ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE [614448]

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
DREPT ȘI GUVERNARE EUROPEANĂ

GESTIUNEA INFORMAȚIILOR
ADMINISTRATIVE ÎN CODUL RENEUAL

MASTERAND: [anonimizat] 2
Gestiunea informațiilor administrative ………………………….. ………………………….. …………………………. 2
1.1 Principii aplicabile ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 3
1.2 Reguli privind accesul la documente și informații ………………………….. ……………………….. 4
1.3 Utilizarea datelor și informațiilor ………………………….. ………………………….. …………………… 4
1.4 Securitatea datelor și protecția acestora ………………………….. ………………………….. …………. 5
2.1 Analiză comparativă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 7
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 10
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 10

Listă grafice
Grafic 1.1 Numărul de cereri inițiale în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001 (2012 -2017).
Grafic 1.2 Numărul de documente solicitate prin cereri inițiale (2012 -2017).
Grafic 1.3 Numărul de documente divulgate de Secretariatul General al Consiliului în etapa
inițială (2012 -2017).
Grafic 1.4 Profilul profesional al solicitanților (cereri iniția le).
Grafic 1.5 Distribuția geografică a solicitanților (cereri inițiale).
Grafic 1.6 Domeniul de politică al documentelor solicitate 2012 -2017.

2
Introducere

Transparența are ca scop asigurarea posibilității oricărui cetățean indiferent de
naționalitate, religie, sex, etc de a avea acces la informații și documente care sunt specifice
activității instituțiilor respective, fie naționale, fie europene. Instituțiil e Uniunii Europene își
desfășoară întreaga activitate într -un mod transparent și orientat către cetățeni. Privitor la
accesul la documente există un cadrul european ce reglementează accesul: Regulamentul (CE)
nr. 1049/2001 prevede normele de acces la docum entele Parlamentului European, a
Consiliului și a Comisiei. Iar „ normele de punere în aplicare specifice ale Consiliului sunt
stabilite în anexa II la regulamentul său de procedură , Aceste norme se aplică și documentelor
Consiliului European ”1.
Dreptul administrativ al Uniunii Europene ( ReNeual) înglobează atât instituții, cât și
persoane, precum și o colaborarea între acestea2. De asemenea, obiectivele ReNeual „vizează
dezvoltarea unui concept asupra dreptului public european ca reprezentând un domeniu în
care valorile constituționale ale Uniunii sunt prezentate și respectate în toate cazurile de
exercitare a autorității publice”3.
Codul ReNeual „urmează o abordare de codificare inovatoare, fiind vorba despreun
text consolidat, care reunește într -un singur document principii regăsite în diferite
legi,reglementări și în jurisprudență. În anumite situații, codificarea inovatoare va putea
chiarmodifica principiile și regulile existente, adăugând uneori altele noi ”4. Iar, r egulile Model
ReNeual „își propu n să identifice modul în care valorile constituționale ale Uniunii pot fi cel
mai bine traduse în reguli de procedură administrativă, acoperind implementarea non –
legislativă a dreptului și a politicilor Uniunii”5.

Gestiunea informațiilor administrative

În cuprinsul Cărții a VI -a a Proiectului ReNeual sunt prevăzute aspecte referitoare la:
accesul la informație, gestiunea informațiilor, protecția datelor și a informațiilor, precum
transparența acestora. Potrivit acesteia „ gestiunea informațiilor este o trăsătură de bază
afiecărei proceduri administrative. Partajarea informațiilor este un element cheie al

1https://www.consilium.europa.eu/ro/general -secretariat/corporate -policies/transparency/ , accesat la data de
12.04.2019, ora 19:12.
2 Hrewig C.H. Hofmann, Jens-Peter Schneider, Jacques Ziller, Dacian C. Dragoș – Codul ReNEUAL de
procedură administrativă a Uniunii Europene , Editura Universul Juridic, București, 2016, p. 5.
3Bălan, E. – Spre o nouă identitate a procedurii administrative. Standarde și principii de bună administrare, în
vol. Procedura administrativă necontecncioasă (coord. E. Bălan , Cr. Iftene, M. Văcărelu), Editura Wolteres
Kluwer, București, 2016, p.34.
4 Hrewig C.H. Hofmann, et.al, op.cit., p. 13.
5Bălan, E., op.cit., p.35.

3
implementării descentralizate, darefective a dreptului UE în cadrul pieței interne ”6. Se face
referire atât la gestionarea informațiilor ale Uniunii, c ât și la gestionarea informațiilor ale
statelor și autorităților naționale. Considerăm această gestionare ca fiind un mod de corectare
și prevenire a eventualelor situații și conficte c are pot să apară în cazul accesului la
documente.
1.1 Principii aplicabil e
Principiile au „rolul unor norme de mare generalitate și corespund unor valori sociale
promovate și protejate de drept”7, prin urmare acestea apără anumite valori și drepturi și sunt
ghid în desfășurarea corectă a tuturor activităților. În cazul gestiuni i informațiilor identificăm
următoarele principii:
a) Principiul gestiunii transparente a informațiilor – acest principiul conform VI -9
prevede faptul că „ Activitățile de gestiune a informațiilor sunt întreprinse în
conformitate cu principiul procesării transpare nte și trasabile a datelor. Datele
procesate ca urmare a activităților de gestiune a informațiilor efectuate printr -un
sistem IT trebuie să fie etichetate. În absența unei reglementări detaliate în cadrul
actului primar sau a actelor de implementa re, eticheta trebuie să conțină: o înregistrare
a autorității de furnizare a datelor, sursa colectării datelor, autoritatea care a colectat
datele, dacă aceasta nu este autoritatea de furnizare a datelor și dacă restricțiile privind
schimbul sau utilizarea ulterioar ă se aplică acelui element; o înregistrare a fiecărui
schimb de informații dintre autoritățile competente sau accesul la datele stocate într -o
bază de date, utilizarea ulterioară a acelor date, precum și baza legală corespunzătoare
pentru fiecare dintre aceste activități d e gestiune a informațiilor; un marcaj, conform
prevederilor articolului VI -19(5) sau articolului VI -14(3); dacă diferite date sunt
legate, eticheta trebuie să identifice această legătură, autoritatea care a solicitat -o și
baza le gală corespunzătoare ”8.
b) Principiul calității datelor – Conform VI -10 „Autoritatea furnizoare a actelor va fi
răspunzătoare pentru acuratețea, actualitatea și legala înregistrare a datelor ”9.
Transparența informațiilor și calitatea datelor reprezintă două elemente esențiale în
procesul decizional deoarece acestea asigură participarea activă a cetățenilor și stabilesc o
relație între aceștia și administrație .

6 Hrewig C.H. Hofmann, et.al, op.cit., p. 179.
7 Bălan, E, Instituții administrative, Editura C.H.Beck, București, 2008, p. 26.
8 Hrewig C.H. Hofmann, et.al, op.cit., p. 188.
9 Ibidem , p. 188.

4
1.2 Reguli privind accesul la document e și informații
Pentru oferirea de informații sau documente sunt necesare un set de reguli care să se
aplice în vederea unui proces corect și confidențial. Documentele pot conțiune informații
personale, iar oferirea acestora fără consimțământul persoanei în cauză constituie un atac la
persoană, o încălcare a vieții private a acesteia.
Așadar „ pentru fiecare sistem de informații prin care autoritățile publice fac schimb de
date subrezerva unei obligații de informare sau care prevede o bază de date vor fi stabilite, în
actul primar și în dispozițiile incidente de implementare, reguli clare și cuprinzătoare de
gestiunea informațiilor”10. Identificăm diverse reguli în funcție de anumite situații, prin
urmare: reguli aplicabile tuturor activităților de gestiune a informațiilor (ex: principiul
transparenței, etichetarea datelor, compensarea,etc), reguli aplicabile doar ăn situația în care o
activitate de gestiune este sprijinită de un sistem de informații (ex: reguli de gestiune a
accesului, procedura medierii, s tandarde de securitate, etc), reguli aplicabile exclusiv bazelor
de date (ex: stocarea, blocarea și ștergere datelor sub condiția informării, supravegherea
internă și externă, etc) și reguli aplicabile obligațiilor de informare. Aceste reguli se regăsesc
în conținutul articolelor 1 -39 din Cartea a VI -a.
1.3 Utilizarea datelor și informațiilor
Utilizarea datelor și informațiilor include anumite obligații celor ce le utilizează
(autoritățile competente) și anume:
 „obligația de utilizare a datelor în activități și de a consulta bazele de date, așadar în
desfășurarea activității lor, autoritățile competente sunt obligate să aibă în vedere
informațiile furnizate de alte autorități competente sub rezerva obligației de informare
sau introduse într -o bază de date ;
 obligația de a evalua independent informațiile furnizate prin sistemele de informații ,
prin urmare, i nformațiile furnizate prin sisteme de informații trebuie să facă obiectul
unei evaluări separate din partea autorității competente în considerarea unei acțiu ni
bazate pe aceste informații. Atunci c ând autoritatea competentă care acționează are
îndoieli cu privire la valabilitatea informației, va consulta de îndată autoritatea
competentă furnizoare a acelei informații prin intermediu l sistemului de informații.
Autoritățile competente se vor asigura că vor fi utilizate complet caracteristicile
relevante ale unui sistem de informații, astfel încât să se obțină o imagine clară și
completă a informației și să fie evitată o constatare fals ă a stării de fapt);

10Ibidem , p. 191.

5
 obligaț ia de a efectua anumite acțiuni ca urmare a informațiilor – se referă la situația
atunci c ând există o obligație de a acționa ca urmare a unei notificări, autoritățile
competente se vor asigura că măsurile menționate în actul primar sunt îndeplinite și,
când este cazul, vor informa alte autorități competente relevante despre acțiunile
efectuate, prin trimiterea unei notificări ulterioare) ;
 clauza de scutire face referire la autoritățile competente, care pot fi scutite de la
îndeplinirea anumitor obligații. O astfel de scutire trebuie să fie limitată la anumite
situații justificate care sunt în mod clar specificate în actul primar sau în regulile
incidente de implementare) ;
 Restricț ii în utilizarea informațiilor – ilustrează faptul că, a utoritățile competente vor
efectua schimbul și vor procesa datele numai în scopurile prevăzute de dispozițiile
incidente ale dreptului UE privind schimbul acestor informații. Iar p rocesarea în alte
scopuri va fi permisă doar cu autorizarea prealabilă a autorității competente fur nizoare
a datelor și prevăzute de legea aplicabilă cu privire la autoritatea competentă
primitoare sau restauratoare. Autorizarea poate fi emisă doar în măsura în care permite
legea aplica bilă a autorității furnizoare. Diseminarea datelor și informațiilor partajate
între autorități publice și terți implică o autorizație legislativă specială ”11.
1.4 Securitatea datelor și protecția acestora
Referitor la protecția și securitatea datelor trebuie să se aibă în vedere din ce categorie
acestea fac parte, dacă sunt date și informații clasificate acestea ce nu pot fi expuse publice
deoarece ar s -ar încălca dreptul la viață privată. Așadar „t oate activitățile de gestiune a
informațiilor trebuie să respecte cerințele protecției specifice a d atelor aplicabile în speță.
Actul primar va defini în mod clar, pentru fiecare activitate de gestiune a informațiilor
reglementată, categoriile de date și informații care pot fi strânse, transmise și stocate. Înainte
de furnizarea informațiilor, autoritatea competentă se va asigura c ă informațiile fac parte din
acele categorii de date și informații ”12.
Stocarea, blocarea și ștergerea datelor sunt transmise atât sub rezerva unei obligații de
informare, cât și în afara procedurilor asociate unei obligații de informare . Referitor la prima
situație se stabilește faptul că „d atele referitoare la o persoană interesată și stocate într -o bază
de date ca urmare a unui schimb de informații sub rezerva obligației de informare vor fi
accesibile doar atât timp cât este necesar în vederea ating erii scopurilor pentru care au fost
furnizate. Dacă o obligație de informare rezultă dintr -un eveniment specific, datele vor fi

11 Ibidem, pp. 192 -193.
12 Ibidem, p. 193 .

6
accesibile doar până când sarcinile administrative care au legătură cu acel eveniment sunt
îndeplinite și nu mai mult de șase lu ni după închiderea oficială a procedurii incidente. După
această perioadă, datele personale vor fi blocate. Datele blocate, cu excepția stocării lor, vor fi
procesate numai în scopul dovedirii unui schimb de informații cu consimțământul persoanei
interesat e, în afară de situația când procesarea este necesară pentru o procedură judiciară
ulterioară sau este cerută pentru motive im perative în interes public. Acestea nu vor putea fi
căutate sau accesate de autoritățile competente care utilizează baza de date. Căutările care au
ca obiect date blocate vor afișa autorității solici tante un rezultat negativ. Pot fi șterse automat
după trei ani de la blocare. Orice decizie de a reține datele pentru o perioadă mai lungă trebuie
să fie întemeiată pe o evaluare cuprinză toare și specifică și va fi regulat revizuită. Niciu na din
dispozițiile prezentate nu aduce atingere dreptului Statului Membru de a ține fișiere de date
privind o anumită notificare emisă de acel Stat Membru sau o notificare cu privire la care
acțiunea a avut loc pe teritoriul Statului Membru. Durata acestei stocări a datelor va fi
guvernată de legea națională ”13.
La cea de a doua situația stabilim că „ Datele pot fi accesibile prin intermediul bazelor
de date indiferent de limit ele prevăzute în articolul anterior în conformitate cu regulile actului
primar pen tru baza de date respectivă. Fără a afecta perioada de reținere maximă prevăzută în
actul primar, datele stocate într -o bază de date vor fi revizuite în mod regulat de către
autoritatea furnizoare a d atelor pentru a se stabili dacă mai sunt cerute pentru scopul în care
au fost stocate în mod legal. Datele referitoare la o persoană interesată și stocate într -o bază de
date vor fi blocate de către autoritatea furnizoare de îndată ce nu mai sunt necesare scopului
pentru care au fost stocate în mod legal sau după perioada maximă totală de stoc are prevăzută
în actul primar. Nu se exclude posibilitatea ștergerii datelor mai devreme de expirarea duratei
de stocare obiect al unei cereri explicite a autorității furnizoare a datelor și consimțământului
persoanei interesate. O astfel de ștergere va fi notificată tuturor autorităților participante ”14.
Un alt mod de securitate și protecție o reprezintă, c onfidențialitate a, care prevede că
„Autoritățile publice, reprezentanții lor și alți funcționari, inclusiv experții independenți sau
organismele desemnate de o autoritate publică nu vor dezvălui informații de care au luat
cunoștință prin intermediul activităților de gestiune a informației și care se află sub incidența
obligației secretului profesional sau obligațiilor echivalente de confidențialitate. Această

13 Ibidem , p. 193.
14 Ibidem , p. 194

7
obligație se aplică și după ce membrilor echipei le încetează mandatul sau raportul de
muncă ”15.
Un domeniu extrem de important pentru securitatea datelor este domeniul IT, așadar se
identifică anumite s tandarde de securitate pentru sisteme IT, prin urmare „ entru fiecare sistem
IT prin care autoritățile publice fac schimb de date sub rezerva obligației de informare sau
care formează o baz ă de date, standarde clare și cuprinzătoare pentru măsuri adecvate de
securitate a riscului vor fi stabilite în actul primar și în dispozițiile incidente de
implementare ”16.

2.1 Analiză comparativă
În cele ce urmează vom analiza cererile și documente solicitate Consiliului de diferite
instituții, persoane fizice și persoane juridice în perioada anilor 2012 -2017. Vom analiza
numărul de cereri inițiale, numărul de documente solicitate prin cereri iniți ale, numărul de
documente divulgate de Secretariatul General al Consiliului în etapa inițială, precum și
profilul profesional al solicitanților , distribuția geografică a acestora și domeniul de politică
al documentelor solicitate.
Grafic 1.1 Numărul de c ereri inițiale în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001 (2012 -2017) .

Sursa:Prelucrare proprie conform datelor de pe www.consilium.europa.eu , 2019.
Pe parcursul anilor 2012 -2017 observăm o variație a numărului de cereri inițiale de
acces la documente formulate în temeiul Regulamentului privind accesul public la
documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei , așadar în această
perioadă au fost în total 14.251 de cereri. Anul de vârf a fost 2015 când au fost 2784 de cereri,
iar anul opus este 2012 când s -au înregistrat 1871 de cereri.

15 Ibidem, p.194
16 Ibidem, p.194. 187122122445278423422597
0 500 1000 1500 2000 2500 3000201220132014201520162017
Numărul de cereri inițiale în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001

8
Grafic 1.2 Numărul de documente solicitate prin cereri inițiale (2012 -2017).

Sursa:Prelucr are proprie conform datelor de pe www.consilium.europa.eu , 2019.
Potrivit datelor, documentele solicitate în urma cererilor inițiale variază și ele,
întregistrând în total 54.903 de documente solicitate. . Anul de vârf rămâne anul 2015 când
au fost solicitate cele mai multe documente, respectiv 12.102, iar anul opus este 2012 cu 6166
de documente.
Grafic 1.3 Numărul de documente divulgate de Secretariatul General al Consiliului în etapa inițială
(2012 -2017).

Sursa:Prelucrare proprie conform datelor de pe www.consilium.europa.eu , 2019.
Referitor la răspunsul cererii, precizăm existența a două situații: prima situație – când în
urma solicitării s -au primit documente integrale și a doua situație – când documentele au fost
divulgate parțial. În această etapă inițială, numărul documentele div ulgate integral (39.148)
este mai mare comparativ cu numărul celor divulgate parțial (4914). Divulgarea parțială a
documentelor are diverse motive, precum: protejarea întregului proces de decizie, protejarea
relațiilor internaționale și a datelor persona le.
Grafic 1.4 Profilul profesional al solicitanților (cereri inițiale).
Sursa:Prelucrare proprie conform datelor de pe www.consilium.europa.eu , 2019. 616675641083912102102328000
050001000015000
2012 2013 2014 2015 2016 2017
Numărul de documente solicitate prin cereri inițiale
4858595189641037177746144
9988677761094501678
386050848188927772735466
0 5000 10000 15000 20000 25000201220142016
Documente divulgate de Secretariatul General al Consiliului în etapa inițială
Documente divulgate parțial
Documente divulgate intergral
27%
4%
9%33%4%1%9%13%Societatea civilă
Jurnaliști
Avocați
Mediul academic
Autorități publice
Deputați în Parlamentul European și asistenți
Altele
Nedeclarat

9
Analizând graficul ce ilustrează cadrul profesional al solicitaților deducem faptul că ,
cei din mediul academic a u solicitat cele mai multe cererei, ulterior societatea civilă și
avocații.În opoziție sunt: deputați în Parlamentul European și asistenți, autoritățile publice și
altele , care au adresat cele mai p uține cereri.
Grafic 1.5 Distribuția geografică a solicitanților (cereri inițiale).

Sursa:Prelucrare proprie conform datelor de pe www.consilium.europa.eu , 2019.
Solicitanți provin din diferite țări ale Uniunii Europene, așadar cei mai mulți provin
din: Belgia, Germania, Franța și Marea Britanie. În opoziție sunt cei din țările: Letonia,
Lituania, Luxemburg și Malta. România este inclusă în cea de a doua categorie, cea a țărilor
cu cei mai puțin solicitanți.
Grafic 1 .6 Domeniul de politică al documentelor solicitate 2012 -2017 .

Sursa:Prelucrare proprie conform datelor de pe www.consilium.europa.eu , 2019.
Referitor la domeniul de politică al documentelor solicitate, observăm că: domeniul
justiției și afacerilor intere, mediu și relații externe sunt cele mai proeminente domenii, iar la
polul opus sunt domeniile referioare la finanțarea Uniunii, asistență pentru dezvol tare și
politică regională și coeziune. 0.000.200.400.600.801.001.201.401.601.80
Belgia
Bulgaria
Croația
Cehia
Danemarca
Germania
Estonia
Grecia
Spania
Franța
Irlanda
Italia
Cipru
Letonia
Lituania
Luxemburg
Ungaria
Malta
Olanda
Austria
Polonia
Portugalia
România
Slovenia
Slovacia
Finlanda
Suedia
Regatul Unit
Țările de jos
State nedeclarate
Distribuția geografică a solicitanților (cereri inițiale ) 2012 -2017
0.0020.0040.0060.0080.00100.00120.00
Domeniul de politică al documentelor solicitate 2012-2017

10
Concluzii

Gestionarea informațiilor administrative impune transparență atât în procesul
decizional, cât și în întreaga desfășurarea a activităților instituțiilor sau autorităților. Iar lipsa
transparenței are efect negativ asupra socitetății, prin scăderea încrederii și credibilității în
autorități . De asemenea, la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate diverse regulamente
care reglementează accesul la documente, transparența, GDPR. Scopul stabilirii unui
regulam ent este de a îmbunătăți calitatea sistemului Uniunii, pe de o parte, prin respectarea
principiilor generale ale dreptului Uniunii Europene și punerea în aplicare și, pe o altă parte,
prin evitarea eventualelor lipsuri și fragmentări din normele aplicabile .
O bună transparență a sistemului Uniunii Europene este benefică atât cetățenilor, cât și
statelor membre și instituțiilor naționale/europene. Există însă și excepții despre transmiterea
de date și informații, în sensul că, unele documente conțin informaț ii clasificate ce nu pot fi
publice, iar publicarea/transmiterea lor reprezintă o încălcare a dreptului la viață privată. În
acest sens au fost adoptate regulamente ce conțin reguli, ce stabilesc limite și care prevăd
anumite consecințe în cazul încălării acestora.
Considerăm gestionarea informațiior administrative ca fiind un element esențial în
corecta desfășurare a activității instituțiilor/autorităților, iar prin cererile de solicitarea a
numitor documente se evidențiază implicarea statelor memebre și a cetățenilor.

Bibliografie
Cărți, cursuri
1. Hrewig C.H. Hofmann,Jens -Peter Schneider, Jacques Ziller, Dacian C. Dragoș – Codul
ReNEUAL deprocedură administrativă a Uniunii Europene, Editura Universul Juridic,
București, 2016.
2. Emil Bălan, Cristi Iftene, Marius Văcărelu, Procedura administrativă necontencioasă , Editura
Wolteres Kluwer, București, 2016.
3. Emil Bălan, Instituții administrative , Editura C.H.Beck, București, 200 8.

Legislație, raporturi
1. Regulamentului (CE) nr.1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului
European, ale Consiliului și ale Comisiei.
2. Raportul anual al Consiliului pri vind accesul la documente ( 2016 și 2017 ).

Surse online
1. https:// www.consilium.europa.eu/
2. https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=celex:32001R1049
3. http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST -8689 -2018 -INIT/en/pdf
4. https://data.co nsilium.europa.eu/doc/document/ST -7903 -2017 -INIT/en/pdf