea depresiei a fost initial sugerata de
cercetarile epidemiologice .Studiul Camberwell asupra femeilor cu o varsta cuprinsa intre
18-60 ani, efectuat la inceputul anilor 1970 a acoperit atat locuitori din centrul orasul cat si
clasele mijloci din suburbi. S -a utlizat pentru prima data un intervi u psihiatric
semistructurat pe un esantion aleatoriu – o versiune cu 40 de itemi a testului „Present State
Examination’’ care tocmai fusese dezvoltat de John Wing la Institutul de Psihiatrie.
Femeile considerate a fi depresive aveau o medie de 18 simptome psihiatrice,
neacoperindu – le si pe cele specifice depresiei, cum ar fi lipsa concentrarii, pierderea
greutatii si trezitul devreme, dar de obicei cele non -depresive implicand anxietate si
tensiu ne. A existat un nivel mul t mai crescut al depresiei printre femeile care munceau, dar
si acesta a aparut printre acelea care aveau copii.
Acele evenimente de viata joaca un rol in debutul celor mai depresive tulburari care
acum dau fost documentate in urma mai multor studii utilizandu -se testul „Life Events And
Difficulties Schedule” . Cativa ani mai tarziu, un al doilea studiu sa concentrat aupra
femeilor care munceau si aveau si un copil acasa. Studiul a fost longitudinal si a inceput la
inceputul anilor 1980, mamele locuiau in Islington, o zona centrala din nor dul Londrei. Din
cele 404 femei studiate inintial 303 au fost contactate in anul urmator, mai putin cele
depistate cu depresie la primul contact. Rezultatele referitoare la evenimentele de viata care
au aparut in anul urmator sunt tipce: Una din 10 femei a dezvoltat o tulburare depresiva de
la prima intrevedere si dintre acestea 32, 29 au suferit un episod inspaiman tator nu cu mult
timp inainte (Brown, 2002 )

18
1.8 Diferen țe de gen

Cu putine exceptii femeile sunt mult mai predispuse la depresie, dar motivul nu a
fost inca ferm stabilit. Diferentele biologice reprezinta o posibilitate evidenta, iar un grup
de la Universitatea din Pittsburgh a revazut posibilul rol social si mecanismele hormonale
care stimuleaza nevoile de afil iere ale femeilor la pubertate (Broadhead, 1998) . Depresia
printre barbati pare sa fie egal asociata cu evenimentele grave de viata si o posibila
explicatie pentru rata depresiei mult mai scazuta este faptul ca acestia sunt mai sensibili la o
gama mai rastransa de evenimente. Intr -un stud iu efectuat pe mai multe cupluri din nordul
Londrei, cupluri care au experimentat evenimente severe in comun, diferentele de gen in
ceea ce priveste riscul pt depresie au fost per total explicate de o sensibilitate mai crescuta a
femeilor pentru evenimente ce implicata copii, procreatie si gospodarie. Pentru alte tipuri
precum relatia insasi sau crizele financiare nu au existat diferente de gen. A fost totusi , o
aluzie intriganta a unei posibiltati viitoare de a exista un numar restrans de barbati mai
impli cati in treburile casnice care nu au prezentat aceste diferente de gen. O ancheta
prospectiva a unui esantion de profesori australieni au sugerat de asemenea o reducere a
diferentei in depresie unde a fost o convergenta intre diferentele de gen. (Wilhelm si Parker,
1989)
Cercetarea sugereaza posibilitatea ca ratele depresiei printre barbati sa fie in p rezent
conectate cu experientele care se preocupa de rolurile ce nu implica legaturi de baza in
special in domeniul angajamentului( Eales, 1988).

1.9 Sursa suportului social

Suportul social poate fi asigurat indivizilor de o varietate de persoane precum un
copil, un parinte, un terapeunt, un ministru sau un coleg de munca.Pentru a obtine o
intelegere a cat de mult suport primesc indivizi ar fi necesara o ev aluare a cat de multa
afectiune si ajutor obtin ei de la aceste persoane pe care le percep a fi sustinatoare. .In

19
continuare vom expune 3 surse posibile de suport , pe care Abbey, Abramis si Caplan le -au
studiat : suportul social din partea celor din jur, din partea unei persoane anume si din partea
unei persoane apropiate. Fiecare aborda re reprezentant o ipoteza diferi ta asupra relatie
dintre suporul social si starea de bine. Mai mult acestia au studiat si conflictul social
considerand ca reprezinta potential ul negativ a relatiilor interumane cum ar fi expresile
afective negative si dezacordul.Multe teorii ale suportului social s -au concentrat in primul
rand asupra efectelor benefice ( Caplan & Killiea, 1976;Lin, Simeone, Encel,& Kuo, 1979);
o atentie mult mai scazuta a fost acordata aspectelor negative a relatilor sociale.Cateva
cercetari au punctat faptul ca actiunule care intentioneza sa fie incurajatoare nu sunt
intotdeauna percepute in acest fel de cei implicati. (Abbey, Holland, & Wortman, 1980;
Coplan, 19 79; Coates& Wortman, 1980:Suls, 1982) . Ideile prietenilor despre cum pot fi
indivizi ajutați pe parcursul crizelor pot sa fie intotdeauna adecvate; spre exemplu aceștia
pot oferi sfaturi care pot fi percepute ca fiind mai degrabă manipulative decât susțină toare.
Așa cum Schaefer, Coyne, și Lazarus(1981) notează, „probleme generate din relațiile
sociale semnificative comprimă o distribuție semnificativă a experiențelor stresante din
viața cotidiană” ( pp.383 -384).
Câteva cercetări asupra suportului social au examinat concepte similare cu cele
prezentate anterior.În „Family Relationships Index” care este un instrument de măsură a
suportului social, Billings și Moos (1982) au inclus și o scară a conflictului. Conflictul a
fost definint ca „extensia ce exprima n ivelul de măsurare a furiei, agresivității și interacțiuni
caracteristice in conflictele familiale” (pp. 300 -301). Acești itemi au fost invers scorați și
combinați cu componentele pozitive a relaților de familie ( Cohesion și Expressiveness ). În
consecinț ă efectele unice ale conflictului nu pot fi indentificate in cele mai multe din
analize ( Abbey, Abramis, Caplan, 1985).
În ceea ce privește rezultatele, studiul lui Abbey, Abramis și Caplan nu dezvăluie
corelații asupra relației dintre suportul social și conflictul social, dar au fost găsite corelații
semnificative aspura relației dintre suportul social și stările emotionale.Suportl social si
conflictul social au fost corelate puternic și invers doar in momentul in care subiecți s -au
gândit la cea mai apo piată persoană a lor, ceea ce sugereza că majoritatea persoanelor nu se
simt apropiate de cineva care le furnizează in mod constant nivele inalte de conflicte sociale

20
impreună cu suportul social. Există probabil persoane care, totuși, primesc un nivel inalt atât
de suport social cât si de conflict social din partea unui singur individ; este posibil ca acei
indivizi care au fost abuzați in coplilarie primesc acest patern de suport si conflict social.
De-a lungul ultimelor decenii, a existat un interes destul de mare in efectele
evenimentelor stresante de viata cu privire la bunăstarea psihologică. Acest aspect este
crucial pentru gerontologia sociala, deoarece cu cat mai mare vârsta, cu atât probabilitatea
de a se confrunta eveniment de viață stresante, cum a r fi o imbonăvirea, moartea
partenerul ui de viață sau prieteni crește (LaRocco, House , și French,.1980 )
Deși un număr de studii au examinat această relație, concluziile în general au fost
dezamăgitoare, deoarece asocierea statistica dintre stres și bunăstare a fost slab ă (Casa
Robins, 1983). Acește rezultate i -au făcut pe cercetarorii să ajungă la ipoteza că suportul
social poate atenua impactul stresului asupra bunăstării în rândul persoanelor în vârstă
(Ward, 1985). În esență susținatorii acestei ip oteze susțin că in momentele in care apar
factori de stress semnificativi, individual cu un suport social puternic este protejat in
dezvoltarea de simptome depresive (Caplan, 1981 ).
In ciuda recursului intuitive al teoriei de “tamponare”, nu confirma empiric.Potrivit
lui Krause au fost descoperite rezultate contradictorii. Unele studii au arătat că suportul
social modifica efectele stresului, in timp ce altele nu au putut arăta că persoanele mai
învărstă cu un nivel slab de suprt social sunt mai vulnerabile la factorii de stres ai vieții
(Krause, 1986). Krause a subliniat că motivul pentru aceste rezultate inconsistente poate fi
atribuită în parte problemelor în conceptualizarea a evenimentlor stresante de viața si suport
social.

21
1.10 Diferențe între mediul rural și mediul urban în ceea ce privește răspândirea
depresiei

Într-un studiu efectuat în Marea Britanie asupra diferențelor între mediul rural si cel
urban al dezvoltării tulburărilor afective s -a investigat un eșantion de 7659 indivizi cu
vârstele curpinse între 16 si 74 de ani, pe o perioadă de 12 luni pentru a observa diferețele
intre cele două medii sociale.
Rezulatatele studiului au arătat că locuitori din mediul rural au o sănatate mintală
mai imbunățită decât cei din mediul non -rural.Efectele difențelor geografice asupra
sanătații mintale a participanților influențate sau modificate de statutul socio -economic, cel
al angajări sau de veniturile de uz caznic. Există diferențe mici, dar semnificative statistic in
ceea ce privește nivulu l de tulburări afective comune intre locuitorii din mediul urban si cei
din mediul rural. În ciuda efectelor schimbărilor de viață, există puține evidențe între
pattern -urile geografice asupra anxietății și depresiei.( McCulloch, 2001; Wainwright &
Surtees , 2003; Weichet , 2003 ).
Există de altfel o serie de studii efectuate în Marea Britanie care evidentiază
existența diferențelor între mediul urban și cel rural în ceea ce privește tulburarile
depresive.Rata de sinucidere este mai mare in mediul urban din A nglia si Țara Galilor.
(Saunderson, 1998; Middleton , 2003). Un studiu efectuat recent în Suedia a descoperit o
ascociere liniară între densitatea populatiei în creștere și primele semne ale depresiei.
(Sundquist , 2004). Acest studiu are ca obiectiv evidenț ierea a trei probleme: în primul rând
dacă există asocieri semnificative din punct de vedere statistic între a locui în secțiile
electorale din mediul rural al Marii Britaniei și apariția și întreținerea depresive; în al doilea
rând diferențele mai crescut e între rural și non -rural printre cei care nu sunt angajați sau au
venituri mici; și în al treilea rând aceste asocieri sunt afectate de vârstă, etnie, sex sau statut
socio -economic.
Populațiile din zonele rurale se confruntă cu experiențe mai ostile decâ t populațiile
din zonele urbane, dar dovezile cu privire la extinderea tulburărilor mentale în ariile rurale

22
sunt contradictorii. Un studiu efectuat de Probst, Laditka, Moore, Harun, Powell și Baxley,
arată cum tocmai aceste zone rurale sunt mult mai afect ate și predispuse la depresie, în
urma evaluării unui eșantion reprezentativ de 30.801 adulți cu vârste de peste 18 ani
(Probst, Laditka, Moore, Harun, Powell, Baxley, 2006). Se pare totuși ca locuitorii din
zonele rurale sunt mult mai predispuse la experi mentarea circumstanțelor, condițiilor și
comportamentelor care provoacă și înrăutățesc sănătatea, și astfel, cres și nivelul depresiei.
Acestea includ o mai mare probabilitate a raportării sănătății precare, inactivității psihice,
consum de alcool consider abil și puține vizite la medicul dentist. Există o probabilitate mai
mare ca locuitorii din zonele rurale să locuiasă în sărăcie față de locuitorii din zonele
urbane.
Cât privește îngrijirea medicală din zonele rurale, se pare că și aceasta este
deficitară . În majoritatea zonelor rurale aceste servicii sunt puse la dispoziție de medici
generaliști; 2 sau chiar 5 medici care practică într -un oraș mic sunt generaliști, astfel că
locuitorii din mediul rural au de obicei un acces mai limitat la îngrijirea medic ală primară,
la specialiști, la tehnologiile medicale de ultimă oră, și la alte servicii medicale și sociale
decât locuitorii din mediul urban. Se înțelege de aici, că poate fi dificil de obținut îngrijire
medicală specializată și în ceea ce privește depre sia pent ru persoanele din zonele rurale
(Herman, 2004).
Alte studii anterioare în ceea ce privește diferențele geografice au evidențiat
rezulta te mixte. Atât NCS cât și NCS -R (The National Comorbidity Survey -Kessler and
Walters) au găsit că nu există diferențe în răspândirea depresiei între mediile urbane și cele
rurale, în timp ce în Canada rezultatele demonstrează o răspândire mai scăzută în mediile
rurale.
Multe studii asupra diferențelor între mediul urban și cel rural, în ce ea ce privește
tulburarile mentale, au fost efectuate pentru a identifica factorii de risc și cauzele sociale ale
afecțiunilor mentale. În trecut, aceste studii implicau adesea echipe din diverse domenii
care au luat în considerare atât variabile psihiatri ce cât și variabile sociale și culturale. În
ziua de astăzi, astfel de studii sunt efectuate, mai mult, datorită îngrijorării serviciilor de
sănătate mintală asupra posibilei neconcordanței în furnizarea de servicii între mediile

23
rurale și cele urbane, pre cum și aspura organizării regionale în ceea ce privește sistemul
sanitar, acestea reprezentând o ingrijorare la nivel european.
Majoritatea studiilor au concluzionat o răspândire mai mare a tulburărilor mintale,
in special depresie, in zonele urbane. Rezul tatele au fost atribuite mai multor factori: in
primul rând, declinul relatiilor între membrii comunitătii si izolarea socială in orașe; in al
doilea rând, nivelul mai ridicat de stres produs de sarcinile casnice, servici, căsătorie,
creșterea copilului și securitatea, combinate cu resurse inadecvate de a face față stresului
vieții urbane și nivelului crescut de ostilitate al acesteia (Marsella,1992). ;in al treilea rând,
un nivel mai ridicat de sărăcie concentrat în marile orașe;in al patrulea rând, integra rea
socială scăzută și izolare socială, în combinație cu dezintegrarea socioculturală (inclusiv
cea maritală și cea familială), care limitează conexiunile sociale. În plus, migrația din
mediul rural în cel urban, ce implică factori de stres și resurse pent ru a face față migrației,
precum și schimbările culturale, poate juca un rol important in dezvoltatea tulburărilor
afective. ( Brown, Prudo, 1981).
Mai multe anchete ample asupra sănătătii mintale a populației adulte in America si
Canada au evaluat diferenț ele între mediul rural și cel urban. ECA ( Epidemiologic
Catchment Area Study) a dezvaluit că locuitorii din mediul urban au o predispoziție mai
mare spre episoade depresive majore decâ t locuitorii mediului rural. Într-un studiu efectuat
în Quebec, utilizâ nd criteriile DSM -III, s-a descoperit un alt punct destul de diferit a
răspândiri depresiei majore în mediul urban și cel rural. Studiul a sugerat că ac eastă
diferenț ă este atribuită în mare parte femeilor si bărbaților ș omeri care nu au partener.
Cercetarea a reușit de altfel să diferențieze trei nivele de diversitate urbană ș i rurală în
răspândirea depresiei: o metropolă ( Montreal); un orăș el mic de provincie (Rimouski),
unde nivelul depresiei a fost cel mai scăzut; și o zonă rurală ( în apropier e de Rimouski).
Aceste descoperiri subliniază importanța modului în care sunt definite noțiunile de mediu
urban și rural. Studiul Sterling ( Murphy, 1994) a susținut teoria conform căreia proporția
tulburărilor psihiatrice este mai scazută în mediul rura l și în societățiile mai restrânse.
Totuși, un studiu efectuat in zona metropolitană din Edmonton a descoperit o răspândire
scăzuta a depresiei majore în comparație cu studiul Stirling. Mai mult decât atât, cercetările
efectuate de către National Comorbidi ty, pe o perioadă de doisprezece luni, nu au găsit

24
diferențe între zonele metropolitane, orașele mici și zonele rurale în ceea ce privește
răspândirea depresiei.De asemenea nu s -au descopreit diferențe semnificative in studii
efectuate în Taipei, Taiwan si Seoul, Korea ( Blazer, George, Landerman, Pennybaker,
Melviile, Woodbury, 1985 ) .
Timp de două decenii, in Marea Britanie, cercetătorii au colectat date despre
depresie asupra femeilor din două zone diferite; u n grup care locuia î n suburbia Londrei și
încă două grupuri care erau situate în Scoția pe două insule, diferite, una din ele având un
mic orașel. Rezultatele arată o descreștere semnificativă a depresiei asociată cu traiul în
mediul rural.În plus, câțiva factori de mediu, specifici pentru fiecare eșantion, s -au dovedit
a prezice în mare parte varianța. Mai recent, 2 din 3 studii efectuate la nivel n ațional în
Marea Britanie au comparat morbiditatea psihiatrică în mediile urbane și rurale.
Diferența răspândirii depresiei între mediul urban si cel rural reprezintă un interes
major pentru cercetători din întreaga lume, facându -se numeroase studii și ob ținându -se,
după cum am văzut anterior, rezultate care fie considerau mediul urban un factor
determinant al depresiei, fie cel rural.
Un alt studiu efectuat in Canada, pe o perioadă de 12 luni, cu scopul de a determina
diferențele dintre mediul rural si ce l urban asupra răspândirii episoadelor depresive majore,
si mai mult, de a determina dacă participanții din cele două medii difera în ceea ce privește
nivelul depresiei din punctul de vedere al simptomelor si serviciilor de îngrijire mentală
puse la dispoz ițtie.
Indivizii care locuiesc într -un mediu urbanizat pot fi predispuși la un nivel mai
ridicat al depresiei față de cei din zonele rurale datorită declinului relațiilor intersociale și a
izolării sociale ( Wirth, 1938; Dohrenwed and Dohrenweed, 1974; Muller, 1981 ). Studiile
ce investighează diferența depresiei dintre mediul rural si cel urban sunt foarte importante
deorece deosebire nivelul de servicii sanitar e reprezintă preocupare frecventă în numeroase
tări. Rezultatele unor astfel de studii sunt esențiale pentru servicile de sănatate și educație și
pentru a întelege etimologia depresiei. Rata mai mare ale tulburărilor mentale in zonele
urbane mai extinse se poate datora stilului de viața mai alert si factorilor de stres mai
accentuați ( Toffler, 1970 ) și concentrația mai mare a săraciei din orașe (Harpham

25
1994). Wirth sugerează ca urbanizarea duce la o diferențiere și separare între aspectele
pprofesionale, familiale și recreaționale ale vieții, având ca rezultat retragerea sociala
(Wirth, 1938).

26

2. METODOLOGIA CERCETĂRII

2.1 Obiective
În stiudiul prezent se urmăreste indentificarea influențelor sociale in depresie. Pe
parcursul cercetării situația va fi abordată din punctual de vedere al culturii și a diferențelor
între mediul urban și cel rural.

2.2 Ipoteze
Ipoteza acestei cercetări este că indivizii din mediul urban sunt mai predispuși spre
episoade depresive față de cei din mediul rural. Luând in considerare factorii culturali si
mediul de proveniență a persoanelor testate.

2.3 Metoda
2.3.1 Participanți

Subectii sunt un număr de 30 persoane cu tulburari ale starilor afective, din cadrul
Spitalului de Psihiatrie Alexandru Obregia din București, 26 femei si 4 bărbati cu vârsta
cuprinsă între 30 și 70 de ani (Media= 43), din care 15 de proveniență din mediul rural și 15
din mediul urban .

27
2.3.2 Instrumente

Instrumentul utilizat în prelevarea datelor și informațiilor cu privire la starea
mentală a subiecților este chestionarul CAQ. Chestionarul CAQ a fost conceput de Samuel
Krug Institute for Personality and Ability Testing from Ilinois, California (Krug et all,
2000a) pornind de la forma A a chestionarului Cattel, la care a adãugat 144 de itemi grupati
în 12 scale clinice. Etalonarea si stabilirea validitãtii acestuia s -a fãcut pe un lot alcãtuit din
210 bolnavi psihici si 300 normali – prin raportare comparativã la MMPI – frecvent utilizat
în clinica psihiatricã – motiv pentru care a fost considerat cel mai în mãsurã „sablon”
pentru descrierea tabloului de personalitate al unui pacient psihiatric.
FACTORII CLINICI :

Factorul D1 = Hipocondria
Indivizii cu scoruri inalte sint deprimati si preocupati de disfunctiile organismului,
acuzele fiind nespecifice. Acesta este unul din factorii majori care contribuie la depresia de
ordin secundar. Este mai frecvent intilnit la femei decit la b arbati. De asemenea, femeile
nevrotice si schizofrenii tind sa aiba un scor mai inalt comparativ cu barbatii.
Desi trecut in analiza de fata ca primul factor de depresie, el apare tot atit de bine si
in MMPI ca factor independent. Dar in afara legaturii p uternice cu scala 1 din MMPI,
coreleaza inalt cu scalele 2, 7 si 0.
Factorul D2 = Depresia suicidara
Itemul continind acest factor se centreaza asupra gindurilor de autodistrugere.
Scorurile inalte ale indivizilor demonstreaza ca sint dezgustati de viata, aceasta devenind
goala si lipsita de sens; se gindesc la moarte ca la o alternativa viabila in prezent pentru o
situatie fara iesire. Altfel spus, au ajuns la “capatul podului”. Impreuna cu D1 si D5 este
unul din cei mai putenici constituienti ai factorulu i de depresie de ordin secund. Scorurile
pe D2 sint foarte inalte in schizofrenii si depresia reziduala a acesteia, dar nu atit de

28
crescute in nevroza anxioasa. De asemenea exista scoruri inalte si in alte depresii primare
sau in tipurile de personalitate pasiv -agresiva si anti -sociala.
Corelatia intre D2 si scala MMPI -F este mai inalta decit corelatia cu oricare dintre
scalele clinice ale MMPI -ului. Alte corelatii puternice cu MMPI sint cu scalele 7, 1, 8, 0.
Un scor extrem de inalt la scala D2 nu este pr in el insusi predictiv pentru o tentativa
suicidara, atita timp cit profilul este jos pentru D3. Cind in mod simultan apar valori
superioare ale factorilor D2 si D3 riscul creste in mod substantial putind fi considerat un
important semn clinic.
Factorul D3 = Agitatia
Corelatiile MMPI – CAQ sugereaza o legatura intre scorurile pe aceasta scala si ce a
fost original gindit ca un sindrom hipomaniacal. Indivizi cu scoruri inalte afirma ca le plac
activitati aventuroase in care isi pot testa sansa. Ei sint cauta tori de “senzatii tari”; sub
aceasta suprafata se poate ascunde dorinta de moarte sub forma disimulata a aventurii si a
riscului. Acest lucru ar putea explica observatia lui Eber cu privire la tentativele de suicid.
Desi aceasta dimensiune a aparut de prim a data in studiile asupra depresiei fiind indexata
aici drept D3, studii ulterioare au incercat sa o localizeze printre factorii depresiei de ordin
secundar, dar aceasta tentativa a fost lipsita de succes, conexiunea fiind negativa. In cazul
D3, mai mult d ecit in oricare din cele 12 scale patologice CAQ atit scorurile joase cit si cele
inalte reprezinta deviatii clinice semnificative de la normal, intrucit apare un scor anormal
de jos la nevrotici, alcoolici si schizofreni si semnificativ de inalt la narcom ani si
personalitati antisociale.
Factorul D4 = Depresie anxioasa
Desi poate exista tendinta de a confunda aceasta dimensiune cu anxietatea analiza
acestui factorului arata ca aceasta este o forma distincta de patternurile anxietatii de ordin
secundar fii nd unul din cei trei constituienti ai patternului depresiv.
Indivizii cu scoruri inalte se descriu ca neindeminatici in manevrarea lucrurilor. Ei
viseaza despre intimplari primejdioase, le lipseste autoincrederea, arareori vorbesc tare sau
spun ceea ce gindesc. Sint confuzi si incapabili sa faca fata unor cereri su bite.

29
Scoruri inalte se gasesc la nevrotici, alcoolici si schizofreni neparanoizi.
In raport cu MMPI, cea mai mare asociere o are cu scala 0 si 7.

Factorul D5 = Depresia cu energie scazuta
Este unul din cei 3 factori majori ai depresiei de ordin secund. Indivizii cu scoruri
inalte raporteaza sentimente de tristete, insomnie si fatigabilitate matinala. Au putina
placere de viata si se simt in permanenta cu un elan vital scazut.
Scoruri inalte au barbatii alcoolici si femeile narcomane, dar si cele schizof rene. De
asemenea depresivii de tip nevrotic.
In raport cu MMPI cea mai inalta corelatie este cu scala F, iar din punct de vedere al
frecventei coreleaza cel mai bine cu scala 0, 7, 2, 1, 8.
Cind D5 si D1 sint ridicate si in special cind lipsesc alte devi atii extreme ale
celorlalte scale ce masoara depresia, experienta sugereaza ca individul trebuie sa primeasca
o completa evaluare medicala
Factorul D6 = Vina si resentimentul
Acest aspect al depresiei este asociat cu impresia de a fi facut ceva de neiertat si este
trait drept cel mai cumplit lucru posibil. Indivizi cu scoruri inalte raporteaza sentimente de
vina, se scoala noaptea gindind la ce -au facut rau in timpul zilei, sint autocritici si tind sa se
blameze cind ceva merge prost; au cosmaruri in care s e simt parasiti de ceilalti.
Scoruri inalte se gasesc la alcoolici, narcomani, in tulburarile de comportament.
D6 se gaseste la nivel inalt si asociat altor factori patologici ca in atitudinile pasivi –
agresivi. In raport cu MMPI cea mai mare corelatie este negativa cu scala K, aceasta
reprezentind mai degraba o prabusire a sistemului individual de ego -aparare. Fata de alte
scale din CAQ cea mai mare corelare este cu factorul O. La amindoi factorii vina si
autodeprecierea sint trasaturi importante dar resent imentul este mai proeminent in D6 decit
in O.

30
Factorul D7 = Plictiseala si retragerea
Aceasta dimensiune este caracterizata de 2 trasaturi: sentimentul ca viata este lipsita
de sens si tendinta la retragere sociala.
Indivizi cu scoruri inalte simt ca sint deprimati si ca este inutil sa -si doreasca sa
interactioneze cu alti oameni. Se simt fericiti singuri departe de lume.
Grupul cu scorul cel mai inalt pe aceasta dimensiune este al schizofrenilor si al
narcomanilor. Desi contribuie in mai mica masura ca f actor al depresiei de ordin secund
totusi el contribuie in directie negativa ca factor de extroversie de ordin secundar. Fata de
MMPI, cea mai mare corelatie este cu scala 0 si mai putin cu scala 2. Aceasta ultima
corelatie nu este atit de inalta ca cea cu scala MMPI F.

2.3.3 Procedura

Chestionarele au fost completate in cadrul spitatului psihiatric Alexandr u Obregia.
Subiecț ilor le -a fost prezentată metodologia de completare a chestionarul cât si scopul
cercetării, aceștia dând u-și acordul pentru participare; subiec ții au completat chestionarul
CAQ fiind însoțiți de studentul -cercetător.

2.3.4 Design experimental

Variabile independente: apartenența la med iul urban sau cel rural, influen ța
culturala, influența sociala si familială.
Variabile dependente: nivelul depresiei .

31

3. REZULTATE

Unui grup format din 30 de persoane (din care 15 de proveniență din mediul rural și
15 din mediul urban) sănătoase din punct de vedere psihic – lipsite de antecedente
psihiatrice și care nu au urmat niciun fel de program terapeut ic, având vârsta cuprinsă între
30 și 70 de ani (Media= 43, SD=14,30), i -a fost aplicat chestionarul CAQ. Din acesta au
fost extrași și înregistrați itemii ce constituie indicatori ai depresiei (D1, D2, D3, D4, D5,
D6, D7)
Datorită numărului scăzut de subi ecți, datele au fost prelucrate utilizând teste
neparametrice.

32

În cazul indicatorului D1, scala de hipocondrie, grupul din mediul urban a obținut o
valori curpinse între 12 și 23 de puncte (Media= 18,27 , SD= 3,08) în timp ce grupul din
mediul rural a obținut valori curpinse în intervalul 11 -21 (Media= 13,93, SD= 2,54).

33

34

În cazul factorului D2, cuantificând tendințele suicidale și autodistructive dar și
dezgustul față de viață, grupul din mediul urban a acumulat între 7 și 17 puncte (Media=
12,87, SD=3,26) pe când grupul din mediul rural a obținut valori de la 5 la 13 puncte
(Media= 8,80, SD=2,48).

35

36

Factorul D3, reprezentând agitația, dorința de a se angaja în activități periculoase și
de a trăi senzații tari, a fost înregistrat pentru grupul din mediul urban ca fiind cuprins între
6 și 15 puncte (Media=10,40, SD=3,28) și pentru grupul din mediul rural ca fiind cuprins
între 9 și 14 puncte (Media=10,47, SD=1,70).

37

38

Depresia anxioasă (D4), caracterizată în general prin neîndemânare, lipsa încrederii
în sine și tonul scăzut al vocii, a fost luat valori între 8 și 19 (M=14,40, SD=3,29) pentru
grupul provenit din mediul urban și între 7 și 16 (M=12,53, SD=1,99) pentru grupul din
mediul r ural.

39

40

Factorul D5 – Depresie cu energie scăzută, manifestându -se prin tistețe, insomnie și
fatigabilitatea matinală ridicată, a fost înregistrat între valorile 7 și 23 (Media=15,60,
SD=4,25) pentru grupul urban și între valorile 7 și 18 (Media=12, 80, SD=3,46) pentru
grupul provenind din mediul rural.

41

42

Vina și resentimentul – factorul D6, caracterizat prin senzația că individul a făcut
ceva de neiertat, a luat valori în cazul grupului din mediul urban între 7 și 23
(Media=14,87, SD=6,15) și între 9 și 19 (Media= 12,87, SD=3,02) pentru grupul din
mediul rural.

43

44

Indicatorul D7 (Plictiseala și retragerea) a fost cuantificat drept având valori între 8
și 23 (Media=17,53, SD=4,54) pentru grupul din mediul urban și între 6 și 17
(Media=10,93, SD=3,08) pentru grupul din mediul rural.

D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7
Mann -Whitney U 28,500 35,500 106,000 56,500 66,500 85,000 29,000
Wilcoxon W 148,500 155,500 226,000 176,500 186,500 205,000 149,000
Z -3,506 -3,219 -,273 -2,358 -1,940 -1,153 -3,483
Asymp. Sig. (2 -tailed) ,000 ,001 ,785 ,018 ,052 ,249 ,000
Exact Sig. [2*(1 -tailed Sig.)] ,000b ,001b ,806b ,019b ,056b ,267b ,000b

45
Aplicarea testului Man -Whitney în cazul celor șapte parametrii a relevat o diferență
semnificativă din punct de vedere statistic între grupurile examinate la nivelul
Hipocondrieri – D1 (p<0,0005), D2 – Depresia suicidară (p=0,001), D4 – Depresia
anxioasă (p=0,019) și scalei de Plictiseală și Retragere – D7 (p<0,0005). Mărimea efectului
a fost medie în cazurile preze ntate anterior (r=0,64, r=0,58, r=0,43, r=0,63). Pentru factorii
D3, D5 și D6 nu s -au găsit diferențe semnificative din punct de vedere statistic (p=0,80,
p=0,056 și respectiv p=0,26). În cazurile indicatorilor D3 și D6, mărimea efectului a fost
mică (r=0, 04 și r=0,21) iar în cazul Depresiei cu energie scăzută, mărimea efectului a fost
mică spre medie (r=0,35).
Interpretare, concluzii și direcții viitoare
În cazul hipocondriei, datele colectate indică faptul că participanții ce provin din
mediul urban tind să fie mai preocupați de disfuncțiile organismului lor, acuzând elemente
nespecifice, față de participanții ce provin din mediul rural. Acest lucru este ușor explicabil
dacă ținem cont de condițiile de mediu, în mediul urban orice durere este prezentată u rgent
doctorului pe când în mediul rural acestea sunt adesea lăsate să treacă de la sine, în absența
simptomelor grave desigur. Igiena este un alt factor ce poate explica situația dată: avem
cazul rural unde spălarea mâinilor este mai rar întâlnită – probl ema bolilor fiind mai des
discutată în mediul urban.
Depresia suicidară a fost relevată ca fiind semnificativ statistic mai mare în rândul
participanților ce provin din mediul urban. Studii viitoare ar putea investiga diferența
depresiei suicidare în rân dul diverselor categorii sociale din mediul rural (e.g. fermieri,
agricultori, birocrați) pentru a determina dacă abundența muncii fizice determină scăderea
acestui parametru. Este de asemenea necesar să investigăm cazul a două localități rurale,
una aflat ă în proximitatea unei uzine sau a unei șosele des circulate (prezența poluării
aerului și poluării fonice) și a unei localități aflată la depărtare de această sursă. Un alt
studiu interesant ar putea viza varianța acestui parametru cadrul categoriilor cu diverse
forme de educație din mediul rural (e.g. liceu terminat, liceu neterminat, facultate) pentru a
elimina și acest ultim factor pe care noi îl presupunem drept fiind mediator (i.e. nivelul
educației).

46
La nivelul factorului Agitație nu s -au descoperit diferențe semnificativ statistice
între cele două grupuri – demonstrând relativitatea percepției umane. Fiecare individ își
percepe viața drept fiind agitată, mai ales în absența unui termen absolut de comparație.
Depresia anxioasă a fost indicată de căt re testul Man -Whitney ca fiind semnificativ
mai mare în cazul participanților din mediul citadin. Este un indiciu posibil înspre ideea
conform căreia oamenii din mediul rural tind să își considere și să trăiască viața mai
aventuroasă, însă acestea sunt doa r ipoteze bune pentru un studiu viitor.
Vina și sentimentul de vinovăție nu diferă semnificativ statistic între cele două
grupuri – indicând relativitatea problemelor individului.
La fel ca și în cazul indicatorului D4 (Depresia anxioasă), indicatorul D7 –
Plictiseală și retragere, a fost descoperit ca fiind semnificativ mai mare în rândul
participanților ce aparțin mediului urban. Acest fapt adaugă putere speculației formulate la
nivelul D4, însă poate fi corelată și cu multitudinea de activități fizice enunțate la D2,
nepermițând instalarea plictisului.

47
4. CONCLUZII

Concluzia generală a studiului este că participanții din mediul urban tind să prezinte
un nivel mai ridicat al depresiei decât participanții din mediul rural. Anumite cauze au fost
detaliate anterior însă sunt necesare cercetări adiționale pentru a confirma sau infirma
aceste speculații. Astfel, a cest studiu s -ar putea reface pe un eșantion mai mare tot din
punctul de vedere al diferențelor intre mediul urban și cel rural, dar totoda tă se mai pot
studia difențe de gen, de vârstă, de statut marital, si mai important maniera în care acestea
corelează.
După cum am văzut în paragrafele anterioare, este greu de stabilit cine este mai
afectat de depresie, mai ales când considerăm mediul de proveniență drept cauză principal.
Această dificultate reiese din multitudinea de factori care influențează, direct sau indirect
mediul, dar și datorită acelor factori care se reflectă strict asupra persoanei afectate. Astfel,
„Depresia a devenit cea mai frecventă suferință mintală la nivel de comunitate. Un studiu
desfășurat de către Organizația Mondială a Sănătății a atestat faptul că depresia afectează
circa 121 de mi lioane de persoane de pe întregul mapamond. Se estimează ca anual, 3 -15 %
din populația generală prezintă un episod depresiv, dintre care 0,4 – 5 % sunt episoade
depresive severe. În Europa , din 1000 de adulți, 58 prezintă tulburare depresivă majoră (
adica 33,4 milioane de persoane). Toate aceste cifre îngrijorătoare au făcut ca depresia să
devină în acest moment una dintre cele mai studiate afecțiuni psihice.” (Dr. Augustin
Cupsa, Medic specialist Neurologie).
Statisticile sunt așadar îngrijorătoare de ac eea se impune continua atenționare a
cetățenilor din toate mediile să respecte anumite metode de prevenire a depresiei. Este de
datoria fiecărui om de a -și lua măsurile de prevenire necesare, de a se informa și a face
consultații psihologice periodice pent ru a se asigura de buna funcționare a stării me ntale.
De asemenea, este de datoria fiecărui psiholog și psihiatru de a trage semnale de alarmă
asupra iminenței bolii.

48

Pentru a demera astfel de programe de informare a cetațenilor sunt necesare studii cu
privire la importanța unui consult general la psiholog și cât de des ar trebui acesta efectuat
pentru a depista posibilele predispoziții pentru anumite tulburări afective . O simplă căutare
pe internet ne arată, totuși, că astfel de programe au fost demarate. Spre exemplu, pe 11
septembrie 2009 a fost demarată Campania de informare „Depresia si Anxietate”, având
drept scop principal dezvoltatea programelor de formare și tra ining care îmbunătățesc,
întrețin și optimizează sănătatea mentală și echilibrul psihic.
Viitorul este incert, nesigur și dur câteodată. Azi ne putem simți ca și cum am
întreaga lume este a noastră, iar mâine ne putem confrunta cu senzația pierderii contr olului,
cu sentimente de nemulțumire și incapacitate. Este de preferat să ne păstrăm acel echilibru
interior, acea motivație de a continua să trăiești și să te adaptezi la mediu și la provocările
lui.

49
Bibliografie:

Abbey Antonia, Abramis David J., Caplan Robert D., (1985). Effects Of Different
Sources Of Social Support And Social Conflict On Emotional Well -Being. Basic And
Applied Social Psychology, 1985.
Atkinson, D.R., și Gim, R. (1989). Asian -American cultural identity and atttitudes
toword mental health services. Journal of consunseling psyhology, vol 36, pp. 209 -212.
Blezer D., George LK., Landerman R., Pennybacker M., Melville ML., Woodbury M.
Psychiatric disorders:a rural/urban copari son. Arch Gen Psychiatry 1985.
Broadhead, J., și M. Abas. ( 1998). Life Events, Difficulties and Depression Amondst
Women an Urban Setting. Social Pyschological Medicine, vol 28, pp. 25 -38.
Brown George W.( 2002) Social Roles, Context And Evolution In The Origins Of
Depression, Journal Of Health And Social Behavior 2002, Vol. 43 (september): 255 –
276
Brown GW., Prudo R. Psychiatric disorder in a rural and an urban
population:Aetiology og depression. Psychol Med, 1981.
Catalano R, Dooley CD. Economic predictors of depressed mood and stressful life
events in a metropolitan community. J Health Soc Behav. 1977; vol. 18, pp. 292 -307.
Constantin T., (2004), Memoria autobiografică; definirea sau redefinirea propriei vieți ,
Editura Institutului European , Iaș i.
Diagnostic and Statistical Manual of Manual of Mental Disorders , Fourth Edition
Retrieved: http://books.google.ro/book s?id=3SQrtpnHb9MC&printsec=frontcover&sour
ce=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false
Dohernwend B.P., Dohrenwend B.S., ( 1974 ). Psychatric disores in urban setting. In:
Caplan G (ed) American handbook of psychiatry. Basic Book Inc., New York, Vol 2:
Child and Adolescent Psychiatry: Sociocultural and Community Psychiatry, pp 424 –
449.

50
Dr. Cupsa Augustin, Medic specialist Neurologie. Depresia , Centrul Medical de
Diagnostic și Tratament “Dr. Victor Babeș”.
Dr.Jiji. T.S. Social Worker, SCTIMST(2011). The Soci al Stigma Of Depressio n
Eales, M.J. ( 1988 ). Depression and Anxiety in Unemployed Men. Psychological
Medicine, vol. 18, pp. 35 -45.
Fortney J. Rost K. and Zhang M, 1999 . The Impact of Geographic Accessibility on the
Intensity and Quality of Depression Tre atment . Medical Care , vol. 37, pp, 884 -893.
Harman JS, Edlund MJ, Fortney JC, 2004. Disparities in the adequacy of depression
treatment in the United States . Psychiatr Serv. ; vol. 55, pp.1379 -1385.
Harpham T., (1994). Urbanization and mental health in developing countries: a
research role for social scientists, public health professionals, and social psychiatrists .
Soc Sci Med, Vol. 39. pp 233 –245
Hedaya Robert J., (Ianuarie, 23, 2009), The Cultural Contex Of Depression
Kessler Ronald C., Walters Elle n. The National Comorbidity Survey , Chapter 14.
Harvard Medical School. Retrieved from:
http://www.google.ro/books?hl=en&lr=&id=er6Vf8hEHP8C&oi=fnd&pg=PA343&dq=the+natio
nal+comorbidity+survey&ots=40Lw541HO5&sig=qjrk0Shb0hb97bxLFKMB5a –
uLBM&redir_esc=y#v=onepage&q=the%20n ational%20comorbidity%20survey&f=false
Kessler, R.C., C.B. Nelson, J.McGonagle, M. Swartz, și D.G. blazer. (1996).
Comorbidity of DSm -III Major Depression Disorder in the General Population: Results
from the US National Comorbidity Survey. British Jornal of Psychatry, vol 38, pp. 17 –
30.
LaRocco, J., M., House , J:S., și French, J.R.P.,Jr. (1980). Social support, Occupational
stress, and Health. Jornal of Health and Social Behavior, vol. 21, pp. 202 -218.
Marsella AJ., (1992). Urbanization and mental disorder s: an overview of theory and
research, and recommendations for interventions and research .Mental Health
Division,World Health Organization,Geneva.

51
McCulloch, A. (2001) Ward -level deprivation and individual social and economic
outcomes in the British Househ old Panel Study . Environment and Planning, vol. 33, pp.
667-684.
Middleton N., Gunnell D., Frankel S., (2003). Urban -rural Differences in suicide
trends in young adults: Englend and Wales, 1981 -1998. Social Science and Medicine,
Vol. 57, pp. 1183 -1194.
Mueller D., (1981) The current status of urban/rural differencesin psychosocial
disorder: anemerging trend of depression. J Nerv Ment Dis, vol. 69, pp 18 –27
Murphy Jane M. (1994). The Stirling County Study:Then and Now . Vol. 6, Nr.4, pp.
329-348.
Nemade Rashmi, Ph.D., Reiss Staats Natalie, Ph.D., Dombeck Mark, Ph.D. (
Spetembrie, 19, 2007). Sociology Of Depression – Effects Of Culture.
Probst Janice C., Laditka Sarah B., Moore Charity G., Harum Nusrat, Powel Paige,
Baxley Elizabeth G. (2006). Rural -Urban Differences in Depression Prevalence:
Implications for Family Medicine , Vol 38, No. 9, pp 653 -660.
Radloff, L.S. (1977), the CED -D Scale: A self – report depression scoale of research in
the general populatin. Applied Psychological Measurment, vol.1 , pp. 385 -401.
Sounredson, T. Heynes, R. Si Landford, I.H. (1998). Urban -rural variations in suicides
and undetermined deaths in England and Wales. Journal of Public Health Medicine,
vol.20, pp. 261 -267.
Sundquist K., Frank G., Sundquist J. (2004). Urbanisa tion and incidence of psychosis
and depression. Follow -up study of 4.4 milion women and men in Sweden. British
Journal of Psychiatry. Vol.184, pp. 293 -298.
Toffler A. (1970) Future Shock . Bantam,New York
Wainwright,N.W. J. & Surtees, P.G. (2003) Places, pe ople, and their physical
andmental functional health . Journal of Epidemiology and Community Health,vol. 58,
pp. 333 -339.
Wirth L., (1938), Urbanism as a way of life . Am J Sociol, vol. 44, pp 3 –24.

52

ANEXE

CAQ – Forma standard
Partea 1 .

1. Cunosc instructiunile acestui test si imi sint clare in minte
a/ da b/ nici da, nici nu c/ nu
2. Sint gata sa raspund la fiecare intrebare in modul cel mai adevarat
a/ da b/ nici da, nici nu c/ nu
3. Mi -as dori sa am o casa:
a/ intr -un loc aglomerat b/ ceva intermediar c/ intr -un loc singuratic
4. Imi gasesc destula energie pentru a face fata dificultatilor
a/ intotdeauna b/ in general c/ rareori
5. Ma simt putin nervos in preajma animalelor salbatice, chiar daca acestea sint in cus ti
bine asigurate
a/ da, adevarat b/ nici adevarat, nici fals c/ nu, fals
6. Nu -mi place sa am de -a face cu oameni care ma critica, si cu ideile lor
a/ da, nu -mi place b/ citeodata c/ nu, imi place
7.Imi place sa fac remarci inteligente si sarcastice altora atunci cind eu consider ca acestia
le merita
a/ in general b/ citeodata c/ niciodata
8. Prefer muzica clasica fata de cea populara
a/ adevarat b/ nici adevarat, nici fals c/ fals
9. Daca as vedea copii vecinilor batindu -se:
a/ i-as lasa in pace b/ nu stiu ce -as face c/ as discuta cu ei
10. In situatiile in care merg intr -o societate:
a/ sint gata sa ies in evidenta b/ urmez o cale de mijloc c/ prefer sa nu ma
evidentiez
11. Ar fi mai interesant sa fiu:
a/ inginer constructo r b/ nu stiu c/ scriitor de piese de teatru
12. Mai degraba m -as opri cu placere pe strada sa privesc un artist pictind decit sa ascult
niste oameni care se cearta
a/ adevarat b/ nu stiu c/ fals
13. Accept sa am de -a face si cu oameni inginfati
a/ da b/ asa si asa c/ nu
14. Poti intotdeauna sa -ti dai seama dupa fata unui om cind nu este cinstit
a/ da b/ asa si asa c/ nu
15. Ar fi foarte bine ca toata lumea sa aibe vacante lungi si sa se bucure de ele
a/ da, sint de acord b/ nu stiu c/ nu sint de acord
16. Mai degraba mi -as lua un serviciu nesigur dar cu posibilitati mari de cistig decit unul

53
sigur si cu salarii mici
a/ da b/ nu stiu c/ nu
17. Vorbesc despre sentimentele mele:
a/ numai daca este necesar b/ o varianta de mijloc c/ oricind numai sa am ocazia
18. Citeodata am senzatia unei vagi primejdii sau a unei frici nemotivate
a/da b/ asa si asa c/ nu
19. Cind sint criticat fara motiv:
a/ nu am sentimente de vinovatie b/ asa si asa c/ totusi, ma simt putin vinovat
20. B anii pot cumpara orice
a/ da b/ nu stiu c/ nu
21. Deciziile mele sint luate in functie de:
a/ sentimente b/ in egala masura de sentimente si ratiune
c/ ratiune

22. Majoritatea oamenilor ar fi mai multumiti daca ar trai la fel ca prietenii lor si ar face
aceleasi lucruri ca acestia
a/ da b/ asa si asa c/ nu
23. Citeodata ma simt mirat si am o senzatie ciudata atunci cind ma uit in oglinda
a/ da b/ nu stiu c/ nu
24. Cind vorbesc imi place sa:
a/ spun lucrurile exact asa cum imi vin i n minte b/ adopt o varianta de mijloc
c/ imi organizez mai intii gindurile
25. Cind ceva ma face furios, gasesc imediat si repede altceva care sa ma linisteasca
a/ da b/ asa si asa c/ nu
26. Daca as fi platit la fel si as munci acelasi numar de ore mi s-ar parea mai interesant sa
fiu:
a/ timplar sau bucatar b/ nu stiu c/ chelner intr -un restaurant
bun
27. Consider ca sint bun pentru:
a/ citeva servicii b/ mai multe servicii c/ pentru foarte multe servicii
28. Asa cum lopata se asociaza cu sapat ul, cutitul de bucatarie se asociaza cu ceva:
a/ ascutit b/ taios c/ intepator
29. Citeodata nu pot adormi deoarece o idee imi tot umbla prin minte
a/ adevarat b/ nu stiu c/ fals
30. In viata imi ating intotdeauna scopurile pe care mi le propun
a/ da b/ nu stiu c/ fals
31. O lege depasita ar trebui sa fie schimbata
a/ numai dupa lungi discutii b/ ceva intermediar c/ imediat
32. Nu ma simt bine daca lucrez la un proiect ale carui actiuni ii afecteaza pe altii intr -o
maniera rapida
a/ da, ade varat b/ asa si asa c/ fals
33. Majoritatea celor din jurul meu m -ar caracteriza drept o persoana amuzanta
a/ da b/ nu stiu c/ nu
34. Cind vad in jurul meu oameni indolenti si dezordonati
a/ ii accept b/ asa si asa c/ sint dezgustat si
plictisit

54
35. Nu ma simt bine cind devin deodata centrul atentiei intr -un grup
a/ da b/ asa si asa c/ nu
36. Sint intotdeauna fericit cind ma altur unui grup care petrece sau cind particip la
manifestatii publice
a/ da b/ asa si asa c/ nu
37. La s coala mi -a placut mai mult
a/ muzica b/ nu stiu c/ lucrul manual si
atelierul
38. Cind mi se da o treaba de rezolvat daca deciziile mele nu sint urmate demisionez
a/ da b/ cite odata c/ nu
39. Pentru parinti este mai important ca:
a/ isi ajute copii sa -si dezvolte afectiunea b/ ceva intermediar
c/ sa-si invete copii cu sa -si controleze emotiile
40. La o sarcina ce trebuie rezolvata in grup:
a/ as incerca sa imbunatatesc conditiile de lucru b/ ceva intermediar
c/ as supraveghea la respectarea regulilor si as tine evidenta
41. Simt nevoia ca in orice moment sa fiu angajat intr -o activitate fizica
a/ da b/ asa si asa c/ nu
42. Prefer sa am de -a face cu lume plicticoasa decit cu indivizi necivilizati
a/ da b/ asa si asa c/ nu
43. Ma simt foarte prost cind sint criticat in public
a/ adevarat b/ asa si asa c/ fals
44. Cind sint chemat de sef:
a/ consider acest lucru drept o sansa pentr a -i cere ceva b/ nici asa nici asa
c/ ma tem ca am facut ceva gresit
45. Lumea are nevoie de:
a/ cetateni solizi si integri b/ nu stiu
c/ indivizi idealisti cu planuri pentru o lume mai buna
46. Sint intotdeauna atent la incercarile de propaganda ale articolelor pe care le citesc
a/ da b/ nu stiu c/ nu
47. Ca adolescent am participat in scoala la activitati sportive:
a/ ocazional b/ destul de des c/ foarte des
48. Imi mentin intotdeauna camera ordonata cu lucrurile puse in locuri bine stiute
a/ da b/ nu stiu c/ nu
49. Citeodata am o stare de nervozi tate cind ma gindesc la ceea ce s -a intimplat in ziua
respectiva
a/ da b/ asa si asa c/ nu
50. Citeodata ma indoiesc ca oamenii cu care vorbesc sint intr -adevar interesati de ceea ce
spun
a/ da b/ asa si asa c/ nu
51. Daca as avea de ales as dori sa fiu:
a/ padurar b/ nu stiu c/ profesor de liceu
52. Pentru sarbatori si aniversari mi -ar place sa fac:
a/ cadouri personale b/ nu stiu c/ as avea sentimentul ca irosesc
banii
53. Tot asa cum as folosi termenul “obosit” pentru “munca” a s folisi cuvintul “mindru”

55
pentru
a/ zimbet b/ succes c/ fericire
54. Care din urmatoarele notiuni este diferita de celelalte:
a/ luminare b/ luna c/ lumina electrica
55. Prietenii m -au parasit:
a/ foarte greu b/ citeodata c/ foarte usor
56. Am anumite calitati cu care ma consider categoric superior majoritatii oamenilor
a/ da b/ nu stiu c/ nu
57. Cind sint suparat incerc sa -mi stapinesc sentimentele in face celorlalti
a/ adevarat b/ asa si asa c/ fals
58. Imi place sa ies la un spectacol
a/ mai des decit odata pe saptamina b/ cam odata pe saptamina
c/ mai rar de odata pe saptamina
59. Consider ca a te manifesta liber este mai important decit a respecta bunele maiere si
legea
a./ adevarat b/ nu stiu c/ fals
60. Am tendinta safiu ascultator fata de superiori
a/ da b/ asa si asa c/ nu
61. Mi se pare dificil sa ma adresez unui grup mare
a/ da b/ asa si asa c/ nu
62. Am o buna orientare cind sint intr -un loc necunoscut
a/ da b/ asa si asa c/ nu
63. Daca am enervat foarte tare pe cineva
a/ incerc sa -l calmez b/ nu stiu c/ devin si eu nervos
64. Cind citesc in ziar o stire neadevarata mai degraba uti acest lucru decit sa simt nevoia sa
ripostez
a/ adevarat b/ nu stiu c/ fals
65. Am tend inta sa uit ceea ce este neimportant cu ar fi de exemplu numele de strazi sau
magazine
a/ da b/ asa si asa c/ nu

66. Mi -ar place sa fiu medic veterinar, sa vindec boli si sa fac chirurgie pe animale
a/ da b/ asa si asa c/ nu
67. Maninc cu pl acere orice mincare fara a -i acorda o atentie deosebita, cum fac alti oameni
a/ adevarat b/ nu stiu c/ fals
68. Citeodata nu ma simt intr -o stare sufleteasca tocmai buna pentru a ma vedea cu altii
a/ foarte rar b/ asa si asa c/ adesea
69. Oamenii imi spun ca -mi tradez emotia sau nervozitatea prin voce si comportament
a/ da b/ asa si asa c/ nu
70. Ca adolescent, atuci cind aveam opinii diferite fata de parintii mei, de obicei:
a/ imi pastram propriile opinii b/ asa si asa
c/ le acceptam autoritate
71. Mai degraba mi -ar place sa lucrez singur la locul de munca decit impreuna cu altcineva
a/ da b/ nu stiu c/ nu
72. Prefer sa -mi petrec o viata linistita cum vreau eu decit sa fiu admirat pentru realizarile
mele

56
a/ adevarat b/ nu stiu c/ fals
73. Ma simt matur in majoritatea lucrurilor
a/ adevarat b/ nu stiu c/ fals
74. Ma simt mai degraba nemultumit decit ajutat de criticile binevoitoare ale altora
a/ adesea b/ ocazional c/ niciodata
75. Sint intotdeauna capabil sa-mi stapinesc sentimentele
a/ da b/ asa si asa c/ nu
76. Daca as realiza o inventie as prefera sa;
a/ o pastrez pentru laborator b/ nu stiu c/ sa o vind
77. As folosi “surpriza” pentru “straniu” si “frica” pentru:
a/ curaj b/ anxietate c/ teribil
78. Care din urmatoarele fractii nu apartin aceleiasi categorii cu celelalte:
a/ 3/7 b/ 3/9 c/ 3/11
79. Anumiti oameni par sa ma ignore sau sa ma evite desi eu nu stiu de ce
a/ adevarat b/ incert c/ fals
80. Oamenii nu se poarte cu mine atit de bine cit consider eu ca as merita
a/ adesea b/ ocazional c/ niciodata
81. Ma dezgusta folosirea unui limbaj vulgar chiar daca nu sint intr -un grup mixt de barbati
si femei
a/ da b/ asa si asa c/ nu
82. Cu siguranta am mai putini prieteni decit majoritatea oamenilor
a/ da b/ asa si asa c/ nu
83. Nu -mi place sa fiu undeva unde putina lume vorbeste cu mine
a/ adevarat b/ nu stiu c/ fals
84. Citeodata altii ma considera neglijent chiar daca gindesc ca sint agreabil
a/ da b/ asa si asa c/ nu
85. Citeodata am avut trac in diverse situatii sociale
a/ adesea b/ ocazional c/ rareori
86. Cind sint intr -un grup mic sint multumit sa asist si sa -i las pe altii sa vorbeasca
a/ da b/ asa si asa c/ nu
87. Pr efer sa citesc:
a/ literatura realista (militara, politica) b/ nu stiu
c/ un roman sensibil, imaginativ
88. Cind o persoana autoritara incearca “sa ma impinga sa fac ceva” fac exact opusul
a/ da b/ asa si asa c/ nu
89. Sefii sau cei din familie intotdeauna ma considera vinovat numai cind motivul este real
a/ adevarat b/ asa si asa c/ fals

90. Pe strada sau in magazine nu imi place sa fiu privit de altii
a/ da b/ asa si asa c/ nu
91. Intr -o calatorie lunga as prefera sa:
a/ citesc c eva interesant si profund b/ nu stiu
c/ sa-mi petrec timpul conversind cu un coleg de drum
92. In situatii ce pot eveni periculoase las la o parte calmul si politetea si devin impulsiv
a/ da b/ asa si asa c/ nu
93. Daca cunoscutii se poarta uri t cu mine si -mi arata ca nu ma plac

57
a/ nu ma deranjeaza b/ asa si asa c/ ma fac sa sufar
94. Nu ma simt bine daca sint laudat sau mi se fac complimente
a/ da b/ asa si asa c/ nu
95. Mi -ar place mai mult o slujba cu:
a/ un salariu fix si sigur b/ ceva intemediar
c/ un salariu mare, pe care sa -l cistig trebuind sa demonstrez in mod normal ca -l merit
96. Ca sa fiu informat imi place:
a/ sa discut problemele cu altii b/ ceva intemediar
c/ sa ma bazez pe stirile publice mass -media
97. Imi place sa fiu activ in manifestari sociale, comitete de lucru etc.
a/ da b/ asa si asa c/ nu
98. Pentru a rezolva o sarcina nu sint multumit decit dacase acorda atentia cuvenita si
detaliilor
a/ adevarat b/ asa si asa c/ fals
99. Chiar si mici incidente ocazionale ma irita prea mult
a/ da b/ asa si asa c/ nu
100. Dorm intotdeauna foarte bine fara sa vorbesc sau sa umblu in somn
a/ da b/ asa si asa c/ nu
101. Ar fi mai interesant sa am un serviciu in care:
a/ sa vorbesc cu clientii b/ ceva intermediar
c/ sa fac contabilitate si sa tin evidenta
102. As folosi “dimensiune” pentru “lungime” si “necinste” pentru:
a/ inchisoare b/ pacat c/ furt
103. AB este pentru dc precum SR este pentru:
a/ qp b/ pq c/ tu
104. Cind oamenii nu sint intelegatori, eu:
a/ stau linistit b/ nu stiu c/ ii dispretuiesc
105. Daca oamenii vorbesc tare in timp ce eu ascult muzica;
a/ ascult in continuare fara sa ma afecteza b/ asa si asa
c/ ma supara faptul ca -mi strica bucuria
106. Gindesc ca pot fi caracterizat drept:
a/ politicos si linistit b/ ceva intermediar c/ puternic
107. Imi indeplinesc indatoririle sociale numai cind este nevoie. altfel stau deoparte
a/ da b/ nu stiu c/ nu
108. A fi prevazator si a astepta putin de la viata este mai bine decit a astepta marea fericire
legata de succes
a/ adevarat b/ nu stiu c/ fals
109. Gindindu -ma la dificultatile mincii mele:
a/ incerc sa -mi planific treaba b/ ceva intemediar
b/ presupun ca le pot stapini cind apar
110. Intr -o adunare mi se pare usor sa ma integrez printre oameni
a/ adevarat b/ nu stiu c/ fals
111. In general eu sint cel solicitat cind este nevoie de putina diplomatie si persuatiune
pentru a -i face pe altii s a colaboreze
a/ da b/ asa si asa c/ nu
112. Ar fi mai interesant sa:

58
a/ lucrez ca asistent social b/ nu stiu c/ sa fiu un inginer
prodigios
113. Atunci cind sint sigur ca cineva este nedrept sau egoist il demasc chiar daca aceasta
produce nemultumire
a/ da b/ asa si asa c/ nu
114. Citeodata fa remarci stupide in gluma pentru a -i soca pe altii si a le vedea reactiile
a/ da b/ asa si asa c/ nu
115. M -as bucura sa fiu critic de teatru, concert, opera
a/ da b/ nu stiu c/ nu
116. Cind trebuie sa stau linistit la o intilnire, simt intotdeauna nevoia sa ma misc
a/ adevarat b/ nu stiu c/ fals
117. Daca cineva imi spune ceva gresit, imi spum mie insumi:
a/ acest individ este un micinos b/ asa si asa
c/ aceasta persoa na este dezinformata
118. Cind fac ceva rau simt o pedeapsa ce va veni
a/ adesea b/ ocazional c/ niciodata
119. Ideea ca boala poate fi provocata nu numai de cauze fizice ci si psihice este
exagerata
a/ da b/ asa si asa c/ nu
120. Fastul si luxul din ceremonii ar trebui sa fie pastrate
a/ da b/ asa si asa c/ nu
121. Ma deranjeaza daca oamenii gindesc ca sint prea neconventional si cu conceptii
invechite
a/ foarte mult b/ asa si asa c/ deloc
122. Pentru a construi ceva as lucra mai degraba:
a/ intr -o echipa b/ nu stiu c/ de unul singur
123. Am momente cind imi este grau sa -mi infring sentimentele de autocompatimire
a/ adesea b/ ocazional c/ niciodata
124. Adesea ma supar pe oameni prea repede
a/ da b/ asa si asa c/ nu
125. Pot sa -mi schimb vechile obiceiuri intotdeauna fara dificultate si fara a reveni la ele
a/ da b/ asa si asa c/ nu
126. Daca as avea acelasi cistig as prefera sa:
a/ sa fiu avocat b/ nu stiu c/ sa fiu navigator sau
pilot
127. Asa cu m “mai bine” se asociaza cu “cel mai rau”, “mai incet” se asociaza cu:
a/ repede b/ cel mai bun c/ cel mai repede
128. Care din urmatoarele semne ar trebui sa fir primul dupa sfirsitul rindului de litere:
xooooxxoooxxx?
a/ oxxx b/ ooxx c/ xooo
129. Cind a sosit momentul pentru ceva planuit si asteptat cite odata nu ma simt in stare sa –
l fac
a/ adevarat b/ asa si asa c/ fals
130. Pot lucra atent multe lucruri fara sa fiu deranjat daca altii fac multa galagie in jurul
meu
a/ da b/ asa si asa c/ nu

59
131. Mi se intimpla sa spun strainilor lucruri imortante pentru mine, indiferent daca ei ma
intreaba sau nu despre ele
a/ da b/ asa si asa c/ nu
132. Imi petrec mult timp liber vorbind cu prietenii despre evenimente sociale pla cute
petrecute in trecut
a/ da b/ asa si asa c/ nu
133. Imi place sa fac lucruri doasr din amuzament
a/ da b/ asa si asa c/ nu
134. Mi se pare ca aspectul unei camere dezordonateeste foarte neplacut
a/ da b/ asa si asa c/ nu
135. Ma consider o persoana foarte sociabila, dornica de a iesi la petreceri
a/ da b/ asa si asa c/ nu
136. In relatiile cu ceilalti:
a/ imi exteriorizez emotiile b/ asa si asa c/ imi pastrez emotiile pentru
mine
137. Imi place muzica
a/ zgomotoasa b/ cava intermediar c/ emotionala si sentimentala
138. Admir mai degraba frumusetea unui poem decit o pusca bine lucrata
a/ da b/ nu stiu c/ nu
139. Daca am facut o remarca pertinenta ce a trecut neobservata:
a/ las lucrurile asa b/ o varianta de mijloc
c/ le dau celorlalti sansa sa o mai auda odata
140. Mi -ar place sa lucrez ca gardian intr -o inchisoare
a/ da b/ nu stiu c/ nu
141. Ar trebui sa fim atenti la legaturile cu strainii avind in vedere pericolele de infectii
etc.
a/ da b/ nu stiu c/ nu
142. In calatoriile in strainatate mai degraba as face un tur organizat decit sa -mi planific
singur locurile pe care sa le vizitez
a/ da b/ asa si asa c/ nu
143. Sint considerat pe drept cuvint ca o persoana aproape realizata
a/ da b/ nu stiu c/ nu
144. Daca oamenii profita de prietenia mea , uit acest lucru si nu -mi creeaza resentimente
a/ adevarat b/ nu stiu c/ fals
145. Daca se iveste un conflict de idei intre membrii grupului la care particip si eu imi place
sa;
a/ exite un invingator b/ o varianta de mijloc
c/ imi doresc sa se planeze conflictul
146. Imi place sa imi planific actiunile de unul singur fara sugestii si intreruperi din partea
altora
a/ da b/ asa si asa c/ nu
147. Imi las citeodata actiunile sa fie dominate de sentimente de gelozie
a/ da b/ asa si asa c/ nu
148. Cred cu fermitate “ca este sef chiar daca nu are intotdeauna dreptate”
a/ da b/ nu stiu c/ nu
149. Ma simt tensionat cind ma gindesc la toate lucrurile pe care le am de facut

60
a/ da b/ citeodata c/ nu
150. Daca oamenii imi dau sugestii atunci cind joc un joc, nu ma supar
a/ adevarat b/ nu stiu c/ fals
151. Ar fi mai interesant sa fiu:
a/ artist b/ nu stiu c/ o secretara
152. Care din urmatoarele cuvinte nu apartine aceluiasi grup ca si celelalte:
a/ oricare b/ citeva c/ cele mai multe
153. Asa cu “flacara” se asociaza cu “caldura”, tot asa “trandafirul” se asociaza cu:
a/ spin b/ petale rosii c/ esenta
154. Am vise cu imagine care imi deranjeaza somnul:
a/ adesea b/ ocazional c/ niciodata
155. Intre o viata obisnuita si succes merita totusi incercata aumarea riscului
a/ da b/ asa si asa c/ nu
156. Imi place ati t de mult sa stiu ce are de facut grupul incit in mod natural devin cel ce
comanda
a/ da b/ asa si asa c/ nu
157. M -as imbraca mai degraba in haine obisnuite, decit intr -un stil personal si frapant
a/ adevarat b/ nu stiu c/ fals
158. Mi se pare mai interesant sa -mi petrec o seara cu un hobby linistit decit sa particip la o
petrecere plina de viata
a/ adevarat b/ nu stiu c/ fals
159. Nu accept sugestiile bine venite de la altii chiar daca stiu ca nu ar trebui s -o fac
a/ ocazional b/ foar te rar c/ niciodata
160. In orice decid decid imi fac o datorie in a ma raporta la regulile de bine si rau
a/ da b/ asa si asa1 c/ nu
161. Nu -mi place ca cineva sa se uite la mine cind lucrez
a/ da b/ asa si asa c/ nu
162. Intrucit nu este intotdeauna posibil ca lucrurile sa fie facute prin metode rezonabile
este citeodata necesar sa fie folosita forta
a/ adevarat b/ asa si asa c/ fals
163. La scoala am preferat
a/ limba materna b/ nu stiu c/ matematica
164. Am fost cite odata der anjat de oameni cara ma vorbeau de rau pe la spate fara nici un
fel de motiv
a/ da b/ nu stiu c/ nu
165. Atunci cind vorbesti cu oameni traditionalisti:
a/ este interesant si ai de invatat o multime de lucruri b/ asa si asa
c/ ma supara deoarec e obiceiurile sint lipsite de profunzime si justete
166. Anumite lucruri ma supara atit de tare incit prefer sa nu vorbesc despre ele
a/ da b/ asa si asa c/ nu
167. In educatie, cel mai important lucru este:
a/ sa-i dai copilului multa afectiune b/ o varianta intermediara
c/ sa il faci sa invete deprinderi si atitudini valoroase
168. Oamenii ma considera o persoana solida, de netulburat de suisurile si coborisurile
vietii
a/ da b/ asa si asa c/ nu

61
169. Consider ca societatea ar trebui s a se conduca dupa ratiune lasind deoparte traditiile si
obiceiurile vechi
a/ da b/ asa si asa c/ nu
170. Consider ca este mai important in lumea moderna sa se rezolve
a/ problema moralitatii b/ nu stiu c/ problemele politice
171. Invat mai bine :
a/ citind o carte bine scrisa b/ asa si asa c/ participind la o discutie de
grup
172. Imi place mai degraba sa -mi urmez calea decit sa actionez dupa legi stabilite
a/ adevarat b/ nu stiu c/ fals
173. Imi place sa astept pina cind sint s igur ca ceea ce spun este corect decit sa avansez un
argument
a/ intotdeauna b/ in general c/ numai daca este
posibil
174. Citeodata lucruri marunte ma calca pe nervi intr -un mod insuportabil, chiar daca
realizez ca sint neimportante
a/ da b/ asa si asa c/ nu
175. Rar spun lucruri la inspiratia de moment, pe care sa le regret foarte tare
a/ adevarat b/ nu stiu c/ fals
176. Daca mi s -ar cere sa lucrez pentru o opera de caritate:
a/ as accepta b/ nu stiu c/ as spune politicos ca sint pr ea
ocupat
177. Care din urmatoarele cuvinte nu apartine acestei categorii:
a/ larg b/ zig -zag c/ drept
178. Asa cum “curind” poate fi asociat cu “niciodata”, tot asa “aproape” poate fi asociat
cu:
a/ aici b/ departe c/ in alta parte
179. Daca fac intimplator o greseala sociala jenanta pot imediat sa o uit
a/ da b/ asa si asa c/ nu
180. Sint cunoscu ca o persoana care intotdeauna isi face probelem din orice
a/ da b/ asa si asa c/ nu
181. Gindesc ca este mai bine daca arat:
a/ verva in timpul intrecerilor b/ nu stiu c/ toleranta fata de dorintele
celorlalti
182. Sint considerata o persoana foarte entuziasta
a/ da b/ asa si asa c/ nu
183. Imi place o munca ce -mi ofera varietate, schimbari si calatorii, chiar da ca presupune si
un oarecare pericol
a/ da b/ asa si asa c/ nu
184. Sint o persoana foarte stricta, insistind ca lucrurile sa se faca corect
a/ adevarat b/ asa si asa c/ fals
185. Imi place sa fac lucruri care cer constiinciozitate si indemina re
a/ da b/ asa si asa c/ nu
186. Sint un tip energic vesnic ocupat
a/ da b/ nu stiu c/ nu
187. Sint sigur ca nu sint intrebari pe care le -am ocolit sau carora sa nu le fi raspuns in mod

62
corect
a/ da b/ nu stiu c/ nu

CAQ Partea a II-a

1. Zilele astea gindesc repede si bine
a/ da, aproape intotdeauna b/ citeodata c/ foarte rar
2. Ma simt in forma si fericit
a/ aproape intotdeauna b/ citeodata c/ foarte rar
3. Niciodata nu ma simt teribil de plictisit si dezgustat
a/ adevarat b/ nesigur c/ fals
4. Devin fara odihna si deprimat daca nu gasesc ceva interesant
a/ des b/ citeodata c/ niciodata
5. Zgomotele ma trezesc chiar si din somnul cel mai adinc
a/ da, des b/ citeodata c/ nu, foarte rar
6. Ma simt neindem inatic si imi tremura mina in minuirea lucrurilor
a/ aproape intotdeauna b/ citeodata c/ rar
7. Am chef de treaba
a/ aproape intotdeauna b/ citeodata c/ foarte rar
8. Ma simt singur si mizerabil
a/ da, tot timpul b/ citeodata c/ nu, foarte rar
9. Nu ma deranjeaza sentimentele de vinovatie
a/ adevarat b/ nesigur c/ fals, ma deranjeaza
10. Le spun oamenilor ce stupide si lipsite de sens sint superstitiile si nu -mi pasa ce cred
despre mine
a/ da b/ asa si asa c/ nu
11. Stiu destul de bine ce merita sa fac in viata
a/ adevarat b/ ma abtin c/ fals
12. Citeodata chiar am simtit ca cineva a incercat sa ma otraveasca
a/ adevarat b/ nesigur c/ fals
13. Imi scade moralul si nu pot sa ies din starea asta
a/ des b/ citeodata c/ niciodata
14. Nu ma deranjeaza daca oamenii glumesc pe seama mea si -mi spun ca sint “o figura”
a/ adevarat b/ nesigur c/ fals, ma deranjeaza
15. Citeodata imi dau seama ca trebuie sa vorbesc foarte rar ca si cum ar trebui sa astept sa
vina cuvintel la mine
a/ adevarat b/ nesigur c/ fals
16. Nu trebuie sa verific des pentru a ma asigura ca am facut bine lucrurile marunte
a/ adevarat b/ intermediar c/ fals, trebuie sa verific
17. Citeodata idei si cuvinte simple si neimportante mi se invirt in minte multe zile
a/ des b/ citeodata c/ foarte rar
18. Nu ma consider extrem de emotiv incit nu mi se pare potrivit sa am grija de mine
a/ des b/ citeodata c/ nu ma simt niciodata astfel
19. Citeodata simt ca nu ma mai tin nervii

63
a/ adevarat b/ nesigur c/ fals
20. Nu pot face fataa activitatilor fizice fiindca nu ma simt bine
a/ aproape tot timpul b/ citeodata c/ rar
21. Mai sint multe lucruri in viata de care sint interesat
a/ adevarat b/ nesigur c/ fals

64
Curriculum Vitae Academic

Informații personale

Nume/ Prenume Dumitrescu Adrian
Email Well_go_dreaming@yahoo.com
Naționalitate română
Data nașterii 13.12.1990
Educație – 2010 -2013 – Facultatea de Psihologie și
Științele Educației Str. Panduri nr. 90,
București (România), Specializarea:
Psihologie
– 2005 -2009 – Colegiul Tehnic Petru
Maior, Bucure ști, matematică –
informatică intensiv

Principalele activități

13.05.2011 -15.05.2011 Participarea în cadrul C onferinței
Naționale de Psihologie Experimentală
aplicată, București.pentru realizarea și
prezentarea, împreună cu Toader Gabriela,
Tudorancea Diana și Costin Serban, a
lucrării ,,Studiu privind efectul
energizantelor asupra timpului de
reacție ”