Model DE DEZVOLTARE URBANA PENTRU O ZONA CENTRALA AGRODISTRICT TIMPURI NOI PROIECT: AGROCIY – “AGREE WITH CITY & REINVENTING DAMBOVITA RIVER””… [614489]

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 1 –

MASTER PROIECTARE URBANA

LUCRARE DE DIZERTATIE :

Model DE DEZVOLTARE URBANA PENTRU O ZONA CENTRALA
AGRODISTRICT TIMPURI NOI

PROIECT:
AGROCIY – “AGREE WITH CITY & REINVENTING DAMBOVITA
RIVER””

STUDENT: [anonimizat]: UNGUREANU ANA – ELIZA

~2018~

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 2 –

MASTER PROIECTARE URBANA

Cuvant inainte

Din statele member ale Uniunii Europene, Romania este tara care
se afla pe primul loc la capitloul export leguminoase si in special cereale.
Din pacate, aproximativ 70% din legumele si fructele pe care le consuma
populatia urbana din Romania sunt produse importate. Raspunsul la
aceasta problema a fost cercetat in cadrul masterului de Proiectare
Urbana inca din primul semestrul al ciclului masteral. Agricultura
secolului XXI ar trebui sa fie una hi -tech si intr -o era in care timpul costa
bani, distanta pan a la punctul de desfacere sa fie una cat mai mica.
Pentru zona de studi u impusa – Timpuri Noi – am incercat gasirea unei
solutii proprii, prin care vocatia zonei si elemental de cadru natural –
Raul Dambovita, sa joace si el un rol aparte in sitemul de agric ultura
urbana propus.
Foma fizica a orasului este metafora vizibila a societatii care il
locuieste si dintr -o anumita perspectiva societatea isi indreapta atentia
asupra exersarii practicilor urbane ca intrumente puternice pentru
transformare.
Orasul are o natura duala; doua conditii opuse care trebuie in mod
urgent sa imparta intrumente astfel incat sa conduca la un produs
complet. Acesta situatie este mult prea bine cunoscuta, dar experimente
realizate in acest sens ofera o speranta frumoasa pentru schi mbare.

Mixitatea sociala, participarea activă atât a riveranilor,cât și a celor
care tranziteaz ă zona si aspectele specifice proiectului, imbogatesc
discutiile despre posibilitatile arhitecturale si urbanistice din Bucuresti.

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 3 –

MASTER PROIECTARE URBANA

CUPRINS
Abstract
Structura lucrarii de disertatie
I. ABORDARE TEORETICA

1. Introducere
2. Intrebari de cercetare
3. Definirea termenilor operationali
4. Abordarea temei si argumentarea alegerii acesteia
5. Premisa cercetarii . Scop si obiective
6. Conceptul de agr icultura urbana , ascensiuni generale
7. Metodologia studiului
8. Problematica de cercetare – concept
9. Ipotezele principale si beneficiile
10. Studii de caz
a. Osteon Cumulus Vertical City: Kilometer -High City
b.
c. Studiul ……..
d. Studiul ……..
e. Concluzii si scenarii extrase din studiile de caz
f. Sinteza literaturii de specialitate
AGRO CITY –Agree -with-city, reinventing Dambovita River
11. Definirea temei
12. Situatia existenta; elemente definitorii si sinteza situatiei
existente
13. Stabilirea zonei de interes si a sitului, relati ile cu exteriorul
14. Asamblarea modelului si relatiile de functionare

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 4 –

MASTER PROIECTARE URBANA
15. Caracterul zonei pilot
16. Aspecte ale proiectului
17. Definirea conceptelor teoretice si practice care compun
proiectu
18. Schema de functionare a modulului
19. Revitalizarea Raului Dambovita – principii s i mod de
revitalizare
20. Principii de dezvoltare
21. Concluzii

II. ABORDAREA PRACTICA – PROIECT PILOT – TIMPURI NOI
AGRODISTRICT
1. Descrierea contextului
2. Actori urbani si surse de finantare
3. Structura spatiala
4. Caracterizare urbanistica
5. Analiza fizico -spatiala – probleme si potential
6. Abordare socio -demografica
7. Aspecte economice
8. Aspecte de mediu
9. Propunere – elemente definitorii, proiect pilot;
10. Scenariu de dezvoltare
11. Dinamica functionala. Codependenta intre cele doua principii
majore
12. Concluzii
13. Bibliografie

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 5 –

MASTER PROIECTARE URBANA

INTRODUCERE

Cercetarea problemelor Bucure știulu,dar si neglijenta fata de
natura a spatiilor urbane, ajungand sa fie din ce in ce mai poluate, a
început din primul an de studiu al facult ății de urbanism sau pu țin
înainte printr -o abordare sensibil ă și subiectiv ă a spațiului urban.Modul în
care percep acest organism viu ce se afl ă într-o continu ă schimbare m -a
determinat sa incerc sa aduc din calitatile spatiilor rurale si in spatiul
urban. : apropierea fata de natura, coabitarea acestor doua stiluri d e
viata, agicultura coroborata cu celelalte valente si posibilitati pe care le
aduce un spatiu rural si in mod deosebit procurarea hranei de catre
individ sunt premisele de pl ecare ale proiectului : acestea vor fi aduse si
transformate in valente ale spati ului urban, proiectul pilot fiind propus
chiar intr -o zona centrala a orasului Bucuresti.
Am abordat acest proiect trecându -l prin filtre subiective, dar și prin
acumulări interdisciplinare, pentru o abordare cât mai holistic ă. Atat
agricultura urbana, cat si revitalizarea si exploatarea unui curs de apa
care tranziteaza un oras sunt teme comune si des practicabile in marile
orase. Constructia unui oras si a unor parti din oras in care oamenii pot
visa este modul cel mai bun de a promova o implicare soc iala mai buna,
odata ce noul oras seconstruieste, in urmare, noi locuitori se vor stabili
acolo.

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 6 –

MASTER PROIECTARE URBANA

1. INTREBARI DE CERCETARE

Studiul si proiectul propus are ca scop raspunsul la 3 intrebari de
cercetare principale si anume:
I. Cum se poate valorifica elementul de cadru natural – Râul
Dâmbovi ța si care sunt valen țele acestuia, modul de
gestionare și funcția pe care o poate avea în cadrul ora șului?
II. Cum ar func ționa conceptul de agricultura urban ă în capitala
europeana Bucures ți?
III. Cum pot colabora cele dou ă teme principale introduse –
agricultura urban ă și revitalizarea R âului D âmbovița?

2. DEFINIREA TERMENILOR OPERATIONALI
In realizarea eseului este necesar ă definirea conceptelor de
„agricultura urbana”, “segregare social ă”, „spatiu public” si „revitalizare”.
Agricultura urban ă sau grădinăritul urban reprezint ă practica
cultivării, proces ării și distribu ției alimentelor în sau în jurul unui ora ș. 1.
Conceptele din agricultura urbana și instalațiile asociate au primit o
atenție și o popularitate considerabil ă în ultimii 10 ani și sunt în creștere
pentru a r ăspunde nevoilor vie ții urbane în continu ă dezvoltare2 Conform
lui Shamshiri și colab. (2018) 3 : "o varietate de sisteme ar putea intra sub

1 Bailkey, M., and J. Nasr. 2000. "From Brownfields to Greenfields: Producing Food in North
American Cities," Community Food Security News . Fall 1999/Winter 2000:6
2 Shamshiri, Ramin, Fatemeh Kalantari, K. C. Ting, Kelly R. Thorp, Ibrahim A. Hameed,
Cornelia Weltzien, Desa Ahmad, and Zahra Mojgan Shad. "Advances in greenhouse automation
and controlled environment agriculture: A transition to plant factories and urban farming."
International Journal of Agricultural and Biological Engineering 11, no. 1 (2018): 1 -22.
3 Shamshiri, Ramin, Fatemeh Kalantari, K. C. Ting, Kelly R. Thorp, Ibrahim A. Hameed,
Cornelia Weltzien, Desa Ahmad, and Zahra Mojgan Shad. "Advances in gre enhouse automation

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 7 –

MASTER PROIECTARE URBANA
incidența conceptului de agricultura urbana în diferite grade și posesiuni,
de la o gr ădină comunitar ă personal ă sau local ă, în scopuri sociale și de
auto-suficiență, la sisteme complicate care implic ă producția de alimente
în interior , folosind numai lumin ă artificial ă sau din fabrici interioare
capabile s ă controleze clima pentru a produce produse agricole. Deoarece
agricultura urbana se practic ă în cea mai mare parte în interior, se mai
numește agricultura vertical ă , agricultura integrat ă în interiorul cl ădirilor
și agricultura Z (ceea ce înseamnă ZeroAcreageFarming ) ". Agricultura
urbană poate implica, de asemenea, cre șterea animalelor, acvacultura,
agroforestria, apicultura urbana și horticultura. Aceste activit ăți se
întâlnesc și în zonele periurbane, iar agricultura periurb ă poate avea
caracteristici diferite .4

Agricultura urban ă poate reflecta niveluri diferite de dezvoltare
economic ă și socială. În nordul globului, adesea ia forma unei mi șcări
sociale pentru comunit ățile durabile, unde produc ătorii ecologici,
"foodies" și "locavores" formeaz ă rețele sociale baz ate pe un etos comun al
naturii și al holismului comunitar. Aceste re țele pot evolua atunci c ând
beneficiaz ă de sprijin institu țional formal, devenind integrate în
planificarea urban ă locală ca o mișcare a "ora șului de tranzi ție" pentru o
dezvoltare urban ă durabilă. În sudul în curs de dezvoltare, securitatea
alimentar ă, alimenta ția și generarea de venit sunt motive esen țiale pentru
această practică. În orice caz, accesul mai direct la legume proaspete,
fructe și produse din carne prin intermediul agriculturii urbane poate
îmbunătăți protectia alimentar ă și siguran ța alimentar ă.

Este imposibil sa conceptualizam segregarea fara dimensiunea
spatiala. Acesta implica faptul ca problema segregarii sociale nu poate f i
niciodata inteleasa complet sau administrata cu succes fara o teorie
puternica a spatiului ca o entitate sociala. In orasele cu diferite culturi,
relativitatea segregarii se exprima prin spatiul residential, local, intrucat
spatiul residential exprima va lorile culturale, deci tipul distinctiv si
gradul relativ de segregare.Devine o problema social ă atunci c ând

and controlled environment agriculture: A transition to plant factories and urban farming."
International Journal of Agricultural and Biological Engineering 11, no. 1 (2018): 1 -22
4 Hampwaye, G.; Nel, E. & Ingombe, L. "The role of urban agriculture in addressing household
poverty and food security: the case of Zambia". Gdnet.org. Accesat la 30 iunie 2018..

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 8 –

MASTER PROIECTARE URBANA
segregarea spatiala devine extrema si isi pierde forma culturala, asa cum
presupunem ca s -a intamplat in unele dintre zonele experimentale din
zonele locuintelor sociale ale secolului XX. Cand se intampla acest lucru,
societatea si spatiul nu mai interactioneaz ă in termenii familiari al unui
spatiu culturalizat, ci in termeni al unui rand de confrontare intre forme
noi de spatii si un spatiu cult ural absent.
“Spațiu public” este parte a domeniului public, spatiu deschis în
traseele locuitorilor orasului și este un concept utilizat atat în
arhitectur ă și urbanism, dar și unul înscris în sfera filosofiei și în cea a
sociologiei politice. Acesta este un câmp al interac țiunii în care se
manifest ă și se dezvolt ă relații spațiale, socio -politice și culturale. Este,
mai presus de orice, un sistem evolutiv, în permanent ă actualizare. De
asemenea, spa țiul public este pus în discu ție de literatura de specialitate
ca aparținând arhitec ților și peisagi știlor, sociologilor, antropologilor,
politicienilor, a șadar pentru a -i întelege dimensiunea trebuie abordat
pluridisciplinar.
Ȋntre cele dou ă componente esen țiale ale ora șului: spa țiul fizic,
definit de c olecția de clădiri care rela ționează spațial și spațiul social,
definit printr -un sistem complex de activit ăți umane conectate prin
interacțiune, s -a dezvoltat o rela ție de sinergie, înc ă de la formarea
primelor ora șe. Pentru arhitec ți, peisagi ști și geog rafi el reprezint ă partea
spațială, dar și loc al form ării unei culturi colective, în timp ce sociologii îl
pun în discu ție ca suport formal al vie ții democratice, ca produs al unei
practici sociale și nu ca dimensiune fizic ă.
Orașul, ca organism viu, funcțional, și ca orice alt ă comunitate
umană, creează premisele dizolv ării acestor probleme prin sfera public ă –
materializat ă și prin existen ța spațiilor publice. Problema critic ă a
spațiului public în ora șul contemporan este aceea c ă nu își mai
îndeplin ește funcția de coagulare social ă și de creare a unei culturi
colective. Apare necesitatea revitaliz ării și plasarea acestuia pe locul care
i se cuvine – de spațiu ce reflect ă bunăstarea și identitatea colectiv ă; bun
comun, al tuturor; loc de formare a une i culturi colective, de educare a
populației, de formare a unei opinii publice.
Ȋn demersul acestui studiu am avut în vedere atât dimensiunea
culturală a spațiului public, centralitatea acestuia în disputa dintre actorii

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 9 –

MASTER PROIECTARE URBANA
participan ți la viața ora șului c ât și importan ța spațiului public ca expresie
artistică și de consum cultural.

3. Abordarea temei si argumentarea alegerii acesteia

Proiectul si studiul întreprins graviteaz ă între dou ă teme principale:
revitalizarea Râului Dâmbovi ță si agricultura urban ă verticală. Aceste
două teme nu vor fi tratate individual, ci scopul principal este acela de a
înțelege si explica mecanismul de coroborare între aceste dou ă subiecte
de cercetare. Ca si argumente principale pentru aceste dou ă idei pot fi
amintite faptul c ă nu exist ă în aceast ă capitală europeană niciun spa țiu
public generos care s ă atingă funcția gândită pentru R âul Dâmbovița:
aceea ce ax ă majoră a orașului pe direc ția Est -Vest. De asemenea, acest
curs de ap ă este foarte poluat și inactiv în via ța urbană, exist ând doar
câteva zone în care oglinda de ap ă pune în valoare anumite obiecte
arhitecturale de pe parcursul acesteia.
În ceea ce priveste cea de -a doua tema , agricultura vertical ă,
aceasta este un subiect în ascensiune, tratat foarte des și care a înce put
să ia amploare în lumea întreag ă, o serie de proiecte au fost deja finalizate
în interiorul Uniunii Europene, dar și în Asia sau America de Nord . Acest
concept este foarte prezent ast ăzi în vestul Europei, unde au ap ărut
comercian ți care v ând legume s au fructe cultivate în spații închise, chiar
în interiorul magazinelor, f ăcându-le astfel mult mai accesibile publicului
și fără întrerupere pe tot parcursul anului, independent de condi țiile
climatice din exterior.5

5 . Liviu GORDEA, 2016, „Agricultura viitorului se dezvolt ă pe vertical ă”
[https://www.revista -ferma.ro/articole/actualitate/agricu ltura -viitorului -se-dezvolta -pe-verticala]
accesat la 30.06.2018

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 10 –

MASTER PROIECTARE URBANA

10. Studii de caz
a. Osteon Cumulus Vertical City: Kilometer -High City
Autori: Layton Reid, Adrian Jimenez Escarfullery, Sakib Hasan, Bryan
Ruiz, Milot Pivera din United Kingdom
Localizare: China, Wuxi City, Jiansu Province (prototip)
Orașul inteligent propus în acest model utopic utilizeaz ă atât tehnologiile
pasive, c ât și cele active în alcătuirea sa, alcătuind o structur ă organică, de
forma unui arbore.

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 11 –

MASTER PROIECTARE URBANA
Arborele banyan depoziteaz ă ramuri suplimentare descendente pentru a –
și stabiliza sarci na impus ă mult în maniera acestei structuri.Acest zgârie
nor poate ad ăposti o comunitate în cele 210 etaje ale sale deoarece
adăposte ște o gam ă foarte variat ă de functiuni. Locuirea, comer țul,
birourile nu sunt singurele func țiuni principale, exist ând o serie de
grădini vertcale în str ânsă legătură cu zonele de losir, pentru a se încuraja
grădinăritul comunitar.

Scopul principal al unei astfel de cl ădiri este de a ac ționa ca un
generator de energie . Forma și materialele constructive captez ă energia
solară, iar care energia generat ă este stocat ă și schimbat ă prin structura și
suprafața clădirii. Precipitatile sunt captate și reutilizate atât pentru
grădini,apă menajer ă, dar și pentru uz casnic exist ând un sistem complex
de filtrare în cadrul acestui ansamblu.

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 12 –

MASTER PROIECTARE URBANA
Studiul de caz ales este relevant pentru subiectul cercetat
deoarece agricultura urbana este folosita pentru autsustinerea
comunitati din acest zgârie -nor, iar modul de distributie al zonelor de
relaxare cu zonele dedicate grâdinăritului incurajeaza si invita locuitorii
la un mod inedit de relaxare.

Vertical Farm -2009 Skyscraper Competition – 3rd Place
Autor: Eric Vergne, United States
În zona Hudson Yard din Manhattan, aceast ă fermă urbană înaltă
introduce elemente inerente politice opuse; agricultorii (produc ătorii) și
New York -ezi (consumatorii) prin intermediul fermelor, angaja ților și
locurilor de munc ă. Prin amestecul claselor politice opuse, confrunt ările
sociale și culturale sunt generate într-o tipologie ridicat ă prin
introducerea produc ătorilor de biomas ă în oraș, un loc de consum istoric
de biomas ă. Esența acestor rela ții sociale / politice programatice este
neclară. Există o serie de spa ții reziduale, nereprezentate sau concepute.
Se poa te specula doar despre o gam ă de relații și opoziții trăite care s -ar
putea forma în interiorul și în jurul acestei ferme urbane.

Prin produc ția și consumul de alimente, acest zg ârie-nori genereaz ă

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 13 –

MASTER PROIECTARE URBANA
o fluctua ție a densit ăților și colecțiilor diferite ale oamenilor, reunind
diferite grupuri sociale și culturale, cre ând experien țe urbane noi și
neprevăzute care se formeaz ă și disipă în fluxul vie ții orașului. Prin
definirea programelor, acest turn nu urm ărește să controleze și să
manipulez e interac țiunea dintre grupurile dinamice din punct de vedere
politic ale agricultorilor și consumatorilor, ci s ă ofere un loc pentru a
acționa dintr -o multitudine de rezultate. Programul este doar o caricatur ă
dată, nu o func ție dictat ă. Suprafe țele inter ioare nu prescriu func ție, ci
doar indic ă potențialul lor. Depinde de utilizatorii de zi cu zi s ă defineasc ă
rezultatul spa țiului pe care îl locuiesc dat fiind mediul pe care îl
moștenesc.

În aceast ă fermă urbană, romantizarea produc ției moderne de
alimente sau a ad ăposturilor din ora șul grădinilor utopice este respins ă.
Mai degrab ă, dacă agricultura este într-adevăr capabil ă să asigure în mod
adecvat un ora ș, trebuie acceptat ă o etapă distopică a produc ției agricole
care utilizeaz ă controlul asupra procesului de cre ștere. Acest proiect
acceptă ingineria genetic ă, tehnologiile de udare a aerului și tehnologiile
nutritive (o metod ă de pulverizare a r ădăcinilor plantelor cu solu țiile
necesare) și iluminatul controlat și nivelurile de CO2 (pentru a maximiza
creșterea plantelor și produc ția de alimente). Turnul ia în considerare
diferitele etape ale produc ției vegetale; clonarea, stadiul vegetativ și
stadiul de înflorire pentru maximizarea produc ției alimentare c ât mai
mult posibil. În plus, se presu pune că plantele modificate genetic vor fi
crescute pentru a maximiza atât valoarea nutritiv ă, cât și produc ția
culturilor din cadrul turnului În consecin ță, este creat un nou tip de
locuitor al ora șului, muncitorul nomad, care se deplaseaz ă în întreaga

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 14 –

MASTER PROIECTARE URBANA
structură, tinându-se la nevoile sale de produc ție alimentar ă, rezist ând și
invers ând suburbanizarea Manhattanului.
Privind densitatea (în ălțimea clădirii), valoarea terenului și
subdezvoltarea în raport cu devierea de la pia ța perfect ă și raportul la
alocația maxim ă de zonare, precum și pe piețele urbane existente pe
întreg teritoriul Manhattan, s -au ales c âteva situri optime pentru fermele
urbane. Av ând în vedere caracterul planificat de înaltă calitate și
creșterea dramatic ă a densității dezvolt ării zonei Hudson Yard, aceasta a
fost aleas ă ca o emblematic ă a fermelor urbane din Manhattan.
Această investiga ție a proiectelor se bazeaz ă pe logica material ă a
mecanicii plantelor. Celulele de ferigi au dezvoltat configura ții bio –
mecanice care maximizeaz ă reziste nța, reducând în acela și timp
materialul. Folosind aceste atribute, au fost create modele analogice,
investig ând un nou sistem structural pentru construc ții înalte care
permite spa ții interioare dinamice.
Aplicând regulile programatice neliniare la func țiile unei ferme
urbane, acest proiect investigheaz ă modul în care se poate utiliza modul
de auto -organizare pentru a organiza elemente programatice. Fiecare
element programatic a primit un set de reguli simple care și-au cuprins
nevoile conceptuale și cont extuale, rezult ând într-un sistem fluctuant
complex. Acest sistem a avut deja o opozi ție politic ă inerentă; fermierii și
fermele (produc ătorii), precum și pe cei din New York și piețele
(consumatorii .

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 15 –

MASTER PROIECTARE URBANA

Water Re -Balance Skyscraper Collects and Purifies Rainwater ,
Honorable Mention (2013 Skyscraper Competition )
Autori: Zhang Zhiyang, Liu Chunyao ( China)

Acest proiect începe cu premisa c ă distribuția resurselor de ap ă din
Shanghai este în afara echilibrului. Prima problem ă este lipsa apelor
subterane; conform proiectan ților turnului de reabilitare a apei, oamenii
din Shanghai, în c ăutarea apei curate, au luat at âta apă de sub ora ș, încă
din 1860, c ă orașul însuși sa scufundat cu 1,7 metri în ultimii 40 de ani.
În plus, aprovizionarea cu ap ă care exist ă astăzi este în mare m ăsură
poluată. În ciuda ace stui deficit, ora șul se confrunt ă cu inunda ții în
sezonul musonilor, iar nivelul r âului Suzhou poate ajunge uneori pe
străzile orașului.
Prin construirea de turnuri care pot colecta și purifica apa de ploaie
și, de asemenea, pot purifica apa din r âu, se întâmplă câteva lucruri
avantajoase: apa curat ă și potabil ă este ușor disponibil ă pentru ora ș;
nivelurile cresc ânde ale r âurilor sunt atenuate înainte de apari ția
inundațiilor; și apa curat ă poate fi, de asemenea, pompat ă înapoi sub

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 16 –

MASTER PROIECTARE URBANA
pământ pentru a rezolva problema de submersie scufundat ă a orașului se
confrunt ă. Mai mult, turnul colecteaz ă materia organic ă în timp ce
filtrează apa și folosește deșeurile pentru a dezvolta și a hrăni terenurile
agricole, zonele umede și pentru a dezvolta alge verzi. Ferma și zonele
umede purific ă aerul, iar algele sunt cultivate și procesate în interiorul
turnului de c ătre un generator pentru a crea energie.

Turnul este sub țire și se bazeaz ă în subteran, permi țând structurii s ă
pompeze apa colectat ă și curățată în apele subte rane. Din aceast ă bază se
topește și se înfloresc în partea de sus cu o platform ă mare care de ține un
acoperiș verde care colecteaz ă apa de ploaie. Dup ă ce este colectat pe
partea de sus, filtrele de ap ă curg în jos prin turn și sunt cur ățate p ână
când aju ng la nivelul solului. Acolo, o pomp ă fie conduce apa pentru a fi
folosită de oraș, fie este trimis ă subteran. Apa gri este de asemenea
capturat ă și utilizat ă pentru a iriga gr ădinile verticale în întreaga
structur ă. Turbinele sunt, de asemenea, plasate pr in turnul spiralat
pentru a genera energie cu fluxul de ap ă. Această energie, plus cea
generată de alge, creeaz ă suficient pentru a for ța turnul însuși și pentru a
trimite energie înapoi în oraș.

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 17 –

MASTER PROIECTARE URBANA

Floarea LilyPad
Expertii studioului francez Vincent Callebaut Architects au pus la
punct un pachet de proiect de orase plutitoare, chemate sa inlocuiasca
asezarile terestre pe masura amplificarii procesului de incalzire globala.

In viziunea arhitectilor francezi, ansamblurile rezidentiale vor
disparea sub ape.
LilyPad reprezinta conceptul unor orase plutitoare total independente,
imaginate sub forma de floare.
Fiecare dintre orasele imaginate vor putea oferi gazduire unui
numar de 50.000 de oameni. Ele vor fi putea fi amplasate fie nu departe
de mal in grupuri de cateva asemenea ansambluri, sau vor putea pluti in
largul oceanelor.

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 18 –

MASTER PROIECTARE URBANA
16. Asamblarea modelului si relatiile de functionare

1. Programul de agricultura urbana este compus din componente
interconectate:
interioare si exterioare ce ofera
procese de
crestere innovative si sustenabile;

e de servicii sociale, va localiza si plasa potentialii ch iriasi si
personal
pentru proiect, oferind consiliere si alte servicii de sustinere. L ocuitorii
vor participa la cursuri de formare la ferma, unde vor obtine abilitati
pentru locuri de munca ecologice in agricultura si gradinarit, irigare si
amenajare a teritoriului. In urma programului de formare, locuitorii vor
beneficia de oportunitati pentru ocuparea fortei de munca la ferma
urbana, in incubatorul de afaceri si peisagistica. Proiectul abordeaza
direct problemele
identiticate in oras pentru persoanele fara adapost.
Astfel interventia mentine scara orasului intrucat structura poate fi
replicata. Se doreste ca spatiul public si terenul viran existent o sa fie
transformat intr -un spatiu comun pentru agricultura urbana
Sstem de gradini ecologice verticale este elementul cadru pentru
proiect unde un proces de transformare va fi speculativ. Lotul central
este condiserat un spatiu cooperativ, public, ce se va sustine pe sine
insusi prin producerea hranei.
Gradinile verziverticale sunt in strans ă legătură cu oglinda de ap ă:
turnurile sunt dependente de apa r âului, apa din acesta fiind colectat ă si
filtrată, atât pentru f olosirea agricol ă, dar și pentru loasir,
De asemenea, exista de apa pentru a colecta apa menajera recilata.
Acest turn construit din beton este structura principala si turnul verde.
Schela realizata din beton sau din material usoare reciclabile.
Cooperativa poate asigura infrastructura fizica, depozitarea,
infrastructura de germinatie, in turnuri verzi, zona pentru compost, zona
pentru fertilizatori natural i, echipamentele si munca incluzand femeile,
casnicii si tinerii adulti.
Magazinele pot fi incluse in experienta. O pietonala in mijlocul
ansamblului o sa organizeze relatiile dintre productie, distributie si
comert.

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 19 –

MASTER PROIECTARE URBANA
Ferma in centrul comunitatii, va f i o combinatie de percele de mici
dimensiuni pentru gradinarit, pentru consum personal , parcele mai mari
pentru comercializare, axate pe aprovizionarea cu hrana a restaurantelor
locale si pietelor din intregul cartier. Avand la baza istoria agricola a
zonei, si zona agricola din sud vest aceste interventii care vor avea loc
punctual si adaptativ, de -a lungul cartier de locuinte va contribui la
conturarea si consolidarea unei identitati locale. Este de asemenea foarte
important ca agricultura sa functioneze ca un centru al comunitatii cu
zone sportive si locuri de joaca pentru copii, astfel incat comunitatea sa
vada aceasta interventie ca elemental central in eforturile de construire a
unei comunitati.
"Proiectul presupune o serie de decizii de proiecta re, construc ție și
planificare a spațiilor de locuit și a relațiilor colective și personale cu
mediul imediat natural și productiv." Propunerea iese in evidenta
deoarece creste ca un sistem. Este numit a șa pentru c ă are posibilitatea
de a fi modificat sau schimbat în func ție de zona în care se afl ă. In
interiorul cartierului sunt definite capsule de ședere, care sunt legate de
o zona verde, larga, dedicata agriculturii urbane. Alte unita ți locative
finalizaeza aceste spa ții, în timp ce gradinile publice furnizeaza imagini
diferite ale zonei. Forma urbana reflecta legatura puternica dintre
activitați, spații publice și o optima orientare.
În ceea ce prive ște organizarea complexului rezidential, acesta va fi
format din cladiri liniare, cu spatii comune pent ru socializare. Proiectul
acționează ca un catalizator social, oferind activit ăți care nu se regasesc în
acest moment in zona. Activit ățile au loc de-a lungul coridoarelor verzi la
nivelul solului a cl ădirilor, spa țiul dintre cl ădirile variind
Acest spati u urban are flexibilitate, fiind compus din noduri de inflexiune
care ofer ă diverse activit ăți.
Adaptabilit atea propunerii noastre la site m, dar, de asemenea si
multi -funcționalitatea complexului este ob ținută prin utilizarea a patru
module de diferite forme, care genereaz ă spații de locuit și spații publice
deopotriv ă. Pe de alt ă parte, faptul că există o interconectare buna intre
aceste case conduce la o eficien ță mai bun ă a energiei, la reducerea la
minimum a spa țiilor tehnice și tipurile de material utilizate si la o
pierdere mai mic ă de energie.
Organizarea cl ădirii semi -colective este data de cateva principii: o
diversitate de tipologii apartament și pentru bun ăstarea locuitorilor, un
tiraj mare, care are și rolul de o zonă de socializare. Tipologia propusă
pentru proiect este ca un rand de case cu circulație externa care

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 20 –

MASTER PROIECTARE URBANA
răspunde atât eficien ței energetic ă cat si problemei de necesitatilor
specifice brasilienilor care isi doresc propria curte și propriile lor de
intrari.
În ceea ce prive ște unitățile de locuit semi -colective, diversitatea a
fost cheia pentru realizarea lor, deoarece acestea variaz ă în înălțime, în
dimensiuni, dar și în func ții. O clasificare poate fi f ăcută prin
dimensiunile lor: 28 m lungime, 35 m lungime și 40 m lungime.
Referindu -ne la înălțimea lor, acestea au 2 sau 4 etaje peste parter, iar
unele sunt mono -funcționale (doar locuinte), în timp ce altele au o
utilizare mixta, cu facilitati de comert și servicii la parter.
Produsele alimentare vor fi distribuite la nivel local, prin intermediul
sistemului de distribuire a produselor alimentare in instalatia incubator
de afaceri .
Alimentele vor fi distribuite catre fabricile de prelucrare, cat si spre
bacanii, reastaurante locare precum sis pre comercianti de pe sit.
Incubatorul de afaceri va oferi spatii low cost pentru depozitare si
spatii adiacente de birouri si de pornire a unor afaceri ecologice. Accentul
incuvatorului va fi pe prelucrarea si distribuirea alimentelor cultivate
local. Spatiul de depozitare va include zone de depozitare uscata, zone de
prelucrare . Spatiile de birouri vor cuprinde suite de birouri, cu servicii
partajate sis ala de clasa utilizate de catre scolile si universitatile locale.

Modularitate reprezinta un punct cheie în proiect, oferind o mare
diversi tate, precum și adaptabilitate la diferite tipuri de utilizatori si spatii
urbane disponibile. Ca urmare, orice tip de utilizator poate g ăsi spațiul de
locuit perfect care indeplineste nevoile sale, de la tineri, la familiile cu
mai mul ți copii, avand ca r ezultat diversitatea sociala.
Unitatile de invatamant, in parteneriat cu Universitatea ofera
cursuri in interiorul sitului, excursii pentru scolile din zona si pentru
public, programe de informare pentru scolile elementare locale. Cursurile
de gra dinarit, de agricultura urbana , si vermicultura vor fi de asemenea
incluse in oferta. Tururile se va concentra pe creșterea, prelucrarea,
precum și distribu ția de produse alimentare locale și pe caracteristicile
organice ale dezvolt ării urbane. Proiectul va extind e programele
educationale spre școli elementare locale, care se concentreaz ă pe
furnizarea de elevi crescuti in maniera invatarii originilor hranei lor.

FACULTATEA DE URBANISM UNGUREANU ANA ELIZA
– 21 –

MASTER PROIECTARE URBANA

BIBLIOGRAFIE
Publicații științifice consultate
 Francoise Choay, Pentru o antropologie a spatiului, Ed. Universitar ă
Ion Mincu, Bucuresti, 2011
 Bill Hillier, Julienne Hanson(1989), The social logic of space,
Cambridge UniversityPress ( UK)
 Patricia Melvin(2001), The Future of Public Spa ce: Beyond
Invented Streets and Reinvented Places, Journal of the American
Planning Association (NY, USA)
 Hillier, WRG ; Turner(2010) Metric and topo -geometric properties of
urban street networks: some convergencies, divergencies and new
results. Journal of Space Syntax
 Vaughan, Griffiths, S; (2013), Beyond the suburban high street
cliché – A study of adaptation to change in London’s street
network:1880 -2013, Journal of Space Syntax 4 (2) 221 – 241.
 Jan Gehl, Via ța între clădiri – Utilizările spațiului public, Igloo,
Bucuresti, 2011
 Jan Gehl, Ora șe pentru oameni, Igloo, Bucure ști, 2012
 Mariana Eftenie, Psihologia spatiului construit, Ed. Universitar ă Ion
Mincu, Bucuresti , 2006;
Web bibliografie
 http://www.evolo.us/vertical -farm/
 http://www.evolo.us/water -re-balance -skyscraper -collects -and-
purifies -rainwater/
 https://www.revista -ferma.ro/articole/actualitate/agr icultura –
viitorului -se-dezvolta -pe-verticala
 http://www.e -antropolog.ro/2014/08/spatiul -public -urban -in-viata –
oamenilor/
 https://www.igloo.ro/spatiul -public -in-orasele -din-romania/