Domeniul de master: Științe ale Comunicării [614554]

1
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Științe ale Comunicării
Domeniul de master: Științe ale Comunicării
Specializarea Comunicare, Relații Publice și Media Digitală
(interdisciplinar cu inginerie electronică și telecomunicații)

Lucrare de disertație

Conducător Științific
Ș.l. dr. ing. Muguraș MOCOFAN

Candidat: [anonimizat]

2017

2

MEDIA DIGITALĂ ȘI MANUALUL DE
IDENTIFI CARE VIZUALĂ AL
ORGANIZAȚIILOR
Studiu de caz: Manua lul de identitate 7m

3
Cuprins

Prefață ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 5
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 6
Capitolul I – Media digitală ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 7
1.1. Definirea conceptului ………………………….. ………………………….. ………………………… 7
1.2. Conținutul digital ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 8
1.3. Unelte digitale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 9
1.3.1. Blog -ul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 10
1.3.2. Paginile web ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 10
1.3.3. Rețelele sociale ………………………….. ………………………….. ………………………… 11
1.4. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 11
Capitolul II – Manualul de identificare al organizațiilor ca parte a identității vizuale 12
2.1. Definirea conceptului de identitate ………………………….. ………………………….. ……….. 12
2.2. Manualul de identitate ………………………….. ………………………….. ………………………… 15
2.3. Structura unui manual de identitate vizuală ………………………….. ………………………… 16
2.3.1. Elemente generale ………………………….. ………………………….. ……………………….. 16
2.3.2. Semnătura vizuală ………………………….. ………………………….. ……………………….. 17
2.3.2.1. Elemente de identitate vizuală ………………………….. ………………………….. ….. 17
2.3.2.2. Tipografia ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 18
2.3.2.3. Culorile ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 19
2.3.3. Aplicații ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 19
2.4. Conluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 20
Studiu de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 21
4.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 21

4
4.2. Analiza de conținut ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 21
4.2.1. Analiza pe etape a manua lului de identitate Skype ………………………….. ……….. 22
4.2.2. Analiza pe etape a manualului de identitate Facebook ………………………….. ….. 22
4.3. Interpretarea analizei de connți nut ………………………….. ………………………….. ………… 23
4.4. Exemplu practic de manual de identitate ………………………….. ………………………….. .. 25
Concluzii finale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 46
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 50

5

Prefață

Oamenilor li se prezintă zilnic o serie de produse/servicii, sunt supuși tot mai mult
diferitelor mesaje publicitare, m otiv pentru care au devenit tot mai selectivi. Fiecare are o
categorie sau mai multe categorii de produse/servicii pe care le preferă, iar motivul pentru
care s -a produs acest lucru este datorat efortului organizațiilor în ceea ce privește modul de
prezentare al acestora. În acest sen s mă refer la modul de prezentare al produsului, la
ambalaj, la culori le utulizate, la tonul vocii, al tipul de abordare ales. Toate aceste aspecte
formează sistemul de identitate al organizației sau al produsului și sunt acele elemente care
determină publicul să poziționeze produsul superior concurenței sau c hiar să îl recunoască
atunci când este pus față în față cu unul dintre acestea. Astfel, organizațiile trebuie să acorde
o importanță majoră sistemului de identitatea vizuală nu doar pentru a atrage clienții și a -i
fideliza, dar și pentru a reduce erorile d e utiliare a numelui companiei și a elementelor care
o reprezintă.
Consider că subiecul abordat este unul interesant și de actualitate, mai ales pentru că
mediul digital este în continuă dezvoltare și suntem conectați zilnic cu acesta, iar modul în
care n e prezentăm indiferent că vorbim de mediul tradițional sau de cel virtual este
important, prima impresie fiind cea care contează cel mai mult.
Motivul pentru care am ales să abordez acest subiect, respectiv manualul de
identificare vizuală al oganizațiilo r îl reprezintă dorința de a afla ce se află în spatelele
întregului sistem de identitate, care sunt element ele importante care îl compun, fără de care
nu ar fi complet și util, dar și ce anume poate face pentru o organizație.
Doresc să îi mulțumesc p rin acestă cale domnului profesor Mocofan Muguraș care
s-a ocupat de mine, m -a ajutat și m -a îndrumat în timpul consultațiilor.

6

Introducere

Oamenii acordă o foarte m are importanță elemntelor de identitate ale unei
organizații, acesta fiind primul contact, de aceea orgzanizațiile trebuie să lucreze la
dezvoltarea unui sistem de identitatea complex, dar trebuie să își adapteze toate
instrumentele și la mediul digital care s -a dezvoltat de -a lungul anilor tot mai mult și a
devenit preferat de majorita tea categoriilor de public. Un sistem de identitate vizuală bine
realizat ajută publicul să identifice un produ s/serviciu/organizaț ie de la primul contact cu
oricare dintre elementele de identitate, de accea este important să existe o linie pe care
organiz ația să o urmeze atunci când vine vorba de crearea și distribuirea acestor elemente,
astfel înc ât publicul să nu fie indus în eroare.
Lucrarea de față va fi împărțită în două mari capitole: partea teoretică și partea
practică, fiecare dintre ele fiind împ ărțite la rândul lor tot în două părți. În partea teoretică
mă voi axa în prima parte pe definirea conceput ului de media digitală, urmând ca în a doua
parte să aflu cât mai multe despre sistemul de identitate al unei organizații, care sunt
elementele care îl compun și cum pot fi introduse într -un manual care să explice modul lor
de utilizare.
În cadrul studiului de ca z voi realiza mai întâi o analiz ă comparativă între două
manuale de ident itate cu același specific, resp ectiv oferirea de servicii în mediul digital. În
acest sens voi realiza o analiză pas cu pas al elementelor importante care fac un manual d e
identitate vizuală să fie cât mai explicit, iar spre final voi inc lude toate aceste elemente într –
o grilă de analiză care mă va ajuta la formularea con cluziilor. Pe baza cercetării bibliografice
și a rezultatelor obținute în urma analizei comparative voi realiza pas cu pas un manual de
identitate pentru compania 7m.

7

Capitolul I – Media digital ă

În primul capitol al ac estei lucrări mi -am propus să a flu cât mai multe detalii despre
conceptul de media digitală, de aceea pentru început voi extrage o serie de definiții ale
termenului, iar mai apoi voi încerca să aflu care sunt tipurile de con ținut digital, cine poate
crea un astfel de conținut și prin ce mijloace, respectiv care sunt unel tele utilizate.
1.1. Definirea conceptului
Secolul în care ne aflăm este caracterizat de dezvoltare rapidă și continuă, fapt care
a dus la utilizarea în număr larg a mediului virtual. Acesta a redus comunicarea față în față
care cu timpul a fost înlocuită de calculator și s -a configurat ca un mijloc eficient preferat de
oameni pentru a comunica sau pentru a face schimb de conținut digital. Definiția termenului
de media digitală nu este suficient de clară deși ne lovim zilnic de acest domeniu. Media
digitală, după cum îi spune și numele poate fi definită ca ansamblul format din toate tipurile
de comunicare realizate prin intermediul platformelor digitale, dar cuprinde și totalitatea
documentelor create și distribuite online. Pr intre aceste documente se numără fișiere de
diferite formate precum jpeg, mp3, pdf, etc. Termenul poate fi considerat a fi orice informație
creată, distribuită și/sau accesată pr in intermediul mediului online. În definirea domeniului
au fost urmate două ma ri direcții care au ajutat la cât mai multe păreri în ceea ce privește
înțelesul termenului de media digitală:
a. Media digitală se referă la diverse elemente audio, video, photo care au suferit modificări,
elemente care au fost digital compresate. Procesu l de codificare implică „convertirea
elementelor audio, video, foto în conținut digital precum Windows Media file care mai apoi
poate fi ușor manipulat și distribuit online” (sursa: http://technet.microsoft.com/en –
us/library/what -is-digital -media -2, accesat la 20.03.2017). Documentele sunt accesate
utilizând diverse suporturi electronice precum calculatoare, console video, proiectoare,
televiziune, radio, telefoane și multe a ltele. Motivul pentru care oamenii accesează aceste
documente este pur din curiozitate, în scop comercial sau de divertisment.

8
b. Media digitală poate fi considerată o combinație de elemente video, audio, foto distribuite
prin intermediul mediului digital . Și în această direcție au fost formulate mai multe păreri
referitoare la sensul termenului.
– „Media Digitală este orice media care este electronică” (sursa:
http://www.optimum7.com/internet -marketing/sem/what -is-digital -media -and-how-can-it-
benefit -you-in-marketing.html , accesat la 20.03.2017). Printre tipurile de media se numără:
imaginile, conținutul audio, video și textual.
– „Media digitală se referă la orice informație care a fost creată și distribuită mai
degraba virtual decât prin mijloace tradiționale” . Media digitală se referă și la modul în
care un document a fost creat și duplicat. În acest sens de cele mai multe ori în multiplicarea
unui fișier digital ne bazăm pe inteligența calculatorului de a realiza o copie identică cu
fișierul inițial. Acest proces duce la definirea a două caracteristici a conceptului de media
digitală, mai exact portabilitatea și conservarea fi șierelor (Ryan, M., L., Emson, L.,
Robertson, B.,J, 2014:110).
1.2. Conținutul digital
În definirea term enului de media digitală s -a ajuns și la numirea altui termen asociat,
mai exact conținutul digital. Acesta se referă la toate tipurile de conținut care po t fi accesate
sau distribuit e prin intermediul internetului
(sursa: http://www.econtentmag.com/Articles/Reso urces/Defining -EContent/What -is
Digital-Content -79501.htm , accesat la 12.02.2017).
Au fost date multe răspunsuri în ceea ce privește stabilirea elementelor care
constituie conținut digital, dar și în ceea ce privește persoana care îl poate realiza și distribui.
Astfel, a fost elaborată o listă de 50 de exemple de conținut digital, dar pr intre cele mai
utilizate se numără:
– O postare pe Facebook sau pe Twitter
– O postare pe blog
– Un videoclip
– Un document video sau audio
– Un ghid
– Un interviu
– Biografii
– Un profil (al unei persoane, companii)
– O prezentare
– Testimoniale

9
– E-books
– Un jurnal
– Jocurile
– Un grafic
– Studiile de caz
(sursa: http://adamvincenzini.com/2011/01/what -is-digital -content -50-examples -to-
start.html, accesat la 05.06.2017)
Timothy Garrand (2006:57) afirmă că în ceea ce privește persoana/persoanele care
pot realiza un astfel de conținut r ăspunsul este foarte simplu: oricine. Deși termenul ne duce
cu gândul la ceva complicat care poate fi realizat doar de perso ane calificate, conținutul
digital ne înconjoară zilnic fără să ne dăm seama și oricine a realizat cel putin o dat ă un astfel
de con ținut. Cu toate acestea, mai tre buie specificat faptul că acesta este creat de anumite
perso ane în funcție de contextu l existent. De exemplu dacă se dorește crearea de conținut
digital pentru o firmă sau companiei, cel care îl redactează nu poate fi un ama tor ci trebuie
să fie un profesionist. Nu întotdeauna contextul este unul formal, de accea oricine poate crea
un astel de conținut digital fără să își dea seama. Este vorba de postările pe Facebook sau
comentariile dintre prieteni care sunt redactate fără ca cel din spatele calculatorului să aibă
vreo pregătire anterioară. Astfel, orice activitate în mediul virtual, de la o postare pe
Facebook la o prezentare sau la o postare pe blogul personal poate fi considerată o creare a
unui conținut digital. În cazu l în care situația este formală, echipa care contribuie la crearea
conținutului trebuie obligatoriu să fie creată din persoane specializate. Printre acestea se
poate număra:
– Scriitorul
– Designer -ul
– Managerul de proiect
– Programatorul
– Fotograful
– Regizorul
– Actorii
1.3. Unelte digitale
Am descoperit înțelesul termenului de media digitală, dar și ce anume este un
conținut digital și cine îl realizează, dar foarte important este și modul în care acesta est e
realizat. În acest sens au apărut discuții referitoare l a uneltele media digitală. Aici putem
vorbi de programe care ajută la producerea unor vectori digital i, iar printre cele mai

10
cunoscute se află programul Photoshop și Illustrator (Chapman, N., Chapman J., 2007:192).
Acestea două sunt mijloace prin care se p ote realiza conținutul digital, dar unelte digitale pot
fi considerate și platformele pe care este publicat acest conținut. Aanarav Saaren și Mike
Raffensperger (2011:20) numesc blo g-ul, paginile web și rețelele sociale ca fiind trei
principale unelte util izate pentru distribuire fișierelor digitale.
1.3.1. Blog-ul
Blog -ul poate fi considerat ca fiind un site gratuit care permite utili zatorului să creeze
și să distribuie conținut dint r-un anumit domeniu. De cele mai multe ori în cadrul unui blog
apare pre zentat un singur domeniu, dar există și excepț ii în care specificul blogului nu poate
fi definit întrucât sunt prezentate mai multe concepte aparținând unor domenii diferite.
Astfel, în func ție de caracterist icile blogului, de identitatea autorului, pot fi identificare o
serie de categorii:
– narative în care sunt relatate experiențe de zi cu zi
– utilitare în care utilizatorul preia informații audio și video fără să realizeze vreo
modificare
– profesionale în care sunt prezentate elmente de interes dint r-un an umit domeniu
profesional
1.3.2. Paginile web
Paginile web, inițial considerate ca fiind un mijloc de prezentare și creștere a
notorietății, s -au transformat în platforme electronice utilizate pentru a crea o identitate a
organizației, pentru a prezenta pr odusele și serviciile acest eia sau chiar ca mijloc de
comunicare între membri ce o formează. Pagina web a ajuns cu timpul să fie utlizată și ca o
carte de vizit ă disponibilă pentru cei utilizați, drept urmare ca un mijloc de promovare și
atragere de clien ți noi. Prin intermediul paginilor web, companiile pot satisface nevoia de
comunicare atât a publicurilor interne cât și a celor externe și permite actualizarea și
modificarea informațiilor cuprinse într -un timp relativ scurt și cu costuri reduse față de m edia
tradițională. Leon Gray (2014:6) explică faptul că î n ceea ce privește structura unui site,
opțiunile sunt diverse dar indiferent de tipul site -ului (profesional sau personal), secțiunile
care nu trebuie să lipsească sunt:
– Produsele/serviciile: publ icul trebuie să afle care este specificul companiei și care
sunt produsele/serviciile puse la dispozoție
– Contact: informațiile care ghidează publicul
– Terstimonialele: informațiile de care publicul are nevoie pentru a trece la etapa de
achiziție

11
Astfel, pr intre caracteristicile paginilor web se numără:
– Interactivitatea
– Actualizarea
– Arhitectura și designul
– Organizarea informațiilor
1.3.3. Rețelele sociale
Rețelele sociale reprezintă platforme de comunicare online care permit utilizat orilor
să își împărtășea scă experiențele și interesele. Majoritatea rețelelor sociale sunt construite
pe un cadru specific care include profilul, prietenii, postările, grupurile, dar și un set de
instrumente care diferențiază rețeaua și constituie elemente de atracție pentru publ ic. În mod
profesional, o astfel de reț ea socială poate ajuta la promo varea serviciilor sau chiar la
simplificarea procesului de comunicare cu publicul, rețelele sociale fiind caracterizate de un
tip de comunicare bidirecțională (Marcia , A., L., 2011: 7).
1.4 Concluzii
Odată cu trecerea timpului s -a conf igurat o nouă generație, respectiv generația care
pune tot mai mult accent pe mediul online, pe prezența în acest mediu, motiv pentru care
comunicarea față în față s -a redus tot mai mult, iar majoritatea oa menilor preferă mediul
digital și nu cel tradițional. Astfel, s -a dezvoltat un nou concept care poartă numele de media
digitală. Încercările de a defini acest nou termen au fost numeroase și au ajutat la explicarea
acestuia. Media digitală constă în proces ul de creare și distribuirea informațiilor în mediul
digital utilizând diverse metode și tehnici specifice ace stui mediu. În jurul acestui concept
de media digitală se află și tipurile de informații care constituie parte a con ținutului digital,
dar și pers oanele care le pot crea. Conținutul digital este alcătuit din orice informație, elem ent
care a fost creat sau distribuit prin intermediul internetului. Astfel, o simplă postare pe
Facebook/Twitter, o fotografie, un video, o postare pe blog constituie un co nținut digital. În
ceea ce privește persoana sau persoanele care pot crea un astfel de conțnut, discuția se
împarte în două direcții: una formală în care acest con ținut este realizat de o echipă de
profesioniști pentru a crea unicitatea brand -ului, iar cea de-a doua di recție este cea informală
în care orice persoană poate deveni creator de conținut digital prin simpla actualizare a
statusului paginii personale . Cele mai utilizate unelte de distribuire a conținutului digital sunt
blog-ul, site -ul și rețelele sociale.

12
Capitolul II – Manualul de identificare al organiza țiilor ca parte
a identității vizuale

În al doilea capitol al acestei lucră ri mi-am propus să definesc conceptul de identitate
motiv pentru care voi culege cât mai mult păreri referitoare la sensul termenului. Pentru a
înțelege mai bine rolul procesului de identitate voi continua prin a descrie elemntele cu care
se prezintă o comp anie în fața publicului, elemente care o fac vizibilă în fața concurenței.
Întrucât este foarte importantă existen ța unei linearități a brand -ului, voi continua prin a afla
ce anume este un manual de identitate ș i care este rolul și importanța ace stuia, dar voi elabora
și o scurtă descriere a element elor care îl compun.
2.1. Definirea conceptului de identitate
De mu lte ori s-a pus problema discrepanței dintre imagine și identitate. Cea dintâi
este „ceea ce spune o companie că face și nu ceea ce face ea cu devărat, construcția simbolică
fiind distinctă de acțiunile reale” (Cmeciu apud Coman, 2009:206). Imaginea poate fi de
două feluri: dorită și proiectată. Imaginea dorită reprezintă modul de expunere al unei
companii , modul în care aceasta dorește să fie văzută și percepută de public. Această imagine
poate fi considerată ca fiind ansamblul de acțiuni realizate de o companie pen tru a se
diferenția de ceilalți, iar imaginea proiectată reprezintă modul în care publicul vede o
organizație. În unele cazuri există riscul ca cele două imagini să nu corespundă. Astfel,
diferen ța dintre cele două constă în limita dintre real și fictiv, mai exact identitatea mizează
pe real. Aceasta, după cum afirmă și Cmeciu apud Olins (2003:56) reprezintă „modul în care
comportamentul și apariția simbolizează realitatea”.
Există de asemenea și diferențe între imaginea unei organiz ații și cea a unei corporații.
Cea dintâi reflectă relația organizație – angajați, pune accent pe verbal iar cea de -a doua
constă într -o descriere proprie a companiei prin intermediul cuvintelor, comportamentului,
simbolurilor și a multor alte elemente viz uale. Acum să am văzut ce care este diferența dintre
imagine și identitate mă voi opri la cea din urmă. O companie se poate evidenția în fața
publicului atât prin elmente vizuale cât și verbale. Identitatea vizuală conține „elemente
grafice care împreună o feră un sistem de identificare și reprezentare a unui brand” , iar cea
verbală este alcătuită din „elemente de bază care urmăresc să facă limbajul unui brand să fie
distinctiv” ( Clifton, Simmons, 2009:114 -115).

13
Suciu Roman Grabriel (2010:4) susține faptu l că i dentitatea unei organizații se referă
la modul în care organizația alege să se prezinte și să se identitifice în fața publicului.
Publicul poate identifica un produs/serviciu/companiei prin in termediul mesajelor transmise,
a tonului comunicăriii, a simboluri lor. Un program efectiv de identitate oferă publicului toate
informațiile de care are nevoie: cine este compania și ce pro duce.
Modul în care este văzută o organizație de către publi curile sale depinde foarte mult
de măsura în care aceasta pune ac cent pe elementele de identitate. Atunci când vine vorba
de crearea și de întreținerea imaginii unui brand, majoritatea companiilor se axează pe
crearea unor mesaje publicitare care să facă publicul să rețină brand -ul, indiferent că este
vorba de un produs , serviciu sau chiar de o companie. Este adevărat faptul că procesul de
publicitate este esențial pentru ca publicul să identifice compania/produsul/serviciul, dar pe
lângă aceasta trebuie să se pună foarte mult accent pe vizu al, mai exact pe elementele de
identitate. Ipoteza care susține acest aspect este aceea confrom căreia oamenii oferă o atenție
ridicată aspectelor vizuale care sunt mult mai ușor de reținut.
Identitatea unei organizații poate fi considerată a fi modul în care organizația
transmite idei referitoare la domeniul de activitate și produsele/serviciile oferite prin
intermediul unui întreg sistem de eleme nte vizuale și verbale (sursa:
http://www.businessdiction ary.com/definition/corporate -identity.html , accesat la
12.02.2017).
Wheeler ( 2013 :4) afirmă faptul că identitatea poate fi „văzută, auzită și atinsă,
amplifică diferențele și face ca ideile mărețe să fie accesibile”, dar și faptul că identitatea
adună di verse elemente care aparțin companiei și le unește într -un sistem de referință pentru
cei care doresc să le utilizeze. Indiferent dacă organizația deține o adresă fizică sau este
specializată în oferirea de servicii/produse online, prin urmare este un maga zin digital,
trebuie acordată o atenție sporită elementelor de identificare care ajută publicul să distingă
companiile care oferă produse/servicii din același domeniu de activitate.
Identitatea vizuală reprezintă suma tuturor elementelor care ajută la recu noașterea și
identificarea unei mărci sau a unei companii. Adams, Stone (2006:18) consideră identitatea
vizuală ca fiind „combinația dintre siglă, elementele vizuale (culori, imagini) și editoriale
ale unei companii care împreună formează un mesaj unic pen tru o companie, o persoană sau
un obiect”.
Problema care a dus la dezvoltarea acestui întreg sistem de identitate se datorează lipsei
de interes a companiilor față de unele părți ale identității mărcii. De cele mai multe ori
acestea pun accent doar pe păr țile identității pe care le consideră importante, aceste situații

14
fiind cele care sublineaz ă importanța existenței unei identități consistente și puternice a
brand -ului. Trebuie avut în vedere faptul ca toate uneltele de marketing să urmeze aceiași
linie, întregul proces de creare a identității să fie unul liniar, astfel încât publicul să nu fie
indus în eroare. Fiecare organizație alege modul în care dorește să se facă văzută și auzită,
dar cu toate acestea au fost elaborate modele care ajută organizațiile să își dezvolte o strategie
sau un sistem de identitate. Un astfel de sistem de identitate este alc ătuit din trei părți:
elemente vizuale ( orice aspect vi zual care ajută publicul să identifice cu ușurință un
produs/serviciu/organizație) , elemente verbale (tot ceea ce comunică organizația indiferent
de modul și mijlocul utilizat) și semnătura (sursa:
http://www.corporatebrandmatrix.com/the -matrix -tools.asp?mt_id=2# , accesat la
12.02.2017). Principalele elemente de identitate ale unei organizații sunt misiunea, viziunea,
valorile, obiectivele, simbolurile, toate acestea fiind urmate de elemenetele vizuale care ajută
la identificarea cu ușurință a organizației. Lista elementelor d e identitate ale unei companii
este completată și de alții astfel:
– Logo -ul
– Elemente vizuale
– Stilul scrisului
– Exemple practice
– Site-ul
– Publicitatea
– Stilul fotografiilor
– Paginile de pe rețelele sociale
(sursa: http://brandmakernews.com/top -stories/7209/why -your-business -needs -a-brand –
book.html , accesat la 24.04.2017)
Conform celor spuse mai sus, pot exista și magazine digitale, motiv pentru care
procesul de identitate s -a transferat și în online, ajungându -se să se vorbeasc ă și de identitate
digitală. Aceasta se referă la eforturile companiei de a crea elemente ușor de identificat de
publicuri. În zilele noastre, prezența pe web nu este o opțiune ci o necesitate, deoarece este
esențială pentru a crea o identitate. Cu toate acestea, unele organizații nu acordă p rea multă
importanță acestu i aspect. După cum spune și Sch mitt (2002:260), mulți se grăbesc să creeze
conținutul electronic fără un set realist de priorități care să le ajute să se concentreze asupra
utilizatorului și să -și extindă în mod inteligent ident itatea. Organizațiile trebuie să jongleze
cu toate elementele oferite de conținutul digital. Printre acestea se numără:
– Textul

15
– Grafica
– Elementele vizuale
– Elementele auditive
– Secțiunile interactive
– Legăturile cu alte pagini
Oamenii pot afla pentru prima dat ă de existen ța unei companii prin intermediul internetului,
situație tot mai des întâlnită întrucât aceștia preferă să se plimbe prin magazinele puse la
dispoziție de mediul electronic decât să se deplaseze. Pentru că în astfel de situații clientul
nu poat e proba ceea ce cumpără, firmele trebuie să investeasc ă timp în alte elemente care să
ofere utilizatorului încrederea că produsul/serviciul este de încredere .
2.2. Manualul de identitate
Manualul de identitatea este considerat ca fiind un ansamblu de regul i de urmat
atunci când vine vorba de crearea sau utilizarea elementelor vizuale ale unei mărci. Când
vorbim de semne vizuale ne referim la semnătura vizuală care este formată din logo, logotip
și slogan, dar și la culorile și fonturile utilizate. Toate ace ste elemente ajută la dezvoltarea
imaginii unei mărci (sursa : http://ctrl -d.ro/tips -and-tricks/ce -trebuie -sa-contina -un-manual –
de-identitate -vizuala -a-unui-brand/ , accesată la 19.12.2016).
După definiție, manualul de identitate este un sistem de reguli. Acestea trebuie să fie
flexibile astfel încât să dea frâu liber creativității, dar și suficient de rigide pentru a păstra
linia dorită a fi u rmată în procesul de identitate al mărcii. În ceea ce privește persoana sau
persoanele care pot crea un manual de identitate vizuală nu au fost elaborate anumite reguli
de urmat. Fiind un manual formal este recomandat a fi realizat de specialiști deoarece scopul
este acela de a păstra toate materialele promoționale într -o anumită ordine. Manualul de
identitate explică modul în care ficare element ce aparține companiei trebuie utilizat. Acesta
se adresează atât publicului extern, cât și publicului intern. (s ursa:
http://www.designyourway.net/blog/inspiration/the -importance -of-creating -a-brand –
identity -guide/ , accesat la 12.02.2017).
Manualul de id entitate are scopul de a informa, inspira și forța. Este foarte important
să includem în manual elemente cu rol informativ, as tfel încât cei care vor îl vor consulta să
înțeleagă ce dorim să transmitem. Un astfel de manual trebuie să învețe publicul cum să
utilizeze numele companiei indiferent cine este persoana care îl utilizează . A inspira se referă
la mediul intern al organizației. Echipa trebuie să fie inspirată pentru ca firma/compania să
se bucure de succes. Aceste două scopuri sunt urmate bineînțele s de limitări, mai exact de
a obliga într -o oarecare măsură oamenii să se informeze corect și să utilizeze brand -ul

16
conform manualului ( sursa: https://milesherndon.com/blog/bra nd-identity -guidelines –
examples , accesat la 07.02.2017).
Pentru a evita posibilele erori în ceea ce privește utilizarea acestor elemente, fiecare
companie ar trebui să aibe un astfel de manual, indif erent dacă aceasta are o adresă fizică
sau se ocupă cu oferirea unor servicii online. În realitate, organizațiile nu oferă prea mare
importanță acestui manual, motiv pentru care uneori apar dubii în ceea ce privește unicitatea
unui document al unei organizații.
Un manual de identitate trebuie să explice toat e elementele ce se află în jurul unui
brand asfel încât să nu lase loc de interpretări și vine atât în ajutorul persoanelor care doresc
să utilizeze un brand, dar și în ajutorul angajațil or, partenerilor. Astfel, rolu rile unui astfel
de manual sunt multipl e însă printre cele mai importante se numără :
– Proiectarea brand -ului- manualul simplifică procesul de comunicare cu publicul și
ajută la evitarea confuziilor
– Înțelegere – acest rol se referă la faptul că manualul le explică angajaților cum se
folos ește nume le companiei, iar aceștia își pot a tinge mult mai ușor obiectivele
– Consistență – acest rol se referă la faptul că manualul oferă o linearitate a brand -ului
prin prezentarea elementelor de identitate)
– Percepție – acest rol se referă la procesul de comunicare cu angajații, investiorii,
jurnaliștii
2.3. Structura unui manual de identitate vizual ă
Fiecare organizație poate să creeze manualul de identitate după cum dorește, dar în
general toate ar trebui să aibă o structură asemănătoare. Corpul unui manual de iden titate
poate format din:
– Elemente generale
– Semnătura vizuală
– Aplicații
(sursa: http://ctrl -d.ro/tips -and-tricks/ce -trebuie -sa-contina -un-manual -de-identitate
vizuala -a-unui-brand/ , accesat la 19.12.2016).
2.3.1. Elemente generale
La acest capitol al manualului trebuie incluse detalii despre comapanie, mai exact
domeniul de activitate, misiunea, valorile, simbolurile, cultura, acestea fi ind principalele
elemente de identitate ale companiei. Misiunea unei companii poate fi definită ca fiind o
definire, enunțare a scopurilor fundamentale acesteia. Aceasta este „trasată de fondatorii

17
companiei și vizează realizarea unui obiectiv central, o viziune asupra viitorului pe care
organizația încearcă să o creeze și să o pună în aplicare” (Barbu, Ponea și Vlasă, 2010:23).
Pe lângă misiune, mai apar și obiectivele și valorile companiei. Acestea dintâi reprezintă
acțiunile realizate pentru a operaționaliza ideea centrală, respectiv misiunea, iar valorile țin
de cultura organiza ției, de lucrurile pe care dorește să le promoveze. Unele companii
promovează ca valori celele ale familiei, cel mai bun exemplu în acest caz fiind compania
Coca -Cola. Viziunea este perspectiva organizației referitoare la locul în care se vede sau
dorește să ajungă în viitor (sursa: https://blog.hubspot.com/blog/tabid/6307/bid/34238/The –
Marketer -s-Guide -to-Developing -a-Strong -Brand-Identity.aspx , accesat la 14.02.2017).
2.3.2. Semnătura vizual ă
La acest capitol intră toate elementele care pot ajuta publicul să identifice o marcă,
un produs sau o companie. Printre aceste elemente se numără sigla, sloganul, numele. Toate
aceste e lemente trebuie definite, dar trebuie să se specifice și care sunt regulile de folosire a
acetora. Este vorba în acest sens de spațierile impuse, fonturile și mărimile utilizate, spațiile
de culoare. Pentru evitarea erorilor de utilizare trebuie să se ofer e și exemple de proastă
utilizare a acestora. Astfel, acest capitol poate fi structurat astfel: elemente vizuale și reguli
impuse.
2.3.2.1. Elemente de identitate vizual ă
Logo -ul unei companii trebuie să îi sugereze publicului la un prim contact identitate a,
mai exact compania care l -a creat și căreia îi aparține. Acesta este definit ca fiind un „simbol
distinctiv reprezentativ pentru o organizație” și poate fi un obiect, o persoană, un serviciu
sau chiar o idee (Adams, 2008:9). Logo -ul este elementul princ ipal al unui brand, fiind cel
mai important întucât este semnătura cu care se prezintă compania de fiecare dată. Acesta
trebuie creat cu atenție astfel încât să fie sugestiv. În ceea ce privește modificarea acestuia
de-a lungul timpului nu s -au elaborat re guli care să împiedice acest lucru, dar cert este faptul
că nu este indicat să ne adresă m publicului cu mai multe voci, mai exact să aducem
modificări elementelor cu care p ublicul este deja obișnuit și le recunoaște. În cadrul
manualului trebuie explicată semnificația logo -ulu, iar pe lângă aceasta trebuie incluse și
detalii legate de poziționarea, proporționalitatea, stilul acestuia în diverse situații de utilizare
(sursa: http://prbet a.ro/blog/identitatea -vizuala -pentru -brand/ , accesat la 13.02.2017).
Sigla este o prescurtare formată de cele mai multe ori din litera inițială a companiei
sau din grupul de litere. Acesta poate îmbăca diferse forme și culori astfel încât să fie ușor
de reținut și identificat și cel mai important să nu producă confuzie. Mod ul de realizare al

18
acesteia este important mai ales pentru că este un element care apare pe toate documentele
și aparițiile companiei.
Sloganul poate fi considerat un mesaj publicitar creat de cele mai multe ori printr -o
alcătuire logică de cuvinte ușor de reținut și cu un anumit subînțeles. Unele companii aleg
să utilizeze umorul sau latura emoțională, acestea fiin d două dintre cele mai ușor de reținut
(Budelmann, Kim, Wozniak 2010:50).
În cazul simbolurilor se ideea conform căreia esențele tari se găsesc sticluțe mici,
deoarece in diferent de forma pe care o îmbracă, acestea pot exprima idei mărețe. Putem găsi
simb oluri sub forme religioase sau clasice precum apa, aerul sau focul. Utilizarea
simbolurilor poate deveni în timp un fel de vocabular comun utliza t de companie și
publicurile sale, de accea trebuie create într -o manieră simplistă și ușor de reținut. Ca și
exemplu putem aminti semnele rutiere la care știm ce avem de făcut fără să mai gândim
(Budelmann, Kim, Wozniac, 2010:17)
Pentru fiecare element d e identitate vizua lă trebuie să existe constrângeri în ceea ce
privește modul de creare și utilizare. În acest sens ne putem referi la reguli legate de spațierile
impuse, textul și culorile uilizate.
2.3.2.2. Tipografia
Textul reprezintă o înșiruire de c uvinte, care urmează un curs logic și este un aspect
cheie în oferirea informațiilro pentru public. De cele mai multe ori oamenii nu au răbdare să
parcurgă întreg textul, mai ales dacă acesta este și lung, de accea în crearea textului trebuie
luate în cons iderare câteva caracteristici ale acestuia care pot ajuta la captarea atenției. Textul
este caracterizat de opțiunea font, mai exact apariția grafică a fiecărui element. Indiferent de
modul de reprezebtare, mai exact semne, simboluri, litere, în tehnica co mputerizată avem
posibilitatea de a selecta unul dintre fonturi. Cele mai utizate sunt Times New Roman și
Arial, dar există și o serie de fonturi specifice care pot fi accesate și descărcate de pe adrese
web specifice. Odată aleasă familia de fonturi, se p oate jongla cu alte specificații precum
dimensiunea, grosimea și stilul. Lățimea unui caracter poartă numele de pitch, iar în
momentul în care caracterele dispun de aceași lățime fontul este monospațiat, iar în caz
contrar este proporționat, adică literele nu ocupă același spațiu. Dimensionarea se realizază
prin modificarea mărimii în puncte, iar stilul fontului se referă la posibilitatea de a obține
caractere îngroșate prin opțiunea bold sau înclinate prin opțiunea italics. Prin jonglarea cu
aceste element e oferite de tehnica computerizată se pot scoate în evidență doar anumite
aspecte cheie pe care dorim ca publicul să le observe fără să fie nevoit să parcugă întreg

19
textul (sursa: http://ctrl -d.ro/tips -and-tricks/ce -trebuie -sa-contina -un-manual -de-identitate –
vizuala -a-unui-brand/ , accesat la 13.02.2017).
Astfel, tipografia se referă la stilul distincitiv pe care îl alege o companie atunci câ nd
se adresează publicului. Întotdeauna trebuie să exsite un stil principal și unul secundar, da r
indiferent care dintre cele dou ă este utilizat trebuie să se specifice toate detaliile (stilul
utilizat în titlu, subtitlu, în cadrul paragrafelor). Pe lângă acestea, trebuie incluse în manual
și aplicații de utilizare precum afiș, brașură, etc.
2.3.2.3 . Culorile
Culorile sunt cele care crează un anumit înțeles al brand -ului în mintea publicului și
îi ajută să facă asocieri sau chiar să recunoască bran d-ul. Mu lte companii s -au evidențiat prin
culorile care le definesc bran d-ul, fapt care a dus la eplicarea tot mai detaliată a pshiholo giei
culorilor. Culoarea este un aspect de n atură estetică. Există d iverse palete de culori
caracterizate de diferite elemente pr ecum nuanță, luminozitate și saturație. Se poate vorbi
astfel de spațiul de culare, cel mai cunoscut și utlizat fiind spațiul RGB ale cărui inițiale sunt
traduse astfel R -roșu (red), G -verde (green) și B -albastru (blue). Acesta este urmat și de
altele secu ndare precum HSL – un model caracterizat de nuanță, saturațieși luminozitate,
Indexen Color – cuprinde 256 de culori și oferă calitate superioară mai ales în cazul serviciilor
onine, CMYK, etc.
Fieare companie alege modul de organizare al textului din manu alui de identitate,
fontul și culoarea. Pentru fiecare element de idenitate al organizației, indiferent că vorbim
de text, siglă, slogan trebuie să se specifice în manual care este fontul, dimeniunea și culorile
utilizate. De specificat este faptul că poat e întotdeauna exista o gamă principală de
culoare/font/dimensiune și una secundară (sursa: http://brand -identity -essentials.com/4 –
color -choices/ , accesat la 14.02.2017).
2.3.3. Aplicații
Când vorbim de aplicații ale elementelor de identitate vizuală ne referim la exemplele
practice în care acestea au fost utilizate sau pot fi utilizare. Ca și exemple putem aminti
broșurile, paginile cu antet, plicurile, prezentările power point, cărțile d e vizită, afișe sau
chiar tutoriale video.
Chiar dacă deja au fost lămurite aspectele legate de dispunerea textului, a tuturor
elementelor de identitate și de formatul acestora, la acest capitol trebuie să se ofere exemple
de aplicare a regulilor de mai su s. Mai exact pentru fiecare suport de promovare al
companiei, unde apar elemente de identitate trebuie să se ofere câte un exemplu (sursa:

20
http://ctrl -d.ro/tips -and-tricks/ce -trebuie -sa-contina -un-manual -de-identitate -vizuala -a-
unui-brand/ , accesat la 13.02.2017).
2.4. Conluzii
Întotdeauna au existat nelămuriri legate de diverența dintre imagine și identitate. Cea
dintâi reprezintă modul în c are o organizație dorește să se prezinte în fața publicului, dar și
modul în care publicul vede o organizație, în timp ce identitatea constă în suma elementelor
companiei care fac publicul să o identifice în fața concurenței, dar și să o rețină. Elementele
principale de identitate ale organizațiilor sunt misiunea, viziunea, valorile, dar această listă
este completată de o serie de elemnte vizuale care oferă publicului o cale de urmat atunci
când se dorește sporirea sistemului de identificare. Prinstre acest e elemente de identitate
vizuală se numără logo -ul, sloganul, tipografia, culorile utlizate. Organizațiile trebuie să
lucreze foarte mult la aceste elemente și să țină cont de faptul că oam enii pun foarte mult
accent pe vizual, memoria vizuală fiind cea ca re primează. Astfel, tipul de scris, dar și
combinația de culori poate ajuta la memorarea brand -ului. Obligația oricărei organizații este
aceea de a jong la cu toate caracteristice pe care mediul digital le deține, de accea pentru a
crea un sistem complex d e identitate trebuie să utilizeze și elementele grafice, vizuale,
auditive, legăturile cu alte pagini. Toate aceste elemente ce formeaz ă un sistem complex de
identitate pentru organiza ție pot fi incluse într -un manual de identitate vizuală care are rolul
de a îndruma persoanele care doresc să utlizeze numele companiei. Un manual de identitate
este asemenea unui ghid care conține regulile ce trebuie urmate în momentul în care cineva
dorește să utilizeze elementele de identitate vizuală ale organizației. Rolu l acestui manual
este acela de a evita erorile de utilizare a ace stor elemente care pot induce publicul în eroare,
dar și de a ajuta membri organizației să își atingă mult mai ușor obiectivele. În ceea ce
privește modul de realizare al unui astfel de manua l nu au fost elaborate o serie de reguli,
fiecare organizația având posibilitatea de a alege propriul mod de abordare însă ca structură
toate ar trebui să conțină un capitol general – în care să f ie explicat domeniul de activitate al
organizației, misiunea , viziunea și valorile acesteia, dar și importanța manualului -, un
capitol mai specific în care să fie explicate toate elementele de identitate dar și modul lor de
aplicare, iar la final un capitol explicativ care să conțină exemple prcatice de utiliare a
elementelor de idenitatea vizuală.

21
Studiu de caz

După cum am spus în partea teoretică, existența unui manul de identitate este
necesară pentru unicitatea brand -ului, motiv pentru care în acest capitol doresc să urmăresc
modul practic de realizare al unui astfel de manual. Astfel, în prima parte a capitolului voi
analiza două manual de identitate cu scopul de a vedea care sunt elementele ca re le fac să fie
utile și complete, iar în ce -a de-a doua parte a capitolului îmi propun să realizez pas cu pas
un manual de identitate pe baza informațiilor extrase.
4.1. Introducere
În lucrarea de față o să utilizez, pe lângă cercetarea bibliografică deja prezentat ă, o
altă metodă de cercetare, mai exact analiza de conținut. Ca și metodă de cercetare, acesta
este practică deoarece permite analizarea flexibilă a conținutului și structurii manualelor de
identitate (Sandu, 2012:40) și voi reuși astfel să realizez o analiză descriptivă acestora.
Corpusul pe baza căruia se va realiza analiza este alcătuit din două man uale de identitate a
unor companii cu specific înrudit, mai exact manualul de identitate al companiei Facebook
și cel al companiei Skype, ambele oferind servicii în mediul digital. Analiza va urma va fi
cu specific comparativ, iar pentru fiecare manual ana lizat voi puncta prezența sau absența
următoarelor elemente:
– Date generale
– Elemente de identitate
– Exemple practice
– Pagini suplimentare
– Tonul vocii
– Tipul de masaj
– Tip de manual
– Accesabilitate
– Tipul prezentării
4.2. Analiza de conținut
Voi realiza o analiză comparativă a două manuale de identitate cu scopul de a descrie
elementele importante din punctul meu de vedere care fac un manual de identitate să devină
o adevărată carte de vizită a companiei, ajutând și la scăderea numărului de erori în utilizarea
numelui brand -ului.

22
4.2.1. Analiza pe etape a m anualul ui de identitate Skype
a. Structura
Manulualul de identitaye Skype prezintă o structură clară cu toate că aceasta nu este
explicată direct din cuprins. Printre sețiunile manualului se numără: elementele generale în
care este descris specificul companiei, misiunea și utilizatrii acesteia, elementele de
identitate (logo -ul, paleta de culori, tipografia), dar și exemple prcatice în care arată modul
în care numele companiei poate fi utilizat corect atât indep endent cât și în legătură cu alte
brand -uri sau cu partenerii.
b. Culorile utilizate
Ca și paletă principală de culori, manualul Skype utilizează albastrul și albul, acestea
fiind utilizate și în combinație cu portocaliul, galbenul și verdele, toate acest e culori oferind
utilizatorului o liniște și impresia că folosind serviciile Skype totul devine mai ușor.
c. Tip de manual
Compania Skype a ales să le arate utlizatorilor cum se utilizează corect elementele
de identitate prin intermediul unui manual jucău ș, realizat sub forma unei conversații.
Manualul explică în cele 33 de pagini tot ceea ce se poate realiza cu numele companiei.
Atfel, pot spune că manualul de identitate Skype este unul care inspiră.
d. Tipul prezentării
Manualul de identitate a fost realizat într-o modalitate simplă care arată exact ca și
serviciul utilizat, modul în care este prezentat sub forma unei povești.
e. Tonul vocii
Tonul vocii este unic, compania utilizează cele mai simpliste exprimări astfel încât
să fie receptați de toate ca tegoriile de public, iar pentru că umorul este cel care atrage cel
mai mult, compania nu s -a ferit să îl utilizeze.
4.2.2. Analiza pe etape a manualului de identitate Facebook
În cele 34 de pagini este explicată utilit ateta manualului, misiunea companiei , dar și
elementele de identitate și multe reguli referitoare la modul de folosire a acestora.
a. Structura
Manualul de identitate Facebook prezintă o structură clară încă din cuprins,
utilizatorul reușind să ajungă mult mai ușor la pagina de interes cu a jutorul acesteia.
Manualul este structurat astfel: mai întâi apar informații despre companie și despre
utilizatatea și publicul căruia îi este adresat manualul, mai apoi sunt explicate elementele de
identitate (logo -ul, iconițele, reacțiile), toate acestea fiind urmate de o pagină FAQ, foart e
utilă pentru cei care în urma parcurgerii manualului încă mai au nelămuriri.

23
b. Culorile utilizate
În cadrul manualului de identitate vizuală Skype s unt utilizate în principal cele două
culori de bază ale brand -ului, mai exact albrastru și alb, două culori care indică siguranța și
puritatea, sugerând faptul că brand -ul poate fi utilizat cu încredere. Această paletă principală
de culori este completată de altele precum roșu, portocaliu, galben.
c. Tip de manual
Întregu l manual Facebook este creat sub forma unui ghid în care sun prezentate
regulile de urmat în cazul în care utilizatorul dorește să folosească numele companiei într –
un anumit context, fapt care dă de înleles faptul că vor exista și repercursiuni în cazul în care
nu sunt respectate. Astfel, manualul de identitate Facebook este unul care forțează publicul
să urmeze ghidul cu strictețe.
d. Tipul prezentării
Datorită cursului pe care manualui l -a urmat, mai exact ghid de regului de urmat,
modul în care sunt pre zentate informațiile dau forma unui tip de prezentare strategic.
e. Tonul vocii
În cadul manualului Facebook nu există o secțiune în care să se eplice tonul vocii
abordat, însă se poate deducce faptul cp acesta este unul simplu, rece.
4.3. Interpretarea a naliz ei de conn ținut
În cadrul analizei am analizat două manuale de identitate, mai exact am descris
companiile care le dețin și am analizat elemente cu o importanță majoră din punctul meu de
vedere întrucât ajută la păstrarea unuicității brand -ului. Prin tre acestea se numără tipul de
mesaj, tipul de manual de identitate, sloganul (cromatica utilizată), etc. Pentru a vedea mai
bine dacă aceste elemente se regăsesc în ambele manuale de identitate, am realizat o grilă de
observație care este un sumar al anal izei de conținut.

Categorie Skype Facebook
Date generale Impo rtanța și publicul
manualului X
Descrierea companiei X
Misiunea, viziunea, valori, etc. X X
Regulile companiei X X

24
Elemente de
identitate Logo X X
Slogan X
Ilustrații X X
Culori X X
Tipografie X X
Exemple practice Print X
Online X X
Antiteză potitiv -negativ X X
Pagini suplimentare FAQ X
Păreri clienți X
Tonul vocii Umoristic X
Sarcastic
Simplu X X
Tip de mesaj Vizual X
Scris X
Tip de manual Informativ
Persuasiv
Care inspiră X
Care forțează X
Accesabilitate Ridicată X X
Scăzută
Tipul prezentării Poveste X
Strategie X

În urma aplicării grilei de observație pe cele două manuale de identitate am observat
următoarele:
– Chiar dacă cele d ouă companii oferă servicii în mediul online au urmat direcții
diferite în ceea ce privește modul de expunere al elementelor de identitate. Mai exact,
manualul de identitate vizuală Skype a ales un mod expresiv, plin de imagini și

25
ilustrații pentru a subli nia mesajul din cadrul mesajului, în timp ce manualul
Facebook folosește o modalitate mai serioasă de abordare, axată pe strategie
– Manualul Skype dorește în cele 33 de pagini să arate toate modurile posibile în care
numele companiei poate fi utilizat și ce anume se poate realiza cu brand -ul, de accea
putem spune că este un manual care inspiră, în timp ce Facebook din primele pagini
dorește să stabilească niște reguli clare pe care compania le susține, urmate de
regulile de utilizare ale manualului
– O altă di ferență între cele două manuale este vizibilă la nivelul mesajului și a tonulu
vocii. Skype merge pe emoție, pe mesajul scris și a tonului simplu și plin de umor,
iar Facebook urmează din nou calea simplă, deci alege mesajul verbal în defavoarea
celui vizu al
– Ambele manuale exlică elementele de identitate importante ale unei companii și
modul în care acestea trebuie utilizate corect, iar pentru o bună înțelegere sunt oferite
și exemple de proastă utilizare a acestora
– În timp ce manualul Skype prezintă păreri pozitive ale clienților, manualul Facebook
a creat o pagină FAQ care vine în ajutorul celora care caută răspunsuri
4.4. Exemplu practic de manual de identitate
În urma cercetării bibliografice și a rezultatelor obținute în urma analzei comparative
dintre manualul de identitate al companiei Skype și cel al ompaniei Facebook am reușit să
extrag informațiile necesare implementării unui manual de identitate vizuală pas cu pas.
Astel, ultima parte a studiului de caz este completată de realizarea unui exemplu p ractic de
un astfel de manual pentru compania 7m. Aceasta este o companie al cărei specific este
găzduirea paginilor web, însă vine n sprijinul publicului și cu alte servicii precum:
– Înregistrare domenii
– Reseller
– Servere
– Suport
(sursa: http://7m.ro/, acces at la 03,05,2017).
În momentul în care o persoană dorește să își creeze o pagină web sau un blog, acesta
trebuie să aleagă pe lâng ă numele domeniului și una dintre metodele de hosting existente:
personală sau contra -cost. Cea de -a doua preupune apelarea la o companie de hosting sau cu
alte cuvinte de găzduire web care să ofere găzduirea pentru site -ul sau blog -ul utlizatorului.
Acest lucru presupune existența unui server care cuprinde fișierele de pe internet. Astfel,

26
companiile de hosting precum 7m oferă utilizatorului conectivitate la internet, un server unde
pot fi stocate fișierele site -ului, dar și servicii suprlimentare precum asistență. Pe lângă
domeniu și modalitatea de găzduire, utilizatorul mai poate alege una dintre tipurile de
hosting existente :
a. Shared web hosting
Acesta este tipul de hosting care permite mai multor site -uri să împărtășească un
server și resursele acestuia. Acest tip de hostin este cel mai ieftin și cel mai utilizat, dar nu
este cel mai bun.
b. Reseller web hosting
Acesta est e tipul de hosting care permite celui care deține serverul să îl vândă la
rândul său mai departe.
c. Virtual Private Servers (VPS)
Acest tip de hosting este asemănător cu shared hosting, marea diferență fiind vizibilă
la nivelul resurselor, VPS deținând mult mai multe.
d. Dedicated hosting
În cazul acestui tip d ehosting, clientul poate prelua la un moment dat controlul, de
accea este tipul de hosting dedicat clientului .

27

Manualul de identitate vizuală 7m

Manual de identitate vizuală

28

Cuprins Cuprins
1 Introducere
Elemente generale
Misiunea
Valori
Semnătura vizuală
Logo -ul
Paleta de culori
Tipografie
Font-ul
Exemple practic e
2
4
2
5
16

29

Manualul de idetitate vizuală poate fi
definit ca un document care cuprinde note
explicative referitoare la toate elementele
vizuale ale companiei.
Aceste elemente de identitate ajută
publiul să diferențieze compania de
concurență. Manualul de față are drept
scop explicarea tuturor elmentelor ce țin
de identitatea companiei pentru a evita
utilizările eronate.
Acesta vine în ajutorul celor care doresc
integrarea numelui companiei pe diverse
suporturi tradiționale sau digita le.
Introducere
2

30

Ce înțelegem prin identitate?
3

31

Elemente generale

7M este o companiei al cărei specific este găzduirea
paginlor/site -urilor web, dar oferă și servicii de consultanță,
reseller , înregistrare domenii și servere.
Misiunea
7M oferă servicii de găzduire web de înaltă calitate
adaptate nevoilor clienților.

Ne propunem să devenim excepționali în hosting
Valori
Cuvintele care descriu compania, mai exact valorile acesteia
sunt:
– Orientare către client
– Inovare
– Perfecționare

4

32

Semnătura vizuală

Unul dintre cele mai importante elemente vizuale de
identitate ale oricărei organizații este sigla sau logo -ul. Acesta
reprezintă semnătura companiei și este cel care produce în
mintea publicului asocierea dintre materialele d e comunicare
ale unei organizații și organizația propriu -zisă. Logo -ul trebuie
utilizat conform regulilor stabilite în prezentul manual. Acesta
este fix și nu trebuie modificat în niciun fel. Logo-ul

5

33

Logo -ul companiei 7M este realizat printr -o combinație
simplă și ușor de reținut a cifrei 7 cu litera M, ambele fiind
urmate de extensia .ro. Pe lângă această combinație, în cadrul
logo-ului este specificat și domeniul de activitate al
companiei, resprectiv companie de găzduire web (hosting
company). Sigla 7M prezintă și un element simbolic prin
combinația de trei culori: albul care reprezintă puritatea, noul,
roșul care semnifică entuziasm, fiind culoarea care determină
oamenii să ia decizii în mod rapid și griul, culoarea care se
potrivește la oric e și sugerează că 7M vine în ajutorul tuturo
indiferent de nevoi.
Reguli generale
Logo -ul trebuie situat întotdeauna în locuri vizibile
Logo -ul trebuie utilizat întotdeauna pe font alb
Logo -ul trebuie să apară întotdeauna pe documentele
companiei
Logo -ul trebuie utilizat întotdeauna alături de specificul
companiei (hosting company )

6

34

Nu situați logo -ul în chenar
Nu modificați culoarea
Nu aplicți efecte logo -ului
7

35

Nu aplicați logo -ul pe alt font decât alb
m.ro
Nu utilizați logo -ul incomplet
m.ro
Companie de g ăzduire
Nu realizați traduceri
8

36

Companie de g ăzduire
Nu utilizați logo -ul pe verticală
Nu modificați dimensiunea logo -ului
m.ro
Hosting Company
Nu modificați fontul
9

37

Companie de g ăzduire Semnătura vizuală

Paleta de culori

Culorile sunt cele care crează un anumit înțeles al
brand -ului în mintea publicului și îi ajută să facă asocieri sau
chiar să recunoască brand -ul. Există diverse palete de culori
caracterizate de diferite elemente precum nuanță,
luminozitate și saturație. Se poate vorbi astfel de spațiul de
culare, cel mai cunoscut și utlizat fiind spațiul RGB ale cărui
inițiale sunt traduse astfel R -roșu (red), G -verde (green) și
B-albastru (blue). Acesta este urmat și de altele secundare
precum HSL – un model caracterizat de nuanță, saturațieși
luminozitate, Ind exen Color – cuprinde 256 de culori și oferă
calitate superioară mai ales în cazul serviciilor onine,
CMYK, etc.

10

38

Hosting Company

Roșu 255
Verde 255
Albastru 255
Roșu 192
Verde 0
Albastru 0
Roșu 231
Verde 230
Albastru 230

Culorile utilizate în logo -ul companiei 7m
Logo -ul 7m este alcătuit dintr -o combin ație de trei culori principale, toate
fiind utilizate în spațiul de culoare RGB:
Roșu = cifta șapte
Alb= conturul cifrei șapte și culoarea textului (hosting company)
Gri= tex tul extensiei m.ro

11

39

Semnătura vizuală

Tipografie

Textul reprezintă o înșiruire de cuvinte, care urmează un
curs logic și este un aspect cheie în oferirea informațiilro pentru
public. De cele mai multe ori oamenii nu au răbdare să parcurgă
întreg textul, mai ales dacă acesta este și lung, de accea în crearea
textului trebuie luate în considerare câteva caracteristici ale
acestuia care pot ajuta la captarea atenției. În tehnica
computerizată avem posibilitatea de a selecta unul dintre fontur i.
Cele mai utizate sunt Times New Roman și Arial, dar există și o
serie de fonturi specifice care pot fi accesate și descărcate de pe
adrese web specifice. Odată aleasă familia de fonturi, se poate
jongla cu alte specificații precum dimensiunea, grosimea și stilul.
12

40

Font Secundar
Arial
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSȘTȚUVXZ
abcdefghijklmnopqrsștțuvxyz
123456789

Font principal
Times New Roman
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSȘTȚUVXYZ
abcdefghijklmnopqrsștțuvxyz
123456789

Titlu – Centrat 28 Bold

Subtitlu – Justify 24 Bold

Conținut – Justify 16

13

41

ABCDEFGHIJKLMNOPQRS ȘTȚUVXYZ
abcdefghijklmnopqrs ștțuvxyz
123456789

Font Siglă

Semnătura vizuală

Seqoe Print 72 Bold
14

42

Edwardian Scrips 72
ABCDEFGHIJKLMNOPQRS ȘTȚUVXYZ
abcdefghijklmnopqrs ștțuvxyz
123456789

Agency FB 26

ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVXYZ
Abcdefghijklmnopqrstuvxyz
123456789
15

43

Exemple practice
Când vorbim de aplicații ale elementelor de identitate
vizuală ne referim la exemplele practice în care acestea au fost
utilizate sau pot fi utilizare. Ca și exemple putem aminti
broșurile, paginile cu antet, plicurile, prezentările power
point, cărțile de vizită, afișe sau chiar tutoriale video.La acest
capitol trebuie să se ofere exemple de aplicare a regulilor de
mai sus. Mai exact pentru fiecare suport de promovare al
companiei, unde apar elemente de identitate trebuie să se
ofere câte un exemplu
16

44

Carte de vizită
17

45

www
Strada Cugir, numărul 10, Timișoara, 300646, Timiș
http://www.7m.ro
+40 744 863009
Pagină cu antet
18

46

Cncluzii finale

Broșură
18

47

Afiș
19

48
Concluzii finale

Doresc să încep prin a menționa f aptul că subie ctul abordat în lucrarea de față este
unul nou pentru mine deoarece cu toate că știam ce este un manual de identitate vizuală și o
parte din elementele care îl compun, nu eram conștientă de importanța acestuia pentru o
organizație. Astfel, consider că subi ectul abordat este unul de actualitate care trezește interes
mai ales pentru că îmbină armonios două domenii, cel care descrie întrregul sistem de
identitate cu media digitală, domeniul mai nou la care majoritatea reacționează pozitiv
datorită interesului permanent pentru nou. Din punctul meu de vedere, în ruma redactării
acestei lucrări am r ămas cu cu bagaj mare de cunoști ițe nu doar teoretice în urma cercetării
bibliografice, dar și practice prin realizarea manualului 7M.
Partea teoretică a presupus o mu ncă de cercetare și colectare a informațiilor din
ambele domenii specificate anterior, dar și sistetizarea acetora astfel încât lucrarea finală să
urmeze un curs logic. O preocupare în acest sens a fost găsirea surselor bibliografice
acceptate dat fiind fa ptul că trebuie urmate anumite norme. Majoritatea informațiilor le -am
extras prin intermediul internetului, a surselor electronice, dar lista este completată și de o
serie de resurse tradiționale care abirdau acest subiect.
Partea practică m -a determinat să dau frâu liber creatvității și să pun pe hârtie ideile
care la final, înșiruite logic au creat un manual de identitate vizuală pentru o companie de
hosting. În cadrul studiului de caz am ales mai întâi să realizez o analiză descriptivă a două
manuale de identitate vizuală (manualul companiei Skype și Facebook), urmată de o analiză
comparativă a acestora. Aceasta s -a concretizat într -o grilă cu ajutorul căreia se poate
observa prezența sau absența unor elemente de identitate care fac un manual să fie comp let.
Am observat că niciunulul dintre manuale nu este incomplet însă fiecare companie a alea
câte o direcție, unul a creat un mnual care forțează, iar celălalt care inspiră. Acet lucru m -a
ajutat să fac o alegere înainte să încep inplementarea manualului 7 m. Procesul de creare a
acestia m -a determinat să pun în aplicare anumite cunoștiințe dobândite pe parcursul anilor
de stiudiu, mai exact utilizarea programului photoshop, dar și modul de creare al unui QR
Code, realizat prin intermediul programului www.th e-qrcode -generator.com. Pe lângă
acestea, m -am mai folosit și de programul Publisher în realizarea exemplelor practice din
manualul de identitate vizuală – cartea de vizită, broșura, pliantul.

49
Doresc să închei prin a specifica faptul că experința redactăr ii lucrării de faă nu poate
să fie decât una benefică care m -a determinat să îmi îmbunătățesc abiblitatea de a scrie,
sintetezza și concluziona, dar am rămas cu o serie de infoamații noi referitoare la cele două
domenii abordate.

50
Bibliografie

Cărți
1. Adams, S., 2008, Masters of design:logos&identity , United States of America, Rockport.
2. Adams, S., N., M., ,Terry, Stone, L., 2006, Logo Design Workbook: A Hands -On Guide
to Creating Logos, United States of America, Pockort.
3. Bradu, O., Ponea, S., Vlasă, B., 2010, Dezvltarea organizațională centrată pe succes și
apreciere , Iași , Asociația Lumen.
4. Budelmann, K., Kim, Y., Wozniak, C., 2010, Brand Identity Essentials: 100 Principles
for Designing Logos and Building Brands , United States of America , Rockport.
5. Chapman, N., Chapman J., 2007, Digital Media Tools , England, Wiley.
6. Clifton, R., Simmons, J., 2009, Brand and Branding , London, Second Edition, The
Economist.
7. Cmeciu, C., 2013, Tendințe actuale în campanii de relați i publice, Iași, Polirom .
Development for Interactive Media , United States of America, 3rd edition, Elsevier.
8. Garrand, T., 2006, Writing for Multimedia and the Web, A Practical Guide to Content
9. Gray, L., 2014, What Is a Blog and How Do I Use It? , United States, Britannica.
10. Marcia, A., L., 2011, Social Networking: MySpace, Facebook, & Twitter , United States ,
Essential Library.
11. Ryan, M., L., Emerson, L., Robertson, B., J., 2014, The Johns Hopkins Guide to Digital
Media , Baltimore, John Hipkins University Press.
12. Sandu, A., 2012, Metode de cercetare în Știința comunicării , Iași, Lumen.
13. Sareen, A., Raffensperger, M., 2011, Digital Media for Business , New York.
14. Schmitt, B., 2002, Estetica în marketing , București, Teora.
15. Suciu, R., G .,2010, Erving Goffman si teoriile organizarii , Iași, Lumen.
16. Wally Olins, W, 2003, Noul ghid de identitate Wolff Olins:cum se inițiează și se susține
schimbarea prin mamagementul identității , București, Comunicare.ro.
17. Wheeler, A.,2013, Designing Br and Identity: An Essential Guide for the Whole Branding
Team , New Jersey, Wiley.

51
Surse electronice

1.http://www.businessdictionary.com/definition/corporate -identity.htm l, accesat la
12.02.2017
2.Sandu, B., “The importance of creating a brand identity guide”,
http://www.designyourway.net/blog/ins piration/the -importance -of-creating -a-brand –
identity -guide/ , accesat la 12.02.2017
3. Holland, B., 2016, “ Examples: What Do Great Brand Identity Guidelines Look Like? ”,
https://milesherndon.com/blog/brand -identity -guidelines -examples , accesat la 07.02.2017
4. Kolowich, L., 2015, “The Marketer's Guide to Developing a Strong Corporate and Brand
Identity”, https://blog.hubspot.com/blog/tabid/6307/bid/34238/The -Marketer -s-Guide -to-
Developing -a-Strong -Brand -Identity.aspx , accesat la 14.02.2017
5. Albin, A, 2012, “Identitatea vizuală pentru brand”, http://prbeta.ro/blog/identitatea –
vizuala -pentru -brand/ , accesat la 13.02.2017
6. XXX, 2011, “What is Digital Media”, http://technet.microsoft.com/en -us/library/what -is-
digital -media -2, accesat la 20.03.2017.
7. Inci, D., 20 09, “ What Is Digital Media and How Can It Benefit You In Marketing?”,
http://www.optimum7.com/internet -marketing/sem/what -is-digital-media -and-how-can-it-
benefit -you-in-marketing.html , accesat la 20.03.2017.
8.Mullan, E., 2011, „ What is Digital Content?”,
http://www.e contentmag.com/Articles/Resources/Defining -EContent/What -is-Digital –
Content -79501.htm , accesat la 12.02.2017.
9. Vincenzini, A., 2011, „ What is digital content? 50 examples to start …”,
http://adamvincenzini.com/2011/01/what -is-digital -content -50-exampl es-to-start.html,
accesat la 05.06.2017.
10. Spaert, T., Vanderbauwherde, T., „Identity system elements ”,
http://www.corporatebrandmatrix.com/the -matrix -tools.asp?mt_id=2# , accesat la
12.02.2017 .
11. Budelmann, K., Yang, K., Wozniak, C., “Brand Identity essentials -color choice ”,
http://brand -identity -essentials.com/4 -color -choices/ , accesat la 14.02.2017
12.Jackson, M., 2011, „Why your business needs a brandbook ”,
http://brandmakernews.com/top -stories/7209/why -your-business -needs -a-brand -book.html,
accesat la 24.04.2017

52
13. Echipa CTRL -D, 2015, “Ce trebuie să conțină un manual de identitate vizuală a unui
brand” ,http://ctrl -d.ro/tips -and-tricks/ce -trebuie -sa-contina -un-manual -de-identitate –
vizuala -a-unui-brand/ , accesată la 19.12.2016)