Lucrare metodico -științifică pentru [614553]

1
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA ȘI
PERFECȚ IONAREA CADRELOR DIDACTICE

Lucrare metodico -științifică pentru
acordarea gradului didactic I

Coordonator ș tiințific:
Profesor Universitar D r.Emerit Vasile Marcu

Candidat: [anonimizat].Rainea Adela Roxana
Oradea
2018

2
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA ȘI
PERFECȚ IONAREA CADRELOR DIDACTICE

Strategii moderne de predare a
verbului la clasele de gimnaziu

Coordonator ș tiințific:
Profesor Universitar Dr.Emerit Vasile Marcu

Candidat: [anonimizat].Rainea Adela Roxana

3

Motto " O școală în care profesorul nu învată și el,
e o absurditate "
Constantin Noica

4
Cuprins
1.Introducere
2. Locul și rolul verbului în formarea competen țelor de limbă și comunicare
2.1.Verbul – parte de vorbire
2.1.1 Definire -felul verbelor
2.2.Categorii gramaticale
2.2.1 Conjucarea verbului
2.2.2 Diateza verbului
2.2.3 Modurile și timpurile verbului
3.Verbul -Func ții sintactice
4.Specificul predării limbii române la minorită ți
5.Designul cercetăr ii
5.1Metode de predare, Organizarea si desfăsurarea cercetării
5.1.1 moderne vs. tradi ționale
5.3 Analiza și interpretarea rezultatelor
6.Concluzii și perspective
7.Bibliografie

5
1
1.Introducere
Învățământul românesc se afla într -o continua schimbare cu
transformari de la un an la altul,astfel încât limba româna are nevoie de aportul
nostru al fiecaruia pentru a o duce la un nivel cat ma i înalt.
Studierea limbii române se face înca din clasele primare atunci când
copiii se ini țiază în a citi și a scrie și se aprofundează în anii de gimnaziu si liceu
astfel încât copiii dobandesc cunostin țe teoretice, pe care și le pot pune in practica
prin exprimarea si scrierea corectă , folosirea nuan țată a limbajului.
Cred cu tărie că este foarte important să cunosti limba română, în
primul rând pentru că este limba maternă și mai apoi pentru o reu șită în viitor în
orice domeniu de activitate.
Studierea gramaticii la clasele de gimnaziu ar trebui să se faca aprofundat
pentru a forma o bază reala pentru fiecare copil.Consider că necunosterea
noțiunilor fundamentale de gramatică pot dăuna fiecăruia, el neputându -se exprima
corect atât in scris cat și oral.
Predarea limbii române la clasele de minorită ții maghiare reprezinta o
adevătată provocare pentru că elevii de la scoala unde predau la acest moment, nu
cunosc limba română,iar în consecin ță aceasta ar trebui p redată ca o limbă străină
deși programa nu ne permite de cele mai multe ori.
Mi-am ales această temă pentru că pe parcursul anilor,am observat la clasele
la care predau că verbul este asimilat mai bine atâta timp cât aduc ceva nou la
fiecare oră, ce va care să -i atragă constant si ma refer aici la metode de predare
moderne și diferite.

6
Lucrarea de fa ță cuprinde două mari păr ți: o parte teoretică în care m -am axat
pe aspecte legate de morfologie, și anume pe verb,iar partea a doua metodică,axată
pe metodele moderne de predare a verbului,diferen țele apătute la clase diferite
unde am abordat identic partea de vorbire în cauza,plus evaluarea acestuia în
funcție de specificul clasei.

7
2
2.Locul si rolul verbului în formarea competen țelor de limbă și comunicare
Verbul are un rol foarte important în comunicare,poate cel mai important
deoarece fara verb nu exista predicat iar fără predicat nu exista
propozi ții,comunicare.Verbu l este prezent în toate limbile,datorită importan ței sale
deosebite.( www.wikipedia.ro )1
Verbul este parte a de vorbire ce se studiaz ă înca din primii ani de
școală,fără de care comunicarea în limba română ar avea foarte mult de suferit.Este
impetuos folosirea corecta a lui in diferitele situa ții de comunicare.
Termenul verb vine în române ște din fran țuzescul -verbe -,cu acelasi sesn
si care la rândul lui provine d in latinescul -verbum -(cuvânt,verb).Românii au
preluat no țiunea din grece ște unde rhema avea acela și sens.( www. wikipedia.ro ).2
Trăsăturile verbului:
formează alături de subustantiv un nucleu al comunicării
este cel mai bogat din punct de vedere al flexiunii
poate forma singur o propozi ție:ex. Merg.Ploua.
categoriile gramaticale ale verbului
sunt:timp,mod,diateza,conjugare,persoana ,număr si gen pentru persoana a
III-a

8
2.1 Verbul -parte de vorbire
Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă actiuni in sensul larg
al acestui termen:ac țiuni propriu -zise,procese, stări suflete ști (Avram
Mioara,Gramatica pentru to ți,pag 194)3
Verbul arată și evoluții, procese în desfă șurare care se petrec într -un timp mai
scurt sau mai îndelungat( www.wikipedia.ro )
2.2 Categorii gramaticale
După con ținutul lor verbele se calsifica :
a.Verbele predicative sunt verbele care pot îndeplini func ția sintactică de
pedicat
b.Verbele nepredicative sunt verbele care nu pot îndeplini singure func ția
sintactică de predicat: – verbe auxiliare -ajută la formarea unor moduri si
timpuri.
-verbele copulative -ajută la formarea predicatului
nominal. Ele fac leg ătura între subiect si numele predicatv, neavănd înteles de sine
stătător.
Verbele auxiliare :A FI ,A AVEA ,A VREA
 A FI -ajută la formarea diatezei pasive iar la diateza activa ajută la
formarea modului indicativ timpul viitoar anterior,conjunctivul
perfect ,condi ționalul -optativ

1 www.wikipedia.ro
2 www.wikipedia.ro
3 Avram Mioara,Gramatica pentru to ți,pag 194

9
 A AVEA -ajută la formarea modului indicativ timp
perfect -compus,viitor si modului co ndițional -optativc.
 A VREA -ajută la formarea modului indicativ timp viitor și prezumtiv
Este foarte important de re ținut faptul ca este gre șit folosirea verbului a voi ,asa
cum mul ți o folosesc.(Avram Mioara -Gramatica pentru to ți-pag 195)4

Verbele copulative :
A FI
A DEVENI
A IESI
A AJUNGE
A SE FACE
A ÎNSEMNA
A PĂREA
A RĂMÂNE
A SE NASTE

4 Avram Mioara,Gramatica pentru to ți,pag 194)

10

A FI
Este verb copulativ câ nd nu este verb auxiliar și nu are sensurile
urmatoare :
a exista, a se afla,a trăi,a se găsi,a se duce,a trece,a se intampla,
ex.Maria este f rumoasă.
Trebuie sa acordam o atentie deosebită verbului copilativ a fi si verbului auxiliar a
fi ca element ce ajută la formarea diatezei pasive, numele predicativ fiind exprimat
printr -un verb la participiu și urmeaza după verbul copulativ.Este important sa
urmarim mereu sensul comunicării.Luăm următorul exemplu:
a.Cartea este interesantă -PN
-subiectul cartea are o însu șire si anume interesanta.
b.Cartea este adusa de la bibleoteca -PV
-subiectul cartea sufera actiunea făcută de altcineva
A DEVENI
-acest verb este întotdeauna copulativ.
ex.Alexandru a devenit medic.
A IEȘI
A AJUNGE
A SE FACE -Cele trei pot fi verbe copulative,atunci când pot fi
înlocuite cu a deveni fără a se schimba sensul comunicării.

11

Ex.Maria va iesi medic.
El va ajuge avocat.
Ana s -a făcut profesoară.
A ÎNSEMNA
-Este verb copulativ a tunci când nu se poate înlocui cu verbul a nota
ex.A câstiga înseamnă a lupta.
A PĂREA
-Este verb copulativ atunci când este verb impersonal,ver personal.De re ținut este
faptul ca atunci când apare reflexivul impersonal și anume verbul se pare, acesta
formează predicat verbal care cere automat o propozi ție subiectiva, ex. Se pare / ca
vom câ știga./

A RĂMÂNE
-Este verb copulativ atunci când arată ca subiectul a rămas cumva,adică că nu i se
schimba caracteristica.
ex. Alexandru a ramas repetent.
A SE NA ȘTE
-Este copulativ atunci când nu are sensul de a veni pe lume.
ex. Elena na ște idei.

12
După sensul lexical verbele pot fi :
tranzitive – sunt verbele care acceptă un complemplement direct : ex.
Mama a cump ărat o carte.Verbele tranzitive pot deveni intranzitive atunci
când au valoare copulativa sau când se transforma în verbe impeersonal
reflexive.ex. Irina face un exercitiu.( Badea Mariana ,Negru Mariana -Limba
română -gramatica -pag 71)5
intranzitive – Sunt verbele care nu acceptă un complement direct :
ex.Stau în Oradea.
Unele verbe intranzitive pot avea în mod excep țional un complement direct intern
exprimat printr -un substantivcu aceea și rădăcină ca verbul sau din aceea și clasa
semanti că: ex. a-și trăi traiul. (Avram Mioara -Gramatica pentru to ți, pag.195)
După capacitatea lor de a avea forme la toate persoanele :
Verbe personale -au forme pentru toate persoanele,adic ă se pot
conjuga la toate persoanele atât la singular cât si la plural.
ex. eu desenez
tu desenezi
el/ea desenează
noi desenăm
voi desenati
ei/ele desenează
Verbe impersonale -au forme doar pentru persoana a III -a si ac țiunea

13
nu i se pot atribui unei persoane, ex.plouă, ninge ,fulgeră etc.

2.2.1 Conju gările verbului
conjugarea I : a : a desena, a alerga .a zbura
conjugarea a II -a: ea : a vedea, a bea, a putea
conjugarea a III -a : e : a merge, a duce , a scrie
conjugarea a IV: i, î: a iubi, a hotar î, a citi

2.2.2 Diateza verbu lui 6
diateza activă,arată ca actiunea este facută de subiectul gramatical
ex: Eu citesc o cartea o carte
Elena merge la școală.
diateza pasivă, arata ca actiunea este suferita de subiectul gramat ical
si facuta de complementul de agent.
ex: Cartea este citita de Ion.
Foarte important de re ținut este faptul ca verbele la diateza pasivă necesita
existenta unui autor al ac țiunii,acesta fiind complemetul de agent, indiferent dacă
acesta este exprimat s au nu.Dacă ne referim la opozi ția activ -pasivă, aceasta se

5 Badea Mariana ,Negru Mariana -Limba română -gramatica -pag 71
6 Badea Mariana ,Negru Mariana -Limba română -gramatica

14
poate realiza doar în cazul verbelor tranzitive,deoarece trecerea unui verb de la
diateza activă la diateza pasivă presupune transformarea complementului direct în
subiect,iar a subiectului în com plement de agent.

Ex:
Alexandru a scris tema. -diateza activ ă
Tema a fost scrisa de Alexandru. – diateza pasivă
O aten ție deosebita trebuie acordată verbelor la diateza pasivă care sunt
asenănatoare cu forma verbului care indeplineste func ția sintactică de predicat
nominal de aceea trebuie urmarit sensul com unicării.Urmarim urmatorul exemp lu:
Ex:
Cartea este ruptă. -Arată ca subiectul cartea a suferit o ac țiune făcută
de că tre altcineva.
Cartea este rupt ă, nu este nouă .-aici verbul la part icipiu arată o
insușire a subiectului si este predicat nominal de diateza pasivă
Diateza reflexiva – Mioara Avram in cartea sa Gramatica pentru toti
spune ca " controversele teoretice privitoare la existen ța unei a treia diateze
si anume cea reflexivă sau chiar a mai multor diateze nu au importanta
pentru practica limbii.Ceea ce interesează cultivarea limbii este folosirea
unui verb cu sau fară pronume reflexiv,nu interpretarea în sensul
apartenen ței la o diateză sau alta" pag.205

15
Pe de alta parte, manuale le de limba și literatura română pentru clasele de
gimnaziu,prezinta astfel diateza reflexiva si anume, arată că subiectul gramatical
este autorul ac țiunii la care participă intens pentru că tot el o suportă,iar verbele la
această diateză sunt inso țite de pronume reflexiv în cazul acuzativ sau dativ.
ex: El se gandeste.
-pronumele reflexiv se analizează împreuna cu verbul pe care -l înso țeste.
Cum difeten țiem diateza activă de diateza refflexivă?
 cand pronumele reflexive de pe langa verbe indeplinesc func ție
sintactică de complement direct in cazul acuzativ, El se spala
(pe sine) – diateză activa -verb activ pronominal
 cand pronumele reflexin indepline ște func ție sintactică de
complement indirect in cazul dativ,El isi cumpara o apa.
cui?(siesi) -diateza a ctiva -verb activ pronominal.
2.2.3 Modurile si timpurile verbului
Modul unui verb reprezintă forma pe care o ia acesta pentru a arăta cum consideră
actiunea vorbitorul.După capacitatea lor de a avea sau nu persoană se clasifică în
două mari categorii:
-MODURI PERSONALE,PREDICATIVE.
-MODURI NEPERSONALE,NEPREDICATIVE.
Timpul unui verb este forma pe care o ia acesta pentru a ar ăta când se petrece
acțiunea fa ță de momentul vorbirii.

16
a. MODURILE PERSONALE,PREDICATIVE – verbele la aceste
moduri îndeplinesc î n propozi ție func ția sintactică de predicat verbal.
a.a. Modul indicativ : este modul care arată o ac țiune sigură si reala si are toate
timpurile
a.a.a. Timpul prezent -arată ca actiunea se petrece în momentul vorbirii.

a desena -conjugarea I
eu desenez
tu desenezi
el/ea desenează
noi desenăm
voi desena ți
ei/ele desenează

a vedea -conjugarea a II -a
eu văd
tu vezi
el/ea vede
noi vedem
voi vede ți

17
ei/ele văd
a merge -conjugarea III -a
eu merg
tu mergi
el/ea merge
noi mergem
voi merge ți
ei/ele merg
a citi – conjugarea a IV -a
eu citesc
tu cite ști
el/ea cite ște
noi citim
voi citi ți
ei/ele citesc
a.a.b. Timpul imperfect -arată o ac țiune trecută, neterminată care s -a desfă șurat în
acela și timp cu o ac țiune trecută.Indică durata.
a desena
eu desen am

18
tu desen ai
el/ea desen a
noi desen am
voi desen ați
ei/ele desen au
a vedea
eu vedeam
tu vedeai
el/ea vedea
noi vedeam
voi vedea ți
ei/ele vedeau
a merge
eu mergeam
tu mergeai
el/ea mergea
noi mergeam
voi mergeati
ei/ele mergeau

19
a citi
eu citeam
tu citeai
el/ea citea
noi citeam
voi citeati
ei/ele citeau
a.a.c. Timpul perfect -compus -arată o ac țiune trecută și terminată.
-se formează cu ajutorul verbului auxiliar a avea plus participiul verbului de
conjucat :
a participa
eu am participat
tu ai participat
el/ea a participat
noi am participat
voi ați participat
ei/ele au participat
a.a.d. Timpul perfect simplu – arată o ac țiune trecută dar încheiată de curând.
-sufixele si desinen țele de perfect -simplu sunt :

20

Conjugarea I
eu dese nai
tu dese nasi
el/ea dese nă
noi dese narăm
voi dese narăti
ei/ele dese nară
Conjucarea a II -a
eu văzui
tu văzusi
el/ea văzu
noi văzurăm
voi văzurăti
ei/ele văzură
Conjugarea a III -a
eu mersei
tu mersesi

21
el/ea merse
noi merserăm
voi merserăti
ei/ele merseră
Conjugarea a IV -a
eu iubii eu hotărâi
tu iubisi tu hotărâsi
el/ea iubi el/ea hotărî
noi iubirăm noi hotarârăm
voi iubiră ți voi hotărâră ți
ei/ele iubiră ei/ele hotărâră

a.a.e. Timpul mai mult ca perfect -arata o acțiune trecută si termintă înaintea altei
acțiuni trecute.
Conjugarea I
eu desena sem
tu desenas eși
el/ea desena se
noi desena serăm

22
voi desena serăți
ei/ele desena seră
Conjugarea a II -a
eu văzusem
tu văzuse și
el/ea vă zuse
noi văzusem
voi văzuseră ți
ei/ele văzuseră
Conjugarea a III -a
eu mersesem
tu mersese și
el/ea mersese
noi merseserăm
voi merseseră ți
ei/ele merseseră
Conjugarea a IV -a
eu iubisem eu hotărâsem
tu iubise și tu hotărâse și

23
el/ea iubise el/ea hotărâse
noi iubiserăm noi hotărâserăm
voi iubiseră ți voi hotărâseră ți
ei /ele iubiseră ei /ele hotărâseră
a.a.f. Timpul viitor – arată o ac țiune care e va desfăsura dupa momentul vorbirii și
se formează cu ajuto rul verbului auxiliar a vrea plus infinitivul verbului de
conjugat.
eu voi merge
tu vei merge
el/ea va merge
noi vom merge
voi veti merge
ei/ele vor merge
În limba româna există viitorul pentru limba vorbită, care are forme precum : o sa
vin,am sa stud iez,oi citi.Dac ă ne referim la limbajul poetic găsim forme inverse
precum :
sosi-va,spune -mi-vei,visa -vom.
a.a.g. Viitorul anterior -arată o ac țiune viitoare terminată înaintea altei ac țiuni
viitoare.Se formează cu ajutorul verbului auxiliar a vrea și a fi plus participiul
verbului de conjucat.
eu voi fi citit

24
tu vei fi citit
el/ea va fi citit
noi vom fi citit
voi veti fi citit
el/ea va fi citit
a.b. Modul condi țional -optativ – este modul care arată o dorin ță, o condi ție.
a.b.a. Timpul prezent exprimă o acțiune desfă șurată în momentul vorbirii sau în
viitor.
Se formează cu verbul auxiliar a avea ( forme specifice) și infinitivul verbului de
conjugat.
eu as mânca
tu ai mânca
el/ea ar mânca
noi am mânca
voi ați mânca
ei/ele ar mânca
a.b.b . Timpul p erfect – arată o ac țiune care nu s -a realizat încă.
Se formează cu ajutorul verbelor auxiliare a avea și a fi plus participiul verbului de
conjugat.
eu aș fi mâncat

25
tu ai fi mâncat
el/ea ar fi mâncat
noi am fi mâncat
voi ați fi mâncat
ei/ele ar fi mâncat
a.c. Modul conjunctiv – arată o ac țiune posibilă, realizabilă și se formează cu
ajutorul conjunc ției să plus indicativul prezent al verbului de conjugat.
a.c.a Timpul prezent – arată o ac țiune posibilă, desfă șurată în prezent sau viitor.
eu să alerg
tu să alergi
el/ea să alerge
voi să alergati
ei/ele să alerge
a.c.b. Timpul perfect
-se formează cu ajutorul conjunc ției să plus verbul auxiliar a fi plus participiul
verbului de conjugat.
eu să fi mers
tu să fi mers
el/ea să fi mers
noi să fi mers

26
voi să fi mers
el/ea să fi mers
De re ținut este faptul că verbele la modul conjunctiv pot explima si o porunca și ne
orientam aten ția spre urmatorul exemplu: Să fii cuminte!
Sunt unele verbe care se scriu cu doi de i la persoana a II -a singular,conjuncti v
prezent precum : a fi , a deveni, a veni, a ști.
Tu să fii atent.
Tu să devii medic.
Tu să vii acasă.
a.d. Modul imperativ – exprimă o poruncă, un indemn.
Acest mod are doar persoana a II -a singular și plural
mâncă! mânca ți!
-imperativul este un mod al adresar ii directe s i îl întalnim cel mai des în dialog

b.MODURILE NEPERSONALE,NEPREDICATIVE -sunt modurile care nu
pot îndeplini in propozi ție func ția sintactica de predicat verbal si nu au persoana.

b.a Modul infinitiv – expri ma numele actiunii, al starii. Este forma cu care verbul se
gaseste in dictionar; (este insotit de prepozitia ‘a’). Exemple: a spala, a manca, a
vedea, a parea, a merge, a face , a veni, a s osi, a cobori, a dobori etc.7

7http://mirelaprofaderomana.blogspot.ro/ 2014 /12 /prof -mirela -broasca -modurile -peronale.html

27

Subiect: A ierta este omeneste.
Nume predicativ: Placerea lui era a scrie.
Complement direct: Batranul incepe a povesti.
Complement indirect: S -a saturat a astepta mereu..
C.c. de timp: A sosit inainte de a rasari soarele.
C.c. de mod: Ionel a plecat fara a anunta.
Atribut verbal: Dorinta de a pleca il bucura..

b.b Modul gerunziu -exprima actiuni in plina desfasurare. Se formeaza cu sufixele
–and (vazand) si –ind (citind). Forma de negativ se obtine cu prefixul ne-.:
neauzind , nedorind, nemaivazand etc.8

Subiect: Se aude cantand .
Atribut verbal: Am vazut oameni invatand.
Complement indirect: S -a saturat invatand .
Complement direct: Aud tipand .
C.c. de mod: Baiatul mergea cantand.
C.c de timp: Vazandu -l, mi-am amintit ce voiam sa -I spun.
C. c. de cauza: Impiedicandu -se, a cazut si si -a julit genunchiul.
CU V ALOARE DE ADJECTIV , poate fi: Nume predicativ: Ea este suferinda.
Atribut adjectival: Se vad cosuri fumegande . Ma impresionau mainile ei
tremurande.

b.c. Modul participiu – exprima act iuni terminate si suferite de o fiinta sau de un
lucru, avand valoare de adjective: ci tit, citita, cititi, citite.9

Verbul la participiu are urm atoarele valori:1) verbala:atunci cand intra in
componenta unor forme verbale compuse: modul indicativ, timpul perfect compus:
am scris; -indicativ, viitor anterior:voi fi scris; conjunctiv prezent: sa fi scris;

8http://mirelaprofaderomana.blogspot.ro/ 2014 /12 /prof -mirela -broasca -modurile -peronal e.html
9http://mirelaprofaderomana.blogspot.ro/ 2014 /12 /prof -mirela -broasca -modurile -peronale.html

28
conditional –optativ perfect: as fi scris; i nfinitiv perfect: a fi scris; diateza pasiva :
este scris.
2)valoare adjectivala:Cand determina ( are ca regent) un substantiv sau un verb
copulativ: Lucrarea prezentata a placut tuturor. Floarea este inflorita.
3) valoare adverbiala: cand determina un ver b predicativ: vorbeste ragusit; calca
apasat; spune deschis, citeste sacadat;
4) valoare substantivala, cand primeste articol hotarat: Rasfatatul ne enerva mereu.
Invatatul reuseste in viata.

b.d. Modul supin -denumeste scopul, destinatia, provenienta unei actiuni sau a
unui obiect. Este alcatuit din prepozitiile de, dupa, la, pentru spre +participiul
verbului de conjugat. Forma negativa se obtine cu ajutorul prefixului ne-, adaugat
participiului.10

Subiect: E usor de invatat .
Nume predicativ: Masina este de tocat .
Atribut verbal: Masina de tocat s-a defectat..
Complement direct: Am terminat de citit.
Complement indirect: S -a saturat de invatat .
C.c. de loc: Vine de la scaldat.
C.c. de timp: A venit dupa semanat .
C.C. scop : Merge in padure pentru vanat.

10 http: //mirelaprofaderomana.blogspot.ro/ 2014 /12 /prof -mirela -broasca -modurile -peronale.html

29
3
3. Verbul -funcții sintactice
Verbele la modurile personale îndeplinesc în propozi ție urmato arele func ții
sinta ctice:
1.Predicat verbal – Elena este acasă.
2.Predicat nominal -Elena este frumoasa.
Pentru a în țelege când unele unele verbe au valoare copulativă și când au
valoare predicativă și care este diferenta dintre un predicat verbal s i unul nominal,
am dat spre rezolvare urmatoarea fi șă de lucru pentru clasa a VII -a,unde am format
doua grupe,fiecare grupa fiind formata din câte 5 elevi.Men ționez că este o clasa
de sec ție maghiară fiind în acela și timp și o clasă mediocră.
Atașez urmato area fisa de lucru 11 (www.didactic.ro )anexa
anexa* 1

Fișă de lucru
1.Alcătuiti propozitii astfel încat să respecta ți indica țiile
a fi -verb copulativ
-verb predicativ
a deveni -verb copulativ
a ajunge -verb copulativ

30
-verb predicativ
a rămâne -verb copulativ
– verb predicativ
În urma analizei rezultatelor am observat că ambele grupe au înteles
când verbul a fi este copulativ și când este predivati v.Pentru verbul a deveni a fost
ușor pentru că este întotdeauna copulativ,însa la restul verbelor din fisa de lucru au
lacune,de aceea prim metoda traditionala a exercitiului am reluat această parte din
verb.Am reluat această fi șă de lucru peste doua zile, rezultatul fiin urmatorul:
A fi – 5 elevi
A ramane -3 elevi
A deveni -1 elev
A ajunge -2 elevi

11 www.didactic.ro

31
Figura 1.

Ne vom îndrepta acum aten ția spre verbele neperesonale,nepredicative
cele care nu pot îndeplini în propozi ție func ția sintactică de predicat verbal sau
nominal.
1.verbele la modul infinitiv îndeplinesc urmatoarele func ții sintactice
Subiect: A ierta este normal .
Nume predicativ: Dorinta lui era a scrie.
Complement direct: Tânarul incepe a povesti.
Complement indirect: S -a saturat a vorbi mereu..
C.c. de timp: A plecat inainte de a rasari soarele.
C.c. de mod: Ionel a venit fara a anunta.
Atribut verbal: Dorinta de a pleca il întrista .12
(http://mirelaprofaderomana.blogspot.ro/2014/12/prof -mirela -broasca -modurile -pe
ronale.html )

12 http://mirelaprofaderomana.blogspot.ro/ 2014 /12 /prof -mirela -broasca -modurile -peronale.html a fi
a ramane
a deveni
a ajunge

32

2.verbele la modul gerunziu îndeplinesc următoarele func ții sintactice
Subiect: Se vede cantand .
Atribut verbal: Am vazut copii invatand .
Complement indirect: S -a saturat invatand .
Complement direct: Aud tipand .
C.c. de mod: Fetița mergea cantand.
C.c de timp: Vazandu -l, mi-am amintit .
C. c. de cauza: Impiedicandu -se, si-a julit cotu l.
CU V ALOARE DE ADJECTIV , poate fi: Nume predicativ: Ea este suferinda.
Atribut adjectival: Se vad cosuri fumegande .13
(http://mirelaprofaderomana.blogspot.ro/2014/12/prof -mirela -broasca -modurile -pe
ronale.html )

3.verbele la modul participiu îndeplinesc următoarele functii sintactice
Verbul la participiu are urmatoarele valori:1) verbala:atunci cand intra in
component a unor forme verbale compuse: modul indicativ, timpul perfect compus:
am scris; -indicativ, viitor anterior:voi fi scris; conjunctiv prezent: sa fi scris;
conditional –optativ perfect: as fi scris; infinitiv perfect: a fi scris; diateza pasiva :
este scris .
2)valoare adjectivala:Cand determina ( are ca regent) un substantiv sau un verb
copulativ: Lucrarea prezentata a placut tuturor. Floarea este inflorita.
3) valoare adverbiala: cand determina un verb predicativ: vorbeste ragusit; calca
apasat; spune desch is, citeste sacadat;
4) valoare substantivala,când primeste articol hotarat: Rasfatatul ne enerva mereu.
Invatatul reuseste in viata.14

13 http://mirelaprofaderomana.blogspot.ro/ 2014 /12 /prof -mirela -broasca -modurile -peronale.html
14 http://mirelaprofaderomana.blogspot.ro/ 2014 /12 /prof -mirela -broasca -modurile -peronale.html

33

4. verbele la modul supin îndeplinesc urmatoarele func ții sintactice
Subiect: E greu de invatat .
Nume predicativ: Utilajul este de tocat .
Atribut verbal: Masina de tocat s-a defectat. .
Complement direct: Am terminat de cusut .
Complement indirect: S -a satur at de scăldat .
C.c. de loc: Vine de la scaldat.
C.c. de timp: A plecat dupa semanat .
C.C. scop : Merge in expediție pentru vanat .15

15http://mirelaprofaderomana.blogspot.ro/ 2014 /12 /prof -mirela -broasca -modurile -peronal e.html

34
4
4.Specificul predării limbii române la clasele de minorită ți
Predarea limbii române la clasele minorită ții maghiare este pu țin
diferita si pu țin mai grea din punctul meu de vedere.De și programe le sunt identice
atât pentru sec ția română cât si pentru sec ția maghiară, mereu ne ciocnim de o
barieră,o problemă majoră și anume necunoa șterea limbii române de catre copiii
care frecventează școala.Este foarte greu pentru că pretindem no țiuni de fonetică si
morfolgie iar elevii nostri întampină probleme de întelegerea textului și atunci mă
axez pe no țiunile fundamentale încercând să îmbin metodele tradi ționale cu cele
moderne pentru a ob ține cele mai bune rezultate.
***Pentru clasa a V -a s-a elaborat o no ua programă în anul 2017 care favorizează
învățarea din perspectiva inter si transdisciplinară conform prevederilor din Legea
Educa ției16
înțelegerea ra țională a faptelor de limbă și a coeren ței lor structurale
asigurarea controlului con știent al uzului comunicării lingvistice în
ascultare,vorbire,lectură și scriere
dobândirea unor competen țe cognitive culturale formate prin lectura
***Programă pentru disciplina limba si literatura română,cls a V -a,Bucure ști,2017.
Ceea ce mă neliniste ște în continuare este faptul că limba română este
vazută că o limbă străină de și teoretic ea a ar trebui vazută ca a doua limbă pentru
clasele minorită ților maghiare,având in ve dere că to ți locuitorii acestei țări ar trebui
să cunoască limba română si sa nu fie considerată limbă străină.Noi, ca dascăli
trebuie să -i înva țam limba romana,acesta ar trebui sa fie țelul nosru si al sistemului
de învatamant.Actualul sistem de învataman t pune accent la literatura pe citirea
operelor și interpretarea lor iar la gramatică pe teorie și mai pu țin pe partea
practică.Cu toate acestea, este de apreciat ca de anul acesta s -a schimbat programa
pentru clasa a V -a, în ideea în care se pune foarte mare accent pe
comunicare,vorbirea corectă.Manualul de clasa a V -a este foarte atractiv,con ține și
un CD,unde se pot asculta textele suport.

16 Programă pentru disciplina limba si literatura română,cls a V -a,Bucure ști,2017.

35
5
5.Designul cercetării
5.1 Metode de predare

"Prin metodă didactică întelegem o serie ordonata de opera ții efectuate de către
profesor și elevi în vederea cunoa șterii adevărului de către cei din urmă și a
îmbunătă țitii comportamentului lor"17 (Alexandru Găvenea, Cunoa șterea prin
descoperire în învă țământ,Bucuresti,1975,pag.229)
Metodele de predare au trei scopuri : scopul cuno șterii,scopul intruirii și sco puri
formative.

Metodele de predare au mai multe functii :
 funcția cognitivă
 funcția normativă
 funcția motiva țională
 funcția formativ -educativ -compensatorie

5.1.1 Metode traditionale vs metode moderne18
Ioan Der șidan în lucrarea " Metodica limbii di literaturii române "
Cluj-Napoca,2003, susține ca exista trei categorii de metode:
a) Metode de transmitere și receptare -expunerea,povestirea,explicatia,utilizarea
cărților,demonstra ția
b)Metode de dirijare -conversa ția,exercitiul pe baza de model,algoritmul,activitatea
în grupe
c)Metode eurist ice-jocuri didactice,intruirea pe bază de probleme,

17 Alexandru Găvenea, Cunoa șterea prin descoperire în învă țământ,Bucuresti,1975,pag.229
18 Ioan Desidan Metodica limbii di literaturii române " Cluj -Napoca,2003

36

5.2METODE FOLOSITE ÎN PREDAREA VERBULUI
ORGANIZAREA ȘI DESFASURAREA CERCET ĂRII

Metodele de predare tradi ționale
a. metoda exerci țiului
b. analiza gramaticală
c. comunicarea orala,dialogul
d. munca cu manualul
e. explica ția

Metode de predare moderne
a. metoda ciorchinelui
b. cubul
c. proiectul
d. tehnica ziarului
e. jocul didactic -rebusul
f. brainstormin gul

În ceea ce priveste predarea verbului la clasele de gimnaziu sunt de parere ca
medodele traditonale sunt mai eficiente,astfel încat voi face următoarele precizari :

37

Metode tradi ționale
1. Metoda execitiului:
Această metodă se referă la realizarea repetată a unor opera ții cu scopul
formării de deprinderilor și priceperilor practice și intelectuale.
Exerci țiile introductive asigură familiarizarea cu noile ac țiuni de însu șit,exerci țiile
de baza asigura execu ția repetată a acestora iar e xerci țiile de consolidare ajută la
consolidarea no țiunilor odata formate.
Vistian Goia spune ca obiectivele acestei metode sunt :19
să fixeze no țiunile de teorie la un capitol
să creeze abilită ți de transpunere a acestora în practică
să dezvolte deprinderi de munca independentă a elevului
să dezvălui profesorului unele lacune in cunostin țele teoretice ale
elevilor
să înlature uitarea/confuzia

Pentru ca aceasta metoda sa fie eficient ă ea trebuie sa respecte anumi ți pași si
anume că exerci țiile trebuiesc formulate clar și concis în conformitate cu
cunostin țele teoretice învă țate anterior iar profesorul trebuie sa enunte oral sau
scris exerci țiul propus.
Aplicatie :
Exercitii aplicate în etapa de ob ținerea performan ței la clasa a VI -a,la predarea
modului conjuncti v20
ex.1 (pag 50. manual clasa a VI -a,Editura didactică și pedagogică,Bucuresti,2001)
Complecta ți enun țurile următoare punând verbele din paranteză la modul

19 Vistian Goia -Didactica limbii si literaturii romane
20 Manual clasa a VI -a,Editura didactică și pedagogică,Bucuresti,2001

38
conjunctiv,timpul perfect:
a. ……………………..ajungeau la timp ( a se grabi)
b. ……………………..ordonat,găsea repede cartea(a fi)
c. Câștiga………………….răspunsul(a ști)
d. …………………..mâncarea,ne asezăm la masă(a încălzi)

ex.2(item cu alegere duală)
Stabile ște valoarea de adevăr a următoarelor enun țuri:
verbul este partea de vorbire ce denume ște fiin țe,lucruri sau fenomene
ale naturii
A/F
verbul este partea de vorbire care arată ac țiunea,starea sau existen ța
A/F

ex.3 (item de tip pereche)
Uneste printr -o linie verbele din coloana A cu timpul corespunzător fiecăruia din
coloana B :

A B
am inv atat viitor
voi pleca perfect compus
mersesem mai mult ca perfect
scriseseram perfect simplu
voi fi citit prezent
ascult viitor anterior

39

Cele trei exercitii le -am rezolvat împreuna cu clasele a V -a, a VI -a, și a VII -a.
Exercitiile nr.2 și nr.3 au fost cele mai accesibile.Î n clasa a V -a au rezolvat ex .2
corect 7 din 10 elevi,în clasa a VI -a au rezovat corect 5 din 14 elevi iar exerci țiul
nr.3 a fost rezolvat corect de 5 elevi din 13 din clasa a VII -a.
Figura 2.

2.Analiza gramaticală :
Este una din metodele tradi ționale întalnite la clasa și e folosită în
lectiile de evaluare sau sistematematizare a cuno ștințelor.
Dacă analiza este morfo -sintactică atunci vom începe analiza cu partea
de vorbire și vom termina cu func ția sintactica iar dacă analiza este este 00.511.522.533.544.55
cls v cls VI cls VII clsVIII

40
sintactico -morfologica vom începe cu func ția sintactica și vom termina cu
identificarea par ții de vorbire.
Aplica ție:
ex.1 Se da textul:
„De la holdele din Bărăgan,
Cu spicul greu atârnând sus
În vârful înaltelor lănci
Pierdute cândva de oastea lui Darius,
Am știut că tot ce ne calcă pământul
Devine pașnică recoltă.”
(Marin Sorescu – Astfel)
a. Analizeaz ă toate verbele predicative din textul de mai sus din punct de vedere
morfo -sintactic.
Acest exerci țiu l-am aplicat la clasa aVI -a,la terminarea modurilor
personale/predicative.Elevii au reu șit sa identifice toate verbele predicative și au
reusit să facă corect analiza gramaticală.

3.Comunicarea orala,dialogul
Această metodă este una din cele mai vechi metode folosite în procesul de
predare -învățare.Ea are o largă răspândire în si in zilele noastre î n școli,profesoru
trebuie sa aleaga cu măiestrie setul de întrebări astfel încat sa ducă aprofundarea
unor cuno știnte,sistematizarea lor dar și dezvoltare personalită ții elevilor.
21Ioan Der șidan în Metodica predării limbii si literaturii române,pag
280,spune că aceasta metodă are mai multe func ții: "func ția euristică și
formativă,func ția de clarificare și aprofundare,func ția de consolidare și
sistematizare,func ția de verificare sau de control"
Aplica ție:
 întrebari de clarificare a sensului – ce in țelege ți prin verbe

21Ioan Der șidan în Metodica predării limbii si literaturii române

41
predicative/personale?
 întrebari care solicită exemple -puteti sa -mi dati un exemplu de verb care este
atât predicativ cât și copulativ și auxiliar?
 întrebari de elaborare -puteti să -mi spuneti mai multe în legatura cu verbele
nepredicative? care sunt? exemple? ce func ții sintactice îndeplinesc ?
 întrebari factuale -de câte eluri sunt modurile personale?dar cele
nepersonale?

4.Munca cu manualul
Deși în zilele noastre manualul este concurat de alte auxiliare
des întalnite la clasă,manualul rămâne o realitate dupa care se verifică examene
naționale si concursuri școlare( Ioan Derșidan-Metodica predarii limbii și literaturii
române).22
Manualele,căr țile de beletristică,revistele îl formează pe elev.Lectura,înca din
primii ani de școală îl formeaza pe elev pentr u diferite situa ții de viata,este o
metoda de cultivare continuă,care ar trebui însu șită de to ți elevii.Profesorul este cel
care îl ini țiaza pe elevi în ale lecturii prezentându -i diferitele tehnici de lectură
precum notarea ideilor,impresiilor,argumentelo r și a imaginilor.

22 Ioan Der șidan -Metodica predării limbii si literaturii române

42
Pentru ca elevul sa se familiarizeze cu lectura profesorul de limba si literatura
romană are obliga ția de a -i prezenta acestuia carti de beletristică si nu numai,vizite
constante la bibleotecă.
Munca cu manualul pe partea de mo rfologie reprezintă rezolvarea de exercitii
prezente la fiecare capitol/lec ție în parte.

Aplica ție :
ex.1 (pag 50. manual clasa a VI -a,Editura didactică și
pedagogică,Bucuresti,2001)23
Complecta ți enun țurile următoare punând verbele din paranteză la modul
conjunctiv,timpul perfect:
a. ……………………..ajungeau la timp ( a se grabi)
b. ……………………..ordonat,găsea repede cartea(a fi)
c. Câștiga………………….răspunsul(a ști)
d. …………………..mâncarea,ne asezăm la masă(a încălzi)
5.Explica ția
Este o metodă verbală,prin care profesorul oferă spre asimilare elevilor
diferite cunostin țe.
Această metodă are urmă toarele caracteristici :
 justificarea unei idei pe baz ă argumente
 înlesne ște dobândirea cuno ștințelor
 să respecte logica
 să aibe o concluzie
Metoda explica ției trebuie să fie concisă,corectă,accesibilă,clară.

23 Manual clasa a VI -a,Editura didactică și pedagogică,Bucuresti,200 1

43

4. Reactualizarea
cuno ștințelor și
conducerea învă țării
30’
O2

O1

O6

Reactualizeazã prin
conversație frontalã
informațiile esenț iale
despre verb. În acest
sens, oferã elevilo r o fișã
(v. Anexa 2), care contine
șase liste de cuvinte, din
care fiecare elev va
trebui sã identifice
verbul.
Dupã identificarea
verbelor, profesorul îi
roagã pe elevi sã
defineascã verbul ș i sã
clasifice verbele
identificate an terior în
verbe care exprimã
acțiunea, starea, respectiv
exist ența.
Sunt nota te pe tablã
definiția verbului ș i
exemplele identificate de
elevi.
Pentru a verifica
ortografia elevilor,
profesorul noteazã pe
tablã câteva forme
verbale ș i îi roagã pe
elevi sã aleagã forma
corectã: sã fii/ sã fi; este/
ieste; sã scri/ sã scrii; sã
vii/ sã vi; suntem/
sântem.
Pentru a identifica
categoriile gramaticale Completeazã fi șa de
lucru, i dentificând
verbele.

Încearcã sã defineascã
verbul ș i sã clasifi ce
verbele identificate în
funcț ie de ceea ce
exprimã.

Noteazã definiția
verbului ș i exemplele
corespunzãtoare.

Elevii aleg forma
corectã de ortografiere
a verbelor date.

Elevii identificã acele
categorii gramaticale
specifice verbului

Conversaț ia
Învãț area
prin
descoperire

Joc didactic
„Descoperã
intrusul!”

Gândiți!
Lucrați în
perechi!
Comunicaț i!
Activitate în
perechi

Explica ția

Exerciț iul
Activitate
individualã

Observarea
sistematicã a
elevilor
Aprecierea
rãspunsurilo
r

44

O3

O4
specifice verbului,
profesoru l le propune
elevilor o nouã fiș ã de
lucru, în care vor trebui
sã identifice elementele
unei anali ze gramaticale
în ceea ce priveș te
verbul. (v. Anexa 3)
Sunt notate pe tablã
tipurile verbului,
persoanele ș i numãrul.
Dupã reactualizarea
cunoștinț elor, profesorul
le propune elevilor un joc
„Puzzle -ul verbului”. (v.
Anexa 4). Organizaț i în
perechi, elevii vor avea
de precizat persoana ș i
numãrul fo rmelor verbale
date.
Dupã identificarea
persoanei ș i a numãrului,
profesorul le propune
elevilor jocul „Ieri, azi,
mâine” (v. Anexa 5). Pe o
planș ã sunt trecute
rubricile unui tabel cu
trei coloane
corespunzãtoare celor
trei ti mpuri verbale –
trecut, prezen t și viitor -.
Rubricile tabelului vor fi
completate cu
urmãtoarele verbe:
mergeam, voi studia, am
cercetat, scriu, vor
dansa, vorbesc, o sã
citesc, alergasem, plâng,
povestirã, o sã mâncãm,
desenãm, au intrat, ieșim,

Scriu categoriile
gramaticale specifice
verbului.
Organizaț i în perech i,
elevii vor preciza
persoana ș i numãrul
verbelor date dupã
expirarea timpului de
lucru.

Dupã rezolvarea
acestei activitãț i, ei
rezolvã urmãtoarea
sarcinã de lucru,
alegând tipul corect
pentru fiecare formã
verbalã indicatã.

Gândiți!
Lucrați în
perechi!
Comunicaț i!
Activitate în
perechi

Joc didactic
Activitate
individualã

45
vei lua.

Metode moderne
1. Metoda ciorchinelui
Este o metodă care încurajează elevii sa gandească liber.Se scrie un cuvânt
pe tablă și în jurul acestui cuvânt/teme se înlăn țuiesc ideile,se trasează linii pentru
eviden țierea conexiunilor.Ea poate fi folosită atât ca
metodă de predare cât și ca metodă de evluare.

APLICATIE:

CONDITINAL –
OPTATIV
CONJUNCTIV PARTICIPIU
SUPIN INDICATIV IMPERATIV INFINITIV GERUNZIU
NEPERSONALE MODURI MODURI

NUMAR PERSOANA VERBUL PERSONALE

46
2. Metoda Cubului
Această metodă presupune munca în echipă,de aceea întreaga clasă de elevi
va fi divizată în grupuri de câte 4 -6 elevi,fiecare grupă fiind a șezate în jurul unei
mese de lucru.Conducatorul va arunca ,rând pe râ nd,un cub pe fa țetele căruia scrie:
descrie,compară,analizează,asociază,aplică,argumentează,

Aplica ție:

 Descrie
-descrie anotimpul vara în câteva enun țuri.Subliniază verbele.
 Compară
-scrie verbele :lucreaz ă,stă,sunt,existtă,merge,a șteaptă in urmatoarea coloană :
ACTIUNEA STAREA EXISTEN TA

47

 Analizează
Subliniati verbele si analizati -le complectant tabelul dat:

A sosit primavara.Afara se incalzeste.Animalele si mieii zburda pe campii .Noi
copiii mergem dupa ghicei.voi cand arati ogoarele?
Verb Persona Numar Mod Timp

 Asociaza

● Colorați cu aceeași culoare fluturii ce conț in verbe cu același înțeles

scrie
surâde
se află
vorbește

redactează
se găsește
grăiește
zâmbește

48

 Aplica

* Alcătuiți enunțuri care să conțină:

a) un verb care exprimă existența
b) un verb, nr. singular, persoana I
c) un verb , persoana a II -a, nr. plural, care să exprime o acțiune.

 Argumenteaza

* Precizați de ce următoarele enunțuri sunt incorec te. Scrieți -le corect!
Primavara soarele stălucesc mai slab. Afar ǎ se încălzim și florile
prindeți viață. Păsările te întorci din țările calde. Oamenii cureți viile și
tractoarele arăm ogoarele.

3.Proiectul24

Proiectul poate fi utilizat atât ca metodă de evaluare, cât și ca strategie de
învățare.

PROIECTUL ca instrument de eval uare

Proiectul este un instrument de evaluare complex, recomandat pentru
evaluarea sumativă . În timpul realizării proiectului sunt evaluate următoarele
capacități/ competențe:
 alegerea metodele de lucru
 măsurarea și compararea rezultatelor
 utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor și a echipamentelor
 corectitudinea și acuratețea tehnică
 organizarea ideilor și materialelor într -un raport

24
https://www.google.ro/search?ei=NvgpW7LuCILUsAfqu73gDg&q=metoda+proiectului&oq=metoda+proiectul&gs_l=psy –
ab.1.0.0i203k1l10.4235.18883.0.23897.40.23.8.5.6.0.140.2024.19j3.23.0….0…1c.1.64.psy -ab..6.34.2087.6..0j0i10i203k1j
0i10k1j0i13k1j0i13i30k1j0i8i13i3 0k1j35i39k1j0i67k1.102.Nbibx7if0yM

49
 calitatea prezentării

Titlul/subiectul este ales de către profesor, elevi sau împreună, profesor -elevi.
Este important ca elevii:
 să aibă un anumit interes pentru subiectul respectiv;
 să cunoască dinainte unde își vor găsi resursele materiale;
 să fie nerăbdători pentru a crea un produs de care să fie mândri;
 să spere că părinții vor fi înțelegători ș i interesați de subiect.

Proiectul poate fi individual sau de grup. Pe perioada de realizare a
proiectului, elevul are consultări permanente cu profesorul. Proiectul se încheie în
clasă, prin prezentarea în fața colegilor a unui raport asupra rezultat elor obținute
și a produsului realizat, dacă este cazul.

PROIECTUL ca strategie de învățare

Rolul profesorului în învățarea prin metoda proiect25

Profesorul încetează să mai fie un transmițător de cunoștințe, devenind un
facilitator, un sfătuitor (consilier) al învățării. Profesorul provoacă, organizează și
stimulează situațiile de învățare. Elevii sunt conduși către autoînvățare și sunt
motivați să planifice independent și colectiv, să implementeze și să evalueze
procesul de învățare.
Schimbările în rolul profesorului:
 să pregătească meticulos procesul de învățare;
 să răspundă întrebă rilor elevilor pe tot parcursul derulării proiectului;
 să încurajeze elevii să învețe ei înșiși și să formuleze corect întrebări;
 să încurajeze elevii să-și autoevalueze munca;
 să acorde o atenție specială cooperării , organizării sarcinilor și
metodologiilor de lucru în echipă, fiind într -o comunicare permanentă cu
elevii.

25https://www.google.ro/search?ei=NvgpW7LuCILUsAfqu73gDg&q=metoda+proiectu lui&oq=metoda+proiectul&gs_l=ps
y-ab.1.0.0i203k1l10.4235.18883.0.23897.40.23.8.5.6.0.140.2024.19j3.23.0….0…1c.1.64.psy -ab..6.34.2087.6..0j0i10i203k
1j0i10k1j0i13k1j0i13i30k1j0i8i13i30k1j35i39k1j0i67k1.102.Nbibx7if0yM

50

FIȘA DE MONITORIZARE / EVALUARE PROIECT26

Nr.
crt. Enunț/criteriu DA NU Obs./comentarii
1. Au fost avute în vedere ideile indicate

2. Au fost accesate toate căile de
documentare indicate în plan
3. Sunt realizate toate fișele de
documentar e stabilite în planul de
activități
4. S-au identificat toate soluțiile posibile de
abordare a temei

5. S-a realizat analiza soluțiilor identificate
prin evidențierea avantajelor /
dezavantajelor
6. S-a argumentat corect varianta aleasă

7. Au fost selectate grupele de lucru pe
subiecte
8. Au fost numiți responsabilul de proiect și
liderul de grup
9. Au fost alocate responsabilitățile în
cadrul proiectului
10. S-a realizat planificarea activităților pe
grupe de lucru

26https://www.google.ro/search?ei=NvgpW7LuCILUsAfqu73gDg&q=metoda+proiectului&oq=metoda+proiectul&gs_l=ps
y-ab.1.0.0i203k1l10.4235.18883.0.23897.40.23.8.5.6.0.140.2024.19j3.23.0….0…1c.1.64.psy -ab..6.34.2087.6..0j0i10i203k
1j0i10k1j0i13k1j0i13i30k1j0i8i13i3 0k1j35i39k1j0i67k1.102.Nbibx7if0yM

51
11. S-au întocmit diagramele Gantt
corespunzătoare
12. S-au respectat planurile stabilite

13. S-au asamblat sub -proiectele în proiectul
final
14. S-a analizat și validat proiectul final

15. S-a realizat prezentarea și argumentarea
proiectului
16. S-a elaborat o comunicare / articol la
revista școlară ori s -a participat la vreo
expoziție pentru diseminarea rezultatelor
proiectului
17. S-au primit sugestii și recomandări
pentru îmbunătățirea activităților
similare în viitor

52

FIȘĂ DE APRECIERE A CALITĂȚII PROIECTULUI
Criteriul Da/Nu Observații
1. Proiectul are validitate în raport cu: tema, scopul,
obiectivele, metodologia abordată

2. Proiectul demonstrează completitudinea și acoperire
satisfăcătoare în raport cu tema aleasă
3. Elaborarea și redactarea părții scrise a proiectului au
fost făcute într -un mod consistent și concomitent,
conform planificării.
4. Opțiunea elevului pentru utilizarea anumitor resurse
este bine justificată și argumentată în contexul
proiectului
5. Redactarea părții scrise a proiectului demonstrează o
bună consistență internă

6. Redactarea părții scrise a proiectului demonstrează o
bună logică și argumentare a ideilor.

7. Proiectul reprezintă, în sine, o soluție practică, cu
elemente de originalitate în găsirea soluțiilor.

8. Proiectul are aplicabilitate și în afara școlii.

9. Realizarea proiectului a necesitat activarea unui
număr semnificativ de unități de competențe, conform
standardelor de pregătire profesională.

53
Aplictie:
Clasa a VI – a,recapitlare finala,unitatea verb.

Elaborarea proiectului s -a desfășurat în mai multe etape:

Etapa I , pregătitoare, constând în
 lecții, demonstrații, activități practice;
 formarea grupurilor de activitate;
 antrenarea elevilor în activități individuale / de grup, prin cooperare.
Etapa a II -a, de organizare: clasa este împărțită în 4 grupuri. Fiecare grup
investighează un aspect al temei:
 Grupul I: tipurile de verbe
 Grupul al II -lea: moduri personale si timpuri
 Grupul al III -lea: moduri nepersonale cu functii sintactice
 Grupul al IV -lea: diatezele verbului
Etapa a III -a, de executare a proiectului.
S-au determinat și realizat grafic formele de prezentare.

Etapa a IV, de prezentare a proiectelor în fața publicului.

Etapa a V , de evaluare a proiectelor de cercetare.

Toti cei 14 elevi si -au realizat proiectul ,conform fisei de aprecieri am realizat
urmatoarea statistica:
Criteriul 1 -realizat de 14elevi
Criteriul 2 -realizart de 13 elevi
Criteriul 3 -realizat de 10 elevi
Criteriul 4 – realizat de 6 elevi
Criteriul 5 –realizat de 12 elevi
Criteriul 6 – realzat de 14 elevi
Criteriul 7 – realizat de 10 elevi
Criteriul 8 realizat de 5 elevi
Criteriul 9 –realizat de 6 elevi

54
Figura 3.

5.Jocul didactic -rebusul
Jocul didactic este o activitate cgnitiva care asigura o asimililare active
si constienta a notiunilor a categoriilor sau a regulilor.
Rebusul poate fi folosit atat la clasa a VI -a cat si ;a clasa a VII -a in la
prima ora din verb la etapa din lectiei captarea atentiei.

Aplicatie:
Cls a VI -a,verbul,captarea atentiei.Profesorul da spre rezolvare urmatorul rebus, la
o lectie de ins usire de noi cunostinte:

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
elevicriteriul 9
criteriul 8
criteriul 7
criteriul 6
criteriul 5
criteriul 4
criteriul 3
criteriul 2
criteriul 1

55

* A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
B
1. Verb auxiliar care ajută la formarea modului conjunctiv, timpul perfect.
2. Precizează felul predicatului din enunțul: Andrei a devenit doctor.
3. Verbele auxiliare și cele copulative formează categoria verbelor ……………….
4. Conjugă verbul a crea la modul indicati v, timpul prezent, persoana I, numărul
singular.
5. Precizează felul predicatului din enunțul: El este în clasă.
6. Verb auxiliar care ajută la formarea modului indicativ, timpul perfect compus.
7. Felul verbului din propoziția : Andreea este frumoas ă.
8. Verbul care ne ajută la formarea unor moduri și timpuri compuse se numește
verb ….. ……

56
9. Verb auxiliar care ne ajută la formarea modului indicativ, timpul viitor.27

6. Tehnica Ziarului

Este o metoda moderna care se poate folosi la lectiile de consolidare si
evaluare la finalul unui capitol.Sunt implicati toti copii care pot fi impartite in
grupe de redactori ai ziarului.Fiecare grupa va trebui sa dea un titlu ziarului si
fiapoi tit luri fiecarui articol.

Aplicatie :

Cls a VII -a, tema generala va fi verbul si am folosit aceasta metoda la o lectie de
recapitulare si s istematizare la finalul capitolului verb.Fiecare echipa va avea un
redactor -sef.

7. Brainstormingul

Această metodă se bazează pe patru principii fundamentale:
 căutarea în voie a ideilor;
 amânarea judecă ții ideilor
 cantitatea mare de idei;
 schimbul de idei.

Aceasta metoda are si alte denumiri precum: furtuna in creier,Asalt de
idei,cascada ideil or,Metoda Osborn.
Avantaje:
 stimularea creativită ții;
 dezvoltarea gândirii critice și a capacită ții de argumentare;
 dezvoltarea competen țelor de comunicare;

27 https://www.didactic.ro/instrumente -interactive/rebus/rebus -226

57
 participarea activă a tuturor elevilor/cursan ților;
 sporirea încrederii în sine

Aplicatie:
Aceasta metoda se poate folosi la prima ora de verb la clasa a V -a.Se va nota pe
table cuvantul verb iar copiii vor fi indemnati sa spuna orice cuvant care le vine in
cap legat de verb,profesorul le va nota pe table.

VERB

58
5.3 Analiza si interpretarea rezultatelor

Orice analiza a rezultatelor se face in urma unei evaluari astfel incat am dat spre
rezolvare testul nr 1. Claselor a VI -a si a VII -a.

TEST DE EVALUARE nr 1

A . Citeș te cu atenție exercițiile de mai jos:
1. Puneți verbele la modurile și timpurile precizate în paranteză:

a crea …………………………………………………………………………(indicativ imperfect, persoana
a II-a , sg.)
a citi …………………………………………………………………… ( indicativ perfect simplu,
persoana a III a , pl.)
a merge ………………………………………………… ……………..(indicativ mai mult ca perfect,
persoana I , pl.)
a dovedi …………………………………………………………………….(gerunziu)
a răspândi …………………………………………………………………..(participiu)
a mânca ………………………………………………………………… (condițional -optativ prezent,
persoana I , sg.)

6 x 3 = 18 p
2. Stabiliți modul și timpul verbelor din enunțurile de mai jos :
a) Va ajunge ce a dorit .
b) Cine întreabă nu greșește.
e) Să renunți acum înseamnă dezastru .

6 x 3 = 18 p
3. Citiți c u atenție versurile ghicitorii de mai jos și scrieți cu majuscule pe
punctele de suspensie
despre cine este vorba , cum se numește opera ( fragmentul) și autorul .

59

În livadă fuge vara
La mătușa Mărioara .
Tot mănâncă la cireșe ,
Ba mai vâr ă și-n cămeșă.
Cine -i hoțul fără frică
Cine altul decât
………………………………………………………………………………………. ……….. !
6 p

4. Ce valori morfologice și ce funcții sintactice au cuvintele subliniate mai jos ?
Nică a furat vara cireș e coapte de la mătușa
Marioara zgârcită . 18 p

5.Într-o compunere ,de 15 -20 de rânduri, argumentați că textul literar “ La cireșe ” de
Ion Creangă
este epic , aparține genului epic.
25 p

Din oficiu : 15 p

TOTAL : 100 de puncte

60
Mai jos am facut un graf ic pe cla se cu cati elevi au rezolvat co rect fiecare item al
testului:
Cls VI -a
 item 1 -6 levi
 item 2 -3 elevi
 item 3 -2 elevi
 item 4 -2 elevi
 item 5 1 elev

Cls a VII -a
 item 1 -5 elevi
 item 2 -5 elevi
 item 3 -2 elevi
 item 4 -1 elev
 item 5 – 1 elev

Figura 4.

02468101214
cls VI
CLS VIIitem 5
item 4
item 3
item 2
item 1

61

Am aplicat urmatorul chetionar celor doua clase cls a VI -a si cls. A VII -a.

CHESTIONAR

Școala
__________________________________________________________________
____________ Localitatea_____________________________________ Jude țul
_________________________________
Mediul de reziden ță a școlii: Urban □ Rural □
Clasa: a VI -a □ a VII -a □
Genul: Feminin □ Masculin □

Q 1. În opinia ta, școala în care înve ți este o școală …
1. foarte bună
2. bună
3. mai slabă decât alte școli pe care le știu
4. nu știu/ nu -mi dau seama

Q 2. Media generală pe care ai ob ținut-o în anul școlar anterior (2015 -2016) t e
situează între:
1. 9,50 – 10
2. 9 – 9,49
3. 8 – 8,99

62
4. 7 – 7,99
5. 6 – 6,99
6. 5-5,99

Q 3. Ce va place cel mai mult la orele de limba romana ?
1. Manualul
2. Profesorul
3. Lectiil e interactive( in care conunicați și invatațați jucându -vă)
4. Lectiil e de teorie (profesorul dictează iar elevii scriu î n caiete)

Au participat un nr de 14 elevi din clasa a VI -a si 14 elevi din clasa a VII -a.
Vom analiza in cele ce urmeaza raspunsurile date de clasa a
VI-a.

Q1- 10 elevi –rasp 1
4 elevii -rasp 2
Q2 -1 elev –rasp 1
2 elevi –rasp 2 fete
•2
baieti
•12

63
8 elevi – rasp 3
2 elevi – rasp 4
1 elev –rasp 5
Q3 -2 elevi -rasp 2
9 elevi -rasp 3
3 elevi -rasp 4

Figura 5.

Rasp 1Rasp 3Rasp 5
012345678910
Q1Q2Q3Rasp 1
Rasp2
Rasp 3
Rasp 4
Rasp 5
rasp 6

64

Vom analiza in cele ce urmeaza raspunsurile date de clasa a VII -a.

fete
•8
baieti
•7

65
Figura 6.

rasp 1rasp 3rasp 5
012345678910
Q1Q2Q3rasp 1
rasp 2
rasp 3
rasp 4
rasp 5
rasp 6

66
Numele și prenumele :………………………………………….. Data :

FIȘĂ DE LUCRU28

1. Puneți verbele la modurile și timpurile precizate în paranteză:

a crea …………………………………………………….. (indicativ prezent, persoana a III -a sg.)
a citi ………………………………………………………… ( indicativ mai mult ca perfect, persoana I
sg.)
a ține ……………………………………………………….. (conjunctiv prezent , persoana a II -a pl.)
a dispărea ………………………………………………… (indicativ prezent , persoana a II -a pl.)
a merge ……………………………………………………. (indicativ perfect compus, persoana a IIIa
pl.)
a doved i ……………………………………………………. (participiu)
a observa ……………………………………………. ……. (indicativ perfect simplu, persoana a III -a
pl.)
a răspunde ………………………………………………… (supin)
a mânca ……………………………………………………. (condițion al-optativ prezent , persoana I
pl.)

2. Puneți verbele la modurile și timpurile precizate în paranteză:

a crea …………………………………………………….. (indicativ imperfect, persoana a II -a sg.)
a citi ………………………………………………………… ( indicativ perfect simplu, persoana a III a
pl.)
a ține ……………………………………………………….. (conjunctiv prezent , persoana a III -a sg.)

28 www.didactic.ro

67
a dispărea ………………………………………………… (indi cativ viitor , persoana a I -a pl.)
a merge ……………………………………………………. (indicativ mai mult ca perfect, persoana I
pl.)
a dovedi ……………………………………………………. (g erunziu)
a observa ………………………………………………….. (indicativ perfect compus, persoana a
III-a pl.)
a răspu nde ………………………………………………… (participiu)
a părea ……………………………………………………… (indicativ prezent, persoana a II -a sg.)
a mânca ……………………………. ……………………… (condițional -optativ prezent, persoana I
sg.)

68
Numele și prenumele : ………………………………………………. Data :

TEST DE EVALUARE NR 229

1. Puneți verbele la modurile ș i timpurile precizate în paranteză:

a crea …………………………………………………………………………(indicativ imperfect, persoana
a II-a , sg.)
a citi …………………………………………………………………………. ( indicativ perfect simplu,
persoana a III a , pl.)
a ține ………………………………………………………………………… (conj unctiv prezent, persoana
a III-a , sg.)
a dispărea ………………………………………………………………….(indicativ viitor , persoana a
II-a , pl.)
a merge ………….. ……………………………………………………….. (indicativ mai mult ca perfect,
persoana I , pl.)
a dovedi ……………………………………………………………………. (gerunziu)
a observa ………………………………………………………………….. (indicativ perfect compus,
persoana a III -a , pl.)
a răspunde / a răspândi …….. ………………………………………. (participiu)
a părea …………………………………………………………………….. (indicativ prezent, persoana a
II-a , sg.)
a mânca ……………………….. …………………………………………… (condițional -optativ prezent,
persoana I , sg.)

10 x 2 = 20 p

29 www.didactic.ro

69
2. Stabiliți modul și timpul verbelor din enunțurile de mai jos :
a) A ajuns ce a dorit .
b) Cine întreabă nu greșește.
c) Nu știe dacă va învinge greul.
e) Să renunți acum înseamnă dezastru .

8 x 5 = 40 p
3. Subliniați verbele din textul următor și precizați –le conjugarea :
„De la holdele din Bărăgan,
Cu spicul greu atârnând sus
În vârful înaltelor lănci
Pierdute cândva de oastea lui Darius,
Am știut că tot ce ne calcă pământul
Devine pașnică recoltă.”
(Marin Sorescu – Astfel 5 x 6 = 30 p
Oficiu : 10 puncte

TOTAL : 100 de puncte

70
FIȘĂ DE LUCRU (I)30
(verbul – clasa a VII -a)

„Într-o zi pe când lucram
În gradină, pe sub geam,
îngrijind un trandafir,
Văd că intră -un musafir:

Era mic că -abia-îl vedeai,
Dar cu mustăți ditamai;
Încăpea printre uluci,
Dar avea blănița -n dungi;

Și-ntr-un capăt, dintr -o dungă
Îi creștea o coadă lungă;
Era numai cât o floare,
Dar avea patru picioar e;

Ochii -albaștri îi clipeau
Și știa să zică: " – Miau!".
Ba să vezi și să te bucuri –
Sărea în aer după fluturi.

Și știa chiar să se joace
Cu câteva ghemotoace.
Oare, ce -ați fi făcut voi
Cu-acest musafir de soi?

Eu, oaspetele important
L-am tratat cu lapte cald;

30 www.didactic.ro

71
Ca să -l conving să rămână,
I-am dat și -un pic de smântână
Și, pentru că era mic,
L-am botezat Arpagic.”

(Ana Blandiana – Arpagic)

Cerințe:
1. Transcrie toate verbele din textul dat, grupându -le în funcție de conjugare:
conj. I:lucram ,
………………………………………………………………………………………. …………
………………………………………………………………………………………. ……………………………
…..
conj.a II-a:
………………………………………………………………………………………. ………………
………………………………………………………………………………………. ………………. …………..
…..
conj.a III-a:
………………………………………………………………………………………. ……………..
………………………………………………………………………………………. ……………………………
…..
conj.a IV-a:
………………………………………………………………………………………. ……………..

2. Rescrie, din text, câte un singur verb pentru fiecare timp al modurilor
personale, timp și mod pe care le vei indica.
………………………………………………………………………………………. ……………………………
………………………………………………………………………………………. ……………………………
…………………………………………………………………………………. …………………………………
………………………………………………………………………………………. ……………………………
………………………………………………………………………… ………………………………………….
…………………….

3. Transformă următoarele forme verbale după modelul dat:
îngrijea – se îngrijea – era îngrijit; îngrijind – îngrijindu -se – fiind îngrijit.
Am dat –
………………………………………………………………………………………. …………………..
Să joace –

72
………………………………………………………………………………………………………… .
Ar fi făcut –
………………………………………………………………………………………. ………………
apleacă –
………………………………………………………………………………………. ……….. ……….
4. Arată valoarea verbelor: era (mic) și am (dat), apoi construiește enunțuri
cu alte valori posibile ale acestor forme verbale.
………………………………………………………………………………………. ……………. ……………..
………………………………………………………………………………………. ……………………………
………………………………………………………………………………………. ……………………………
………………………………………………………………………………………. ……………………………
………………..

5. Analizează verbele subliniate în textul dat, arătând: felul, conjugarea ,
persoana, numărul, modul, timpul, diateza și funcția sintactică a fiecăruia.
………………………………………………………………………………………. ……………………………
…………………………………….. ……………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………. ……………………………
……………………………. ………………………………………………………………………………………
………………..

6. Precizează statutul de auxiliar/ predicativ/ copulativ al verbului a fi, din
fiecare enunț dat, după ce l -ai subliniat.
a) Suntem la școală. b) Suntem atenți. c) Suntem pedepsiți degeaga. d) Eram acolo.
e) Eram așteptată. f) Eram activă. g) Să -i fi văzut mutra! h) Trebuia să fii în clasă.
i) Trebuia să fi ascultat din nou la română. j) Ai fi fost fericit.
……………. ………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………. ……………………………
………………………………………………………………………………………………………………….. ..
……………

7. Subliniază verbele din enunțurile de mai jos și indică diateza fiecăruia.
a) Te cred pe cuvânt. b) Ai fost vă zut la teatru. c) Bucură -te de excursie. d) Ești
prea violent. e) Îți cer scuze. f) Cum îți imaginezi sfârșitul filmului? g) Iarna se
întunecă repede. h) Veți fi răsplătite. i) O să ne amintim mereu . j) Vă ajută zilnic.
…………………………….. ……………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………. ……………………………
……………………. ………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………. ……………………………
…………… …..

73

8. Identifică, prin subliniere, verbele la moduri nepersonale, precizând
modul și funcția sintactică a fiecăruia.
a) S-a săturat de alergat. b) Alergând a obosit. c) Ei par obosiți. d) Nu mă pot
concentra. e) Aceasta e tema scrisă ieri. f) Lecț ia de învățat pentru azi a fost
ușoară. g) E bine de știut. h) Hotărârea mea era de -a învăța mai mult. i) Observând
greșeala, s -a corectat. j) A întâlnit un bătrân rătăcind pe stradă.
…………………………………………………………….. ……………………………………………………..
………………………………………………………………………………………. ……………………………
……………………………………………………. ………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………. ……………………………
………………..

9. Identifică, prin sublinier e, cuvintele care, în forma dată, pot fi folosite și
ca verbe, transcriindu -le apoi la infinitiv: cazma, bătălie, lopată, luptă, haiducește,
mătură, orbește, prietenește, prostește, râmă, rusește, sapă, turcește, udă, urzică.
………………………… ………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………. ……………………………
……………….. …………………………………………………………………………………………………..
………………………. …………………………………………………………………………………………..

74
FIȘĂ DE LUCRU (II)31

(verbul – clasa a VII -a)
10. Alcătuiește enunțuri cu următoarele cuvinte: ai/ a-i; ați/ a -ți; va/ v -a; voi/
v-oi.
………………………………………………………………………………………. ……………………………
………………………………………………………………………………………. ………………….. ……….
……….

11. Rescrie corect următoarele forme verbale inverse ale perfectului compus
și ale viitorului (însoțite de pronume personale, forme neaccentuate).
adusuțiai
…………………………………………..
lăudatumam
…………. …………………………..
lăudatuvilam
…………………………………….. retezațilvoi
……………………………………….
spunemivei
…………………………………………
datumitea
…………………………. ………………

12. Alcătuiește enunțuri cu formele date și explică ortografierea acestor
cuvinte.
culegeți
………………………………………………………………………………………. ……………………
culege -ți
………………………………………………………………………………………. …………………..
scrieți
………………………………………………………………………………………. ………………….. ….
scrie -ți
………………………………………………………………………………………. ……………………..

13. Construiți enunțuri cu următoarele locuțiuni verbale: a prinde cu mâța -n
sac, a -și aprinde paie -n cap, a o lua la sănătoasa, a se da de -a dura.
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………….

31 www.didactic.ro

75
14. Folosește în enunțuri verbele ,,a fi” și ,,a ajunge” cu valoare person ală,
apoi cu valoare impersonală.
………………………………………………………………………………………. ……………………………
…………………………………………………………………………….. ……………………………………..
………….. ………………………….

FIȘĂ DE LUCRU32
(verbul, clasa a VI -a)

Citește, cu atenție, textul următor:

„- Cri-cri-cri,
Toamnă gri,
Nu credeam c-o să mai vii
Înainte de Crăciun,
Că puteam și eu s-adun
O grăunță cât de mică,
Ca să nu cer împrumut
La vecina mea furnică,
Fiindcă nu -mi dă niciodată,
Și-apoi umple lumea toată
Că m-am dus și i-am cerut…”
(G . Topârceanu – Balada unui greier mic)

Cerințe:
1. Transcrie toate verbele din textul dat și indică pentru fiecare persoana și
numărul.
………………………………………………………………………………………… ………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……..
……………………………………………………………………………….. …………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ……..
………………………………………………………………………. ……………………………………………

32 www.didactic.ro

76
………………………………………………………………………………

2. Transcrie verbele la timpul prezent, modul indicativ, apoi pune -le la toate
formele trecutului (pe care le vei numi), păstrând neschimbate persoana și numărul.
………………………………………………………………………………………. ……………………………
………………………………………………………………. ……………………………………………………
………………………………………………………………………………………. ……………………………
……………………………………………………… …………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………. ……………………………
…………………………………………….. ……………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………. ……………………………
……………………………………. ………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………. ……………………………
…………………………… ……………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………. ……………………………
………………….. ……………………

3. Rescrie, din textul dat, primele trei verbe la indicativ, apoi pune -le la
conjunctiv și
la condițional -optativ, la prezent și la perfect.
……………………………………………………………………………. ………………………………………
………………………………………………………………………………………. ……………………………
…………………………………………………………………… ……………………………………………….
………………………………………………
………………………………………………………………………………………. ……………………………
…………. …………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………. ……………………………
………………………………………………

4. Analizează verbele subliniate în textul dat, arătând: felul, conjugarea,
persoana, numărul, modul, timpul și funcția sintactică.
……………………………………………………………. ………………………………………………………
………………………………………………………………………………………. ……………………………
…………………………………………………… ……………………………………………………………….
………………………………………………
………………………………………………………………………………………. ………………………. …..
………………
5. Rescrie formele verbelor „a avea” , „a fi” , „a voi” din enunțurile
următoare și arată felul lor (pred., aux., cop.) .
A început să ningă.

77
………………………………………………. ……………………………………………………….
Aș merge afară, dar am multe teme.
………………………………………………………………………………..
V oi ieși mâine, acum e prea rece.
……………………….. ………………………………………………………….
Pe stradă e gălăgie multă.
………………………………………………………………………………………. ………
Nu voi să mă laud.
………………………….. …………………………………………………………………………….
Să fi învățat, ai fi știut.
………………………………………………………………………………………. ………….
V or fi auzit aceste lucru ri, dar le -au ignorat.
……………………………………………………………………

6. Indică, prin subliniere, verbele la moduri nepersonale, precizând modul și
funcția sintactică a fiecăruia:

Mă apuc de învățat.
……………….. …………..
Nu mă pot concentra.
………………………….
Lecția îvățată nu se uită ușor.
………………
……………………………………………. ……….
….
E ușor de înțeles.
………………………………..
Dorința s a era de a ști mai mult.
………….
……………………………………………. ……….
….. Alergând, a obosit.
………………………………
E cam răgușită.
…………………………………..
Apa de băut era rece.
……….. …………………
……………………………………………. ……..
…….
A citi e o plăcere.
……………………………….
Am de scris multe exerciții.
………………….
……………………………………………. ……..
…….

7. Pune la gerunziu verbele/ structurile date.

A scrie
……………………………………………. ….
Se joacă
……………………………………………. . îșiînchipuie
……………………………………….
îl găsesc
…………………………………………….

78
Îi risipea
……………………………………………
o las
……………………………………………. ……
a copia
……………………………………………. .. adie
……………………………………………. …….
vă lasă ………………
………………………………
a ne da
……………………………………………. ..

8. Precizează cuvântul din care provine fiecare dintre verbele da te și
numește -l ca partea de vorbire.
a cârâi
……………………………………………. …
a ghemui
…………………………………………..
a grebla
……………………………………………. .
a îndoi
……………….. ……………………………..
a încetini
…………………………………………… a întrista
…………………………………………….
a înzeci
……………………………………………. ..
a tutui
………………. ………………………………
a orbi ………………..
………………………………
a vâjâi
……………………………………………. …

9. Pune lângă fiecare dintre verbele date câte două complemente, unul direct
și altul in direct sau circumstanțial (pe care îl vei numi).

citim
……………………………………………. …..
……………………………………………. ……….
….
ascultă
……………………………………………. ..
………… …………………………………………..
….
cos
……………………………………………. ……..
……………………………………………. ……….
….
bei
……………………………………………. ………
……………………………………………………..
….
folosiți stropim
……………………………………………. .
……………………………………………. ……..
……
întreabă
……………………………………………. .
……………………………………………. ……..
…….
prăjiți
……………………………………….. ………
……………………………………………. ……..
…….
pictezi
……………………………………………. …
……………………………………………. ……..
…….
aerisesc……………………………….. ………

79
………………………………………………
……………………………………………. ……….
….. …….
……………………………………………. ……..
…….

FIȘĂ DE LUCRU33
(verbul – cl. a V -a)
Citește, cu atenție, textele următoare:

3. „Desfrunzit și prea bătrân,
Tremură de frig gorunul,
Au căzut și -ntâii fulgi
Și l-am prins din zbor pe unul.
Migălos lucrată -n fir,
Floare mică și rotundă
S-a topit și a murit
O minune de secundă.”
(Nicolae Labiș – Fulg)

4. Acolo -i călduț și -i tăcere.
Divanul bătrân dintre uși,
Cu vechile lui lăicere,
Ne-așteaptă cu cărți și păpuși.”
(Otilia Cazimir – Bunica)

5. „- Cri-cri-cri,
Toamnă gri,
Nu credeam c -o să mai vii
Înainte de Crăciun”
(G . Topârceanu – Balada unui greier
mic).
Cerințe:
1. Transcrie verbele din textele date ș i indică pentru fiecare persoana și
numărul.
…………………………………………………………………………………………………………….. ……..
…………………………………………………………………………………………………………… ……….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……..
………………………………………………………………………………………………….. ………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ……..
…………………………………………………………………………………………. …………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……..

33 www.didactic.ro

80
……………………………..

2. Indică timpul verbelor din textele 1 și 3, apoi pune -le la alte două timpuri ( pe
care le vei numi), păstrând neschimbate persoana și numărul.
………………………………………………………………………………………. ……………………………
…………… ……………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………. ……………………………
…………………………………………………………………………………………………………………. …
………………………………………………………………………………………. ………………………. …..
………………………………………………………………………………………. ……………………………
………………………………………………………………………………………. ……………… ……………
……………………………..

3. Pune verbele la mod personal din textul 1 la imperfect și perfect simplu, la
persoana I, singular și plural.
……………………………………………………………………………… …………………………………….
………………………………………………………………………………………. ……………………………
…………………………………………………………………….. ……………………………………………..
………………………………………………………………………………………. ……………………………
……………………………………………………………. ………………………………………………………
…………………….

4. Identifică predicatele din textul 2 și analizează -le.
………………………………………………………………………………………. ……… ……………………
………………………………………………………………………………………. ……………………………
……………………………………………………………………………………… …………………………….
………………………………………………………………………………………. ……………………………
………………..

5. Arată felul verbelor subliniate în enunțurile următoare (pred., aux., cop.) .
A început să ningă .
………………………………………………………………………………………. ……
Aș merge afară, dar am multe teme.
……………………………………………………………………..
V oi ieși mâine, acum e prea rece.
…………………………………………………………………………
Pe stradă e gălăgie multă.
……………………………………………………………………………………
Tăceți odată! strigă bunicul supărat.
……………………………………………………………………..

81
Lasă -i! Se bucură și ei.
……………………………………………………………………………………….

6. Transcrie structuril e de mai jos ca forme verbale inverse.
te uită!
……………………………………………. …
am crezut
…………………………………………..
vom aștepta
………………………………………..
se pare
………… …………………………………….
te-ar auzi
…………………………………………… au căzut
……………………………………………. .
veți ridica
………………………………………….
s-a mirat
…………. …………………………………
ne va asculta
……………………………………..
l-ați primit
………………………………………….

7. Transcrie structurile date , trecând verbul la perfectul compus.

îl ajut
……………………………………………. …
îi spuneți
…………………………………………..
o așteptăm
…………………………………………
le lași
……………………………………………. ….
se aprinde
………………………………………….. mă vedeți
…………………………………………..
te ascultau
………………………………………….
ne vom duce
……………………………………….
vă minte
…………………………………………….
își ia
……………………………………………. ……

8. Arată, prin subliniere, care dintre termenii perechilor de cuvinte de mai jos
sunt verbe.
culc – cult
dreg – drag
plasă – lasă
moară – omoară
pune – prune
doare – odoare
lașă – lasă
muscă – mușcă
supă – surpă
sigură – asigură
9. Scrie patru enunțuri în care să folosești verbe la moduri nepersonale diferite,
subliniază -le, numește modul și funcția sintactică construită.
…………… ……………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……..

82
…………………………………………………………………………………………………………………. …
…………………………………………………………………………………………………………….. ……..
…………………

VERBE COPULATIVE34

(fișă de lucru)

 A FI ( dacă nu se poate înlocui cu a „a exista, a se afla, a se gă si, a costa, a
se produce, a dura, a colinda, a proveni, …” )
 A DEVENI ( întotdeauna copulativ )
 A SE FACE ( dacă se poate înlocui cu „a deveni” )
 A IEȘI ( dacă se poate înlocui cu „a deveni” )
 A AJUNGE ( dacă se poate înlocui cu „a deveni” )
 A PĂREA ( se verifică după „a fi” )
 A ÎNSEMNA ( dacă nu se poate înlocui cu „ a scrie, a nota” )
 A RĂMÂNE ( dacă nu se poate înlocui cu „a sta” )
 A se chema, a se numi, a se naște, a reprezenta,…
A FI:
 predicativ:
……………………………………………………………………………… ……………..
 copulativ:
……………………………………………………………………………… ……………….
A DEVENI:
 copulativ:
……………………………………………………………………………… ……………….
A SE FACE:
 predicativ:……………………………………………………………………. ………………….
…….

34 www.didactic.ro

83
 copulativ:
……………………………………………………………………………………………….
A IEȘI:
 predicativ:……………………………………………………………………. ………………….
…….
copulativ:
……………………………………………………………………………… ……………….
A AJUNGE:
predicativ:……………………………………………………………………………………
…………
copulativ:
……………………………………………………………………………… ……………….
A PĂREA:

predicativ:……………………………………………………………………………………
…………

copulativ:
……………………………………………………………………………… ……………….
A ÎNSEMNA:
predicativ:……………………………………………………………………………………
…………
copulativ:
……………………………………………………………………………… ……………….
A RĂMÂNE:
predicativ:……………………………………………………………………………………
…………
copulativ:…………………………………………………………………………………….
………….

84
VERBE AUXILIARE35
A AVEA:
predicativ: ……………………………………………………………………………………
…………
auxiliar:………………………………………………………………………………………
………….
A VREA ( A VOI)
predi cativ:……………………………………………………………………………………
…………
auxiliar:………………………………………………………………………………………
………….
A FI:
auxiliar:
……………………………………………………………………………… ………………..

35 www.didactic.ro

85
6
6.Concluzii și perspective

Această lucrare două mari parți,una teoretică și una practică .Verbul este
o parte de vorbire care se distinge între celelalte prin mai multe trăsături și
anume ca are o flexiune specifică,conjugarea,iar din punct de vedere semantic,el
exprimă acțiuni,stări sau existența.
Verbul are categorii gramaticale s pecifice precum: diateza, mod si timp și
nespecifice, numar si persoana.
Partea de metodică pe care o regăsim în această lucrare vizează activiatea
de la clasă,în specia l metodele folosite.Dacă punem în balanta metodele
tradiționale vs. Metodele moderne vom ajunge la concluzia ca fiecare are
avantajele și dezavantajele sale, rămânând la latitudinea profesorului care din ele le
va folosi în functie de tipul clasei de elevi,obiectivele activității și eventual
mijloacele didactice de care se poate fo losi in timpul orelor de limbă și literatura
română.

86
7
7.BIBLIOGRAFIE

1. A VRAM Mioa ra,Gramatica pentru to ți,Bucuresti, 2001,ediția a III a
2. BADEA Mariana ,Negru Mariana -Limba
română -gramatica,Bucuresti,2003
3. BÎNDIU Cri stina,Metode și procedee utilizate în predarea verbului la
gimnaziu
4. DERSIDAN Ioan, Metodica limbii ș i literaturii române
Cluj-Napoca,2003
5. GĂV ANEA Alexandru , Cunoa șterea prin descoperire în
învățământ,Bucuresti,1975
6. GOIA Vistian, Didacti ca limbii si literaturii romane,București,2008
7. NEAMTU G.G ,Studii și articole gramaticale,Cluj Napoca,2014
8. NEAMTU G.G ,Teoria și practica analizei gramaticale distincții
și…..distincții,Pitești,2007
9. Manual clasa a VI -a,Editura didactică și pedagogică,Bucuresti,2001
10. Programă pentru disciplina limba si literatura română,cls a
V-a,Bucure ști,2017.
11. https://w ww.google.ro
12. www.wikipedia.ro
13. www.didactic.ro
14. www.mirelaprofaderomana.ro

87

Declarație de autenticitate

Subsemnatul(a) RAINEA ADELA ROXANA având funcția
didactică de PROFESOR la unitatea școlară ȘCOALA GIMNAZIALĂ
BOCSKAY ISTVAN CHERECHIU declar pe propria răspundere că lucrarea cu
titlul Strategii moderne de predare a verbului la clasele de gimnaziu având
coordonator științific PROF.VASILE MARCU a fost elaborată personal pe baza
studierii bibliografiei de specialitate, a experienței personale și îmi aparține în
întregime. De asemenea nu am folosit alte surse decât cele menționate în
bibliografie, nu au fost preluate texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări,
fără a fi citate și fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o
reprezintă alte lucrări ale candidatului.

Data,

Semnătura candidatului,