INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 2 CAPITOLUL I… [614482]

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 2
CAPITOLUL I TURISMUL ȘI IMPORTANȚA SA ECONOMICĂ ………………………….. … 4
CAPITOLUL II OLTENIA DE NORD -NATURA, OM, ECONOMIE ………………………….. 6
2.1. Cadrul natural ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 6
2.2 Cadrul demografic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 10
2.3 Cadrul economic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 12
CAPITOLUL III POTENȚIALUL TURISTIC AL REGIUNII OLTENIA DE NORD …… 15
3.1. Potențialul turistic natural ………………………….. ………………………….. …………………….. 15
3.2. Potențialul turistic hidrografic ………………………….. ………………………….. ………………. 17
3.3. Potențialul turistic biogeografic ………………………….. ………………………….. …………….. 17
3.4. Potențialul turistic antropic ………………………….. ………………………….. …………………… 18
3.4.1 Edificii și locuri cu importanță istorică ………………………….. ………………………….. 19
3.4.2. Edificii culturale ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 22
3.4.3 Edificii c u funcție turistică propriu -zisă ………………………….. ………………………… 23
3.4.4. Activități umane cu funcții turistice ………………………….. ………………………….. …. 25
3.4.5. Edificii religioase ………………………….. ………………………….. ………………………….. 27
CAPITOLUL IV VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL REGIUNI
OLTENIEI DE NORD ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 37
4.1 Baza materială a turismului ………………………….. ………………………….. ………………….. 38
4.2 Circulația turistică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 43
4.3 Capacități de cazare în nordul Olteniei ………………………….. ………………………….. ……. 45
4.4 Căile și mijloacele de transport turisti c în Nordul Olteniei …………………. ………… ……..47
CAPITOLUL V CIRCUIT TURISTIC PRIN OLTENIA DE SUB MUNTE ………………… .50
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 58
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 60
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 62

2
INTRODUCERE

Turismul a devenit una dintre cele mai complexe ramuri economice din lum e, în
derulare c a fiind implicată întreaga societate. În același timp,turismul reflectă întreaga
societate și poate fi considerat un adevărat contur al acesteia. Turismul valorifică superior
potențialul natural și antropic al unei țări, îm bogățindu -le continuu, satisfăcând multiple
motivații umane. Are un efect variat , introducând în circuitul e conomic laturi noi cum sunt:
peisajul, ospitalitatea, amabilitatea, și informația. Din punct de vedere economic,
dezvoltarea turismului se concretiz ează prin cererea unei game sporite de servicii și bunuri
de consum ,cerere ce stimulează sectoarele producătoare și prestatoare de servicii,
antrenând o creștere a activităților economice și a consumului.
Cercetarea fenomenului turistic a capta t atenția unui volum mare de specialiști din
diferite domenii cum ar fi: geografi, economiști, psihologi, arhitecți, istorici etc. Turismul
se poate definii ca fenomen social -economic definitoriu pentru societatea umană actuală, în
continuă creștere, care satisface nevoia umană de cunoaștere, de recreere și recuperare
fizico -psihică în condițiile unei civilizații solicitante, dar cu posibilități materiale superioare
pentru majoritatea populației.
În ansamblu, noțiunea de turism exprimă acțiunea de a vizi ta diferite locuri și
obiective turistice p entru plăcerea proprie , această călătorie implicând atât deplasarea, cât și
staționarea temporară în locurile alese ca destinație pentru petrecerea timpului liber.
Potențialul turistic al nordul ui Olteniei însumea ză totalitatea valorilor naturale,
culturale, economice care, în urma unor activități umane, pot deveni obiective de atracție
turistică. Prezența resurselor care compun fondul turistic sunt necesare lucrări i de
amenajare și echipare, investiții de capital și un volum considerabil de muncă. Oltenia este
o zonă turistică din sudul țarii, care se suprapune regiunii colinare a Subcarpaților Olteniei
și Podișul ui Getic și a ramei montane aflată la nord de unitățile geografice, care aparține
Carpaților Meridiona li. Îmbină obiectivele naturale (peisaje montane pitorești, fenomene
carstice , peșteri, între care Peșterea Muierii, Cloșani,Topolnița, cel mai mare pod natural
din țară, cel de la Ponoarele – izvoare minerale și termale) cu cele cultural -istorice. Se
remar că totuși, prin prezența a numeroase stațiuni balneare (Băile Govora, Băile Olănești,
Călimănești, Căci ulata, Ocnele Mari, Ocnița ș.a. ) și m ănâstiri vechi ( Tismana, Hurez,

3
Cozia, Arnota, Bistrița, Govora, Polovragi, Crasna , Stânișoara, Lainici ), unele din tre
acestea înscriindu -se între cele mai re prezentative din România, având , totodată, valoroase
muzee și colecții. Este de asemenea de remarcat prezența Ansamblului sculptural
monumental de la Târgu Jiu, operă a unui a dintre cei mai mari sculptori ai secol ului XX,
Brâncuși Constantin .

4
CAPITOLUL I TURISMUL ȘI IMPORTANȚA SA ECONOMICĂ

Cuvântul „turism” provine din termenul englez „tour” (călătorie), sau „to tour”, „to
make a tour” (a călători, a face o călătorie), termen creat în Anglia, în jurul anilor 1700.
Turismul, implică ideea alegeri i intenționat a destinațiilor, a perioadei și duratei sejurului
de către fiecare turist în parte are ca scop satisfacerea anumitor necesități de ord in, medical,
spiritual, cultural , social etc. și în ult imă instanță, satisfacerea nevoilor de consum turistic.
Volumul complexității ofertei de servicii turistice au generat dezvoltarea unei adevărate
industrii a călătoriilor și turismului, ceea ce motivează analiza fenomenului turistic ca o
ramură a economiei naționale în plină dezvoltare, constituind o componentă a sectorului
terțiar.
Ca domeniu reletiv nou de cercetare, turismul prezintă o complexitate în continuă
creștere, în plan economic sintetizând rezultatel e unui mare număr de activitați , iar în plan
psiho -social constituindu -se ca modalitate superioară de organizare a timpului liber.
Dezvoltarea turismului a început cu a doua parte a secolului XX, astfel sa dezvoltat munca
și producția de creștere a veniturilor . Fără a înceta să fie , în continuare, o profesie
individuală, turismul a devenit, totodată, o activitate economică de mare amploare și un
aspect bine conturat și influent al vieții sociale. În prezent, in elaborarea ofertei de turism se
practică în mod curent investigarea prin metoda sondajelor, anchetelor și chestionarelor
care urmăresc cunoașterea cât mai exactă a cerințelor specifice fiecărei grupe de v ârstă.
Analizele făcute în acest sens au pus în evidență comportamentul diferit, vârsta constituind
un factor determinant în alegerea destinați ei, timpului de vacanță, a duratei sejurului, a
mijlocului de transport și de cazare.
Din punct de vedere economic, turistul este consumator de bu nuri și beneficiază de
servicii, din cheltuielile acestuia și, implicit, din mijloacele financiare rezultate prin
activitatea unităților economice ale industriei turismului (cazare, agrement, alimentație,
transport etc.), o parte revine direct acestor unități sub formă de profit și de fonduri bănești
pentru plata salariilor lucrătorilor din unitățile respective, altă parte intră în bugetul statului
sau în cel local sub formă de impozite, taxe etc., iar a treia parte este încorporat direct în
alte ramuri ale economiei pentru plata produselor și bunurilor livrate și a serviciilor prestate
de aceste sectoare pentru n ecesitățile industriei turismului.

5
Factorii socio -economici prezintă o mare diversitate și influențează în mod
semnificativ , accesul la turism al diferitelor categorii socio -profesionale. Bugetul de timp
liber reprezintă un element foarte important care i nfluențează participarea la turism.
Veniturile populației sunt legate de capacitatea economică, iar pentru turism prezintă
importanță creșterea acelei părți din venit ce rămâne disponibilă după sati sfacerea
necesităților curente. Venitul influențează alege rea tipurilor și formelor de turism
practicante. Oferta turistică reprezintă o sună de elemente atractive care pot motiva
vizitarea lor și care pot fi puse în valoare la un moment dat pentr u stimularea cererii
turistice (Gheorghilaș Aurel, 2014) .
Oferta t uristică este alcătuită din: potențialul turistic dintr -un anumit spațiu
geografic (resursele turistice naturale și antropice), infrastructura turistică (structuri de
cazare, alimentație publică, agrement etc.), forța de muncă din sectorul turistic și ser viciile
turistice, respectiv, forma sub care se exteriorizează, de regulă produsele turistice. Pentru
dezvoltarea turismului au fost create agențiile de turism care au ca rezultat intensificării
circulației turistice, consitituindu -se sub forma unor unităț i economice care dispun de
mijloace de producție și fonduri circulante adecvate pentru conceperea și prestarea de
servicii în vederea satisfacerii cererii turistice. Aceste unități indisponibile în industria
călătoriilor și turismului, coordonează activita tea turistică îndeplinind următoarele funcții:
de realizare, de creație, de promovare, de informare și de distribuire.
Circulația turistică stimulează derularea unui trafic turistic între zonele de reședință
și cele de destinație. Uneori, deplasarea turiș tilor necisită folosirea mai multor mijloace de
transport, în funcție de distanța până la locul de destinație, de starea căilor de comunicație
și a infrastructurilor lor tehnice, de tarifele practicate pentru diferite forme de transport,
comoditatea deplas ărilor , de rapiditate, de intensitate și sezonalitatea circulației turistice.

6
CAPITOLUL II OLTENIA DE NORD -NATURA, OM, ECONOMIE
Oltenia una dintre cele mai vechi si mai cunoscute provincii istorice românești.
Acest spațiu corespunde primului uscat continental, geologic al regiumilor carpatice, zona
de înt ălnire a Dunări cu muntele care î ntimp a de zvoltat o serie de particularităț i care o
individualizează. Poziția geografică și descrierea cadrului natural, expune o provincie cu
limite naturale: Oltul la est, la nord și vest Carpații Meridionali (Munții Lotrului, Munții
Vâsanului, Munții Parâng, Munții Godeanu, M unții Mehedinți) și la sud Dunărea.
2.1. CADRUL NATURAL

Relieful este bogat și variat, întreaga regiune a Olteniei scade în altitudine spre
partea sudică, având cele mai mici valori în lunca Dunării . Cele mai mari altitidini se
găsesc în partea de nord, care este mă rginită de bordura sudică a Munților Parăng, Munților
Valcan și Godeanu, extremitățile vestice ale Munților Căpățânei ( în județul Go rj). Se mai
adaugă Munții Cerna, Munții Mehedinți (din grupa Carpaților Meridionali), sud -estul
Munții Almaj (Județul Mehedinți). În această regiune sunt și flancurile sud – vestice ale
Munților Pogoras, Căpățănii, Lotrului din județul Vâlcea. Pe măsură ce altitidinea scade
intrăm într -o zonă de câmpie, care face parte din Câmpia Română. Între zona montană de
nord și partea sudică se situează o zonă de tranziție, respectiv de dealuri și podiș
(Subcarpații Getic, Piemontil și Podișul Mehedinți). Din punct de vedere morfologic,
Carpații dintre Dunăre și Olt apar la prima vedere destul de unitari . Analizați mai
amănunțit, se constată că masivul parâng conține nenumărate vestigii ale glaciației
cuaternare, reprezentate prin căldări sau circuri glaciare, lacuri și văi cu profilul transversal
în formă de U. Din salba glaciară a Parângului, lacul Gâlcescu este cel mai mar e, având o
suprafață de 31,260 m² . Tot în regiunea Olteniei se mai află Lacul Mare, Slăveiul, Zănoaga
și altele . Dintre văile glaciare ale Parângu lui, de o rară frumusețe este Valea Lotrului, care
este considerată glaciară pe o lungime de cca 7 k m începând de la lacul Gâlcescu . Față de
alcătuirea Parângului, M unții Căpățânii și Vâlcanului cuprind întinse suprafețe de
denudație, în timp ce m unții Meh edinți cu P odișul Mehedinților, prin relieful carstic
dezvoltat și de mică înălțime, se aseamănă cu grupa Carpaților Occidentali . Se mai poate
aminti Pasul Vâlcan, pas de la înălțime folosit încă de pe vremea romanilor care, la o

7
altitudine de 1600 de metr i, face posibilă trecerea între Oltenia și Transilvania (Silviu Neguț,
2003) .
Clima se caracterizează printr -o varietate pronunțată de nuanțe. Oltenia are o climă
temperat -continentală varind de la nord la sud. În partea de vest se fac simțite influența
meditera ne, la est iernile sunt reci. În nord, pe munți este un climat umed cu ierni aspre în
zona subcarpatică și cu ierni foarte aspre pe culmile cele mai înalte. În parțile Tismanei,
Drobeta Turnu Severin și Orșo vei climatul este cel mai blân d, unde creș te o vegetație cu
nuanțe mediteraneene cum ar fi: păduri de castan sau păduri de liliac sălbatic.
Clima Olteniei este mai simțitor e și mai blândă decât în restul țări se datorează atât
influenților mediteraneene cât și adăpostului ce -l oferit de Carpații Meridionali .
Temperaturile medii anuale în Oltenia de Nord sunt cuprinse între 10 și 11șC. Înghețul
începe în Octombrie și se termină în Aprilie. Căldura este destul de mare pentru că 200 de
zile au temperaturi de 10 de grade, iar 120 de zile au temperatu ri de 25 de grade.
Precipitațiile sunt în luna iunie, vânturi le dominante sunt : Crivățul din est, Austru din vest
și Băltărețul d e la sud, viteza este de 26 km/ oră.
Hidrografia în Oltenia, se găsesc numeroase ape curgătoare și lacuri. Artera cea
mai impo rtantă rămâne însă Dunărea, vechiul Istros , care primește mulți afluenți de la vest
la est cum urmează : Bahna, Topolnița , Blahnița, Desnățuiul , Jiul și Oltul. Dunărea udă
pământul Olteniei pe o distanță de peste 300 km. Ea își face intrarea în aval de confluența
cu Cerna , străbătând calcare jurasice și cretacice și formând cu ajutorul afl uenților săi
ostroave și insule . La est de Vârciorova , apele bătrânului fluviu întâlnesc un prag natural de
cca 2 km lățime, cunoscut sub numele de „Cazane” , aici termi nându -se impresionanta luptă
de erodare a înălțimilor du să de milenii de apele Istrului. La vest , după ieșirea din chinga
strânsă a cazanelor bănățene, Dunărea for ma cunoscuta insulă Ada – Kaleh , care ulterior a
fost inundată de apele lacului de acumulare al Sistemului Hidroenergetic și de navigație
care s -a constr uit în colaborare cu Iugoslavia. În sectorul Porțile de Fier , Dunărea are un
potențial e nergetic de peste 2 milioane kw . După ce străbate colțu rile stâncoase de la Gura
Văii albia fluviului se lăr gește spre Tr. Severin , formând în apropierea orașului frumoase
ostroave ca : Ostrovul Mare și Ostrovul Corbului .
Dintr e apele stătătoare ale Olteniei , cele mai de seamă sunt lacurile Potelul , Nedei a
și Bistrețul în Lunca Dunării , Lacul Prunetu în câmpie și Lacul Gâlcescu în Masivul

8
Parâng . În apele Olteniei se pescuiesc dif erite specii de pești : păstrăv, mreana, scobarul,
cleanul, crapul , plătica și altel e atât la deal cât și la câmpie, în Dunăre se m ai pescuiesc:
somnu l, morunul și cega.
Râurile coboară tumultuoase din munți, traversează domol depresiunea subcarpatică
olteană și Podișul Getic, ca apoi, șerpuind liniștite în câmpie, să se verse în Dunăre. Jiul, cu
o lungime de 349 km, din care 285 k m în regiunea Olteniei, și afluenții lui, formează un
mare bazin hidrografic în partea centrală a Olteniei. Se formează din Jiul de Vest care își
are obârșia pe teritoriul comunei Câmpul lui Neag, dintre Retezat și Vâlcan, și Jiul de Est
care își colecteaz ă apele de la poalele P arângului și ale munților Sebeș . Cele două firișoare
de apă se unesc lângă sa tul Iscroni (la sud de Livezeni ), Jiul intrând în regiunea Oltenia
între gările Pietrele Albe și Lainici. După ce străbate lanțul carpatic prin defileul Sur duc –
Lainici, curge liniștit la Bumbești, coborând apoi , prin Su bcarpați și peste Podișul Getic, în
câmpie , pentru a se vărsa în Dunăre la Bechet . Debitul Jiului la Craiova este de 71,7 m3/s.
Jiul are ca princ ipali afluenți: Motrul (123km), Gilortul (107 km) și Amaradia (103 km) în
partea inferioară a bazinului, în timp ce din partea super ioară colectează apele Tismanei,
Bistriței, Sohodolului, și Șușiței , brăzdând meleagurile oltene de la nord spre sud. Oltul
pătrunde pe teritoriul Olteniei la Osica de S us având un debit de peste 135m3/s. El se varsă
în Dunăre la Izlaz , după ce iese din regiunea Oltenia la Giuvărăști. Oltețul, cu numeroasele
sale ape , și Tesluiul sunt afluenții principali ai Oltului .
Vegetația și fauna prezintă o etajeră clară, de la S ud la N ord și cuprinde peste
2000 de specii de plante și animale, care alcătuiesc decorul fermecător al naturii. Viața din
aceste locuri pulsează cu multă intensitate și diversitate, grație condițiilor de climă, relief și
sol. În Oltenia trăiesc nenumărate specii de plante și animale, dintre care unele foarte rare
în flora și fauna țării. Stepa, care în Dobrogea și Moldova se întinde pe suprafețe mai mari,
este reprezentată în Oltenia doar prin câteva insule cum ar fi cele de la Dioști, Vârtop,
Valea Rea și altele. O atenție deosebită merită pășunile și fânețele stepice de la Valea Rea
care datorită condițiilor locale favorizează dezvoltar ea unor plante de nuanță sudică . În
stepă crește dropia, specie sedentară pe cale de dispariție care totuși în mici grupu ri mai
este întâlnită și în Oltenia, în locuri larg deschise. Această pasăre este ocrotită prin lege.
Pădurile sunt alcătuite mai ales din specii de stejar cum sunt: stejarul pufos, stejarul
brumăriu, uneori cer și gârnița. La limita dintre silvostepă și zona de pădure, în apropierea

9
orașului Drobeta Turnu -Severin, se află pădurea Stârnina cunoscută prin specii rare de
plante și animale. Pădurea Punghina este renumită datorită numeroaselor esențe de stejar,
specifice condițiilor xerofitice. Zona de pădure din Oltenia se întinde de la linia
convențională Hinova -Crivina -Rogova -Flămânda -Dârvarii de Sus -Cujmir -Caraula -Cârcea –
Spineni -Balj-Piatra Olt, până la golurile de munte. Ea cuprinde subzona stejarului, fagului
și molidului. Covorul plantelor ierboase este destul de bogat, întâlnindu -se uneori plante cu
mare valoare geobotanică.
În pădurile de stejar și în zona de trecere se întâlnește o faună din cele mai bogate și
variate, de la formele cele mai mici abia vizibile cu ochiul liber, până la păsările și
mam iferele cele mai mari. Ca specii amintim : jderul, nevăstuica, pisica sălbatică.
Frumoase și interesante sunt și pădurile . Plantele și animalele și -au inst alat aici un veritabil
imperiu. Zona alpină este reprezentată prin imensa galerie a golurilor alpine, presărate d in
loc în loc cu insule de jepi. Limitele acestei zone sunt cuprinse între 1400 și 2518 m.
Dintre păsările de pradă numai vulturii îndrăznesc să mai zboare pe culmile alpine,
venind de jos dinspre pădure. Un vultur alpin, originar din penins ula Balcanică este zăganul
sau vulturul bărbos, altădată mult răspândit în Carpați, iar astăzi întâlnit foarte rar, motiv
pentru care este ocrotit. Tot dinspre pădure ajung în golurile alpine și viperele comune iar
în partea de vest a podișului Mehedinți s e întâlnește și vipera cu corn care atinge lungimea
de 1 metru.
Ca rezervații naturale puse sub protecție se numără, în afară de pădurea Stârmina,
defileul Dunării, pădurea Pocruia -Tismana și rezervația Parâng, de mare imprtanță
geologică, floristică și faunistică, rezervațiile: Ponoare, Cicârlău, Gighera, Popoveni. În
afară de chei și de ponoare, salba de peșteri din Depresiunea olteană: Topolnița, Cloșani,
Gura Plaiului, Peștera Muierii și Cioaca cu Brebenei, constituie fenomene carstice de o
măreție r ar întâlnită. Toate sunt monumente a le naturii ocrotite prin lege.
Ca mărturii ale trecutului geologic se numără mai multe puncte fosilifere, între care
două sunt pr otejate prin lege : punctul fosilifer de la Bahna și cel de la Bucovăț, ambele
caracterizân du-se prin specii de moluște de vârstă terțiară de mare valoare, între care câteva
sunt unice în lume (http://olteniaistorica.blogspot.ro/2009/06/cadrul -geografic -al-olteniei.html ).

10

2.2. CADRUL DEMOGRAFIC
Regiunea Oltenia este alcătuită din 5 județe: Dolj, Gorj, Mehedinț i (fără orasul
Orșova și comunele Eșelnița, Dubova, Svinița, care aparțin Banatului), Olt (fără zonele
situate la est de râul Olt, care fac parte din Muntenia) și Vâlcea (fără zo nele situate la est de
râul Olt, care fac parte din Munteni a). Iar Oltenia de N ord este alcătuită din județele Gorj și
Vâlcea .
Reședința județului Gorj este municipiul Târgu Jiu. Județul Gorj se împarte în nouă
orașe (incluzând două municipii), 61 de comune și sate 411 . Variat, în trei trepte distincte:
în N ord și Nord-Vest sunt M -ții Parang, Valcan și Godeanu, cu altitudini ce depășesc
frecvent 2.000 m (altitudine maxima: 2.519, vârful Parangul Mare) și cu urme ale glaciației
cuaternare (circuri, custuri, lacuri glaciare, morene), în partea centrală se desfășoară zona
subcarpatică, constituită din mai multe aliniamente de dealuri (mai importante: Sacelu,
Mogos, Stroiesti, Bran) și depresiuni (Polovragi, Novaci, Targu Jiu -Campu Mare ș.a.), iar
în Sud, se află o porțiune a Piemontului Getic. Conform datelor furnizat e de Institutul
Naționa l de Statistică , județul Gorj are o populație de 376.179 în anul 2012 locuitori,
reprezentând 16,80% din populația regiunii Sud Vest Oltenia. În județul Gorj durata mediie
a vieți pe sexe între anii 2012 -2014 pentru ambele sexe est e de 75,02 ani respectiv 71,86
ani pentru populația masculin ă și 78,34 ani pentru populația feminin ă.

Tabelul nr. 2.1 Structura populației pe sexe și medii rezidențiale la 1 ianuarie în județul Gorj
Mediul
rezident 2012 2013 2014 2015 2016
M F M F M F M F M F
Urban 74983 78693 74041 77835 73819 77394 72839 76774 71857 75951
Rural 92950 93404 92664 92455 92197 91439 91394 90409 90413 89329
TOTAL 167933 172097 166705 170290 166016 168833 164233 167183 162270 165280
Sursă : http://statistici.insse.ro/s hop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP105A

11
Din analiza datelor stati stice prezentate în T abelul 2. 1 reiese că la nivelul anului
2015 numărul persoanelor de sex feminin înregistreaza o ușoară creș tere față de anul 2016,
iar n umărul pe rsoanelor de sex m asculin este în scadere față de anul precedent. De
asemenea putem observa fapt ul că de -a lungul aniilor 2012 -2016 numărul persoanelor de
sex feminin și masculin înregistrează o scădere datorită migrarii acestora spre alte zone mai
dezvoltate din punct de v edere econimic (DJS Gorj ).
Județul Vâlcea este așezat în nordul regiunii și se întinde pe o suprafață de 5.765
km², respectiv 2,4 % din teritoriul României . Reședința ju dețului este municipiul Râmnicu –
Vâlcea. Se învecinează cu Sibiu la nord, la sud cu Dol j și O lt, la e st cu Argeș și la Vest cu
Gorj, Hunedoara și Alba . În județul Vâlcea durata mediie a vieți pe sexe în anul 2011 este
de 75,02 pentru ambele sexe din care masculin 72,62 respectiv 79,39 feminin.
Potrivit rezultatelor recensământului din 2011 populația stabilă a județului Vâlcea
era de 413.247 locuitori și respectiv, de 371.714 locuitori, cu o densitat e medie de 71,7
locuitori pe km² și, res pectiv, de 64,5 loc/km² ; populația din mediul urban, repartizată în 11
localități (două municipii și nouă orașe ) totaliza, potrivit recensământului din octombrie
2011, 164.649 persoane, reprezentând 44,3% din totalul populației județului. În mediul
rural, alcătuit din 78 de localități (comune), cuprinzând un număr 560 de sate, locuiau
207.065 persoane. Sub a spect demografic, rezultatele celor două recensăminte relevă o
scădere accentuată a numărului populației, cu 41.533 persoane, reprezentând 10,1%.
Din punctul de vedere al structurii entice a populației, românii dețineau la nivelul
anului 2011 o pondere ma joritară de 93,6%, urmați de țigani, 6.939 locuitori, respectiv 1,9
%, precum și de alte etnii, din care maghiari 207 locuitori, germani 63 locuitori, turci 42
locuitori, italieni 29 locuitori, precum și persoane de altă etni e sau care nu au declarat etnia .
Raportat la religie, 351.851 persoane, respectiv 94,7% erau de religie ortodoxă, iar 2.587
locuitori, respectiv 0,7% reprezentau preponderent religiile Catolică, Musulmană,
Adventistă și Baptistă și peste 0,4% dintre locuitori nu au declarat religia. Rap ortat la
numărul populației, județul Vâlcea ocupă locul 22 pe țară, ponderea acesteia în totalul
populației țării fiind de 2,0%.

12
Tabelul nr. 2. 2 Structur a populației pe sexe și medii rezidențiale la 1 ianuarie în județul Vâlce a
Mediul
rezident 2012 2013 2014 2015 2016
M F M F M F M F M F
Urban 78347 85810 78011 85330 77894 85040 77439 84703 76628 84066
Rural 101782 104195 101254 102826 100907 101856 100353 100796 99489 99672
TOTAL 180129 190005 179265 188156 178801 186896 177792 185499 176117 183738
Sursă: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP105A

Privind tabelul de mai sus, putem să remarcam faptul ca persoanele de sex feminin
de-a lungul aniilor 2012 -2016 înregistrează o scădere d estul de importantă, aceasta scă dere
fiind mult mai evidenta în rândul persoa nelor din mediul rural, datorită migrarii acestora
spre zonele de o mai mare importanță , spre centrele industriale.
De asemenea, același lucru îl putem spune și despre persoanele de sex masculin și
numărul acestor a scade destul de mul t în perioada aniilor 2012 -2016 ( DJS Vâlcea ).
2.3. CADRUL ECONOMIC

Specificul economic al regiunii Oltenia de Nord este ansamblul activitaților umane
desfășurate în sfera producției, distribuției și consumului bunurilor materiale și serviciilor.
Totalitatea relațiilor de producției dintre oameni, corespunzătoare stadiului d e dezvoltare a
forțelor de produ cție și de muncă ale societăți.
În Gorj activitățile economice la sfârșitul anului 2014 sunt de 131,4 % din care
agricultură silvic ultiră și pescuit este de 36,0 %; industrie 31,6 %; construcții 14,5 %; comerț
cu ridicata și amănuntul 15,8 %; hoteluri și restaurante 2,1 %; informații și comunicații
0,5%; învățământ 6,7 % și sănătate și asistență sociale 5,6% etc.
Direcția Județeană de Stat istică Gorj înregistrează în anul 2014 numarul mediu al
salariaților mai exact 68,9 %. Activitatea economică de bază în județul Gorj este comerțul
cu ridicatăa și cu amanuntul repararea autovechicu lelor mai exact 2531 salariați.
Hotelurile și restaurante le reprezintă o ramură extinsă, mai exact în această sector a
industriei lucrează peste 406 salariații. Suprafața agricolă și structura acestuia la 31.12.2012

13
este de 560 174 ha este formată din : suprafața agricolă 239.317 ha, păduri și alte terenuri cu
vegetație forestieră 274.572 ha, ape și bălți 4555 ha și alte suprafețe 41730 ha.
41,52%
37,54%17,70%3,24%Arabil
Pașuni
Fânețe
Livezi și pepiniere pomicule

Fig.2. 1 Structura suprafetei agricole in judetul Gorj în 2012
Sursă: file:///C:/Users/ely/Downloads/Monografie_Gorj.pdf

Populația ocupată pe activ ități ale economiei naționale la sfărșitul anului 2014 este
de 161,1% iar în anul 2015 de 157,9 %. Direcția Județeană de statistică Vâlcea consemnează
faptul că agricultura, silvicultura și pescuitul ocupă un loc foarte important în economie,
mai exact 54,0 % în anul 2014 și respectiv 46,5 % în anul 2015.
Hotelurile și restaurantele ocupă în activitatea economică o ponderă destul de
importantă, mai exact de 3,7 % în anul 2015. De asemenea, și industria are un loc important
mai precis de 37,0 %. În anul 2015 j udețul Vâlcea are ca structuri de primire turistică cu
funcțiuni de cazare turistică următoarele: 40 hoteluri, 10 cabane turistice, 30 vile turistice,
53 pensiuni turistice urbane, 4 tabere, 5 popasuri turistice, 6 campinguri. Capacitatea de
cazare existe ntă la momentul actual este de 10842 locuri.

14

35,8%
44,0%13,4%6,8%
Arabil
Pașuni
Fânețe
Livezi și pepiniere
pomicule

Fig. 2.2. Structura suprafeței agricole în județul Vâ lcea in 2012
Sursă: file:///C:/Users/ely/Downloads/Monografie_valcea.pdf

Raportat la suprafața agricolă, județul Vâlcea ocupă locul 37 pe țară și locul 33 în raport cu
suprafața cultivată.
În concluzie se poate spune ca Oltenia de Nord dispune de un cadrul natural
deosebit de atractiv, printr -o varietate ridicată a formelor de relief nuanțe climatice care
favorizează desfășurar ea activităților turistice, un potențial hidragrafic reprezentat de câteva
râuri de mare importanță pentru fluviu Dunărea (Jiu și Olt), o vegetație biogeografică variat
corelat cu condiții de climă și relief.
Referitor la potențialul demografic județele O ltenia de Nord dispun de resurse
umane care pot fi activate în domeniul turismului dar după o relativă pregatire și
perfecționare în domeniu hotelier, alimentației publică etc.
Sub raport economic regiunea este una dintre cele mai sarace din țară se poate
redresa și datorită dezvoltări și diversificări activități turistice.

15
CAPITOLUL III POTENȚIALUL TURISTIC AL REGIUNI I OLTENIA
DE NORD
Atracția unui loc turis tic, dacă avem în vedere că materia primă a turismului este
spațiu l, care depinde în general co ndițiile geogr afice. Materia primă turistică, se aseamănă
adeseori cu potențialul turistic, resursele turistice sau oferta turistică.
Potențialul turistic include totalitatea elementelor naturale (materia primă naturală,
adesea transformată și adaptată de către om) sau antropice (materia primă artificială care
cuprinde amenajările antropice) care pot forma obiectul atracției unui anumit loc turistic,
care reprezintă până la urmă o creație umană care funcționează atât timp cât rezistă atracția
care l -a gen erat.
3.1. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

Relieful județului Gorj prezintă o armonie și o frumusețe rară care atrage atenția
oricărui călător. În partea de nord se ridică Munții Godeanu, Vâlcan si Parâng, cu vârful
Parângul Mare 2519 m, ale caror plaiuri coboară treptat in depresiuni subcarpatice. Cele
mai spectaculoase obiective turis tice naturale sunt cheile și peș terile situate pe bordura
sudică a Carpaților, la contactul cu Subcarpații. Cheile Oltețului se întind numai pe o
distanță de 1,5 km, dar sunt deosebit de p itorești, cu pereți verticali, situați la depărtare 4,5
m unul de celălalt la partea inferioară a văii și de 10 -20 m la partea superioară.
În Cheile Oltețului se află intrarea în Peștera Polovragi, cheile fiind străbătute pe
toată lungime a lor de un drum forestier, care în anumite porțiuni a fost săpat în stâncă și
stânca formează un fel d e copertină, sporind pitorescul văii. Peștera Polovragi este
rezultatul activității unui vechi curs subteran al Oltețului, care a dizolvat carbonat ul de
calciu în drumul său. Ca urmare a cercetărilor făcute de Cercul de Speologie „Focul Viu”
din București, în anul 1974, lungimea totală a galeriilor cunoscute a ajuns la 9000 m.
Descriși și cartați nu sunt decât 3200 m, doar galeriile cunoscute anterio r. Peștera este
săpată de apă prin dizolvarea carbonatului de calciu în versa ntul stâng al Cheilor Oltețului ,
iar gura peșterii se află la circa 200 m de la intrarea în chei, la o înălțime de 20 m față de
talvegul Oltețului. Peștera Polovragi este o peșt eră ușor de parcurs și este electrificată. În
trecut, peștera a fost adăpost și refugiu pentru haiduci. Se pare că în anul 1821, pandurii lui
Tudor Vladimirescu au depoz itat în această peșteră armele aduse de la Sibiu. Legenda

16
spune că Peștera Polovragi a fost lăcașul zeului geto -dec Zalmoxis, iar în apropiere s -au
descoperit ruinele unei cetăți dacice.
Peștera Muierii este situată în versantul drept al Cheilor Galbenului, cu o altitudine
de 751 m în Munții Parâng, având o lungime de 3 566 m, dispusă pe pa tru nivele. Peștera
Muierii este prima peșteră din România electrificată. Numele peșterii a fost dat de
localnici datorită faptului că în timpul unor lupte în apropiere, bărbații plecau să înfrunte
năvălitorii, iar muierile și copiii se adăposteau în peș teră.
În peștera se gă sesc o serie de formațiuni de st alagmite ș i stalag tite care au primit
denumiri în funcț ie de forma pe care au căpatat -o: Orgă, Domul Mic, Sala Altaru lui, Vălul
Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare, Cadâna, Moș Crăciun, Dropia, Uliul Rănit, iar
datorită scurgerilor de oxizi de fier ce au dat unui loc o coloratură ruginie aceasta se
numește Stânca Însângerată. În galeria principală se se află o zonă în care podeaua peșterii
are numeroase bazine, uneori, mai ales primăvara, p line cu a pă, ce poartă numele de
Bazinele Mari. Din Sala Turcului se desprinde spre dreapta Galeria Urșilor unde s -au găsit
numeroase fosile, resturi scheletice și peste 100 de cranii ale ursului de peșteră (Ursus
Spelaeus), specie dispărută, dar și alte resturi s cheletice de hiene, lei, vulpi, capre sălbatice,
lupi, mistreți, fosile care dovedesc și modificări climatice din îndepărtatele ere geologice.
Peștera se află pe teritoriul comunei Baia de Fier (560 m. altitudine). Documente
istorice atestă că de aici se extrăgea fierul, de unde și toponimicul așezării.
Munții Parâng ating înălțimea maxima de 2519 m în vf. Parângu Mare, prezentând peisaje
de mare atractivitate și forme de relief dintre cele mai pitorești.
Zona montană ocupă treimea nordică a județului Vâ lcea și este reprezentată de
creasta principală a M -ților Lotrului, partea vestică a M -ților Făgăraș, Munții Coziei și
Căpățânii și Depresiunea Loviștea. Zona subcarpatică se caracterizează printr -un relief
puternic fragmentat de numeroase văi cu direcția generală nord -sud. Se caracterizează
printr -un relief colinar cu altitudini cuprinse intre 600 -800 m, având următoarele
subdiviziuni: Muscelele Argeșului, Subcarpații Vâlcei și Subcarpații Olteniei.
Suprafețele relativ netede sunt reprezentate prin depres iunile subcarpatice Horezu și
Jiblea, valea largă a Oltului și luncile principalilor săi afluenți. În cadrul acestora sunt
concentrate majoritatea localităților, cele mai importante căi de comunicație, precum și cele
mai importante activități economice baz ate pe valorificarea resurselor teritoriului.

17
Piemontul Getic formează treapta colinară joasă a județului fiind alcătuit din
platouri piemontane care se lățesc pe măsură ce coboară spre sud. Acestea sunt separate de
văi largi cu lunci și terase mărginite de versanți puternic sau moderat înclinați.
3.2. POTENȚIALUL TURISTIC HIDROGRAFIC

Rețeaua hidrografică aparține în majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care
adună apele mai multor afluenți (Sadu, Tismana, Jilțu, Motru, Gilort, Amaradia, etc.) de pe
o suprafață de peste 10 mii km² . Excepție fac extremitățile Nord -Est și Nord -Vest ale
județului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltețului și Cernei. Rețeaua
hidrografică este completată de o serie de lacuri majoritatea antropice. Apele de adâncime
sunt de mai multe tipuri: termale, semi -termale bicarbonatate, carbogazoase, feruginoase,
sulfatate clorurosodice, fiind slab utilizate în scopuri curative. Nu există lacuri naturale cu
importanță economică sau turistică semnificativă. Exista lac uri artificiale rezultate în urma
amenajărilor hidroenergetice (Valea lui Iovan/Cerna, Valea Mare, Vâja, Tg.Jiu, Sambotin)
sau în urma unor activități de exploatare a cărbunelui (Beterega, Poiana) sau de amenajări
ale cursurilor de apă (Moi, Peșteana). Din punct de vedere turistic doar cele rezultate din
amenajările hidroenergetice prezintă un oarecare interes turistic, arh itectura barajelor, luciul
mare de apă și peisajul montan constituind elemente turistice de atracție
(http://www.cjgorj.ro/Date%20site/P rograme%20%20Strategii/Studiu%20valorificare%20potential%20turistic/Studiu%2
0turism%20 -%20RO.pdf ).

3.3. POTENȚIALUL TURISTIC BIOGEOGRAFIC

Zona Tismana este rezervatie naturală . Numele Tismana vine de la coniferul tisă,
arbore cu lemn tare, rezistent, de culoare roșiatică, ce se găsea cu secole în urma în zonă.
La altitudinea de 350 – 600 m, se află, pe o suprafață de circa 60 ha, o rez ervație de castani
comestibili, ce reprezintă o insulă de vegetație submediteraneană. Tismana este, de
asemenea, locul un de apar mai multe peșteri, urmare a petrografiei regiunii și a liniilor de
abrupturi spre care se pot realiza deschideri laterale. Interesantă este Peștera Tismana,
cunoscută sub denumirea de “Peștera Tezaurului”, din apropierea mănăstirii Tismana,
peșteră din care țâșnește un șuvoi de apă ce formează o cădere de 50 m înălțime.

18
Lacurile naturale, de origine glaciară sunt numeroase, dar de dimensiuni reduse,
fiind situate în zonele înalte din bazinul superior al Lotrului: Iezerul, Vadu, Zănoaga,
Gâlcescu și al Latoriței: Latoriței, Muntinu, Cioaca.
Principala atracție turistică a județului Vâlcea o constituie stațiunile balneo -climaterice,
vestite pentru apele termale și frumusetea peisajului.
Băile Govora este singura stațiune din România unde raportul din tre aeroionii
pozitivi și cei negativi este egal cu 1. Apele minerale clorosodice, iodate, bromurate,
sulfuroase, slab concentrate, ca și nămolul mineral sunt indicate în tratamentul aparatului
locomotor, respirator, ORL, sistemului nervos periferic. Înfii nțată în anul 1886, stațiunea
Băile Govora este considerată una dintre cele mai bogate stațiuni în ape iodurate și
bromurate din lume .
Băile Olănești reprezintă singurul loc din țară unde se efectuează tratament pentru
desensibilizarea organismului la bo lnavi cu diverse afecțiuni alergice, prin injecții cu apă
minerală izotonă. De asemenea, apele minerale bogate în substanțe multiple fac adevărate
minuni în tratarea unui spectru larg de afecțiuni. Apele minerale de la Olănești au fost
analizate din punct de vedere chimic încă din anul 1830. În anul 1873 au fost medaliate cu
aur la Expoziția Internațională de la Viena.
Prin așezarea sa geografică, climă, acțiunea terapeutică a apelor minerale, s tațiunea
Băile Olănești beneficiează de toate caracteristicil e unei zone turistice complexe, turismul
reprezentând șansa dezvoltării orașului și punerea lui în valoare atât pe plan național, cât și
internațional.
Specificul apelor minerale și termale din s tațiunea Călimănești -Căciulata dispune de
izvoare reci și fi erbinți care țâșnesc de la o adâncime de 1.200 m și sunt captate cu ajutorul
unor sonde de mare adâncime.
3.4. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

Spre deosebire de resursele turistice naturale, cele antropice reprezintă o însumare
de elemente având funcția pr incipală recreativă, create chiar de către oameni. Marea
majoritate a acestor obiective nu au fost create special pentru funcția turistică, ci,
dimpotrivă, ele au îndeplinit alte atribuții (economice, culturale, sociale).

19
Calitatea de obiective turistice și-au câștigat -o în timp, ajungând uneori să le
depășească chiar pe cele naturale.
Potențialul turistic de natură antropică al Olteniei de nord , se încadrează în
următoarele categorii (împărțire cu o anumită doză de relativitate, întrucât unele dintre
obiectivele menționate pot fi încadrate în:
– obiective turistice istorice;
– obiective turistice religioase;
– obiective turistice culturale;
– obiective turistice propriu -zise;
– activități antropice cu funcții turistice
3.4.1 . EDIFICII ȘI LOCURI CU IMPORT ANȚĂ ISTORICĂ

 Casa Alexiu, construită între 1890 -1895. Influențată de arhitectura franceză de la
începutul secolului XX. Clădirea a servit drept sediu al mai multor instituții, printre
care Direcția Județeană Vâlcea a Arhivelor Naționale (între 1867 -1982) și Poliția
Rutieră Vâlcea
 Casa memorială „Anton Pann”, construită în stilul arhitecturii românești tradiționale
din sec. al XVIII -lea. Se presupune că aici ar fi locuit Anton Pann, în perioadele sale
„râmnicene”. Amplasarea originală a casei a fost lângă stradă. Atunci când s -a
sistematizat strada (Știrbei Vodă), ea a fost mutată, prin translare, pe amplasamentul
actual.
 Colegiul Național „Alexandru Lahovari”. A fost ridicat între anii 1909 -1911 și
refăcut în deceniul 9 al secolului trecut. Arhitectul proi ectului a fost arhitectul
Nicolae Ghica – Budești. O anumită contribuție la construirea localului, a avut -o și
antreprenorul Antonio Copetti.
 Conacul Socoteanu – Lahovari (Palatul Copiilor). Aflat în scuarul „Mircea cel
Bătrân” din centrul orașului. Este d atat secolul al XVIII -lea. Clădirea a aparținut
Bicăi Socoteanu – căsătorită Lahovari, iar în anul 1909 a fost vândută (pentru suma
de 100.000 lei aur)
 Crucea de piatră, zisă „A lui Duca Vodă”. Așezată în fața Muzeului Județean de
Istorie, este unul dintre cele mai vechi monumente istorice din oraș (20 mai 1675),

20
fiind ctitoria arhiepiscopului Ștefan al Râmnicului. Ridicată în timpul domnului
Gheorghe Duca (1673 -1678), ea a fost închinată Sfântului Nicolae.
 Crucea Mișeilor, amplasată în curtea Bisericii „Bu na Vestire” din Parcul „Mircea
cel Bătrân”. A fost ctitorită în anii 1734 -1735, de către Serafim și Ghenadie –
egumeni ai M -rii Cozia și fixată inițial la Licura.
 Muzeul de Artă Râmnicu -Vâlcea („Casa Simian”), datat 1937 -1941. A fost
proiectat de arhitecți i Gh. I. Simotta și N. Lupu. Posedă, printre altele, tablouri ale
unor pictori români celebri: Grigorescu, Țuculescu, Mogoș, Vrăneanțu, Cerăceanu
etc.
 Pavilionul Central al Spitalului Vechi. Construit între anii 1890 -1895 .
 Poșta veche (două corpuri de clăd iri). A fost construită la începutul secolului XX
(1907 -1909), fiind proiectată de către arhitectul Al. Referendaru.
 Situl arheologic „Buridava romană”, de la Stolniceni, datat sec. II -IV. Cercetările au
pus în evidență, aici, două grupuri de terme (băi) romane și șase nivele de locuire:
cinci – romane și al șaselea – datat după retragerea stăpânirii romane din dacia.
 Tribunalul Județean Vâlcea. Clădirea (construită în 1900) este una dintre cele mai
frumoase și mai reprezentative pentru Râmnicu -Vâlcea. Ant erior, aici a funcționat
Casa de Cultură a Municipiului Râmnicu -Vâlcea și, în câteva încăperi de la parter,
Biblioteca Municipală (apoi Raională și Județeană). Ulterior, ea a servit drept sediu
al Garnizoanei Militare locale.
Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara , înființat în anul 1975, cuprinde un
număr de 30 de obiective care surprind modul de viață al gorjenilor de -a lungul timpului. El
a fost construit în jurul ansamblului format din Cula Cornoiu și celelalte edificii ridicate de
familiile care l -au stăpânit.
Castrul Roman de la Bumbești Jiu avea rolul de a apăra și asigura intrarea în
defileul Jiului precum și de a supraveghea populația dacică de aici. Castrul a fost construit
și folosit între cele două războaie de cucerire a Daciei de către roma ni (101 -102 și 105 –
106); a fost construit inițial dintr -un val de pământ iar mai apoi, în anul 201, s -au ridicat
ziduri de piatră. Astăzi se mai păstrează doar latura de est (167 de metri) și parția l latura de
sud (88 de metri). Î n anul 2002 în interiorul castrului s -a descoperit un tezaur roman
imperial alcătuit din 92 de monede din argint, care acoperă o perioadă de aproape 50 de ani.

21
Casa Memorială Constantin Brâncuși a fost inaugurată in anul 1971, fiind un
monumet de arhitectură țărănescă. Constantin Brâncuși (1876 -1957 ) a fost un sculptor
român cu contribuții covârșitoare în sculptura contemporană. Considerat de unii critici
drept cel mai mare sculptor al secolului XX, Constantin Brâncuși este fara î ndoiala cel mai
celebru artist pe care Romania l -a dat omenirii. A urmat Școala de Arte și Me serii în
Craiova, la București ș i München; după șase luni pornește pe jos prin Bavaria, până în
Franța, d e unde ia trenul până la Paris unde a trăit mare parte a vieții. În 1905 reușește la
concursul de admitere la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beau x-Arts. A murit
la 81 de ani, lăsând în urmă 1200 fotografii si 215 sculpturi de o valoare estetică si
culturală. E ste inmormantat la cimitirul Montparnasse din Paris. Operele lui sunt expuse la
New York, Washington, Paris ș i Bucuresti.
Alte atractii in judetul Gorj:
 Statuia Fratilor Buzesti – Crasna
 Fabrica de Ciocolata – Crasna
 Biserica ,,Sf. Ioan Botezatorul’’ – Novaci
 Muzeul Crucilor – Macesu
 Muzeul Civilizatiei Montane – Ranca
Ansamblul sculptural C onstantin Brâncuși de la Târgu -Jiu, cunoscut și sub numel e
de Ansamblul monumental de la Târgu -Jiu este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul
primului război mon dial, proiectat și construit de Constantin Brâncuși. Cele trei
componente sculpturale monumen tale, singurele din toată creația artistului situate în aer
liber – Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Fără Sfârș it, sunt dispuse pe aceeași axă.
Masa T ăcerii (Anexa 1) , lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării în
bătăl ia. Timpul este prezent, fiind repre zentat prin 12 scaune -clepsidre.
Poarta S ărutului (Anexa 2 ), construită din travertin arată ca un arc de triumf,
simbolizând triumful vieții asupra morț ii sau trecerea spre o alta viață . Motivul sărutului,
prezent pe stălpii porț ii, ar putea fi interpretat ș i ca ochii car e privesc spre interior. Brancuși
a fost ajutat î n executarea a cestei piese de doi cioplitori în piatră : Ion Alexandrescu din
Bucureș ti și Golea din Dobrita. Intreaga lucrare este dispusa pe un ax de otel încastra t într-o
fundație.
Coloana Infinitului (Anexa 3) reprezintă înalțarea la cer. Inaugurată la 27

22
octombrie 1938, c oloana are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 15 moduli
octaedrici, respectiv având la extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de
modul.
Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea ei
originală a fost Coloana recunoștinței fără sfârșit și a fost dedicată soldaților români din
primul război mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului.
Brâncuși însuși o denumea "un proiect de coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta
cerească" .
Alămirea Coloanei s -a făcut la fața locului, aplicând prin pulverizare sârmă de
alamă. Aceasta tehnologie a fost utilizată la vremea respec tivă pentru prima dată în
România și a fost adusă special din Elveția. Greutatea total ă a Coloanei este de 29.173 kg.
O altă resursă turistică antropică de importanță deosebită o constituie muzeele, amenajate în
16 unități de profil în întregul județ.
Cel mai valoros tezaur muzeistic se află la Muzeul Județean de Istorie din
municipiul Râmnicu Vâlcea, care dispune de un inestimabil patrimoniu. Sunt adunate și
expuse aici aproape 50.000 de mărturii care vorbesc despre existența neamului românesc
din cele mai vechi timpuri și până în prezent.
Un real interes îl reprezintă și celelalte unități muzeale:
 Muzeul de Artă "Casa Simian", Casa Memorială "Anton Pann" din Râmnicu
Vâlcea ;
 Memorialul "Nicol ae Bălcescu" din Comuna Milcoiu;
 Colecția de arheologie Bu joreni ;
 Complexul Muzeal "G heorghe Magheru" de la Troianu;
 Muzeul de arheologie și artă bisericească "Gheorghe Petre" din Govora ;
 Muzeul Viei și Vinului și Expoziția "Gib I.Mihăescu" din Drăgășani ;
 Complexul Muzeistic Măldărești ;
 Expoziția de arheologie de la Ocnele Mari .
3.4.2. EDIFICII CULTURALE

Atributele atractive ale edificiilor culturale – teatrele, muzeele, colecțiile de artă, casele
memoriale, monumentele, ins tituțiile de învățământ etc. provin atât din exercitarea funcției

23
lor inițiale, cât și din arhitectura, uneori î nsolită, care trezește interesul turiștilor atrași de
estetica tradițională sau modernă a acestora. Printre obiectivele turistice culturale din
Râmnicu -Vâlcea, menționăm:
 muzeele – Muzeul Județean de Istorie, Muz eul Satului Vâlc ean – Bujoreni;
 casele memoriale: Casa Memorială ,,Anton Pann”;
 teatrele: Teatrul ,,Anton Pann”, Teatrul Municipal ,,Ariel”;
 Filarmonica Ion Dumitrescu, înființată în anul 1995;
 Monumentele: în această categorie intră statuile, busturile , grupurile statua re și
plăcile comemorative care se găsesc și care, evident, prezintă int eres pentru turiști .
Statuia Independenței (monument comemorativ) a fost inaugurat în anul 1915,
autor fiind sculptorul craiovean Ion Iordănescu, care câștigase concursul lansat cu ac eastă
ocazie. Inițiativa i -a aparținut medicului Gh. Sabin – fost prefect al orașului (1904 -1907 și
1910 -1912) și erou al Războiului de Independență din anii 1877 -1878.
Monumentul Domnitorului Barbu Știrbei , amplasat în Parcul „Zăvoi” al orașului.
A fost ridicat în anul 1920, de către sculptorul Constantin Mihăilescu, în cinstea domnului
căruia râmnicenii îi datorau mult, în primul rând – existența parcului menționat .
Monumentul Eroilor și Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial (monument
comemorativ) . Ambele au fost construite și amenajate în anul 1923 .
Statuia domnitorului Mircea cel Bătrân este amplasată în Parcul „Mircea cel
Bătrân”, de pe terasa municipiului. A fost executată de sculptorul Ion Irimescu (1903 -2005)
în anul 1968.
Obeliscul ridicat pe locul Taberei de la 1848. Este amplasat în satul Troianu
aparținând de Râmnicu -Vâlcea și datează din anul 1973, fiind o realizare a sculptorului
Ioan Florica.
3.4.3 . EDIFICII CU FUNCȚIE TURISTICĂ PROPRIU -ZISĂ

Parcurile de recreere și agrement au meni rea să ofere locuitorilor din oraș sau
turiștilor, un colț de natură, ,,o insulă de verdeață” în care aceștia să regăsească atmosfera
necesară destinderii și recreerii. Recreerea este asigurată prin prezența unor aranjamente
florale și forestiere, dispuse într-un cadru mai mult sau mai puțin amenajat, intercalat cu

24
spații dotate cu mijloace de agrementare destinate în special copiilor. Amintim mai jos cele
mai cunoscute și mai mari astfel de spații:
Parcul (Scuarul) Mircea cel Bătrân situat pe ,,terasa” d in centrul orașului, unde se
presupune a fi fost locul vechii curți domnești a domnitorului Mircea cel Bătrân. În
mijlocul parcului se mai află încă o clădire veche ce a aparținut familiei Lahovari ,,cea mai
veche casă și cea mai mare din oraș” (Cella Dela vrancea – Dintr -un secol de viață).
Parcul Zăvoi (înființat în urma unui oficiu domnesc emis în 1850) este cel mai
mare parc din județul Vâlcea și martor al multor evenimente istorice, sociale, culturale,
desfășurate în ambianța pitorească a parcului.
Dealul Capela – deși nu este amenajat special ca să fie integrat în categoria
parcurilor de recreere, totuși oferă turiștilor posibilitatea unor plimbări de agrement pe
aleile din pădurea de foioase și conifere.
Parcul Național Defileul Jiului a fost declar at arie protejată în anul 2005, prin
Hotărârea de Guvern Nr. 1581 din 8 decembrie (privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 462/2001) și are o suprafață totală de 11.127 ha.
Parcul național se întinde în partea de vestică a Carpaților Meridionali, între Munții
Vâlcan (grupă muntoasă a Munților Retezat -Godeanu), la vest și Munții Parâng (ce aparțin
grupei muntoase Parâng -Șureanu -Lotrului), la est; de -a lungul râului Jiu, între confluența
Jiului de Est cu Jiul de Vest și confluența cu valea Sadului și reprezintă o zonă montană (cu
stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști montane
și păduri), în are alul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Sfinxul Lainicilor (formațiune
geologică megalitică de forma unui sfinx) și Stâncile Rafailă (arie protejată de interes
geologic și peisagistic, pe al cărei teritoriu se află mai multe formațiuni stâncoase al cătuite
din roci metamorfice de structură șistoasă, cu inserții de cloritoid .
Au nu numai atribuții strict decorative, ci și utilitare. Dintre numeroasele fântâni cu
valoare tur istică existente în Oltenia de Nord , menționăm:
Fântâna lui Filaret , ridicată la 7 septembrie 1784 (cel mai vechi monument de artă,
cu caracter laic, din Râmnicu -Vâlcea, aflat, în prezent, în incinta Episcopiei Râmnicului,
după ce anterior a avut două locații diferite: capătul podului de la Goranu și apoi incinta
Complexului Muzei stic de la Troianu (Tamaș, 1994, 266 -267);

25
Fântâna lui Barbu Știrbei , ctitorită de domnul însuși, în anul 1853, situată în
Oarcul Zăvoi al orașului.
Fântâna de la monumentul lui Constantin Brâncoveanu , aflată, împreună cu
bustul domnitorului, în fața Pr imăriei municipiului.
3.4.4. ACTIVITĂȚI UMANE CU FUNCȚII TURISTICE

În afara obiectivelor turistice care sunt concretizate în cadrul peisajului printr -o
formă materială, potențialul atractiv de origine antropică înglobează și anumite activități și
manifes tări de scurtă durată, de o zi sau câteva zile, rareori o săptămână. Chiar fără să aibă
neapărat caracter de permanență, acestea contribuie la diversificarea ofertei de ansamblu.
Pe de altă parte, unele manifestări tradiționale sunt însoțite și de acțiuni cu specific
folcloric, care au ca efect ridicarea valorii și atractivitatea turistică a manifestării în
ansamblu. Enumeră m, printre aceste manifestări:
 2 mai 1971 – Expoziția Târgul de Artă Populară „Mâini de Aur”, desfășurată în
Parcul „Mircea cel Bătrân ”; au participat cu standuri de vânzare și ateliere
demonstrative, cooperative meșteșugărești și meșteri individuali;
 19-27 februarie 1972: Săptămâna literară vâlceană – suită de manifestări cu profil
literar -artistic; a cuprins expoziții, întâlniri cu scr iitori, medalioane poetice, șezători
literare, spectacole, concerte etc., la care au răspuns un mare număr de participanți –
vâlceni și din țară;
 15-23 martie 1975: primul Festival al Creației Originale „Vâlcea Artistică”,
inițiativă a CJÎCPMAM, cu un boga t portofoliu de manifestări, care a angrenat sute de
participanți: dezbateri, lansări de cărți, expoziții, finalizarea primei ediții a concursului
menționat etc.;
 7-8 august 1976 (Râmnicu -Vâlcea și Bujoreni): Rapsodia Plaiului Vâlcean –
complex de manifest ări etnofolclorice – ed. a III -a. Manifestarea a fost axată pe Târgul
anual de artă populară vâlceană;
 4-26 martie 1978: „Pridvor vâlcean” – Festivalul Creației Populare și al Artei
Amatoare; au fost organizate acțiuni metodice, expoziții, simpozioane, spe ctacole,
recitaluri etc. La festival, au fost invitați numeroși fii și prieteni ai Râmnicului și ai
Vâlcii, colaboratori ai instituției, din toată țara;

26
 3-6 august 1978 – Râmnicu -Vâlcea, Călimănești și alte localități din județ:
Festivalul de Folclor „Cânt ecele Oltului” (ed. a X -a). „Prin dimensiuni și implicații,
această ediție a fost cea mai prestigioasă manifestare artistică de valorificare a
folclorului în contemporaneitate” (Gh. Deaconu);
 7-10 mai 1979: Festivalul de Interpretare a Muzicii Culte „Tiner e Talente”, ed. I –
eveniment de anvergură și importanță naționale, al cărui inițiator și principal animator a
fost Irina Șațchi; la festival, au participat numeroși muzicieni tineri, studenți, elevi etc.
 1-2 august 1998: Primul Târg al Meșterilor Populari din România – o inițiativă
(inițiator și coordonator – Elena Stoica) a „Centrului de Creație”, cu sprijinul CJ Vâlcea
și în parteneriat cu IJC Vâlcea și Primăria Vâlcea, reunind circa 50 de meșteri populari
din numeroase centre meșteșugărești ale țării;
 25-27 septembrie 1999: Serbările Râmnicului – manifestări prilejuite de întâia
prăznuire a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, ca ocrotitor spiritual al Râmnicului;
 6 decembrie 2002: prima ediție (coordonator – Bogdan Popian) a manifestării
”Ucenicii T haliei” – Festivalul -Concurs de Teatru pentru Tineret – o nouă inițiativă a
CJCVTCP Vâlcea, la care au evoluat o serie de trupe de teatru aparținând unor unități
școlare din județ.
La începutul toamnei la Râmnicu -Vâlcea (7-8 septembrie), s-a derulat o nouă manifestare
cultural -artistică: Festivalului „Maria Ciobanu”, care a adunat în parcul „Zăvoi” un mare
număr de artiști din județele Olteniei și de iubitori ai muzicii populare românești autentice.
Mai trebuie menționat faptul că, de ani bun i, cu ocazia u nor manifestări râmnicene
devenite tradiționale – Ziua (Zilele) Râmnicului (19 -20 mai), Ziua Imnului Național (29
iulie) și Zilele prăznuirii Sfântului Antim Ivireanul ca ocrotitor spiritual al Râmnicului
(septembrie), „Cel mai frumos oraș din lume” adună ca un magnet mii de participanți din
județ și din țară, datorită sprijinului acordat la organizarea acestor aniversări, de către
majoritatea instituțiilor de cultură și a ONG -urilor cu profil cultural din Râmnic, un mare
rol în acest sens avându -l inițiati vele și acțiunile CJCVTCP Vâlcea.
(http://www.istorielocala.ro ).
În perioada 13 -15 octombrie 2016 are loc "Festivalul castanului" editia a -IV-a,
eveniment ce gazduieste si "Gala Ariilor Protejate" editia a -II-a, organizat de Agentia
pentru Protectia Medi ului Gorj in colaborare cu ProPark – Fundatia pentru Arii Protejate

27
Brasov. Desfășurarea evenimentului are loc în localitatea Tismana, județ ul Gorj. Gala
Ariilor Protejate are ca tema centrala reconstrucția ecologică ș i va reuni administratorii
ariilor protejate, reprezentantii Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, precum și
reprezentanții instituțiilor care gestionează resurse naturale. Scopul evenimentului este de a
promova initiativele administratorilor ariilor protejate, de a face un schimb de e xperiență și
în același timp de a sărbători reuș itele din d omeniul conservarii biodiversităț ii.
 Festivalul Ră citurilor se desfășoară î n perioada de 17.09. la Vila Ursu di n oraș ul
Tismana. Ca un eveniment important pe harta manifestă rilor gastronomice pe care
A.N.T .R.E.C. Romania le organizeaza în filialele județ ene. Festiv alul este un
schimb de experiență pentru proprietarii de pensiuni și restaurante care participă an
de an la eveniment. Festivalul Răciturilo r a fost organizat prima data î n 2009 ș i este
o manifestare care încearcă să atragă atenția turiștilor , să promoveze județ ul si
frumusețile care pot fi vă zute aici. (http://www.festivaluri -romanesti.ro/) .
 Festivalul Internațional de Folclor și Târgul meșterilor populari din România,
Târgu -Jiu;
 Festivalul Interjudețean de Folclor pastoral și Bâlciul de „Prinsul muntelui/Urcatul
Oilor la munte”;
 Festivalul cântecului și portului popular Tismana;
 Nedeia și Bâlciul de „Sf. Ilie” Polovragi;
 Festivalul Interjudețean de Folclor pastoral „Coborâtul oilor de la munte” Baia de
Fier (http://www.cjgorj.ro ).
3.4.5. EDIFICII RELIGIOASE

O parte din cei care caută acea „pace de sus” o confundă cu o lentă întoarcere la
natură. Reafirmând, clarificând și prezentând vech ile idealuri monastice creștine. Biserica
poate oferi un mod de viață autentic creștin celor care caută pacea și plenitudinea vieții.
De asemenea, prin monahism b iserica va continua nu numai să trăiască dar și să crească, să
se revitalizeze și să se desăvârșească în duhul Evangheliei.
Există nume roase locuri în întreaga lume în care bucuria de a trăi laolaltă în Domnul
lipsește din comunitatea bisericească, greutatea efortului individual fiind dusă fără expresia
creștină a unității în frățietate. Monahismul (din termenul grec: μοναχος, denumind, î n

28
esență, o persoană care trăiește în singurătate, însingurată) reprezintă o practică
fundamentală a vieții creștine, care presupune părăsirea lumii și închinarea întregii vieți în
vederea trăirii unei vieți conforme cu Evanghelia, urmărind unirea cu Domn ul Hristos.
Mănăstirile au oferit până azi, și pot să ofere în continuare, din experiența lor unică
și deosebită, exemple fundamentale înspre folosul întregii obști credincioase.
Astfel, retragerile duhovnicești ținute prin grija mănăstirilor atât pentru laici cât și pentru
credincioși, oferă posibilitatea unei profunde reînnoiri și reangajări față de Mântuitorul
Hristos.
Deoarece mănăstirile au fost adeseori paznicii ortodoxiei credinței, ele pot să devină
și depozitare de manuscrise, artă și comori prop rii fiecărei tradiții. Prezența unor astfel de
articole ar fi o invitație deschisă pentru credincioși și pentru orice persoană serioasă,
dornică să facă uz de cultura creștină expusă în propria -i casă.
Așezămintele religioase din Nordul Olteniei prezintă o ca tegorie de obiective
turistice deose bit de importante și de vizitat . Ele mai păstrează încă, de sute de ani, picturile
originale sau dețin în patrimoniul propriu icoane pictate pe lemn, pânză sau sticlă, ai căror
autori au fost artiști de renume. De al tfel, majoritatea lor au fost declarate monumente
istorice.
Mănăstirea Tismana (Anexa 4 ) (Comuna Tismana, județul Gorj)
Obște de maici, începând cu anul 1949. Până atunci, a fost mânăstire pentru călugări. În
fruntea obștii se află ,de mulți ani, PC Star eța Stavrofora Ierusalima Gligor.
Hramurile: „Adormirea Maicii Domnului” (biserica mare), „Sfântul Ilie Tesviteanul”
(paraclisul), “Sfântul Nicodim” (al II -lea hram al bisericii, pe 26 decembrie, ziua mutării la
cele veșnice a Sfântului).
Mânăstirea este situată la 30 km vest de orașul Tg. Jiu și la 5 km N ord de comuna
Tismana. Accesul se face pe șoseaua Tg Jiu -Baia de Aramă, ramnificație dreapta -Tismana.
Autobuzele din autogara Tg. Jiu circulă de mai multe ori pe zi până în Tismana, unele
dintre acestea a jungând chiar la poarta mânăstirii. Prima poartă care ne întâmpină la intrare
spre mănâstire este masivă, din lemn într -un cadru de zid. De la poartă se merge pe un
drum pietruit, în pantă, străjuit de o parte și de alta de împrejmuire din zid. După circa 250
m, suntem la poarta din fața clopotniței pe sub care ajungem în incintă. Cum am intrat, vom
fi plăcut impresionați de ordinea și curațenia existentă.

29
În fața bisericii stau de strejă doi arbori de tuia, unul în stânga și altu în dreapta, iar
pe lângă clădiri sunt straturi de flori și ronduri cu iarbă. Partea lipsită de vegetație este
pavată. Toate clădirile care inconjoară biserica sunt din zid, acoperite cu tablă și pereți
văruiți în alb.
Mânăstirea Tismana este una dintre cele mai vec hi, mai importante și mai frumoase
din țară. Este așezată pe muntele Stirmina, înconjurată de culmi stâncoase împădurite. În
stânca din sudul biserici se află și peștera cuviosului Nicodim, care a dus viață de schimnic.
Toponimul cuvântului Tismana vine de la loc fortificat de ziduri. Dar numele poate fi luat
și de la arborele tuia care împădurea pe vremuri acesre locuri. Săpăturile recente atestă
așezarea mânăstirii pe vatra unei cetăți traco -dacice.
Întemeiată în secolul al XIV -lea de cuviosul Nicodim ce l sfințit cu sprijinul material
al domnitorului Basarabi, Radu I (1374 -1385) al fiilor săi, Dan I (1385 -1386) și Mircea cel
Bătrân (1385 -1418), a fost ridicată pe locul unui schit din lemn. S -a sfințit la 15 august
1376 cu hramul “Adormirea Maicii Domnulu i” , care s -a păstrat până în zilele noastre. Este
atestată documentar de un hrisov al domnitorului Dan I, datat 3 octombrie 1385. A fost
reconstruită de Radu cel Mare (1495 -1508).
Arhitectura mânăstirii Tismana este în stil bizantin, specific secolului a l XIV -lea,
apropiindu -se ca arhitectură de bisericile contemporane din Macedonia și Muntele Athos,
reprezentând caracteristici construitive românești.
Actuala biserică a mânăstirii este zidită direct pe stâncă în plan triconic, cu turle pe
naos, pronaos și pridvor. Turnele de naos 1și pronaos 2sunt deschise, de formă octogonală și
au câte opt ferestre. Biserica este susținută de contraforți și de pridvorul ce o înconjoarăîn
bună parte. Naosul se delimitează de pronaos printr -un zid care lasă o deschidere căt o ușă
mare. Intrarea in pridvorul ce o înconjoară se face prin fată (vest), pe o ușă mare din lemn
scuptat, cu încadramente sculptate, farte frumos ornamentate. Este și a doua intrare pr ușa
din stânga bisericii (nord). Din pridvor în pronaos se intră de asemenea, atât prin față, cât și
pe stângă. Ușa ușa din stânga este sculptată pe partea exterioară. Catapeteasma3 este din
stejar în stil post -brâncovenesc, cu ornamente florale suflate în aur. Altarul este luminat de
o fereastră mare în centrul peret elui dispre răsărit, de alta mai mică pe dreapta aceluiași

1 Partea principală a unei biserici ortodoxe, situată între altar și pronaos; navă.
2 Parte a bisericilor creștine (situată la intrare) care precedă naosul
3 Perete despărțitor (împodobit cu icoane) între altar și restul bi sericii

30
perete și de încă o fereastră dublă pe fiecare parte, prevăzut cu grilaj metalic, și de câte o
fereastră mică pe fiecare perete, sub boltă. Pronaosul este slab luminat pentru că cele două
ferestr e sunt așezate în partea superioară a zidurilor. Pridvorul are câte patru ferestre mari
pe fiecare perete din vest, nord și sud. Pardoseala bisericii este din plăci mari de piatră.
Fațadele exterioare nu au pictură, sunt văruite în alb ca și pereții clădir ilor din jur. Pe
fiecare parte de zid din altar și naos sunt câte trei firide 4mari așezate central, nepictate. Tot
cu prilejul renovării, s -a restaurat și incinta mânăstirii cu toate anexele, conducător al
lucrărilor fiind inginerul Ioan Selejan, actualul Episcop de Harghita și Covasna. Înaintea
acestor renovări, în anul 1983 s -a refăcut pridvorul bisericii după planul cuviosului
Nicodim. Pridvorul fusese demolat în vremea lui Bibescu Vodă.
Biserica mare a fost pictată în 1564, de zugravul Dobromir din T ârgoviste, acțiune
subvenționată de marele vornic Nedelea. Este în stil bizantin, în frescă aplicată peste prima
tencuială cu frescă 5monocromă. În anul 1732, Achim Ion cu cheltuiala mânăstirii și cu
ajutorul jupânesei Stanca Gloveanu , a refăcut pictura din altar și naos. În pronaos, fresca
din 1564 n -a fost distrusă, ci peste ea a fost aplicată noua frescă datată 1766, pictorul fiind
Dimitrie Diaconul. În anul 1814, primul registru din altar și naos, icoanele și ușile
împărătești au fost pictate în ulei peste pictura din 1732, de Alexe Zugravul din Câmpulung
Muscel. Începând cu anul 1955, s -a decapat pictura din pronaos executată în 1766 și s -a
încastrat pe pereții din muzeul mânăstirii și pe coridoarele chiliilor. Paraclisul, care deține
câteva vitralii donate de poetul George Coșbuc, a fost pictat în 1948 de pictorul Dimitrie
Nicolaide.În anul 1994 este pictat pridvorul bisericii de pictorul Grigore Popescu din
Câmpulung Muscel, în stil bizantin. Aici, pentru prima dată sunt pictați sfinții străromânii
descoperiți și canonizați în ultimii ani.
În anul 1979, prin osârdia soborului de maici și a maicii starețe Ierusalima Gligor, s –
a realizat o raclă din argint,executată de artistul Gheorghe Stoica, din București.
În pronaos se află mormintele a doi fond atori: Matei Gloveanu , în dreapta , și în
stânga Rositei Brăileanu. Mormântul Sf. Nicodim, trecut la cele veșnice în 26 decembrie
1406, este în pridvorul bisericii, vegheat de o candelă neadormită, recunoștință peste secole

4 Adâncitură de forma unei ferestre oarbe prevăzută într -un zid, în peretele unei sobe etc., cu scop utilitar sau
decorativ
5 Tehnică de a picta cu culori dizolvate în apă de var pe un zid cu tencuiala încă udă. Pictură murală
decorativă, de dimens iuni mari, realizată prin această tehnică

31
a ceea ce a făcut pentru ortodo xia românească și, în mod special, pentru mânăstirea
Tismana.Mânăstirea Tismana a avut un tezaur foarte mare, dar stricăciunile aduse de -a
lungul vremii l -au făcut să dispară. O mare parte din obiectele de valoare ale ei se găsesc la
Muzeul de Artă al Româ niei, printre care cel mai important este Tetravanghelul Sfântului
Nicodim.
Muzeul mânăstiri are o bogată colecție de picturi murale (pictura din 1766,
provenită din pronaos), icoane vechi pe lemn, obiecte de cult, cărți vechi, un orar,bederniță
și un epi trahil ce aparține Sfântului Nicodim (Dumitrache Vasile, 2001 pag.78 -82)
Mânăstirea Crasna (Anexa 5)
Mânăstirea Crasna este situată în Satul Ungureni, comuna Crasna, județul Gorj, este
obște de călugări, hramul mânăstiri este „Sf.Ierarh Nicolae”
Mânăsti rea este localizată pe șoseaua Tg. Jiu -Novaci la 30 km N ord Est de Tg. Jiu și la
circa 15 km vest de Novaci se poate ajunge prin la mânăstirea Polovragi și la peșterea
Polovragi. Pisania 6cioplită în piatră deasupra ușii de la intrare în biserică are urmă torul
text: „Cu vrerea Părintelui, a Fiului și a Sfântului Duh, eu, robul lui Iisus Hristos, jupânul
Dumitru cel mare cu feciorii lui i -au dat lui Dumnezeu și n -am cruțat avuția ce au zidit
această sfăntă mânăstire în zilele bunului voievod Matei Basarab V ăleat 1637 luna
septembrie ziua 24” .
La ctitorirea sfântului locaș al schitului au mai contribuit : jupânița Ilinca Filișean, Grigore
Socoteanul, Mihai Filișean, jupân Mihai Crăsnaru, Barbu Tundrea, Maria Tundrea, Ion
Tundrea, Andronache Tundrea, Dumitru Ursache, Episcopul Râmnicului și alții.
În 1936 -1938 Comisia Monumentelor Istorice cu ajutorul substanțial al lui
Gheorghe Tattarescu, face importante reparații și restaurări schitului. Pe o placă memorială
a clădirii de chilii se scrie: „Ridicatu -s-au di n temelie aceste chilii și refăcutu -s-a Sfânta
biserică precum și celelalte clădiri aflătoare prin gândul și cu ajutorul dumnealor Gheorghe
Tattarescu, consilier regal și al soției Aurelia, în zilele Majestății sale Carol al II -lea, 1938.”
După 1990, în ti mpul stăreței Protosinghelului Ilie Bentoiu, prin grija nemijlocită a
Mitropoliei Oltenia și a ÎPS Mitropolit acad. Dr. Nestor Vornicescu, s -a renovat în

6 Inscripție sculptată în piatră, în lemn, în metal, pictată etc. pe lespezile unor morminte sau deasupra ușii
principale la intrarea într -o biserică, în care sunt consemnate datele privind hramul, donatorul, ctito rul,
meșterul, data ridicării etc.

32
întregimen mânăstirea, căreia i s -a adăugat un plus de frumusețe păstrându -i originalitatea
și partic ularitățile ei.
Biserica este formă de cruce, cu ziduri groase de un metru. Catapeteasma, printre
cele mai frumoase din țară – înaltă la boltă – este de lemn, cu o sculptură ornamentală, poleită
cu foi de aur. Naosul și pronaosul sunt cam la fel de spațioas e,despărțite de un zid înalt
până la boltă, cu o deschidere cât o ușă obișnuită. Pridvorul este închis cu ziduri la fel de
groase. Este pictat în totalitate (pereți și boltă). Are două deschideri pentru intrarea
credincioșilor: una în partea de apus cât o ușă obișnuită, alta la intrarea din sud de 1.80 m
înalțime și de 50 cm lățime.Lumina provine în altar de la o fereastră așezată la răsărit, în
naos, de la câte o fereastră pe fiecare parte a zidurilor, iar în pronaos de la o singură
fereastră pe peretele d in sud. Toate ferestrele sunt simple și fără grilaj metalic. Pridvorul n –
are ferestre, fiind luminat prin cele două deschideri de intrare. În partea stângă a pridvorului
(nord) este o piatră funerară a unuia dintre ctitori, cu inscripția: „ Supt această pi atră se
odihnește oasele răposatului robul lui Dumnezeu dumnealui jupân Ion Tundrea fiul
răposatului robul lui Dumnezeu Ion Tundrea și s -au păstorit în zilele prea luminatului domn
Ion Grigore Ghica Voievod la luna lui iunie. Leat”.
Turla este pe naos de formă octogonală, cu opt ferestre înalte și înguste. Pardoseala
este de scândură – în naos, plăci mari de beton – în pronaos, și piatră mică, cioplită cu șase
fete – în pridvor.
În exterior, pereții sunt despărțiți în două registre printr -un brâu simplu, având
deasuprea și dedesubtul lui rânduri de cărămizi așezate pe muchie. Sub brâu sunt firide
mari, iar deasupra brâului firide mici cu cărămidă netencuită. În apropierea streșinei
refăcută, foarte lată, sunt două rânduri de cărămizi așezate pe muchie. Pe reții sunt văruiți în
alb. Bordura de jur împrejurul bisericii este din bolovani de piatră.
Pictura, potrivit unui vechi obicei (influență bizantină), biserica a fost sfințită fără
pictură, ci împodobită numai cu icoane. S -a pictat în anii 1756 -1757 de Gr igore Zagrof și
de fiul său, Ion. Sub crucea de la răstignire, pictorul a scos în relief portretul lui Matei
Basarab Voievodși a lui Ștefan, Mitropolitul Țării Românești.
Pisania picturală se află scrisă în penel deasuprea ușii de intrare , în naos, cu
următorul text: „ Această Sfântă biserică a fost zidită din temelie de către Dumitru
Filisteanu mare pitariu în zilele voievodului Matei Basarab, fiind stareț la această mânăstire

33
Vartolomeu, fiul popei Hotinescu din Drăgoești. Acesta, luând blagoslovenie de l a PS Sa
Episcop Kir Grigore, au procurat cele necesare și apoi au pictat -o după cum se poate
observa și astăzi.”
Viața monahală a fost susținută totdeauna de călugări. Primul stareț a fost
Bartolomeu Crăsnaru. Între timp, s -au perindat la conducere mai mu lți stareți. În 1915, era
condusă de Ieromonahul Dionisie Lungu. Aici se retrage în liniște, părăsind scaunul,
Episcopul de Tighina, Ioan, care intră în mânăstirea Crasna ca frate începător. După cinci
ani, stsrețul văzând smerenia și ascultarea lui,a vrut să-l călugărească. Dar cu două ore
înainte de călugărie el pleacă la Sihla -Neamț pentru liniște și sihăstrie (Dumitrache Vasile,
2001 pag.42 -45).
Mânăstirea Cozia (Anexa 6)
Este situată în oraș ul- stațiune Călimănești, Județul Vâlcea, este obște de căl ugari,
stareț este Arhimandrit Vartolomeu, Hramuri: “Sfânta Treime” – biserica Mare, “Sf.
Apostoli” – Biserica Bolnița, “Adormirea Maicii Domnului” – Paraclisul lui Amfilohie.
Mânăstirea este situată pe Valea Oltului, la 5 km de stațiunea Călimănești.
Așezăm ântul este construit pe marginea dreaptă a șoselei Rm. Vâlcea -Sibiu.
Mânăstirea Cozia, ctitorită între 1387 -1388 de către Mircea cel Bătrân, domnul
Țării Românești, s -a sfințit la 18 mai 1388. Poartă numele muntelui Cozia din apropriere,
aflat în stânga O ltului . La început s -a numit mânăstirea “Nucet”. În veacurile care s -au
scurs, întreaga așezare a suferit multe stricăciuni cauzate atăt de vechime, dar mai ales de
vremurile de restriște, când unii cotropitori vremelnici au călcat aceste locuri. Toate îns ă s-
au reparat și restaurat cu multă stăruință.Lucrările de restaurare au fost făcute în vremea lui
Neagoe Vodă, când s -a construit și fântâna de sub cerdacul chiliilor de nord, cunoscută și
azi ca „Fântâna lui Neagoe”.Acestea sunt consemnate într -o inscri pție aflată pe zidul
exterior din partea de nord a bisericii. În vremea lui Constantin Brâncoveanu, cu cheltuiala
paharnicului Șerban Cantacuzino, între 1706 -1707, s -a adăugat pridvorul bisericii mari, s –
au reparat chiliile, s -au adăugat cerdacurile la toa te clădirile din incintă, s -au construit
cuhnia și havuzul de apă, aflat în fața bisericii. Chiliile construite de Mircea Vodă au
suferit, în decursul vremurilor, multe transformări. În cele două colțuri ale clădirii, spre Olt,
se găsesc două paraclise.

34
Arhitectura biserici mari a fost zidită de meșteri din Moravia, în plan trilobat, din
blocuri de piatră cu alternanță cu rânduri de cărămidă, fiind o interpretare românească a
modelelor sârbești. Este compartimentată în altar, naos, pronaos și pridvorul adă ugat în
vremea lui Constantin Brâncoveanu. Pridvorul este deschis, susținut de patru coloane din
piatră în față și două coloane în spate. Catapeteasma originală a ars într -un incendiu și în
locul ei s -a construit alta din zid, în 1794. Are o turlă mare, în formă de decagon, construită
pe naos. Crucea de pe turlă este din timpul lui Mircea cel Bătrân. Biserica păstrează
policandrele dăruite de Constantin Brâncoveanu. O bogată ornamentație de sculptură în
piatră din vremea lui Mircea Vodă împodobește edificiu l.
Însemnătatea istorică a așezământului o conferă și faptul că în pronaosul bisericii se află
mormântul lui Mircea cel Bătrân, răposat la 4 februarie 1418.Actuala piatră funerară a fost
așezată în anul 1938. Tot aici se află și mormântul mamei lui Mihai V iteazu, călugărită la
Cozia după moartea fiului ei, sub numele de Teofana.
Pictura bisericii a fost făcută în frescă, în 1390 -1391. Aceasta s -a păstrat numai în
pronaos. În naos și în altar pictura a fosyt făcută ansamblului monahal de pe vremea
harniculu i Șerban Cantacuzino. A fost refăcută de Preda zugravul și de fiii săi, IanacheSima
și Mihail. În 1984 -1986 a fost restaurat întreg ansamblu mural. În mânăstirea Cozia au trăit
călugări cărturari care au tradus și au tipărit în limba română cărți de cultur ă scrise în
slavonă, cum a fost călugărul Filotei. În clădiriri din estul bisericii a fost amenajat un
muzeu în care sunt tipărituri vechi, monede, obiecte și po doabe de cult, printre care :
Epitaful din 1396, o Evanghelie tipărită de Mitropolitul Varlaam în 1644 etc. (Dumitrache
Vasile, 2001 pag.121 -123).
Mânăstirea Hurez (Anexa 7)
Situată la 50 km nord de orașul Râmnicu Vâlcea, pe șoseaua națională Râmnicu
Vâlcea – Târgu Jiu , această poziție face ușoară vizitarea sau a ccesul credinciosilor la slujbe .
Așez ământul mânăstiresc Hurez este construit la marginea Romani, într -o mare
poiană înconjurată de dealuri împădurite, care dau locului un aspect pitoresc. Din satul
Romani până în incinta mânăstirii se circulă pe o alee pavată. În centru l incintei de plan
patrulater ( organizată după principii renascentiste) se găsește biserica mânăstirii.
Ansamblul monumental este ctitoria lui Constantin Brâncoveanu, construit între 1690 –
1697. Biserica a fost construită între 1690 -1694. În decursul vremii, așezământul a fost

35
reparat și restaurat de mai multe ori, în 1827,1872,1907 -1912,1954 și în 1960 -1978 când a
fost restaurat întregul ansamblul monahal. Este construită în plan triconic cu câte o turlă
poligonală pe naos și pronaos. Are un pridvor deschis, susținut de coloane din piatră
sculptate, construcția lui fiind specifică stilului brâncovenesc. Catapeteasma sculptată în
lemn de tei și suflată cu aur este donată de Doamna Maria Brâncoveanu. Ușa de la intrare
are ancadramente în marmură. Deasupra ușii este pisania cu stema țării Românești și a
Cantacuzinilor. Fațadele exterioare au firide ornamentate cu cercuri. Constructorii bisericii
au fost Manea, vătaful de zidari, Vucasin Caragea, pietrarul și Istrate, lemnarul.
Pictura murală remarcabilă a fost executată de o echipă alcătuită din zugravii:
Constantin, Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim. În mod deosebit se remarcă galeria de
portrete din pronaos, înfățișându -l pe ctitor cu întreaga lui familie, rudele sale din partea
tatălui. Programul iconografic păstrează în linii mari tradiția, dar se fac simțite tendințe
inovatoare ca: introducerea portretelor meșterilor constructori ( pe care îi găsim în pridvor),
interpretarea liberă a compoziției icoanelor de hram și abordarea în manieră liberă a
compoziției icoanelor de hram și abordarea în manieră nouă a scenei „Judecata de Apoi”.
Întreaga decorație a interiorului bisericii este întregită și de candelabrele dăruite de
Constantin Brâncoveanu și de candelele din argint donate de Domna Maria Brâncoveanu.
Încă din epoca brâncoven ească, mânăstirea Hurez devine un important centru de cultură și
de puternică activitate artistică, având o bibliotecă și o școală de zugravi (pictori).
Astăzi, mânăstirea are o bogată colecție de obiecte bisericești, unele datând încă de
la întemeiere: picturi, sculpturi în piatră și în lemn din epoca brâncovenească, precum și o
bibliotecă de circa cinci mii de volume.
Acest monument monahal de la Hurez este cel mai mare și mai bogat ansamblu de artă
brâncovenesc din țară, fapt pentru care vizitat de mul ți turiști și credincioși de la noi și de
peste hotare. Mai trebuie să reamintim iubitorilor de artă că în orașul Horezu din apropiere
sunt vestiții ceramiști care fac vase din lut, bogat ornamentate (Dumitrache Vasile, 2001 pag.138 –
141).
Mănăstirea Polovr agi (Anexa 8)
Se află așezată în zona de contact a Carpaților cu Subcarpații în apropierea Peșterii
Polovragi (pe care a și avut -o in administrare timp de 300 de ani), la intrarea in Cheile
Oltețului. Mănastirea are o vechime de peste 500 de ani.

36
Comuna Polovragi își trage numele de la o plantă rară ce crește pe aici, “polovragi”,
folosită de un vraci vestit ce trăia în peștera din munte pentru a vindeca oamenii de boli ale
stomacului și oaselor. Săpături arheologice făcute la Polovragi au dat la iveală urmele unei
cetăți și ale unui cimitir de pe vremea dacilor. La Polovragi , în fiecare an, în ziua de 20
iulie, are loc o mare nedeie, unde se adună gorjeni, vâlceni dar și transilvâneni.
Stațiunea Rânca, situată de -a lungul Șoselei Transalpina, are două p ârtii dotate cu teleschi
și instalație de nocturnă, fiind cea mai renumită stațiune de schi din Carpații Olteniei. Fiind
declarată ca având cel mai mare potențial turistic de iarnă nevalorificat din România,
stațiunea deține un domeniu schiabil foarte mare , situat între altitudinile de 1600 m și până
la 2100 m. Zona este în dezvoltare, numărul de spații de cazare și alimentație publică
crescând de la an la an (Dumitrache Vasile, 2001 pag70 -73).
Mănăstirea Icoana (Crasna – Carpiniș) a fost ridicată la iniț iativa unui preot
originar din zona respectiva, î n anul 1997.
Ruinele Mănăstirii Vișina , situată la intrare î n De fileul Jiului, a fost construită din
piatra î n timpul lui Mircea cel Bătrâ n (1386 – 1418).
Mânăstirea Lainici – la altitudinea de 450 m. Nume le mănăstirii este dat de
trecătoarea unde se află, cuvântul LAINICI fiind de origine grecească și având semnificația
de „trecătoare prin munți d e piatră”. Biserica veche zidită a fost ridicata î n anii 1812 – 1813
pe locu l unei vechi biserici din lemn î n forma de corabie ( construita in 1770 – 1794). După
1990 s -a ridicat o nouă biserică , lateral de cea veche – sub forma de cruce greacă.
În apropierea mănăstirii, la o altitudine de 750 – 800 m, se află Schitul Locurele, sfintit î n
anul 1860 (Dumitrache Vasil e, 2001 pag.56 -61).
Mănăstirea Govora (Anexa 9) este o mănăstire de maici cu hramul Adormirea
Maicii Domnului, una dintre cele mai vechi mănăstiri din Țara Românească, precum și un
monument arhitectonic medieval de o rară frumusețe. Este situată la 17 km vest de Rm
Vâlcea, la circa 5 km de Băile Govora. A fost construită pe la sfărșitul secolului al XIV -lea
și începutu l secolului al XV -lea probabil de Vlad Dracula. Pictura bisericii este în frească,
stil brâncovenesc, executată în anii 1711 -1712 de zugravi i aparținând școlii de la Hurez,
fapt atestat prin insc ripțiile păstrate (Dumitrache Vasile, 2001 pag.135 -137).
Mănăstirea Dintr -un Lemn este un așezământ monahal din comuna Frâncești, la
aproximativ 25 de kilometri sud de municipiul Râmnicu Vâlcea. Este obște de maici,

37
hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Este construită din bârne groase de stejar încheiate în
coadă de rândunică, așezată pe temelie din bolovani de piatră. Are forma dreptunghiulară
cu absida poligonală. Pridvorul este deschis. Biserica n -are turlă. Catepeteasma datează din
1814, sculptată artistic în lemn de tei. Este acoperită cu șindrilă (Dumitrache Vasile, 2001
pag.124 -125).
Mănăstirea Bistrița – a fost construită în 1492 de către boierii Craiovești și avariată
de Mihnea cel Rău în an ul 1508, deoa rece ctitorii ei se ridicaseră î mpotriva lui. După mai
multe reconstruiri, din anul 1856, întreaga cl adire și -a păstrat forma de azi. De remarcat
faptul ca î n complexul monahal de la Bistrița s -a instalat prima tiparniță din Țara
Românească , a ieromonahului Macarie , precum și o legatorie de carț i bisericesti
(http://www.valceaturistica.ro/manastiri/manastirea -bistrita/ ).
În concluzie potențialul turistic al regiuni Oltenia de Nord reprezintă o actuală piață
de dimensiuni mari. Este regiunea în care există o mul țime de mănâstiri care au reușit să
reziste de-a lungul timpului , înfrunt ând nenumerate ev enimente din istoria țări. În general
în Oltenia de sub mu nte turismul cel mai dezvoltat este turismul religios.
Pentru a vizita acestă zone relig ioase trebuie să existe o bază minimă de cunoștiințe
referitoare la religie, istorie și arhitectură pentru că dacă nu vor exista ghizi semnificația
acestor locuri nu va fi înțeleasă.
Turismul religios promovează valorile culturale cât și cele spirituale. Acest turism
poate fi individual sau în grup cum sunt pelerinajele și taberele religioase.

38
CAPITOLUL IV VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL
REGIUNI OLTENIEI DE NORD
Această zonă este u na dintre cele mai complexe, avâ nd nu numai o mare
încărcătură de obiective turistice ci și o infrastructură adecvată care permite desfășurarea
activităț ii turistice pe tot parcursul anului.
4.1. BAZA MATERIALĂ A TURISMULUI
Baza material a a turismului, numita generic ș i structuri de primire turistice,
cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea
funțtiilor sale economice și sociale. Î n acest context sunt luate în vedere atat mijloacele
materiale specifice turismului, cât ș i cele comune, apartinand altor ramuri .
În cadrul bazei materiale a turismului, spațiile de cazare, alimentaț ie pentru tu rism,
agrementul etc., prin numărul, capacitatea ș i structura lor, reflectă în cea mai mare măsura,
gradul de dotare și dezvoltare turistică în ansamblu să u la nivel teritor ial.

Fig. 4. 1. Număr sosiri turiști străini în gorj
Sursă : http://statistici.insse.ro/shop/

39
Conform diagramei fig. 4. 1, numărul de sosiri străini în județul Gorj a început să crească
constant atingând puctul maxim în anul 2013 când numărul acestora ajun gând loa 4000 de
turisti. Iar anul 2016 a scăzut cu aproximativ 880 de turiști față de anul 2013.
Fig. 4. 2. Număr sosiri turiști români în Gorj
Sursă : http://statistici.insse.ro/shop/

Această diagramă (Fig. 4.2) reprezintă numarul de sosiri români ăn j udețul Gorj și prin
urmare arată că în anul 2010 au fost în număr de 52422 de turiști iar în următori anii a avut
o ușoară creștere ajugând în anul 2016 la 811153 de turisti .

40

Fig. 4. 3. Număr sosiri turiști români în Vâlcea
Sursă: http://statistici.ins se.ro/shop/

Fig. 4. 4. Număr Sosiri turiști străini în județul Vâlcea
Sursă: http://statistici.insse.ro/shop /
Graficele (Fig 4.3 și Fig. 4. 4) reprezintă numă rul sosiri români și stăinii în județul Vâlcea,
fapt ce arată că numărul sosirilor români în anul 2016 de 312025 de turiști mai mare decât
cel al străinilor în anul 2016 care a fost de 10427 de turiști .

41

Fig. 4. 5. Număr î nnoptâri turiști români în județul Gorj
Sursă: http://statistici.insse.ro/shop/

Fig. 4. 6. Număr î nnoptâri turiști străini în jud ețul Gorj
Sursă : http://statistici.insse.ro/shop/
Diagramele (Fig. 4. 5 și Fig. 4. 6) de mai sus arată că numărul înnoptărilor români și stăinii
au început să crească constant atigând punctul maxim în anul 2012 pentru înnoptări români
iar pentru ce -i străi ni puctul maxim a fost tot anul 2012.

42

Fig. 4. 7. Număr înnoptâri străini români în județul Vâlcea
Sursă: http://statistici.insse.ro/shop/

Fig. 4. 8.Număr înnoptâri turiști străini în județul Vâlcea
Sursă: http://statistici.insse.ro/shop/
Potrivit diag ramelor (Fig.4.7 și Fig.4. 8), numărul înnoptărilor români și străini în
județul Vâlcea a crescut semnificativ. În anul 2010 numărul înnoptărilor români a fost de
950730 cea ce adus o creștere semificativă pentru anul 2016 datorită turismului balne ar din
acea zonă mai exact 1180302, tot anul 2016 a fost unul productiv și pentru numărul
înnoptărilor stăini mai precis 30930 de turiști.

43
4.2. CIRCULAȚIA TURISTICĂ
Printre indicatorii cei mai reprezentativi pentru caracterizarea circulației turistice se
folosesc: numărul turiștilor, numărul mediu de turiști, numărul zile -turist; durata medie a
sejurului, încasările din turism, densitatea circulației turistice, prefer ința relativă a turiștilor
etc (http://file.ucdc.ro/cursuri/T_2_n21_Economia_turismului.pdf.pdf ).
Indicatori circulației turistice cei mai importanți sunt:
 Indicatori cereri reale și potențiale
 Indicatori ofertei turistice
 Indicatori ai relației cerere -ofertă
 Indicatori ai rezultatelor economice și sociale directe și indirecte
Indicatori cereri reale și potențiale cuprind:
a) Numărul turiștilor este cel mai reprezentativ indicator al circulație i turistice, este un
indicator fizic cantitativ și poate lua formă, sosiri/plecări de turiști.
 Persoane cazate (este utilizat pentru turismul intern și internațional)
 Participanți la acțiuni turistice
b) Numărul înnoptări sau zile -turist
c) Durata sejurului reprezintă numărul de zile petrecute de un turist într -o anumită destinație
sau într -o unitate de cazare turistică.
Se calculează prin raport area număr de înnoptări la n umăr de sosiri.
∑=

Indicatori circulației turistice în județul Vâlcea și Gorj:

∑=

 ∑=
=3,782 (turiști români)

∑=

44

 ∑=
=2,966 (turiști străini)

∑=

 ∑=
=1,762 (turiș ti români)

∑=

 ∑=
=2,203 (turiști străini)

Densitatea circulației turistice (∆t) oferă informații cu privire la gradul de solicitare
a zonei și indirect asupra măsurilor ce trebuie luate pentru a asigura satisfacerea nevoilor
turiștilor fară a fi perturbată viața și activitatea rezidenților sau echilibrul ecologic al zonei.
Modul de calcul cel mai expresiv pentru densitatea circulației turistice este cel în
raport cu populația rezidentăa zonei.
Pentru a determina densitatea c irculației turistice, acest indicator se calculează utilizând
următoarea formulă de calcul:
∆t=

Indicatori densități circulației turistice în județul Vâlcea și Gorj:
∆t=

 ∆t=
= 0,896

∆t=

 ∆t=
=0,25 7

45
4.3. CAPACITĂȚI DE CAZARE ÎN NORDUL OLTENIEI
Baza de cazare reprezintă componenta principală a infrastructuri turistice ce impulsionează
dezvoltarea de ansamblu a turismului.
Capacitățile de cazare sunt acele dotări care asigură turiștilor înnoptarea și odihna
pentru un anumit interval de timp și baza unor tarife diferențiate în funcție de gradul lor de
confort, sezon și alte funcții caracteristice.
Structurile de primire turistice cu funcțiuni dee cazare au c a motivație asigurarea
condițiilor și confortului pentru adăpostirea călătorilor și cuprind o multitudine de forme
diverse.
1. Hotelul r eprezintă categoria de cazare cea mai importantă, cu o largă posibilitate de
adaptare la tipul de turism practicat în sfera lui de influență. Hotelul este o structură de
cazare amenajată în clădiri care pune la dispoziția turiștilor camere, garsoniere,
apartament,dotat corespunzător,asigură prestări de servicii specifice și dispun de spații de
alimentație publică.
2. Motelul , formă de cazare de tip hotelier, dependentă de turismul de tranzit, situat în afara
localităților, în preajma marilor artere intens circulate, este dotat și amenajat pentru
asigurarea serviciilor de cazare și masă pentru turiști automobiliști.
3. Cabana turisti că este o unitate de cazare cu o capacitate redusă în general 20 -100 locuri,
care pe lângă cazare mai asigură alimentația și alte servicii necesare turiștilor.
4. Vilele turistice sunt structuri de primire cu o arhitectură specifică și o capacitate redusă.
5. Pensiunile turistice sunt structuri de primire cu o capacitate de cazare de până la 10 -20
camere, care asigură în spații speciale amenajate.
6. Campingurile sunt structuri destinate a asigura cazarea turiștilor în căsuțe și bungalowuri.
7. Bungalowurile reprezain tă acele structuri de cazare realizate din lemn, alte materiale
similare sau chiar din elemente de zidărie în zonele cu climat mai umed, au o capacitate de
primire redusă.
8. Satul de vacanță reprezintă un ansamblu imobiliar ce face obiectul unei exploatăr i
globare cu caracter turistic (Nedelcu Adrian 2015 , pag.157 -177).
În tabelele de mai jos sunt evidențiate o parte dintre cele mai importante structuri de
primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică:

46
Tabelul nr. 4 .1.Tipuri de structuri de primire tur isrice în Nordul Olteniei

Tipuri de
structuri de
primire
turistice 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

VL
GJ
VL
GJ

VL

GJ
VL
GJ
VL
GJ
VL
GJ
VL
GJ
Hoteluri 40 11 41 15 45 15 41 15 42 17 40 16 46 16
Vile turistice 43 1 46 1 48 2 33 2 30 3 30 3 30 3
Cabane
turistice 3 6 3 7 3 7 5 7 6 7 6 7 6 6
Campinguri 7 – 7 – 6 – 6 – 7 – 6 – 5 –
Popasuri
turistice 2 1 4 1 5 1 5 1 5 1 5 1 4 1
Bungalauri 1 – 3 – 2 – 2 – 2 – 1 – – –

Sate de
vacanță 1 – 1 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 –
Sursă : http://statistici.insse.ro/shop/

47
CAPACITĂȚI DE CAZARE ÎN JUDEȚELE VÂLCEA ȘI GORJ ÎN SPAȚIILE
MONAHALE
 HOTEL TISMANA
Funcționează ca Arhon daric al Sf. Manastiri Tismana ș i este situat la o distanță de 300 m
față de Mană stirea Tismana. Are la dispoziție 120 de lo curi în 52 de camere ș i 4
apartamente. Salonul restaurant s -a transformat, devinind sala de mese cu 120 de locuri iar
meniul se pregat ește respectând zilele de post și sărbătorile religioase.
 Tabara Sf. Nicodim – Tismana
Situată în localitatea Tismana, în imediata apropiere a Manăstirii Tismana, la aproximativ
30 km de municipiul Tă rgu Jiu. Capacitatea maxima de cazare este de 70 de locuri în vilă ,
repartizate în camere de 2, 3, 4, 5, 6, ș i 8 paturi. Masa est e pre gatită de personal autorizat,
într-un corp de cladire spe cial amenajat. Meniul precum și orarul de servire, putâ nd fi
adaptate fiecarui grup . Centrala t ermica proprie asigură caldură și apă caldă pe tot
parcursul anului (http://www.romanianmonaste ries.org/ro/alte -manastiri/tismana ).
 Pensiunea Horezu
Este situată la 3 km de intrarea în oraș, lângă Mană stirea Horezu. Este o cladire nouă,
deschisă î n 2007, clasificată la 3 margarete. Capacitatea de cazare este în 9 camere duble cu
bai prop rii, din ca re 5 camere cu cadă în baie. Locația dispune de restaurant, salo n de
servirea mesei pentru turiștii cazați, saună, terasă , parcare, acces
internet. (http://www.turistinfo.ro/horezu/cazare -horezu/pensiunea_horezu -c50340.html ).

4.4. CĂILE ȘI MIJLOACELE DE TR ANSPORT TURISTIC ÎN NORDUL
OLTENIEI
Prin intermediul transporturilor se realizează deplasarea în spațiu a bunurilor și a
persoanelor în vederea satisfacerii nevoilor materiale și spirituale. Astfel creșterea vitezei
de deplasare și a capacității de transp ort înseamnă economie de timp liber, fapt ce permite
prelungirea sejurului, vizitarea unui număr mai mare de obiective turistice.
Transporturile rutiere ocupă un loc important pe piața călătoriilor turistice interne și
internaționale. În industria călător iilor și turismului, transporturile turistice rutiere
reprezintă mijlocul de transport privilegiat, utilizându -se o gamă diferită de mijloace de
transport: autoturismul, microbuzul, autocarul, motocicleta, motoreta sau bicicleta.

48
Circulația turistică rutie ră se face pe drumuri de mai multe categorii: autostrăzi, șosele
internaționale, naționale,departamente și locale.
În prezent, județul Gorj deține o importantă rețea de căi de comunicație, cu o
configurație și o structură specifică . Se poate spune că reț eaua rutieră urmărește legăturile
cu marile axe precum și rețeaua rutieră locală județeană. Această rețea rutieră însumează
2.199 km din care doar 610 km sunt modernizați, drumurile naționale cuprind 356 km.
Rețeaua de drumuri cup rinde:
 6 trasee de drumuri naționale (DN);
 35 trasee de drumuri județene (DJ);
 116 trasee de drumuri comunale (DC).
Legăturile cu marile axe se realizează prin drumurile naționale secundare cu
indicativul 67 (67, 67 B, 67 C, 67 D) care fac legătura între principalele localități al e
județului și județele învec inate, legând drumul european E 79 (Budapesta – Oradea – Beiuș
-Brad – Deva – Petroșani – Tg-Jiu – Craiova – Bechet – Vidin – Sofia) cu o lungime totală
de 535,4 km., drumul European E70 (Constanța – București – Pitești – Craiov a -Drobeta
Turnu Severin – Timișoara – Belgrad) și drumul european E60 (Budapesta – Arad – Deva –
Brașov – Ploiești – București – Giurgiu – Sofia – Atena) .
Rețeaua drumurilor naționale indicativ 67 se prezintă astfel:
 N67, cu desfășurare între municipiul Rm . Vâlcea – Horezu (jud. Vâlcea) – Târgu
Jiu – Motru (jud. Gorj) – Drobeta Turnu Severin (jud. Mehedinți), cu o lungime
totală de 200 km;
 drumul național 67 B: Târgu Jiu – Târgu Cărbunești – Hurezani – Grădiștea (jud.
Vâlcea) – Drăgășani (jud. Vâlcea);
 drumu l național 67 C: Târgu Jiu – Novaci – Sebeș (jud. Alba) – transalpina;
 drumul național 67 D: Târgu Jiu – Hobița – Baia de Aramă (jud. Mehedinți), o
ramificație spre nord la Tismana, și alta către sud la Motru.
În restul județului circulația se realizează pri ntr-o amplă rețea de drumuri județene și
comunale care asigură legătura cu multe localități de interes turistic:

 DJ 673: Apa Neagră – Padeș – Cloșani – Valea Mare (lacul omonim de pe râul
Motru);

49
 DJ 663: Tismana – Gornovița – Peștișani, localități cunoscu te pentru valențele lor
etnofolclorice;
 DJ 678A: Poienari – Baia de Fier – Peștera Muierii – Valea Oltețului;
 DC 139: Runcu – Dobrești – Lelești – Sușița Verde, unde localitățile amintite au
păstrat numeroase elemente etnofolclorice;
 DC 137: Runcu – Valea Sohodolului – Valea de Pești (jud. Hunedoara) este un
traseu transcarpatic nemodernizat, de un pitoresc aparte.
În ceea ce privește rețeaua feroviară, există cale ferată de legătură între magistrala
feroviară 1 (București – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Timișoara – Jimbolia și ieșire
spre Belgrad – Serbia) și magistrala feroviară 2 (București – Ploiești – Brașov – Sibiu –
Deva – Arad și ieșire spre Budapesta -Ungaria). Calea ferată de legătură urmărește direcția
nord-sud pe două rute: Deva –Petroșani – Tg-Jiu – Rovinari Filiași – Craiova și Deva –
Petroșani – Tg-Jiu -Tg-Cărbunești – Filiași – Craiova.
Rețeaua feroviară are o lungime de 239 km, în totalitate în regim normal, cu o
densitate de 43 km/1000km2. Din punct de vedere al liniilor electrificate, acestea reprezintă
100% din totalul liniilor de căi ferate din județul Gorj (http://cnipt -targujiu.ro/ro/infrastructura -2/).
În prezent, județul Vâlcea se află așezat într -un punct geografic aproape central al
României, nod de întâlnire a trei importante d rumuri naționale (DN7, DN64 și DN67) și
unul european (E81). Acestea fac ca municipiul să fie legat direct cu traseul București –
Pitești – Sibiu – Cluj – Oradea – Budapesta (E81), cu municipiul Târgu -Jiu (DN67) și
municipiile Drăgășani – Caracal (DN64). Tot odată acestă infrastructură națională prin
ramificațiile ei, drumurile județene (DJ), leagă reședința județului de restul localităților.
rețeaua de cale ferată face legătura prin intermediul liniei 201, între București și Sibiu (pe
ruta București – Roșiorii De Vede – Caracal – Piatra Olt – Râmnicu Vâlcea – Sibiu) și între
Craiova și Sibiu (pe ruta Craiova – Piatra Olt – Râmnicu Vâlcea – Sibiu).
Complexul Căi Ferate Râmnicu Vâlcea este structurat pe activitatea de transport de
călători și transport de m arfă. De asemeni, calea ferată face legătura cu Sibiu (la nord) și
Piatra Olt (sud) (file:///C:/Users/ely/Downloads/Strategie_Rm_Valcea_20214 -2020.pdf ).

50
CAPITOLUL V CIRCUIT TURISTIC PRIN OLTENIA DE SUB
MUNTE
Circuit turistic „Oltenia de sub munte ” 5 zile, transport cu autocar , mas ă demipensiune,
cazare 4 nopți.
Grup minim : 30 pers
Imbarcare : Ora 06:00 BUCURESTI
Autocarele/microbuzele transportatoare sunt moderne, echipate cu sistem audio -video, aer
conditionat,scaune rabatabile.
Așezarea în autocar va fi realiza tă de către ghidul însoț itor conform diagramelor de
imbarcare (în functie de ordinea inscrierii turistilor).
Acest circuit trebuie achitat integral cu cel puțin 20 zile inaintea plecării.
Obiectivele vizitate pe parcursul circuitului :
Mănăstirea Hurezi
Construit între 1691 –1697, acest lăcaș de cult, inclus în Patrimoniul Cultural Mondial
UNESCO, este cea mai vastă și mai frumoasă ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu. Aici a
funcționat o școală unde s -a cristalizat stilul architectonic pur tând numele domnitorului.
Culele Duca și Greceanu, Măldărești
Numele de culă provine din cuvântul turcesc kule (turn), desemnând o locuință
întărită, având forma unui turn, caracterizată de un parter înalt, masiv, și un etaj la care se
ajunge cu ajutorul unei scări. Culele erau folosite pentru mai multe scopuri, pentru refugiu
și apărare, de veghe și alarmă sau ca și locuințe permanente.
Acest tip de locuință rezistentă se întâlnește în țări din zona Balcanilor, precum Serbia,
Bulgaria și Albania, iar în România cu precădere în Oltenia. La începutul secolului al XVI –
lea, boierii din Măldărești erau unii dintre cei mai bogați din Oltenia, averile lor întinzându –
se din crestele munților până spre câmpia Dunării.
Datorită mo dului în care își depozitau avuția, adică în grămezi zise “maldăre”,
membrii acestei familii bogate de boieri au căpătat porecla de Maldăr, iar comunei i s -a zis
Măldărești. Bogăția despre care se dusese vestea constituia însă o ispită atât pentru turci câ t
și pentru haiducii vremurilor de atunci, de aceea, pentru a se apăra împotriva acestor
repetate atacuri, neamul Măldăreștilor au clădit culele, cu aspect de fortăreață.

51
La Cula Greceanu, au fost filmate scene din peliculele "Drumul oaselor", "Tra ndafirul
galben" ș i "Iancu Jianu".
Muzeul trovanților din Costești
În comuna Costeș ti, natura a creat unele dintre cele mai surprinzătoare sculpturi de
piatră. Aici sunt expuse, în aer liber pe o suprafață de un hectar, peste o sută de sculpturi ale
naturii. Forme bizare, milimetrice sau de dimensiunea unui om, continuă să iasă la iveală.
Oamenii de știință nu au reușit până acum, să deslușească în totalitate misterul
formării trovanților. Ei susțin că formațiunile, numite în literatura de special itate
concrețiuni grezoase, ar avea peste 6 milioane de ani vechime și ar fi apărut datorită unor
cimentări locale ale nisipului, posibil pe fondul unei activității seismice.
Localnicii au părerile lor în privința trovanților, pe care îi numesc și „pietre vii” sau
„pietre care cresc”. Unii susțin cu tărie că după o ploaie mai lungă, din nisipul umed răsar
mici trovanți, iar pietrele de dimensiuni mai mari efectiv cresc.
Trovanți pot fi întâlniți în mai multe zone din România, dar cei de la C ostești
impresionează prin diversitatea formelor și prin dimensiunea lor, de la doi -trei centimetri
până la aproximativ cinci metri. Costeștiul e singurul loc din Europa unde a fost amenajat
un parc pentru aceste formațiuni geologice.
Mănăstirea Arnota
Mânăstirea Arnota este una din ctitoriile de suflet ale domnitorului Matei Basarab.
Voievodul nu a ales întâmplător acest loc pentru a ridica o bisericuță, căci, potrivit
legendei, urmărit de turci, el s -ar fi ascuns în stufărișul unui mic lac, aproap e de ruinele
unui schit.
După ce a scăpat de urmăritori, Matei Basarab a hotărât să revină pe platoul de la baza
muntelui și să construiască o mânăstire chiar în locul unde și -a găsit salvarea. Lăcașul are o
valoare patrimonială importantă întrucât pe pereți mai poate fi admirată pictura originală
executată de zugravul Stroe, la cererea lui Vodă. Biserica a fost renovată de Constantin
Brâncoveanu, înainte ca acesta să ajungă domn al Țării Românești.
Străjuind masivul Arnota din peisajul pito resc al Munților Căpățânii, la altitudinea de
840 metri, Mănăstirea Arnota păstrează între zidurile sale mormântul domnitorului Matei
Basa rab.

52
Mănăstirea și Peștera Polovragi
În fața Cheilor Oltețului se află mănăstirea Polovragi, o veche așezare monastică
menționată în sec. al XVII -lea. Puțin mai departe, ascunsă în spatele versantului stâncos de
la gura defileului, se află peștera Polovragi, considerată sălașul lui Zamolxe, principalul zeu
al dacilor.
Peștera este una dintre cele mai mar i cavități stâncoase din țara noastră. Speologii încă
nu i -au găsit capătul, iar legenda spune că ieșirea e tocmai în Transilvania, la
Sarmisegetuza. Din cei 10 km ai peșterii doar vreo 900 de metri sunt accesibili publicului.
Locul are o încărcătu ră emoțională de excepție deoarece a fost de -a lungul timpului un
refugiu pentru daci, vraci și călugări. Deasupra peșterii se află o cetate geto -dacică. În
peșteră, dacii prelucrau o plantă rară, numită povragă, polvragă sau polovragă, întrebuințată
în po por ca remediu împotriva bolilor.
Conacul Bălcescu, Valea Bălcească
În istoria modernizării României, Nicolae Bălcescu și pașoptismul sunt importante
puncte de reper. Nu doar pentru că vorbim de unul din liderii generației sale, implicat
deopotrivă cultural și politic în construirea unui parcurs european și al unui nou statut
românilor, cât și datorită consecințelor pe termen lung, pe care le -au generat acțiunile sale.
În satul Valea Bălcească, se află conacul și parcul care au fost propriet atea părințil or
marelui om politic, istoric ș i gânditor democrat -revoluționar pașoptist Nicolae Bălcescu
(1819 -1852). Astăzi, conacul admirabil întreținut găzduiește o expoziție care ne poartă
deopotrivă prin lumea boierimii secolelor trecute, dar și prin viața lui Nicolae Bălcescu.
Târgu Jiu și Hobița
Unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX -lea s -a născut în 1876 într -o
familie de tărani din Hobița, lângă Târgu Jiu. Casa în care a copilărit sculptorul a fost
transformată într -un mic m uzeu. Târgu Jiu se mândrește cu o unică și neprețuită atracție –
sculpturile monumentale realizate de Constantin Brâncuși la sfârșitul anilor 1930.
Cea mai celebră dintre acestea este lucrarea recent restaurată Coloana Fără Sfârșit, un
stâlp totemi c, înalt de treizeci de metri, format din blocuri rombice din metal, a cărui formă
unduitoare se regăsește în multe dintre pridvoarele vechilor case din lemn răspândite în
toată regiunea.

53
Celelalte sculpturi sunt Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor ș i Masa Tăcerii, înconjurată
de 12 scaune mici sub formă de clepsidră, simbol al continuității lunilor anului.
Mănăstirea Tismana
Tismana este cea mai veche mănăstire din România. A fost întemeiată în 1375 de Sf.
Nicodim, membru al familiei princiar e a Basarabilor, a cărui grotă de sihastru se află în
dreapta porții de intrare. În mănăstirea Tismana s -au adunat în 1821 țăranii răsculați,
conduși de Tudor Vladimirescu.
Vila Brătianu din Ștefănești
Familia Brătianu a fost una dintre cele mai lo ngevive și active familii din viața politică
românească, acoperind întreaga epocă cuprinsă între 1866 și 1947. Domeniul de la Florica,
splendid restaurat, este opera a doi dintre cei mai importanți membri ai acestei familii – Ion
și fiul său, Ionel Brătian u și a fost martora a numeroase decizii politice cruciale pentru
Regatul Român.
Prezentarea duratei sejurului :
Circuitul turistic „Oltenia de sub munte” se va desfașura în perioada: 03.09.2017 –
07.09.2017 , organizat pentru un grup de 30 de turiști cu o du rată de 5 zile – 4 nopț i de
cazare și va cuprinde urmatoarele activități:
Ziua 1: București – Salina Ocnele Mari – Govora – Surpatele – Dintr -un lemn ( 290
km)
Plecare din București prima oprire la Salina Ocnele Mari, pentru a vedea fostele galerii
romane. Pe traseu mai vizităm stațiunea Govora, Mănăstirea Surpatele și Dintr -un Lemn, o
bisericuță construită de un călugăr din trunchiul unui singur stejar.
Cazare cină și mic dejun la pensiunea Moara Viselor .
Ziua 2: Polovragi – Cheile Oltețului – Horezu – Măldărești (60 km)
De dimineață explorăm spectaculoasele Chei ale Oltețului, mănăstirea și peștera
Polovragi. După acestea p ornim spre Mănăstirea Hurezi, magnificul complex monahal
construit de Brâncoveanu în secolul al XVII -lea, aflat pe lista Patrim oniului UNESCO.
În apropiere, Măldăreștiul este renumit pentru cele două cule sau conace fortificate –
Greceanu și Duca.
Cazare cină și mic dejun la pensiunea Cheile Oltețului .

54

Ziua 3: Trovanții din Costești – Arnota – Defileul Bistrița – Olari ( 80 km)
Începem dimineața cu Rezervația Naturală a Trovanților din Costești, o rezervație
unică în Europa, pentru a descoperi pietrele vii și misterul lor. Urcăm prin munți spre
Mănăstirea Arnota, unde o panoramă impresionantă cu întreaga depresiune Horezu ne
așteaptă. La Mănăstirea Bistrița admirăm picturile interioare executate de Gheorghe
Tattarescu, iar apoi ne aventurăm pe o porțiune în Cheile Bistriței.
În satul Olari găsim familii autentice de ceramiști, care au pus acest meșteșug pe ha rta
UNESCO a patrimoniului cultural imaterial, oameni bucuroși să își prezinte atelierul și
meșt eșugul. Cazare cină și mic dejun la pensiunea Ambient Ranca .
Ziua 4: Târgu -Jiu – Hobița – Tismana – Lainici – Curțișoara (180 km)
Pentru a descoperi capodoperel e sculptorului Constantin Brâncuși din Târgu Jiu, locul
copilăriei sale – Hobița și perspective asupra vieții unuia dintre marii artiști ai lumii. În
apropiere de Târgu -Jiu vizităm una dintre cele mai importante și vechi mănăstiri din
Oltenia, Tismana.
La întoarcere, popas la Mănăstirea Lainici și la Curțișoara, unde se află un frumos
muzeu al arhitecturii populare gorjene. Cazare cină și mic dejun la pensiunea Toscana
Rustică.
Ziua 5: Valea Bălcească – Craiova – Ștefănești – București (370 km)
După micul dejun ne îndreptăm spre satul Valea Bălcească și conacul Nicolae
Bălcescu. Aflăm povești fascinante despre conac și familia Bălcescu și descoperim cea mai
mare colecție de documente masonice din România.
Ne îndreptăm spre Craiova pen tru o plimbare prin centrul istoric și Parcul Romanescu,
o excepțională realizare a unor arhitecți peisagiști francezi (1901 – 1903).
Admirăm lacul, grădina zoologică și primul pod suspendat pe cabluri din Europa. La
final poposim în Ștefănești, la Vila Florica, casa în care a locuit familia Brătianu, una dintre
cele mai longevive și active familii din politica româneasc .

55
ANALIZA DE PREȚ PENTRU CIRCUITUL TURISTIC PRIN OLTENIA DE SUB
MUNTE
CHELTUIELI DIRECTE
Cheltuieli cazar e:
 Pensiunea Moara Vise lor: preț 60 lei / turist
 Pensiunea Cheile Oltețului: preț 100 lei/ turist
 Pensiunea Ambient Ranca: preț 100 lei / turist
 Pensiunea Toscana Rustică: preț 100 lei / turist
TOTAL: 360 lei / turist
Cheltuieli cu alimentația :
 Restaurant Cascade: preț 25 lei / turist
 Restaurant Doi Cocoși : preț 30 lei / turist
 Restaurant Trei Brazi : preț 25 lei / turist
 Restaurant Tismana : preț 35 lei / turist
 Restaurant Belvedere : preț 30 lei / turist
TOTAL : 145 lei / turist
Cheltuieli culturale:
 Muzeul arhitecturi populare gor jene: preț 5 lei / turist
 Conacul Nicolae Bălcescu preț 5 lei / turist
 Grădina zoologică Craiova preț 5 lei / turist
 Vila Florica ( Ștefănești) preț 6 lei / turist
TOTAL: 21 lei / turist
Cheltuieli cu ghidul:
 Pensiunea Moara Viselor: preț 60 lei / turist
 Pensiunea Cheile Oltețului: preț 100 lei/ turist
 Pensiunea Ambient Ranca: preț 100 lei / turist
 Pensiunea Toscana Rustică: preț 100 lei / turist
Total: 360 lei : 30 turiști = 12 lei/ turist
Cheltuieli cu alimentația:
 Restaurant Cascade: preț 25 lei / turis t

56
 Restaurant Doi Cocoși: preț 30 lei / turist
 Restaurant Trei Brazi: preț 25 lei / turist
 Restaurant Tismana: preț 35 lei / turist
 Restaurant Belvedere: preț 30 lei / turist
Total: 145 lei : 30 turiști = 4,83
Diurnă ghid: 100 lei / zi
TOTAL CHELTUIELI CU G HIDUL: 360 lei+145+500: 30 turiști= 33,5 lei / turist
Cheltuieli conducător auto:
 Pensiunea Moara Viselor: preț 60 lei / turist
 Pensiunea Cheile Oltețului: preț 100 lei/ turist
 Pensiunea Ambient Ranca: preț 100 lei / turist
 Pensiunea Toscana Rustică: preț 1 00 lei / turist
Total: 360 lei : 30 turiști = 12 lei/ turist
Cheltuieli cu alimentația:
 Restaurant Cascade: preț 25 lei / turist
 Restaurant Doi Cocoși: preț 30 lei / turist
 Restaurant Trei Brazi: preț 25 lei / turist
 Restaurant Tismana: preț 35 lei / turi st
 Restaurant Belvedere: preț 30 lei / turist
Total: 145 lei : 30 turiști = 4,83
Diurnă conducător auto: 50 lei / zi
TOTAL CHELTUELI CU CONDUCATORUL AUTO : 360 lei+145 lei+ 250 lei : 3 0 turiști
=25,166 lei / turist
Alte cheltuieli: parcări 50 lei : 30 turiș ti= 1,66 6 lei / turistit
Cheltuieli cu transportul( autocar): 980 km x 1 euro/ km
980 km x 4,578 lei =4486,44 lei
4486,44 lei : 30 turiș ti= 149,286 lei / turist
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE : cheltuieli cu transport autocar+ cazare+ alimentație+
cheltuieli culturale+ cheltuieli cu ghidul+ cheltuieli cu conducătorul auto+ alte cheltuieli
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE:

57
149,286 lei / turist +360 lei/ turist +145 lei / turist +21 lei/ turist +33,5 lei/ turist +25,166
lei/ turist +1,666 lei/ turist =735,618 lei / turist
CHELTUIELI INDIRECTE
Asigurare( 2, 5 %) : 735,618 x 2,5 %=183,9045 lei / turist
Comision agenție ( 10%): : 735,618 x 10%= 73,5618 lei / turist
Tva (20%) : : 73,5618 lei x 20%= 14,71236 lei / turist
TOTAL CHELT UIELI INDIRECTE : 183,9045+73,5618+14,71236 lei =272,17866 lei /
turist
PREȚ PACHET TURISTIC = CHELTUIELI DIRECTE + CHELTUIELI INDIRECTE
PREȚ PACHET TURISTIC = 735,618 lei / turist +272,17866 lei / turist=1007,7 9666 lei /
turist

58
CONCLUZ II
Oltenia – una dintre cele mai vechi și mai cunoscute provincii istorice românești.
Acest spațiu corespunde “primului uscat continental, geologic al regiunilor carpatice”,
zonei de întâlnire a Dunării cu muntele care în timp a dezvoltat o serie de parti cularităț ii.
Oltenia este o entitate regională complexă, o civilizație în care se aplică principiul
diversității în unitate . Pornind de la poziția geografică și descrierea cadrului natural, aceasta
expune premisele economice al e regiunii ca elemente determ inante ale habitatului uman.
Oltenia este o provincie cu limite naturale: Oltul la est, Carpații Meridionali la nord și vest
(Munții Lotrului, Munții Vâlsanului, Munții Parâng, Munții Godeanu, Munții Mehedinți) și
Dunărea la sud, în care se întâlnesc aproa pe toate formele de relief; de aici modalitățile
dintre cele mai diverse de manifestare, graiul specific, temperamentul și car acteristicile
antropice tipice.
Cadrul natural determină vitalitate locală, vitalitate care rezult ă atât din resursele
infinite d ar mai ales din spiritul locuitorilor de aici. Cea mai mare parte a populației trăiește
însă la sate.Este un ținut fabulos, încărcat de istorie și de spiritualitate, o zonă unde nici
măcar o săptămână nu e suficientă pentru o explorare completă a bogățiilo r sale turistice.
Într-o zonă de doar câțiva km pătrați, se află o multitudine de obiective cu tentă turistică și
religioasă.
Multe dintre obiective turistice se află în mediul rural, cu zone de excepție,
favorabil dezvoltării turismului rural și agrotur ismului ce pot duce la o dezvoltare a
meșteșugurilor tradiționale: țesut, olărit, cojocărit, realizarea de produse artizanale.
Capacitățile de cazare sunt într -o continuă creștere. Sfintele mânăstiri și schituri au
fost pentru drumeți și cercetători locur i de odihnă și reculegere sau locuri de refugiu în
vremuri de grea cumpănă. Între zidurile lor s -au adăpostit cei rătăciți de turmă, cei ce nu s –
au mai împăcat cu viața lumească. Acolo, între zidurile sfintelor mânăstiri, s -au pus temelia
învățăturii și to t acolo au fost crescuți, luminați și formați sufletește prin Sfânta Învățătură,
feciorii de boieri și chiar viitori domni.
Sfintele schituri și mânăstiri cu bisericuțel e lor de lemn sau de zid, apreciate de
ctitori cu gândul la cele sfinte, plăcute lui Dumnezeu și oamenilor, sunt mărturii
nepieritoare păstrate cu evlavie până azi de cei hărăziți să -și treacă viața sub acoperământul

59
lor. Acestea oferă cu înlesnire de la Dumnezeu o încărcătură sufletească și trupească ce
rămâne pentru totdeauna întipărită în sufletul credinciosului.
Oltenia de sub munte – o destinație pentru o vacanț ă frumoasă ș i relaxantă .

60
BIBLIOGRAFIE

1. Baltareț u, A.M., (2010), Amenajarea turistică și dezvoltarea urbană , Editura
Universitară, București;
2. Baron, P ., Neacșu, N., Snak, O., (2001), Economia Turismului, Editura Expert,
București ;
3. Bacal, P., Neac șu, N., (2006) , Geografia turistică , Editura Asem, Chișinău ;
4. Ciangă, N. , (2001) , România. Geografia turismului partea întâi , Editura Presa
Universitară Clujeană , Cluj -Napoca;
5. Cosmescu , I., (1998), Turismul fenomen complex contemporan , Editura Economi că,
București ;
6. Cojocariu, S., (2010), Strategii în turisml și servicii , Editura Universitară,
București;
7. Copetchi, M., Glăvan, V., Virgil N., Agenție de turism Infii nțare, O rgan izare,
management, Activitate, O perații, Editura Pro Universitaria, București;
8. Cocean, P., Negoescu, B.,Vl ăsceanu, G., ( 2005), Geografia Generală a Turismului ,
Editura Meteor Press, București;
9. Dumitrache, V. , (2001), Mânăstirile și schiturile României, Pas cu Pas Mitropolia
Olteniei , Editura Nemira, București;
10. Ghinea, D. , (2002), Enciclopedia geografică a României Ediția a III -a, Editura
Enciclopedică, București;
11. Gheorghilaș, A. , (2014), Geografia turismului -metode de analiză în turism ediția a
III-a, Editura Universitară, București;
12. Brînzan, N., Harisiad, E. , Mocioi , I., (1980), Județele patriei Gorj monografie ,
Editura Sport -Turism, București;
13. Minciu , R., (2005), Economia turismului , Editura Uranus, București;
14. Nedelcu, A. , (2015), Geografia tu rismului Ediția a II -a, Editura Universitară,
București;
15. Nedelcu , A., (2010), Geografia mondială: natură, om, economie, Editura
Universitară, București ;
16. Neguț, S. , (2003), Geografia turismului , Editura Meteor Press, București;

61
17. Neguț , S., (1980), Dicționar turistic internațional, Editura Sport -Turism, București;
18. Baron, P., Glavan, V., Neacșu, M., Neacșu, N., (2011), Geografia și economia
turismului , Editura Pro Universitară, București;
19. Surd, V. , (2008), Monografia turistică a Carpaților Românești , Editura Pr esa
Universitară Clujeană, Cluj -Napoca;
20. Teodorescu, C., , Note de curs E conomia turismului , Editura Credis, București;
21. http://olteniaistorica.blogspot.ro/2009/06/cad rul-geografic -al-olteniei.html , [accesat:
24.11.2016]
22. http://www.istorielocala.ro , [accesat: 15.12.2016]
23. http://www.festivaluri -romanesti.ro/ , [accesat : 10.01.2017]
24. http://www.cjgorj.ro , [accesat : 13.01.2017]
25. http://www.cjgorj.ro/ Date%20site/Programe%20%20Strategii/Studiu%20valorifica
e%20potential%20turistic/Studiu%20turism%20 -%20RO.pdf , [accesat: 08.02.2017]
26. http://www.valceaturistica.ro/manastiri/manasti rea-bistrita/ , [accesat: 17.03.2017]
27. http://file.ucdc.ro/cursuri/T_2_n21_Economia_turismului.pdf.pdf ,
[accesat:25.03.2017]
28. http://statistici.insse.ro/shop/ , [accesat: 13.04.2017]
29. http://www.romanianmonasteries.org/ro/alte -manastiri/tismana ,
[accesat:18.05.2017]
30. http://www.turistinfo.ro/horezu/cazare -horezu/pensiunea_horezu -c50340.html ,
[accesat: 21.05.2017]
31. http://www.gorj.insse.ro/main.php , [accesat: 06.06.2017]
32. http://www.valcea.insse.ro/main.php , [accesat: 13.06.2017]
33. http://www.ghidulturistic.ro/ , [accesat: 19.06.2017]
34. file:///C:/Users/ely/Downloads/Strategie_Rm_Valcea_20214 -2020.pdf ,
35. [accesat: 23.06.2017]
36. http://cnipt -targujiu.ro/ro/infrastructura -2/, [accesat: 05.07.2017]
37. http://www.valceaturistica.ro/manastiri/manastirea -govora -valcea/ ,
[accesat:06.07.2017]

62

ANEXE
Anexa 1 : Masa Tăcerii

Sursă: http://brancusi.1dez.com/opere/Masa -tacerii.html
Anexa 2 : Poarta Săratului

Sursă: http://brancusi.1dez.com/opere/Poarta -sarutului.html

63
Anexa 3: Coloana Infinitului

Sursă: http://soundofice.eu/zh -hans/shop/wallachia -unexplored -7-days-via-bucharest/olympus -digital -camera
Anexa 4: Mănăstirea Tismana

Sursă: http://cult -ura.ro/manastirea -tismana -cea-mai-veche -comoara -monahala -t

64
Anexa 5: Mănăstirea Crasna

Sursă : http://pelerinajebzvn.ro/pelerinaj -manas tirea-crasna -hram -21-mai-2017/
Anexa 6: Mănăstirea Cozia

Sursa: http:/ /cozia.arhiepiscopiaramnicului.ro/

65
Anexa 7 : Mănăstirea Hurez

Sursa: https://obiectivortodox.wordpress.com/2013/01/16/manastirea -hurezi/manastirea -hurezi -valcea -35/

Anexa 8 :M ănăstirea Polovragi

Sursa: https://www.ghiduri -turistice.info/ghid -turistic -destin atie-de-weekend -manastirea -polovragi

66
Anexa 9 : Mănăstirea Govoa

Sursă: http://www.valceaturistica.ro/manas tiri/manastirea -govora -valcea/