SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVELE PASAGERELOR MODERNE 1.1 Nave specializate de pasageri În industria mondială turismul naval a apărut încă cu mulți… [614426]

1
Introducere

2

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 1
3
CAPITOLUL 1
SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PERSPECTIVELE PASAGERELOR MODERNE

1.1 Nave specializate de pasageri
În industria mondială turismul naval a apărut încă cu mulți ani în urmă, evidențiindu -se ca un
mijloc de transport și de transportare a mărfurilor foarte ieftin, însă noțiunea de croazieră a apărut
ceva mai recent și se impune pe piață cu pași repezi.
Apărute la sfârșitul secolului al XX -lea, navele de pasageri au cunoscut o dezvoltare explozivă
la acea vreme.
Se deosebesc două categorii de nave de pasageri: maritime și fluviale.
Navele de pasageri maritime sunt utilizate pentru transportul p asagerilor și coletelor între
porturi situate pe țărmurile mărilor și oceanelor.
Navele de pasageri maritime se clasifică în :
– nave de linie(pacheboturi) care deservesc regulat aceeași cursă între două sau mai multe porturi
maritime;
– nave de croazieră – utilizate pentru călătorii de agrement; navele de croazieră operează cea
mai mare parte pe rute pe care pasagerii revin la portul de plecare astfel încât porturile de escală sunt,
de obicei, într -o regiune determinată de un continent;
– nave mixte de pasageri și mărfuri.
Navele de pasageri fluviale , diferă foarte mult în funcție de țara constructoare, fluviul pe
care navighează, având următoarele tipuri reprezentative:
– nava fluvială de pasageri de linie sau de cursă lungă cu o capacitate de transport de 300-400
pasageri .Pescajul este redus la 1,5 -1,7 m pentru a putea naviga în amonte pe fluvii și afluenții acestora.
Aceste nave se disting prin confortul oferit pasagerilor având numeroase amenajări interioare( cabine
cu paturi, restaurante, baruri, pisci ne) amplasate pe cele 4 -5 punți;
– nave fluviale de pasageri locale sau de cursă scurtă cu o capacitate de transport de 100 -300
pasageri. Efectuează transporturi de pasageri între două sau mai multe porturi apropiate cu durată de
transport de câteva ore. Din acest motiv aceste nave sunt dotate numai cu saloane de clasa I și II;
– hidrobuzul este o navă de dimensiuni mici destinată transportului local de pasageri sau excursii
scurte de cca 1 zi pe fluvii, lacuri sau zonele litorale, cu o capacitate de 30 -40 pasa geri. Timoneria
este situată într -o suprastructură centrală având câte un salon de o parte și de alte;

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 1
4
– navele fluviale de pasageri de viteză mare sunt nave speciale cu aripi portante sau cu pernă de
aer, având o capacitate de 15 -20 pasageri.
Nava de croa zieră este o navă de pasageri pentru călătorii de agrement în care călătoria însăși
și facilitățile oferite de navă sunt o parte integrantă a acesteia. Navele de croazieră operează în cea
mai mare parte rute pe care pasagerii revin la portul de plecare, a stfel încât porturile de escală sunt,
de obicei, într -o regiune determinată de un continent. Acestea sunt din ce în ce mai utilizate în
detrimentul marilor pacheboturi.
Cele mai mari nave de pasageri din lume sunt navele de croazieră. Singurele vase ce l e
depășesc în dimensiuni și tonaj sunt imensele tancuri petroliere și mineraliere.
Prima navă destinată în exclusivitate călătoriilor pentru pasageri a fost Prinzessin Victoria
Luise, construită de către proiectantul german Albert Ballin manager al compa niei „Hamburg –
America Line”(HAPAG) și lansată la apă pe 29 iunie 1900. Nava a fost special construită cu scopul
de a oferi călătorii de agrement în această perioadă a anului, în Marea Mediterană și Orient, când nu
existau curse de pasageri pentru traversar ea Atlanticului din cauza condițiilor meteorologice
nefavorabile.
Prinzessin Victoria Luise a fost proiectată să ofere cele mai bune condiții pasagerilor, iar
puntea era amenajată pentru clima caldă prin care urma să treacă nava, evitând structurile neces are
pacheboturilor ce traversau nordul Atlanticului. Toate cele 120 de cabine ale vasului erau de lux, iar
la bord pasagerii se puteau bucura de o bibliotecă, de o sală de sport și chiar de o cameră obscură
dedicată fotografilor amatori. Însuși împăratul F ranz Joseph a fost invidios după ce a inspectat nava,
dezamăgit de faptul că era mai lung decât iahtul regal Hohenzollern.
Succesul primului voiaj efectuat de Victoria Luise a fost extrem de mediatizat, astfel că au
apărut mai multe firme concurente cu na ve dedicate în exclusivitate vacanțelor.
O lungă perioadă de timp croazierele s -au confundat cu navigările, cel mai adesea cu trecerea
Oceanului Atlantic în Americi și invers. Cu timpul însă, companiile transportatoare au început o cursă
oarbă de atrager e a clientelei prin dotarea vaselor cu obiecte, accesorii și chiar încăperi de lux pentru
clasele sociale mai favorizate. Cel mai celebru caz de acest fel este arhicunoscutul Titanic din anul
1912 care la momentul lansării era cel mai mare vas de croazieră din lume. Acum, nu s -ar clasa nici
măcar în primele 50.
În perioada 1920 -1933 în timpul perioadei de Prohibiție și a Marii Crize Economice din SUA,
numărul de pasageri pe navele de croazieră a crescut datorită faptului că restricțiile anti -alcool ce erau
impuse pe teritoriul SUA nu se aplicau și pe nave.

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 1
5
Odată cu cel de -al doilea război mondial și apariția zborurilor transatlantice, transportul pe
ocean a devenit o opțiune prea scumpă și prea lentă pentru cei ce doreau să traverseze Atlanticul, astfel
că multe companii au dat faliment. Cele care au rezistat, au făcut -o transformând navele de transport
în nave de croazieră. „ Royal Caribbean” este doar dintre companiile europene ce au intrat atunci pe
piață, cu croaziere către Insulele Caraibe, ușor acces ibile din porturile de pe coasta de est a Americii.
Începând din anii 1980 industria croazierelor a început o creștere exponențială, vasele de
croazieră devenind din ce în ce mai mari.
Piața construcțiilor pentru navele de croazieră este dominată de trei companii europene și o
societate din Asia:
– STX Europe din Norvegia, cu două șantiere navale: STX Europe( fosta Aker Yards -Kvaerner
Masa -Yards -Wartsila, Valmet și șantierele navale din Rauma), în Finlanda și Aker Yards France(
Chantiers de L’Atalntique) în Franța
– Fincantieri din Italia.
– Meyer Werft din Germania
– Mitsubishi Heavy Industries din Japonia.
Croazierele au devenit o parte importantă a industriei turismului, contabilizând numai în SUA,
în anul 2015, 30 de miliarde de dolari și peste 19 milioane de turiști transportați în întreaga lume.
Creșterea rapidă a industriei a dus la construirea a mai mult de 9 nave de croazieră pe an pentru
clienți din America de Nord sau Europa. Piețele mai mici, cum ar fi regiunea Asia -Pacific, sunt în
general deservite de nave de croazieră mai vechi. Acestea sunt înlocuite de nave noi în zonele de
creștere ridicată.
În prezent cele mai mari nave de croazieră sunt MS Oasis of the Seas și MS Allure of the Seas
aparținând Royal Caribbean Internațional.
Aceste nave de croazieră moderne au următoarele facilități: climatizare, casino -uri, saune ,
centre de fitness , magazine , biblioteci , teatre , cinema , piscine în interior/sau în aer liber , restaurante ,
săli de sport (piste de bowling, patinoare cu gheață, facil ități pentru practicarea alpinismului, terenuri
de golf în miniatură, terenuri de baschet, sau terenuri de tenis).
Clasificarea vaselor de croazieră sau evaluarea unui vas de croazieră se bazează pe un sistem
de 6*, până 1* unde:
– 6 ****** semn ifică excepțional în toate sensurile;
– 5 ***** semnifică excelent
– 4 **** semnifică foarte bun

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 1
6
– 3 *** semnifică bun
– 2 ** semnifică satisfacător
– 1 * semnifică facilități limitate.
Un vas de croazieră poate obține maximum 2.000 de puncte, în funcție de standardele de
navigație. Din cele 2.000 de puncte, 25% se acorda pentru performanțele navei și includ mentenanța,
siguranța navigației, facilitățile de care dispune, spațiul util; 10% sunt acordate pentru cazare, und e
este evaluat numărul de cabine standard, apartamente și camere de lux. Raportul echipaj /pasageri este
foarte important în evaluarea vasului, aici fiind vorba de numărul de persoane care asigură serviciile
pentru un turist.
Bucătăria vasului reprezintă 20% din punctele de evaluare, iar aici se ține de locul de servire a
mesei, de calitatea saloanelor, de bufetele și barurile auxiliare, ospitalitatea personalului, gama de
produse din meniu. Facilitățile de distracție reprezintă 5% din punctaj, 20% servici ile de la bord, iar
experiența echipajului, care este foarte importantă, reprezintă restul de 20%.
Cotarea vaselor de croazieră se face în funcție de standarde MEG (Maritime Evaluation
Group), organism internațional care acreditează toate tipurile de nave maritime.
În prezent, vasele de croazieră au ajuns la standarde cu adevărat uimitoare, devenind din ce în
ce mai mari, iar luxul a devenit obligatoriu. Dacă la început croazierele erau centrate în jurul Insulelor
din Caraibe, Alaska și Mexic, acum aceste a sunt efectuate pe tot globul. De asemenea există în prezent
vase de croazieră cu peste 3000 de pasageri la bord care tind să ofere ineditul adevărat și un sejur de
neuitat.
Navele de croazieră oferă și programe pentru sărbătorirea unor momente special p recum:
nunți, aniversări. Pentru persoanele aflate în luna de miere și cuplurile aniversare se oferă mese
romantice, paturi duble, flori, ciocolată și șampanie în cabină.
Încă de la început vasele de croazieră s -au luptat pentru a deține supremația în pop ularitate,
dimensiune și opulență. În fiecare an, sunt construite nave mai mari, transformând vasele în fascinante
orașe plutitoare.
Italia este cel mai mare centru industrial european al construcțiilor de vase de croazieră,
ajungându -se ca, în 2016, aici să se construiască jumătate din noile ambarcațiuni de acest fel. Pe de
altă parte, Italia continuă lupta pentru supremație cu Grecia pe segmentul celor mai populare
destinații, cele două țări având o cotă de piață de 21% din totalul european, iar Spania este pe locul
trei cu un procent de 17,3%.

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 1
7
Există planuri de construire a unui vas gigant de 250.000 tone, cu o capacitate de 6.200 oameni
care se va chema „ America World City”.
Companiile de croaziere depun eforturi mari pentru a diferenția produsele, astfel, unele
companii și -au concentrat atenția pe organizarea de croaziere tematice, altele ca Disney Corporation
cu cele două vase de 85.000 de tone(Disney Magic și Disney Wonder) s -au orientat spre familie, în
timp ce alți operatori au experimentat noi tipuri de ambarcațiuni.
1.2 Turismul de croazier ǎ și terminalele de pasageri
Companiile de croazier ǎ vizeaz ǎ în mod curent în jur de 2.000 de destinații. Itinerariile
variaz ǎ foarte mult, în funcție de nav ǎ și de tipul de croazier ǎ. Câteva nave pot avea aceleași itinerarii
sau aproape aceleași, pentru simplul motiv c ǎ aceste itinerarii au fost testate, iar cererea se ridic ǎ la
un nivel ridicat. Diferența dintre acestea o reprezint ǎ timpul petrecut în fiecare port și motivul pentru
care acesta este an corat (aprovizionare sau vizitarea portului de c ǎtre pasageri).
Ca principale destinații sau orient ǎri majore ale liniilor de croazier ǎ, se evidențiaz ǎ :1
1.2.1 Marea Caraibelor, cu insulele Bermude, Bahamas și coastele de est ale Americii
Centrale ș i de Sud; este apreciatǎ drept cea mai importantǎ destinație, concentrând circa ½ din
numǎrul cǎlǎtorilor;
În Marea Caraibelor se gǎsesc peste 7.000 de insule, chiar dacǎ multe sunt de dimensiuni
mici, sau sunt nelocuite. Marea Caraibelor reprezintǎ o de stinație intens solicitatǎ (60 % din industria
turismului de croaziera din Nordul Americii). Într -o croazierǎ de o sǎptǎmânǎ sunt între 4 și 8 porturi
de oprire (numǎrul porturilor variazǎ în funcție de traseu), ceea ce presupune un program destul de
aglom erat, cu puțin timp pentru explorarea unei destinații, și pentru relaxare.

Fig. 1.1 Exemplu de itinerariu Caraibe.

1 Rodica Minciu, op.cit., p.261

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 1
8
– Estul Caraibelor – în aceast ǎ zonǎ, croazierele includ porturi precum: Barbados,
Dominica, Martinique, Puerto Rico, St. Croix, St.Kitts, St. Martin, și St. Thomas.

Fig. 1.2 Exemplu de itinerariu Caraibele de Est

– Vestul Caraibelor – în aceast ǎ zonǎ, croazierele includ porturi precum: Calica, Cozumel,
Grand Cayman și Playa del Carmen.

Fig. 1.3 Exemplu de itinerariu Caraibele de Vest
– Sudul Caraibelor – în aceast ǎ zonǎ, croazierele includ porturi precum: Antiqua, Aruba,
Barbados, La Guaira (Venezuela) și Grenada.

Fig. 1.4 Exemplu de itinerariu Caraibele de Sud

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 1
9
O „insul ǎ privat ǎ”, este o insul ǎ micǎ, cu plaja amenajat ǎ pentru practicarea turismului, echipat ǎ
cu toate cele necesare pentru efectuarea de sporturi acvatice, unde securitatea este asigurat ǎ.
Câteva companii de croazier ǎ care au în itinerarii Insulele Bahamas/ Marea Caraibelor, și -au
amenajat astfel de insule , deși costul dezvoltării unei astfel de insule private este foarte ridicat.
Exemplu: Compania Disney Cruise a cheltuit 25 de milioane de dolari cu dezvoltarea și
amenajarea Insulei Castaway Cay (înainte cunoscut ǎ sub numele de Gorda Cay), în timp ce Comp ania
Holland America Line a cheltuit 16 milioane de dolari dezvoltând Insula Half Moon Cay.
1.2.2 Coasta de vest a Americii de Nord, cu trasee ce leagǎ Mexic, SUA (inclusiv
Alaska) și Canada, plus rutele de tranzit ale Canalului Panama; este situatǎ pe locul doi în
preferințele turiștilor;
Alaska este un teritoriu relativ neexplorat. Se organizeaz ǎ o mare varietate de excursii, deplas ǎri
cu trenulețul c ǎtre Parcul Național Denali, pentru a vedea cel mai înalt vârf din America de Nord –
Muntele McKinley, tururi cu hidroavionul și cu elicopterul.
Pentru turismul de croazier ǎ care se efectueaz ǎ în aceast ǎ zonǎ sunt dou ǎ rute foarte cunoscute:
– Ruta prin Interiorul Pasajului, de 1.600 km. Printre porturile de oprire se pot afla: Juneau,
Ketchikan, Skagway și Haines.

Fig. 1.5 Exemplu de itinerariu Alaska
– Ruta Glaciar ǎ, care include Golful Alaskăi. Porturi de oprire: Seward, Sitka și Valdez.
Douǎ dintre cele mai importante companii de croazier ǎ, Holland American Line și Princess
Cruises , dispun de facilit ǎți și pe uscat (hoteluri, autobuze, trenuri), în Alaska.
S-a investit mai mult de 300 de milioane de dolari în acest stat; iar compania Holland America
Line este cel mai mare angajator din Alaska.
Canalul Panama a fost construit de SUA, fiind deschis pe 15 august 1914, și scutindu -se astfel
7.900 mile nautice din distanța dintre New York și San Francisco.

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 1
10
1.2.3 Europa/Marea Mediteranǎ, cu trasee ce leagǎ țǎrile din vestul și estul
bazinului/Marea Balticǎ, cu trasee între capitalele țǎrilor nordice;

Fig. 1.6 Itineraiu Mediterana de Est Fig. 1.7 Itinerariu Mediterana de Vest

O croazieră pe continentul european reprezint ǎ o experienț ǎ educativ ǎ, o posibilitate
extraordinar ǎ de a cunoaște diverse culturi, tradiții, arhitectur ǎ, stiluri de viaț ǎ și buc ǎtǎrii.
Croazierele europene sunt populare din urm ǎtoarele motive:
– sunt multe orașe cosmopolite – Amsterdam, Ba rcelona, Copenhaga, Genova, Helsinki,
Lisabona, Londra, Nisa, Oslo, St. Petersburg, Stockholm și Veneția – care sunt și porturi în același
timp;
– la bordul vasului se folosește o singur ǎ moned ǎ (dolarul american – USD sau euro –
EUR);
– o varietate de excursii sunt oferite.

Fig 1.8 Exemplu de itinerariu Capitale Baltice
 Australia și Orientul Îndepărtat, cu trasee între ț ǎrile (insulele) din zona Pacificului:

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 1
11

Fig. 1.9 Exemplu de itinerariu Australia si Noua Zeilanda
Zona are multe de oferit și se recomandă o croazier ǎ de cel puțin 14 zile. Destinații fascinante,
precum: Australia, Noua Zeelandă, insulele din Pacificul de Sud, Hong Kong, China, Japonia,
Indonezia, Malaezia, Singapore, Thailanda și Vietnam.
 Africa de Vest și insulele atlantice Canare, Madeira și Azore – reprezint ǎ destinații pentru
turismul de croazier ǎ cu o pondere destul de scăzut ǎ;
 Circuite în jurul lumii și segmente ale acestor circuite .
Porturile de oprire sunt planificate cu atenție, din punct de vedere al interesului și al diversitǎții,
iar durata unei astfel de cǎlǎtorii poate fi de 6 luni, sau mai mult.
Se poate rezerva doar un segment al unei astfel de croaziere, deoarece dureaz ǎ mai puțin și este
mai ieftin. „Segmentarea” este ideal ǎ pentru cei care doresc s ǎ se afle la bordul unei nave care
efectueaz ǎ o cǎlătorie în jurul lumii, dar care nu dispun nici de bani, și nici de timp, pentru a se afla
la bordul navei pe întreaga durat ǎ a croazierei.
Majoritatea croazierelor se desfășoar ǎ în Marea Caraibelor și în Marea Mediteran ǎ. Aceste dou ǎ
regiuni atrag peste 60 % din totalul croazierelor la nivel mondial, iar regiunile scandinavice și cele
baltice, cam 10 %. Majoritatea acestor rute sunt sezoniere, aceasta însemnând c ǎ companiile de
croazier ǎ sunt obligate s ǎ-și mute navele dintr -o regiun e a globului într -alta, pentru a acumula avantaje
în perioadele de vârf ale cererii de croaziere.2
Marea Caraibelor continu ǎ sǎ-și mențin ǎ poziția drept cea mai popular ǎ destinație din lume,
datorit ǎ preferinței pentru croazierele de scurt ǎ durat ǎ. Croaz ierele cu durată cuprins ǎ între 2 și 5 zile
reprezint ǎ 37 % din totalul croazierelor prestate.

2 Gabriela Țigu (coord.), op.cit., p.193

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 1
12
Alte destinații importante sunt: Alaska (8 %), Canalul Panama ( 6%), Vestul Mexicului (5%)
și Europa de Nord (4 %). Pacificul de Sud, ca destinație, atrage nu mai 2,2 % din totalul croazierelor
prestate.
Tendințele includ deschiderea de noi itinerarii în Caraibe, în Europa, sau chiar voiaje către
Antarctica, Insulele Galapagos, Insula Paștelui, atolii din Pacific sau coasta statului Chile.
Croazierele în Mare a Baltică și în Capul de Nord, de exemplu, sunt realizate în timpul verii
emisferei nordice. Acest lucru este valabil și pentru croazierele în Alaska, care profită de instabilitatea
politică a unor rute din Mediterană.
Caraibe beneficiază, de asemenea, de apropierea insulelor de continentul american ca și climatul
care permite efectuarea de croaziere în timpul anului, deși climatul temperat al iernii realizează cel
mai mare nivel al cererii. Porturile din Florida, cum ar fi Fort Lauderdale, Miami/Port Everg lades și
port Canaveral au devenit, de departe, baza cea mai importantă a industriei mondiale de croaziere.
Multe destinații care își dezvoltă produsele sau sunt pe cale să se stabilească destinații turistice
încearcă deseori să atragă vasele de croazieră care să poposească în porturile lor. Deși nu se generează
venituri prin cazare, vizitatorii care sosesc pot cheltui bani în piețele locale și magazinele de
suveniruri.
Cuba atrage vasele de croazieră în apele sale și alte destinații care apar, cum ar fi L ibia.
Un consorțiu maltez dorește să construiască cel mai mare terminal de linie pentru croaziere în
portul Valetta, Malta. Aceasta ar ajuta insula să atragă cele mai importante și mai mari vase de
croazieră. Croaziere speciale către locații de altfel in accesibile sau locații care sunt dificil de atins pe
cale terestră sunt o piață nedezvoltată, care, totuși, au înregistrat o creștere semnificativă în ultimii
ani.
Căutarea unor destinații noi și a unor croaziere mai aventuroase a condus la deschiderea de noi
rute pe coasta de est a Africii, inclusiv Madagascar, Seychelles și Maurutius și insulele indoneziene.
Companii ca Nobla Caledonia sau Jules Verne au introdus în premieră croazierele în insulele
Pacificului și voiaje în regiunile artice și antartice, de multe ori folosind ambarcațiuni mai mici. Navele
rusești cu carene special întărite sunt folosite pentru a funcționa în regiunile polare.
Rutele lungi au devenit de asemenea populare prin adoptarea conceptului fly -cruising.
Singapore, în special, este căutat ca bază de extindere pentru piața mondială de croaziere, care -și
îndreaptă acum atenția spre atracțiile din Orientul Îndepărtat.
Cu obiectivele lor atractive, culturi variate și mărturii istorice unice, Europa și Mediterana
rămân destinații de croa zieră populare.

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 1
13
Evenimentele mondiale au determinat câteva linii de croazieră să se îndepărteze de Mediterana
estică, realizând itinerarii în puncte suplimentare din Mediterana de Vest, Italia, Spania, Marea
Britanie, Marea Baltică și nordul Europei.
1.3 Traficul de pasageri pe mare
Începând cu anul 2008, industria de croazieră din Europa a crescut cu 49%, o cifră care crește
an după an. În 2018, 123 de croaziere aparținând a 39 de companii au navigat în ape europene,
transportând un total de 6,6 milioane de pasageri, adică cu 3% mai mult decât în anul precedent. De
asemenea, porturile europene au înregistrat o creștere de 4,5 % a numărului de pasageri continentali,
ajungându -se la 6,12 milioane de pasageri europeni.
Conform Asociației Internaționale a Liniilor de Croazierã (CLIA), europenii care au ales să
călătorească în croazieră reprezintă 28,4% din numărul de pasageri la ni vel mondial (23,19 milioane
in 2017). Din Germania si Marea Britanie au fost originari peste 27%, respectiv, urmat de Italia cu
12,3%, Franța cu 9,3% și Spania cu mai mult de 7%. 19% provin din alte țări europene.
Rezultatele studiilor socio -demografice ar ata faptul ca voiajele de croazieră atrag din ce în ce
mai mult tinerii, media de varsta fiind în scădere de la an la an, însă comparativ cu segmentul celor
care aleg să -și petreaca vacanta pe uscat, pasagerii navelor de croazieră tind sa fie mai în varsta .
Din punct de vedere al veniturilor, pasagerii navelor de croazieră au venituri mari, 62% avand
servicii full -time iar 17% fiind pensionari.
Nivelul de educatie al turistilor de croazieră este superior față de cei care nu au ales niciodată
o croazieră, 6 9% fiind absolventi de liceu fata de 59% în cazul non -consumatorilor.
90% din turiștii de croazieră călătoresc însotiți, majoritatea cu soțul/soția, iar procentul
familiilor cu copii sub 18 ani se afla în creștere, însă este inca inferior în comparatie c u vizitatorii pe
uscat. Principalele oportunități de creștere sunt turiștii tineri aflați în intervalul 25 -39 ani, familiile cu
copii și cei călatoresc singuri. Totuși, specialiștii prevăd o creștere și în rândul pasagerilor mai în
vârstă, având în vedere că aceștia au venituri dispozabile și au mai mult timp liber.
Turismul de croazieră oferă un grad de satisfacțe ridicat, peste 90% din cei ce au călatorit la
bordul unei nave de croazieră declarându -se foarte multumiți de alegerea făcuta. Singurul tip de
vacanță care se apropie ca nivel de satisfacție este turismul all inclusive.
Într-un studiu realizat de CLIA printre turiștii care au avut atât vacanțe pe uscat cât și la bordul
navelor de croazieră în ultimii 5 ani, 32% din cei intervievați au declarat că membrii staff -ului de
croazieră s -au purtat mai bine și acelasi procent a declarat ca excursia a fost mai bine organizata. 29%
au fost mai multumiți de serviciile de masa oferite în timp ce 13% consideră că o croazieră este mai

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 1
14
relaxantă. Singurul dezavan taj al croazierelor evidențiat în cadrul studiului este mărimea și dotarea
cabinelor, 15% din cei chestionați considerând ca serviciile de cazare oferite în stațiuni sunt superioare
celor de pe navele de croazieră.
Datorită experienței de călatorie mai ridicate și a veniturilor mai mari, turiștii care aleg voiaje
de lux iși planifică vacanțele într -un timp mai scurt fata de celelalte categorii de turiști de croazieră
(5,2 luni). Rezervările se fac în general la aproximativ 2 luni după începerea planifică rii vacanței.
Turiștii de croazieră sunt principalii călători în scop de destindere. Aceștia își iau cu 39% mai
multe vacanțe față de turiștii care aleg doar vacanțe pe uscat, experimentează mai multe tipuri de
vacanță, 1 din 4 fiind un voiaj de croazieră.
Piața mondială a turismului de croazieră reprezintă unul din cele mai dinamice segmente ale
industriei turistice, cunoscând o creștere dramatică în ultimele decenii. O analiză aprofundată a
aspectelor cantitative ce caracterizează această ramură a turismu lui este îngreunată de lipsa datelor
statistice la nivel mondial. Majoritatea cifrelor publicate au ca sursă rapoartele anuale și trimestriale
ale unor organizatii internationale precum CLIA (Cruise Lines International Association), FCCA
(Florida – Caribbe an Cruise Association), ECC (European Cruise Council) și WTO (World Tourism
Organization).
Principalele piețe europene, având în vedere țara de îmbarcare, sunt Italia cu o pondere de
32,7%, Spania cu 20,9%, Marea Britanie cu 17,3%, Germania cu 9,6%, Fra na cu 5,1% și Grecia și
Danemarca, cu mai mult de 3%.
În așteptarea ca operatorii europeni să primească mai multe croaziere, piața pentru acest tip de
vacanțe va crește și în anii următori. În Europa, șantierele au 48 de comenzi în portofoliu pentru a fi
livrate în 2019 companiilor de croazieră internaționale și alte 75 pentru 2026.
Dacă luăm în considerare contribuția sectorului la economia europeană, se apreciază că
stimulează semnificativ economiile locale, ajungând în 2017 la o contribuție totală de apr oximativ
41.000 de milioane de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 2% în comparație cu anul precedent.
Cheltuielile directe realizate de sectorul de croazieră în Europa s -a ridicat la 16.890 milioane de euro.
Sectorul a creat locuri de muncă pentru mai mult de 360.000 de persoane, fie direct sau în
activități conexe, cu 11.000 mai mult decât în 2016. Aceste numere arată că activitatea de croazieră a
devenit un sector, care pentru contribuția sa la economia europeană este esențial, dacă luăm în
considerar e că generează locuri de muncă și salarii în tot lanțul de aprovizionare.

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 1
15
Pentru a continua cu creșterea industriei, CLIA Europa lucrează cu cei care sunt responsabili
pentru luarea deciziilor de creare a unui mediu propice pentru dezvoltarea industriei și de Reformare
a Codului de Vize al Uniunii Europene, cu scopul de a promova sosirea de turiști străini în Europa.
CLIA Europa colaborează cu autoritățile locale pentru a arăta beneficiile pe termen lung pe care
acest sector și partenerii săi le vor oferi dincolo de sectorul turistic.
Pentru 2018 se estimează că numărul de pasageri care călătoresc pe o croazieră va crește,
ajungând la 25,3 milioane , ceea ce reprezintă o creștere considerabilă faṭă de cele 15,8 milioane de
acum 10 ani (2007). În plus, mai mu lte vapoare vor naviga în 2017, deoarece companiile de croazieră
vor pune în funcṭiune 26 de bărci noi oceanice și fluviale , cu o investiṭie de peste 6,8 miliarde de
dolari (6,39 miliarde de euro). Din 2017 până în 2026, se așteaptă ca industria să producă 97 de nave
noi, cu o invesiṭie de 53.000 de milioane de dolari (49.783 milioane de euro) până în 2026.
Având în vedere progresele tehnologice și desfășurarea de noi vapoare în porturi și destinaṭii
din întreaga lume, industria continuă să răspundă dorinṭe lor și nevoilor călătorilor, ceea ce se
materializează într -o creștere constanta si o contribuṭie economică puternică în întreaga lume.
Contribuṭia mondială a industriei de croazieră a fost de 117.000 milioane de dolari (109.898
milioane de euro), permiṭân d 956.597 de locuri de muncă cu norma întreagă, care au reprezentat o
compensaṭie economică de 38.000 de milioane de dolari (35.693 milioane de euro în 2017).
CLIA a identificat opt tendinṭe principale pentru industria de croazieră în 2018 :
– O nouă genera ṭie merge în croazieră . Un studiu recent a arătat că generaṭiile mai tinere –
inclusiv Millennials și Generaṭia X – vor opta mai mult ca oricând pentru călătoriile de
croazieră, evaluând acest tip de vacanṭe ca fiind mai bune decât cele de la sol, resorts a ll-inclusive,
campings sau case de închiriat.
– Creșterea asistenṭei unui agent de turism . Potrivit American Express Spending & Saving
Tracker, utilizarea unui agent de turism pentru a închiria o vacanṭă a crescut cu aproape 80% din 2015
până în 2016.
CLIA afirmă că agenṭiile sunt esenṭiale pentru rezervarea unei croaziere și în 2017. Astăzi, peste
25.000 de agenṭi de turism fac parte din CLIA în întreaga lume, comparativ cu 12.000 în 2010.
Conform CLIA, pasagerii de croazieră evidenṭiază, de asemenea, niveluri ridicate de satisfacṭie
cu experienṭa lor de călătorie atunci când au fost asistaṭi de un agent.
– Creșterea cererii pentru croazierele fluviale . Croazierele fluviale oferă călătorilor
o experienṭă unică și intimă de călătorie. Companiile care apa rṭin CLIA utilizează în prezent 184 de

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 1
16
ambarcaṭiuni fluviale. În plus, au fost comandate 13 noi croaziere fluviale în 2017, ceea ce reprezintă
o creștere de aproximativ 7%.
– Mai multe insule private în itinerariile de croazieră . Pe măsură ce mai multe lin ii de
croaziera introduc destinaṭii de insule private, călătorii răspund favorabil și rezervând aceste itinerarii.
În 2017, companiile de croazieră oferă porturi pe un total de șapte insule private.
– Noi pasageri de croazieră vor ajunge pe mare . Se estime ază că interesul pentru croazierele
oceanice vor continua să crească în 2017. Atunci când au fost întrebaṭi ce tip de vacanṭe i -ar putea
interesa în următorii trei ani, aproape jumătate (48%) dintre pasagerii de croazieră si -au manifestat
interesul de a fa ce o călătorie de croazieră și 85% din pasagerii de croazieră au spus, de asemenea, că
ar fi interesaṭi să călătoreasca din nou în croazieră.
– Varietate de porturi . Industria de croazieră oferă o varietate de porturi, mari și mici. Șapte
din zece persoane care nu au călătorit în croazieră (69%) cred că cel mai mare beneficiu al acestui tip
de călătorii este economisirea de costuri.
– Chefs de înălṭime . Croazierele continua să -și manifeste interesul de a călători pe croaziere cu
bucătari renumiṭi. În acest an, mai multe companii oferă restaurante și mancaruri create de bucătari
renumiṭi precum Guy Fieri, Nobuyuki “Nobu” Matsuhisa și Geoffrey Zakarian.
– Croaziere de aventură . Potrivit Asociaṭiei de Turism de Aventură, călătoriile de aventură
cresc într -un ritm record și CLIA a raportat că expediṭiile de croazieră se confruntă, de asemenea, cu
această tendinṭă.

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 2
17
CAPITOLUL 2
DESCRIEREA TEHNICĂ A NAVEI – STUDIU DE CAZ

2.1 Considerații generale

În 1972 , antreprenorul Ted Arison va fonda compania Carnival . S-a dovedit a fi ulterior un
promotor al acestui concept modern , reușind să modifice noțiunea de crozieră (destinată pană atunci
exclusiv celor foarte bogati – într-una accesibil ă oricărui segment) .
“Navele companiei sunt cunoscute pentru decorul lor în stilul Las Vegas, pentru distrac ția
oferit ă și nu în ultimul r ând pentru elementele de identificare ale vapoarelor sale – furnalul în culorile
roșu, alb și albastru, în forma unei cozi de balen ă. În 1996, Carnival Destiny a devenit cel mai mare
vapor de pasageri din lume la vremea aceea, fiind urmat de Carnival Dream în 2009. Spre sf ârșitul
anului 2016 este a șteptat ă nava Carnival Vista, cea mai mare nav ă pe care linia a construit -o
vreodata, av ând o capacitate de 4,000 pasageri3”.
Carnival Fascination (fosta Fascination) este a patra navă din cele opt vase de croazieră ,
aparținând clasei Fantasy , deținute de compania Carnival Cruise Line. Construită de Kværner Masa –
Yards la șantierul naval din Hels inki, Finlanda . A fost lansată la 1 iulie 1994 și a fost botezată
Fascination de Jeanne Farcus4.

3 http://clubcroaziere.ro/carnival.php
4 https://carnival -news.com/2017/10/12/statement -regarding -carnival -fascination/

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 2
18

Fig. 2.1 Carnival Fascination (Carnival Cruise Line)
Sursa: https://www.croaziere.net/vase -croaziera/carnival -fascination -i36
În 2007, toate navele din clasa Fantasy vor primi prefixul de ”Carnavalul”. Actualmente, ea
este portată acasă în San Juan, Puerto Rico și navighează pe toată perioada anului în Caraibe.
Carnival Fascination este o navă de croazieră unde se pot viziona film e sub cerul înstelat ,
oferind facilit ăți complete de cazare și servire a mesei , spectacole artistice, diverse programe destinate
adolescen ților, bai cu delfini sau excursii spectaculoase în porturi le unde ancorează .
Nava de croazieră Carnival Fascination beneficiază de următoarele dotări :

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 2
19

Fig. 2.2 Dotările navei
Sursa: https://www.carnival.com/cruise -ships/carnival -fascination.aspx piscină;
jacuzzi;
topogane;
centre SPA cu centru fitness;
sauna și băi turcești, cinema;
pistă de jogging;
teren de baschet;
teren de volei;
teren mini –golf;
parc acvatic;
cazinou;
restaurante;
magazine;

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 2
20

Fig. 2.3 Compartimentarea navei

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 2
21
2.2 Caracteristici tehnice
Vasul are o lungime de 2 61 de metri si o latime de 31 de metri. Nava -pasager masoara
70.538 tone registru brut.
Pentru a inlocui volumul de apa dislocat necesar navei pentru a pluti si pentru a mentine
conditia de stabilitate a navei fara a mari in mod excesiv pescajul, designerii au conceput un corp lat.
Aprox 30 picioare (9 m) din corpul navei se afla in stare imersa (sub apa), ceea ce reprezinta doar un
mic procent (o mica parte) din inaltimea totala de constructie a navei. Navele de acest tip, late si cu
pescaj mic ti nd sa fie mai rigide, adica sa revina foarte repede la pozitia dreapta de echilibru dupa
trecerea unui val, ceea ce poate fi inconfortabil.
CARACTERISTICI TEHNICE
Indicativ C6FM9 , IMO: 9041253 , MMSI: 309682000
Port înregistrare Panama City, Panama (1994 –2000); Nassau, Bahamas (2000 –prezent)
Societate de clasificare Nava de croazieră clasa Fantasy
Constructor Kvaerner Masa -Yards, Șantierul naval din Helsinki, Finlanda
Livrat 1994
Motor 2 × Sulzer -Wärtsilä 8ZAV40S
4 × Sulzer -Wärtsilä 12ZAV40S
42,240 kW (combinat )
Viteză 21 noduri (39 km/h; 24 mph)
Putere electrică 110 V
Propulsie Două elice, 3 propulsoare cu arc, 3 propulsoare la pupa
Echipaj 920 persoane
Nave surori Breeze, Conquest, Dream, Ecstasy, Elation, Fantasy, Freedom, Glory,
Imagination, Inspiration, Legend, Liberty, Magic, Miracle, Paradise,
Pride, Sensation, Splendor, Triumph, Sunshine, Valor, Victory
Tonaj 70.538 tone
Pescaj 7.9 m
Dimensiuni Lungime : 855 ft (261 m)
Latime : 103 ft (31 m)

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 2
22
Inaltime : 7.80 m (25 ft 7 in)
Capacitate 2.056 pasageri (dane inferioare), 2.634 pasageri (toate danele)

2.3 Instalații și echipamente
2.3.1 Echipamente de navigație
Fiind o navă de transport pasageri, are în dotare echipamente de navigație de ultimă generație
pentru ca voiajele executate să garanteze o siguranță maximă a pasagerilor.
 Radarul
Nava este dotată cu radare fabricate de către Litton Marine Systems BV, de tipul Litton Bridge
Master E si VT, unul fiind de tip ARPA. Radarul este mijlocul de radio locație care servește l a
detectarea obiectelor (nave, geamanduri, coaste, etc.) denumite “ținte” din zona acoperită de bătaia
acestuia, precum și la măsurarea relevmentelor și distanțelor la acestea.
Părțile componente ale radarului sunt următoarele:
 Emițătorul de impulsuri scurte de energie electromagnetic;
 Antena rotativă cu fascicul dirijat;
 Receptorul și indicatorul;
Radarul aduce servicii de importanță deosebită siguranței navigației în condiții de vizibilitate
redusă, precum și pe timp de vizibilitate bună, când se na vigă în zone dificile.

Fig. 2.4 – Radar de tip ARPA

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 2
23

 Pilotul automat
Pilotul automat este echipamentul de navigație care permite automatizarea instalației de
guvernare a navei. Pilotul automat ANSCHUTZ se alimentează printr -un transformator de la rețeaua
bordului cu tensiunea de 50 V la 50 Hz sau cu 60 V la 60 Hz. Este alcătuit din module standard (de
intrare, de alarmă, de comparație) și blocul de afișare.
Pilotul automat se poate cupla cu orice tip de girocompas, chiar și compasul magnetic cu ajutorul
unui dispozitiv de transmitere la distanță. Elementele caracteristice unui pilot automat sunt:
 Traductoarele proporționale (transformatoare rotative liniare, selsine în regim de transformator,
potențiometre);
 Traductoarele integrative (motorul asincron bi fazat, circuitul RC integrativ, amplificatoare
operaționale integrative);
 Traductoarele derivative (tahogeneratorul, amplificatoare operaționale derivative);
 Rețele de corecție (amplificatoare limitatoare);
 Sumatoare;
 Comparatoare;
 Amplificatoare (amplificatoare clasice cu tranzistori, relee).

Fig. 2.5 – Pilotul automat ANSCHUTZ

 Sistemul de identificare automată

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 2
24
Este un sistem de identificare automată, model FURUNO FA 150, capabil să facă schimb de date
cu referire la nave și navigație, între nava proprie și alte nave sau stații de coastă. Conține un dispozitiv
de recepție -transmisie automată și o unitate de afișaj reprezentată de un ecran montat pe consola punții
de comandă în babord. Echipamentul transmite în mod continuu mici “explozii” de d ate care conțin
identificarea navei, poziția, drumul, viteza și alte informații de navigație pentru a fi recepționate de
alte nave și stații de coastă în interiorul razei de acțiune VHF, fiind utilizat în următoarele scopuri:
 Evitarea coliziunii în modul n avă-navă ;
 Monitorizarea navelor în modul navă -uscat;
 Coordonarea traficului când se întreabă VTS;
Informațiile oferite de sistemul de identificare automată:
 Numele și indicativul navei;
 Numărul IMO
 Lungimea și lățimea
 Tipul navei
 Numărul MMSI
 Drumul deasupra fundului
 Viteza deasupra fundului
 Poziția navei
 Pescajul navei
 Tipul mărfii transportate
 Ultimul port și portul destinație

Fig. 2.6 – Sistemul de identificare automată – AIS

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 2
25
 Receptorul GPS
Nava este dotata cu un sistem diferențial de poziționar e globală, model DGPS MX 400 Litton, care
oferă acuratețe maximă (erorile fiind în 95% din cazuri mai mici de 100 metri) în orice condiții pentru
determinarea poziției navei, chiar mai precisă decât a sistemului de poziționare globală (GPS).
Deasemenea, n ava este dotată și cu un sistem de poziționare globală (GPS), același model ca al
sistemului diferențial de poziționare globală (DGPS), model GPS MX 400 Litton. Acest sistem are
următoarele caracteristici:
 Fixarea poziției navei cu acuratețe foarte bună;
 Poate memora până la 499 puncte de schimbare de drum;
 Se poate introduce un plan al rutei stabilite;
 Este prevăzut cu alarme automate înainte de sosirea în punctele de schimbare de drum, la
atingerea abaterii laterale fixate și grapare ancorei;
 Ecranul afișează poziția navei proprii, drumul, viteza, ruta planificată, relevmentul și distanța la
punctul următor;
 Este prevăzut cu funcția “om la apă” (MOB – man over bord), care va memora automat ora și
poziția de la momentul apăsării butonului, și va furniza informații precum timpul scurs de la
apăsarea butonului, relevmentul și distanța față de poziția incidentului, poziția și ora exactă a
incidentului;

Fig. 2.7 – Receptorul DGPS

 Sistem de hărți electronice
Acest sistem, de fabricație Transas Navi Sailor tipul 5000 ECDIS, face parte din aparatura
modernă de navigație ce are rolul de a colecta și vizualiza informații de navigație în timp real, pe o

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 2
26
harta în format electronic. Sistemul lucrează ca o bază de date complexă, ce actualizează continuu
informațiil e primite de la senzorii de navigație și realizează comparația între poziția planificată a navei
și poziția ei reală, ca urmare a influențelor factorilor perturbatori interni și externi.

Fig. 2.8 – Sistemul de hărți electronice ECDIS
Deasemenea, sistem ul mai furnizează următoarele:
 Informații fizice (linii de coastă, linii batimetrice, balize, faruri);
 Zone de separare a traficului, pericole de navigație;
 Informații suplimentare din lista farurilor;
 Linii de relevment și distanță;
 Posibilitatea de alar mare în cazul devierii de la drumul planificat;
 Posibilitatea de actualizare a informațiilor;
 Poziția și vectorul de viteză al navei, drumu navei;
 Informații alfanumerice de navigație (latitudindea,longitudinea, cursul navei);
 Informații necesare sesizării și evitării pericolelor de navigație.
 Sonda ultrason
Sonda ultrason este de fabricație AlliedSignal Elac Nautik, de tipul LAZ 5000, și este folosită
pentru măsurarea adâncimii apei. La funcționarea sondelor ultrason stă principiul măsurării timpului

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 2
27
scurs între emisia unei oscilații acustice și recepția acesteia după ce a parcurs spațiul pe direcția navă
– fundul mării și înapoi la navă.

Fig. 2.9 – Sonda ultrason
 Sistemul GMDSS
Sistemul Global de Primejdie și Siguranță Maritimă este un sistem de comunica ții radio
maritime de primejdie, urgență, siguranță, corespondență publică, precum și difuzarea informațiilor
de siguranță maritimă. Sistemul este astfel conceput încât în cazul apariției unui incident pe mare,
oriunde s -ar produce, autoritățile de la țărm și navele din imediata apropiere a incidentului, să poată
fi rapid alertate și să înceapă operațiuni de căutare și salvare.

Fig. 2.10 – Consola GMDSS

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 2
28
 NAVTEX
Acesta este un echipament care recepționează și tipărește automat în limba engleză informații
de siguranță maritimă transmise pentru nave de către stațiile de la țărm care funcționează în rețeaua
NAVTEX, prin intermediul unei benzi înguste de 518 KHz.

Fig. 2.11 – Receptorul NAVTEX
 Echipamente în caz de pericol sau sinistru
SART -ul (Search and Rescue Transponder) reprezintă mijlocul principal de localizare a navei
în primejdie, bărcii de salvare sau a supraviețuitorilor de către unitățile de salvare după ce a fost
recepționată alerta. Aceste dispozitive operează în banda de 9 GHz, iar după ce su nt activate rămân în
starea de stand -by până când detectează un semnal emis de un radar de navigație în aceeași bandă.
EPIRB -ul (Emergency Position -Indicating Radio Beacon) de tip COSPAS -SARSAT, este un
dispozitiv care transmite un semnal de alertare în s ituații de primejdie, semnal care anunță despre
producerea incidentului și permite stabilirea poziției și obținerea altor informații utile pentru
demersurile de căutare și salvare.
2.3.2 Instalatii si echpamente de salvare si stins incendiu
Nava transporta 10 barci de salvare de 260 persoane fiecare, pentru un total de 2600 de oameni.
Si plute de salvare gonflabile suplimentare pasagerilor și echipajului.
Nava are sistem de detectare fum cu declansare de apa pe toate puntile interioare cat si
exterioare, pr ecum si in fiecare cabina.
Echipamente portabile de stins incendiu cu spuma si apa .

FLOREA MIRCEA CAPITOLUL 2
29
2.3.3 Propulsia navei si instalatia de guvernare
Propulsia nu este asigurata de elici fixate pe arbori port -elice care strapung corpul navei prin
tuburi -etambou, ca la majoritatea navelor, ci de trei propulsoare de tip Azipod (elici fixate in duze
orientabile) construite de Asea Brown Boveri, fiecare asi gurand 12.000 kW ( 18.600 CP).
Aceste propulsoare sunt suspendate/fixate sub pupa navei, fiecare avand un motor electric
care alimenteaza o elice de 20 picioare diametru. Aceste propulsoare sunt rotative, orientabile, ceea
ce inseamna ca nava nu are nevoi e de carma pentru a guverna.
Acostarea este asigurata de 4 sisteme de tip bow thruster (elici dispuse in tunele in corpul
navei, dar in plan transversal, nu longitudinal) fiecare de 5.500 kW (7.380 CP).

2.3.4 Instalatia de forta
Puterea navei este asigurata de 6 motoare comune de tip diesel marine, de tip Wartsila
(numele producatorului) in 16 cilindri producand 42.240 kW.
Puterea totala a acestor motoare, este
convertita in electricitate/energie folosita in partea hoteliera a na vei pentru
iluminat, ope rarea ascensoarelor, partea electronica, bucatarii,
sistemul de tratare a apelor uzate (ape rezultate din consumul la bucatarii,
cabine, toalete, dusuri, etc.) si toate celelalte sisteme de la bord, incluzand
bineinteles propulsia n avei.