Conf. univ. dr. Marian ALEXANDRU FISCALITATE 2018 2 Cuprins CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN FISCALITATE 1.1. Continutul si rolul impozitelor 1.2…. [614413]
1 UNIVERSITATEA HYPERYON
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
Conf. univ. dr. Marian ALEXANDRU
FISCALITATE
2018
2 Cuprins
CAPITOLUL I
INTRODUCERE ÎN FISCALITATE
1.1. Continutul si rolul impozitelor
1.2. Elementele impozitului
1.3. Impozitele directe
1.4. Dubla impunere juridică internatională
1.5. Impozitele indirecte
CAPITOLUL II
CADRUL LEGAL PRIVIND IMPOZITELE ȘI TAXELE ÎN ROMÂNIA. CODUL FISCAL
2.1. Scopul și sfera de cuprindere a Codului fiscal
2.2. Aplicarea și modificarea Codului fiscal Principiile fiscalității
2.3. Definiții ale unor termeni din Codul fiscal
2.4. Reguli de aplicare generală, moneda de plată, venituri impozabile
CAPITOLUL III
IMPOZITULPE PROFIT
3.1. Sfera de cuprindere a impozitului pe profit
3.2. Calculul rezultatului fiscal
3.3. Provizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve
3.4. Amortizarea fiscală
3.5. Contracte de leasing și contracte de fiducie. Pierderi fiscale
3.6. Regimul fiscal aplicabil fuziunilor, divizărilor, transferurilor de active și achizițiilor de titluri de participare
3.7. Aspecte fiscale internaționale
3.8. Plata impozitului și depunerea declarațiilor fiscale
3.9. Impozitul pe dividende și impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
3.10. Redevențe și dobânzi la întreprinderi asociate
CAPITOLUL IV
3 IMPOZITUL PE VENIT
4.1. Sfera de cuprindere a impozitului pe venit
4.2. Venituri din activități independente
4.3. Venituri din salarii și asimilate salariilor
4.4. Venituri din cedarea folosinței bunurilor
4.5. Venituri din investiții
4.6. Venituri din pensii
4,7. Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură
4.8. Venituri din premii și din jocuri de noroc
4.9. Venituri din transferul proprietățilo r imobiliare din patrimoniul personal
4.10. Venituri din alte surse
4.11. Venitul net anual impozabil
4.12. Proprietatea comună și asociațiile fără personalitate juridică
4.13. Aspecte fiscale internaționale
4.14. Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți șiimpozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate
în România
4.15. Modul de impozitare a veniturilor din economii obținute din România de persoane fizice rezidente în state membre și
aplicarea schimbului de informații
CAPITOLUL V
CONTRIBU ȚIILE SOCIALE OBLIGATORII
5.1. Contribuțiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat
5.2. Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate
5.3. Prevederi comune în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor și/sau din
activități independente, atât în România, cât și pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat membru al
Spațiulu i Economic European sau al Confederației Elvețiene pentru care sunt incidente prevederile legislației europene
aplicabile în domeniul securității sociale
5.4. Contribuția asiguratorie pentru muncă
CAPITOLUL VI
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
6.1. Obiectul impunerii și persoanele impozabile
4 6.2. Operațiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei
6.3. Locul operațiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei
6.4. Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată
6.5. Baza de impozitare și cotele de taxă
6.6. Operațiuni scutite de taxă
6.7. Regimul deducerilor
6.8. Persoanele obligate la plata taxei. Regimuri speciale
6.9. Obligațiile persoanelor impozabile în scopuri de TVA
CAPITOLUL VII
ACCIZELE ȘI AL TE TAXE SPECIALE
7.1. Regimul accizelor armonizate, sfera de aplicare, definiții
7.2. Nivelul și calculul accizelor
7.3. Antrepozitul fiscal. Destinatarul înregistrat
7.4. Regimul accizelor nearmonizate
CAPITOLUL VIII
TAXELE VAMALE
8.1. Caracterizare generală a taxelor vamale
8.2. Codul vamal al României. Definiții
8.3. Regimul vamal
8.4. Datoria vamalã
8.5. Codul vamal comunitar
CAPITOLUL IX
IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
9.1. Caracterizare generală
9.2. Impozitul pe clădiri și taxa pe clădiri
9.3. Impozitul pe teren și taxa pe teren
9.4. Impozitul pe mijloacele de transport
9.5. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și a autorizațiilor
9.6. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate și impozitul pe spectacole
5 9.7. Taxe speciale și alte taxe locale
CAPITOLUL X
TESTE GRIL Ă FISCALITATE ȘI CONSULTANȚĂ FISCALĂ
BIBLIOGRAFIE
6 CAPITOLUL I
INTRODUCERE ÎN FISCALITATE
1.1. Continutul si rolul impozitelor
1.2. Elementele impozitului
1.3. Impozitele directe
1.4. Dubla impunere juridică internatională
1.5. Impozitele indirecte
1.1. Con ținutul si rolul impozitelor
Sintetizând pluralitatea opiniilor existente în literatura de specialitate, fiscalitatea este definită ca “un sistem de legi,
regulamente și dispoziții referi toare la stabilirea și perceperea impozitelor și taxelor care al cătuiesc veniturile statului” iar t otalitatea
impozitelor și taxelor provenite de la contribuabili, în vederea alimentării bugetelor publice, formează sistemul fiscal.
În acest context s e poate considera că, impozitul reprezintă o form ă de prelevare a unei părți din veniturile și/sau averea
persoanelor fizice și juridice la dispozi ția statului, în mod obligatoriu, cu titlu definitiv și fară contrapresta ție direct ă, în vederea
acoperirii cheltuielilor publice. Aceasta defini ție relevă că impozitul are urmatoarele caracteristici :
a) este o prelevare silit ă, cu caracter obligatoriu, care se efectuează în numelesuveranita ții statului, prin lege ;
b) impozitul nu presupune si o contra presta ție directă (și imediată) din partea statului. Prin aceasta, impozitele se deosebesc
în mod esen țial de taxe, în cazul carora poate exista un contraserviciu direct;
c) prelevă rile cu titlu de impozit s unt nerestituibile, astfel ca nici unul dintrecontribuabili nu poate pretinde o plata directa din
partea statului, pe bazaimpozitelor suportate. Prin aceasta, impozitele se deosebesc de alte forme de prelevare cum
suntîmprumuturile publice, care sunt purta toare de dobânzi si rambursabile(amortizabile).
Teorii le fiscale moderne, adauga șialte elemente si caracteristici, legate în primul rând de calitatea de pârghie fiscală pe
careimpozitele o îndeplinesc din ce în ce mai mult. Aceasta calitate nouă dea fi o veritabil ă pârghie economic ă este legat ă,
adesea , de armonizarea intereselor publice cu celeindividuale. Ca urmare, se poate afirma că impozitele reprezint ă în zilele
noastre obliga ții pecuniare,pretinse, în temeiul legii, de catre autoritatea public ă, de la persoane fizice si juridice, înraport cu
capacitatea contributiv ă a acestora, preluate la bugetul statului cu titlu obligatoriu ș ifără contrapresta ție directă si utilizate de catre
acesta ca resurse pentru acoperireacheltuielilor publice si ca instr umente de influen țare a comportamentului platitorilor,astfel încât
interesele acestora sa fie armonizate cu interesul public .
7 Principiile impunerii au fost formulate pentru prima dat ă încă din secolul XVIII de către economistul englez Adam Smith,
potrivit căruia la baza politicii fiscale a statului ar trebui să stea următoarele principii:
a) Principiul justeței impunerii (echității fiscale) potrivit căruia toți supușii unui stat trebuie să contribuie , pe cât posib il, cu
impozite în funcție de veniturile pe ca re le realizează;
b) Principiul certitudinii impunerii presupune ca mărimea impozitelor datorate de fiecare contribuabil să fie certă și nu arbitr ar,
iar termenele, modalitatea și locul de plată să fie clar stabilite, pentru a fi cunoscute și respectate de fi ecare plătitor.
c) Principiul comodității perceperii impozitelor presupune ca impozitele să fie percepute la termenele și în modul cel mai
convenabil pentru contribuabil;
d) Principiul randamentului impozitelor are dre pt scop ca sistemul fiscal să asigure încasa rea impozitelor cu minim de cheltuieli
și să fie cât mai puțin apăsător pentru plătitori.
Aceste principii au avut indiscutabil un caracter progresist , ele fiind completate ulterior cu alte principii de echitate fiscală, de
politică financiară, de politică economică și socială. Astfel, trebuie men ționat ă interpretarea lui Maurice Allais,laureat alpremiului
Nobel pentru economie –( M. Allais, L’impôt sur le capital et la reforme monétaire, Hermann Editeurs des Sciences et des
Arts,Paris, 1989, p. 36 – 43) conform careia principiile generale ale fiscalita ții,într -o societate liber ă si democratic ă ar trebui sa fie
urmatoarele:
1. Individualitatea, în sensul ca fiscalitatea trebuie sa fie unul dintre mijloacele deprotejare a deplinei dezvoltari a
personalit ății fiec ărui ceta țean, corespunzatorpropriei sale aspir ații;
2.Nediscriminarea, prin promovarea unor reguli unitare, valabile pentru to ți, astfelca impozitele sa fie stabilite f ără
discrimin ări, directe sau indirecte fa ță de uniidintre subiec ți sau fa ță de unele grupuri sociale;
3.Impersonalitatea impozitelor principiu ce răspunde cerin țelor profunde alecet ățenilor democra țiilor occidentale si
presupune renun țarea la asa -ziseleimpozite sintetice asupra cifrei de afaceri sau asupra capitalului în favoareaimpo zitelor analitice,
asezate asupra fiecarui bun sau asupra fiecarei activit ăți înparte, ele fiind mai pu țin ofensatoare decât cele sintetice adresate
persoanelor și nu lucrurilor;
4.Neutralitatea impozitelor, în sensul ca acestea nu trebuie sa modifice alegerilecele mai eficiente și, dimpotriv ă, sa fie
favorabile unei gestionari cât maieficiente a economiei ;
5.Diferen țierea tratamentului fiscal în raport cu legitimitatea veniturilor realizatede platitori – veniturile lor legitime (meritate)
cum ar fi cele provenite din muncă ,etc., ar trebui sa beneficieze de un tratament fiscal mai favorabil deoarece n u de pu ține ori
impozitul este perceput, ca o pedeaps ă sau amend ă iar d istinc țiadint re ele nu apare întotdeauna ca fiind foarte clar ă si evident ăcu
atât mai mult cu câtdestinatarul este întotdeauna statul.
Rolul impozitelor se manifestă pe plan financiar, economic si social, cel mai important fiind rolul financi ar, deoarece impozitele
constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.
În plan economic impozitele pot fi utilizate pentru influențarea anumitor decizii economice.
8 Pe plan social, ro lul impozitelor se concretizează in faptul ca prin intermediul lor, statul proced eaza la redistrubuirea unei
parți importante din produsul intern brut între grupuri sociale si indivizi, î ntre persoanele fizice si cele juridice.
Este evident că m odul concret de manifestare a rolului impozitelor cunoaște diferențieri de la o țară la alta și de la o etapă
de dezvoltare economico -socială la alta.
1.2. Elementele impozitului
Pentru ca prin impozite sa se poata realiza obiectivele financiare, economice si sociale urmarite de catre stat la introducerea
lor, este necesar ca reglementarile fiscale sa fie cunoscute si respectate atat de organele fiscale, cat si de contribuabili.
Cunoașterea reglementărilor fiscale implică în primul rând identificarea principalelor elemente ale fiecărui impozit printre
care se numără : subiectul (platitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa impozitului, unitatea de impunere, cota (cotele)
impozitului, asieta, termenele de plata, etc.
Subiectul impozitului (contribuabilul) este persoana fizic a sau juridica obligata prin lege la plata acestuia.
Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suporta efectiv impozitul.
Obiectul impunerii il reprezinta materia supusa impunerii. La impozitele directe, obiect al impunerii poate fi venit ul sau averea.
Sursa impozitului arata din ce anume se plateste impozitul.
Unitatea de impunere se foloseste pentru exprimarea dimensiunii obiectului impozabil. Drept unitate de impunere putem intalni:
unitatea monetară , metrul patrat de supr afata utilă , hectarul de teren, bucata, kilogramul, litrul, etc
Cota impozitului sau cota de impunere reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere.
Asieta (modul de as ezare al impozitului) reprezintă totalitatea masurilor care se iau de organele fiscale in legatura cu fiecare
subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil, stabilirea marimii materiei imozabile si determinarea impozitul ui datorat
statului.
Termenul de plata indica data pa na la care impozitul trebuie achitat statului.
Cea mai veche formă de impunere o constituie impozitele directe care, î n decursul timpului , au evoluat o dată cu dezvoltarea
economiei, ele stabilindu -se individual pe diferite obiecte materiale, genuri de activitati, pe venituri sau pe averi.
Desi s -au practicat si in orânduirile precapitaliste, o diversificare si extindere mai mari au cunoscut abia in capitalism.
La finele secolului XIX și continuând cu primele d ecenii ale secolului al XX -lea, impozitele asezate pe obiecte, materiale si
genuri de activitati (adica impozitele de tip real) au fost inlocuite treptat cu impozitele stabilite pe diferite venituri (salarii, profit,
rentă) sau pe avere (mobiliară sau imobiliară), adică cu impozite de tip personal.
9 Datorit ă cresterii continue a cheltuielilor publice, sporul de venituri realizat de stat prin introducerea impozitelor personale nu a fost
suficient pentru acoperirea acestora, astfel incât chiar din ultimele de cenii ale secolului al XIX -lea s-a recurs si la impunerea
indirectă .
Deoarece impozitele directe sunt nominative, reglementate in functie de marirea venitului sau a averii si au termene de plată
stabilite si cunoscute din timp , ele sunt preferabile fată de impozitele indirecte.
Impozitele directe prezintă o serie de avantaje în sensul că reprezintă venituri sigure pentru stat, cunoscute din timp si pe care se
poate baza , indeplinesc obiective de justitie fiscală , deoarece sunt exonerate veniturile strict necesare unui minim de existenta, se
calculeaza si se percep relativ usor, la anumite intervale de timp, etc..
Impozitele directe prezintă însă și dezavantaje ca de exemplu: nu sunt agreabile platitorilor, se apreciaza ca nu sunt
productive, deoarece conducerile statelor nu ar avea interes sa devina nepopulare, prin cresterea acestor impozite ,pot genera
abuzuri in ce priveste asezarea si incasarea impozitelor , etc. .
Impozitele directe pot fi reale sau personale. Impozitele de tip real au fost larg util izate in In primele stadii de dezvoltare a
capitalismului, când pamântul reprezenta principalul mijloc de productie, și ca urmare in anumite tari europene a fost introdus
impozitul funciar (pe pamânt). Marimea acestui impozit se stabilea pe baza unor crite rii ca, de exemplu: numarul plugurilor utilizate
in vederea lucrarii pamântului , suprafata terenurilor cultivate , calitatea terenurilor cultivate , marimea arenzii , pretul pamântului , etc.
Utilizarea acestor criterii, in stabilirea impozitului funci ar, nu permitea stabilirea reală si corectă a capacitatii de plată a
proprietarului funciar, deoarece se aveau in vedere numai unii dintre factorii care influen țau nivelul productiei agricole. De aceea,
un pas important in stabilirea mai aproape de realitate a i mpozitului funciar l -a reprezentat introducerea cadastrului.
In afara de pamânt, impozitul real s -a calculat si pentru clădiri in functie de destinatia lor (loc uinte, magazine, birouri) etc.
Stabilirea impozitului pe cladiriavea la baza, de asemenea, anum ite criterii, cum sunt:numarul si destinatia camerelor;suprafata
construită , numărul uș ilor, ferestrelor si al co șurilor, suprafaț a cur ții;mărimea chiriei etc.
Datorita dezvoltarii manufacturilor, a fabricilor, a comertului si a altor activitati libere, numarul mestesugarilor , fabric antilor,
comerciantilor si liber -profesionistilor a crescut. Pentru impunerea acestora, a fost instituit impozitul pe activitatile industriale,
comerciale si profesiile libere, care avea la baza stabilirii lui, de asemenea, anumite criterii de ordin exterior, ca de exe mplu:
marimea localitatii in care se desfașurau aceste activitati, natura intreprinderii (atelier, fabrică, comerț cu ridicata, comer ț cu
amănuntul etc.) mărimea capitalului , numărul lucră torilor ,capacitatea de producț ie, etc.
Nici acest e impozit e nu era u așezate in funcție de capacitatea contributivă a plătitorului ș i nu asigura u echitate a fiscal ă.
Dezvoltarea industrie i si comer țului a generat extinderea relațiilor de credit, a activitaț ii bancare si a operațiunilor cu hârtii de
valoare, condiț ii în care a apă rut o categorie de persoane care s -a ocupat cu p lasarea propriilor capitaluri bă nesti i n operaț ii
speculative, i ar pentru impunerea acestora s -a introdus impozitul pe capitaluri banesti. Acest impozit se stabilea fie pe baza sumei
dobânzilor pe care debitorul le plă tea pentru capitalul luat cu imprumut, fie in funct țe de volumul dobânzilor pe care creditorul le
incasa pentru capitalul acordat cu imprumut.
10 Și acest impozit a avut un randament fiscal scazut, deoarece atât debitorul cât si creditorul nu erau interesati sa informeze
corect organele fiscale despre raporturile bănești existente intre ei, pentru a se sus trage de la obligatiile de plată .
Unele impozite de tip real se întâlnesc ș i in prezent , mai ales, in fiscalitatea unorstate in curs de dezvoltare , in special ,în ce
privește impozitarea exploataț iile agricole care sunt supuse unor impozite de tip real.
În a doua jumatate a secolului al XIX -lea si in primele decenii ale secolului al XX -lea, in majoritatea statelor s-a trecut de la
impozitul de ti p real la cel de tip personal. Spre deosebire de cele reale, impozitele personale privesc in mod direct persoan a
contribuabilului.
Inlocuirea impune rii reale cu impunerea personală se datorează mai multor cauze, astfel:
– in primul rând, muncitorii din perioada capitalismului ascendent fiind lipsiti de pro prietati funciare, clă diri sau capitaluri
mobiliare nu put eau fi supu și la plata impozitelor reale; in schimb ei suportau greul impozitelor indirecte;
– in al doilea rând, trecerea la impozitele personale a devenit o necesitate, deoarece impozitele indirecte erau tot mai greu
de sup ortat de cei cu venituri mici.
Drept urmare, s -a recurs la o anumită diferenț iere a sa rcinii fiscale, in functie de mă rimea venit urilor sau a averii si de
situația personală a fiecarui plă titor, ceea ce a marcat, de fapt, trecerea la s istemul impozitelor personale.
Impozitele p ersonal e se intâlnesc sub forma impozitelor directe respectiv pe venit și pe avere.
1.3. Impozitele directe
Impozitele directe pe venit sunt forma de bază a impozitelor personale și au putut fi introduse atunci cand s -a inregistrat o
suficienta diferen țiere a veniturilor realizate de diferite categorii sociale. Subiectele impozitului pe venit sunt persoanele fizice si
cele juridice (societa tile de capital) care realizează venituri din diferite surse.
La plata impozitului pe venit sunt supuse persoanele fizic e care au domiciliul sau rezidenta intr -un anumit stat, precum si
cele nerezidente, care re alizează venituri din surse aflate pe teritoriul acel ui stat, cu unele exceptii prevă zute de lege. De la plat a
impozitului pe venit se acordă unele scutiri, astfel că in mod frecvent sunt scutiti de plata impozitului pe venit suveranii si familiile
regale, diplomatii strai ni acreditati in tara respectivă (cu condiț ia reciprocita ții), uneori militarii, institutiile publice și persoanele fizice
care realizează venituri sub nivelul minimului neimpozabil.
În practi ca fiscală internațională se intalnesc doua sisteme de asezare a impozitelor pe veniturile persoanelor fizice , și
anume :
a) sistemul impunerii separate poate fi intâ lnit fie sub forma unui impozit unic pe venit, care permite o impunere diferentiată
pentru fie care categorie de venit in funcț ie de natura acestuia, fie prin instituirea m ai multor impozite, care vizează fiecare in parte
venit ul obtinut dintr -o anumita sur să;
11 b) sistemul impunerii globale este cel mai frecvent intalnit si presupune cumularea tuturor veniturilor realizate de o persoana
fizică, indiferent de sursa de proveniență , și supunerea venitului cumulat unui singur impozit.
Din compararea celor d oua sisteme de impunere, rezultă că impunerea separa tă permite tratarea diferențiatăa veniturilor, in
ceea ce privește modul de aș ezare si nivelul cotelor de im pozit, deoarece acestea din urmă diferă in func ție de sursa de
provenien ță a veniturilor.
Persoanele care realizează venituri dn mai multe surse sun t avantajate, deoarece nu mai sunt afectate de consecin țele
progresivitatii impunerii, care se fac simtite prin cumularea veniturilor practicată in sistemul impunerii globale.
Pentru calcularea impozitului pe veniturile persoanelor fizice pot fi utilizate cote proportionale sau progresive. In unele state ,
venit ul impozabil este supus mai intâ i impunerii în cote proporț ionale si apoi impunerii in cote progresive. Cea mai frecvent utilizat ă
este impunerea in cote progresive pe tran șe de venit.
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se stabileste, de regulă , anual, pe baza declara ției de impunere intocmite de
subiectul impozitului. Dupa stabilirea impozitului datorat statului, acesta se inregistrează in debitul contribuabilului in registrul de rol.
Încasa rea impozitului stabilit asupra veniturilor din salarii, dobanzi, rente, etc. se realizeaz ă, de cele mai multe ori, prin stopaj la
sursă, iar impozitul asupra celorlalte venituri se incasează direct de la contribuabili.
Nu sunt supuse impozit ării:
a) pensiile care nu depaș esc un anumit nivel pe lună si ajutoarele primite in cadrul sistemului asigurarilor sociale;
b) alocaț iile de stat pentru copii;
c) pensiile de intreț inere;
d) bursele acordate elevilor, studen ților si doctoranzilor;
e) dobâ nzile acordate pentru titluri le de stat si cele aferente depunerilor la vedere in conturi la societati bancare;
f) sumele sau bunurile primite ca ajutor;
g) dona țiile;
h) sponsorizarile (la persoanele care le primesc);
i) sumele primite de asiguraț i in baza contractelor de asigurare de bunuri sau persoane;
j) veniturile obț inute di n tranzacț ionarea valorilor mobiliare, etc.
k) Impunerea are ca obiect venitul efectiv r ealizat, determinat ca diferentă intre totalul veniturilor inca sate din activitatea
desfasurată si cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor. Pentru a se determina venitul impozabil, contribuabilii
trebuie sa depună, pană la data de 31 ianuarie a fiecarui an, declaratia de impunere pentru veniturile realizate in anul fiscal
precedent.
Pentru calcularea impozitului cuvenit statului , asupra venitului anual impozabil se aplic ă cote progresive compuse. Cota de
impunere maximă se aplică asupra veniturilor care depăș esc un anumit cuantum stabilit de lege . Tot pe baza acestor cote se
12 calculează si impozitul pe veniturile ob ținute din drepturi de autor, din cesionarea, inchirierea si valorifica rea unor astfel de drepturi
dobândite prin moș tenire.
Pentru veniturile ob ținute din inchirierea, subinchirierea si din constituirea dreptului de u zufruct, i mpozitul se calculează prin
aplicarea cote i stabilite de lege asupra venitului anual impozabil, care se obtine prin deducerea din veniturile incasate la nivelul
unui an a impozitului pe cladiri, a primelor de asigurare platite si a impzitului pe teren af erente spatiului inchiriat. Dacă este vorba
de inchirierea sau subinchirierea de camere mobilate, se mai deduce si o cota forfetara de cheltuieli din venitul rezultat in urma
scaderii impozitelor si a primelor de asigurare mentionate.
Pentru stabilirea impoz itului pe profit realizat de persoanele juridice (societatile de capital), in unele state se utilizează acelasi
sistem de impunere ca in cazul persoanelor f izice, iar in altele se practică un sistem disti nct. Modul in care se realizează impunerea
profitului realizat de persoanele juridice este determinat de organizarea acestora, ca societati de persoane sau ca societati de
capital.
În cazul societatilor de persoane , impunerea veniturilor se face frecvent pe baza sistemului aplicat v eniturilor persoanelor
fizice, deoarece este dificil sa se facă distinctie intre averea fiecareia din persoanele asociate si patrimoniul societa ții respective.
La societatile de capital , poate fi facută o demarc ație net ă intre averea personală a actionaril or si patrimoniul societatii deoarece
acționarii ră spund pentru actele si faptele societa ții numai in limitele parții de capital pe care o deț in. Profitul ob ținut de o soci etate
de capital se repartizează atâ t actionarilor sub formă de dividende (proportio nal cu participarea lor la capital), c ât și la dispozitia
societatii pentru co nstituirea unor fonduri. Această repartizare a profitului permite luarea in considerare a mai multor modalitati de
impunere a veniturilor realizate de societatile de capital si a nume:
a) se impune mai intai profitul total obtinut de societatea de capital si apoi , separat , profitul repartizat actionarilor sub forma de
dividende. In acest caz, considerat clasic, partea din profit repartizata actionarilor este impusa de doua ori impo zitarii (o data la
societate si a doua oara la actionari sau asociati);
b) se impun numai dividendele, iar partea din profit lasat ă la dispozitia so cietatii de capital este scutită de impozit. Practicarea
acestei metode este avantajoasă pentru s ocietatile de capital si vizează simularea acestora in plasarea profitului realizat in noi
investitii;
c) se impune numai partea din profit care ram âne la dispozi ția societatii de capital, iar dividendele repartizate ac ționarilor nu sunt
supuse impozi tării. In acest caz se incalc ă principiul echitatii fiscale, deoarece se exone rează de la impunere dividendele realizate
de actionari;
d) impunerea separată , mai intai a dividendelor repartizate actionarilor si apoi a par ții din profit r ămase la dispozi ția societatii de
capital.
În vederea stabilirii venitului impozabil al societatii de capital, se pleacă de la rezulta tele de bilanț ale acesteia, la care se
adaugă : soldul stocurilor (soldurile de la inceputul anului, plus intrarile din productie, minus iesirile), venituri le din castiguri de
capital, dobanzile la conturile curente, veniturile din dobanzi la creditele acordate, veniturile din chirii, etc. Pentru a s e stabili venitul
13 impozabil, urmează ca din veniturile brute astfel de terminate sa se scadă : cheltuielile de pr oductie, dobanzile platite, prele varile la
fondul de rezervă si la alte fonduri speciale permise de lege, pierderile din activitatea anului curent si eventual din anii precedenti,
anumite prelevari pentru scopuri social -culturale. Conditiile si limitele in care pot fi facute ace ste scazaminte difer ă de la tară la tară .
În ceea ce p riveste impozitarea propriu -zisă a profitului net ob ținut de societatile de capital, practica internatională a statelor
evidențiază urmatoa relor situatii:
a) in unele state cotele de impunere sunt diferen țiate in func ție de proprietarul capitalului social;
b) cotele de impunere sunt diferen țiate in func ție de natura activitatilor din care se obtine profitul;
c) nivelul cotelor de impunere este stabilit in funcț ie de cifra de afacer i a societatilor comerciale;
d) utilizarea unor cote de impozit diferite, dupa cum impozitul este un venit al bugetului de stat (federal) sau al bugetelor locale;
e) utilizarea unei singure cote de impunere.
După cum rezultă din cele prezentate, impozitul pe profitul societa tilor de capital se calculează, în general, pe baza unor
cote propor ționale carora li s e pot aplica anumite corective. Impunerea profitului realizat de persoanele juridice se face, de regu lă,
anual, pe baza declaratiei de impunere into cmite de acestea.
Impozitele pe avere au fost instituite din cauză ca diferite persoane fizice si juridice au drept de proprietate asupra unor
bunuri mobile sau imobile.
În practica fiscala din diferite state , impozitele pe avere se intalnesc sub urmatoarele forme:
a) impozite asupra averii propriu -zise;
b) impozite pe circulatia averii;
c) impozite pe sporul de avere sau pe cresterea valorii averii.
Impozitele asupra averii propriu -zise pot fi int âlnite at ât ca impozite stabilite asupra averii, dar platite din venitul ob ținut de pe
urma averii respective, c ât si ca impozite instituite pe substan ța averii. Impozitele asupra averii propriu -zise utilizate mai frecvent
sunt:
a) impozitele pe proprietatile imobiliare;
b) impozitele asupra activului net.
Impozitele pe proprietatile imobiliare se int âlnesc cel mai adesea sub forma impozitelor as upra terenurilor și cladirilor. Aceste
impozite au ca bază de impunere fie valoarea de inlocuire sau valoarea declarată de proprietar, fie veniturile capitalizate privind
bunurile respective. Cotele de impunere sunt , in general , scazute si sunt diferentiate atat in functie de categoria de folosinta a
terenului, cat si de amplasamentul acestuia.
Impozitele asupra activului net au ca obiect int reaga avere mobilă si imobilă pe care o d eține un contribuabil. La plata
acestui impozit in unele state sunt supuse atat persoanele fizice cat si cele juridice, iar in altele fie numai persoanele fizice, fie
numai societatile de capital.
14 Impozitele pe circulatia averii se instituie in legatură cu trecerea dreptului de proprietate asupra unor bunuri mo bile si imobile
de la o persoană la alta. In aceast a categorie de impozite, se află :
a) impozitele pe succesiuni;
b) impozitele pe donatii;
c) impozitele pe actele de vanzare -cumparare a unor bunuri imobile;
d) impozitele pe hartiile de valoare (actiuni, obligatiuni, etc.);
e) impozitele pe circulatia capitalurilor si a efectelor comerciale.
Impozitele pe succesiuni au ca ob iect al impunerii averea primită drept mostenire de o p ersoana fizică si vizează numai
circula tia bunurilor intre persoanele fizice. Impozitul poate fi stabilit fie global pentru toată averea lasată mostenire, fie separat
pentru partea de avere ce revine fiecarui mostenitor. Calcularea impozitului se face pe baza unor cote progresive, iar nivel ul
acestora este diferentiat atâ t in func ție de valoarea averii care face obiectul succesiunii, cat si in func ție de gradul de rudenie
existent intre persoana decedată si mostenitorii acesteia (impozitul este mult mai mare cu cat succesorul este rudă mai indepartată
cu persoana decedată ).
Impozitele pe donatii au fost introduse pentru a preveni ocolirea platii impozitului pe succesiuni, in cazul in care are loc
efectuarea de donatii de avere in timpul vietii. Impozitul cade in sarcina persoanei care primes te do natia (donatar) si se calculează
pe baza unor cote p rogresive. Nivelul progresivitaț ii este influen țat de valoarea averii donate și de gradul de rudenie dintre donator
si donatar.
Impozitele pe actele de vanzare -cumparare a unor bunuri imobile cad in sarcina cumparatorilor. In unele state pentru calc ularea
impozitului se utilizează cote proportionale, iar in altele cote progresive.
Impozitele pe sporul de avere sau pe cre șterea valorii averii au ca obiect sporul de valoare pe care l -au inregstrat unele
bunuri in cursul unei perioade de t imp, din care putem menționa :
a) impozitul pe surplusul de valoare imobiliară ;
b) impozitul pe sporul de avere realizat in timp de razboi.
Impozitul pe surplusul de valoare imobiliară a fost introdus pentru impunerea sporului de valoare inregistrat de anumite bunuri
imobiliare in interval ul de timp de la cumparare si pâ nă la vanzare, fă ră ca propriet arul sa fi efectuat o cheltuială î n acest scop.
Impozitul pe sporul d e avere realizat in timp de razboi are ca obiect averea dobandită in timpul sau ca urmare a razboiului.
Cu toate ca impozitul se calcula in cote progresive, el n -a avut un randament prea ridica t, deoarece existau numeroase că i de
sustragere de la impunere și se pl ătea in moneda depreciat ă in urma inflatiei.
1.4. Dubla impunere juridică international ă
15 Dubla impunere juridică internatională reprezintă supunerea la impozit a aceleiasi materii impozabile si pentru aceea și
perioadă de timp, de catre două autorita ți fiscale din state diferite. Dubla impunere poate aparea in cazul realiz ării de c ătre
reziden ții unui stat a unor venituri pe teritoriul altui stat.
Cunoa șterea temeinică a practicii fiscale internaționale are o imporantă deosebit ă in realizarea procesului de l ărgire a
cooper ării economice si financiare dintre acestea. Dubla impunere juridic ă international ă poate dev eni, la un moment dat, o piedică
in amplificarea rela țiilor economice, financiare, de credit, etc. dintre diferite state .
Dubla impu nere juridică internatională poate aparea numai in cazul impozitelor directe (al impozitelor pe venit si al celor pe
avere).
În practica fiscală internatională pot fi int âlnite mai multe criterii care stau la baza impunerii veniturilor sau a averii, s i anume:
a) criteriul reziden ței (domiciliului fiscal);
b) criteriul originii veniturilor ;
c) criteriul naț ionalita ții.
Potrivit criteriului reziden ței, impunerea veniturilor se e fectueaza de autoritatea fiscală din țara careia apar ține rezidentul,
indiferent daca veniturile sau averea sunt ob ținute sau se află pe teritoriul acelui stat sau in afara acestuia.
In cazul criteriului originii veniturilor , impunerea se face de catre organele fiscale din tara pe al carei teritoriu s -au realizat
veniturile sau se află averea, fac ându-se abstractie de reziden ța sau de na ționalitatea beneficiarilor de venituri.
Conform criteriului na ționalita ții, un stat impune reziden ții săi, care realizeaz ă venituri sau posed ă avere din (in) statul
respectv, indiferent dacă ei locuiesc sau nu in ț ara lor.
Modul in care aceste criterii sunt aplicate pot conduce la aparitia dublei impuneri internationale cu c onsecin țe negative asupra
dezvoltarii relatiilor economice si financiare dintre diferite state fapt ce a facut necesară identificarea unor solutii sau metode
pentru inlaturarea ei.
Evitarea dublei impuneri se poate face fie pe baza unor masuri legislative unilaterale, fie prin incheierea de acorduri bilat erale
sau multilaterale intre diferite state, iar solutia cea mai potrivit ă este incheierea de conventii bi sau multilaterale intre state.
Conventi ile pentru ev itarea dublei impuneri se aplică impozitelor pe ve nit si pe avere, iar sub incidența lor intră atat persoanele
fizice c ât si cele juridice.
Pentru evitarea propriu -zisă a dublei impuneri, in practica fiscala international ă se utilizează mai multe metode sau procedee
tehnice:
a) scutirea totală ;
b) scutirea progresivă ;
c) “creditarea” ordinară ;
d) “creditarea” total ă.
16 Potrivit metodei scutirii (exonerarii) totale , venitul realizat in strainatate de rezidentul unui anumit stat si care a fost supus
impunerii acolo, nu se mai include in venitul impozabil in statul de rezidentă .
În cazul utilizăriimetodei scutirii (exonerarii) progresive , venitul obtinut de rezidentul un ui stat in strain atate se adaugă la
veniturile realizate de acesta in statul de rezident ă, urmand apoi ca la venitul total astfel obtinut s a se stabilească cota progresivă
aferent ă.
Metoda “creditarii” (imputarii) ordinare constă in faptul că impozitul platit statului strai n pentru venitul realizat pe teritoriul
acestuia, de rezidentul altui stat, se deduce direct din impozit ul datorat statului de rezidentă , dar numai p ână la limita impozitului
intern ce revine la un venit egal cu venitul ob ținut in strainatate .
În cazul uti lizării “creditarii” (imputarii) totale impozitul platit in strainatate pentru venitul realizat acolo se deduce integral din
impozitele datorate in statul de rezidentă. Deducerea integrală se face inclusiv in situa țiile in care impozitul platit in strainat ate este
mai mare decat impozitul aferent acelui asi venit in statul de rezidentă .
Aplelarea la unul sau altul din aceste procedee permite, dupa caz, diminuarea impozitelo r datorate statului de rezidentă sau
recunoasterea impozitelor platite in strainatate , cel mai des utilizată in convențiile bilaterale de evitare a dublei impuneri fiind
metoda creditării (imputarii) ordinare.
1.5. Impozitele indirecte
Împozitele indirecte sunt instituite de stat asupra vânzărilor de mărfuri și a prestărilor de servicii . Cotel e utilizate pentru
stabilirea acestor impozite nu sunt diferențiate în funcție de venitul, averea sau situația personală a celor care cumpără mă rfurile
sau beneficiază de serviciile ce fac obiectul impozitelor indirecte. Impozitele indirecte nu țin seama de principiul echității fiscale
având un caracter regresiv, recunoscut tot mai frecvent .
Cele mai utilizate impozite indirecte, în practica fiscală a statelor sunt taxele de consumație, veniturile din monopoluri fi scale
și taxele vamale. Taxele de consumație se întâlnesc ,mai ales, sub forma taxei pe valoarea adăugată , a accizelor și a taxelor
vamale .
Taxa pe valoarea adăugată este o taxă generală pe vânzări, care se percepe la vînzarea tuturor mărfurilor, indiferent dacă
acestea sunt mijloace de producție, bunuri de consum sau operațiuni asimilate vânzării sau cumpărării . Obiectivul taxei pe valoarea
adăugată îl reprezintă liv rările de mărfuri către te rți și pentru consumul propriu, achizițiile de bunuri, prestările de serviciiși bunurile
importate. Baza de calcul a TVA o reprezintă prețul de vânzare al diferitelor mărfuri sau valoarea serviciilor prestate. În v ederea
calculăr ii taxei, se stabilește volumul total al vânzărilor sau prestărilor de servicii pe perioada de impunere (lună, trimestru, etc .) la
care se aplică cota de impozit.
Taxa pe valoarea adăugată se poate calcula prin aplicarea cotei de impozit:
a) fie asupra valor ii adăugate în fiecare stadiu pe care îl parcurge marfa de la producător la cumpărător;
17 b) fie asupra prețului de vânzare din stadiul respective, obținându -se astfel taxa asupra prețului de vânzare, din care se
deduce taxa aferentă prețului de vânzare din s tadiul anterior, diferența rezultată fiind taxa aferentă stadiului respectiv.
Accizele sunt taxe speciale de consumație așezate asupra unor produse care se consumă în cantități mari și care nu pot fi
înlocuite de cumpărători cu altele. Ca urmare accizel e se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastică cum sunt
alcoolul, berea, tutunul, produsele petroliere, etc.Taxele de consumație pe produs se calculează fie în sumă fixă pe unitatea de
măsură fie în baza unor cote procentuale aplicate aspra prețului de vânzare.
Taxele vamale sunt de natură similară cu cea a taxelor de consumație și se instituie asupra exportului, importului și trazitului
de mărfuri, cele mai frecvent utilizate fiind cele aplicate asupra importului de mărfuri.
Nivelul taxel or vamale de import este determinat de raportul cerere -ofertă din țara importatoare și de coordonatele politicii
economice și fiscale pe care aceasta o promovează.
După forma lor de exprimare taxele vamale de import pot fi ad valorem (ca procent din valoa rea mărfurilor importate),
specifice ( ca sumă fixă pe unitatea fizică de marfă importată) și compuse (ca o combinație a primelor două) .
18 CAPITOLUL II
CADRUL LEGAL PRIVIND IMPOZITELE ȘI TAXELE ÎN ROMÂNIA . CODUL FISCAL
2.1. Scopul și sfera de cuprindere a Codului fiscal
2.2. Aplicarea și modificarea Codului fiscal Principiile fiscalității
2.3. Definiții ale unor termeni din Codul fiscal
2.4. Reguli de aplicare generală, moneda de plată, venituri impozabile
2.1. Scopul și sfera de cuprindere a Codului fiscal
Codul fiscal stabilește: cadrul legal privind impozitele, taxele și contribuțiile sociale obligatorii prevăzute de lege , care sunt
venituri ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului național unic de asigurări
sociale de sănătate, bugetului asigurărilor pentru șomaj și fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale; contribu abilii care
au obligația să plătească aceste impozite, taxe și contribuții sociale; m odul de calcul și de plată a acestora; procedura de
modificare a acestor impozite, taxe și contribuții sociale. De asemenea, autorizează Ministerul Finanțelor Publice să elabore ze
norme metodologice, instrucțiuni și ordine în aplicarea cod ului și a legilor de ratificare a convențiilor de evitare a dublei impuneri în
aplicare.
Cadrul legal de administrare a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale obligatorii reglementate de cod este stabilit prin
Codul de procedură fi scală . Dacă orice prevedere a cod ului contravine unei prevederi a unui tratat la care România este parte,
se aplică prevederea acelui tratat.
Impozitele, taxele și contribuțiile sociale obligatorii reglementate de Codul fiscal sunt următoarele:
a) impozitul pe profit;
b) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
c) impozitul pe venit;
d) impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți;
e) impozitul pe reprezentanțe;
f) taxa pe valoarea adăugată;
g) accizele;
h) impozitele și taxele locale;
i) impozitul pe construcții.
Contribuțiile sociale obligatorii reglementate prin Codul fiscal sunt următoarele:
19 a) contribuțiile de asigurări sociale, datorate bugetului asigurărilor sociale d e stat;
b) contribuția de asigurări sociale de sănătate, datorată bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
c) contribuția asiguratorie pentru muncă, datorată bugetului general consolidat.
2.2. Aplicarea și modificarea Codului fiscal Principiile fiscalității
Impozitele și taxele reglementate de Codul fiscal se bazează pe următoarele principii:
a)neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categor ii de investitori și capitaluri și cu for ma de proprietate, asigurând
prin nivelul impunerii condiții egale investitorilor, capitalului român și străin;
b)certitudinea impunerii , prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele,
modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina
fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fisca le;
c) justețea impunerii sau echitatea fiscală prin asigur area ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii
contributive, respectiv în funcție de mărimea veniturilor sau a proprietăților acestuia;
d)eficiența impunerii urmărind asigur area de niveluri similare ale veniturilor bugetare de la un exercițiu bugetar la altul prin
menținerea randamentului impozitelor, taxelor și contribuțiilor în toate fazele ciclului economic, atât în perioadele de avân t
economic, cât și în ce le de criză;
e)predictibilitatea impunerii prin stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii, pentru o perioadă de timp de cel puțin
un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, tax e și contribuții obligatorii. Astfel
modificarea și completarea Codului fiscal se face prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicare . De
asemenea, în cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuții obliga torii noi, se majorează cele existente, se
elimină sau se reduc facilități existente, acestea vor intra în vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecărui an și vor rămâne nem odificate
cel puțin pe parcursul acelui an.Fac excepție de la prevederile demai sus modificările care decurg din angajamentele internaționale
ale României. Aplicarea unitară a Codului fiscal și a legislației subsecvente acestuia se asigură prin Comisia fiscală centrală
constituită potrivit Codului de proced ură fiscală .
2.3. Definiții ale unor termeni din Codul fiscal
Pentru înțelegerea corectă a noțiunilor fiscale este necesară însușirea unor termeni și expresii care au următoarele
semnificații:
1. activitate dependentă – orice activitate desfășur ată de o persoană fizică într -o relație de angajare generatoare de venituri;
20 2. activitate dependentă la funcția de bază – orice activitate desfășurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui
statut special prevăzut de lege, declarată ang ajatorului ca funcție de bază de către angajat; în cazul în care activitatea se
desfășoară pentru mai mulți angajatori, angajatul este obligat să declare numai angajatorului ales că locul respectiv este lo cul unde
exercită funcția pe care o consideră de ba ză;
3. activitate independentă – orice activitate desfășurată de către o persoană fizică în scopul obținerii de venituri, care îndeplinește
cel puțin 4 dintre următoarele criterii:
3.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului ș i a modului de desfășurare a activității, precum și a programului
de lucru;
3.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți;
3.3. riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea;
3.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară;
3.5. activitatea se realizează de persoana fizică pr in utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în
funcție de specificul activității;
3.6. persoana fizică face parte dintr -un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei
desfăș urate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective;
3.7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe
persoane în condițiile legii;
4. autoritate fiscală centrală – Ministerul Finanțelor Publice, instituție cu rolul de a coordona aplicarea unitară a prevederilor
legislației fiscale;
5. autoritate fiscală competentă – Ministerul Finanțelor Publice și serviciile de specialitate ale autorităților administrației publice
locale, după caz, care au responsabilități fiscale;
6. centrul intereselor vitale – locul de care relațiile personale și economice ale persoanei fizice sunt mai apropiate. În analiza
relațiilor personale se va acorda atenție familiei soțului/soției, copilului/copiilor, persoanelor aflate în întreținerea per soan ei fizice și
care sosesc în România împreună cu aceasta, calitatea de membru într -o organizație caritabilă, religioasă, participarea la activități
culturale sau de altă natură. În analiza relațiilor economice se va acorda atenție dacă persoana este angajat al unui angajator
român, dacă este implicată într -o activitate de afaceri în România, dacă deține proprietăți imobiliare în România, conturi la bănci în
România, carduri de credit/debit la bănci în România;
7. contract de leasing financiar – orice co ntract de leasing care îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:
a) riscurile și beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorul ui la
momentul la care contractul de leasing produce efecte;
b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului către
utilizator la momentul expirării contractului;
21 c) utilizatorul are opțiunea de a cumpăra bunul la momen tul expirării contractului, iar valoarea reziduală exprimată în procente
este mai mică sau egală cu diferența dintre durata normală de funcționare maximă și durata contractului de leasing, raportată la
durata normală de funcționare maximă, exprimată în pro cente;
d) perioada de leasing depășește 80% din durata normală de funcționare maximă a bunului care face obiectul leasingului; în
înțelesul acestei definiții, perioada de leasing include orice perioadă pentru care contractul de leasing poate fi prelun git;
e) valoarea totală a ratelor de leasing, mai puțin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunu lui;
8. contract de leasing operațional – orice contract de leasing încheiat între locator și locatar, care trans feră locatarului riscurile și
beneficiile dreptului de proprietate, mai puțin riscul de valorificare a bunului la valoarea rez iduală ; riscul de valorificare a bunului la
valoarea reziduală există atunci când opțiunea de cumpărare nu este exercitată la înce putul contractului sau când contractul de
leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirării contractului;
9. comision – orice plată în bani sau în natură efectuată către un broker, un agent comisionar general sau către orice persoană
asimilată unui broker sau unui agent comisionar general, pentru serviciile de intermediere efectuate în legătură cu o operațiun e
economică;
10. contribuții sociale obligatorii – prelevare obligatorie realizată în baza legii, care are ca scop protecția p ersoanelor fizice
obligate a se asigura împotriva anumitor riscuri sociale, în schimbul cărora aceste persoane beneficiază de drepturile acoper ite de
respectiva prelevare;
11. dividend – o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană jur idică unui participant, drept consecință a deținerii
unor titluri de participare la acea persoană juridică, exceptând următoarele:
a) o distribuire de titluri de participare noi sau majorarea valorii nominale a titlurilor de participare existente, ca urmare a unei
operațiuni de majorare a capitalului social, potrivit legii;
b) o distribuire efectuată în legătură cu dobândirea/răscumpărarea titlurilor de participare proprii de către persoana juridică;
c) o distribuire în bani sau în natură, ef ectuată în legătură cu lichidarea unei persoane juridice;
d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii;
e) o distribuire de prime de emisiune, proporțional cu partea ce îi revine fiecăru i participant;
f) o distribuire de titluri de participare în legătură cu operațiuni de reorganizare.
Se consideră dividende din punct de vedere fiscal și se supun aceluiași regim fiscal ca veniturile din dividende:
(i) câștigurile obținute de persoanele fizice din deținerea de titluri de participare, definite de legislația în materie, la organisme de
plasament colectiv;
(ii) veniturile în bani și în natură distribuite de societățile agricole, cu personalitate juridică, constituite potri vit legislației în materie,
unui participant la societatea respectivă drept consecință a deținerii părților sociale;
22 12. dobânda – orice sumă ce trebuie plătită sau primită pentru utilizarea banilor, indiferent dacă trebuie să fie plătită sau primită în
cadrul unei datorii, în legătură cu un depozit sau în conformitate cu un contract de leasing financiar, vânzare cu plata î n rate sau
orice vânzare cu plata amânată;
13. dreptul de autor și drepturile conexe – constituie obiect al acestora operele originale de creație intelectuală în domeniul literar,
artistic sau științific, oricare ar fi modalitatea de creație, modul sa u forma de exprimare și independent de valoarea și destinația lor,
operele derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente, precum și drepturile conexe dreptulu i de
autor și drepturile sui -generis, potrivit legii;
14. entitate transparentă fiscal, cu/fără personalitate juridică – orice asociere, asociere în participațiune, asocieri în baza
contractelor de exploatări în participație, grup de interes economic, societate civilă sau altă entitate care nu este persoan ă
impoza bilă distinctă, fiecare asociat/participant fiind subiect de impunere în înțelesul impozitului pe profit sau pe venit, după c az;
15. franciza – sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane fizice sau juridice, independente di n punct
de vedere financiar, prin care o persoană, denumită francizor, acordă unei alte persoane, denumită beneficiar, dreptul de a
exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu;
16. impozitul pe profit amânat – impozit ul plătibil/recuperabil în perioadele viitoare în legătură cu diferențele temporare
impozabile/deductibile dintre valoarea contabilă a unui activ sau a unei datorii și valoarea fiscală a acestora;
17. know -how – orice informație cu privire la o experi ență industrială, comercială sau științifică care este necesară pentru
fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui proces existent și a cărei dezvăluire către alte persoane nu este permisă fă ră
autorizația persoanei care a furnizat această informație; în măsura în care provine din experiență, know -how-ul reprezintă ceea ce
un producător nu poate ști din simpla examinare a produsului și din simpla cunoaștere a progresului tehnicii;
18. locul conducerii efective – locul în care se iau deciziile econ omice strategice necesare pentru conducerea activității persoanei
juridice străine în ansamblul său și/sau locul unde își desfășoară activitatea directorul executiv și alți directori care asi gură
gestionarea și controlul activității acestei persoane juridi ce;
19. metoda creditului fiscal – o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu suma impozitului plătit în alt stat,
conform convențiilor de evitare a dublei impuneri;
20. metoda scutirii – scutirea de impozit a venitului sau profitului obținut în alt stat, luând în considerare acel venit sau profit pentru
determinarea cotei de impozit aplicabile pentru venitul/profitul total obținut, cota de impozit determinată aplicându -se numai asupra
venitului/profitului rămas după deducer ea venitului/profitului obținut în acel alt stat, conform convenției pentru evitarea dublei
impuneri aplicabile;
21. mijloc fix – orice imobilizare corporală, care este deținută pentru a fi utilizată în producția sau livrarea de bunuri ori în
prestare a de servicii, pentru a fi închiriată terților sau în scopuri administrative, dacă are o durată normală de utilizare mai mare de
un an și o valoare egală sau mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului;
23 22. nerezident – orice persoană j uridică străină, orice persoană fizică nerezidentă și orice alte entități străine, inclusiv organisme
de plasament colectiv în valori mobiliare fără personalitate juridică, care nu sunt înregistrate în România, potrivit legii;
23. operațiuni cu instru mente financiare – orice transfer, exercitare sau executare a unui instrument financiar, definit de legislația
în materie din statul în care a fost emis, indiferent de piața/locul de tranzacționare unde are loc operațiunea;
24. organizație nonprofit – orice asociație, fundație, casă de ajutor reciproc sau federație înființată în România, în conformitate cu
legislația în vigoare, dar numai dacă veniturile și activele asociației, casei de ajutor reciproc, fundației sau federației s unt utilizate
pentru o activitate de interes general, comunitar sau fără scop patrimonial;
25. participant – orice persoană care este proprietarul unui titlu de participare;
26. persoane afiliate – o persoană este afiliată dacă relația ei cu altă persoană este definită de cel puțin unul dintre următoarele
cazuri:
a) o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică dacă acestea sunt soț/soție sau rude până la gradul al III -lea inclusiv;
b) o persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică deține, în mod direct sau indirect, inclusiv deți nerile
persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot ale unei persoan e juridice
ori dacă controlează în mod efectiv persoana juridică;
c) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă cel puțin aceasta deține, în mod direct sau indirect, inclus iv
deținerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoa rea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă
persoană juridică ori dacă controlează în mod efectiv acea persoană juridică;
d) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă o persoană deține, în mod dir ect sau indirect, inclusiv deținerile
persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoa nă
juridică ori dacă controlează în mod efectiv acea persoană juridică.
Între persoane afiliate, prețul la care se transferă bunurile corporale sau necorporale ori se prestează servicii reprezintă preț de
transfer;
27. persoană fizică nerezidentă – orice persoană fizică ce nu îndeplinește condițiile prevăzute la pct. 28 , precum și orice persoană
fizică cetățean străin cu statut diplomatic sau consular în România, cetățean străin care este funcționar ori angajat al unui organism
internațional și interguvernamental înregistrat în România, cetățean stră in care este funcționar sau angajat al unui stat străin în
România și membrii familiilor acestora;
28. persoană fizică rezidentă – orice persoană fizică ce îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:
a) are domiciliul în România;
b) centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România;
c) este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui
interval de 12 luni consecutive, care se încheie în a nul calendaristic vizat;
d) este cetățean român care lucrează în străinătate, ca funcționar sau angajat al României într -un stat străin;
24 29. persoană juridică română – orice persoană juridică ce a fost înființată și funcționează în conformitate c u legislația României;
30. persoană juridică înființată potrivit legislației europene – orice persoană juridică constituită în condițiile și prin mecanismele
prevăzute de reglementările europene;
31. persoană juridică străină – orice persoană juridică ce nu este persoană juridică română și orice persoană juridică înființată
potrivit legislației europene care nu are sediul social în România;
32. preț de piață – suma care ar fi plătită de un client independent unui furnizor independent în același moment și în același loc,
pentru același bun sau serviciu ori pentru unul similar, în condiții de concurență loială;
33. principiul valorii de piață – atunci când condițiile stabilite sau impuse în rel ațiile comerciale sau financiare între două persoane
afiliate diferă de acelea care ar fi existat între persoane independente, orice profituri care în absența condițiilor respect ive ar fi fost
realizate de una dintre persoane, dar nu au fost realizate de a ceasta din cauza condițiilor respective, pot fi incluse în profiturile
acelei persoane și impozitate corespunzător;
34. profesii liberale – acele ocupații exercitate pe cont propriu de persoane fizice, potrivit actelor normative speciale care
reglemen tează organizarea și exercitarea profesiei respective;
35. proprietate imobiliară – orice teren, clădire sau altă construcție ridicată ori încorporată într -un teren;
36. redevență:
(1) Se consideră redevență plățile de orice natură primite p entru folosirea ori dreptul de folosință al oricăruia dintre următoarele:
a) drept de autor asupra unei lucrări literare, artistice sau științifice, inclusiv asupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio
sau de televiziune, precum și efectuarea de înregistrări audio, video;
b) dreptul de a efectua înregistrări audio, video, respectiv spectacole, emisiuni, evenimente sportive sau altele similare, și d reptul
de a le transmite sau retransmite către public, direct sau indirect, indiferent de mo dalitatea tehnică de transmitere – inclusiv prin
cablu, satelit, fibre optice sau tehnologii similare;
c) orice brevet, invenție, inovație, licență, marcă de comerț sau de fabrică, franciză, proiect, desen, model, plan, schiță, for mulă
secretă sau pro cedeu de fabricație ori software;
d) orice echipament industrial, comercial sau științific, container, cablu, conductă, satelit, fibră optică sau tehnologii simil are;
e) orice know -how;
f) numele sau imaginea oricărei persoane fizice sau alt e drepturi similare referitoare la o persoană fizică.
(2) Nu se consideră redevență în sensul legi i:
a) plățile pentru achiziționarea integrală a oricărei proprietăți sau a oricărui drept de proprietate asupra tuturor elementelor
menționate;
b) plățile pentru achizițiile de software destinate exclusiv operării respectivului software, inclusiv pentru instalarea,
implementarea, stocarea, personalizarea sau actualizarea acestuia;
25 c) plățile pentru achiziționarea integrală a unui drept de au tor asupra unui software sau a unui drept limitat de a -l copia exclusiv în
scopul folosirii acestuia de către utilizator sau în scopul vânzării acestuia în cadrul unui contract de distribuție;
d) plățile pentru obținerea drepturilor de distribuție a u nui produs sau serviciu, fără a da dreptul la reproducere;
e) plățile pentru accesul la sateliți prin închirierea de transpondere sau pentru utilizarea unor cabluri ori conducte pentru
transportul energiei, gazelor sau petrolului, în situația în care clientul nu se află în posesia transponderelor, cablurilor, conductelor,
fibrelor optice sau unor tehnologii similare;
f) plățile pentru utilizarea serviciilor de telecomunicații din acordurile de roaming, a frecvențelor radio, a comunicațiilor el ectronice
între operatori;
37. rezident – orice persoană juridică română, orice persoană juridică străină având locul de exercitare a conducerii efective în
România, orice persoană juridică cu sediul social în România, înființată potrivit legislației euro pene, și orice persoană fizică
rezidentă;
38. România – teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială și spațiul aerian de deasupra teritoriului și mării
teritoriale, asupra cărora România își exercită suveranitatea, precum și zona con tiguă, platoul continental și zona economică
exclusivă, asupra cărora România își exercită drepturile suverane și jurisdicția în conformitate cu legislația sa și potrivit normelor și
principiilor dreptului internațional;
39. stock option plan – un program inițiat în cadrul unei persoane juridice prin care se acordă angajaților, administratorilor și/sau
directorilor acesteia sau ai persoanelor juridice afiliate ei, prevăzute la pct. 26 lit. c) și d), dreptul de a achiziționa la un preț
preferențial sau de a primi cu titlu gratuit un număr determinat de titluri de participare, definite potrivit pct. 40 , emise de enti tatea
respectivă.
Pentru calificarea unui program ca fiind stock option plan, programul respectiv trebuie să cuprindă o perioadă minimă de un a n
între momentul acordării dreptului și momentul exercitării acestuia (achiziționării titlurilor de partici pare);
40. titlu de participare – orice acțiune sau altă parte socială într -o societate în nume colectiv, societate în comandită simplă,
societate pe acțiuni, societate în comandită pe acțiuni, societate cu răspundere limitată sau într -o altă persoană juridică ori la un
fond deschis de investiții;
41. titlu de valoare – orice titlu de participare și orice instrumente financiare calificate astfel prin legislația în materie din statul în
care au fost emise;
42. transfer – orice vânzare, cesiune sau înstrăinare a dreptului de proprietate, schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu
un alt drept de proprietate, precum și transferul masei patrimoniale fiduciare în cadrul operațiunii de fiducie potrivit Codul ui civil ;
43. transport internațional – orice activitate de transport pasageri sau bunuri efectuat de o întreprindere în trafic internațional,
precum și activitățile auxiliare, strâns legate de această operare și care nu constituie activități separate de sine stătătoare. Nu
reprezintă transport internațional cazurile în care transportul este operat exclusiv între locuri aflate pe teritoriul Români ei;
44. valoarea fiscală reprezintă:
26 a) valoarea de înregistrare în patrimoniu, potrivit reglementărilor contabile aplicabile – pentru active și pasive, altele decât cele
menționate la lit. b) -d);
b) valoarea de achiziție sau de aport, utilizată pentru calculul profitului impozabil – pentr u titlurile de participare. În valoarea fiscală
se includ și evaluările înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile. Valoarea de aport se determină în funcție de
modalitățile de constituire a capitalului social, categoria activelor aduse ca aport sau modalitatea de impozitare a aportului, potrivit
normelor metodologice;
c) costul de achiziție, de producție sau valoarea de piață a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca apor t, la data
intrării în patrimoniul contrib uabilului, utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz – pentru mijloace fixe amortizabile și
terenuri. În valoarea fiscală se includ și reevaluările contabile efectuate potrivit legii. În cazul în care se efectuează re evaluări ale
mijloacelor fixe amortizabile care determină o descreștere a valorii acestora sub costul de achiziție, de producție sau al valorii de
piață a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală rămasă neamortizată a
mijloac elor fixe amortizabile se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziție, de producție sau a valo rii de
piață a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz. În situația reevaluării terenurilor care determină o
descreștere a valorii acestora sub costul de achiziție sau sub valoarea de piață a celor dobândite cu titlu gratuit ori const ituite ca
aport, după caz, valoarea fiscală este costul de achiziție sau valoarea de piață a celor dobândite cu ti tlu gratuit ori constituite ca
aport, după caz;
d) valoarea deductibilă la calculul profitului impozabil – pentru provizioane și rezerve;
e) valoarea de achiziție sau de aport utilizată pentru calculul câștigului sau al pierderii, în înțelesul im pozitului pe venit – pentru
titlurile de valoare.
În cazul titlurilor de valoare primite sub forma avantajelor de către contribuabilii care obțin venituri din salarii și asimi late salariilor,
altele decât cele dobândite în cadrul sistemului stock opt ions plan, valoarea fiscală este valoarea de piață la momentul dobândirii
titlurilor de valoare;
45. valoarea fiscală pentru contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu standardele internaționale de raporta re
financiară reprezintă și:
a) pentru imobilizările necorporale, în valoarea fiscală se includ și reevaluările efectuate potrivit reglementărilor contabile. În cazul
în care se efectuează reevaluări ale imobilizărilor necorporale care determină o descreștere a valorii acesto ra sub valoarea rămasă
neamortizată stabilită în baza valorii de înregistrare în patrimoniu, valoarea fiscală rămasă neamortizată a imobilizărilor n ecorporale
se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza valorii de înregistrare în patrimoniu;
b) în cazul în care se trece de la modelul reevaluării la modelul bazat pe cost, în valoarea fiscală a activelor și pasivelor, c u
excepția mijloacelor fixe amortizabile și a terenurilor, nu se include actualizarea cu rata inflației;
c) în cazul în care se trece de la modelul reevaluării la modelul bazat pe cost, din valoarea fiscală a mijloacelor fixe amortizabile
și a terenurilor se scad reevaluările efectuate potrivit reglementărilor contabile și se include actualizarea cu rata inflați ei;
27 d) pentru proprietățile imobiliare clasificate ca investiții imobiliare, valoarea fiscală este reprezentată de costul de achiziț ie, de
producție sau de valoarea de piață a investițiilor imobiliare dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport la data in trării în
patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz. În valoarea fiscală se includ și evalu ările efectuate
potrivit reglementărilor contabile. În cazul în care se efectuează evaluări ale investițiilor imobiliare care determină o descreștere a
valorii acestora sub valoarea rămasă neamortizată stabilită în baza costului de achiziție/producție sau valorii de piață a in vestițiilor
imobiliare dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, valoarea fiscală rămasă neamortizată a investițiilor imobiliare se
recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziție/producție sau valorii de piață, după caz, a invest ițiilor
imobiliare;
e) pentru mijloacele fixe amortizabile clasificate ca active bi ologice, valoarea fiscală este reprezentată de costul de achiziție, de
producție sau de valoarea de piață în cazul celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport la data intrării în pat rimoniul
contribuabilului, după caz, utilizată pentru calcul ul amortizării fiscale. În valoarea fiscală se includ și evaluările efectuate potrivit
reglementărilor contabile. În cazul în care se efectuează evaluări ale activelor biologice care determină o descreștere a val orii
acestora sub valoarea rămasă neamortiza tă stabilită în baza costului de achiziție/producție sau valorii de piață în cazul celor
dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, valoarea fiscală rămasă neamortizată a activelor biologice se recalculea ză până la
nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziție/producție sau a valorii de piață, după caz;
46. reținere la sursă numită și reținere prin stopaj la sursă – metodă de colectare a impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii
prin care plătitorii de venituri au obligația, p otrivit legii, de a le calcula, reține, declara și plăti;
47. impozite și contribuții sociale obligatorii cu reținere la sursă sau reținute prin stopaj la sursă – acele impozite și contribuții
sociale reglementate în prezentul cod pentru care plătitor ii de venituri au obligația să aplice metoda privind reținerea la sursă sau
reținerea prin stopaj la sursă.
În înțelesul Codului fiscal , sediul permanent este un loc prin care se desfășoară integral sau parțial activitatea unui
nerezident, fie direct, fi e printr -un agent dependent. La definirea sediului permanent se au în vedere comentariile de la art. 5
"Sediul permanent" din modelul convenției de evitare a dublei impuneri al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economi că.
Un sediu permanent pre supune un loc de conducere, o sucursală, un birou, o fabrică, un magazin, un atelier, precum și o
mină, un puț de țiței sau de gaze, o carieră sau alte locuri de extracție a resurselor naturale, precum și locul în care cont inuă să se
desfășoare o activitat e cu activele și pasivele unei persoane juridice române care intră într -un proces de reorganizare.
Un sediu permanent presupune un șantier de construcții, un proiect de construcție, un ansamblu sau montaj ori activități de
supervizare legate de acestea, numai dacă șantierul, proiectul sau activitățile durează mai mult de 6 luni.
Prin excepție, un sediu permanent nu presupune următoarele:
a) folosirea unei instalații numai în scopul depozitării sau al expunerii produselor ori bunurilor ce aparțin ne rezidentului;
b) menținerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparțin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse;
28 c) menținerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparțin unui nerezident numai în scopul de a fi procesate de că tre o altă
persoană;
d) vânzarea de produse sau bunuri ce aparțin unui nerezident, care au fost expuse în cadrul unor expoziții sau târguri fără
caracter permanent ori ocazionale, dacă produsele ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o lună după î ncheierea târgului sau a
expoziției;
e) păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achiziționării de produse sau bunuri ori culegerii de informații pentru un
nerezident;
f) păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfășurăr ii de activități cu caracter pregătitor sau auxiliar de către un
nerezident;
g) păstrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinație a activităților prevăzute la lit. a) -f), cu condiția ca întreaga
activitate desfășurată în locul fix să fie de natură pregătitoare sau auxiliară.
Prin excepție, un nerezident este considerat a avea un sediu permanent în România, în ceea ce privește activitățile pe care
o persoană, alta decât un agent cu statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacă persoana acționează în
România în numele nerezidentului și dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:
a) persoana este autorizată și exercită în România autoritatea de a încheia contracte în numele nerezidentului, cu excepția
cazurilor în care activitățile respective su nt limitate la cele prevăzute la lit. a) -f);
b) persoana menține în România un stoc de produse sau bunuri din care livrează produse sau bunuri în numele nerezidentului.
Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România dacă doar desfășoară activitate în România prin
intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar având un statut independent, în cazul în car e
această activi tate este activitatea obișnuită a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Dacă activitățile unui astfel
de agent sunt desfășurate integral sau aproape integral în numele nerezidentului, iar în relațiile comerciale și financiare d intre
nerezident și agent există condiții diferite de acelea care ar exista între persoane independente, agentul nu se consideră ca fiind
agent cu statut independent.
De asemenea u n nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România numai dacă aces ta controlează sau
este controlat de un rezident ori de o persoană ce desfășoară o activitate în România prin intermediul unui sediu permanent s au
altfel.
2.4.Reguli de aplicare generală, moneda de plată, venituri impozabile
Impozitele, taxele și con tribuțiile sociale obligatorii se plătesc în moneda națională a României. Sumele exprimate într -o
monedă străină se convertesc în moneda națională a României, după cum urmează:
29 a) în cazul unei persoane care desfășoară o activitate într -un stat străi n și își ține contabilitatea acestei activități în moneda
statului străin, profitul impozabil sau venitul net din activități independente și impozitul plătit statului străin converte sc în moneda
națională a României prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada căreia îi este aferent profitul
impozabil sau venitul net;
b) în oricare alt caz, sumele se convertesc în moneda națională a României prin utilizarea cursului de schimb valutar la data la
care se primesc sau se plăte sc sumele respective ori la altă dată prevăzută expres în Codul fiscal .
Cursul de schimb valutar, folosit pentru a converti în moneda națională a României sumele exprimate în moneda străină,
este cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României v alabil pentru datele respective, exceptând cazurile prevăzute
expres în cod.
Veniturile impozabile cuprind venituril e în numerar și/sau în natură. În cazul venitului în natură, valoarea acestuia se
stabilește pe baza cantității și a prețului de piață pentru bunurile sau serviciile respective.
La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contribuții sociale obligatorii, autoritățile fisc ale pot să nu ia în
considerare o tranzacție care nu are un scop economic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei
tranzacții/activități pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției/activității.
Tranzacțiile transfron taliere sau o serie de tranzacții transfrontaliere care sunt calificate ca fiind artificiale de organele fiscale
competente nu vor face parte din domeniul de aplicare a convențiilor de evitare a dublei impuneri. Prin tranzacții transfro ntaliere
artificiale se înțeleg tranzacțiile transfrontaliere sau seriile de tranzacții transfrontaliere care nu au un conținut economic și care nu
pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obișnuite, scopul esențial al acestora fiind acela de a evit a
impozitarea ori de a obține avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate. Tranzacțiile transfrontaliere sau seriile de tranzacții
transfrontaliere sunt acele tranzacții efectuate între două sau mai multe persoane dintre care cel puțin una se află în afara
României.
Tranzacțiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii de piață. În cadrul unei tranzacții, al unui grup de
tranzacții între persoane afiliate, organele fiscale pot ajusta, în cazul în care principiul valorii de piață nu este respectat, sau pot
estima, în cazul în care contribuabilul nu pune la dispoziția organului fiscal competent datele necesare pentru a stabili dac ă
prețurile de transfer practicate în situația analizată respectă principiul valorii de piață, sum a venitului sau a cheltuielii aferente
rezultatului fiscal oricăreia dintre părțile afiliate pe baza nivelului tendinței centrale a pieței. Procedura de ajustare/es timare și
modalitatea de stabilire a nivelului tendinței centrale a pieței, precum și situaț iile în care autoritatea fiscală poate considera că un
contribuabil nu a furnizat datele necesare stabilirii respectării principiului pentru tranzacțiile analizate se stabilesc pot rivit Codului de
procedură fiscală . La stabil irea valorii de piață a tranzacțiilor desfășurate între persoane afiliate,în scopul stabilirii impozitelor
directe, se folosește metoda cea mai adecvată dintre următoarele:
a)metoda comparării prețurilor;
b) metoda cost plus;
30 c) metoda prețu lui de revânzare;
d) metoda marjei nete;
e) metoda împărțirii profitului;
f) orice altă metodă recunoscută în Liniile directoare privind prețurile de transfer emise de către Organizația pentru Cooperare
și Dezvoltare Economică pentru societă țile multinaționale și administrațiile fiscale, cu amendamentele/modificăril e și completările
ulterioare. În aplicare se utilizează prevederile din Liniile directoare privind prețurile de transfer emise de către Organizația pentru
Cooperare și Dezvoltare E conomică pentru societățile multinaționale și administrațiile fiscale, cu amendamentele/modificările și
completările ulterioare.
Venituri le obținute din România de nerezidenți sunt considerate ca fiind obținute din România, indiferent dacă sunt primit e
în România sau în străinătate, astfel :
a) venituri atribuibile unui sediu permanent în România;
b) venituri din activitățile dependente desfășurate în România;
c) dividende de la un rezident;
d) dobânzi de la un rezident;
e) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent;
f) redevențe de la un rezident;
g) redevențe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevența este o cheltuială a sediului
permanent;
h) veniturile unei persoane juridice străine obținute din transferul proprietăților imobiliare situate în România sau al oricăro r
drepturi legate de aceste proprietăți, inclusiv închirierea sau cedarea folosinței bu nurilor proprietății imobiliare situate în România,
veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România, precum și veniturile din vânzarea -cesionarea titlurilor de
participare deținute la o persoană juridică română;
i) veniturile unei pe rsoane fizice nerezidente obținute din închirierea sau din altă formă de cedare a dreptului de folosință a unei
proprietăți imobiliare situate în România, din transferul proprietăților imobiliare situate în România, din transferul titlur ilor de
participare , deținute la o persoană juridică română, și din transferul titlurilor de valoare emise de rezidenți români;
j) veniturile din pensii definite potrivit legii ;
k) veniturile din servicii prestate în România, exclusiv transportul internațional și p restările de servicii accesorii acestui transport;
l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obținute de la
un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui s ediu permanent în România;
m) venituri reprezentând remunerații primite de nerezidenții ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliulu i
de administrație al unei persoane juridice române;
n) comisioane de la un rezident;
31 o) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediului
permanent;
p) venituri din activități sportive și de divertisment desfășurate în România, indiferent dacă veniturile sunt primite de către
persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de către alte persoane;
q) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;
r) venituri obținute la jocurile de noroc practicate în România;
s) venituri rea lizate din lichidarea unei persoane juridice române;
32 CAPITOLUL III
IMPOZITUL PE PROFIT
3.1. Sfera de cuprindere a impozitului pe profit
3.2. Calculul rezultatului fiscal
3.3. Provizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve
3.4. Amortizarea fiscală
3.5. Contracte de leasing și contracte de fiducie. Pierderi fiscale
3.6. Regimul fiscal aplicabil fuziunilor, divizărilor, transferurilor de active și achizițiilor de titluri de participare
3.7. Aspecte fiscale internaționale
3.8. Plata impozitului și depunerea declarațiilor fiscale
3.9. Impozitul pe dividende și impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
3.1. Sfera de cuprindere a impozitului pe profit
În practica fiscală internațională impunerea profitului realizat de persoanele juridice este determinat ă, în principal de
organizarea acestora ca societati de persoane sau ca societati de capital.
In cazul societatilor de persoane, impunerea veniturilor acestora se face frecvent ca in cazul impunerii veniturilor
persoanelor fizice, deoarece este greu de realizat o demarcatie precisă intre averea fie careia din persoanele asociate ș i patrimoniul
socie tatii respective.
In cazul societatilor de capital se poate efectua o demarcatie precisa intre averea personala a actionarilor si patrimoniul
societatii, iar acționarii ră spund p entru actele si faptele societații numai in limitele pă rtii de capital pe car e o de țin.
Deoarece profitul ob ținut de o societate de capital se repartizeaz ă atât ac ționaril or (sub forma de dividende) cât ș i la
dispozi ția societaț ii (pentru constituirea unor fonduri), putem vorbi de:
a) profitul societatii inainte de repartizare;
b) profitul repartizat actionarilor sub forma de dividende;
c) profitul r amas la dispozitia societatii.
Aceasta repartizare a profitului permite luarea in co nsiderare a mai multor modalitaț i de impunere a veni turilor realizate de
societaț ile de capital, și anume:
a) o prima modalitate consta in impunerea initiala a profitului total obtinut si apoi, separat, profitul repartizat actio narilor sub
forma de dividende ;
33 b) o a doua modalitate consta in aceea ca se impun numai dividendele, in timp ce partea de profit lasata la dispozitia societatii
de capital este scutit ă de impozit;
c) a treia modalitat e presupune numai impunerea parț ii din profit care ramâne la dispoziția societă tii de capi tal, dividendele
repartizate acț ionarilor nefiind impozitate;
d) a patra modalitate presupu ne impunerea separata mai intâi a dividendelor repartizate actionarilor si apoi a par ții din profit
ramase la dispozi ția societaț ii de capital.
Pentru stabilirea venitului impozabil din venitul brut se scad cheltuielile de productie , dobânzile platite și prelevarile la
fondul de rezerva si la alte fonduri speciale permise de lege etc.
In ceea ce priveste impozitarea propriu -zisă a profitului net ob ținut de societa țile de capital, practica fiscală internatională
permite evidentierea urmatoarelor situatii:
a) diferentierea cotelor de impunere in functie de proprietarul capitalului social (intreprinderi de stat de interes national sa u
local, societati private, societati cu capital strain);
b) diferentierea cotelor de impunere in functie denatura activitatilor din care se obtine profitul (aceasta situatie se intâlneste in
Franta, Germania, Ucraina, Bulgaria , etc. );
c) stabilirea nivelului cotelor de impunere in functie de cifra de afaceri a societatilor comerciale (in Mar ea Britanie);
d) utilizarea unor cote de impozit diferite, dupa cum impozitul este un venit al bugetului de stat (federal) sau al bugetelor lo cale
(aceasta situatie se intâlneste in Rusia, Norvegia, Portugalia, Finlanda etc.);
e) utilizarea unei singure cote d e impunere (de exemplu in Polonia si Ungaria – 40%, Australia si Belgia – 39%, Danemarca –
38%, Italia – 36%, Spania si Olanda – 35%, România – 16 % etc.).
În România, dupa decembrie 1989, sistemul de impozitare a pers oanelor juridice care realizează profit a cunoscut o evolu ție
continu ă, in strânsă legatură cu schimbă rile intervenite in derularea reformei economice si sociale.
Astfel , în prezent, potrivit Codului fiscal, sunt obligate la plata impozitului pe profit, următoarele persoane, denumite în
continuare contribuabili:
a) persoanele juridice române;
b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente în
România;
c) persoanele juridice străine care au locul de exer citare a conducerii efective în România;
d) persoanele juridice străine care realizează venituri din România ;
e) persoanele juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene.
Nu intră sub incidența impozitului pe profit următoarele persoane juridice române:
a) Trezoreria Statului;
b) instituția publică, înființată potrivit legii, cu excepția activităților economice desfășurate de aceasta;
34 c) Academia Română, precum și fundațiile înfiin țate de Academia Română în calitate de fondator unic, cu excepția activităților
economice desfășurate de acestea;
d) Banca Națională a României;
e) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
f) Fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii;
g) Fondul de garantare a pensiilor private, înființat potrivit legii;
g1) Fondul de garantare a asiguraților, constituit potrivit legii;
h) persoana juridică română care plătește impozi t pe v eniturile microîntreprinderilor ;
i) fundația constituită ca urmare a unui legat;
j) entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică.
k) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari recunoscute ca asociații de proprietar i, cu
excepția celor care obțin venituri din exploatarea proprietății comune, potrivit legii.
Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:
a) în cazul persoanelor juridice române, al persoanelor juridice străine având locul de exercitare a conducerii efective în
România, precum și al persoanelor juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene, asupra profitului
impozabil obținut din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate;
b) în cazul persoanelor juridice st răine care desfășoară activități prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii
permanente în România, asupra pr ofitului impozabil atribuibil sediului permanent, respectiv asupra profitului impozabil la nivelul
sediului permanent desemnat să îndeplinească obligațiile fiscale;
c) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din România , asupra profitul ui impozabil aferent acestora.
În cazul unor persoane juridice române, la calculul rezultatului fiscal sunt considerate venituri neimpozabile următoarele
tipuri de venituri:
a) pentru cultele religioase, veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult,
potrivit legii, veniturile obținute din chirii, veniturile obținute din cedarea/înstrăinarea activelor corporale, alte venitu ri obținute din
activități economice, veniturile din despăgubi ri, în formă bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile
privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent și/sau în anii următori,
pentru întreținerea și funcțio narea unităților de cult, pentru lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult
și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii social e, acreditate
în cond ițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități no nprofit ale cultelor religioase ;
b) pentru unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ superior, particulare, acreditate, precum și cele
autorizate, veniturile obținute și utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit reglementărilor legale din domeni ul educației
naționale;
35 c) pentru asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari recunoscute ca asociații de pro prietari,
veniturile obținute și utilizate, în anul curent sau în anii următori, pentru îmbunătățirea u tilităților și a eficienței clădirii, pentru
întreținerea și repararea proprietății comune, potrivit legii;
d) pentru Societatea Națională de Cruce Roșie din România, veniturile obținute și utilizate, în anul curent sau în anii următori ,
potrivit Legi i Societății Naționale de Cruce Roșie din România .
În cazul organizațiilor nonprofit, organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale, pentru calculul rezultatului fiscal su nt
neimpozabile și alte venituri realizate, până la nivelul echivalentului în le i a 15.000 euro, într -un an fiscal, dar nu mai mult de 10%
din veniturile totale neimpozabile prevăzute de lege. Aceste organizații datorează impozit pe profit pentru partea din profitul
impozabil care corespunde veniturilor, altele decât cele co nsiderate venituri neimpozabile , etc.
Anul fi scal este anul calendaristic. Când un contribuabil se înființează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal,
perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a exist at.
Cota de impozit pe profitcare se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.
Contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor,
inclusiv persoanele juridice care realize ază aceste venituri în baza unui contract de asociere, și în cazul cărora impozitul pe profit
datorat pentru activitățile prevăzute este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt obligați la plata impozitului în cotă de
5% aplicat acestor venituri î nregistrate.
3.2. Calculul rezultatului fiscal
Rezultatul fiscal se calculează ca diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor
contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile și deducerile fiscale și la care se adaugă cheltuielile
nedeductibile . La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul și elemente similare veniturilor și cheltuielilor, precum și pierderile
fiscale care se recuperează. Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezu ltatul fiscal negativ este pierdere fiscală.
Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal.
În cazul contribuabililor care desfășoară activități de servicii internaționale, în baza convențiilor la care România este parte,
veniturile și cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, potrivit unor
norme speciale stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenții.
Tranzacțiile între pe rsoane afiliate se realizează conform principiului valorii de piață . La stabilirea rezultatului fiscal al
persoanelor afiliate se au în vedere reglementările privind prețurile de transfer , prevăzute de Codul de procedură fisc ală.
În scopul determinării rezultatului fiscal, contribuabilii sunt obligați să evidențieze în registrul de evidență fiscală veni turile
impozabile înregistrate într -un an fiscal, precum și cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice, în același an
fiscal .
36 La calculul rezultatului fiscal, pentru activitățile de cercetare -dezvoltare, definite potrivit legii, se acordă următoarele
stimulente fiscale :
a) deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activități;
deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperea ză;
b) aplicarea metodei de amortizare accelerată și în cazul aparaturii și echipamentelor destinate activităților de cercetare –
dezvoltare.
Stimulentele fiscale se acordă, cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat, pentru activitățile de cerceta re-
dezvoltare desfășurate în scopul obținerii de rezultate ale cercetării, valorificabile de către contribuabil, activități efec tuate atât pe
teritoriul național, cât și în statele membre ale Uniunii Europene sau în statele care aparțin Spațiului Economic European.
Activitățile de cercetare -dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea rezultatului fiscal
trebuie să fie din categoriile activităților de cercetare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică, relevante pentru a ctivitatea
desfășurată de către contribuabili.
Stimulentele fiscale se acordă separat pentru activitățile de cercetare -dezvoltare din fiecare proiect desfășurat.
Contribuabilii care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare -dezvoltare, precu m și activități conexe
acesteia sunt scutiți de impozit pe profit în primii 10 ani de activitate . Această facilitate fiscală va fi pusă în aplicare în
condițiile respectării reglementărilor în domeniul ajutorului de stat.
La calculul rezultatului fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile :
a) dividendele primite de la o persoană juridică română;
b) dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit,
situată într -un stat terț, cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română
care primește dividendele deține la persoana juridică străină din statul terț, la data înregistrării acestora potrivit reglem entărilor
contabile aplicabile, pe o perioadă neîntreruptă de un an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie
dividende;
c) valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii nominale a titlurilor de parti cipare existente,
înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deț in titluri de
participare. Acestea sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei
juridice la care se dețin titlurile de participare ;
d) veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu s -a acordat deducere, veniturile din
reducerea sau anularea pro vizioanelor pentru care nu s -a acordat deducere, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi
și/sau penalități pentru care nu s -a acordat deducere, precum și veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a
participării în natură la capitalul altor persoane juridice sau ca urmare a majorării capitalului social la persoana juridică la care se
dețin titlurile de participare;
37 e) veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către contribuabilii care apli că reglementările contabile
conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară;
f) veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare/activelor biologice, ca urmare a evaluării ulter ioare
utilizând modelul bazat p e valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele
internaționale de raportare financiară. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv l a
momentul scăderii din gesti une a acestor investiții imobiliare/active biologice, după caz;
g) veniturile reprezentând creșteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe, terenurilor, imobilizărilor necorpora le,
după caz, care compensează cheltuielile cu descreșteril e anterioare aferente aceleiași imobilizări;
h) veniturile prevăzute expres în acorduri și memorandumuri ca fiind neimpozabile aprobate prin acte normative;
i) veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deț inute la o persoană juridică română sau la o
persoană juridică străină situată într -un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data
evaluării/reevaluării/vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deține pe o p erioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul
social al persoanei juridice la care are titlurile de participare. Nu intră sub incidența acestor prevederi veniturile din
vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română de o persoană juridică rezidentă într -un stat cu
care România nu are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri;
j) veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice străine situate într -un stat cu c are
România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data începerii operațiunii de lichidare, potrivit leg ii,
contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supuse ope rațiunii
de lichidare;
k) sumele colectate, potrivit legii, pentru îndeplinirea responsabilităților de finanțare a gestionării deșeurilor;
l) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titulari in ițiali aflați în evidența Comisiei
Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora;
m) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
n) veniturile înregistrate printr -un sediu perman ent dintr -un stat străin, în condițiile în care se aplică prevederile convenției de
evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul străin respectiv, iar convenția respectivă prevede ca metodă de e vitare a
dublei impuneri metoda scutirii;
o) sumele primite ca urmare a restituirii cotei -părți din aporturile acționarilor/asociaților, cu ocazia reducerii capitalului social,
potrivit legii.
La calculul rezultatului fiscal sunt de asemenea, neimpozabile :
a) dividendele distribuite unei persoane juridice române, societate -mamă, de o filială a sa situată într -un stat membru, inclusiv
cele distribuite sediului său permanent situat într -un alt stat membru decât cel al filialei, dacă persoana juridică română într unește
cumulativ următoarele condiții:
38 1. are una dintre următoarele forme de organizare: societate în nume colectiv, societate în comandită simplă, societate pe acțiu ni,
societate în comandită pe acțiuni, societate cu răspundere limitată;
2. plătește impozit pe profit, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări;
3. deține minimum 10% din capitalul social al filialei situate într -un alt stat membru, care distribuie dividendele;
4. la data înregistrării venitului din dividende deține participația minimă prevăzută la pct. 3, pe o perioadă neîntreruptă de c el puțin
un an;
b) dividendele distribuite unor persoane juridice străine din state membre, societăți -mamă, de filialele aces tora situate în alte
state membre, prin intermediul sediilor permanente din România, dacă persoana juridică străină întrunește, cumulativ, următoa rele
condiții:
1. are una dintre formele de organizare prevăzute de lege ;
2. în conformitate cu legi slația fiscală a statului membru este considerată a fi rezident al statului membru respectiv și, în temeiul
unei convenții privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat terț, nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniu nii
Europene;
3. plătește, în conformitate cu legislația fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări, unul dintre
impozitele prevăzute de lege sau un impozit similar impozitului pe profit;
4. deține minimum 10% din capitalul social al fili alei situate într -un alt stat membru, care distribuie dividendele;
5. la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din România, persoana juridică străină deține partici pația
minimă prevăzută la pct. 4, pe o perioadă neîntrer uptă de cel puțin un an.
În situația în care, la data înregistrării venitului din dividende, condiția legată de perioada minimă de deținere de un an n u
este îndeplinită, venitul este supus impunerii. Ulterior, în anul fiscal în care condiția este îndepli nită, venitul respectiv este
considerat neimpozabil, cu recalcularea impozitului din anul fiscal în care acesta a fost impus. În acest sens, contribuabilu l trebuie
să depună o declarație rectificativă privind impozitul pe profit, în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală .
Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate în scopul desfășurării
activității economice, inclusiv cele reglementate prin acte normativ e în vigoare, precum și taxele de înscriere, cotizațiile și
contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile patronale și organizațiile sindicale.
Cheltuielile cu salariile și cele asimilate salariilor sunt cheltuieli deductibi le pentru determinarea rezultatului fiscal, cu
excepția celor de natura cheltuielilor cu deductibilitate limitată sau nedeductibile.
De asemenea o serie de cheltuieli au deductibilitate limitată :
a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu impo zitul pe
profit și cheltuielile de protocol. În cadrul cheltuielilor de protocol se includ și cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată
colectată, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei;
39 b) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, pot rivit
Codului muncii ;
c) cheltuielile reprezentând tichetele de masă și vouchere de vacanță acordate de angajatori, potrivit legii;
d) scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii;
e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea
unui serviciu;
f) amortizarea, prevăzută de lege , etc. ;
Nu sunt cheltuieli deductibile :
a) cheltuielile proprii ale c ontribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferențe din anii precedenți sau
din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile și cheltuielile cu im pozitele
nereținute la sursă în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România, precum și
cheltuielile cu impozitul pe profit amânat înregistrat în conformitate cu reglementările contabile aplicabile;
b) dobânzile/majorările de î ntârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către autoritățile române/străine, potrivit
prevederilor legale, cu excepția celor aferente contractelor încheiate cu aceste autorități;
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate,
neimputabile, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit legii, etc.
3.3. Deduceri de p rovizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve
Pentru determinarea rezultatului fiscal, contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor și provizioanelor/ajustărilor pentru
depreciere, astfel:
a) rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil, la care se adaugă cheltuielile cu
impozitul pe profit, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris și vărsat sau din patrimoniu, dup ă caz;
b) provizioanele pentru garanții de bună execuție acordate clienților. Provizioanele pentru garanții de bună execuție acordate
clienților se deduc trimestrial/anual numai pentru bunurile livrate, lucrările executate și serviciile prestate în cur sul trimestrului/anului
respectiv pentru care se acordă garanție în perioadele următoare, la nivelul cotelor prevăzute în convențiile încheiate sau l a nivelul
procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate;
c) ajustările pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui procent de 30%
din valoarea acestora, etc.
Reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusă, inclusi v rezerva legală, se include în
rezultatul fiscal, ca venituri impozabile sau elemente similare veniturilor, indiferent dacă reducerea sau anularea este dato rată
modificării destinației provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei către participanți sub orice formă, lichidării,
40 divizării sub orice formă, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv. Aceste prevederi nu se aplică dacă un alt contribuabil preia
un provizion sau o rezervă în legătură cu o divizare sau fuziune, su b orice formă, reglementările aplicându -se în continuare acelui
provizion sau rezervă.
Prin excepție, rezervele din reevaluarea imobilizărilor necorporale, efectuată de către contribuabilii care aplică reglementă rile
contabile conforme cu Standardele int ernaționale de raportare financiară, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin
intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor cu cedarea imobilizărilor necorporale, se impozitează concomitent cu ded ucerea
amortizării fiscale, respectiv l a momentul scăderii din gestiune a acestor imobilizări necorporale, după caz.
De asemenea , în cazul în care nivelul capitalului social subscris și vărsat sau al patrimoniului a fost diminuat, partea din
rezerva legală corespunzătoare diminuării, care a fost anterior dedusă, reprezintă elemente similare veniturilor. Prevederile nu se
aplică în situația în care, ca urmare a efectuării unor operațiuni de reorganizare, prevăzute de lege, rezerva legală a perso anei
juridice beneficiare depășește a cincea part e din capitalul social sau din patrimoniul social, după caz, sau în situația în care rezerva
constituită de persoanele juridice care furnizează utilități societăților care se restructurează, se reorganizează sau se pri vatizează
este folosită pentru acoperi rea pierderilor de valoare a pachetului de acțiuni obținut în urma procedurii de convers ie a creanțelor .
3.4. Amortizarea fiscală
Cheltuielile aferente achiziționării, producerii, construirii mijloacelor fixe amortizabile, precum și investițiile efect uate la
acestea se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării potrivit legii. Mijlocul fix amortizabil este orice
imobilizare corporală care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) este deținut și utilizat în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terților sau în scopuri
administrative;
b) are o valoare fiscală egală sau mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul
contribuabilu lui;
c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
Nu reprezintă active amortizabile :
a) terenurile, inclusiv cele împădurite;
b) tablourile și operele de artă;
c) fondul comercial;
d) lacurile, bălțile și iazurile care nu sunt rezultatul unei investiții;
e) bunurile din domeniul public finanțate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu își pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor;
41 g) casele de odihnă proprii, locuințele de prot ocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră, altele decât cele utilizate pentru
desfășurarea activității economice;
h) imobilizările necorporale cu durată de viață utilă nedeterminată, încadrate astfel potrivit reglementărilor contabile aplicab ile.
Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli:
a) în cazul construcțiilor, se aplică metoda de amortizare liniară ;
b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al mașinilor, uneltelor și instalațiilor de lucru, precum și pentru computere și
echipamente periferice ale acestora, contribuabilul po ate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;
c) în cazul oricărui altui mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă.
În cazul metodei de amortizare liniară, amortizar ea se stabilește prin aplicarea cotei de amortizare liniară la valoarea fiscală
de la data intrării în patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix amortizabil.
În cazul metodei de amortizare degresivă , amortizarea se calculează prin multiplicarea cotel or de amortizare liniară cu
unul dintre coeficienții următori:
a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 și 5 ani;
b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 6 și 10 a ni;
c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
În cazul metodei de amortizare accelerată , amortizarea se calculează după cum urmează:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate dep ăși 50% din valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniul
contribuabilului a mijlocului fix;
b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la
durata normală de utili zare rămasă a acestuia.
Cheltuielile aferente achiziționării de brevete, drepturi de autor, licențe, mărci de comerț sau fabrică, drepturi de explora re a
resurselor naturale și alte imobilizări necorporale recunoscute din punct de vedere contabil, cu exc epția cheltuielilor de constituire,
a fondului comercial, a imobilizărilor necorporale cu durată de viață utilă nedeterminată, încadrate astfel potrivit reglemen tărilor
contabile aplicabile, precum și cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere con tabil reprezintă imobilizări necorporale se
recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz.
Cheltuielile aferente achiziționării sau producerii programelor informatice se recuper ează prin intermediul deducerilor de
amortizare liniară sau degresivă pe o perioadă de 3 ani. Pentru brevetele de invenție se poate utiliza și metoda de amortizar e
degresivă sau accelerată. Cheltuielile aferente achiziționării contractelor de clienți, recu noscute ca imobilizări necorporale potrivit
reglementărilor contabile aplicabile, se amortizează pe durata acestor contracte.
Cheltuielile ulterioare recunoscute în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale, potrivit reglementărilor contabile
aplicabile, se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada din contract/durata de utilizare rămas ă. În
cazul în care cheltuielile ulterioare sunt recunoscute în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale după expirarea du ratei de
42 utilizare, amortizarea fiscală se determină pe baza duratei normale de utilizare stabilite de către o comisie tehnică internă sau un
expert tehnic independent.
În cazul în care cheltuielile de constituire sunt înregistrate ca imobilizări necorpo rale, potrivit reglementărilor contabile
aplicabile, acestea se recuperează prin intermediul cheltuielilor cu amortizarea pe o perioadă de maximum 5 ani.
Amortizarea fiscală se calculează după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcțiune, prin aplicarea regimului de amortizare
legal ;
b) pentru cheltuielile cu investițiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normală de utilizare,
pe durata normală de utilizare rămasă sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, după caz;
c) mijloacele de transport pot fi amortizate și în funcție de numărul de kilometri sau numărul de ore de funcționare prevăzut în
cărțile tehn ice, etc .
3.5. Contracte de leasing și contracte de fiducie. Pierderi fiscale
În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce, în cazul leasin gului
operațional, locatorul are această calitate.
Amortizarea bu nului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul leasingului financiar, și de
către locator, în cazul leasingului operațional, cheltuielile fiind deductibile, potrivit legii.
În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operațional locatarul deduce chiria (rata de
leasing) .
În cazul contractelor de fiducie, încheiate conform dispozițiilor Codului civil , în care constituitorul are și calitatea de
beneficiar, se aplică următoarele reguli:
a) transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor către fiduciar nu este transfer impozabil în înțelesul prezentului titlu;
b) fiduciarul va conduce o evidență contabilă separată pentru masa patrimonială fiduciară și va transmite trimestrial către
constituitor, pe bază de decont, veniturile și cheltuielile rezultate din administrarea patrimoniului conform contractului;
c) valoarea fiscală a activelo r cuprinse în masa patrimonială fiduciară, preluată de fiduciar, este egală cu valoarea fiscală pe care
acestea au avut -o la constituitor;
d) amortizarea fiscală pentru orice activ amortizabil prevăzut în masa patrimonială fiduciară se determină în co ntinuare în
conformitate cu regulile prevăzute de lege , care s -ar fi aplicat la persoana care a transferat activul, dacă transferul nu ar fi avut loc.
În cazul contractelor de fiducie, încheiate conform dispozițiilor Codulu i civil , în care calitatea de beneficiar o are fiduciarul
sau o terță persoană, cheltuielile înregistrate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor către fiduciar sunt
considerate cheltuieli nedeductibile.
43 Pierderea anuală, stabilită prin declarația de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obținute în următorii
7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impo zitului pe
profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.
Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care își încetează existența ca efect al unei operațiuni de fuziune sau divi zare
totală se recuperează de către contribuabilii nou -înființați ori de către cei care preiau patrimoniul societății absorbite sau divizate,
după caz, proporțional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare. Pi erderea
fiscală înregistrată de contribuabilii care nu își încetează existența ca efect al unei operațiuni de desprindere a unei părți din
patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se recuperează de acești contribuabili și de cei care preiau parțial patrimoniul societății
cedente, după caz, proporțional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu
cele menținute de persoana juridică cedentă.
În cazul persoanelor juridice străine, prevederile se aplică luându -se în considerare numai veniturile și cheltuielile atribuibile
sediului permanent, respectiv veniturile și cheltuielile atribuibile fiecărui sediu permanent cumulate la nivelul sediului pe rmanent
desemnat în România.
Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntrepr inderilor și care anterior au realizat pierdere fiscală
intră sub incidența acestor prevederi de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat. Această pierdere se
recuperează pe perioada cuprinsă între anul înregistrării pierderii fisc ale și limita celor 7 ani.
În cazul contribuabililor care se dizolvă cu lichidare, perioada cuprinsă între prima zi a anului următor celui în care a înc eput
operațiunea de lichidare și data închiderii procedurii de lichidare se consideră un an în ceea ce priveșt e recuperarea pierderii
fiscale .
3.6. Regimul fiscal aplicabil fuziunilor, divizărilor, transferurilor de active și achizițiilor de titluri de participare
Se aplică următoarelor operațiuni de fuziune, divizare totală, divizare parțială, transferurilor de active și operațiunilor de
achiziție de titluri de participare, efectuate între persoane juridice române potrivit legii, și anume:
a) fuziune – operațiu nea prin care:
1. una sau mai multe societăți, în momentul și ca efect al dizolvării fără lichidare, își transferă totalitatea activelor și pas ivelor
către o altă societate existentă, în schimbul emiterii către participanții lor a titlurilor de partic ipare reprezentând capitalul celeilalte
societăți și, dacă este cazul, al plății în numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, în absența valorii nominale, a v alorii
nominale contabile echivalente a titlurilor respective;
2. două sau mai multe s ocietăți, în momentul și ca efect al dizolvării fără lichidare, își transferă totalitatea activelor și pasivelor
unei alte societăți care se înființează, în schimbul emiterii către participanții lor a unor titluri de participare reprezent ând capitalul
44 noii societăți și, dacă este cazul, a plății în numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, în absența valorii nominale, a
valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;
3. o societate, în momentul dizolvării fără lichidare, își tran sferă totalitatea activelor și pasivelor către societatea care deține toate
titlurile de participare ce reprezintă capitalul său;
b) divizare totală – operațiunea prin care o societate, în momentul și ca efect al dizolvării fără lichidare, își transfe ră totalitatea
activelor și pasivelor către două sau mai multe societăți existente ori nou -înființate, în schimbul emiterii către participanții săi de
titluri de participare reprezentând capitalul societăților beneficiare și, dacă este cazul, a sumei în nu merar de maximum 10% din
valoarea nominală sau, în absența valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;
c) divizare parțială – operațiunea prin care o societate transferă, fără a fi dizolvată, una sau mai multe ramuri de ac tivitate, către
una sau mai multe societăți existente ori nou -înființate, lăsând cel puțin o ramură de activitate în societatea cedentă, în schimbul
emiterii către participanții săi de titluri de participare reprezentând capitalul societăților beneficiare și, dacă este cazul, a sumei în
numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, în absența valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a
titlurilor;
d) transfer de active – operațiunea prin care o societate transferă, fără a fi dizolv ată, totalitatea sau una ori mai multe ramuri ale
activității sale către altă societate, în schimbul transferării titlurilor de participare reprezentând capitalul societății b eneficiare;
e) achiziție de titluri de participare – operațiunea prin care o societate dobândește o participație în capitalul altei societăți în așa fel
încât dobândește majoritatea drepturilor de vot sau majoritatea titlurilor de participare în societatea respectivă sau, dețin ând
această majoritate, achiziționează încă o particip ație, în schimbul emiterii către participanții acesteia din urmă, în schimbul titlurilor
lor, a titlurilor reprezentând capitalul societății inițiale și, dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoa rea
nominală sau, în absența valorii nomin ale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor emise ca valoare de schimb.
Termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) societate cedentă – persoana juridică ce transferă activele și pasivele ori care transferă total itatea sau una/mai multe ramuri de
activitate;
b) societate beneficiară – persoana juridică ce primește activele și pasivele sau totalitatea ori una/mai multe ramuri de activitate
ale societății cedente;
c) societate achiziționată – persoana juridică în care altă persoană jur idică dobândește o participație ;
d) societate achizitoare – persoana juridică ce dobândește o participație în capita lul unei alte persoane juridice ;
e) active și pasive transfe rate – activele și pasivele societății cedente care, în urma fuziunii, divizării totale sau divizării parțiale,
sunt transferate societății beneficiare și care contribuie la generarea profiturilor sau pierderilor luate în calcul la stabi lirea bazei de
impo zitare a societății beneficiare;
f) valoare fiscală a unui activ/pasiv/titlu de participare – valoarea determinată potrivit legii ;
45 g) ramură de activitate – totalitatea activelor și pasivelor unei diviziuni dintr -o societate care, din punct de ve dere organizatoric,
constituie o activitate independentă, adică o entitate capabilă să funcționeze prin propriile mijloace.
Transferul activelor și pasivelor, efectuat în cadrul operațiunilor de reorganizare, este tratat, ca transfer neimpozabil, p entru
diferența dintre prețul de piață al activelor/pasivelor transferate și valoarea lor fiscală.
Emiterea de către societatea beneficiară/achizitoare de titluri de participare în legătură cu fuziunea, divizarea totală,
divizarea parțială sau achiziția de ti tluri de participare, unui participant al societății cedente/achiziționate, în schimbul unor titluri
deținute la o societate cedentă/achiziționată, nu reprezintă transfer impozabil în înțelesul legii.
În situația în care o societate beneficiară deține o participație la capitalul societății cedente, veniturile acesteia, provenite din
anularea participației sale, nu se impozitează dacă participația societății beneficiare la capitalul societății cedente este mai mare de
10%.
În cazul operațiunilor de reor ganizare se aplică următoarele reguli:
a) valoarea fiscală a unui activ sau pasiv, transferate societății beneficiare, este egală cu valoarea fiscală pe care activul/p asivul a
avut-o la societatea cedentă;
b) în cazul divizării totale și divizări i parțiale, valoarea fiscală a titlurilor de participare deținute de un participant al societății
cedente înainte de divizare se alocă titlurilor de participare emise de societatea beneficiară, proporțional cu raportul dint re valoarea
de înregistrare sau p rețul de piață a titlurilor de participare emise de societatea beneficiară și valoarea de înregistrare sau prețul de
piață a titlurilor de participare deținute la societatea cedentă înainte de divizare;
c) în cazul fuziunii și achiziției de titluri de participare, valoarea fiscală a titlurilor de participare primite de un participant al unei
societăți cedente/achiziționate, de la o societate beneficiară/achizitoare, trebuie să fie egală cu valoarea fiscală a titlur ilor de
participare deținute de către această persoană, înainte de efectuarea operațiunii;
d) în cazul transferului de active, valoarea fiscală a titlurilor de participare primite de societatea cedentă este egală cu val oarea
fiscală pe care activele și pasivele transferate au avut -o la ac eastă societate înainte de efectuarea operațiunii;
e) societatea beneficiară calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu regulile prevăzute de lege , precum și orice câștig sau
pierdere, aferente activelor și pasivelor transferate, în concordanț ă cu dispozițiile care ar fi fost aplicate societății cedente dacă
fuziunea, divizarea totală, divizarea parțială sau transferul de active nu ar fi avut loc;
f) transferul unui provizion sau al unei rezerve, anterior deduse din baza impozabilă a socie tății cedente, care nu provin de la
sediile permanente din străinătate ale acesteia, dacă sunt preluate, în aceleași condiții de deducere, de către societatea
beneficiară, nu se consideră reducere sau anulare a provizionului sau rezervei, potrivit legii, la momentul transferului;
În ce privește r egimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, divizărilor totale, divizărilor parțiale, transferurilor de active și
schimburilor de acțiuni între societăți din România și societăți din alte state membre ale Uniun ii Europene , acesta se referă la :
a) operațiunil e de fuziune, divizare totală, divizare parțială, transferuri le de active și schimburile de acțiuni în care sunt implicate
societăți din două sau mai multe state membre, din care una este din România;
46 b) transferal sediului social al unei societăți europene din România în alt stat membru .
Termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
1. fuziune – operațiunea prin care:
a) una sau mai multe societăți, în momentul și ca efec t al dizolvării fără lichidare, își transferă totalitatea activelor și pasivelor
către o altă societate existentă, în schimbul emiterii către participanții lor a titlurilor de participare reprezentând capit alul celeilalte
societăți și, dacă este cazul, al plății în numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, în absența valorii nominale, a valorii
nominale contabile echivalente a titlurilor respective;
b) două sau mai multe societăți, în momentul și ca efect al dizolvării fără lichidare, își transf eră totalitatea activelor și pasivelor
unei alte societăți care se înființează, în schimbul emiterii către participanții lor a unor titluri de participare reprezent ând capitalul
noii societăți și, dacă este cazul, a plății în numerar a maximum 10% din valo area nominală ori, în absența valorii nominale, a
valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;
c) o societate, în momentul și ca efect al dizolvării fără lichidare, își transferă totalitatea activelor și pasivelor către soc ietatea c are
deține toate titlurile de participare ce reprezintă capitalul său;
2. divizare totală – operațiunea prin care o societate, în momentul și ca efect al dizolvării fără lichidare, își transferă totalitatea
activelor și pasivelor către două sau mai mu lte societăți existente ori nou -înființate, în schimbul emiterii către participanții săi, pe
bază de proporționalitate, de titluri de participare reprezentând capitalul societăților beneficiare și, dacă este cazul, a s umei în
numerar de maximum 10% din val oarea nominală sau, în absența valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a
titlurilor;
3. divizare parțială – operațiunea prin care o societate transferă, fără a fi dizolvată, una sau mai multe ramuri de activitate, către
una sau mai multe societăți existente ori nou -înființate, lăsând cel puțin o ramură de activitate în societatea cedentă, în schimbul
emiterii către participanții săi, pe bază de proporționalitate, de titluri de participare reprezentând capitalul societăților beneficia re și,
dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, în absența valorii nominale, a valorii nominale
contabile echivalente a titlurilor;
4. active și pasive transferate – activele și pasivele societății cedente care, în urma fuziunii, divizării totale sau divizării parțiale,
sunt integrate unui sediu permanent al societății beneficiare, situat în statul membru al societății cedente, și care c ontribuie la
generarea profiturilor sau pierderilor luate în calcul la stabilirea bazei de impozitare;
5. transfer de active – operațiunea prin care o societate transferă, fără a fi dizolvată, totalitatea sau una ori mai multe ramuri ale
activității s ale către altă societate, în schimbul transferării titlurilor de participare reprezentând capitalul societății beneficiare;
6. schimb de acțiuni – operațiunea prin care o societate dobândește o participație în capitalul altei societăți în așa fel încâ t
dobândește majoritatea drepturilor de vot sau majoritatea titlurilor de participare în societatea respectivă sau, deținând ac eastă
majoritate, achiziționează încă o participație, în schimbul emiterii către participanții acesteia din urmă, în schimbul tit lurilor lor, a
47 titlurilor reprezentând capitalul societății inițiale și, dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nom inală
sau, în absența valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor emise ca valoare de sc himb;
7. societate cedentă – societatea care își transferă activele și pasivele ori care transferă totalitatea sau una ori mai multe dintre
ramurile activității sale;
8. societate beneficiară – societatea care primește activele și pasivele sau to talitatea ori una sau mai multe dintre ramurile de
activitate ale societății cedente;
9. societate achiziționată – societatea în care altă societate deține o participație, în urma unui schimb de titluri de participare;
10. societate achizitoare – societatea care achiziționează o participație, din acțiunile unei societăți, în urma unui schimb de titluri
de participare;
11. ramură de activitate – totalitatea activului și pasivului unei diviziuni dintr -o societate care, din punct de vedere organ izatoric,
constituie o activitate independentă, adică o entitate capabilă să funcționeze prin propriile mijloace;
12. societate dintr -un stat membru – orice societate care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) are una dintre formele de organizare prevăzute de lege a națională ;
b) în conformitate cu legislația fiscală a statului membru, este considerată ca avându -și sediul fiscal în statul membru și, în
temeiul convenției încheiate cu un stat terț privind evitarea dublei impuneri, nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniun ii
Europene;
c) plătește, în conformitate cu legislația fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări, unul dintr e
impozitele prevăzute în Codul fiscal sau un impozit similar impozitului pe profit;
13. transferul sediu lui social – operațiunea prin care o societate europeană sau o societate cooperativă europeană, fără să se
lichideze ori fără să creeze o societate nouă, își transferă sediul social din România într -un alt stat membru.
Operațiunile de fuziune, divizare s ub orice formă nu sunt transferuri impozabile pentru diferența dintre prețul de piață al
elementelor din activ și pasiv transferate și valoarea lor fiscală.
Dispozițiile de mai sus se aplică numai dacă societatea beneficiară calculează amortizarea și ori ce câștig sau pierdere,
aferente activelor și pasivelor transferate, în concordanță cu dispozițiile care ar fi fost aplicate societății cedente dacă fuziunea,
divizarea sub orice formă nu ar fi avut loc.
În cazul în care provizioanele sau rezervele const ituite au fost anterior deduse la calculul rezultatului fiscal de către
societatea cedentă și nu provin de la sediile permanente din străinătate, aceste provizioane sau rezerve pot fi preluate, în aceleași
condiții de deducere, de către sediul permanent al societății beneficiare situat în România, societatea beneficiară asumându -și
astfel drepturile și obligațiile societății cedente.
Referitor la operațiunile menționate în situația în care societatea cedentă înregistrează pierdere fiscală, aceasta se
recuperează de către sediul permanent al societății beneficiare situat în România.
48 Atunci când o societate beneficiară deține o participație la capitalul societății cedente, veniturile societății beneficiare
provenite din anularea participației sale nu se im pozitează în cazul în care participația societății beneficiare la capitalul societății
cedente este mai mare de 10%.
În cazul schimbului de acțiuni se aplică următoarele:
a) atribuirea, în cazul fuziunii, divizării totale sau al unui schimb de acțiu ni, a titlurilor de participare reprezentând capitalul
societății beneficiare ori achizitoare unui participant al societății cedente sau achiziționate, în schimbul unor titluri rep rezentând
capitalul acestei societăți, nu reprezintă transferuri impozabile;
b) atribuirea, în cazul divizării parțiale, a titlurilor de participare ale societății cedente, reprezentând capitalul societăți i beneficiare,
nu reprezintă transferuri impozabile;
c) dispozițiile lit. a) se aplică numai dacă acționarul nu atrib uie titlurilor de participare primite o valoare fiscală mai mare decât
valoarea pe care acestea o aveau înainte de fuziune, divizare totală sau schimb de acțiuni;
d) dispozițiile lit. b) se aplică numai dacă acționarul nu atribuie titlurilor de partic ipare primite și celor deținute în compania
cedentă o valoare fiscală mai mare decât valoarea titlurilor deținute la societatea cedentă înainte de divizarea parțială;
e) profitul sau venitul provenit din cesionarea ulterioară a titlurilor de participa re se impozitează potrivit legii;
f) expresia valoare fiscală reprezintă valoarea ce este utilizată pentru calcularea veniturilor sau pierderilor, în scopul deter minării
venitului impozabil ori aportului de capital al unui participant al societății.
În cazul în care activele și pasivele societății cedente din România transferate într -o operațiune de fuziune, divizare totală,
divizare parțială sau transfer de active includ și activele și pasivele unui sediu permanent situat într -un alt stat membru, in clusiv în
statul membru în care este rezidentă societatea beneficiară, dreptul de impozitare a sediului permanent respectiv revine stat ului
membru în care este situată societatea beneficiară.
Reguli aplicabile în cazul transferului sediului social al unei societăți europene sau al unei societăți cooperative europene :
a) atunci când o societate europeană sau o societate cooperativă europeană transferă sediul social din România într -un alt s tat
membru, acest transfer al sediului social nu reprezintă transfer impozabil pentru plusvaloarea calculată ca diferență între p rețul de
piață al elementelor din activ și pasiv transferate și valoarea lor fiscală, pentru acele active și pasive ale societă ții europene ori
societății cooperative europene, care rămân efectiv integrate unui sediu permanent al societății europene sau al societății
cooperative europene în România și care contribuie la generarea profitului ori pierderii luate în calcul din punct de vedere fiscal;
b) transferul este neimpozabil numai dacă societățile europene sau societățile cooperative europene calculează amortizarea și
orice câștiguri sau pierderi aferente activelor și pasivelor care rămân efectiv integrate unui sediu perman ent ca și cum transferul
sediului social nu ar fi avut loc;
c) provizioanele sau rezervele care anterior transferului sediului social au fost deduse la calculul rezultatului fiscal de cătr e
societățile europene ori societățile cooperative europene și care nu provin de la sediile permanente din străinătate pot fi preluate, în
49 aceleași condiții de deducere, de către sediul permanent din România al societății europene sau al societății cooperative
europene;
d) în situația în care o societate european ă sau o societate cooperativă europeană înregistrează pierdere fiscală, determinată
potrivit prezentului titlu, aceasta se recuperează de către sediul permanent al societății europene ori al societății coopera tive
europene situat în România;
e) transf erul sediului social al societăților europene sau al societăților cooperative europene nu trebuie să determine impozitarea
venitului, profitului sau plusvalorii acționarilor.
Regulile generale prezentate se aplică în aceleași condiții și situații persoan elor juridice cu sediul în România, înființate
potrivit legislației europene, și persoanelor juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România.
3.7. Aspecte fiscale internaționale
Persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România au obligația de a
plăti impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.
Rezultatul fiscal se determină în confor mitate cu regulile stabilite de legea rom ână, în următoarele condiții:
a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se iau în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal;
b) numai cheltuielile efectuate în scopul obținerii acesto r venituri se iau în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal.
Rezultatul fiscal al sediului permanent se determină prin tratarea acestuia ca persoană separată și prin utilizarea regulilor
prețurilor de transfer la stabilirea valorii de piață a unu i transfer făcut între persoana juridică străină și sediul său permanent. Pentru
cheltuielile alocate sediului permanent de către sediul său principal, documentele justificative trebuie să includă dovezi pr ivind
suportarea efectivă a costurilor și alocarea rezonabilă a acestor costuri către sediul permanent utilizând regulile prețurilor de
transfer.
În situația în care sediul fix care îndeplinește obligațiile fiscale constituie și sediu permanent, sediul fix este și sediul
permanent desemnat pentru îndepl inirea obligațiilor care revin persoanei juridice străine .
Persoanele juridice străine au obligația de a plăti impozit pe profit pentru rezultatul fiscal aferent următoarelor
activități/operațiuni:
a) transferul proprietăților imobiliare situate în România, inclusiv din închirierea sau cedarea folosinței proprietății sau a oricăror
drepturi legate de această proprietate imobiliară;
b) vânzarea -cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română, dacă nu sunt îndeplinite c ondițiile legale , în
următoarele cazuri:
1. nu se face dovada rezidenței într -un stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri;
50 2. între România și statul de rezidență al persoanei juridice străine care înstrăinează ti tlurile de participare nu este încheiată
convenție de evitare a dublei impuneri ;
3. dreptul de impozitare revine României, în condițiile aplicării prevederilor convențiilor de evitare a dublei impuneri;
c) exploatarea resurselor naturale situate în România, inclusiv vânzarea -cesionarea oricărui drept aferent acestor resurse
naturale.
Impozitul plătit unui stat străin se scade din impozitul pe profit, dacă se aplică prevederile convenției de evitare a dublei
impuneri încheiate între România și st atul străin.
Dacă o persoană juridică română obține venituri dintr -un stat străin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri
supuse unui impozit cu reținere la sursă care, potrivit prevederilor convenției de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu
un alt stat, pot fi impuse în celălalt stat, iar respectiva convenție prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda c reditului,
impozitul plătit către statul străin, fie direct, fie indirect, prin reținerea și virarea de o altă persoană , se scade din impozitul pe profit
determinat potrivit legii.
Dacă o persoană juridică străină rezidentă într -un stat membru al Uniunii Europene sau într -un stat din Spațiul Economic
European își desfășoară activitatea în România printr -un sediu permanent și acel sediu permanent obține venituri dintr -un alt stat
membru al Uniunii Europene sau dintr -un alt stat din Spațiul Economic European, iar acele venituri sunt impozitate atât în România,
cât și în statul unde au fost obținute veniturile, atunc i impozitul plătit în statul de unde au fost obținute veniturile, fie direct, fie
indirect, prin reținerea și virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determină potrivit legii române .
Prin derogare de aceste prevederi, impozitul plătit de un sediu permanent din România pentru veniturile obținute dintr -un
stat membru al Uniunii Europene sau dintr -un stat din Spațiul Economic European este dedus în România, dacă:
a) venitul a fost obținut de sediul permanent din Româ nia al unei persoane juridice străine rezidente într -un stat membru al
Uniunii Europene sau într -un stat din Spațiul Economic European;
b) venitul a fost obținut dintr -un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr -un alt stat din Spațiul Economic E uropean; și
c) se prezintă documentația corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul că impozitul a fost plătit în
acel stat membru al Uniunii Europene sau în acel stat din Spațiul Economic European.
Creditul acordat pent ru impozitele plătite unui stat străin într -un an fiscal nu poate depăși impozitul pe profit ,
calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit la profitul impozabil obținut în statul străin, determinat în conformitate cu regulile
prevăzute în legea român ă, sau la venitul obținut din statul străin. Creditul se acordă din impozitul pe profit calculat pentru anul în
care impozitul a fost plătit statului străin, dacă se prezintă documentația corespunzătoare, conform prevederilor legale, car e atestă
plata impo zitului în străinătate.
Când o persoană juridică română realizează profituri dintr -un stat străin prin intermediul unui sediu permanent care, potrivit
prevederilor convenției de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, pot fi impuse în celălalt stat, iar respectiva
convenție prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda scutirii, profiturile vor fi scutite de impo zit pe profit în România.
51 Orice pierdere realizată printr -un sediu permanent situat într -un stat care nu este stat membru al Uniunii Europene, al
Asociației Europene a Liberului Schimb sau situat într -un stat cu care România nu are încheiată o convenție de evitare a dublei
impuneri este deductibilă doar din veniturile obținute de sediul permanent respectiv. În acest c az, pierderile realizate printr -un sediu
permanent se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursă de venit. Pierderile neacoperite se reportează și se
recuperează în următorii 5 ani fiscali consecutivi.
3.8. Plata impozitului și depunerea declarațiilor fiscale
Calculul, declararea și plata impozitului pe profit, se efectuează , de regulă, trimestrial, până la data de 25 inclusiv a
primei luni următoare încheierii trimestrelor I -III. Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se
efectuează până la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit . Nu intră sub incidența acestor prevederi
contribuabilii care se dizolvă cu lichidare, pentr u perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost
deschisă procedura lichidării și data închiderii procedurii de lichidare.
Contribuabilii, pot , de asemenea, opta și pentru calculul, declararea și plata impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate,
efectuate trimestrial. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declarației pr ivind
impozitul pe profit.
Opțiunea pentru sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe pro fit se efectuează la începutul anului fiscal. Opțiunea
este obligatorie pentru cel puțin 2 ani fiscali consecutivi. Ieșirea din sistemul anual de declarare și plată a impozitului s e efectuează
la începutul anului fiscal.
Contribuabilii care aplică sistemu l de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial,
determină plățile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actuali zat cu
indicele prețurilor de con sum, estimat cu ocazia elaborării bugetului inițial al anului pentru care se efectuează plățile anticipate,
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata, cu excepția plății anticipate afe rente
trimestrului IV c are se declară și se plătește până la data de 25 decembrie, respectiv până la data de 25 a ultimei luni din anul
fiscal.
În cazul contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară ,
plățile anticipate trimestriale se efectuează în sumă de o pătrime din impozitul pe profit aferent anului precedent.
În cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efect uate
trimestria l, și care, în cursul anului, devin sedii permanente ale persoanelor juridice străine, începând cu trimestrul în care
operațiunile respective produc efecte, potrivit legii, aplică următoarele reguli pentru determinarea plăților anticipate dato rate:
a) în cazul fuziunii prin absorbție, sediul permanent determină plățile anticipate în baza impozitului pe profit datorat pentru anul
precedent de către societatea cedentă;
52 b) în cazul divizării totale, divizării parțiale și transferului de active, sedii le permanente determină plățile anticipate în baza
impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedentă, recalculat pentru fiecare sediu permanent, proporț ional
cu valoarea activelor și pasivelor transferate, potrivit legii. Societățil e cedente care nu încetează să existe în urma efectuării unei
astfel de operațiuni, începând cu trimestrul în care operațiunile respective produc efecte, potrivit legii, ajustează plățile anticipate
datorate potrivit legii .
Persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare, potrivit legii, au obligația să depună declarația anuală de impozit pe
profit și să plătească impozitul pe profit aferent până la data depunerii situațiilor financiare la organul fiscal competent .
Persoanele juridice care, în cur sul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare au obligația să depună declarația anuală de impozit
pe profit și să plătească impozitul până la închiderea perioadei impozabile.
Contribuabilii au obligația să depună o declarație anuală de impozit pe profit p ână la data de 25 martie inclusiv a anului
următor, cu excepția contribuabililor exceptați , care depun declarația anuală de impozit pe profit până la termenele prevăzute de
lege.
3.9. Impozitul pe dividende și impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
O persoană juridică română care plătește dividende către o persoană juridică română are obligația să rețină, să declare și să
plătească impozitul pe dividende reținut către bugetul de stat, astfel cum se prevede în prezentul articol.
Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra dividendului brut plătit unei
persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a
lunii următoare celei în care se plătește dividendul.
Prin excepție de la această regulă , în cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s –
au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul p e dividende aferent se plătește, după caz, până la data de 25 ianuarie a anului
următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s -au aprobat situațiile financiare
anuale. Prevederile de mai sus nu se ap lică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice
române, dacă persoana juridică română care primește dividendele deține, la data plății dividendelor, minimum 10% din titluril e de
participare ale celeilalte persoa ne juridice, pe o perioadă de un an împlinit până la data plății acestora inclusiv.
De asemenea, p revederile nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română:
a) fondurilor de pensii administrate privat, fondurilor de pensii facultative;
b) organelor administrației publice care exercită, prin lege, drepturile și obligațiile ce decurg din calitatea de acționar al
statului/unității administrativ -teritoriale la acea persoană juridică română.
O microîntreprindere este o per soană juridică română care îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de
31 decembrie a anului fiscal precedent:
53 a) a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 1.000.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea
echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s -au înregistrat veniturile;
b) capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ -teritoriale;
c) nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit
legii.
Persoanele juridic e române aplică impozitul pe veniturile microîntreprinderilor începând cu anul fiscal următor celui în care
îndeplinesc condițiile de microîntreprindere.
O persoană juridică română care este nou -înființată este obligată să plătească impozit pe venituril e microîntreprinderilor
începând cu primul an fiscal, dacă condițiile de microîntreprindere sunt îndeplinite la data înregistrării în registrul comerțului.
Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic.În cazul unei microîntreprinderi ca re se înființează sau își
încetează existența, anul fiscal este perioada din anul calendaristic în care persoana juridică a existat.
Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
a) 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau ma i mulți salariați;
b) 3%, pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
Prin excepție de la prevederile de mai sus , pentru persoanele juridice române nou -înființate, care au cel puțin un salariat și
sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de luni, iar acționarii/asociații lor nu au deținut titluri de participare la alte persoane
juridice, cota de impozitare este 1% pentru primele 24 de luni de la data înregistrării persoanei juridice române, potrivit l egii. Cota
de impozitare se aplică până l a sfârșitul trimestrului în care se încheie perioada de 24 de luni. Prevederile se aplică dacă, în cadrul
unei perioade de 48 de luni de la data înregistrării, microîntreprinderea nu se află în următoarele situații:
– lichidarea voluntară prin hotărâr ea adunării generale, potrivit legii;
– dizolvarea fără lichidare, potrivit legii;
– inactivitate temporară, potrivit legii;
– declararea pe propria răspundere a nedesfășurării de activități la sediul social/sediile secundare, potrivit legii;
– majorarea capitalului social prin aporturi efectuate, potrivit legii, de noi acționari/asociați;
– acționarii/asociații săi vân d/cesionează/schimbă titlurile de participare deținute.
Condiția privitoare la salariat se consideră îndeplinită dacă angajarea se efectuează în termen de 60 de zile inclusiv de la
data înregistrării persoanei juridice respective.
Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 1.000.000 euro, aceasta datorează impozit
pe profit, începând cu trimestrul în care s -a depășit această limită.Limita fiscală se verifică pe baza veniturilor înregistrate cu mulat
de la începutul anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exe rcițiului
financiar precedent.
Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile di n orice sursă, din care se scad:
54 a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
c) veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
d) venitur ile din subvenții;
e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la
calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română er a supusă impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor;
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care au fost cheltuieli neded uctibile
la calculul profitului impozabil;
g) veniturile rea lizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura
stocurilor sau a activelor corporale proprii;
h) veniturile din diferențe de curs valutar;
i) veniturile financiare aferente creanțelo r și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau
decontarea acestora;
j) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul "709", potrivit reglementărilor contabil e
aplicabil e;
k) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titulari inițiali aflați în evid ența Comisiei
Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora;
l) despăgubirile primi te în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
m) veniturile obținute dintr -un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au
fost impozitate în statul strain, etc .
Persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit comunică organelor fiscale competente aplicarea sistemului de
impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plătește impozitul p e
veniturile microîntreprinde rilor.În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condițiile impuse pentru impunerea
microîtreprinderilor nu mai este îndeplinită, microîntreprinderea comunică organelor fiscale competente ieșirea din sistemul de
impunere pe veniturile microîntre prinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor.
Calculul și plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv
a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează imp ozitul .
Microîntreprinderile au obligația de a depune, până la termenul de plată a impozitului, declarația de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor.
55 Persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare, potrivit legii, în cursul aceluiași an în care a început lichidarea au obligația
să depună declarația de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și să plătească impozitul aferent până la data depunerii situațiilor
financiare la organul fiscal competent.
Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare au obligația să depună declarația de impozit pe
veniturile microîntreprinderilor și să plătească impozitul până la închiderea perioadei impozabile.
3.10. Redevențe și dobânzi la întreprinderi asociate
Termenul dobândă înseamnă venitul din creanțe de orice fel, însoțite sau nu de garanții ipotecare ori de o clauză de
participare la profiturile debitorului și, în special, venitul din efecte publice, titluri de creanță sau obligațiuni, inclus iv
primele și premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanță sau obligațiuni ; penalitățile pentru plata cu întârziere nu vor fi
considerate dobânzi.
Termenul redevențe înseamnă plățile de orice fel primite pentru folosirea sau concesionarea utilizării oricărui drept
de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice, inclusiv asupra filmelor cinematografice și programele
informatice, orice brevet, marcă de comerț, desen ori model, plan, formulă sau procedeu secret de fabricație, ori pentru
informații referit oare la experiența în domeniul industrial, comercial sau științific; plățile pentru folosirea sau dreptul de
folosire a echipamentului industrial, comercial ori științific.
Plățile de dobânzi și redevențe ce provin din România sunt exceptate de la orice impozite aplicate asupra acelor plăți în
România, fie prin reținere la sursă, fie prin declarare, cu condiția ca beneficiarul efectiv al dobânzilor sau redevențelor s ă fie o
societate din alt stat membru sau un sediu permanent, situat în alt stat membru, a l unei societăți dintr -un stat membru.
O plată făcută de o societate rezidentă în România sau de către un sediu permanent situat în România trebuie să fie
considerată ca provenind din România, denumită în continuare stat sursă.
Un sediu permanent este tratat ca plătitor al dobânzilor sau redevențelor doar în măsura în care acele plăți reprezintă
cheltuieli deductibile fiscal pentru sediul permanent din România.
O societate a unui stat membru va fi tratată ca beneficiar efectiv al dobânzilor și redevențelor doar dacă primește acele plăți
pentru beneficiul său propriu, și nu ca un intermediar pentru o altă persoană, cum ar fi un agent, un fiduciar sau semnatar
autorizat.
Un sediu permanent trebuie să fie tratat ca beneficiar efe ctiv al dobânzilor sau redevențelor:
a) dacă creanța, dreptul sau utilizarea informației, în legătură cu care iau naștere plățile de dobânzi sau redevențe, este efec tiv
legată de acel sediu permanent; și
b) dacă plățile de dobânzi sau redevențe r eprezintă venituri cu privire la care acel sediu permanent este supus, în statul membru
în care este situat, unuia dintre impozitele reglementate de legislația acelui stat.
56 Dacă un sediu permanent al unei societăți a unui stat membru este considerat ca plă titor sau ca beneficiar efectiv al
dobânzilor ori redevențelor, nicio altă parte a societății nu va fi tratată ca plătitor sau ca beneficiar efectiv al acelor d obânzi ori
redevențe.
Aceste prevederi se aplică numai în cazul în care societatea care este p lătitor sau societatea al cărei sediu permanent este
considerat plătitor al dobânzilor ori redevențelor este o societate asociată a societății care este beneficiarul efectiv sau al cărei
sediu permanent este tratat ca beneficiarul efectiv al acelor dobânzi ori al acelor redevențe. De asemenea, nu împiedică România
să ia în considerare, la determinarea impozitului pe profit, atunci când aplică legislația sa fiscală, dobânzile sau redevenț ele primite
de către societățile rezidente, de sediile permanente ale societăților rezidente în România sau de către sediile permanente situate
în România.
57 CAPITOLUL I V
IMPOZITUL PE VENIT
4.1. Sfera de cuprindere a impozitului pe venit
4.2. Venituri din activități independente
4.3. Venituri din salarii și asimilate salariilor
4.4. Venituri din ce darea folosinței bunurilor
4.5. Venituri din investiții
4.6. Venituri din pensii
4,7. Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură
4.8. Venituri din premii și din jocuri de noroc
4.9. Venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal
4.10. Venituri din alte surse
4.11. Venitul net anual impozabil
4.12. Proprietatea comună și asociațiile fără personalitate juridică
4.13. Aspecte fiscale internaționale
4.14. Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți și impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate
în România
4.15. Modul de impozitare a veniturilor din economii obținute din România de persoane fizice rezidente în state membre și
aplicarea schimbului de informații
4.1. Sfera de cuprindere a impozitului pe venit
Forma de baza a impozitelor personale , impozit ul pe venit, a fost introdus in perioada când s -a inregistrat o diferentiere
suficienta a veniturilor realizate de diferite categorii sociale.
În calitate de subiecte ale impozitului pe venit apar atât persoanele fizice, cât si cele juridice care realizează venituri din
diferite surse. Impozitul pe venit a fost introdus pentru prima data în Marea Britanie, spre sfârsitul secolului al XVIII -lea. În pre ajma
primului razboi mondial au mai introdus acest impozit si alte tari cum ar fi: SUA, Japonia, Germania, Fran ta, Olanda, Belgia.
Introducerea impozitului pe venit a nascut numeroase discutii referitoare la diferentele dintre impozitul pe venit care globa lizeaza
toate sursele de venit si impozitul cedular care impozit eaza veniturile pe fiecare sursă de venit.
S-ar putea spune ca existenț a unui impozit pe venit ideal ar necesita o baza cât mai larga de impozitare, deduceri personale de
58 baza suficient de ma ri astfel încât sa se excludă de la impunere contribuabilii cu venituri mici, asigurându -se astfel o i mpunere
progresivă în funcție de mărimea venitului.
În toate statele Uniunii Europene, structura fundamentală a sistemului de impunere a veniturilor persoanelor fizice este
practic asemanatoare . Diferențe le ap ar îndeosebi în ceea ce privește modul de impoz itare, individuală sau globală, precum și în
cazul cotelor de impunere astfel că î n func ție de tran șa în care se încadreaz ă, veniturile respective se impoziteaza cu o anumita
cota de impunere.
Veniturile impozabile se obtin prin deducerea u nei sume fixe numită "deducere de bază ", din venitul net obtinut de contribuabil
care poate lua diferite forme . Astfel, în unele tari, aceasta deducere se poate prezenta sub forma impozitarii primei transe de venit
cu cota 0%, iar în altele se acorda o reducere a o bligatiei fiscale pri n "credit al impozitului de bază ", adic ă din impozitul calculat si
datorat se deduce o suma fixă, egală pentru toti contribuabilii. Totusi, în cele mai multe tari, se prac tica deducerea personală de
bază, care reprezintă o sumă fixă care reduce baza de impo zitare a fiecarui contribuabil. Gradul de progresivitate al unui barem de
cote creează dependentă față de dimensiunile tranș elor de impunere si a cotelor marginale ap licate pe venitul fiecarei tranșe. Atât
nivelul tranș elor de impunere , cât si al cotelor marginale variază de la o tar ă la alta, reflectând diferite modur i în care statele
realizează o reparti ție echitabilă a obliga ției fiscale .
La plata impozit ului pe venit sunt supuse persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenta intr -un anumit stat, precum si
persoa nele nerezidente care realizează venituri din surse aflate pe teritoriul acelui stat, cu unele exceptii prevazute de
lege.Obiec tul impozabil il reprezintă veniturile obt inute din industrie, agricultură, comerț , banci, asigurari, profesii libere etc. de catre
proprietari, intreprinzatori, mici mestesugari, muncitori, functionari, liber -profesionisti , etc. .
Venitul impozabil reprezinta suma care ramâne dupa ce se efectueaza anumite scazaminte din venitul brut, cum sunt:
a) cheltuielile de productie;
b) sumele prelevate la fondul de amortizare si la cel de rezerva;
c) primele de asigurare platite;
d) dobânzile platite pentru creditele primite;
e) cotizatiile la asigurarile de boala, de accidente si somaj, precum si la casele de pensii;
f) pierderile provocate de calamitati naturale etc.
De regula, impozitul pe v enit este o impunere individuală , fiind asezat pe fiecare persoanăcare a realizat venituri. Există si
situatii când venit urile se obtin in comun de mai multe persoane si nu pot fi individualizate (cum ar fi de pilda impozitul agricol) în
care caz, impozitul de plată se stabileste fie cu luarea in considerare a unor factori sociali (starea civila a platitorului de impozit,
vârsta, numarul persoanelor aflate in intretinerea sa etc.) fie fă ră să se țină cont de ace știa.
In practica fiscala se intâlnesc doua sisteme de asezare a impozitelor pe veniturile persoanelor fizice, si anume:
1. sistemul impunerii separate care presupune fie o impunere diferentiata pentru fiecare categorie de venit in functie de natura
acestuia, fie instituirea m ai multor impozite, care vizează fiecare in parte venit ul obținut dintr -o anumită sursă
59 2.sistemul impunerii globale care presupune cumularea tutu ror veniturilor realizate de o persoana fizica, indiferent de sursa de
provenienta si supunerea venitulu i cumulat unui singur impozit.
Impunerea globala a veniturilor realizate de persoanele f izice este cea mai des intâlnită , ea utilizându -se in tari ca: S UA,
Germania, Franta, Italia, Belgia, Marea Britanie, Ungaria, etc.
Pentru stabilirea impozitului pe veniturile persoanelor fizice se utilizeaza cote proportionale sau progresive.
De regulă , impozitul pe veniturile persoanelor fizice se stabileste anual, pe baza declaratiei de impunere intocmite de
subiectul impozitului. Dupa stabilirea impozitului datorat statului, acesta se inregistreaza in debitul contribuabilului in r egistrul de rol.
Încasarea impozitului stabilit asupra veniturilor din salarii, dobânzi, rente s.a. se realizeaza prin stopaj la sursa,iar impozi tul asupra
celorlalte venituri se incasează direct de la contribuabili.
În România, s unt obligate la plata impozitului pe venit urm ătoarele persoane , denumite în continuare contribuabili:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;
c) persoanele fizice nerezidente care desf ășoară activități dependente în România;
d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri în România .
Impozitul pe venit, se aplică următoarelor venituri:
a) în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, veniturilor obținute din orice sursă, atât din Români a, cât
și din afara României;
b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la lit. a), veniturilor obț inute din orice sursă, atât din România,
cât și din afara României, începând cu data de la care acestea devin rezidenți în România;
c) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfășoară activitate independentă prin intermediul unui sediu permane nt în
România, venitului net atribuibil sediului permanent;
d) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfășoară activitate dependentă în România, venitului salarial net din această
activitate dependentă;
e) în cazul persoanelor fizice ner ezidente, care obțin venituri din România , venitului determinat conform regulilor prevăzute de
lege, ce corespund categoriei respective de venit.
Persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc condițiile de rezidență sunt supuse impozitului pe venit pent ru veniturile
obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, începând cu data de la care acestea devin rezidente în
România.
Fac excepție persoanele fizice care dovedesc că sunt rezidenți ai unor state cu care România are încheiat e convenții de
evitare a dublei impuneri, cărora le sunt aplicabile prevederile convențiilor.
Rezidenții statelor cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri trebuie să își dovedească rezidența
fiscală printr -un certificat de rez idență emis de către autoritatea fiscală competentă din statul străin sau printr -un alt document
60 eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuții în domeniul certificării rezidenței conform legisla ției interne a
acelui stat. Acest certificat/document este valabil pentru anul/anii pentru care este emis.
Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate d in
anumite activități salarii și pensii, persoanele fizi ce, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor ca urmare a
desfășurării activității de creare de programe pentru calculator sau a desfășurării activității de cercetare -dezvoltare și inovare,
activități sezoniere etc.
Categoriile de ven ituri supuse impozitului pe venit, în România , sunt următoarele:
a) venituri din activități independente;
b) venituri din salarii și asimilate salariilor;
c) venituri d in cedarea folosinței bunurilor ;
d) venituri din investiții;
e) venituri din pensii;
f) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
g) venituri din premii și din jocuri de noroc;
h) venituri din transferul proprietăților imobiliare;
i) venituri din alte surse.
În înțelesul imp ozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială, primite de la bugetul de stat, bugetul asigurăril or sociale
de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale și din alte fonduri publice sau colectate public, inclusiv cele din fonduri externe
nerambursabile, precum și cele de aceeași natură primite de la organizații neguvernamentale, potrivit statutelor proprii, sau de la
alte persoane;
b) indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate, potrivit legii, p ersoanelor fizice, altele decât cele care obțin
venituri din salarii și asimilate salariilor;
c) indemnizațiile pentru: risc maternal, maternitate, creșterea copilului și îngrijirea copilului bolnav ;
d) recompense acordate conform legii din fondu ri publice;
e) veniturile realizate din valorificarea, prin centrele de colectare, a bunurilor mobile sub forma deșeurilor care fac obiectul
programelor naționale finanțate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;
f) veniturile de orice fel, în bani sau în natură, primite la predarea deșeurilor din patrimoniul personal;
g) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum și orice alte drepturi, cu excepț ia
câștigurilor p rimite de la societățile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părți, cu ocazia tragerilor de
amortizare;
61 h) despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferi t de aceasta,
inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale;
i) sumele primite ca urmare a exproprierii pe ntru cauză de utilitate publică ;
j) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităților naturale, precum și pentru cazu rile de
invaliditate sau deces ;
k) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, pensiile acordate în cazurile de invaliditate sau d e deces
pentru personalul participant, potrivit legii, la misiuni și operați i în afara teritoriului statului român, pensiile acordate în cazurile de
invaliditate sau de deces, survenite în timpul sau din cauza serviciului, personalului încadrat în instituțiile publice de ap ărare, ordine
publică și siguranță națională, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrați în gradul I de invaliditate, precum și
pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuții obligatorii la un sistem de asigurări social e, inclusiv cele
din fonduri de pensi i facultative și cele finanțate de la bugetul de stat;
l) sumele sau bunurile primite sub for mă de sponsorizare sau mecenat ;
m) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și mobile din patrimoniu l personal;
n) drepturile în bani și în natură primite de:
– militarii în termen, soldații și gradații profesioniști care urmează modulul instruirii individuale, elevii, studenții și cur sanții
instituțiilor de învățământ din sectorul de apărare n ațională, ordine publică și siguranță națională;
– personalul militar, militarii în termen, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației pen itenciare,
rezerviștii, pe timpul concentrării sau mobilizării;
o) bursele primite de persanele care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționar e în cadru instituționalizat, bursele,
premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport, echipamente de lucru/protecție și altele asemenea primite de elevi
pe parcursul învățământului profesional și tehnic, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale;
p) sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare și aur financiar, primite cu titlu de moștenire ori donație;
q) veniturile primit e de membrii misiunilor diplomatice și ai posturilor consulare pentru activitățile desfășurate în România în
calitatea lor oficială, în condiții de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului internațional sau a preved erilor unor
acorduri s peciale la care România este parte;
r) veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale ale Români ei
amplasate în străinătate, precum și veniturile în valută primite de personalul încad rat în instituțiile publice de apărare, ordine
publică și siguranță națională, trimis în misiune permanentă în străinătate, în conformitate cu legislația în vigoare;
s) veniturile primite de oficialii organismelor și organizațiilor internaționale din activitățile desfășurate în România în calitatea lor
oficială, cu condiția ca poziția acestora de oficial să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
ș) veniturile primite de cetățeni străini pentru activitatea de consultanță desfășurată în Ro mânia, în conformitate cu acordurile de
finanțare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme internaționale și organizații neguvernamentale;
62 t) veniturile primite de cetățeni străini pentru activități desfășurate în România, în ca litate de corespondenți de presă, cu condiția
reciprocității acordate cetățenilor români pentru venituri din astfel de activități și cu condiția ca poziția acestor persoan e să fie
confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
ț) sumele reprezentând dif erența de dobândă subvenționată pentru creditele primite;
u) subvențiile primite pentru achiziționarea de bunuri, dacă subvențiile sunt acordate;
v) veniturile reprezentând avantaje în bani și/sau în natură, primite de persoanele cu handicap, ve teranii de război, invalizii,
orfanii și văduvele de război, accidentații de război în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politic e de
dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în străinătate ori constitu ite în prizonieri, persoanele care au
efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 -1961 și
soțiile celor decedați, urmașii eroilor -martiri, răniții și luptătorii pentru victoria Revo luției Române din Decembrie 1989 și pentru
revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987, precum și persoanele persecutate de către regimurile
instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice;
w) premiile obținute de sportivii medaliați la campionatele mondiale, europene și la jocurile olimpice/paralimpice.
x) premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport și altele asemenea, obținute de elevi și studenți în cadru l
competițiilor interne și internaționale, inclusiv elevi și studenți nerezidenți în cadrul competițiilor desfășurate în Români a;
y) prima de stat acordată pentru economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ;
z) alte venituri care nu sunt impozabile, astfel cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
Cota de impozit pe venit este de 10% și se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare
categorie pentru determinarea impozitul ui pe veniturile din:
a) activități independente;
b) salarii și asimilate salariilor;
c) cedarea folosinței bunurilor;
d) investiții;
e) pensii;
f) activități agricole, silvicultură și piscicultură;
g) premii;
h) alte surse.
Fac excepție cotele de impozit prevăzute expres pentru anumite categorii de venituri.Perioada impozabilă este anul fiscal
care corespunde anului calendaristic.
4.2. Venituri din activități independente
63 Veniturile din activități indepen dente cuprind veniturile din activități de producție, comerț, prestări de servicii, veniturile din
profesii liberale și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual și/sau într -o formă de asociere,
inclusiv din activităț i adiacente.
Constituie venituri din profesii liberale veniturile obținute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit act elor
normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective. Veniturile din valorific area sub orice formă a
drepturilor de proprietate intelectuală provin din drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor, brevete de invenț ie, desene
și modele, mărci și indicații geografice, topografii pentru produse semiconductoare și altele ase menea.
Veniturile obținute din activități independente desfășurate în România, cu excepția drepturilor de proprietate intelectuală, se
consideră ca fiind obținute din România, indiferent dacă sunt primite din România sau din străinătate.Veniturile din d repturi de
proprietate intelectuală sunt considerate ca fiind obținute din România, numai dacă sunt primite de la un plătitor de venit d in
România sau de la un nerezident prin intermediul unui sediu permanent al acestuia stabilit în România.
Venitul net anual din activități independente se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, ca
diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării de venituri.
Venitul brut cuprinde:
a) sumele încasate și echi valentul în lei al veniturilor în natură din desfășurarea activității;
b) veniturile sub formă de dobânzi din creanțe comerciale sau din alte creanțe utilizate în legătură cu o activitate independent ă;
c) câștigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într -o activitate independentă, exclusiv contravaloarea
bunurilor rămase după încetarea definitivă a activității;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfășura o activitate i ndependentă sau de a nu concura cu o altă persoană;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă;
f) veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca ap arate de taxat pe autovehiculele de transport
persoane sau bunuri în regim de taxi.
Nu sunt considerate venituri brute:
a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activități sau în cursul desf ășurării
acesteia;
b) sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c) sumele primite ca despăgubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub fo rmă de sponsorizări și mecenat sau donații.
Baza de calcul se determină ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de
sponsorizare, m ecenat și pentru acordarea de burse private.
În cazul contribuabililor care realizează venituri din activități independente, altele decât venituri din profesii liberale ș i din
drepturi de proprietate intelectuală, venitul net anual se determină pe baza normelor de venit de la locul desfășurării activității.
64 Norma de venit pentru fiecare activitate desfășurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut
pe țară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, în mulțit cu 12.
Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit și care în anul fiscal anterior au înregistrat un
venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor au obligația
determinării venitului net anual în sistem real. Această categorie de contribuabili are obligația să completeze corespunzător și să
depună declarația privind venitul estimat/norma de venit până la data de 31 ianuarie inclusiv. Cursul de schim b valutar utilizat
pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca
Națională a României, la sfârșitul anului fiscal.
Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală, se stabilește prin
scăderea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.
Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală, contribu abilii pot completa numai partea referitoare
la venituri din Registrul de evidență fiscală sau își îndeplinesc obligațiile declarative direct pe baza documentelor emise d e plătitorul
de venit. Contribuabilii care își îndeplinesc obligațiile declarative dir ect pe baza documentelor emise de plătitorul de venit au
obligația să arhiveze și să păstreze documentele justificative cel puțin în limita termenului prevăzut de lege și nu au oblig ații privind
conducerea evidenței contabile.
Contribuabilii care obțin v enituri din activități independente, impuși pe bază de norme de venit, precum și cei care obțin
venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinar ea venitului net în sistem real .
Pentru veniturile din drepturi de pro prietate intelectuală, plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte entități care au
obligația de a conduce evidență contabilă au și obligațiile de a calcula, de a reține și de a plăti impozitul corespunzător s umelor
plătite prin reținere la sursă, r eprezentând plăți anticipate, din veniturile plătite.
Impozitul care trebuie reținut se stabilește prin aplicarea cotei de i mpunere de 7% la venitul brut . Impozitul care
trebuie reținut se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit veni tul.
Contribuabilii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pot opta pentru stabilirea i mpozitului pe venit ca
impozit final. Impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul plății veniturilor de către plătitorii ven iturilor,
persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, prin aplica rea cotei de 10% asupra venitului
brut diminuat cu cheltuielile determinate prin aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut. Impozitul calculat și reți nut
reprezintă impozit final. Impozitul astfel reținut se plătește la bugetul de stat până l a data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în
care a fost reținut.
Contribuabilii care realizează venituri din activități independente au obligația să efectueze plăți anticipate în contul
impozitului anual datorat la bugetul de stat, cu excepția venit urilor, pentru care plata anticipată se efectuează prin reținere la sursă
sau p entru care impozitul este final .
65 4.3. Venituri din salarii și asimilate salariilor
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică rezidentă ori
nerezidentă ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a
unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumi rea veniturilor ori de forma sub care ele se
acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri din salarii ș i
asimilate salariilor.
Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se apli că și următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate
salariilor :
a) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a un ei funcții de demnitate publică ;
b) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial ;
c) solda lunară acordată;
d) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăților, potrivit legii sau actul ui constitutiv, după caz, precum și
participarea la profitul unității pentru managerii cu contract de mana gement ;
e) sume reprezentând part iciparea salariaților la profit ;
f) remunerația obținută de directorii cu contract de mandat și de membrii directoratului de la societățile administrate în siste m
dualist și ai consiliului de supraveghere, precum și drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management;
g) remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat,;
h) sumele primite de membrii fondatori ai societăților constituite prin subscripție publică;
i) sumele primite de membrii comis iei de cenzori sau comitetului de audit, după caz, precum și sumele primite pentru participarea
în consilii, comisii, comitete și altele asemenea;
j) sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite;
k) indemnizațiile și orice alte sume d e aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și
cazare, primite de salariați, potrivit legii, pe perioada delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în țară și în st răinătate, în
interesul serviciului, p entru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit
l) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și
cazare, primite de salariații care au stabilite raporturi de mu ncă cu angajatori nerezidenți, pe perioada delegării/detașării, după caz,
în România, în interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit;
m) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acord ate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și
cazare primite pe perioada deplasării, în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul desfășurării activității, astfel cum este
prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliț i potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către
directorii care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat, de către membrii directoratului de la societățile administrate
66 în sistem dualist și ai consiliului de s upraveghere, precum și de către manageri, în baza contractului de management pentru partea
care depășește plafonul neimpozabil stabilit;
n) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și
cazare, primite pe perioada deplasării în România, în interesul desfășurării activității, de către administratori sau directo ri, care au
raporturi juridice stabilite cu entități nerezidente, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, pentru partea care
depășește plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal;
o) remunerația administratorilor societăților, companiilor/societăților naționale și regiilor autonome, desemnați/numiți în cond ițiile
legii, precum și sumele pr imite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor și în consiliul de administrație;
p) sume reprezentând salarii/solde, diferențe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum și actualizarea lor
cu indicele de inflație, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/ hotărâri judecătorești definitive și
executorii;
q) indemnizațiile lunare plătite de angajatori pe perioada de neconcurență, stabilite conform contractului individual de m uncă;
r) remunerația brută primită pentru activitatea prestată de zilieri ;
s) veniturile obținute de către persoanele fizice care desfășoară activități în cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consula re și
institutelor cultu rale românești din străinătate;
ș) orice alte sume sau avantaje în bani ori în natură.
În înțelesul impozitului pe venit nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile diferitele ajutoare, hrana,
cazarea, contravaloarea unor chirii, cheltuieli de mutare , prime de asigurare prcum și alte avantaje acordate în condițiile legii.
Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere
personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabi le numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află
funcția de bază.
Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.950 lei inclusiv, astfel:
(i) pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere – 510 lei;
(ii) pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere – 670 lei;
(iii) pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere – 830 lei;
(iv) pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere – 990 lei;
(v) pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere – 1.310 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.951 lei și 3.600 lei, inclusiv, dedu cerile
personale sunt d egresive față de cele de mai sus și se stabilesc potrivit următorului tabel:
67 Venit lunar
brut Persoane aflate în întreținere
de la -. la fără 1
pers. 2
pers. 3
pers. 4 și
peste
4 pers.
1 1950 510 670 830 990 1310
1951 2000 495 655 815 975 1295
2001 2050 480 640 800 960 1280
2051 2100 465 625 785 945 1265
2101 2150 450 610 770 930 1250
2151 2200 435 595 755 915 1235
2201 2250 420 580 740 900 1220
2251 2300 405 565 725 885 1205
2301 2350 390 550 710 870 1190
2351 2400 375 535 695 855 1175
2401 2450 360 520 680 840 1160
2451 2500 345 505 665 825 1145
2501 2550 330 490 650 810 1130
2551 2600 315 475 635 795 1115
2601 2650 300 460 620 780 1100
2651 2700 285 445 605 765 1085
2701 2750 270 430 590 750 1070
2751 2800 255 415 575 735 1055
2801 2850 240 400 560 720 1040
2851 2900 225 385 545 705 1025
2901 2950 210 370 530 690 1010
68 2951 3000 195 355 515 675 995
3001 3050 180 340 500 660 980
3051 3100 165 325 485 645 965
3101 3150 150 310 470 630 950
3151 3200 135 295 455 615 935
3201 3250 120 280 440 600 920
3251 3300 105 265 425 585 905
3301 3350 90 250 410 570 890
3351 3400 75 235 395 555 875
3401 3450 60 220 380 540 860
3451 3500 45 205 365 525 845
3501 3550 30 190 350 510 830
3551 3600 15 175 335 495 815
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deducerea
personală. Persoana în întreținere poate fi soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției
acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile și neimpoza bile, nu depășesc 510 lei lunar. În cazul în care
o persoană este întreținută de mai mulți contribuabili, suma reprezentând deduce rea personală se atribuie unui singur contribuabil,
conform înțelegerii între părți. Pentru copiii minori ai contribuabililor, suma reprezentând deducerea personală se atribuie fiecărui
contribuabil în întreținerea căruia/cărora se află aceștia.
Benefici arii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii
de venituri.
Impozitul lunar se determină astfel:
a) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinată ca diferență între
venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni , datorate
potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după
caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, și următoarele:
(i) deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
69 (ii) cotizația sindicală plătită în l una respectivă;
(iii) contribuțiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al s umei de
400 euro;
(iv) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale fu rnizate sub formă de abonament, astfel încât la
nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Contractul de asigurare, respectiv abonamentul
vizează servicii medicale furnizate angajatului și/sau oricărei persoane aflate în î ntreținerea sa,;
b) pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinate ca diferență î ntre
venitul brut și contribuțiile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în Româ nia sau în conformitate cu
instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la bugetul de stat
datorate potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a acestora.
În cazul veniturilor din sala rii și/sau al diferențelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii,
impozitul se calculează și se reține la data efectuării plății, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind v eniturile
realizate în afar a funcției de bază la data plății, și se plătește până la data de 25 a lunii următoare celei în care s -au plătit. Plătitorul
este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
Contribuab ilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit pentru susținerea
entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, unităților de cult, precum și pe ntru acordarea de burse
private . Persoanele fizice care obțin venituri asimilate salariilor beneficiază de aceleași prevederi.
Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent venituri lor fiecărei
luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a -l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei pentru care se plătesc aceste venituri.
Prin excepție de la cele de mai sus , impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat și reținut la data efectuării plății acestor
venituri, se plătește, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, de către următorii plătitori
de venituri din salarii și venituri asimilate salariilor:
a) asociații, fundații sau alte entități fără scop patrimonial, persoane juridice;
b) persoanele juridic e plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri totale de până la 100.000 euro și
au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv;
c) persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilo r care, în anul anterior, au avut un număr mediu de
până la 3 salariați exclusiv;
d) persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale, precum și persoanele fizice care exercită profesii liberale și a socierile
fără personalitate juridică con stituite între persoane fizice, persoanele fizice care dețin capacitatea de a încheia contracte
individuale de muncă în calitate de angajator, care au personal angajat pe bază de contract individual de muncă.
70 Plătitorii de salarii și de venituri asimilat e salariilor au obligația să completeze și să depună Declarația privind obligațiile de
plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate pentru fiecare beneficiar d e venit,
până la termenul de plată a impozit ului, inclusiv.
4.4.Venituri din cedarea folosinței bunurilor
Veniturile din cedarea folosinței bunurilor sunt veniturile, în bani și/sau în natură, provenind din cedarea folosinței bunur ilor
mobile și imobile, obținute de către proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal, altele decât veniturile din activități independente.
Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte
de închiriere la sfârșitul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor, califică aceste venituri în categoria ven ituri din activități
independente și le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru această categorie.
Sunt considerate venituri din cedarea folosinței bunurilor și veniturile obținute de către proprietar din închirierea camerel or
situate în locui nțe proprietate personală, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una și 5 camere inclusiv
Veniturile obținute din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, având o capacitat e de
cazare mai m are de 5 camere de închiriat, sunt calificate ca venituri din activități independente pentru care venitul net anual se
determină pe bază de normă de venit sau în sistem real.
Venitul brut din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendarea bunurilor agricole,
reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului în cheiat între părți,
pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării a cestora. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad,
conform dispozițiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă
parte contractantă. În cazul veniturilor obținute di n închirierea bunurilor mobile și imobile din patrimoniul personal, venitul brut se
stabilește pe baza chiriei prevăzute în contractul încheiat între părți pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul înca sării chiriei.
Venitul net din cedarea folosi nței bunurilor se stabilește prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate
prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut . În cazul veniturilor obținute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul
personal, venitul brut se stabilește pe baza raportului juridic/contractului încheiat între părți și reprezintă totalitatea sumelor în bani
încasate și/sau echivalentul în lei al v eniturilor în natură primite. În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se
face pe baza preț urilor medii ale produselor agricole, stabilite legal. Venitul net din arendă se stabilește la fiecare plată prin
deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.
Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reținere la sursă de către plătitorii de venit la momentul plății
venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net, impozitul fiind final . Impozitul astfel calculat și reținut pentru
veniturile din arendă se plătește la buge tul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
71 Prin excepție de la prevederile de mai sus , contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinței
bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitate,
Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personal ă,
având o capacitate de cazare cuprinsă între una și 5 camere inclusiv, datorează un impozit pe venitul stabi lit ca normă anuală de
venit. Contribuabilii de mai sus au obligația să depună la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 31
ianuarie inclusiv, declarația privind venitul estimat/norma de venit pentru anul în curs. În cazul în c are contribuabilii încep să
realizeze venituri,în cursul anului, după data de 31 ianuarie inclusiv, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului
aceștia au obligația completării și depunerii declarației privind venitul estimat/norma de venit pentru anul fiscal în curs.
Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale de venit, impozitul fiind
final.
Plata impozitului se efectuează în cursul anului către bugetul de stat, în contul impozitului anual dat orat, în două rate egale, astfel:
50% din impozit până la data de 25 iulie inclusiv și 50% din impozit până la data de 25 noiembrie inclusiv. Pentru declarații le privind
venitul estimat/norma de venit depuse în luna noiembrie sau decembrie, impozitul anual datorat se stabilește prin decizie de
impunere anuală, pe baza declarației privind venitul estimat/norma de venit, și se plătește în termen de cel mult 60 de zile de la
data comunicării deciziei de impunere.
Contribuabilii au dreptul să opteze pentru de terminarea venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate,
iar în cazul în care își exprimă această opțiune, au obligația de a completa Registrul de evidență fiscală.
Opțiunea se exercită pentru fiecare an fiscal, prin completarea declarației privind venitul estimat/norma de venit pentru anul în curs
și depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv.
În cursul anului fiscal contribuabilii sunt obligați să efectueze plăți anticipate cu titlu d e impozit către bugetul de stat, în contul
impozitului anual datorat, în două rate egale, astfel: 50% din impozit până la data de 25 iulie inclusiv și 50% din impozit p ână la
data de 25 noiembrie inclusiv.Organul fiscal competent stabilește plățile anticip ate prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net
anual estimat din declarația privind venitul estimat/norma de venit și emite decizia de impunere, care se comunică contribuab ililor.
Contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinței bunuril or pe parcursul unui an, cu excepția veniturilor din
arendare, datorează plăți anticipate în contul impozitului pe venit către bugetul de stat . Pentru contribuabilii care realizează venituri
din cedarea folosinței bunurilor pentru care chiria prevăzută în contractul încheiat între părți este stabilită în lei și nu au optat pentru
determinarea venitului net în sistem real, iar la sfârșitul anului anterior nu îndeplinesc condițiile pentru calificarea veni turilor în
categoria veniturilor din activități indepen dente, plățile anticipate cu titlul de impozit efectuate în cursul anului sunt egale cu
impozitul anual datorat și impozitul este final.
4.5. Venituri din investiții
72 Sunt considerate v enituri din investiții următoarele categorii de venituri :
a) venituri din dividende;
b) venituri din dobânzi;
c) câștiguri din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente finan ciare
derivate;
d) câștiguri din transferul aurului financ iar, definit potrivit legii;
e) venituri din lichidarea unei persoane juridice.
În cazul titlurilor de valoare, veniturile din transferul titlurilor de valoare, emise de rezidenți români, sunt considerate ca fiind
obținute din România, indiferent da că sunt primite în România sau în străinătate.
Nu sunt venituri impozabile următoarele :
a) veniturile realizate din deținerea și transferul instrumentelor financiare care atestă datoria publică a statului, precum și a
unităților administrativ -terito riale, inclusiv din operațiunile de tip repo și reverse/repo cu aceste instrumente, indiferent de piața/locul
de tranzacționare unde are loc operațiunea;
b) venituri le repartizate membrilor caselor de ajutor reciproc în funcție de fondul social deținu t;
c) veniturile realizate la prima tranzacționare a acțiunilor emise de Fondul Proprietatea de către persoanele fizice cărora le -au
fost emise aceste acțiuni ;
Același regim fiscal se aplică și veniturilor realizate la prima tranzacționare a acțiu nilor emise de Fondul Proprietatea, de către
moștenitorii titlurilor de conversie sau acțiunilor dobândite înainte de prima tranzacționare;
d) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite potrivit legii, titularii iniția li aflați în evidența Comisiei
Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii acestora.
Câștigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decât instrumentele financiare derivate, reprezintă diferența
pozitivă/negativă realizată între valoarea de înstrăinare/prețul de vânzare și valoarea lor fiscală, după caz, pe tipuri de t itluri de
valori, care include costurile aferente tranzacției și costuri legate de transferul de proprietate aferente împrumutului de v alori
mobiliare, dovedite cu documente justificative.
În cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobili are, câștigul/pierderea se determină ca diferență
pozitivă/negativă între prețul de vânzare și valoarea fiscală, repr ezentată de prețul de cumpărare .
Câștigul/pierderea din operațiuni cu aur financiar, definit potrivit legii, reprezintă diferența po zitivă/negativă dintre prețul de
vânzare și valoarea fiscală, care include și costurile aferente tranzacției.
Determinarea câștigului/pierderii din transferul titlurilor de valoare, altele decât instrumentele financiare derivate, se
efectuează, după caz, la data:
a) încheierii tranzacției, pe baza documentelor justificative, de către intermediarul definit potrivit legislației în materie, r ezident
fiscal român, dacă operațiunea se efectuează prin intermediar;
73 b) efectuării plăților prețului tranz acției, pe baza documentelor justificative, de către beneficiarul de venit dacă operațiunea nu se
efectuează printr -un intermediar sau intermediarul nu este rezident fiscal român;
c) încheierii tranzacției de vânzare în lipsă, indiferent de modalitate a prin care se realizează decontarea acesteia, de către
intermediar definit potrivit legislației în materie, rezident fiscal român, pe baza documentelor justificative, în cazul tran zacțiilor de
vânzare în lipsă.
Dacă intermediarul nu este rezident fiscal român, determinarea câștigului se efectuează de către beneficiarul de venit, pe
baza documentelor justificative primite de la intermediarul rezident străin;
d) la data plății comisionului aferent operațiunii de împrumut de valori mobiliare prevăzută în contractul de împrumut, în cazul
operațiunii de împrumut de valori mobiliare.
Câștigul/pierderea din operațiuni cu instrumentele financiare derivate reprezintă diferența pozitivă/negativă dintre venituri le
realizate din pozițiile închise începând din prima zi de tranzacționare a anului fiscal și până în ultima zi de tranzacționar e a acestuia
(inclusiv) și cheltuielile aferente acestor poziții, evidențiate în cont, pentru fiecare tip de contract și scadență, indifer ent dacă acesta
a ajuns sau nu la scadență.
Câștigul net anual/pierderea netă anuală se determină ca diferență între câș tigurile și pierderile înregistrate în cursul anului
fiscal respectiv, cumulat de la începutul anului din transferul titlurilor de valoare, și orice alte operațiuni cu instrument e financiare,
inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din transfer ul aurului financiar, definit potrivit legii.La determinarea câștigului net
anual/pierderii nete anuale sunt luate în calcul și costurile aferente tranzacțiilor care nu pot fi alocate direct fiecărei
tranzacții.Câștigul net anual/pierderea netă anuală se d etermină de către contribuabil, pe baza decla rației privind venitul realizat .
Pentru tranzacțiile efectuate de fiecare intermediar, societate de administrare a investițiilor sau societate de investiții
autoadministrată are următoarele obligații:
a) calcularea câștigului/pierderii pentru fiecare tranzacție efectuată pentru contribuabil sau anual, după caz;
b) transmiterea către fiecare contribuabil a informațiilor privind totalul câștigurilor/pierderilor, în formă scrisă, pentru tra nzacțiile
efectuate în cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul anterior;
c) să depună anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul anterior, la organul fiscal competent o
declarație informativ ă privind totalul câștigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil.
Veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la vedere/conturi curente, precum și cele la depozitele clienților,
constituite în baza legislației privind economisirea și credita rea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, se impun cu o cotă de
10% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Impozitul se calculează și se reține de
către plătitorii de astfel de venituri la moment ul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului. Plata impozitului
se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării în cont . Impozitul datorat se plătește integral la
bugetul de stat.
74 Veniturile sub for mă de dobânzi pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele
civile încheiate se impun cu o cotă de 10% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportul ui juridic.
Pentru venit urile sub formă de dobânzi, impozitul se calculează și se reține de către plătitorii de astfel de venituri la momentul
înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul unor in strumente de
economisire. În situația sumelor primite sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate pe baza contractelor civile, calc ulul
impozitului datorat de către plătitorii de venit se efectuează la momentul plății dobânzii. Plata impozitului pentru venituri le din
dobânzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării, în cazul unor instrumente d e
economisire, respectiv la momentul plății dobânzii, pentru venituri de această natură, pe baza contractelor civile. Impozi tul datorat
se plătește integral la bugetul de stat.
Veniturile sub formă de dividende , inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de
legislația în materie la organisme de plasament colectiv se impun cu o cotă de 5 % din suma acestora , impozitul fiind final.
Obligația calculării și reținerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plat a
dividendelor/sumelor reprezentând câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri d e participare de către
acționari/asociați/investitori. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face
plata. În cazul dividendelor/câștigurilor obținute ca urmare a deținerii de titluri de particip are, distribuite, dar care nu au fost plătite
acționarilor/asociaților/investitorilor până la sfârșitul anului în care s -au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul pe
dividende/câștig se plătește până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următo r. Impozitul datorat se virează integral la bugetul de
stat.
4.6. Venituri din pensii
Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înființate din contribuțiile sociale obligatorii făcu te către
un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative și cele finanțate de la bugetul de stat, d iferențe de
venituri din pensii, precum și sume reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflație.
Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare
de 2.000 lei.
Orice plătitor de venituri din pensii are obligația de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a -l reține și de a-l plăti la
bugetul de stat . Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii.
Impozit ul calculat se reține la data efectuării plății pensiei și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reținut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.
În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reținut se stabilește prin împărțirea pensiei plătite l a
fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia. Drepturile de pensie restante se defalcă pe lunile la care se refe ră, în vederea
75 calculării impozitului datorat, reținerii și plății acestuia. Veniturile din pensiile de urmaș vor fi individualizate în funcție de numărul
acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaș.
În cazul ven iturilor din pensii și/sau al diferențelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii,
impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar și se reține la data efectuării plății, în conformitate cu reglement ările legale
în vigoare la data plății, și se plătește până la data de 25 a lunii următoare celei în care s -au plătit. Impozitul pe veniturile din pensii
se reține și se plătește la bugetul de stat.
Plătitorul de venituri din pensii este obligat să determine valoar ea totală a impozitului anual pe veniturile din pensii, pentru
fiecare contribuabil.
Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit, pentru susținerea
entităților nonprofit care se înființează și fu ncționează în condițiile legii, unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse
private, conform legii.
4,7. Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură
Veniturile din activități agricole cuprind veniturile obținute indiv idual sau într -o formă de asociere, fără personalitate juridică,
din:
a) cultivarea produselor agricole vegetale;
b) exploatarea plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi și altele asemenea;
c) creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.
Veniturile din silvicultură și piscicultură reprezintă veniturile obținute din recoltarea și valorificarea produselor specifi ce
fondului fo restier național, respectiv a produselor lemnoase și nelemnoase, precum și cele obținute din exploatarea amenajărilor
piscicole.
Veniturile din silvicultură și piscicultură se supun impunerii ca venitur i din activități independente – venitul net anual fi ind
determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, contribuabilii având obligația de a completa Registrul de evide nță
fiscală. Pentru aceste venituri sunt aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din activități independente pentru care venitul
net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate. Veniturile din silvicultură sunt calificate drept venituri din
alte surse și se impozitează la fel.
Veniturile obținute din valorificarea produselor în altă modalitat e decât în stare naturală reprezintă venituri din activități
independente și se supun regulilor de impunere proprii categoriei respective.
Veniturile din activități agricole pentru care nu există obligația stabilirii normelor de venit sunt venituri impoz abile și se supun
impunerii ca venituri din activități independente -, venitul net anual fiind determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate,
contribuabilii având obligația de a completa Registrul de evidență fiscală. Pentru aceste venituri sunt aplicabile regulile de impunere
76 proprii veniturilor din activități independente pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor di n
contabilitate.
Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate de persoanele fizice/membr ii asocierilor fără personalitate juridică din
valorificarea în stare naturală a următoarelor:
a) produse culese din flora sălbatică, exclusiv masa lemnoasă. În cazul masei lemnoase sunt venituri neimpozabile numai
veniturile realizate din exploatarea și valorificarea acesteia în volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care contribuabilii le au
în proprietate;
b) produse capturate din fauna sălbatică, cu excepția celor realizate din activitatea de pescuit comercial supuse impunerii.
Veniturile din activități agricole sunt venituri neimpozabile în limitele stabilite potrivit tabelului următor:
Nr.
crt. Produse vegetale Suprafață
1. Cereale până la 2 ha
2. Plante oleaginoase până la 2 ha
3. Cartof până la 2 ha
4. Sfeclă de zahăr până la 2 ha
5. Tutun până la 1 ha
6. Hamei pe rod până la 2 ha
7. Legume în câmp până la 0,5 ha
8. Legume în spații
protejate până la 0,2 ha
9. Leguminoase pentru
boabe până la 1,5 ha
10. Pomi pe rod până la 1,5 ha
11. Vie pe rod până la 1 ha
12. Arbuști fructiferi până la 1 ha
13. Flori și plante
ornamentale până la 0,3 ha
77 Animale Nr. capete/Nr. de familii
de albine
1. Vaci până la 2
2. Bivolițe până la 2
3. Oi până la 50
4. Capre până la 25
5. Porci pentru îngrășat până la 6
6. Albine până la 75 de familii
7. Păsări de curte până la 100
Venitul dintr -o activitate agricolă se stabilește pe bază de norme de venit. Normele de venit se stabilesc pe unitatea de
suprafață (ha)/cap de animal/familie de albine pentru diferitele categorii de produse vegetale și animale .
Impozitul pe venitul din activități agricole se calculează de organul fiscal competent prin aplicarea unei cote de 10%
asupra venitului anual din activități agricole stabilit pe baza normei anuale de ven it, impozitul fiind final .
Contribuabilul care desfășoară o activitate agricolă pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit are obligația
de a depune anual o declarație la organul fiscal competent, până la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul în curs. În
cazul în care activitatea se desfășoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, obligația depunerii declarației la organul
fiscal competent revine asociatului care răspunde pentru îndeplinirea obligațiilor asoci ației față de autoritățile publice în cadrul
aceluiași termen. Anexa declarației depusă de asociatul desemnat va cuprinde și cota de distribuire ce revine fiecărui membru
asociat din venitul impozabil calculat la nivelul asocierii.
Plata impozitului anua l stabilit conform deciziei de impunere anuale se efectuează către bugetul de stat în două rate egale,
astfel:
a) 50% din impozit până la data de 25 octombrie inclusiv;
b) 50% din impozit până la data de 15 decembrie inclusiv.
4.8. Venituri di n premii și din jocuri de noroc
Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, sumele primite ca urmare a participării la Loteria bonurilor fiscal e,
precum și din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale. Venituri le din jocuri de noroc cuprind toate
sumele încasate, bunurile și serviciile primite, ca urmare a participării la jocuri de noroc, indiferent de denumirea venitul ui sau de
78 forma în care se acordă, inclusiv cele de tip jack -pot. Venitul net este diferența dintre venitul din premii și suma reprezentând venit
neimpozabil.
Veniturile sub formă de premii se impun, prin reținerea la sursă, cu o cotă de 10% aplicată asupra venitului net realizat din
fiecare premiu.
Veniturile din jocuri de noroc se impun prin reținere la sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea
următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant, de la un organizator sau plătitor de venit uri din
jocuri de noroc:
Tranșe de venit brut
– lei – Impozit
– lei –
până la 66.750, inclusiv 1%
peste 66.750 – 445.000,
inclusiv 667,5 + 16% pentru ceea ce depășește suma
de 66.750
peste 445.000 61.187,5 + 25% pentru ceea ce depășește
suma de 445.000
Obligația calculării, reținerii și plății impozitului revine organizatorilor/plătitorilor de venituri.
Nu sunt impozabile următoarele venituri obținute în bani și/sau în natură:
a) premii sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de 600 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare premi u;
b) veniturile obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slo t-machine și
lozuri sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.
Verificarea încadrării în plafonul neimpozabil se efectuează la fiecare plată, indiferent de tipul de joc din care a fost obținut
venitul respectiv.În cazul în care venitul brut primit la fiecare plată depășește plafonul neimpozabil de 66.750 lei, inclusi v,
impozitarea se efectuează distinct față de veniturile obținute din participarea la alte tipuri de jocuri de noroc. Impozitul calculat și
reținut în moment ul plății este impozit final. Impozitul pe venit astfel calculat și reținut se plătește la bugetul de stat până la data de
25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
Impozitul anual datorat pentru veniturile din jocuri de noroc se determină prin aplicarea următorului barem de impunere
asupra fiecărui venit brut primit de un participant, de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:
Tranșe de venit brut
– lei – Impozit
– lei –
79 până la 66.750, inclusiv 1%
peste 66.750 – 445.000,
inclusiv 667,5 + 16% pentru ceea ce depășește suma
de 66.750
peste 445.000 61.187,5 + 25% pentru ceea ce depășește
suma de 445.000
Impozitul de achitat pentru veniturile din jocurile de noroc, conform deciziei de impunere anuale, se plătește în termen de c el
mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează și nu se datorează sumele
stabilite potrivit reglementărilor în materie privind colectarea creanțelor bugetare.
Pentru veniturile din jocuri de noroc, fiecare organizator/plătitor de venituri are următoarele obligații:
a) transmiterea către fiecare contribuabil a informațiilor referitoare la fiecare venit brut, primit în cursul anului fiscal, până în ultima
zi a lunii februarie a anului curent pentru anul precedent, în formă scrisă;
b) să depună anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul anterio r, la organul fiscal competent o
declarație informativă referitoare la fiecare venit brut, pentru fiecare contribuabil.
4.9.Venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal
La transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de
orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilorfără construcții, contribuabilii datorează un impozit care
se calculează prin aplicarea cotei de 3% asupra venitului impozabil . Venitul impozabil se stabilește prin deducerea din
valoarea tranzacției a sumei neimpozabile de 450.000 lei.
Impozitul nu se datorează în următoarele cazuri:
a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate
în temeiul legilor speciale;
b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donație între rude și afini până la gradul al III -lea inclusiv, precum și între
soți;
c) în cazul actelor de desființare cu efect retroactiv pentru actele de transfer al dreptului de proprietate asupra proprietățil or
imobiliare;
d) constatarea în condițiile art. 13 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și
completările ulterioare.
80 e) în cazul transferului dreptului de proprietate imob iliară din patrimoniul personal. Dispozițiile se aplică , o singură data, atât
debitorului, cât și codebitorilor, coplătitorilor, garanților personali sau ipotecari ai debitorului, în cazul în care prin o perațiunea de
dare în plată se transferă dreptul de proprietate imobiliară din patrimoniul personal al acestora.
În cazul în care darea în plată se face prin notarul public, persoanele fizice solicită acestuia un certificat care să ateste faptul
că nu s -a mai înregistrat niciun alt act de dare în plată, până la data autentificării actului de dare în plată de către ac esta.
Notarii publici care autentifică acte de dare în plată au obligația să le transmită în aceeași zi, în vederea înregistrării l or, cu
evidențierea distinctă a persoanelor fizice care au calitatea de parte în actul de dare în plată.
Pentru transmisi unea dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire nu se datorează
impozit pe transferul dreptului de proprietate imobiliară , dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data
decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moștenitorii datorează un
impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.
Impozitul se calculează la valoarea declarată de părți în actul prin care se transfe ră dreptul de proprietate sau
dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață rea lizat de
către camerele notarilor publici, notarul public notifică organelor fiscale respectiva tranz acție.
Impozitul se calculează și se încasează de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea
încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat și încasat se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următoa re celei în
care a fost încasat. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia, se realizează pr in
hotărâre judecătorească ori prin altă procedură, impozitul se calculează și se încasează de către organul fiscal compete nt, pe baza
deciziei de impunere în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei. Instanțele judecătorești care pronunță hotărâri
judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii comunică organului fisc al competent
hotărârea și documentația aferentă în termen de 30 de zile de la data hotărârii judecătorești rămase definitive și
irevocabile/hotărârii judecătorești definitive și executorii.
Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească c ontribuabilul are obligația de a declara venitul obținut în
maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului.
În cazul transferului prin executare silită impozitul datorat de contribuabilul din patrimoniul căruia a fost transferată
proprietatea imobiliară se calculează și se încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere în term en de
60 de zile de la data comunicării deciziei.
Impozitul stabilit se distribuie astfel:
a) o cotă de 50% se face venit la bugetul de stat;
b) o cotă de 50% se face venit la bugetul unităților administrativ -teritoriale pe teritoriul cărora se află bunurile imobile ce au făcut
obiectul înstrăinării.
81 Notarii publici au obligația să d epună semestrial la organul fiscal teritorial o declarație informativă privind transferurile de
proprietăți imobiliare, cuprinzând următoarele elemente pentru fiecare tranzacție:
a) părțile contractante;
b) valoarea înscrisă în documentul de tran sfer;
c) impozitul pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal;
d) taxele notariale aferente transferului.
4.10. Venituri din alte surse
Venituri din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, altele decât veniturile neimpozabile în conform itate
cu prezentul titlu.
În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri:
a) prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei activități pentru o
persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relație generatoare de venituri din salarii și asimilate salariilor ;
b) câștiguri pri mite de la societățile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părți cu ocazia tragerilor de
amortizare;
c) venituri, sub forma diferențelor de preț pentru anumite bunuri, servicii și alte drepturi, primite de persoanele fiz ice pensionari,
foști salariați, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial;
e) venituri obținute de persoana fizic ă în baza contractului de administrare;
f) veniturile distribuite persoanelor fizice membrii formelor asociative de proprietate – persoane juridice, altele decât veniturile
neimpozabile realizate din:
1. exploatarea și valorificarea masei lemnoase, definite potrivit legislației în materie, din pădurile pe care le au în propriet ate, în
volum de maximum 20 mc/an, pentru fiecare membru asociat;
2. exploatarea masei lemnoase, definite potrivit legislație i în materie, din pădurile pe care le au în proprietate, în volum de
maximum 20 mc/an, acordată fiecărui membru asociat;
g) veniturile din activități, altele decât cele de producție, comerț, prestări de servicii, profesii liberale și din drepturi de proprietate
intelectuală, precum și activități agricole, silvicultură și piscicultură, pentru care sunt aplicabile prevederile privind impozitarea
venituri lor din activități independente și din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
h) bunu rile și/sau serviciile primite de un participant la persoana juridică, acordate/furnizate de către persoana juridică în folos ul
personal al acestuia;
82 i) suma plătită unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al acestuia, pentru bunu rile sau serviciile achiziționate de
la acesta, peste prețul pieței pentru astfel de bunuri ori servicii;
j) distribuirea de titluri de participare, efectuată de o persoană juridică unui participant la persoana juridică, drept conseci nță a
deținerii u nor titluri de participare la acea persoană juridică ;
k) dobânda penalizatoare plătită în condițiile nerespectării termenului de plată a dividende lor distribuite participanților ;
l) veniturile obținute de cedent ca urmare a cesiunii de creanță, re spectiv de cesionar din realizarea venitului din creanța
respectivă, inclusiv în cazul drepturilor de creanțe salariale obținute în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și
irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și execu torii, din patri moniul personal.
Impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri,
prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut. Impozitul astfel reținut se plătește la bugetul de stat până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
Contribuabilii care realizează venituri din alte surse identificate ca fiind impozabile, au obligația de a depune declarați a
privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului urmă tor celui de
realizare a venitului.
Impozitul pe venit datorat se calculează de către organul fiscal competent, pe baza declara ției privind venitul realizat, prin
aplicarea cotei de 10% asupra:
a) venitului brut, în cazul veniturilor din alte surse pentru care contribuabilii au obligația depunerii decla rației privind venitul
realizat ;
b) venitului impozabil determinat ca diferență între veniturile și cheltuielile aferente tuturor operațiunilor efectuate în cursul anului
fiscal, în cazul veniturilor din alte surse obținute de cedent ca urmare a cesiunii de creanță. În cazul acestor , veniturile reprezintă
sumele încasate și echivalentul în lei al veniturilor în natură, iar cheltuielile reprezintă plățile efectuate, în cursul unui an fiscal, din
toate operațiunile respective, evidențiate în baz a documentelor justificative.
Impozitul reprezintă impozit final. Contribuabilii nu au obligația să efectueze plăți anticipate în cursul anului fiscal în con tul
impozitului anual datorat. Impozitul de achitat conform deciziei de impunere anuale se plătește în termen de cel mult 60 de zile de
la data comunicării deciziei de impunere, pe rioadă pentru care nu se calculează și nu se datorează sumele stabilite potrivit
reglementărilor în materie privind colectarea creanțelor bugetare.
Orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de pro cedură fiscală , a căror sursă nu a fost identificată se
impun cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuant umul
impozitului și al accesoriilor.
4.11. Venitul net anual impozabil
83 Venitul net anual impozabil se stabilește de organul fiscal competent pe fiecare sursă din categoriile de venituri prin
deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.
Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursă din activită ți independente, cedarea folosinței bunurilor și din activități
agricole, silvicultură și piscicultură se reportează și se compensează cu venituri obținute din aceeași sursă de venit din ur mătorii 7
ani fiscali consecutivi.
Pierderile din categoriile de venituri provenind din străinătate se reportează și se compensează cu veniturile de aceeași
natură și sursă, realizate în străinătate, pe fiecare țară, înregistrate în următo rii 7 ani fiscali consecutivi. Regulile de reportare a
pierderilor sunt următoarel e:
a) reportul se efectuează cronologic, în funcție de vechimea pierderii, în următorii 7 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal și netransmisibil;
c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a
contribuabilului.
Câștigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, din orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclu siv
instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului fina nciar se determină de organul fiscal competent ca diferență
între câștigul net anual și pierderile reportate din anii fiscali anteriori re zultate din aceste operațiuni. Pierderea netă anuală stabilită
prin declarația privind venitul realizat se recuperează din câștigurile nete anuale obținute în următo rii 7 ani fiscali
consecutivi. Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:
a) reportul se efectuează cronologic, în funcție de vechimea pierderii, în următorii 7 ani consecutivi ;
b) dreptul la report este personal și netransmisibil;
c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei, reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.
Pierderile nete anuale provenind din străinătate se reportează și se compensează cu veniturile de aceeași natură și sursă,
realizate în străinătate, pe fiecare țară, înregistrate în următorii 7 ani fiscali.
Contribuabilii, precum și asociațiile fără personalitate juridică, care încep o activitate în cursul anului fiscal, sunt obli gați să
depună la organul fiscal competent o declarație referitoare la veniturile și cheltuielile estimate a se realiza pentru anul f iscal, în
termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului. Fac excepție contribuabilii care realizează venituri pentru care impozitul
se percepe prin reținere la sursă.
Contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din are ndare
pentru care impunerea este finală, au obligația să depună o declarație pr ivind venitul estimat/norma de venit, în termen de 30 de
zile de la încheierea contractului între părți. Declarația privind venitul estimat/norma de venit se depune odată cu înregist rarea la
organul fiscal a contractului încheiat între părți. Contribuabili i care obțin venituri din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul
personal au obligația înregistrării contractului încheiat între părți, precum și a modificărilor survenite ulterior, în terme n de 30 de zile
de la încheierea/producerea modificării aces tuia, la organul fiscal competent.
84 Contribuabilii care în anul anterior au realizat pierderi și cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fi scal,
precum și cei care, din motive obiective, estimează că vor realiza venituri care diferă cu cel puțin 20% față de anul fiscal anterior
depun, odată cu declarația privind venitul realizat, și declarația privind venitul estimat/norma de venit.
Contribuabilii care determină venitul net pe bază de norme de venit, precum și cei pentru care cheltu ielile se determină în
sistem forfetar și care au optat pentru determinarea venitului net în sistem real depun declarația privind venitul estimat/no rma de
venit completată corespunzător.
Contribuabilii care realizează venituri din activități independente , cedarea folosinței bunurilor, activități agricole impuse în
sistem real, precum și din silvicultură și piscicultură, cu excepția veniturilor din arendare, sunt obligați să efectueze în cursul anului
plăți anticipate cu titlu de impozit, exceptându -se caz ul veniturilor pentru care plățile anticipate se stabilesc prin reținere la sursă.
Plățile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, iar plata
impozitului anual se efectuează potrivit deci ziei de impunere.
Contribuabilii care realizează, individual sau într -o formă de asociere, venituri din activități independente, venituri din
cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, determinate în sis tem real, au obligația de a
depune o declarație privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai in clusiv a
anului următor celui de realizare a venitului. Declarația privind venitul realizat se complete ază pentru fiecare sursă și categorie de
venit. Pentru veniturile realizate într -o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuită din asociere.
Declarația privind venitul realizat se completează și se depune la organul fi scal competent pentru fiecare an fiscal
până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a câștigului net anual/pierderii nete anuale .
Nu se depun declarații privind venitul realizat pentru următoarele categorii de venituri:
a) venituri nete determinate pe bază de norme de venit, cu excepția contribuabililor care au depus declarații privind venitul
estimat/norma de venit în luna decembrie și pentru care nu s-au stabilit plăți anticipate ;
b) venituri din activități independe nte, a căror impunere este finală;
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor sub formă de arendă, a căror impunere este finală;
d) venituri din cedarea folosinței bunurilor, a căror impunere este finală, cu excepția contribuabililor care au de pus declarații
privind venitul estimat/norma de venit în luna decembrie și pentru care nu s-au stabilit plăți anticipate ;
e) venituri sub formă de salarii și venituri asimilate salariilor, pentru care informațiile sunt cuprinse în declarația privind calcularea
și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit sau declarații lunare, depuse;
f) venituri din investiții, a căror impunere este finală;
g) venituri din premii și din jocuri de noroc, a căror impunere este finală;
h) venituri din pensii;
i) venituri din activități agricole, a căror impunere este finală,;
j) venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal;
85 k) venituri din alte surse .
Impozitul anual datorat se stabilește de orga nul fiscal competent pe baza declarației privind venitul realizat, prin aplicarea
cotei de 10% asupra fiecăruia dintre următoarele:
a) venitul net anual impozabil;
b) câștigul net anual impozabil.
Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și
funcționează în condițiile legii, unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, sumă reprezentând până la 2% din
impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, c âștigul net anual impozabil .
Contribuabilii care au realizat venituri din activități independente/activități agricole, impuși pe bază de normă de venit, ș i/sau
din cedarea folosinței bunurilor, care nu au obligația depunerii declarației privind venitul rea lizat, pot dispune asupra destinației unei
sume pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, unităților de cult, pre cum și pentru
acordarea de burse private, sumă reprezentând până la 2% din impozitul dat orat pe venitul anual.
Organul fiscal competent are obligația calculării, reținerii și plății sumei reprezentând până la 2% din impozitul datorat .
4.12. Proprietatea comună și asociațiile fără personalitate juridică
Venitul net obținut din exploatarea bunurilor și drepturilor de orice fel, deținute în comun, este considerat ca fiind obținu t de
proprietari, uzufructuari sau de alți deținători legali, înscriși într -un document oficial, și se atribuie proporțional cu cot ele-părți pe
care aceștia le dețin în acea proprietate sau în mod egal, în situația în care acestea nu se cunosc.
În cadrul fiecărei asocieri fără personalitate juridică, constituită potrivit legii, asociații au obligația să încheie contra cte de
asociere în formă scrisă, la începerea activității, care să cuprindă inclusiv date referitoare la:
a) părțile contractante;
b) obiectul de activitate și sediul asociației;
c) contribuția asociaților în bunuri și drepturi;
d) cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzătoare contribuției
fiecăruia;
e) desemnarea asociatului care să răspundă pentru îndeplinirea obligațiilor asociației față de autoritățile publice;
f) cond ițiile de încetare a asocierii.
Contribuțiile asociaților conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociație. Contractul de
asociere se înregistrează la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data încheierii ac estuia. Organul fiscal are
dreptul să refuze înregistrarea contractelor, în cazul în care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului aline at.
86 În cazul în care între membrii asociați există legături de rudenie până la gradul al patrulea incl usiv, părțile sunt obligate să
facă dovada că participă la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra cărora au drept de proprietate. Pot fi membri asociați
și persoanele fizice care au dobândit capacitate de exercițiu restrânsă.
Venitul/Pierdere a anual/anuală realizat(ă) în cadrul asocierii se distribuie asociaților proporțional cu cota procentuală de
participare corespunzătoare contribuției, conform contractului de asociere.
Obligația înregistrării veniturilor și cheltuielilor aferente activit ăților desfășurate în cadrul asocierilor cu o persoană juridică,
contribuabil, revine persoanei juridice.
4.13. Aspecte fiscale internaționale
Persoanele fizice nerezidente, care desfășoară o activitate independentă, prin intermediul unui sediu perman ent în
România, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net anual impozabil din activitatea independentă, ce este at ribuibil
sediului permanent.Venitul net dintr -o activitate independentă care este atribuibil unui sediu permanent se determi nă, în
următoarele condiții:
a) în veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent;
b) în cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizării acestor venituri.
Persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente în România sunt impozitate potrivit regulilor
impozitului pe veniturile din salarii .
Persoana fizică rezidentă într -unul din statele membre ale Uniunii Europene sau într -unul din statele Spațiului Economic
European beneficiază de aceleași deduceri ca și persoanele fizice rezidente, la stabilirea bazei de calcul pentru veniturile
impozabile obținute din România. Baza de calcul se determină după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcție de natura
acestuia.
Deducerile se acordă în limita stabilită prin legislația română în vigoare pentru persoana fizică rezidentă, dacă persoana
fizică rezidentă într -unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau într -unul dintre statele Spațiului Economic European
prezintă documente justificative și dacă acestea nu sunt deduse în statul de rezidență al persoanei fizice.
Cu excepția plății impozitului pe venit prin reținere la sursă, contribuabilii persoane fizice nerezidente, care reali zează
venituri din România, au obligația să declare și să plătească impozitul corespunzător fiecărei surse de venit.
Persoanele fizice române datorează impozit pentru veniturile obținute din străinătate. Veniturile realizate din străinătate se
supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categor ii de
venit, în funcție de natura acestuia. Contribuabilii care obțin venituri din străinăt ate au obligația să le declare, potrivit declarației
specifice, până la data de 25 mai a anului următor celui de realizare a venitului.
87 Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru același venit și pentru aceeași perioadă impozabilă, sunt supuși
impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât și în statul străin cu care România are încheiată o convenție de evitar e a dublei
impuneri, iar respectiva convenție prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda creditului, au dreptul la dedu cerea din
impozitul pe venit datorat în România a imp ozitului plătit în străinătate .
Contribuabilii persoane fizice rezidente care realizează un venit și care, potrivit convenției de evitare a dublei impuneri
încheiate de România cu un alt stat, pot fi i mpuse în celălalt stat, iar respectiva convenție prevede ca metodă de evitare a dublei
impuneri metoda scutirii, respectivul venit va fi scutit de impozit în România. Acest venit se declară în România, dar este s cutit de
impozit dacă se anexează documentul justificativ eliberat de autoritatea competentă a statului străin, care atestă impozitul plătit în
străinătate. Creditul fiscal /Scutirea se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:
a) se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul străin în care s -a plătit impozitul;
b) impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obținut în străinătate, a fost efectiv plătit de persoana fizică. Plata impoz itului în
străinătate se dovedește printr -un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin respectiv;
c) venitul pentru care se acordă credit fiscal/scutire face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute de legea română .
Creditul fiscal se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi
mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, aferentă venitului impozabil din străinătate. În situația în ca re
contribuabilul în cauză obține venituri din străinătate din mai multe state, creditul fiscal admis a fi dedus din impozitul datorat în
România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare țară și pe fiecare natură de venit.
În vederea calculului credi tului fiscal, sumele în valută se transformă la cursul de schimb mediu anual al pieței valutare,
comunicat de Banca Națională a României, din anul de realizare a venitului. Veniturile din străinătate realizate de persoanel e fizice
rezidente, precum și impo zitul aferent, exprimate în unități monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca
Națională a României, se vor transforma astfel:
a) din moneda statului de sursă într -o valută de circulație internațională, cum ar fi dolari S.U. A. sau euro, folosindu -se cursul de
schimb din țara de sursă;
b) din valuta de circulație internațională în lei, folosindu -se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca
Națională a României, din anul de realizare a venitului respecti v.
4.14. Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți și impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate
în România
Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți , se aplică asupra veniturilor brute impozabile obț inute din
România.
Veniturile impozabile obținute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau în străinătate, sunt:
88 a) dividende de la un rezident;
b) dobânzi de la un rezident;
c) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent/a
sediului permanent desemnat;
d) redevențe de la un rezident;
e) redevențe de la un nerezident care are un sediu permanent î n România, dacă redevența este o cheltuială a sediului
permanent/a sediului permanent desemnat;
f) comisioane de la un rezident;
g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediulu i
permanent/a sediului permanent desemnat;
h) venituri din activități sportive și de divertisment desfășurate în România, indiferent dacă veniturile sunt primite de către
persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de către alte persoane;
i) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obținute de la
un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România;
j) venituri reprezentând remunerații primite de persoane juridic e străine care acționează în calitate de administrator, fondator sau
membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice române;
k) venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul internațional și prestările de servicii ac cesorii acestui transport;
l) venituri din profesii independente desfășurate în România – medic, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor și alte profesii
similare – în cazul când sunt obținute în alte condiții decât prin intermediul unui sediu per manent sau într -o perioadă ori în mai multe
perioade care nu depășesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul
calendaristic vizat;
m) venituri din premii acordate la concursuri organizate în R omânia;
n) venituri obținute la jocurile de noroc practicate în România, pentru toate câștigurile primite de un participant de la un
organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc, exclusiv jocurile de noroc prevăzute expres în lege;
o) venituri realizate de nerezidenți din lichidarea unei persoane juridice române. Venitul brut realizat din lichidarea unei per soane
juridice române reprezintă suma excedentului distribuțiilor în bani sau în natură care depășește aportul la capitalul social al
persoanei fizice/juridice beneficiare. Se consideră venituri din lichidarea unei persoane juridice, din punct de vedere fisca l, și
veniturile obținute în cazul reducerii capitalului social, potrivit legii, altele decât cele primite ca urmare a restitui rii cotei -părți din
aporturi. Venitul impozabil reprezintă diferența dintre distribuțiile în bani sau în natură efectuate peste valoarea fiscală a titlurilor de
valoare;
p) venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident în cadrul operațiunii de
fiducie.
89 Impozitul datorat de nerezidenți pentru veniturile impozabile obținute din România se calculează, se reține, se
declară și se plătește la bugetul de stat de către plătitorii de venituri . Impozi tul reținut se declară până la termenul de plată a
acestuia la bugetul de stat.
Prin plată a unui venit se înțelege îndeplinirea obligației de a pune fonduri la dispoziția creditorului în maniera stabilită prin
contract sau prin alte înțelegeri convenite între părți care conduc la stingerea obligațiilor contractuale.
Impozitul datorat se calculează prin aplicarea următoarelor cote asupra veniturilor brute :
a) 1% pentru veniturile obținute la jocurile de noroc practicate în România, primite de un pa rticipant de la un organizator sau
plătitor de venituri din jocuri de noroc;
b) 5% pentru veniturile din dividende;
c) 50% pentru dobânzi, comisioane, venituri din prestarea de servicii inclusive de management sau de consultanță, venituri din
profesii independente desfășurate în România sau din lichidarea unei persoane juridice române, dacă veniturile sunt plătite într -un
cont dintr -un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații.
Aceste prevederi se aplică numai în situația în care veniturile de natura celor prevăzute sunt plătite ca urmare a unor tranz acții
calificate ca fiind artificiale;
d) 16% în cazul oricăror altor venituri impozabile obținute din România.
Impozitul s e calculează, respectiv se reține în momentul plății venitului, se declară și se plătește la bugetul de stat până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s -a plătit venitul. Impozitul se calculează, se reține, se declară și se plătește, în
lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, pentru ziua în care s e
efectuează plata venitului către nerezidenți. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acționarilor sau asociaților
până la sfârșitul anului în care s -au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende se declară și se plătește până la
data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următo r anului în care s -au
aprobat situațiile financiare anuale, după caz.
Pentru veniturile sub formă de dobânzi la depozitele la vedere/conturi curente, la depozitele la termen, certificate de
depozit și alte instrumente de economisire la bănci și la alte in stituții de credit autorizate și situate în România , impozitul
se calculează și se reține de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al
titularului, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul certificatelor de depozit și al instrumentelor de economisire. Plata și
declararea impozitului pentru veniturile din dobânzi se fac lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
înregistrării/răscumpărării.
Veniturile reprezentând dobânzi ob ținute din România de o persoană juridică rezidentă într -un stat membru al Uniunii
Europene sau al Spațiului Economic European, stat cu care România are încheiată o convenție pentru evitarea dublei impuneri, se
impun cu cota și în condițiile prevăzute de c onvenția aplicabilă, dacă persoana juridică prezintă un certificat de rezidență fiscală
valabil.
90 Veniturile din activități independente care sunt obținute din România de o persoană fizică rezidentă într -un stat membru
al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei
impuneri și care prezintă un certificat de rezidență fiscală, se vor impune cu cota și/sau în condițiile prevăzute de convenț ia
aplicabilă.
Veniturile obținute de arti ști sau sportivi , persoane fizice sau juridice, rezidenți într -un stat membru al Uniunii Europene
sau într -un stat cu care România are încheiată o convenție pentru evitarea dublei impuneri, pentru activitățile desfășurate în
această calitate în România și în condițiile prevăzute în convenție se impun cu o cotă de 16%, aplicată asupra veniturilor brute.
Impozitul se calculează, respectiv se reține în momentul plății venitului, se declară și se plătește la bugetul de stat până la data de
25 inclusiv a lunii u rmătoare celei în care s -a plătit venitul. Impozitul se calculează, se reține, se declară și se plătește, în lei, la
bugetul de stat, la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României pentru ziua în care se efectu ează
plata ven itului către nerezidenți. Obligația calculării, reținerii, declarării și plății impozitului la bugetul de stat revine plătito rului de
venit.
Următoarele venituri nu sunt impozabile în România :
a) veniturile obținute de organismele nerezidente de pla sament colectiv fără personalitate juridică sau de alte organisme asimilate
acestora, recunoscute de autoritatea competentă de reglementare care autorizează activitatea pe acea piață, din transferul ti tlurilor
de valoare, respectiv al titlurilor de partici pare, deținute direct sau indirect într -o persoană juridică română;
b) veniturile obținute de nerezidenți pe piețe de capital străine din transferul titlurilor de participare, deținute la o persoa nă juridică
română, precum și din transferul titlurilor de valoare, emise de rezidenți români;
c) venitul obținut de la un fiduciar rezident de către un beneficiar nerezident atunci când acesta este constituitor nerezident, din
transferul masei patrimoniale fiduciare în cadrul operațiunii de fiducie.
Sunt scutite de impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți următoarele venituri:
a) dobânda aferentă instrumentelor de datorie publică în lei și în valută, veniturile obținute din tranzacțiile cu instrumente
financiare derivate utilizate pentru realizarea operațiunilor de administrare a riscurilor asociate obligațiilor de natura da toriei publice
guvernamentale și veniturile obținute din tranzacționarea titlurilor de stat și a obligațiunilor emise de către unitățile adm inistrativ –
teritoriale, în lei și în valută, pe piața internă și/sau pe piețele financiare internaționale, precum și dobân da aferentă instrumentelor
emise de către Banca Națională a României în scopul atingerii obiectivelor de politică monetară și veniturile obținute din
tranzacționarea valorilor mobiliare emise de către Banca Națională a României;
b) dobânda la instrume nte/titluri de creanță emise de societățile române, dacă instrumentele/titlurile de creanță sunt emise în
baza unui prospect aprobat de autoritatea de reglementare competentă și dobânda este plătită unei persoane care nu este o
persoană afiliată a emitentu lui instrumentelor/titlurilor de creanță respective;
91 c) dividendele plătite de o persoană juridică română sau persoană juridică cu sediul social în România, înființată potrivit legi slației
europene, unei persoane juridice rezidente într -un alt stat me mbru al Uniunii Europene ori unui sediu permanent al unei
întreprinderi dintr -un stat membru al Uniunii Europene, situat într -un alt stat membru al Uniunii Europene, dacă:
1. persoana juridică străină beneficiară a dividendelor îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
(i) este rezidentă într -un stat membru al Uniunii Europene și are una dintre formele de organizare prevăzute de lege;
(ii) este considerată a fi rezidentă a statului membru al Uniunii Europene, în conformitate cu legislația fiscală a statului respectiv
și, în temeiul unei convenții privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat terț, nu se consideră că este rezidentă î n scopul
impunerii în afara Uniunii Europene;
(iii) plătește, în conformitate cu legislația fisca lă a unui stat membru, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări, unul dintre
impozitele prevăzute de lege;
(iv) deține minimum 10% din capitalul social al întreprinderii persoană juridică română pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin un
an, care se încheie la data plății dividendului.
2. beneficiarul dividendelor este un sediu permanent al unei persoane juridice rezidente într -un stat membru al Uniunii Europene
situat într -un alt stat membru al Uniunii Europene, iar persoana juridică străină pentru care sediul permanent își desfășoară
activitatea trebuie să întrunească cumulativ condițiile legale și profiturile înregistrate de sediul permanent să fie impozab ile în statul
membru în care acesta este stabilit, în baza unei convenții pentru evita rea dublei impuneri sau în baza legislației interne a acelui
stat membru;
3. persoana juridică română care plătește dividendul îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
(i) este o societate înființată în baza legii române și are una dintre urm ătoarele forme de organizare: societate pe acțiuni,
societate în comandită pe acțiuni, societate cu răspundere limitată, societate în nume colectiv, societate în comandită simpl ă;
(ii) plătește impozit pe profit, fără posibilitatea unei opțiuni sau ex ceptări. Pentru acordarea acestei scutiri, persoana juridică cu
sediul social în România, înființată potrivit legislației europene, care plătește dividendul, trebuie să plătească impozit pe profit, , fără
posibilitatea unei opțiuni sau exceptări;
d) premiile unei persoane fizice nerezidente obținute din România, ca urmare a participării la festivalurile naționale și
internaționale artistice, culturale și sportive finanțate din fonduri publice;
e) premiile acordate elevilor și studenților nereziden ți la concursurile finanțate din fonduri publice;
f) veniturile persoanelor juridice străine care desfășoară în România activități de consultanță în cadrul unor acorduri de finan țare
gratuită, încheiate de Guvernul României/autorități publice cu alte guverne/autorități publice sau organizații internaționale
guvernamentale ori neguvernamentale;
g) veniturile din dobânzi și redevențe;
92 h) dobânzile și/sau dividendele plătite către fonduri de pensii, astfel cum sunt ele definite în legislația sta tului membru al Uniunii
Europene sau în unul dintre statele Spațiului Economic European, cu condiția existenței unui instrument juridic în baza cărui a să se
realizeze schimbul de informații;
i) veniturile obținute de persoane fizice nerezidente ca urm are a participării în alt stat la un joc de noroc, ale cărui fonduri de
câștiguri provin și din România.
Dacă un contribuabil este rezident al unei țări cu care România a încheiat o convenție pentru evitarea dublei
impuneri, cota de impozit care se aplic ă venitului impozabil obținut de către acel contribuabil din România nu poate
depăși cota de impozit prevăzută în convenția care se aplică asupra acelui venit . În situația în care sunt cote diferite de
impozitare în legislația internă sau în convențiile de evitare a dublei impuneri, se aplică cotele de impozitare mai favorabile. Dacă
un contribuabil este rezident al unei țări din Uniunea Europeană, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obținut de acel
contribuabil din România este cota mai favo rabilă prevăzută în legislația internă, legislația Uniunii Europene sau în convențiile de
evitare a dublei impuneri. Legislația Uniunii Europene se aplică în relația României cu statele membre ale Uniunii Europene,
respectiv cu statele cu care Uniunea Euro peană are încheiate acorduri de stabilire a unor măsuri echivalente.
Pentru aplicarea prevederilor convenției de evitare a dublei impuneri și a legislației Uniunii Europene, nerezidentul are
obligația de a prezenta plătitorului de venit, în momentul plăț ii venitului, certificatul de rezidență fiscală eliberat de către
autoritatea competentă din statul său de rezidență, precum și, după caz, o declarație pe propria răspundere în care se indică
îndeplinirea condiției de beneficiar în situația aplicării legis lației Uniunii Europene. Dacă certificatul de rezidență fiscală, respectiv
declarația ce va indica calitatea de beneficiar nu se prezintă în acest termen, se aplică prevederile prezentului titlu. În m omentul
prezentării certificatului de rezidență fiscală și, după caz, a declarației prin care se indică calitatea de beneficiar se aplică
prevederile convenției de evitare a dublei impuneri sau ale legislației Uniunii Europene și se face regularizarea impozitului în cadrul
termenului legal de prescripție. În ac est sens, certificatul de rezidență fiscală trebuie să menționeze că beneficiarul venitului a avut,
în termenul de prescripție, rezidența fiscală în statul contractant cu care este încheiată convenția de evitare a dublei impu neri, într –
un stat al Uniunii E uropene sau într -un stat cu care Uniunea Europeană are încheiat un acord de stabilire a unor măsuri
echivalente pentru toată perioada în care s -au realizat veniturile din România. Calitatea de beneficiar în scopul aplicării legislației
Uniunii Europene va fi dovedită prin certificatul de rezidență fiscală și, după caz, declarația pe propria răspundere a acestuia de
îndeplinire cumulativă a condițiilor referitoare la: perioada minimă de deținere, condiția de participare minimă în capitalul persoanei
juridice române, încadrarea în una dintre formele de organizare prevăzute în titlul II sau în prezentul titlu, după caz, calitatea de
contribuabil plătitor de impozit pe profit sau un impozit similar acestuia, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări. Ce rtificatul de
rezidență fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac plățile este valabil și în primele 60 de zile calendaristice din anul
următor, cu excepția situației în care se schimbă condițiile de rezidență.
Persoanele fizice care sosesc în Rom ânia și au o ședere în statul român pe o perioadă sau mai multe perioade ce depășesc
în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat au o bligația
93 completării Machetelor Chestionar pen tru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România și Chestionar pentru
stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România, la termenele stabilite de lege.
Plătitorii de venituri cu regim de reținere la sursă a impozitelor, cu excepția plătitorilor de venituri din salarii, au obligația să
depună o declarație privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competen t, până în
ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat. Declarația informativă se va depune de către plătitorii de venit
la organul fiscal competent în format electronic.
Plătitorii de venituri sub forma dobânzilor au obligația să depună o declarație informativă referitoare la plățile de astfel de
venituri făcute către persoane fizice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene. Declarația se depune până în ultima z i a
lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru informații referitoare la plățile de dobânzi făcute î n cursul anului precedent. Orice
nerezident poate depune o cerere la organul fiscal competent, prin care va solicita eliberarea certificatului de atestare a i mpozitului
plătit către bugetul de stat.
Orice reprezentanță a unei/unor persoane juridice străi ne, autorizată să funcționeze în România, potrivit legii, are
obligația de a plăti un impozit anual de 18.000 lei.
Reprezentanța unei/unor persoane juridice străine are obligația să declare și să plătească impozitul pe reprezentanță la
bugetul de stat pâ nă în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului de impunere. Reprezentanțele sunt obligate să conducă evidența
contabilă prevăzută de legislația în vigoare din România.
4.15. Modul de impozitare a veniturilor din economii obținute din România de persoane fizice rezidente în state membre și
aplicarea schimbului de informații
Prin beneficiar efectiv se înțelege orice persoană fizică ce primește o plată de dobândă sau oric e persoană fizică pentru care
o plată de dobândă este garantată, cu excepția cazului când această persoană dovedește că plata nu a fost primită sau garanta tă
pentru beneficiul său propriu. România a adoptat și asigură aplicarea pe teritoriul său a procedur ilor necesare, care să permită
agentului plătitor să identifice beneficiarii efectivi și locul lor de rezidență.
Agentul plătitor stabilește rezidența beneficiarului efectiv pe baza cerințelor minime care sunt conforme cu relațiile dintre
agentul plătito r și primitorul dobânzii la data începerii relației. Se consideră că rezidența se află în țara în care beneficiarul efectiv î și
are adresa permanent.
Prin agent plătitor se înțelege orice operator economic care plătește dobânda sau garantează plata dobân zii pentru
beneficiul imediat al beneficiarului efectiv, indiferent dacă operatorul este debitorul creanței care produce dobândă sau ope ratorul
însărcinat de către debitor ori de către beneficiarul efectiv cu plata dobânzii sau cu garantarea plății de dobâ ndă.
Prin plata dobânzii se înțelege :
94 a) dobânda plătită sau înregistrată în cont, referitoare la creanțele de orice natură, fie că este garantată sau nu de o ipotecă ori
de o clauză de participare la beneficiile debitorului, și, în special, venitur ile din obligațiuni guvernamentale și veniturile din
obligațiuni de stat, inclusiv primele și premiile legate de astfel de titluri de valoare, obligațiuni sau titluri de creanță; penalitățile
pentru plata cu întârziere nu sunt considerate plăți de dobânzi;
b) dobânzile capitalizate sau capitalizarea prin cesiunea, rambursarea sau răscumpărarea creanțelor prevăzute la lit. a);
c) venitul provenit din plățile dobânzilor fie direct, fie prin intermediul unei entități, distribuit prin:
– organism e de plasament colectiv în valori mobiliare;
– entități;
– organisme de plasament colectiv stabilite în afara sferei teritoriale;
d) venitul realizat din cesiunea, rambursarea sau răscumpărarea acțiunilor ori unităților în următoarele organi sme și entități, dacă
aceste organisme și entități investesc direct sau indirect, prin intermediul altor organisme de plasament colectiv sau prin e ntități la
care se face referire mai jos, mai mult de 25% din activele lor în creanțe de natura celor prevăzu te la lit. a), cu condiția ca acest
venit să corespundă câștigurilor care, direct sau indirect, provin din plățile dobânzilor care sunt definite la lit. a) și b) . Entitățile la
care se face referire sunt:
– organisme de plasament colectiv în valori mo biliare;
– entități;
– organisme de plasament colectiv stabilite în afara sferei teritoriale.
Informațiile care privesc plățile de dobânzi raportate de către agentul plătitor sunt limitate la informația referitoare la s uma
totală a dobânzii sau a venitului și la suma totală a veniturilor obținute din cesiune, răscumpărare sau rambursare.
Autoritatea competentă din România comunică autorității competente din statul membru de rezidență al beneficiarului efectiv
informațiile prevăzute de lege. Co municarea de informații are un caracter automat și are loc cel puțin o dată pe an, în decursul a 6
luni următoare sfârșitului anului fiscal, pentru toate plățile de dobândă efectuate în cursul acestui an.
95 CAPITOLUL V
CONTRIBU ȚIILE SOCIALE OBLIGATORII
5.1. Contribuțiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat
5.2. Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate
5.3. Prevederi comune în ca zul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor și/sau din
activități independente, atât în România, cât și pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat membru al
Spațiului Economic European sau al C onfederației Elvețiene pentru care sunt incidente prevederile legislației europene
aplicabile în domeniul securității sociale
5.4. Contribuția asiguratorie pentru muncă
5.1. Contribuțiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat
Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul public de pensii cu respectarea legislației europene aplicabile în domeniul
securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, sunt următoar ele
perso ane, după caz:
a) cetățenii români, cetățenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul ori reședința în Rom ânia;
b) cetățenii români, cetățenii altor state și apatrizii care nu au domiciliul sau reședi nța în România, în condițiile prevăzute de
legislația europeană aplicabilă în domeniul securității sociale, precum și de acordurile privind sistemele de securitate soci ală la care
România este parte;
c) persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, atât pe perioada în care persoanele
fizice care realizează venituri din salarii ori asimilate salariilor desfășoară activitate, cât și pe perioada în care aceste a beneficiază
de concedii și indemnizații de asigură ri sociale de sănătate;
d) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, pentru persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj sau, după
caz, de alte drepturi de protecție socială ori de indemnizații de asigurări sociale de sănătate care se acordă din bugetul asigurărilor
pentru șomaj, potrivit legii, și pentru care dispozițiile legale prevăd plata de contribuții de asigurări sociale datorate bu getului
asigurărilor sociale de stat din bugetul asigurărilor pentru șomaj;
e) Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pentru concediile și indemnizațiile de asigură ri sociale de sănătate ;
f) unitățile trimițătoare, pentru personalul român trimis în misiune temporară sau permanentă în străinătate.
Contribuabilii/Plătitorii d e venit la sistemul public de pensii, datorează, după caz, contribuția de asigurări sociale pentru
următoarele categorii de venituri realizate din România și din afara României, cu respectarea legislației europene aplicabile în
96 domeniul securității sociale , precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, pentru care
există obligația declarării în România:
a) venituri din s alarii sau asimilate salariilor ;
b) venit uri din activități independente ;
c) indemnizații de șomaj;
d) indemnizații de asigurări sociale de sănătate.
Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt următoarele:
a) 25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății co ntribuției
de asigurări sociale ;
b) 4% datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, de către persoanele fizice și juridice care au ca litatea de
angajatori sau sunt asimilate acestora;
c) 8% datorată în cazul condițiilor speciale de muncă, de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori
sau sunt asimilate acestora.
Baza lunară de calcul al contribuției de as igurări sociale, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau
asimilate salariilor, o reprezintă câștigul brut realizat din salarii și venituri asimilate salariilor, în țară și în alte st ate, cu respectarea
prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate
socială la care România este parte .
Pentru persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, baza lunară de calcul pentr u
contribuția de asigurări sociale o reprezintă suma câștigurilor brute, realizate de persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau
asimilate salariilor asupra cărora se datorează contribuția, pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale s au în alte
condiții de muncă.
Se exceptează de la plata contribuțiilor de asigurări sociale următoarele venituri:
a) prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat;
b) veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de către persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale,
din activități pentru care există obligația asi gurării în aceste sisteme;
c) veniturile acordate, personalului militar în activitate, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special care își de sfășoară
activitatea în instituțiile din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națio nală, pentru care se datorează contribuție
individuală la bugetul de stat.
d) ajutoarele/sumele acordate cazul decesului personalului din cadrul instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securi tate
națională, decedat ca urmare a participării la acțiuni militare, și indemnizațiile lunare de invaliditate acordate personalului ca urmare
a participării la acțiuni militare.
97 Persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora au obligația de a calcula și de a reține
la sursă contribuția de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate s alariilor.
Contribuția de asigurări sociale calculată și reținută se plătește la bugetul asigurărilor sociale de stat până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestr ului pentru
care se datorează, după caz, împreună cu contribuția angajatorului ori a persoanelor asimilate angajator ului.
Prin excepție de la cele de mai sus , persoanele fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor
de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuțiile s ociale
obligatorii pentru salariații lor, potrivit prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, pre cum și
acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, au obligația de a calcula contribuția de asigurări
sociale datorată de către acestea și, după caz, pe cea datorată de angajator, precum și de a le plăti lunar, până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, numai dacă există un acord încheiat în acest s ens cu angajatorul.
Persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, precum și persoanele fizice care
realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră s ub incidența legislației
europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România
este parte sunt obligate să depună lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pent ru care se plătesc veniturile,
Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asi gurate.
Depunerea trimestrială a declarației constă în completarea și depunerea a câte unei declar ații pentru fiecare lună din
trimestru.
Evidența obligațiilor de plată a contribuției de asigurări sociale datorate de angajatori și asimilații acestora se ține pe b aza
codului de identificare fiscală, iar cea privind contribuția de asigurări sociale dat orată de persoanele fizice care au calitatea de
angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, pe baza codului numeric personal sau pe b aza
numărului de identificare fiscală, după caz.
Baza lunară de calcul al contrib uției de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activități
independente o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară
garantat în plată, în vigoare în lu na pentru care se datorează contribuția.
5.2. Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate
Au calitatea de contribuabili/plătitori de venit la sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea prevederilor
legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și ale acordurilor privind sistemele de securitate so cială la
care România este parte, după caz:
a) cetățenii români cu domiciliul sau reședința în Ro mânia;
98 b) cetățenii străini și apatrizii care au solicitat și au obținut prelungirea dreptului de ședere temporară ori au domiciliul în
România;
c) cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene care nu dețin o
asigurare încheiată pe teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul României, care au solicitat și au obțin ut drept ul
de a sta în România pentru o perioadă de peste 3 luni;
d) persoanele din statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană care îndeplinesc
condițiile de lucrător frontalier și desfășoară o activitate salari ată sau independentă în România și care rezidă în alt stat membru în
care se întorc de regulă zilnic ori cel puțin o dată pe săptămână;
f) persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimil ate acestora.
Sunt exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate:
a) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârstade 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenții de li ceu,
până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenți, precum și persoanele
care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldați sau gradați profesioniști. Dacă rea lizează
venituri din salarii sau asimilat e salariilor sau venituri lunare cumulate din activități independente, activități agricole, silvicultură și
piscicultură peste valoarea salariului de bază minim brut pe țară, pentru aceste venituri datorează contribuție;
b) tinerii cu vârsta de până l a 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului. Dacă realizează venituri din salarii sau
asimilate salariilor sau venituri lunare cumulate din activități independente, activități agricole, silvicultură și piscicult ură peste
valoarea salariul ui de bază minim brut pe țară, pentru aceste venituri datorează contribuție;
c) soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;
d) persoanele persecutate politic ;
e) persoanele cu handicap ;
f) bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate, până la vindecarea respectivei afecțiuni;
g) femeile însărcinate și lăuzele;
h) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii;
i) persoa nele care se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, acordat în urma unui accident de muncă
sau a unei boli profesionale, pentru indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă s au
a unei boli profesionale;
j) persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecție socială care se acordă din
bugetul asigurărilor pentru șomaj, potrivit legii, pentru aceste drepturile bănești;
k) persoanele care se află în concediu de acomodare sau în concediu pentru creșterea copilului;
l) persoanele fizice care beneficiază de ajutor social, pentru aceste drepturi bănești;
99 m) persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în ares t preventiv în unitățile penitenciare, persoanele
reținute, arestate sau deținute care se află în centrele de reținere și arestare preventivă, precum și persoanele care se afl ă în
executarea unei măsuri educative ori de siguranță privative de libertate, re spectiv persoanele care se află în perioada de amânare
sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate;
n) străinii aflați în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum și pentru cei care sunt victime ale trafic ului de
persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identității și sunt cazați în centrele special amenajate;
o) personalul monahal al cultelor recunoscute ;
p) persoanele cetățeni români, care sunt victime ale traficului de per soane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni.
Contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate, care nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la
plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, datorează contribuția de asig urări sociale de sănătate dacă realizează venituri
anuale cumulate cel puțin egale cu 12 salarii de bază minime brute pe țară din una sau mai multe surse de venituri din următo arele
categorii:
a) venit uri din activități independente ;
b) venituri din a socierea cu o persoană juridică ;
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor;
d) venituri din investiții ;
e) venituri din activități agricol e, silvicultură și piscicultură ;
f) venituri din alte surse .
Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate este de 10% și se datorează de către persoanele fizice care au
calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției d e asigurări sociale de sănătate .
Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din
salarii sau asimilate salariilor, în țară și în străinătate, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în d omeniul
securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este pa rte, o reprezintă câștigul
brut.
Persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora au obligația de a calcula și de a r eține
la sursă contri buția de asigurări sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate
salariilor.
Contribuția de asigurări sociale de sănătate calculată și reținută se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următo are
celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorea ză.
Prin excepție de la regula de mai sus , persoanele fizice care își desfășoară activitatea în România și obțin venituri sub formă
de salarii de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuț ia de
asigurări sociale de sănătate în România, potrivit prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securități i sociale, precum
100 și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, au obligația de a calcula contribuția de asigurări
sociale de sănătate, precum și de a o plăti lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc
veniturile, numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul.
Următoarele categorii de persoane sunt obligate să depună lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru
care se plătesc veniturile, declarația plata contribuției de asigurări sociale de sănătate:
a) persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau persoanele asimilate acestora;
b) persoanele care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub
incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de secur itate
socială la care România este parte;
c) instituțiile publice și alte entități care plătesc drepturi de natura celor menționate, aferente perioadelor în care contribu ția de
asigurări sociale de sănătate era suportată, de către aceste instituții sau de către beneficiarii de venit, după caz .
Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor fizice care nu se încadrează în
categoriile exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate este salariul d e bază minim brut pe țară în vigoare în
luna pentru care se datorează.
5.3. Prevederi comune în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor și/sau din
activități independente, atât în România, cât și pe teritor iul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat membru al
Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene pentru care sunt incidente prevederile legislației europene
aplicabile în domeniul securității sociale
Persoanele fizice care rea lizează venituri din salarii sau asimilate salariilor și/sau din activități independente, atât în
România, cât și pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat membru al Spațiului Economic European sau al
Confederației Elvețiene pentru c are autoritățile competente ale acestor state sau organismele desemnate ale acestor autorități
stabilesc că, pentru veniturile realizate în afara României, legislația aplicabilă în domeniul contribuțiilor sociale obligat orii este cea
din România, au obliga ția plății contribuțiilor sociale obligatorii prevăzute de Codul fiscal român .
Persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor atât în România, cât și în alte state membre ale
Uniunii Europene, într -un stat membru al Spați ului Economic European sau Confederația Elvețiană datorează pentru veniturile din
afara României contribuțiile sociale obligatorii prevăzute de legea română .
Aceste p ersoane au obligația să se înregistreze fiscal la organul fiscal competent potrivit Codu lui de procedură fiscală, ca
plătitor de contribuții sociale obligatorii, în termen de 30 de zile de la data la care se încadrează în această categorie. Baza lunară
de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii datorate pentru veniturile realizate în af ara României este venitul realizat declarat, pe
101 fiecare categorie de venit. Contribuțiile sociale obligatorii datorate pentru veniturile din afara României se declară, se calculează,
se rețin și se plătesc de către angajatorii acestora.
Contribuțiile sociale obligatorii datorate pentru veniturile din afara României se declară de către angajatorii acestora. Modul
de declarare a contribuțiilor datorate este cel prevăzut de legea română aplicabil angajatorilor, respectiv cel aplicabil persoanelor
fizice ca re realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori care nu au sediul social sau
reprezentanță în România și care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor, potrivit prevederilor leg islației
europ ene aplicabile în domeniul securității sociale, și au un acord încheiat în acest sens cu angajatorul.
Pentru celelalte persoane fizice, modul de declarare a contribuțiilor datorate pentru veniturile din afara României este cel
aplicabil în cazul persoan elor fizice care realizează venituri din activități independente în România.
5.4. Contribuția asiguratorie pentru muncă
Contribuabilii obligați la plata contribuției asiguratorii pentru muncă sunt, după caz:
a) persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, pentru cetățenii români, cetățeni ai altor
state sau apatrizii, pe perioada în care au, domiciliul sau reședința în România, cu respectarea prevederilor legislației eur opene
aplicabile în domeniul se curității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este
parte;
b) persoanele fizice cetățeni români, cetățenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, domiciliul sau reședința în
România, și care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub
incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de secur itate
socială la care România este parte.
Contribuția asiguratorie pentru muncă se datorează pentru veniturile din salarii și asi milate salariilor, acordate de către
contribuabilii de mai sus , respectiv realizate de către persoanele fizice.
Cota contribuției asiguratorie pentru muncă este de 2,25%. Baza lunară de calcul al contribuției asiguratorii pentru
muncă o reprezintă suma câștigurilor brute realizate din salarii și venituri asimilate salariilor, în țară și în străinătate, cu respectarea
prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de se curitate
socia lă la care România este parte, care include:
a) veniturile din salarii, în bani și/sau în natură, obținute în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de servic iu sau a
unui statut special prevăzut de lege. În situația personalului român trimis în misiune permanentă în străinătate, veniturile din salarii
cuprind salariile de bază sau, după caz, soldele de funcție/salariile de funcție corespunzătoare funcțiilor în care persoanel e
respective sunt încadrate în țară, la care se adaugă, du pă ca z, sporurile și adaosurile ;
b) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a un ei funcții de demnitate publică ;
102 c) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial ;
d) remunerația administratorilor societăților, companiilor/societăților naționale și regiilor autonome;
e) remunerația obținută de directorii cu contract de mandat și de membrii directoratului de la societățile administrate în sistem
dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de
management;
f) sumele reprezentând part iciparea salariaților la profit ;
g) sume reprezentând salarii, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătore ști
definitive și executorii;
h) indemnizațiile și oric e alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și
cazare, primite de salariați, potrivit legii, pe perioada delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în țară și în st răinătate, în
interesul s erviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice;
(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal s tabilit pentru diurnă, pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor
misiuni cu caracter temporar;
i) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și
cazare, primite de salariații care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori din străinătate, pe perioada delegării/detaș ării, după
caz, în România, în interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit la nivelul leg al pentru diurna
acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, corespunzător țării de
rezidență a angajatorului, de care ar beneficia personalul din instituțiile publice din România dacă s -ar depla sa în țara respectivă,
cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele
de securitate socială la care România este parte;
j) indemnizațiile și orice alte sume de ace eași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și
cazare, primite pe perioada deplasării, în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul desfășurării activității, astfel cum este
prevăzut în raportul jurid ic, de către administratorii stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către
directorii care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societățile
administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și de către manageri, în baza contrac tului de
management, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i) în țară, 2,5 ori nivelul legal sta bilit pentru indemnizație, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice;
(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinir ea unor
misiuni cu caracter temporar ;
k) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și
cazare, primite pe perioada deplasării în România, în interesul desfășurării activității, de către administratori sau directori, care au
103 raporturi juridice stabilite cu entități din străinătate, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, pentru partea care
depășește plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru
îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, corespunzător țării de rezidență a entității, de care ar beneficia personalul din
instituțiile publice din România dacă s -ar deplasa în țara respectivă.
Persoanele fizice și jur idice prevăzute de lege au obligația de a calcula contribuția asiguratorie pentru muncă și de a o plăti
la bugetul de stat, într -un cont distinct, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau până
la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se plătesc veniturile, după caz.
Din contribuția asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat se distribuie lunar, până la sfârșitul lunii în curs, o cotă
de:
a) 15%, care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale;
b) 20%, care se face venit la Bugetul asigurărilor pentru șomaj;
c) 5%, care se face venit la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale;
d) 40%, care se face venit la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor
medicale;
e) 20%, care se face venit la bugetul de stat într -un cont distinct.
104 CAPITOLUL VI
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
6.1. Obiectul impunerii și persoanele impozabile
6.2. Operațiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei
6.3. Locul operațiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei
6.4. Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată
6.5. Baz a de impozitare și cotele de taxă
6.6. Operațiuni scutite de taxă
6.7. Regimul deducerilor
6.8. Persoanele obligate la plata taxei. Regimuri speciale
6.9. Obligațiile persoanelor impozabile în scopuri de TVA
6.1. Obiectul impunerii și persoane le impozabile
Obie ctul taxei pe valoarea adăugată îl reprezintă livrările de bunuri către terți și pentru consumul propriu, achizițiile de
bunuri, prestările de servicii, bunurile importate precum și unele operațiuni care pot fi asimilate vânzării și cumpărării .
Taxa pe valoarea adăugată se poate calcula prin aplicarea cotei de impozit:
a) fie asupra valorii adăugate în fiecare stadiu pe care îl parcurge marfa de la producător la cumpărător;
b) fie asupra prețului de vânzare din stadiul respective, obținându -se astfel taxa asupra prețului de vânzare , din care se deduce
taxa aferentă prețului de vânzare din stadiul anterior, diferența rezultată fiind taxa aferentă stadiului respectiv.
La baza ap licării taxei pe valoarea adăugată poate sta, în general, fie principiul originii mărfurilor, fie principiul destinației
acestora.
Potrivit principiului originii se impozitează valoarea care este adăugată tuturor bunurilor autohtone, inclusiv valoarea cel or care vor
fi ulterior exportate, fără însă să fie impozitată valoarea adăugată în străinătate și care se află încorporate în bunurile s upuse
impozitării. Ca urmare se impozitează numai valoarea adăugată în interiorul țării, exporturile fiind impozitate i ar importurile fiind
scutite.
În cazul aplicării principiului destinației, se impozitează se impozitează întreaga valoare adăugată realizată atât în țară c ât și în
străinătate, pentru toate bunurile destinate consumului țării respective. Prin urmare export urile sunt scutite de plata TVA iar
importurile vor fi impozitate.
105 Statele care au introdus TVA au optat pentru principiul destinației ceea ce înseamnă că se procedează la taxarea importurilor și a
bunurilor de proveniență internă destinate consumului.
În România t axa pe valoarea adăugată a fost instituită ca un impozit indirect , pe livrările de bunuri și prestările de
servicii , datorat statului de către persoanele impozabile, definite astfel:
a) o persoană impozabilă care are sediul activității economice în România este considerată a fi stabilită în România;
b) o persoană impozabilă care are sediul activității economice în afara României se consideră că este stabilită în România dacă
are un sediu fix în România, respectiv dacă dispune în România de suficiente resurse tehnice și umane pentru a efectua regulat
livrări de bunuri și/sau prestări de servicii impozabile;
c) o persoană impozabilă care are sediul activității economice în afara R omâniei și care are un sediu fix în România conform lit.
b) este considerată persoană impozabilă care nu este stabilită în România pentru livrările de bunuri sau prestările de servic ii
realizate la care sediul fix de pe teritoriul României nu participă.
Din punctul de vedere al taxei sunt operațiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) operațiunile care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu
plată;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este con siderat a fi în România ;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, acționând ca atare;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activitățile economice prevăzute de lege.
Este, de asemenea, operațiune impozabilă și importul de bunuri efectuat în România de orice persoană, dacă locul
importului este în România.
Sunt, de asemenea, operațiuni impozabile și următoarele operațiuni efectuate cu plată, pentru care locul este considerat a fi
în România:
a) o achiziție intracomunitară de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectua tă de o persoană
impozabilă ce acționează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă, care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în
afara României de către o persoană impozabilă ce acționează ca atare și care nu este considerată întreprindere mică în statul său
membru, și căreia nu i se aplică prevederile referitoare la livrările d e bunuri care fac obiectul unei instalări sau unui montaj sau la
vânzările la distanță;
b) o achiziție intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană;
c) o achiziție intracomunitară de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă, care acționează ca atare, sau de o
persoană juridică neimpozabilă.
Nu sunt considerate operațiuni impozabile în România achizițiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele
condiții:
106 a) sunt efectuate de o persoa nă impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu
este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă;
b) valoarea totală a acestor achiziții intracomunitare nu depășește pe parcursul anului calend aristic curent sau nu a depășit pe
parcursul anului calendaristic a nterior plafonul de 10.000 euro. Plafonul pentru achiziții intracomunitare este constituit din valoarea
totală, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorată sau achitată în statul membru d in care se expediază ori se transportă bunurile,
a achizițiilor intracomunitare de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor.
Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc,
activități economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități. Activitățile economice cuprind activitățile producătorilor,
comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și act ivitățile profesiilor liberale sau asimilate
acestora. De asemenea constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obținerii de
venituri cu caracter de contin uitate. Nu acționează de o manieră independentă angajaț ii sau oricare alte persoane legate de
angajator printr -un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice care creează un raport angajator/angajat în
ceea ce privește condițiile de muncă, remunerarea sau alte obligații ale angajatoru lui.
Instituțiile publice și organismele internaționale de drept public nu sunt persoane impozabile pentru activitățile care
sunt desfășurate în calitate de autorități publice , chiar dacă pentru desfășurarea acestor activități se percep cotizații, onorar ii,
redevențe, taxe sau alte plăți, cu excepția acelor activități care ar produce distorsiuni concurențiale dacă instituțiile pub lice și
organismele internaționale de drept public ar fi tratate ca persoane neimpozabile .
6.2. Operațiuni cuprinse în sfera d e aplicare a taxei
Livrare a de bunuri reprezintă transferul dreptului de a dispune de bunuri ca și un proprietar. Se consideră că o persoană
impozabilă, care acționează în nume propriu, dar în contul altei persoane, în calitate de intermediar, într -o livrare de bunuri, a
achiziționat și livrat bunurile respective ea însăși .
Sunt considerate, de asemenea, livrări de bunuri :
a) predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, ca urmare a unui contract care prevede că plata se efectuează în rate sau
a oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plății ultimei sume sca dente, cu
excepția contractelor de leasing;
b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării si lite;
c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condițiile prevăzute de legislația
referitoare la proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri.
Nu constituie livrare de bunuri :
a) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne;
107 b) acordarea în mod gratuit de bunuri în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor sau, mai general, în scopuri legate de
desfășurarea activității economice;
c) acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acțiunilor de sponsorizare, de mecenat, de
protocol/reprezentare.
Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri, care sunt expediate sau transportate dintr -un stat membru în alt
stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora.
Nontransferul reprezintă expedierea sau transportul unui bun din România în alt stat membru, de persoana impozabilă sau
de altă persoan ă în contul său, pentru a fi utilizat în scopul uneia dintre următoarele operațiuni:
a) livrarea bunului respectiv realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru de destinație a bunului expediat sa u
transportat în condițiile privind vâ nzarea la distanță;
b) livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru de destinație a bunului expediat s au
transportat, în condițiile privind livrările cu instalare sau asamblare, efectuate de către furnizor sau în numele acestuia;
c) livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă la bordul navelor, aeronavelor sau trenurilor, pe parcursul
transportului de persoane efectuat în t eritoriul Uniunii Europene ;
d) livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă, în condițiile cu privire la livrările intracomunitare scutite, la scutirile
pentru livrările la export și la scutirile pentru livrările destinate navelor, aeronavelor, misiunilor diplomatice și oficiil or consulare,
precum și organizațiilor internaționale și forțelor NATO;
e) livrarea de gaz printr -un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Uniunii Europene sau prin orice rețea conectată la un astfel
de sistem, livrarea de electricitate, livrarea de energie termic ă sau agent frigorific prin intermediul rețelelor de încălzire sau de
răcire, în conformitate cu condițiile privind locul livrării acestor bunuri;
f) prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile, care implică evaluarea bunurilor mobile cor porale sau lucrări asupra
bunurilor mobile corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea ori transportul bunului, cu condiția ca b unurile,
după prelucrare, să fie reexpediate persoanei impozabile din România de la care fuseseră expedia te sau transportate inițial;
g) utilizarea temporară a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinație a bunului expediat sau transportat, în s copul
prestării de servicii în statul membru de destinație, de către persoana impozabilă stabi lită în România;
h) utilizarea temporară a bunului respectiv, pentru o perioadă care nu depășește 24 de luni, pe teritoriul unui alt stat membru, în
condițiile în care importul aceluiași bun dintr -un stat terț, în vederea utilizării temporare, ar bene ficia de regimul vamal de admitere
temporară cu exonerare totală de drepturi de import.
În cazul în care nu mai este îndeplinită una dintre condițiile prevăzute, expedierea sau transportul bunului respectiv este
considerat ca un transfer din România în a lt stat membru. În acest caz, transferul se consideră efectuat în momentul în care
condiția nu mai este îndeplinită.
108 Se consideră prestare de servicii orice operațiune care n u constituie livrare de bunuri. Atunci când o persoană impozabilă
care acționeaz ă în nume propriu, dar în contul altei persoane, ia parte la o prestare de servicii, se consideră că a primit și a prestat
ea însăși serviciile respective.
Prestările de servicii cuprind operațiuni cum sunt:
a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosinței bunurilor în cadrul unui contract de leasing;
b) cesiunea bunurilor necorporale, indiferent dacă acestea fac sau nu obiectul unui drept de proprietate, cum sunt: transferul
și/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licențelor, mărc ilor comerciale și a altor drepturi similare;
c) angajamentul de a nu desfășura o activitate economică, de a nu concura cu altă persoană sau de a tolera o acțiune ori o
situație;
d) prestările de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorități publice sau potrivit legii;
e) servicii de intermediere efectuate de persoane care acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când intervin în tr-o
livrare de bunuri sau o prestare de servicii.
Se consideră achiziție intracomunitară de bunuri obținerea dreptului de a dispune, ca și un proprietar, de bunuri mobile
corporale expediate sau transportate la destinația indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de cătr e altă
persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului sau de
expediere a bunurilor.
Importul de bunuri reprezintă :
a) intrarea pe teritoriul Uniunii Europene de bunuri care nu se află în liberă circula ție;
b) pe lângă operațiunile prevăzute la lit. a), intrarea în Uniunea Europeană a bunurilor care se află în liberă circulație, prov enite
dintr-un teritoriu terț, care face parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene.
6.3. Locul operațiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei
Se consideră a fi locul livrării de bunuri:
a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau
transportate de furnizor, de cumpărător sau de un terț. Dacă locul livrării, stabilit conform prezentei prevederi, se situeaz ă în afara
teritoriului european, locul livrării realizate de către importator și locul oricărei livrări ulterioare se consideră în stat ul membru de
import al bunurilor, iar bunurile se consideră a fi transportate sau expediate din statul membru de import;
b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul, de către furnizor ori de către altă persoană în numele furnizorului, în caz ul
bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj;
c) locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la d ispoziția cumpărătorului, în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau
transportate;
109 d) locul de plecare a transportului de pasageri, în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau
tren, pentru partea din transpor tul de pasageri efectuată în interiorul Uniunii Europene, dacă:
1. partea transportului de pasageri efectuată în interiorul Uniunii Europene reprezintă partea transportului, efectuată fără nic io
oprire în afara Uniunii Europene, între locul de plecare și locul de sosire ale transportului de pasageri;
2. locul de plecare a transportului de pasageri reprezintă primul punct de îmbarcare a pasagerilor în interiorul Uniunii Europen e,
eventual după o oprire în afara Uniunii Europene;
3. locul de so sire a transportului de pasageri reprezintă ultimul punct de debarcare prevăzut în interiorul Uniunii Europene pentru
pasagerii care s -au îmbarcat în interiorul Uniunii Europene, eventual înainte de o oprire în afara Uniunii Europene;
e) în cazul livr ării de gaz prin intermediul unui sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Uniunii Europene sau prin orice rețea
conectată la un astfel de sistem, al livrării de energie electrică ori al livrării de energie termică sau agent frigorific pr in intermediul
rețelelor de încălzire ori de răcire către un comerciant persoană impozabilă, locul livrării se consideră a fi locul în care acel
comerciant persoană impozabilă își are sediul activității economice sau un sediu fix pentru care se livrează bunurile ori, în absența
unui astfel de sediu, locul în care acesta are domiciliul stabil sau reședința sa obișnuită.
Locul livrării este întotdeauna în România, în cazul vânzărilor la distanță de produse accizabile, efectuate dintr -un stat
membru către persoane neimpoza bile din România, altele decât persoanele juridic e neimpozabile.
Locul livrării pentru vânzările la distanță efectuate din România către alt stat membru se consideră în acest alt stat
membru, în cazul în care livrarea este efectuată către o persoană care nu îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri
de TVA, atribuit de statul membru în care se în cheie transportul sau expedierea, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
a) valoarea totală a vânzărilor la distanță, efectuate de furnizor și care presupun transportul sau expedierea bunurilor din
România către un anumit stat membru, în anul cal endaristic în care are loc o anumită vânzare la distanță, inclusiv valoarea
respectivei vânzări la distanță, sau în anul calendaristic precedent, depășește plafonul pentru vânzări la distanță, stabilit conform
legislației privind taxa pe valoarea adăugată din statul membru respectiv, astfel de vânzări având locul livrării în statul respectiv;
sau
b) furnizorul a optat în România pentru considerarea tuturor vânzărilor sale la distanță, care presupun transportul bunurilor di n
România într -un anumit stat membru, ca având loc în respectivul stat membru. Opțiunea se exercită în condițiile stabilite prin
normele metodologice și se aplică tuturor vânzărilor la distanță, efectuate către respectivul stat membru, în anul calendaris tic în
care se exercită opțiunea și în următorii 2 ani calendaristici.
În cazul vânzărilor la distanță de produse accizabile efectuate din România către persoane neimpozabile din alt stat
membru, altele decât persoanele juridice neimpozabile, locul livrării este întotdeauna în celălalt stat membru.
Atunci când o vânzare la distanță presupune expedierea sau transportul bunurilor vândute dintr -un teritoriu terț și importul de
către furnizor într -un stat membru, altul decât statul membru în care se expediază sau se transportă în vederea livrării acestora
către client, se va considera că bunurile au fost expediate sau transportate din statul membru în care se efectuează importul .
110 Locul achiziției intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în momentul în car e se încheie
expedie rea sau transportul bunurilor. În cazul achiziției intracomunitare de bunuri, dacă cumpărătorul îi comunică furnizorului un
cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de autoritățile unui stat membru, altul decât cel în care a re loc achiziția
intracomunitară, locul respectivei achiziții intracomunitare se consideră în statul membru care a emis codul de înregistrare în
scopuri de TVA.
Dacă o achiziție intracomunitară a fost supusă la plata taxei în alt stat membru și în Români a, baza de impozitare se reduce
în mod corespunzător în România.
Locul importului de bunuri se consideră pe teritoriul statului membru în care se află bunurile când intră pe teritoriul
european.
În vederea aplicării regulilor referitoare la locul de pr estare a serviciilor:
a) o persoană impozabilă care desfășoară și activități sau operațiuni care nu sunt considerate impozabile este considerată
persoană impozabilă pentru toate serviciile care i -au fost prestate;
b) o persoană juridică neimpozab ilă care este înregistrată în scopuri de TVA este considerată persoană impozabilă.
Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acționează ca atare este locul unde respectiva
persoană care primește serviciile își are stabilit sediul a ctivității sale economice. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu
fix al persoanei impozabile, aflat în alt loc decât cel în care persoana își are sediul activității sale economice, locul de prestare a
serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primește serviciile. În absența unui astfel de loc sau sediu
fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primește aceste servicii își are domiciliul sta bil sau
reședința obișnuită.
Locul de p restare a serviciilor către o persoană neimpozabilă este locul unde prestatorul își are stabilit sediul activității sale
economice. Dacă serviciile sunt prestate de la un sediu fix al prestatorului, aflat în alt loc decât locul în care persoana i mpozabilă
și-a stabilit sediul activității economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix. În ab sența unui
astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde prestatorul își are domiciliul stabil sa u reședința obișnuită.
Pentru serviciile de transport de bunuri efectuate în afara Uniunii Europene, când aceste servicii sunt prestate către o
persoană impozabilă stabilită în România, locul prestării se consideră a fi în afara Uniunii Europene, dacă utilizarea și exploatarea
efectivă a serviciilor au loc în afara Uniunii Europene. În sensul celor prezentate , serviciile de transport de bunuri efectuate în afara
Uniunii Europene sunt serviciile de transport ale cărui punct de plecare și punct de sosire se află în afara Uniunii Europene,
acestea fiind considerate efectiv utilizate și exploatate în afara Uniunii Europene.
6.4. Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată
Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condițiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei.
111 Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine îndreptățită, să solicite plata de către
persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi amânată iar persoanele în cauză au obligația de a
plăti taxa la bugetul statului. Regimul de impozitare aplicabil pentru operațiunile impozabile este regimul în vigoare la data la
care intervine faptul generator, cu excep ția cazurilor prevăzute de lege , pentru care se aplică regimul de impozitare în vigoare la
data exigibilității taxei.
În cazul operațiunilor pentru care se aplică sistemul de TVA la încasare, regimul de impozitare aplicabil este regimul în
vigoare la dat a la care intervine faptul generator, cu excepția situațiilor în care se emite o factură sau se încasează un avans,
înainte de data la care intervine faptul generator. În aceste situații se aplică regimul de impozitare în vigoare la data emi terii facturii
sau la data încasării avansului, după caz. În cazul schimbării regimului de impozitare se procedează la regularizare pentru a se
aplica regimul de impozitare în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii pentru cazurile prevăzute de lege , numai
dacă factura este emisă pentru contravaloarea parțială a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, și dacă a fost încas at un avans
pentru valoarea parțială a livrării de bunuri sau a prestării de servicii .
Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor. Pentru bunurile livrate în baza unui
contract de consignație se consideră că livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile s unt livrate
de consignatar clienților săi . Pentru bunurile transmise în vederea testării sau verificării conformității, se consideră că livrarea
bunurilor are loc la data acceptării b unurilor de către beneficiar. Pentru stocurile la dispoziția clientului se consideră că livrarea
bunurilor are loc la data la care clientul retrage bunurile din stoc în vederea utilizării, în principal pentru activitatea de producție.
Pentru livrările de bunuri corporale, inclusiv de bunuri imobile, data livrării este data la care intervine transferul dreptu lui de a
dispune de bunuri ca un proprietar. Prin excepție, în cazul contractelor care prevăd că plata se efectuează în rate sau al or icărui alt
tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plății ultimei sume scadente, cu excepția
contractelor de leasing, data livrării este data la care bunul este predat beneficiarului.
Prestările de servicii care determină decontări sau plăți succesive, cum sunt serviciile de construcții -montaj, consultanță,
cercetare, expertiză și alte servicii similare, sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situații de lucrări, rapoarte de
lucru, alte documente similare pe baza cărora se stabilesc serviciile efectuate sau, după caz, în funcție de prevederile cont ractuale,
la data accept ării acestora de către beneficiari.
Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.
Prin excepție de la această regulă, exigibilitatea taxei intervine:
a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine fa ptul generator;
b) la data la care se încasează avansul, pentru plățile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator.
Avansurile reprezintă plata parțială sau integrală a contravalorii bunurilor și serviciilor, efectuată înain te de data livrării ori prestării
acestora;
112 c) la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate prin mașini automate de vânza re, de
jocuri sau alte mașini similare.
De asemenea, exigibilitatea taxei int ervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori
a prestării de servicii, în cazul persoanelor impozabile care optează în acest sens, denumite în continuare persoane care
aplică sistemul TVA la încasare.
Sunt eligibil e pentru aplicarea sistemului TVA la încasare:
a) persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care au sediul activității economice în România a căror cifră de afacer i
în anul calendaristic precedent nu a depășit plafonul de 2.250.000 lei. Pe rsoana impozabilă care în anul precedent nu a aplicat
sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifră de afaceri pentru anul respectiv este inferioară plafonului de 2.250.000 lei și c are
optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a celei de -a doua
perioade fiscale din anul următor celui în care nu a depășit plafonul, cu condiția ca la data exercitării opțiunii să nu fi d epășit
plafonul pentru anul în curs. Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituită din valoarea totală a livrărilor
de bunuri și a prestărilor de servicii taxabile și/sau scutite de TVA, precum și a operațiunilor rezultate din activități eco nomice
pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fii nd în străinătate, realizate în cursul anului calendaristic;
b) persoanele impozabile, care au sediul activității economice în România, care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul
anului și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasar e începând cu data înregistrării în scopuri de TVA.
Persoanele impozabile care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare aplică sistemul respectiv numai
pentru operațiuni pentru care locul livrării, sau locul prestării, se consideră a fi în Ro mânia, dar nu aplică sistemul
respectiv pentru următoarele operațiuni care intră sub incidența regulilor generale privind exigibilitatea TVA:
a) livrările de bunuri/prestările de servicii pentru care beneficiarul este persoana obligată la plata taxei;
b) livrările de bunuri/prestările de servicii care sunt scutite de TVA;
c) operațiunile supuse regimurilor speciale;
d) livrările de bunuri/prestările de servicii pentru care beneficiarul este o persoană afiliată furnizorului/prestatorului .
Prin excepție, în cazul unei livrări intracomunitare de bunuri, scutite de taxă, exigibilitatea taxei intervine la data emite rii
facturii sau, după caz, la emiterea autofacturii ori în cea de -a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator,
dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la data respectivă.
În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, faptul generat or intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru
livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziția iar exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute
în legislația altui stat membru la articolul ca re transpune prevederile comunitare sau, după caz, la data emiterii autofacturii ori în
cea de -a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la
data respectivă.
113 În cazul în ca re, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe europene similare, stabilite ca
urmare a unei politici comune, faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervi n faptul
genera tor și exigibilitatea respectivelor taxe europene.
6.5. Baza de impozitare și cotele de taxă
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din:
a) pentru livrări de bunuri și prestări de servicii, din tot ceea ce constituie contrapartida obținută sau care urmează a fi
obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct
legate de p rețul acestor operațiuni;
b) compensația aferentă;
c) pentru achizițiile intracomunitare considerate ca fiind cu plată, prețul de cumpărare al bunurilor respective sau al
unor bunuri similare ori, în absența unor astfel de prețuri de cumpărare, p rețul de cost, stabilit la data livrării. În cazul în
care bunurile reprezintă active corporale fixe sau bunuri de natură alimentară, baza de impozitare se stabilește conform
procedurii stabilite prin normele metodologice;
d) suma cheltuielilor efectu ate de persoana impozabilă pentru realizarea prestării de servicii;
e) pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru care beneficiarul este o persoană afiliată
furnizorului/prestatorului, baza de impozitare este considerată valoarea de pi ață în următoarele situații:
1. atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea de piață, iar beneficiarul livrării sau al prestării nu are drept
complet de deducere;
2. atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea de piață, iar furnizorul sau prestatorul nu are un drept complet
de deducere și livrarea sau prestarea este scutită;
3. atunci când contrapartida este mai mare decât valoarea de piață, iar furnizorul sau prestatorul nu are drept complet
de deducere.
Valoare a de piață înseamnă suma totală pe care, pentru obținerea bunurilor ori serviciilor în cauză la momentul respectiv, un
client aflat în aceeași etapă de comercializare la care are loc livrarea de bunuri sau prestarea de servicii ar trebui să o p lătească în
condiț ii de concurență loială unui furnizor ori prestator independent de pe teritoriul statului membru în care livrarea sau prestar ea
este supusă taxei. Atunci când nu poate fi stabilită o livrare de bunuri sau o prestare de servicii comparabilă, valoare de p iață
înseamnă:
1. pentru bunuri, o sumă care nu este mai mică decât prețul de cumpărare al bunurilor sau al unor bunuri similare ori, în absenț a
unui preț de cumpărare, prețul de cost, stabilit la momentul livrării;
2. pentru servicii, o sumă care nu este mai mică decât costurile complete ale persoanei impozabile pentru prestarea serviciului.
114 Baza de impozitare cuprinde și următoarele:
a) impozitele și taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepția taxe i pe valoarea adăugată;
b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, solicitate de către
furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau d e prestatorul de servicii
cumpărătorului, care fac obiectul unui contract separat și care sunt legate de livrările de bunuri sau de prestările de servi cii în
cauză, se consideră cheltuieli accesorii.
Pentru achizițiile intracomunitare de bunuri baza de i mpozitare se stabilește pe baza acelorași elemente utilizate pentru
determinarea bazei de impozitare în cazul livrării acelorași bunuri în interiorul țării. Baza de impozitare cuprinde și acciz ele datorate
sau achitate în România de persoana care efectueaz ă achiziția intracomunitară a unui produs supus accizelor. Atunci când după
efectuarea achiziției intracomunitare de bunuri, persoana care a achiziționat bunurile obține o rambursare a accizelor achita te în
statul membru în care a început expedierea sau tr ansportul bunurilor, baza de impozitare a achiziției intracomunitare efectuate în
România se reduce corespunzător.
Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, stabilită conform legislației vamale
în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite, comisioane și alte taxe datorate în afara României, precum și cele
datorate ca urmare a importului bunurilor în România, cu excepția taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi
percepută.
Baza de impozitare cuprinde cheltui elile accesorii, precum comisioanele, cheltuieli de ambalare, transport și asigurare, care
intervin până la primul loc de destinație a bunurilor în România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de
impozitare, precum și cele care decurg din transportul către alt loc de destinație din Uniunea Europeană, în cazul în care locul
respectiv este cunoscut la momentul la care intervine faptul generator. Primul loc de destinație a bunurilor îl reprezintă de stinația
indicată în documentul de transport sau în orice alt document în baza căruia bunurile sunt importate în România ori, în absența
unei astfel de mențiuni, primul loc de descărcare a bunurilor în România.
Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de b unuri se exprimă în valută, cursul de schimb
valutar se stabilește conform prevederilor europene care reglementează calculul valorii în vamă.
Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă s au
care nu sunt supuse cotelor redu se, iar nivelul acesteia este de 19%.
Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de
bunuri:
a) livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu ex cepția protezelor dentare scutite de taxă;
b) livrarea de produse ortopedice;
c) livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;
115 d) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pent ru
camping;
e) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice, destinate consumul ui uman și animal,
animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utili zate pentru
a completa sau înlocui alimentele ;
f) serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băut urilor alcoolice, altele decât berea;
g) livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură ;
h) livrarea de îngrășăminte și de pesticide utilizate în agricultură, semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sa u
plantării, precum și prestările de servicii de tipul celor specific e utilizate în sectorul agricol ;
Cota redusă de 5% se aplic ă asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de bunuri și prestări de servicii:
a) manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în principal publicității;
b) serviciile constând în permiterea acces ului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură
și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe , altele
decât cele scutite;
c) livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită
locuința include și amprenta la sol a locuinței. În sensul prezentului titlu, prin locuință livrată ca parte a politicii soci ale se înțe lege:
1. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni și de pen sionari;
2. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept ca se de copii și centre de recuperare
și reabilitare pentru minori cu handicap;
3. livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a
terenului pe care sunt construite, nu depășeș te suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de orice
persoană necăsătorită sau familie. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare
și dacă terenul pe care este construită locuința nu depășește suprafața de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuinței, în cazul
caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de două locuințe, cota indiviză a terenului aferent fiecă rei locuințe
nu poate depăși suprafața d e 250 m2, inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuințe. Orice persoană necăsătorită sau familie
poate achiziționa o singură locuință cu cota redusă de 5%, respectiv:
(i) în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deținut și să nu dețină nicio locuință în proprietate pe care au achiziționat -o cu cota
de 5%;
(ii) în cazul familiilor, soțul sau soția să nu fi deținut și să nu dețină, fiecare sau împreună, nicio locuință în proprietate pe care
a/au achiziționat -o cu cota de 5%;
116 4. livrare a de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie
subvenționată unor persoane sau familii a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau înc hiriere a
unei locuințe în condițiile pieței.
Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția cazurilor pentru care se aplică c ota
în vigoare la data exigibilității taxei.
În cazul operațiunilor supuse sistemului TVA la încasare, cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul
generator, cu excepția situațiilor în care este emisă o factură sau este încasat un avans, înainte de data livrării/prestării , pentru care
se aplică cota în vigoare la data la care a fost emisă factura ori la data la care a fost încasat avansul.
Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun. Cota
aplicabilă pentru achiziții intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun și care
este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.
6.6. Operațiuni scutite de taxă
Următoarele operațiuni de interes general sunt scutite de taxă:
a) spitalizarea, îngrijirile medicale și operațiunile strâns legate de acestea, desfășurate de unități autorizate pentru astfel de
activități, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete
și laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală și de diagnostic, baze de tratament și recuperare, stații de salvare și alte unități
autorizate să desfășoare astfel de activități;
b) prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi și tehnicieni dentari, precum și livrarea de proteze
dentare efectuată de stomatologi și de tehnicieni dentari;
c) prestările de îngrijire și supraveghere efectuate de personal medical și paramedical, conform prevederilor lega le aplicabile în
materie;
d) transportul bolnavilor și al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest scop, de către entități autoriza te în
acest sens;
e) livrările de organe, sânge și lapte, de proveniență umană;
f) activitatea de învățământ, formarea profesională a adulților, precum și prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de
aceste activități, efectuate de instituțiile publice sau de alte entități autorizate ;
g) livrările de bunuri sau pr estările de servicii realizate de căminele și cantinele organizate pe lângă instituțiile publice și entitățile
autorizate prevăzute la lit. f), în folosul exclusiv al persoanelor direct implicate în activitățile scutite conform lit. f);
h) meditațiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul învățământului școlar, preuniversitar și universitar;
117 i) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de asistența și/sau protecția socială, efectuate de instituți ile publice
sau de alte entități recunoscute ca având caracter social, inclusiv cele livrate de căminele de bătrâni;
j) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de protecția copiilor și a tinerilor, efectuate de instituții le publice sau
de alte entități recunoscute ca având caracter social;
k) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizații f ixate
conform statutului, de organizații fără scop patrimonial care au o biective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică,
filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum și obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor , în
condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurență;
l) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate de organizații fără scop patr imonial
pentru persoanele care practică sportul sau educația fizică;
m) prestările de servicii culturale ș i/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de instituțiile publice sau de alte
organisme culturale fără scop patrimonial ;
n) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror operațiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) și i) -m), cu
ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar și organizate în profitul lor exclusiv, cu condiția ca aceste s cutiri să nu
producă distorsiuni concurențiale;
o) activitățile specifice posturilor publice de radio și televiziune, altele decât activitățile de natură comercială;
p) serviciile publice poștale, precum și livrarea de bunuri aferentă acestora;
q) prestările de servicii efectuate de către grupuri independente de persoane, ale căror oper ațiuni sunt scutite sau nu intră în
sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestării către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea acti vităților
acestora, în cazul în care aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea co tei-părți de cheltuieli comune, în condițiile în
care această scutire nu este de natură a produce distorsiuni concurențiale , etc.
Mai sunt scutite de taxă următoarele:
a) livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de
TVA, atribuit de autoritățile fiscale din alt stat membru, cu excepția:
1. livrărilor intracomunitare efectuate de o între prindere mică, altele decât livrările intracomunitare de mijloace de transport noi;
2. livrărilor intracomunitare care au fost supuse regimului special pentru bunurile second – hand, opere de artă, obi ecte de colecție
și antichități ;
b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de
înregistrare în scopuri de TVA;
c) livrările intracomunitare de produse accizabile către o persoană impozabilă sau către o persoană jur idică neimpozabilă care nu
îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, cu excepția:
1. livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mică;
118 2. livrărilor intracomunitare supuse regimului special privind bun urile second -hand, opere de artă, obi ecte de colecție și
antichități ;
d) livrările intracomunitare de bunuri, care ar beneficia de scutirea prevăzută la lit. a) dacă ar fi efectuate către altă pers oană
impozabilă, cu excepția livrărilor intracomunita re supuse regimului special privind bunurile second -hand, opere de artă, obi ecte de
colecție și antichități .
Alte scutiri speciale legate de traficul internațional de bunuri se referă la :
a) livrarea de bunuri care urmează:
1. să fie plasate în regim vamal de admitere temporară, cu exonerare totală de la plata drepturilor de import;
2. să fie prezentate autorităților vamale în vederea vămuirii și, după caz, plasate în depozit necesar cu caracter temporar;
3. să fie in troduse într -o zonă liberă sau într -un antrepozit liber;
4. să fie plasate în regim de antrepozit vamal;
5. să fie plasate în regim de perfecționare activă, cu suspendare de la plata drepturilor de import;
6. să fie plasate în regim de tranz it vamal extern;
7. să fie admise în apele teritoriale:
– pentru a fi încorporate pe platforme de forare sau de producție, în scopul construirii, reparării, întreținerii, modificării sau reutilării
acestor platforme ori pentru conectarea acestor platforme de forare sau de producție la continent;
– pentru al imentarea cu carburanți și aprovizionarea platformelor de forare sau de producție;
8. să fie plasate în regim de antrepozit de TVA, definit după cum urmează:
– pentru produse accizabile, orice locație situată în România, care est e definită ca ant repozit fiscal ;
– pentru bunuri, altele decât produsele accizabile, o locație situată în România;
b) livrarea de bunuri efectuată în locațiile prevăzute la lit. a), precum și livrarea de bunuri care se află în unul dintre regi murile sau
situațiil e precizate la lit. a);
c) prestările de servicii aferente livrărilor prevăzute la lit. a) sau efectuate în locațiile prevăzute la lit. a), pentru bunur ile aflate în
regimurile sau situațiile prevăzute la lit. a);
d) livrările de bunuri care încă se află în regim vamal de tranzit intern, precum și prestările de servicii aferente acestor livrări;
e) importul de bunuri care urmează să fie plasate în regim de antrepozit de TVA.
6.7. Regimul deducerilor
Dreptul de deducere ia naștere la mom entul exigibilității taxei. Dreptul de deducere a TVA aferente achizițiilor efectuate de o
persoană impozabilă de la o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare este amânat până la data la care taxa
aferentă bunurilor și serviciilor care i -au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului său.
119 Dreptul de deducere a TVA aferente achizițiilor efectuate de o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare
este amânat până în momentul în care taxa aferentă bunurilor și serviciilor care i -au fost livrate/prestate a fost plătită
furnizorului/prestatorului său, chiar dacă o parte din operațiunile realizate de persoana impozabilă sunt excluse de la aplic area
sistemului TVA la încasare. Aceste prevederi nu se aplică pentru a chizițiile intracomunitare de bunuri, pentru importuri, pentru
achizițiile de bunuri/servicii pentru care se aplică taxare inversă.
Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor , dacă acestea sunt destinate utilizării în
folosul următoarelor operațiuni:
a) operațiuni taxabile;
b) operațiuni rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi
deductibilă, în cazul în care aceste operațiuni ar fi fost realizate în România;
c) operațiuni scutite de taxă ;
d) operațiuni scutite de taxă, în cazul în care cumpărătorul ori clientul este stabilit în afara Uniunii Europene sau în cazul î n care
aceste operațiuni sunt în legătură directă cu bunuri care vor fi exportate într -un stat din afara Uniunii Europene, precum și în cazul
operațiunilor efectuate de intermediari care acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când aceștia intervin î n
derularea unor astfel de operațiuni;
e) operațiunile privind transferuri , dacă taxa s -ar fi aplicat transferului respectiv.
Nu sunt deductibile:
a) taxa aferentă sumelor achitate în numele și în contul altei persoane și care apoi se decontează acesteia, precum și taxa
aferentă sumelor în casate în numele și în contul altei persoane, care nu sunt incluse în baza de impozitare a livrărilor/prestărilor
efectuate;
b) taxa datorată sau achitată pentru achizițiile de băuturi alcoolice și produse din tutun, cu excepția cazurilor în care aces te
bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii.
Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) pentru taxa datorată sau achitată, afe rentă bunurilor care i -au fost ori urmează să îi fie livrate ori serviciilor care i -au fost ori
urmează să îi fie prestate în beneficiul său de către o persoană impozabilă, să dețină o factură emisă, precum și dovada plăț ii în
cazul achizițiilor efectuate de către persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, respectiv de către persoanele
impozabile care achiziționează bunuri/servicii de la persoane impozabile în perioada în care aplică sistemul TVA la încasare;
b) pentru taxa aferentă bu nurilor care i -au fost ori urmează să îi fie livrate sau serviciilor care i -au fost ori urmează să îi fie
prestate în beneficiul său, dar pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei, să dețină o factură emisă în
conformitate cu prevederil e legale ;
c) pentru taxa achitată pentru importul de bunuri, altele decât cele prevăzute la lit. d), să dețină declarația vamală de import sau
actul constatator emis de organele vamale, care să menționeze persoana impozabilă ca importator al bunurilor din punctul de
120 vedere al taxei, precum și documente care să ateste plata taxei de către importator sau de către altă persoană în contul său.
Importatorii care dețin o autorizație unică pentru proceduri vamale simplificate eliberată de alt stat membru sau care efectuează
importuri de bunuri în România din punctul de vedere al TVA, pentru care nu au obligația de a depune declarații vamale de imp ort,
trebuie să dețină o declarație de import pentru TVA și accize;
d) pentru taxa datorată pentru importul de bunuri, să dețină declarația vamală de import sau actul constatator emis de organele
vamale, care să menționeze persoana impozabilă ca importator al bunurilor în scopuri de taxă, precum și suma taxei datorate. De
asemenea, persoana impozabilă trebuie să î nscrie taxa pe valoarea adăugată ca taxă colectată în decontul aferent perioadei
fiscale în care ia naștere exigibilitatea;
e) pentru taxa aferentă unei achiziții intracomunitare de bunuri, să dețină o factură sau documentul prevăzut de lege ;
f) pentru taxa aferentă unei operațiuni asimilate cu o achiziție intracomunitară de bunuri, să dețină documentul emis în statul
membru din care bunurile au fost transportate ori expediate .
Persoana impozabilă care realizează sau urmează să realizeze atât o perațiuni care dau drept de deducere, cât și
operațiuni care nu dau drept de deducere este denumită în continuare persoană impozabilă cu regim mixt. Persoana care
realizează atât operațiuni pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă, cât și opera țiuni pentru care are calitatea
de persoană impozabilă este denumită persoană parțial impozabilă.
Pro rata se determină ca raport între:
a) suma totală, fără taxă, dar cuprinzând subvențiile legate direct de preț, a operațiunilor constând în livrări de bunuri și
prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numărător; și
b) suma totală, fără taxă, a operațiunilor prevăzute la lit. a) și a operațiunilor constând în livrări de bunuri și prestări de
servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul de stat sau
bugetele locale, acordate în scopul finanțării operațiunilor scutite fără drept de deducere sau operațiunilor care nu se află
în sfera de aplicare a taxei.
Se exclud din calculul pro rata următoarele:
a) valoarea oricărei livrări de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabilă în activitatea sa economică, cu
excepția operațiunilor prevăzute la lit. c);
b) valoarea oricăror livrări de bunuri sau prestări de servicii către sine efectuate de persoana impozabilă;
c) valoarea operațiunilor imobiliare, în măsura în care acestea sunt accesorii activității principale.
Pro rata definitivă se determină anual, iar calculul acesteia include toate operațiunile prevăzute. La decontul de taxă, în care
s-a efectuat ajustarea, se anexează un document care prezintă metoda de calcul al pro ratei definitive.
Pro rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro rata definitivă, determinată p entru anul precedent, sau pro rata estimată
pe baza operațiunilor prevăzute a fi realizate în anul calendaristic curent, în cazul persoanelor impozabile pentru care pond erea
operațiunilor cu drept de deducere în totalul operațiunilor se modifică în anul cu rent față de anul precedent. Persoanele impozabile
121 trebuie să comunice organului fiscal competent, la începutul fiecărui an fiscal, cel mai târziu până la data de 25 ianuarie i nclusiv,
pro rata provizorie care va fi aplicată în anul respectiv, precum și mo dul de determinare a acesteia.
Taxa de dedus într -un an calendaristic se determină provizoriu prin înmulțirea valorii taxei deductibile pentru fiecare
perioadă fiscală din acel an calendaristic cu pro rata provizorie, determinată pentru anul respectiv.
Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculează definitiv prin înmulțirea sumei totale a taxei deductibile din anul
calendaristic respectiv, cu pro rata definitivă, determinată pentru anul respectiv.
Orice persoană impozabilă înregistrată în scopu ri de TVA, are dreptul să scadă din valoarea totală a taxei colectate, pentru
o perioadă fiscală, valoarea totală a taxei pentru care, în aceeași perioadă, a luat naștere și poate f i exercitat dreptul de deducere .
Dreptul de deducere se exercită chia r dacă nu există o taxă colectată sau taxa de dedus este mai mare decât cea colectată
pentru perioada fiscală respectivă .
În situația în care taxa aferentă achizițiilor efectuate de o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, care este
deductib ilă într -o perioadă fiscală, este mai mare decât taxa colectată pentru operațiuni taxabile, rezultă un excedent în perioada
de raportare, denumit în continuare sumă negativă a taxei.
După determinarea taxei de plată sau a sumei negative a taxei pentru operațiunile din perioada fiscală de raportare,
persoanele impozabile trebuie să efectueze regularizările prevăzute prin decontul de taxă.
Suma negativă a taxei , cumulată, se determină prin adăugarea la suma negativă a taxei, rezultată în perioada fiscală de
raportare, a soldului sumei negative a taxei, reportat din decontul perioadei fiscale precedente, dacă nu s -a solicitat a fi rambursat,
și a diferențelor negative de TVA stabilite de organele de inspecție fiscală prin decizii comunicate până la data depunerii
decontului.
Taxa de plată cumulată se determină în perioada fiscală de raportare prin adăugarea la taxa de plată din perioada fiscală de
raportare a sumelor neachitate la buget ul de stat, până la data depunerii decontului de taxă, din soldul taxei de plată al perioadei
fiscale anterioare, și a sumelor neachitate la bugetul de stat până la data depunerii decontului din diferențele de TVA de pl ată
stabilite de organele de inspecți e fiscală prin decizii comunicate până la data depunerii decontului.
Prin decontul de taxă , persoanele impozabile trebuie să determine diferențele dintre sumele care reprezintă regularizările
de taxă, și stabilirea soldului taxei de plată sau a soldului s umei negative a taxei. Dacă taxa de plată cumulată este mai mare decât
suma negativă a taxei cumulată, rezultă un sold de taxă de plată în perioada fiscală de raportare. Dacă suma negativă a taxei
cumulată este mai mare decât taxa de plată cumulată, rezult ă un sold al sumei negative a taxei în perioada fiscală de raportare.
6.8. Persoanele obligate la plata taxei . Regimuri speciale
Persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată, dacă aceasta este datorată, este persoana impozabilă care
efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii, cu excepția cazurilor pentru care beneficiarul este obligat la plata t axei conform
122 legii.. Taxa este datorată de orice persoană impozabilă, inclusiv de către persoana juridică neimpozabilă înregistrat ă în scopuri de
TVA, care este beneficiar al serviciilor care au locul prestării în România și care sunt furnizate de către o persoană impoza bilă care
nu este stabilită pe teritoriul României sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele prest ări de servicii pe teritoriul
României, chiar da că este înregistrată în România.
Taxa este datorată de orice persoană înregistrată, căreia i se livrează produsele), dacă aceste livrări sunt realizate de o
persoană impozabilă care nu este stabilită în Român ia sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele livrări de bunuri pe
teritoriul României, chiar dacă este înregistrată în scopur i de TVA în România.
Taxa este datorată de persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă, înregistrată în scopuri de TVA, care este
beneficiarul unei livrări ulterioare efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare, în următoarele condiții:
1. cumpărătorul revânzător al bunurilor să nu fie stabilit în România, să fie înregistrat în scopuri de TVA în alt stat membru și să fi
efectuat o achiziție intracomunitară a acestor bunuri în România, care nu este impozabilă; și
2. bunurile aferente achiziției intracomunitare, prevăzute la pct. 1, să fi fost transportate de furnizor sau de cumpărătorul
revânz ător ori de altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului revânzător, dintr -un stat membru, altul decât statul în
care cumpărătorul revânzător este înregistrat în scopuri de TVA, direct către beneficiarul livrării; și
3. cumpărătorul rev ânzător să îl desemneze pe beneficiarul livrării ulterioare ca persoană obligată la plata taxei pentru livrarea
respectivă.
De asemenea :
a) atunci când persoana obligată la plata taxei, este o persoană impozabilă stabilită în Uniunea Europeană, dar nu în România,
respectiva persoană poate, în condițiile stabilite de lege , să desemneze un reprezentant fiscal ca persoană obligată la plata taxei;
b) atunci când p ersoana obligată la plata taxei , este o persoană impozabilă care nu este stabilită în U niunea Europeană,
respectiva persoană este obligată, în condițiile stabilite de lege , să desemneze un reprezentant fiscal ca persoană obligată la plata
taxei.
Persoana care efectuează o achiziție intracomunitară de bunuri care este taxabilă, este obligat ă la plata taxei.
Atunci când persoana obligată la plata taxei pentru achiziția intracomunitară, este:
a) o persoană impozabilă stabilită în Uniunea Europeană, dar nu în România, respectiva persoană poate , în condițiile stabilite de
lege, să desemne ze un reprezentant fiscal ca persoană obligată la plata taxei;
b) o persoană impozabilă care nu este stabilită în Uniunea Europeană, respectiva persoană este obligată , în condițiile stabilite
de lege , să desemneze un reprezentant fiscal ca persoană ob ligată la plata taxei.
Plata taxei pentru importul de bunuri supus taxării, este obligația importatorului.
Persoana impozabilă stabilită în România, a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonulu i
de 65.000 euro, a l cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României la data
aderării și se rotunjește la următoarea mie, respectiv 220.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare reg im
123 special de scutire, pentru operațiunile prevăzute de lege , cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite.
Persoana impozabilă care îndeplinește condițiile pentru aplicarea regimului special de scutire poate opta oricând pentru apli carea
regimul ui normal de taxă. Persoana impozabilă care realizează în cursul unui an calendaristic exclusiv operațiuni scutite fără drept
de deducere nu se consideră că depășește plafonul prevăzut.
Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire:
a) nu are dreptul la deduce rea taxei aferente achizițiilor ;
b) nu are voie să menționeze taxa pe factură sau pe alt document.
În cazul în care livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate în beneficiul direct al clientului sunt realizate în afara
Uniunii Europene, serviciul unic al agenției de turism este considerat serviciu prestat de un intermediar și este scutit de taxă. În
cazul în care livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate în beneficiul direct al clientului sunt realizate atât în interiorul, cât și
în afara Uniunii Europene, se consideră ca fiind scutită de taxă numai partea serviciului unic prest at de agenția de turism aferentă
operațiunilor realizate în afara Uniunii Europene.
6.9. Obligații le persoanelor impozabile în scopuri de TVA
Persoana impozabilăcare are sediul activității economice în România și realizează sau intenționează să realizeze o
activitate economică ce implică operațiuni taxabile, scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere și/sau operați uni
rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se cons ideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în
cazul în care aceste operațiuni ar fi fost realizate în România, trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal
competent, după cum urmează:
a) înainte de realizarea unor astfel de operațiuni,
1. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depășește plafonul de scutire cu privire la regimul
special de scutire pentru întreprinderile mici;
2. dacă declară că urmează să realizeze o ci fră de afaceri inferioară plafonului de scutire, dar optează pentru aplicarea regimului
normal de taxă.
b) dacă în cursul unui an calendaristic atinge sau depășește plafonul de scutire, în termen de 10 zile de la sfârșitul lunii în care a
atins sau a depășit acest plafon;
c) dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire, dar optează pentru apl icarea
regimului normal de taxă;
d) dacă efectuează operațiuni scutite de taxă și optează pentru taxarea acestora .
Persoana impozabilă care are sediul activității economice în afara României , dar este stabilită în Ro mânia printr -un
sediu fix este obligată să solicite înregistrarea în scopuri de TVA în România, astfel:
124 a) înaintea primirii serviciilor, în situația în care urmează să primească pentru sediul fix din România servicii pentru care es te
obligată la plata taxei în România, dacă serviciile sunt prestate de o persoană impozabilă care este stabilită în alt stat me mbru;
b) înainte de prestarea serviciilor, în situația în care urmează să presteze serviciile de la sediul fix din România pentru un
beneficiar persoană impozabilă stabilită în alt stat membru care are obligația de a plăti TVA în alt stat membru, confor m
echivalentului din legislația statului membru respectiv;
c) înainte de realizarea unor activități economice de la respectivul sediu fix care implică:
1. livrări de bunuri taxabile și/sau scutite cu drept de deducere, inclusiv livrări intracomun itare scutite de TVA;
2. prestări de servicii taxabile și/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere, altele decât cele prevăzute l a lit.
a) și b);
3. operațiuni scutite de taxă și optează pentru taxarea acestora ;
4. achiz iții intracomunitare de bunuri taxabile.
O persoană impozabilă care nu este stabilită în România și nici înregistrată în scopuri de TVA în România va solicita
înregistrarea în scopuri de TVA la organele fiscale competente pentru operațiuni realizate pe t eritoriul României care dau drept de
deducere a taxei, altele decât serviciile de transport și serviciile auxiliare acestora, scutite , înainte de efectuarea respectivelor
operațiuni, cu excepția situațiilor în care persoana obligată l a plata taxei este ben eficiarul .
Are obligația să solicite înregistrarea în scopuri de TVA :
a) persoana impozabilă care are sediul activității economice în România și persoana juridică neimpozabilă stabilită în România,
neînregistrate și care nu au obligația să se înregi streze care nu sunt deja înregistrate conform lit. b) -d), care efectuează o achiziție
intracomunitară taxabilă în România, înainte de efectuarea achiziției intracomunitare, dacă valoarea achiziției intracomunita re
respective depășește plafonul pentru achi ziții intracomunitare în anul calendaristic în care are loc achiziția intracomunitară;
b) persoana impozabilă care are sediul activității economice în România, neînregistrată și care nu are obligația să se înregistr eze
și care nu este deja înregistrat ă conform lit. a), c) sau d), dacă prestează servicii care au locul în alt stat membru, pentru care
beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei conform echivalentului din legislația altui stat membru, înain te de
prestarea serviciului;
c) persoana impozabilă care își are stabilit sediul activității economice în România, care nu este înregistrată și nu are obliga ția să
se înregistreze și care nu este deja înregistrată conform lit. a), b) sau d), dacă primește de la un prestator, persoa nă impozabilă
stabilită în alt stat membru, servicii pentru care este obligată la plata taxei în România, înaintea primirii serviciilor res pective;
d) persoana impozabilă care aplică regimul special pentru agricultori, care nu este deja înregistrată c onform lit. a) -c) dacă
efectuează livrări intracomunitare de bunuri, înainte de livrarea bunurilor.
Persoana impozabilă care are sediul activității economice în România, dacă nu este înregistrată și nu este obligată să se
înregistreze, și persoana juridică neimpozabilă stabilită în România pot solicita să se înregistreze, în cazul în care reali zează
achiziții intracomunitare .
125 Persoanele înregistrate vor comunica codul de înregistrare în scopuri de TVA tuturor furnizorilor/ prestatorilor, clienților sau
beneficiarului, persoană impozabilă din alt stat membru, către care prestează servicii pentru care acesta este obligat la pla ta taxei.
În aplicarea dispozițiilor legale privind TVA p ersoanele impozabile sunt obligate să emită facturi. Sunt considerate facturi
documentele sau mesajele pe suport hârtie ori în format electronic, dacă acestea îndeplinesc condițiile stabilite de lege. Orice
document sau mesaj care modifică și care se referă în mod specific și fără ambiguități la factura inițială are același regim juridic ca
o factură.
Pentru livrările de bunuri și prestările de servicii pentru care locul livrării, respectiv prestării se consideră a fi în Româ nia,
facturarea face obiectul legii române . Pentru livrările de bunuri și prestările de servicii pentru care locul livrării, respectiv prestării nu
se consideră a fi în România, facturarea face obiectul normelor aplicabile în statele membre în care are loc livrarea d e
bunuri/prestarea de servicii.
Persoana impozabilă trebuie să emită o factu ră către fiecare beneficiar, în următoarele situații:
a) pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate;
b) pentru fiecare vânzare la distanță pe care a efectuat -o;
c) pentru livrările intracomunitare de bunuri efectuate;
d) pentru orice avans încasat în legătură cu una dintre operațiunile menționate la lit. a) și b).
Persoana impozabilă trebuie să emită o autofactură, pentru fiecare trans fer efectuat în alt stat membru și pentru fiecare
operațiune asimilată unei achiz iții intracomunitare de bunuri efectuate în România.
Pentru livrările intracomunitare de bunuri efectuate, persoana impozabilă are obligația de a emite o factură cel târziu până în
cea de -a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generato r al taxei.
Pentru alte operațiuni, persoana impozabilă are obligația de a emite o factură cel târziu până în cea de -a 15-a zi a lunii
următoare celei în care ia naștere faptul generator al taxei, cu excepția cazului în care factura a fost deja emisă. De asemenea,
persoana impozabilă trebuie să emită o factură pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri/prestare d e
servicii cel târziu până în cea de -a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile, cu excepția cazului în care factura a
fost deja emisă.
Factura trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele informații:
a) numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
b) data emiterii facturii;
c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată este
anterioară datei emiterii facturii;
d) denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei
impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
126 e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România și care și -a desemnat un reprezentant fiscal,
precum și denumirea/numele, ad resa și codul de înregistrare în scopuri de TVA, ale reprezentantului fiscal;
f) denumirea/numele și adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau co dul
de identificare fiscală al beneficiarulu i, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România și care și -a desemnat un reprezentant fiscal, precum și
denumirea/numele, adresa și codul de înregistra re ale reprezentantului fiscal;
h) denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum și particularitățile în definirea bunurilor , în cazul
livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;
i) baza de impozitar e a bunurilor și serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operațiune
netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum și rabaturile, remizele, risturnele și alte reduceri de preț, în cazul în ca re acestea nu
sunt in cluse în prețul unitar;
j) indicarea cotei de taxă aplicate și a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcție de cotele taxei;
k) în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele și în contul furnizorului, mențiunea "autofactură;"
l) în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispozițiile aplicabile din care să rezulte că livrarea de bunuri ori
prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;
m) în cazul în care clientul est e persoana obligată la plata TVA, mențiunea "taxare inversă";
n) în cazul în care se aplică regimul special pentru agențiile de turism, mențiunea "regimul marjei – agenții de turism";
o) dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second -hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități, una
dintre mențiunile "regimul marjei – bunuri second -hand", "regimul marjei – opere de artă" sau "regimul marjei – obiecte de col ecție și
antichități", după caz;
p) în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării
de servicii, mențiunea "TVA la încasare";
r) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeași
operațiune.
Persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă, obligată la plata taxei, trebuie să autofactureze operațiunile
respective până cel mai tâ rziu în a 15 -a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator al taxei, în cazul în care
persoana respectivă nu se află în posesia facturii emise de furnizor/prestator.
Persoanele impozabile stabilite în România trebuie să țină evidențe c orecte și complete ale tuturor operațiunilor efectuate în
desfășurarea activității lor economice.
Perioada fiscală este luna calendaristică .
Prin excepție, perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic
precedent a realizat o cifră de afaceri din operațiuni taxabile și/sau scutite cu drept de deducere și/sau neimpozabile în Ro mânia,
127 dar care dau drept de deducere, care nu a depășit plafonul de 100.000 euro, cu excepția situației în care pers oana impozabilă a
efectuat în cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziții intracomunitare de bunuri.
Persoanele înregistrate trebuie să depună la organele fiscale competente, pentru fiecare perioadă fiscală, un decont
de taxă, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă. Decontul de taxă
întocmit de persoanele înregistrate va cuprinde suma taxei deductibile pentru care ia naștere dreptul de deducere în
perioada fiscală de raport are și, după caz, suma taxei pentru care se exercită dreptul de deducere, suma taxei colectate a
cărei exigibilitate ia naștere în perioada fiscală de raportare și, după caz, suma taxei colectate care nu a fost înscrisă în
decontul perioadei fiscale în car e a luat naștere exigibilitatea taxei, precum și alte informații prevăzute de lege
Decontul special de taxă se depune la organele fiscale competente de către persoanele care nu sunt înregistrate și care
nu trebuie să se înregistreze, astfel:
a) pentru achiziții intracomunitare de bunuri taxabile, altele decât cele prevăzute la lit. b) și c), de către persoanele impozabile
înregistrate;
b) pentru achiziții intracomunitare de mijloace de transport noi, de către orice persoană, indiferent dacă este s au nu înregistrată;
c) pentru achiziții intracomunitare de produse accizabile, de către persoanele impozabile și persoanele juridice neimpozabile,
indiferent dacă sunt sau nu înregistrate .
Decontul special de taxă se depune până la data de 25 inclus iv a lunii următoare celei în care ia naștere exigibilitatea
operațiunilor menționate. Decontul special de taxă trebuie depus numai pentru perioadele în care ia naștere exigibilitatea ta xei. Prin
excepție, persoanele care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, , indiferent dacă sunt sau nu înregistrate, sunt obligate să depună
decontul special de taxă pentru achizițiile intracomunitare de mijloace de transport noi, înainte de înmatricularea acestora în
România, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următ oare celei în care ia naștere exigibilitatea taxei aferente respectivei achiziții
intracomunitare.
Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA trebuie să întocmească și să depună la organele fiscale
competente, până la data de 25 inclusiv a l unii următoare unei luni calendaristice, o declarație recapitulativă în care menționează:
a) livrările intracomunitare scutite de taxă, pentru care exigibilitatea taxei a luat naștere în luna calendaristică respectivă;
b) livrările de bunuri efec tuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare efectuate în statul membru de sosire a bunurilor și care se
declară drept livrări intracomunitare cu cod T, pentru care exigibilitatea de taxă a luat naștere în luna calendaristică resp ectivă;
c) prestăril e de servicii efectuate în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Uniunea
Europeană, altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile, pentru care exigibilitatea de t axă a
luat naștere în luna calendaristică respectivă;
d) achizițiile intracomunitare de bunuri taxabile, pentru care exigibilitatea de taxă a luat naștere în luna calendaristică resp ectivă;
128 e) achizițiile de servicii, efectuate de persoane impozabile din România ca re au obligația plății taxei, pentru care exigibilitatea de
taxă a luat naștere în luna calendaristică respectivă, de la persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Uni unea
Europeană.
f) livrările intracomunitare de bunuri.
Orice pe rsoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale până la data la care are obligația depunerii unuia dintre
deconturile sau declarațiile prevăzute de lege .
129 CAPITOLUL VII
ACCIZELE ȘI ALTE TAXE SPECIALE
7.1. Regimul accizelor armonizate, sfera de aplicare, definiții
7.2. Nivelul și calculul accizelor
7.3. Antrepozitul fiscal. Destinatarul înregistrat
7.4. Regimul accizelor nearmonizate
7.1. Regimul accizelor armonizate, sfera de aplicare, definiții
Accizele sunt taxe special e de consumație stabilite asupra unor produse care se consumă în cantități mari și care, de regulă,
nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, având astfel un randament fiscal ridicat. Nivelul cotelor pentru calcularea acc izelor
diferă de la un stat la altul și de la un produs la altul.
În România, a ccizele armonizate sunt taxe special e de consumație , instituite direct sau indirect asupra consumului
următoarelor produse:
a) alcool și băuturi alcoolice;
b) tutun prelucrat ;
c) produse energetice și energie elec trică.
Pentru buna înțelegere a acestor categorii de taxe este necesară însușirea unor termeni și expresii prezentate mai jos și
care au următoarele semnificații:
1. accize percepute reprezintă accizele stabilite și înregistrate în evidențele contabile ale plătitorului de accize și care urm ează a
fi virate la bugetul de stat în termenele prevăzute de lege;
2. antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juri dică autorizată de autoritatea competentă, în cadrul activității sale, să
producă, să transforme, să dețină, să primească sau să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de accize într -un
antrepozit fiscal;
3. antrepozitul fiscal este locul în care produsele accizabile sunt produse, transformate, deținute, primite sau expediate în regim
suspensiv de accize de către un antrepozitar autor izat în cadrul activității sale ;
4. autoritatea competentă reprezintă autoritatea fiscală sau vamală teri torială/centrală;
5. codul NC reprezintă poziția tarifară, subpoziția tarifară sau codul tarifar, așa cum este prevăzută/prevăzut în Regulamentul
(CEE);
130 6. consumator final de gaz natural/energie electrică reprezintă persoana fizică sau juridică ca re nu este supusă obligației de
licențiere de către autoritatea de reglementare competentă și care utilizează aceste produse;
7. denaturarea reprezintă operațiunea/procesul prin care alcoolului etilic sau produselor alcoolice li se adaugă substanțele
prevăzute prin normele metodologice astfel încât acestea să devină improprii consumului uman;
8. destinatar înregistrat înseamnă persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă să primească, în cadrul
activității sale, produse acciza bile care se deplasează în regim suspensiv de accize dintr -un alt stat membru;
9. expeditor înregistrat înseamnă persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă din statul membru în care ar e
loc importul, în cadrul activității sale, exclusiv să expedieze în regim suspensiv de accize produsele accizabile puse în liberă
circulație;
10. grad alcoolic reprezintă proporția de alcool absolut, exprimată în procente volumetrice măsurată la temperatura de 20°C,
conținută într -o soluție hidroalcoolică;
11. gradul Plato reprezintă cantitatea de zaharuri exprimată în grame, conținută în 100 g de soluție măsurată la origine la
temperatura de 20°/4°C aferentă berii, respectiv bazei de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice;
12. hectolitru alcool pur reprezintă 100 litri alcool etilic rafinat, cu concentrația alcoolică de 100% în volum, măsurați la
temperatura de 20°C, conținut într -o cantitate dată de produs alcoolic;
13. importator autorizat înseamnă persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă să importe, în cadrul activit ății
sale, produse accizabile supuse m arcării prin banderole sau timbre;
14. import de produse accizabile înseamnă intrarea pe teritoriul Uniunii Europene de produse accizabile, cu excepția cazului în
care produsele, la intrarea lor pe teritoriul Uniunii Europene, sunt plasate sub un regi m sau sub o procedură vamală suspensivă,
precum și ieșirea lor dintr -un regim ori o procedură vamală suspensivă;
15. marcajele reprezintă hârtii de valoare cu regim special , respectiv timbre și banderole ;
16. marcatori și coloranți reprezintă sub stanțele utilizate pentru marcarea și colorarea produselor energetice;
17. operator economic reprezintă persoana juridică ce desfășoară activități cu produse accizabile;
18. procedură vamală suspensivă sau regim vamal suspensiv înseamnă oricare dintre procedurile speciale prevăzute de
Regulamentul (CEE) al căror obiect îl constituie mărfurile necomunitare în momentul intrării pe teritoriul vamal al Uniunii E uropene,
depozitar ea temporară, zonele libere sau antrepozitele libere, precum și oricare dintre procedurile prevăzute din acest regulament;
19. producția și transformarea produselor accizabile reprezintă orice operațiune prin care aceste produse sunt fabricate,
proces ate sau transformate sub orice formă, inclusiv operațiunile de îmbuteliere și ambalare a produselor accizabile în vederea
eliberării pentru consum, precum și operațiunile de extracție a produselor energetice;
20. produsele accizabile sunt produsele su puse reglementărilor privind accizele;
21. regim suspensiv de accize înseamnă un regim fiscal aplicat producerii, transformării, deținerii sau deplasării de produse
accizabile care nu fac obiectul unei proceduri ori al unui regim vamal suspensiv, acci zele fiind suspendate;
131 22. stat membru și teritoriul unui stat membru înseamnă teritoriul fiecărui stat membru al Uniunii Europene, cu excepția teritori ilor
terțe;
23. supraveghere fiscală în domeniul accizelor reprezintă acțiunile și/sau procedu rile de intervenție ale autorității competente
pentru prevenirea, combaterea și sancționarea fraudei fiscale;
24. Tratat înseamnă Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene;
25. țară terță înseamnă orice stat sau teritoriu căruia nu i se aplică Tratatul;
26. Uniunea Europeană și teritoriul Uniunii Europene însea mnă teritoriile statelor membre ;
27. utilizator final înseamnă persoana fiz ică sau juridică autorizată de autoritatea competentă, potrivit prevederilor din normele
metodologice, să primească, în cadrul activității sale, produse accizabile în regim de exceptare/scutire de la plata accizelo r
destinate a fi utilizate în scopurile pr evăzute de aceste regimuri.
Produsele accizabile sunt supuse regimului accizelor la momentul:
a) producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracției acestora, pe teritoriul Uniunii Europene;
b) importului acestora pe teritoriul Uniunii Europene.
Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum și în statul membru în care se face eliberarea pentru
consum. Condițiile de exigibilitate și nivelul accizelor aplicabile sunt cele în vigo are la data la care accizele devin exigibile în statul
membru în care are loc eliberarea pentru consum. Eliberarea pentru consum reprezintă:
a) ieșirea produselor accizabile, inclusiv neregulamentară, dintr -un regim suspensiv de accize;
b) dețin erea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute în
conformitate cu dispozițiile prezentului capitol;
c) producerea de produse accizabile, inclusiv neregulamentară, în afara unui regim suspen siv de accize;
d) importul de produse accizabile, inclusiv neregulamentar, cu excepția cazului în care produsele accizabile sunt
plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize;
e) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie primă.
Eliberare pentru consum se consideră și deținerea în scopuri comerciale de către o persoană a produselor accizabile care
au fost eliberate în consum în a lt stat membru și pentru care accizele nu au fost percepute în România.
Momentul eliberării pentru consum este:
a) momentul primirii produselor accizabile de către destinatarul înregistrat;
b) momentul primirii produselor accizabile de către be neficiarul scutirii;
c) momentul primirii produselor accizabile la locul de livrare directă.
În cazul unui produs accizabil care are dreptul de a fi scutit sau exceptat de la plata accizelor, utilizarea în orice scop c are nu
este în conformitate cu scutirea, respectiv exceptarea atrage obligația de plată a accizelor.
132 În cazul unui produs energetic, pentru care accizele nu au fost anterior exigibile, eliberare pentru consum se consideră atun ci când
produsul energetic este oferit spre vânzare ori est e utilizat drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru încălzire.
În cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, se consideră eliberare pentru consum atunci
când produsul accizabil este deținut într -un antrepoz it fiscal pentru care s -a revocat ori s -a anulat autorizația. Acciza devine
exigibilă la data la care decizia de revocare a autorizației de antrepozit fiscal produce efecte ori la data comunicării deci ziei de
anulare a autorizației de antrepozit fiscal, pe ntru produsele accizabile ce pot fi eliberate pentru consum.
Nu se consideră eliberare pentru consum deplasarea produselor energetice din antrepozitul fiscal în vederea alimentării
navelor sau aeronavelor care au ca destinație un teritoriu din afara teri toriului Uniunii Europene, fiind asimilată unei operațiuni de
export. De asemenea, operațiunea de alimentare cu produse energetice a navelor sau aeronavelor care au ca destinație un
teritoriu din afara teritoriului Uniunii Europene este asimilată unei oper ațiuni de export.
Persoana plătitoare de accize care au devenit exigibile este:
a) în ceea ce privește ieșirea de produse accizabile din tr-un regim suspensiv de accize :
1. antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care eliberează produsele accizabile din regimul
suspensiv de accize ori pe seama căreia se efectuează această eliberare, iar, în cazul ieșirii neregulamentare din antrepozit ul
fiscal, orice altă persoană care a participat la această ieșire;
2. în cazul unei nereguli în cursul unei deplasări a produselor accizabile în regim suspensiv de accize, antrepozitarul autoriza t,
expeditorul înregistrat sau orice altă persoană care a gar antat plata accizelor precum și orice persoană care a participat la ieșirea
neregulamentară și care avea cunoștință sau care ar fi trebuit să aibă cunoștință în mod normal de caracterul neregulamentar al
acestei ieșiri;
b) în ceea ce privește deținere a unor produse accizabile, persoana care deține produsele accizabile sau orice altă persoană
implicată în deținerea acestora;
c) în ceea ce privește producerea unor produse accizabile, persoana care produce produsele accizabile sau, în cazul unei
producții neregulamentare, orice altă persoană implicată în producerea acestora;
d) în ceea ce privește importul unor produse accizabile, persoana care declară produsele accizabile sau pe seama căreia
produsele sunt declarate în momentul importului ori, î n cazul unui import neregulamentar, orice altă persoană implicată în importul
acestora;
e) în toate celelalte cazuri persoana care determină eliberarea pentru consum.
7.2. Nivelul și calculul accizelor
În România ni velul accizelor se stabilește anual și se actualizează cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni,
calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică pân ă la data de
133 15 octombrie . Nivelul accizelor actualizat se publică pe site -ul Ministerului Finanțelor Publice, până cel mai târziu pe data de 20
octombrie a fiecărui an.
Pentru băuturile alcoolice, țigaretele, țigările și țigările de foi, nivelul accizelor cuprinde și cota de 1% datorată
Ministerului Tineretului și Sportului, prevăzută în Legea educației fizice și sportului.
Pentru produsele energetice pentru care nivelul accizelor este stabilit la 1.000 litri, volumul se măsoară la o temperatură d e
15°C.
Accizele se calculea ză fie în sumă fixă pe unitatea de măsură (acciză specifică), fie în baza unor cote procentuale
(ad valorem) aplicate asupra prețului de vânzare .
Pentru țigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică și acciza ad valorem.
Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal de 14% asupra prețului de vânzare cu amănuntul al
țigaretelor eliberate pentru consum.
Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de țigarete se determină anual, pe baza prețului mediu pondera t de vânzare
cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem și a accizei totale al cărei nivel este prevăzut în condițiile
legii.
Prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul se calculează în funcție de valoarea totală a tuturor cantitățilo r de țigarete
eliberate pentru consum, pe baza prețului de vânzare cu amănuntul, incluzând toate taxele, împărțit la cantitatea totală de ț igarete
eliberate pentru consum. Acest preț mediu ponderat se stabilește până pe data de 15 februarie a fiecărui an, pe baza datelor
privind cantitățile totale de țigarete eliberate pentru consum în cursul anului calendaristic precedent .
Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care accizele devin exigibile,
cu excepția cazurilor pentru care se prevede în mod expres un alt termen de plată.
În cazul furnizorilor autorizați de energie electrică sau d e gaz natural, termenul de plată a accizelor este până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc fact urarea către consumatorul final .
De asemenea, în cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într -un regim suspen siv, momentul plății
accizelor este momentul înregistrării declarației vamale de import .
Livrarea produselor energetice din antrepozite fiscale ori din locația în care acestea au fost recepționate de către
destinatarul înregistrat se efectuează numai în momentul în care furnizorul deține documentul de plată care să ateste virarea la
bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantității ce urmează a fi facturată. Cu ocazia depunerii declarației lunare de accize se
regularizează eventualele diferențe dint re valoarea accizelor virate la bugetul de stat de către beneficiarii produselor, în numele
antrepozitului fiscal ori al destinatarului înregistrat, și valoarea accizelor aferente cantităților de produse energetice ef ectiv livrate de
aceștia, în decursul l unii precedente.
Orice plătitor de accize, cu excepția importatorului autorizat, are obligația de a depune lunar la autoritatea
competentă o declarație de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă. Declarațiile de
134 accize se depun la autoritatea competentă de către plătitorii de accize până pe data de 25 inclusiv a lunii următoare celei l a care se
referă declarația . Orice plătitor de accize are obligația de a depune anual la autoritatea competentă decontul privind a ccizele,
conform dispozițiilor legale privind obligațiile de plată la bugetul de stat, până la data de 30 aprilie a anului următor cel ui de
raportare.
Produsele supuse la plata accizelor sunt : berea, vinurile, b ăuturile fermentate, altele decât bere și vinuri , produsele
intermediare, alcoolul etilic, tutunul prelucrat, produsele energetice destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire
sau combustibil pentru motor, benzina, motorina,kerosenul, gazul petrolier lichefiat , gazul natural, păcur a, cărbunele,
gazul natural, cărbunele, cocsul, lignitul, energia electrică . În acest ultim caz atunci când energia electrică este furnizată în
România de un distribuitor sau de un redistribuitor din alt stat membru, care nu este înregistrat în România, ac ciza devine exigibilă
la furnizarea către consumatorul final și este plătită de o societate desemnată de acel distribuitor sau redistribuitor, care trebuie să
fie înregistrată la autoritatea competentă din România.
7.3. Antrepozitul fiscal. Destinatarul înregistrat
Producția, transformarea și deținerea produselor accizabile, atunci când accizele nu au fost percepute, este
permisă numai într -un antrepozit fiscal . Fac excepție :
a) berea, vinurile și băuturile fermentate, altele decât bere și vinuri, produse în gospodăriile individuale pentru consumul pro priu;
b) vinurile liniștite realizate de micii producători care obțin în medie mai puțin de 1.000 hl de vin pe an;
c) energia electrică, gazul natural, cărbunele, lignitul și cocsul.
Este interzisă deținerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost
percepută. Deținerea de produse accizabile în afara antrepozitului fisc al, pentru care nu se poate face dovada perceperii accizelor,
atrage obligația de plată a acestora.
În vederea obținerii autorizației de antrepozit fiscal, persoana care intenționează să fie antrepozitar autorizat trebuie
să depună o cerere la autoritate a competentă, în modul și în forma prevăzute de lege .
Autoritatea competentă emite autorizația de antrepozit fiscal, în termen de 60 de zile de la data depunerii documentației
complete de autorizare. Autorizația conține următoarele elemente:
a) codul de accize atribuit antrepozitului fiscal;
b) elementele de identificare ale antrepozitarului autorizat;
c) adresa antrepozitului fiscal;
d) tipul produselor accizabile primite/expediate în/din antrepozitul fiscal și natura activității;
e) nivelul garanției;
f) perioada de valabilitate a autorizației, care este de 5 ani;
135 g) orice alte informații relevante pentru autorizare.
Persoana care intenționează să primească, în cadrul activității sale, produse accizabile care se deplasează în regim
suspensiv de accize dintr -un alt stat membru trebuie să se autorizeze în calitate de destinatar înregistrat . Destinatarul înregistrat
nu are dreptul de a deține sau de a expedia produse accizabile în regim suspensiv de accize.
Destinatarul înregistrat poate să își desfășoare activitatea în această calitate numai în baza autorizației valabile emise de
autoritatea prevăzută de lege. Destinat arul înregistrat care primește doar ocazional produse accizabile poate să își desfășoare
activitatea în această calitate numai în baza autorizației valabile emise de autoritatea competentă. Autorizarea se face pent ru o
cantitate – limită de produse accizabi le primită de la un singur expeditor și pen tru o perioadă de timp limitată .
Pentru a fi autorizată, persoana care urmează să își desfășoare activitatea ca destinatar înregistrat trebuie să aibă declara t
cel puțin un loc în care urmează să realizeze recep ția de produse accizabile deplasate în regim suspensiv de accize din alte state
membre, pentru care trebuie să facă dovada înregistrării punctului de lucru la oficiul registrului comerțului.
Autoritatea competentă emite autorizarea ca destinatar înregistrat, în termen de 60 de zile de la data depunerii
documentației complete de autorizare. Autorizația conține următoarele elemente:
a) codul de accize;
b) elementele de identificare al e destinatarului înregistrat;
c) tipul produselor accizabile care urmează a fi recepționate;
d) nivelul și forma garanției;
e) data de la care autorizația devine valabilă;
f) locurile declarate pentru recepția produselor accizabile și a dresa acestora.
Orice destinatar înregistrat are obligația de a îndeplini următoarele cerințe:
a) să garanteze plata accizelor, înaintea expedierii de către antrepozitarul autorizat sau a expeditorului înregistrat a produse lor
accizabile;
b) la încheierea deplasării, să înscrie în evidențe produsele accizabile primite în regim suspensiv de accize;
c) să accepte orice control al autorității competente, pentru a se asigura că produsele au fost primite;
d) să asigure îndeplinirea pe toată durata de funcționare a condițiilor prevăzute de lege ;
e) să transmită la autoritatea competentă, până la data de 15 a lunii următoare celei de raportare, situațiile de raportare
prevăzute de lege .
Persoana care intenționează să expedieze în regim suspensiv de accize produse accizabile puse în liberă circulație
trebuie să se autorizeze în calitate de expeditor înregistrat .
Persoana fizică sau juridică care intenționează să importe produse accizabile supuse marcării prin banderole sau timbre
trebuie să se autorizeze î n calitate de importator. Calitatea de importator autorizat conferă acestuia dreptul de marcare a
produselor supuse acestui regim.
136 Antrepozitarii autorizați de către autoritățile competente ale unui stat membru sunt recunoscuți ca fiin d autorizați atât pentru
circulația națională, cât și pentru circulația intracomunitară a produselor accizabile.
Produsele accizabile pot fi deplasate în regim suspensiv de accize pe teritoriul Uniunii Europene, inclusiv dacă produsele
sunt deplasate via o țară terță sau un teritoriu terț:
a) de la un antrepozit fiscal la:
1. un alt antrepozit fiscal;
2. un destinatar înregistrat;
3. un loc de unde produsele accizabile părăsesc terito riul Uniunii Europene ;
4. un destinatar, în cazul în care produsele sunt expediate din alt stat membru;
b) de la locul de import către oricare dintre destinațiile prevăzute la lit. a), în cazul în care produsele în cauză sunt expedi ate de
un expeditor înregistrat. Locul de im port înseamnă locul unde se află produsele în momentul în care sunt puse în liberă circulație .
Prin excepție, produsele accizabile pot fi deplasate în regim suspensiv de accize către un loc de livrare directă situat pe
teritoriul României, în cazul în care locul respectiv a fost indicat de antrepozitarul autorizat din România sau de destinatarul
înregistrat, în condițiile stabilite de lege .
7.4. Regimul accizelor nearmonizate
Accizele nearmonizate sunt taxe special de consumație percepute asupr a următoarelor produse:
a) produse din tutun încălzit care, prin încălzire, emit un aerosol ce poate fi inhalat, fără a avea loc c ombustia
amestecului de tutun ;
b) lichidele cu conținut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electroni c de tip "Țigaretă electronică".
Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul producerii, achiziției intracomunitare sau importului
acestora pe teritoriul Comunității Europene . Momentul exigibilității accizelor intervine:
a) la data recepționării produselor provenite din achiziții intracomunitare;
b) la data efectuării formalităților de punere în liberă circulație a produselor provenite din opera țiuni de import;
c) la data vânzării pe piața internă a produselor provenite din producția internă.
Nivelul accizelor aplicabil începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an este nivelul actualizat cu creșterea prețurilor de
consum din ultimele 12 lu ni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare.
Pentru produsele menționate accizele se datorează o singură dată și se calculează prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea
de măsură asupra cantităților produse și comercializate, importate sau achiziționate intracomunitar, după caz.
137 Beneficiază de regimul de restituire a accizelor virate bugetului de stat pentru pentru aceste produse operatorii economici
care le-au achiziționat direct dintr -un stat membru sau din import și care ulterior le livrează în alt stat membru, le exportă ori le
returnează furnizorilor.
Plătitorii de accize sunt operatorii economici care produc și comercializează în România, achiziționează din teritoriul Uniunii
Europene ori importă produsele menționate mai sus. Plătitorii de accize care produc bunurile sunt operatorii economici care au în
proprietate mate ria primă și care produc aceste bunuri cu mijloace proprii sau le transmit spre prelucrare la terți, indiferent dacă
prelucrarea are loc în România sau în afara României.
Operatorul economic care produce, achiziționează din alte state membre ale Uniunii Europene sau importă produse supuse
accizelor de natura celor de mai sus, trebuie să se autorizeze la autoritatea competentă, potrivit prevederilor din normele
metodologice.
Plătitorii de accize, cu excepția importatorilor, au obligația de a depune la au toritatea competentă o declarație de accize
pentru fiecare lună, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei la care se referă declarația. Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
în care intervine exigibilitatea accizelor.
138 CAPITOLUL VIII
TAXELE VAMALE
8.1. Caracterizare generală a taxelor vamale
8.2. Codul vamal al României. Definiții
8.3. Regimul vamal
8.4. Datoria vamalã
8.5. Codul vamal comunitar
8.1. Caracterizare generală a taxelor vamale
Taxele vamale pot fi caracterizate ca impozite indirecte aplicate de către state asupra importului, exportului sau tranzitului de
mărfuri. Natura economică a taxelor vamale este asemănătoare cu cea a taxelor de consumație percepute asupra mărfurilor din
producția internă.
Taxele vamale de export se instituie mai rar, având fie un scop fiscal fie unul economic , fie amândouă , mai ales asupra
unor materii prime sau semifabricate atunci când statele în cauză sunt interesate de prelucrarea acestora în țara de origine și nu în
exterior.
Taxele vamale de tranzit se instituie de asemenea, extrem de rar, la trecerea mărfurilor pe teritoriul unui stat, deoarece
fiecare stat este interes at de încurajarea tranzitului de mărfuri prin utilizarea infrastructurii acestuia în scopul realizării de venituri la
buget.
Taxele vamale de import se instituie asupra importuluii de mărfuri în statul respec tiv și se calculează asupra valorii
acestora în momentul în care trec frontiera statului importator , în practica fiscal ă internațională, fiind cele mai frecvent utilizate .
Cadrul legal în baza căruia se realizează procedurile vamale dintr -un stat este Codul vama l iar taxele vamale practicate de
un anumit stat sunt menționate în Tariful vamal fiind precizate pentru fiecare produs sau categorie de produse, taxele vamale
exprimate în procente, precum și cele rezultate din aplicarea măsurilor tarifare pref erențiale prevăzute în reglementările legale
naționale sau internaționale.
După forma lor de exprimare taxele vamale de import pot fi ad -valorem, specifice și compuse.
Taxele vamale ad -valorem se calculează ca procent din valoarea mărfurilor importate.
Taxele vamale specifice se stabilesc ca sumă fixă pe unitatea fizică de marfă importată (tonă, bucată, etc.).
Taxele vamale compuse reprezintă o combinație a primelor două.
139 În raport de nive lul lor taxele vamale de import, pot fi:
Taxe vamale în condiț ia aplicării clauzei națiunii celei mai favorizate se practică, in general, între statele membre ale
Organizației Mondiale de Comerț (OMC) sau în baza unor acorduri bi sau multilaterale cu alte state nemembre.
Taxele vamale stabilite în condiția aplicării clauzei națiunii celei mai favorizate pot avea un nivel consolidat sau un nivel
neconsolidat, după caz.
Nivelul consolidat al acestor taxe se stabilește prin negocieri comerciale multilaterale în cadrul Organizației Mondiale de
Comerț (OMC) și nu poate fi schimbat fără acordul celorlalte state participante la negocieri.
Nivelul neconsolidat se practică pentru produse care nu au făcut obiectul unor negocieri comerciale multilaterale.
Taxele vamale autonome se aplică la importurile pe care un stat le reali zează din state cu care nu întreține relații bazate pe
condiția clauzei națiunii celei mai favorizate și au, în general, un nivel mai ridicat decât alte taxe.
Taxele vamale preferențiale se practică în relațiile comerciale dintre statele care fac parte di n uniuni vamale cu character
închis. Ele au, de regulă, un nivel mai redus decât cele aplicate în regimul clauzei națiunii celei mai favorizate.
8.2. Codul vamal al României. Definiț ii
După ce România a devenit membru cu drepturi depline a Uniunii Europene politica vamală a fost aliniată la cea
comunitară, caracterizată prin eliminarea taxelor vamale din comerțul între statele memb re și practicarea unui tarif vamal
unic în relațiile comerciale cu statele din afara Uniunii Europene.
Codul vamal se aplicã schimbului de mãrfuri si bunuri dintre România si alte tãri , fãrã a aduce atingere reglementãrilor
speciale prevãzute în alte domeni i. Reglementãrile vamale se aplicã în mod uniform pe întreg teritoriul vamal al României, în
mãsura în care nu existã dispozitii contrare prevãzute în acordurile si conventiile internationale la care România este parte .
La trecerea frontierei de stat, mãrf urile, mijloacele de transport si orice alte bunuri sunt supuse controlului vamal si aplicãrii
reglementãrilor vamale numai de autoritatea vamalã.Teritoriul vamal al României cuprinde teritoriul statului român, delimitat de
frontiera de stat a României, pr ecum si marea teritorialã a României, delimitatã conform normelor dreptului international si
legislatiei române în materie.
În sensul aplicării reglementărilor vamale , termenii si expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificatii:
1. persoanã – persoanã fi zicã sau juridicã; în aceastã definitie se încadreazã si o asociatie de persoane fizice care, desi nu
are personalitate juridicã, este recunoscutã de lege;
2. persoanã stabilitã în România – o persoanã fizicã cu domiciliul ori cu resedinta în România sau o persoanã juridicã care
are sediul social, sediul central sau sediul permanent în România ori asociatia de persoane prevãzutã la pct. 1 cu sediul în
România;
3. autoritate vamalã – autoritate învestitã, în principal, cu aplicarea reglementãrilor vamale;
140 4. birou vamal – unitate a autoritãtii vamale în care pot fi îndeplinite, în totalitate sau în parte, formalitãtile prevãzute în
reglementãrile vamale;
5. birou vamal de intrare – biroul vamal desemnat de autoritatea vamalã conform reglementãrilor vamale, cã tre care
mãrfurile introduse pe teritoriul vamal al României trebuie sã fie dirijate fãrã întârziere si la care acestea sunt supuse co ntroalelor
corespunzãtoare la intrare, destinate analizei de risc;
6. birou vamal de import – biroul vamal desemnat de aut oritatea vamalã conform reglementãrilor vamale, la care trebuie sã
fie îndeplinite formalitãtile vamale si controlul corespunzãtor destinat evaluãrii riscurilor, pentru a da o destinatie vamal ã mãrfurilor
introduse pe teritoriul vamal al României;
7. birou vamal de export – biroul vamal desemnat de autoritatea vamalã, conform reglementãrilor vamale, la care trebuie sã
fie îndeplinite formalitãtile vamale si controlul corespunzãtor destinat evaluãrii riscurilor, pentru a da o destinatie vamal ã mãrfurilor
care ies de pe teritoriul vamal al României;
8. birou vamal de iesire – biroul vamal desemnat de autoritatea vamalã, conform reglementãrilor vamale, la care mãrfurile
trebuie sã fie prezentate înainte de a iesi de pe teritoriul vamal al României si unde acest ea sunt supuse controlului vamal de iesire
destinat analizei de risc;
9. decizie – orice act oficial al autoritãtii vamale privind reglementãrile vamale, referitor la un anumit caz, care produce efecte
juridice asupra uneia sau mai multor persoane identifi cate ori identificabile, inclusiv informatiile tarifare obligatorii si informatiile
obligatorii în materie de origine;
10. statut vamal – statutul unei mãrfi ca fiind marfã româneascã sau strãinã;
11. mãrfuri românesti:
a) mãrfuri obtinute în întregime pe teritoriul vamal al României, cu respectarea conditiilor de origine prevãzute în prezentul
cod, care nu încorporeazã mãrfuri importate din alte tãri. Mãrfurile obtinute din mãrfuri plasate sub un regim suspensiv nu s e
considerã a avea statut de marfã român eascã în cazurile de importantã economicã specialã determinate prin regulamentul vamal;
b) mãrfuri importate care au fost puse în liberã circulatie;
c) mãrfuri obtinute pe teritoriul vamal al României fie din mãrfurile prevãzute la lit. a) si b), fie din m ãrfurile prevãzute la lit. b);
12. mãrfuri strãine – altele decât cele definite la pct. 11; mãrfurile românesti îsi pierd statutul vamal când sunt scoase de pe
teritoriul vamal al României;
13. datorie vamalã – obligatia unei persoane de a plãti cuantumul drepturilor de import sau de export;
14. drepturi de import:
a) taxele vamale si taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de plãtit la importul de mãrfuri;
b) taxele agricole si alte taxe la import introduse prin reglementãrile privind politica agri colã sau prin reglementãrile specifice
aplicabile anumitor mãrfuri rezultate din transformarea produselor agricole, dacã este cazul;
15. drepturi de export:
141 a) taxele vamale si taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de plãtit la exportul mãrfurilor;
b) taxele agricole si alte taxe la export introduse prin reglementãrile privind politica agricolã sau prin reglementãrile spe cifice
aplicabile anumitor mãrfuri rezultate din transformarea produselor agricole, dacã este cazul;
16. debitor – orice persoanã obligatã sã achite datoria vamalã;
17. supraveghere vamalã – orice actiune a autoritãtii vamale pentru asigurarea respectãrii reglementãrilor vamale si, când
este cazul, a altor dispozitii aplicabile mãrfurilor aflate sub supraveghere vamalã;
18. control vamal – acte specifice efectuate de autoritatea vamalã pentru a asigura aplicarea corectã a reglementãrilor
vamale si a altor dispozitii legale privind intrarea, iesirea, tranzitul, transferul si destinatia finalã ale mãrfurilor care circulã într e
teritoriul vamal al României si alte tãri, inclusiv stationarea mãrfurilor care nu au statutul de mãrfuri românesti; aceste a cte pot sã
includã verificarea mãrfurilor, a datelor înscrise în declaratie, existenta si autenticitatea documentelor electronice sau scrise,
examinarea evidentelor contabile ale agentilor economici si a altor înscrisuri, controlul mijloacelor de transport, controlul bagajelor
si al altor mãrfuri transportate de sau aflate asupra persoanelor, precum si efectuarea de verificãri admin istrative si alte acte
similare;
19. destinatie vamalã a mãrfurilor:
a) plasarea mãrfurilor sub un regim vamal;
b) introducerea mãrfurilor într -o zonã liberã sau antrepozit liber;
c) reexportul acestora în afara teritoriului vamal al României;
d) distrugerea mãrfurilor;
e) abandonarea mãrfurilor în favoarea statului;
20. regim vamal:
a) punerea în liberã circulatie;
b) tranzitul;
c) antrepozitarea vamalã;
d) perfectionarea activã;
e) transformarea sub control vamal;
f) admiterea temporarã;
g) perfe ctionarea pasivã;
h) exportul;
21. declaratie vamalã – actul cu caracter public, prin care o persoanã manifestã, în formele si modalitãtile prevãzute în
reglementãrile vamale, vointa de a plasa mãrfurile sub un anumit regim vamal;
22. declarant – persoana care întocmeste declaratia vamalã în nume propriu sau persoana în numele cãreia se face o
declaratie vamalã;
142 23. prezentarea mãrfurilor în vamã – reprezintã înstiintarea autoritãtii vamale, în modalitatea prevãzutã de lege, despre
sosirea mãrfurilor la bir oul vamal sau în orice alt loc desemnat ori aprobat de autoritatea vamalã;
24. liber de vamã – actiune prin care autoritatea vamalã lasã la dispozitia titularului declaratiei vamale mãrfurile vãmuite în
scopul prevãzut de regimul vamal sub care acestea au fost plasate;
25. titularul regimului – persoana în numele cãreia s -a fãcut declaratia vamalã sau persoana cãreia i -au fost transferate
drepturile si obligatiile persoanei mentionate anterior în privinta regimului vamal;
26. titularul autorizatiei – persoa na cãreia i s -a eliberat o autorizatie;
27. risc – probabilitatea producerii, la intrarea, iesirea, tranzitul, transferul si destinatia finalã ale mãrfurilor care circulã între
teritoriul vamal al României si alte tãri si la stationarea mãrfurilor care nu au statutul de mãrfuri românesti, a unui eveniment care
fie:
a) împiedicã aplicarea corectã a reglementãrilor legale, fie
b) compromite interesele financiare ale României, fie
c) constituie o amenintare pentru securitatea si siguranta României, pentru sãnã tatea publicã, pentru mediu sau pentru
consumatori;
28. gestionarea riscurilor – determinarea sistematicã a riscurilor si punerea în practicã a tuturor mãsurilor necesare pentru a
limita expunerea la riscuri; acest termen include activitãti de genul colect ãrii de date si de informatii, analizãrii si evaluãrii riscurilor,
recomandãrii si adoptãrii de mãsuri, precum si controlul si evaluarea periodicã ale procesului si ale rezultatelor sale, pe b azã de
surse si de strategii nationale si internationale.
Activitatea autoritãtii vamale se exercitã prin:
a) Autoritatea Nationalã a Vãmilor;
b) directiile regionale vamale;
c) birourile vamale.
Autoritatea vamalã are dreptul sã efectueze controlul vamal al mijloacelor de transport si al mãrfurilor, precum si al bunurilor
si valorilor apartinând persoanelor fizice, prezentate la introducerea sau la scoaterea lor din tarã.
8.3. Regimul vamal
Orice persoanã îsi poate desemna un reprezentant în relatia sa cu autoritatea vamalã pentru a întocmi actele si a
îndeplini formalitãtile prevãzute în reglementãrile vamale.Reprezentarea poate fi directã sau indirectã. În cazul reprezentãrii
directe, reprezentantul actioneazã în numele si pe seama unei alte persoane În cazul reprezentãrii indirecte, reprezentantul
actioneazã în nume propriu, dar pe seama unei alte persoane. O persoanã care nu declarã cã actioneazã în numele sau pe seama
altei persoane ori care declarã cã actioneazã în numele sau pe seama altei persoane fãrã a fi împuternicitã sã facã aceasta s e
143 consid erã cã actioneazã în nume propriu si pe contul sãu. Autoritatea vamalã poate cere oricãrei persoane care declarã cã
actioneazã în numele sau pe seama altei persoane sã facã dovada calitãtii si capacitãtii sale de a actiona ca reprezentant.
Autoritatea vama lã acordã, pe baza criteriilor prevãzute de lege si, dacã este necesar, dupã consultarea altor
autoritãti competente, statutul de agent economic autorizat oricãrui agent economic stabilit în România. Agentul economic
autorizat beneficiazã de anumite facili tãti în ceea ce priveste controlul vamal privind securitatea si siguranta si/sau de anumite
simplificãri prevãzute de reglementãrile vamale.
Prin regulamentul vamal se stabilesc normele privind:
a) acordarea statutului de agent economic autorizat;
b) elibe rarea autorizãrilor pentru utilizarea simplificãrilor;
c) stabilirea autoritãtii vamale care acordã statutul de agent economic autorizat si care elibereazã autorizatia
prevãzutã la lit. b);
d) tipul de facilitate si limitele acesteia, care pot fi acordate în ceea ce priveste controalele vamale referitoare la
securitate si sigurantã, tinând cont de regulile referitoare la gestionarea riscurilor;
e) conditiile în care statutul de agent economic autorizat poate fi suspendat sau retras.
O persoanã care solicitã autoritãtii vamale sã ia o decizie privind aplicarea reglementãrilor vamale este obligatã sã furnizeze
toate informatiile si documentele necesare acestei autoritãti pentru a se pronunta.Decizia se adoptã si se comunicã solicitan tului în
termenele prevãzute prin regulamentul vamal sau prin alte acte normative.
Persoanele interesate au dreptul sã solicite autoritãtii vamale, în scris, informatii privind aplicarea reglementãrilor vamal e. O
astfel de solicitare poate fi refuzatã dacã aceasta nu are leg ãturã cu o operatiune de import sau ex port ce urmeazã a fi realizatã. La
cerere se anexeazã, dacã este cazul, documentatia cuprinzând principalele caracteristici tehnice si comerciale ale mãrfurilor care
fac obiectul tranzactiei, precum si analizele de lab orator.Autoritatea Nationalã a Vãmilor emite informatii tarifare obligatorii sau
informatii obligatorii în materie de origine, la solicitarea scrisã a persoanei interesate, conform regulamentului vamal.
Aplicarea dispozitiilor cuprinse în informatiile obli gatorii are efect asupra determinãrii drepturilor de import sau export si
asupra modului de utilizare a certificatelor de import sau export prezentate cu ocazia declarãrii mãrfurilor în vamã, cu cond itia ca
certificatul de import sau export sã fi fost elib erat în baza informatiilor obligatorii.
Autoritatea vamalã poate sã efectueze, potrivit legii, toate controalele pe care le considerã necesare pentru a asigura
aplicarea corectã a reglementãrilor vamale si a altor dispozitii legale privind intrarea, iesir ea, tranzitul, transferul si destinatia finalã
a mãrfurilor care circulã între teritoriul vamal al României si alte tãri, precum si stationarea mãrfurilor care nu au statut de mãrfuri
românesti.
Drepturile legal datorate când ia nastere o datorie vamalã se determinã pe baza Tarifului vamal al României .Tariful
vamal al României cuprinde:
a) Nomenclatura combinatã a mãrfurilor;
144 b) orice altã nomenclaturã care se bazeazã partial sau integral pe Nomenclatura combinatã a mãrfurilor sau care adaugã la
aceasta ori ce subdiviziuni si care este stabilitã prin dispozitii legale nationale care reglementeazã domenii specifice în vederea
aplicãrii mãsurilor tarifare legate de schimbul de mãrfuri;
c) taxele vamale si taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale aplicabile mãrfurilor cuprinse în Nomenclatura combinatã
a mãrfurilor, precum si cele instituite în cadrul politicii agricole sau prin reglementãrile specifice aplicabile anumitor mã rfuri care
rezultã din transformarea produselor agricole, dacã este cazul;
d) mãsurile tarifare preferentiale cuprinse în acordurile încheiate de România cu anumite tãri sau grupuri de tãri si care
stipuleazã acordarea tratamentului tarifar preferential;
e) mãs urile tarifare preferentiale care pot fi acordate unilateral de România pentru anumite tãri sau grupuri de tãri;
f) mãsurile tarifare care prevãd o reducere sau o exonerare a drepturilor de import aferente unor anumite mãrfuri;
g) alte mãsuri tarifare prev ãzute în legislatia României.
Clasificarea tarifarã reprezintã stabilirea, pentru mãrfurile respective, potrivit reglementãrilor în vigoare:
a) codului tarifar din Nomenclatura combinatã a mãrfurilor sau a codului tarifar din orice altã nomenclaturã mentio natã la art.
46 lit. b);
b) codului tarifar din orice altã nomenclaturã care se bazeazã în întregime sau în parte pe Nomenclatura combinatã a
mãrfurilor ori care adaugã la aceasta orice subdiviziune si care este stabilitã de dispozitiile legale care reglem enteazã domenii
specifice cu privire la aplicarea altor mãsuri decât cele tarifare legate de schimbul de mãrfuri.
La clasificarea tarifarã a mãrfurilor se utilizeazã regulile generale pentru interpretarea Sistemului armonizat din Conventia
internationalã p rivind Sistemul armonizat de denumire si codificare a mãrfurilor, inclusiv anexa acestuia, încheiat ã la Bruxelles la 14
iunie 1983 .
Tratamentul tarifar favorabil de care pot beneficia anumite mãrfuri, în functie de natura sau de destinatia lor finalã, incl usiv
autorizarea efectuãrii operatiunilor ce au ca obiect aceste mãrfuri, este stabilit în regulamentul vamal.Prin tratament tarifar
favorabil se întelege o reducere sau o exonerare a drepturilor de import. Reducerea sau exonerarea poate fi aplicatã inclusi v în
cadrul unui contingent tarifar.
La stabilirea originii nepreferentiale a mãrfurilor se au în vedere urmãtoarele criterii:
a) criteriul mãrfurilor produse în întregime într -o tarã, când numai o tarã se ia în considerare la atribuirea originii;
b) cri teriul transformãrii substantiale, când douã sau mai multe tãri iau parte la producerea mãrfurilor.
Mãrfurile originare dintr -o tarã sunt acele mãrfuri obtinute în întregime sau produse în acea tarã.
Mãrfurile a cãror productie implicã mai mult decât o tar ã sunt considerate originare din tara în care au fost supuse ultimei
transformãri sau prelucrãri substantiale, motivate economic, într -o întreprindere echipatã în acel scop si din care a rezultat un
produs nou sau care reprezintã un stadiu important al fab ricatiei.
145 Regulile si formalitãtile necesare pentru determinarea originii preferentiale a mãrfurilor sunt cele stabilite în acordurile si
conventiile internationale la care România este parte.
Valoarea în vamã reprezintã acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale prevãzute în Tariful vamal al
României.Procedura de determinare a valorii în vamã este cea prevãzutã în Acordul privind aplicarea articolului VII al
Acordului general pent ru tarife va male si comert 1994 .
La valoarea în vamã, conform prevederilor art. 1 din acordul menționat , în mãsura în care au fost efectuate, dar nu au fost
cuprinse în pret, se includ:
a) cheltuielile de transport al mãrfurilor importate pânã la frontiera românã;
b) cheltuielile de încãrcare, de descãrcare si de manipulare, conexe transportului, ale mãrfurilor din import aferente
parcursului extern;
c) costul asigurãrii pe parcurs extern.
Când determinarea definitivã a valorii în vamã nu se poate efectua imediat, impo rtatorul are dreptul de a ridica mãrfurile din
vamã, la cerere, cu conditia sã constituie o garantie în forma acceptatã de autoritatea vamalã.În cazul în care, în termen de 30 de
zile de la ridicarea mãrfii, importatorul nu prezintã documente concludente p rivind determinarea valorii în vamã, autoritatea vamalã
procedeazã la executarea garantiei, operatiunea de plasare a mãrfurilor sub un regim vamal fiind consideratã încheiatã.
În mãsura în care nu existã dispozitii contrare, mãrfurilor li se poate acorda î n orice moment, în conditiile prevãzute de lege,
orice destinatie vamalã, indiferent de natura sau cantitatea lor, de tara de origine sau provenientã, de transport ori de des tinatie.
Mãrfurile destinate plasãrii sub un regim vamal trebuie sã facã obiectul unei declaratii pentru acel regim vamal .
Mãrfurile românesti declarate pentru regimul de export, perfectionare pasivã, tranzit sau antrepozitare vamalã sunt supuse
supravegherii vamale din momentul acceptãrii declaratiei vamale pânã la momentul în care ace stea pãrãsesc teritoriul vamal al
României ori sunt distruse sau declaratia vamalã este invalidatã. Declaratia vamalã se face:
a) fie în scris;
b) fie utilizându -se un procedeu informatic aprobat de autoritatea vamalã;
c) fie printr -o declaratie verbalã sau orice altã actiune prin care detinãtorul mãrfurilor îsi manifestã vointa de a le
plasa sub un regim vamal, în cazurile si conditiile prevãzute în regulamentul vamal.
Punerea în liberã circulatie conferã mãrfurilor strãine statutul vamal de mãrfuri românesti.Punerea în liberã
circulatie atrage aplicarea mãsurilor de politicã comercialã si îndeplinirea formalitãtilor vamale prevãzute pentru importul
mãrfurilor, precum si încasarea oricãror drepturi legal datorate.
Mãrfurile puse în liberã circulatie, care au beneficiat de drepturi de import reduse sau zero în functie de destinatia lor finalã,
rãmân sub supraveghere vamalã pânã când conditiile pentru acordarea tratamentului favorabil înceteazã a mai fi aplicabile,
precum si în cazurile în care mãrfurile sunt exportate sau distruse.
146 Supravegherea vamalã se încheie si când mãrfurile sunt utilizate în alte scopuri decât cele prevãzute pentru aplicarea
tratamentului favorabil, cu conditia achitãrii taxelor datorate la punerea în liberã circulatie.
Titularii punerii în liberã circulatie a mãrfurilor destinate unei anumite utilizãri, în cazul în care, ulterior acordãrii liberului de
vamã, schimbã utilizarea mãrfii, sunt obligati sã înstiinteze în prealabil autoritatea vamalã, care va aplica regimul tarifar vama l
corespunzãtor noii utilizãri.
Mãrfurile puse în liberã circulatie îsi pierd statutul vamal de mãrfuri românesti în cazul aplicării r egimuri lor suspensive si
regimuri lor vamale economice
Sintagma regim suspensiv se utilizeazã, în cazul mãrfurilor strãine, pentru urmãtoarele regimuri:
a) tranzit;
b) antrepozitare vamalã;
c) perfectionare activã sub forma unui sistem cu suspendare;
d) transformare sub control vamal;
e) admitere temporarã.
Sintagma regim vamal economic se utilizeazã pentru urmãtoarele regimuri:
a) antrepozitare vamalã;
b) perfectionare activã;
c) transformare sub control vamal;
d) admitere temporarã;
e) perfectionare pasivã.
Prin mãrfuri de import se întelege mãrfurile plasate sub un regim suspensiv, precum si mãrfurile care, în cadrul regimului
de perfectionare activã în sistem cu rambursare, au fãcut obiectul formalitãtilor de punere în liberã circulatie .
Prin mãrfuri în aceeasi stare se întelege mãrfurile de import care, în regimul de perfectionare activã sau de transformare
sub contro l vamal, nu au suferit nici o operatiune de perfectionare sau de transformare.
Utilizarea unui regim vamal economic este conditionatã de eliberarea unei autorizatii de cãtre autoritatea vamalã.
Regimul de tranzit permite transportul de la un birou vamal la alt birou vamal al:
a) mãrfurilor strãine, fãrã ca acestea sã fie supuse drepturilor de import sau mãsurilor de politicã comercialã;
b) mãrfurilor românesti, în cazurile si în conditiile prevãzute în reglementãri specifice pentru a se evita ca produsele care
beneficiazã de mãsuri speciale de export sã eludeze sau sã beneficieze nejustificat de aceste mãsuri.
Regimul de antrepozitare vamalã permite depozitarea într -un antrepozit vamal a:
a) mãrfurilor strãine, fãrã ca ele sã fie supuse drepturilor de import sau mãsurilor de politicã comercialã;
b) mãrfurilor românesti care, în temeiul prevederilor legale ce reglementeazã domenii specifice, beneficiazã, pe baza plasãri i
lor într -un antrepozit vamal, de mãsurile legate de exportul mãrfurilor.
147 Antrepozitu l vamal reprezintã orice loc aprobat de autoritatea vamalã si aflat sub supravegherea acesteia, unde mãrfurile
pot fi depozitate în conditiile prevãzute.Un antrepozit vamal poate fi public sau privat. Antrepozitul public reprezintã antrepozitul
vamal disponi bil oricãrei persoane pentru depozitarea mãrfurilor. Antrepozitul privat reprezintã antrepozitul vamal rezervat
depozitãrii mãrfurilor de cãtre detinãtorul antrepozitului. Detinãtorul antrepozitului este persoana autorizatã sã gestioneze
antrepozitul vamal.
Regimul de perfectionare activã permite ca urmãtoarele mãrfuri sã fie utilizate pe teritoriul vamal al României într –
una sau mai multe operatiuni de perfectionare:
a) mãrfurile strãine destinate reexportului în afara teritoriului vamal al României sub for ma produselor
compensatoare, fãrã ca aceste mãrfuri sã fie supuse drepturilor de import sau mãsurilor de politicã comercialã;
b) mãrfurile puse în liberã circulatie, cu rambursarea sau remiterea drepturilor de import aferente unor asemenea
mãrfuri, dacã su nt exportate în afara teritoriului vamal al României sub formã de produse compensatoare.
Prin sistem cu suspendare se întelege regimul de perfectionare activã prevãzut la lit. a).
Prin sistem cu rambursare se întelege regimul de perfectionare activã prevãz ut la lit. b).
(4) Prin operatiuni de perfectionare se întelege:
a) prelucrarea mãrfurilor, inclusiv montajul, asamblarea si adaptarea lor la alte mãrfuri;
b) transformarea mãrfurilor;
c) repararea mãrfurilor, inclusiv restaurarea lor;
d) utilizarea anumitor mãrfuri, definite în conformitate cu regulamentul vamal, care, desi nu se regãsesc în produsele
compensatoare, permit sau faciliteazã obtinerea acestor produse, chiar dacã dispar total sau partial în cursul folosirii lor.
Prin produse compensatoar e se întelege toate produsele care rezultã din operatiuni de perfectionare.
Prin mãrfuri echivalente se întelege mãrfurile românesti care sunt utilizate în locul mãrfurilor de import pentru fabricarea
produselor compensatoare.
Prin rata de randament se înt elege cantitatea sau procentajul de produse compensatoare obtinute din perfectionarea unor
cantitãti determinate de mãrfuri de import.
Mãrfurile echivalente trebuie sã fie de aceeasi calitate si sã aibã aceleasi caracteristici ca mãrfurile de import. În an umite
cazuri, stabilite în regulamentul vamal, mãrfurile echivalente pot fi într -un stadiu de fabricatie mai avansat decât mãrfurile de import.
Autoritatea vamalã permite ca:
a) produsele compensatoare sã fie obtinute din mãrfuri echivalente;
b) produsele compensatoare obtinute din mãrfuri echivalente sã fie exportate din România înainte de a importa mãrfurile de
import.
148 Produsele compensatoare ori mãrfurile aflate în aceeasi stare pot face obiectul unui export temporar, total sau partial, în
scopul perfect ionãrii complementare efectuate în afara teritoriului vamal al României, cu conditia obtinerii unei autorizatii si cu
respectarea prevederilor privind regimul de perfectionare pasivã.
Sistemul cu rambursare poate fi utilizat pentru toate mãrfurile. Acest sistem nu poate fi utilizat când, în momentul acceptãrii
declaratiei de punere în liberã circulatie:
a) mãrfurile de import sunt supuse unor restrictii cantitative la import;
b) mãrfurile de import beneficiazã de o mãsurã tarifarã în cadrul contingentelor;
c) pentru mãrfurile de import este necesarã prezentarea unei licente de import sau export ori a unui certificat prevãzut de
reglementãrile privind politica agricolã;
d) a fost stabilitã o restituire la export sau o taxã la export pentru produsele compensa toare.
a) fie exportate;
b) fie plasate, în vederea reexportului ulterior, sub regimul de tranzit, regimul de antrepozitare vamalã, regimul de admiter e
temporarã sau regimul de perfectionare activã în sistem cu suspendare sau într -o zonã liberã sau antrepo zit liber.
Când produsele compensatoare sau mãrfurile aflate în aceeasi stare, plasate sub un regim vamal sau într -o zonã liberã sau
antrepozit liber, sunt puse în liberã circulatie, cuantumul drepturilor de import rambursate sau remise se considerã a cons titui
cuantumul datoriei vamale.
Regimul de perfectionare activã în sistemul cu suspendare se aplicã si pentru ca produsele compensatoare sã beneficieze
de scutirea de drepturi de export în care se încadreazã produsele identice obtinute din mãrfuri românes ti în locul mãrfurilor de
import.
Regimul de transformare sub control vamal permite ca mãrfurile strãine sã fie utilizate pe teritoriul vamal al României
pentru a fi supuse unor operatiuni care le modificã natura sau starea, fãrã sã fie supuse drepturilor de import sau mãsurilor de
politicã comercialã. Regimul permite punerea lor în liberã circulatie cu plata drepturilor de import datorate pentru mãrfuril e rezultate
din operatiunile de transformare. Acestea sunt denumite produse transformate.
Regimul de adm itere temporarã permite utilizarea pe teritoriul vamal al României, cu exonerarea totalã sau partialã de
drepturi de import si fãrã a fi supuse mãsurilor de politicã comercialã, a mãrfurilor strãine destinate reexportului, fãrã sã fi suferit
vreo modificar e în afara deprecierii normale datorate utilizãrii lor.
Cuantumul drepturilor de import de plãtit pentru mãrfurile plasate sub regimul de admitere temporarã cu exonerare partialã
de drepturi de import se stabileste la 3%, pentru fiecare lunã sau fractie de lunã în care mãrfurile sunt plasate sub regimul de
admitere temporarã cu exonerare partialã de drepturi, din cuantumul drepturilor care ar fi fost plãtite dacã astfel de mãrfur i ar fi fost
puse în liberã circulatie la data la care au fost plasate sub regi mul de admitere temporarã.
Regimul de perfectionare pasivã permite ca mãrfurile românesti sã fie exportate temporar de pe teritoriul vamal al
României pentru a fi supuse unor operatiuni de perfectionare, iar produsele rezultate din aceste operatiuni sã fie puse în liberã
149 circulatie cu exonerare totalã sau partialã de drepturi de import.Exportul temporar al mãrfurilor românesti atrage aplicarea
drepturilor de export, a mãsurilor de politicã comercialã si a altor formalitãti prevãzute pentru scoaterea mãrfuri lor românesti în
afara teritoriului vamal al României.
Regimul de export permite scoaterea mãrfurilor românesti în afara teritoriului vamal al României. Regimul de export atrage
aplicarea mãsurilor de politicã comercialã, îndeplinirea formalitãtilor vamale prevãzute pentru exportul mãrfurilor, precum si, dupã
caz, încasarea oricãror drepturi legal datorate.Cu exceptia mãrfurilor plasate sub regimul de perfectionare pasivã, toate mãr furile
românesti destinate a fi exportate trebuie sã fie plasate sub regimul de export.
Zonele libere si antrepozitele libere sunt pãrti din teritoriul vamal al României sau incinte situate pe acest teritoriu,
separate de restul acestuia, în care:
a) mãrfurile strãine sunt considerate, în ceea ce priveste aplicarea drepturilor de import si a mãsurilor de politicã comercialã
la import, cã nu se aflã pe teritoriul vamal al României, atât timp cât nu sunt puse în liberã circulatie, nici plasate sub u n alt regim
vamal, nici utilizate sau consumate în alte conditii decât cele prevãzute de reglementãrile vamale;
b) mãrfurile românesti, în temeiul prevederilor legale ce reglementeazã domenii specifice, beneficiazã, pe baza plasãrii lor
într-o zonã liberã sau într -un antrepozit liber, de mãsurile legate de exportul mãrfurilor.
Autoritatea v amalã poate controla mãrfurile care intrã, ies sau stationeazã în zona liberã sau antrepozitul liber. Pentru a face
posibil un astfel de control, o copie a documentului de transport care însoteste mãrfurile la intrarea si iesirea acestora se
înmâneazã auto ritãtii vamale sau este tinutã la dispozitia acesteia de cãtre orice persoanã desemnatã în acest scop de autoritatea
mentionatã. Când se solicitã acest control, mãrfurile trebuie puse la dispozitie autoritãtii vamale.
Într-o zonã liberã sau antrepozit libe r pot fi plasate mãrfuri strãine si mãrfuri românesti. Durata stationãrii mãrfurilor în zonele
libere sau în antrepozitele libere este nelimitatã.
Pe durata stationãrii într -o zonã liberã sau într -un antrepozit liber, mãrfurile strãine pot:
a) sã fie puse în liberã circulatie, în conditiile prevãzute de acest regim si de dispozitiile privind datoria vamalã, cuprinse în
prezentul capitol;
b) sã facã obiectul manipulãrilor uzuale, fãrã autorizare;
c) sã fie plasate sub regimul de perfectionare activã, conform conditiilor prevãzute pentru acest regim;
d) sã fie plasate sub regimul de transformare sub control vamal, în conditiile prevãzute de acest regim;
e) sã fie plasate sub regimul de admitere temporarã, în conditiile prevãzute de acest regim;
f) sã fie abandonate în favoarea statului;
g) sã fie distruse, pe cheltuiala detinãtorului, cu conditia ca persoana interesatã sã furnizeze autoritãtii vamale toate
informatiile pe care aceasta le considerã necesare.
Fãrã a se înlãtura aplicarea dispozitiilor specia le prevãzute de reglementãrile vamale aferente unor domenii specifice,
mãrfurile care pãrãsesc o zonã liberã sau un antrepozit liber pot fi:
150 a) exportate sau reexportate în afara teritoriului vamalal României;
b) introduse într -o altã parte a teritoriului vamal al României.
Mãrfurile strãine pot fi:
a) reexportate în afara teritoriului vamal al României;
b) distruse;
c) abandonate în favoarea statului.
Mãrfurile care pãrãsesc teritoriul vamal al României fac obiectul fie al unei declaratii vamale, fie, dac ã declaratia vamalã nu
este cerutã, al unei declaratii sumare, cu exceptia celor transportate pe mijloace de transport care tranziteazã fãrã întreru pere
apele teritoriale sau spatiul aerian al teritoriului vamal.
8.4. Datoria vamalã
Datoria vamalã la import ia nastere prin:
a) punerea în liberã circulatie a mãrfurilor supuse drepturilor de import;
b) plasarea unor astfel de mãrfuri sub regimul de admitere temporarã cu exonerare partialã de drepturi de import.
Datoria vamalã se naste în momentul acceptã rii declaratiei vamale în cauzã. Debitorul este declarantul. În situatia
unei reprezentãri indirecte, persoana pe seama cãreia se face declaratia vamalã este, de asemenea, debitor. Când se întocmest e
o declaratie vamalã pentru unul din regimurile mentionat e, pe baza unor date care au ca efect faptul cã toate sau o parte a
drepturilor legal datorate nu au fost încasate, persoanele care au furnizat informatiile necesare la întocmirea declaratiei s i care
stiau sau care ar fi trebuit sã stie cã aceste informati i erau false sunt, de asemenea, debitori.
Datoria vamalã se naste și în momentul în care obligatia a cãrei neexecutare genereazã datoria vamalã î nceteazã a mai fi
îndeplinitã, sau în momentul în care mãrfurile au fost plasate sub regimul vamal în cauzã, c ând se stabileste ulterior cã o conditie
stabilitã pentru plasarea mãrfurilor sub regimul respectiv sau pentru acordarea drepturilor de import reduse sau zero, în fun ctie de
destinatia finalã a mãrfurilor, nu a fost îndeplinitã.
Debitorul este fie persoana cãreia i se cere îndeplinirea obligatiilor apãrute, în privinta mãrfurilor supuse drepturilor de
import, în urma depozitãrii lor temporare sau a utilizãrii regimului vamal sub care au fost plasate, fie persoana cãreia i s -a cerut
respectarea conditiilor c are reglementeazã plasarea mãrfurilor sub acel regim.
Datoria vamalã la import ia nastere prin consumul sau utilizarea într -o zonã liberã sau antrepozit liber a mãrfurilor supuse
drepturilor de import, în alte conditii decât cele prevãzute în legislatia în vigoare. Când mãrfurile dispar si disparitia lor nu poate fi
justificatã în mod temeinic autoritãtii vamale, aceasta poate considera cã mãrfurile au fost consumate sau utilizate în zona liberã
sau antrepozitul liber.
151 Datoria vamalã la export ia nastere pr in exportul mãrfurilor supuse drepturilor de export, în afara teritoriului vamal al
României, si pentru care s -a întocmit o declaratie vamalã.Datoria vamalã la export se naste în momentul în care este acceptatã
declaratia vamalã.
Cuantumul drepturilor de import sau export se determinã pe baza elementelor de taxare din momentul nasterii datoriei
vamale.Datoria vamalã ia nastere în locul în care s -au produs faptele care au generat -o.
Cuantumul drepturilor de import sau export care rezultã dintr -o datorie vam alã, se calculeazã de autoritatea vamalã în
momentul în care se aflã în posesia datelor necesare si este înregistrat de aceasta în evidentele contabi le sau pe alt suport
echivalent și se achitã de debitor în urmãtoarele termene:
a) dacã aceastã persoanã nu are dreptul la nici una dintre facilitãtile de platã prevãzute de lege , plata se face în termenul
prevãzut în regulamentul vamal;
b) dacã persoana are dreptul la oricare dintre facilitãtile de platã prevãzute în prezenta sectiune, plata se face pânã cel
târziu la expirarea termenului sau termenelor stabilite în cadrul acelor facilitãti.
Datoria vamalã se stinge prin :
a) plata cuantumului drepturilor;
b) remiterea cuantumului drepturilor;
c) invalidarea declaratiei vamale depuse pentru un regim vamal ce imp licã obligatia de platã a drepturilor;
d) confiscare;
e) distrugerea prin dispozitia autoritãtii vamale;
f) abandonul în favoarea statului;
g) pierderea mãrfurilor datoritã cazului fortuit sau fortei majore;
h) scãderea cantitativã a mãrfurilor datoritã un or factori naturali, pentru partea corespunzãtoare procentului de
scãdere.
Stingerea datoriei vamale în cazurile prevãzute la lit. d) –h) opereazã numai dacã situatiile s -au produs înainte de acordarea
liberului de vamã, în cazul mãrfurilor declarate pentru un regim vamal ce implicã obligatia de platã a drepturilor.
Drepturile de import sau de export sunt rambursate sau remise în mãsura în care se stabileste cã, în momentul în care au
fost plãtite, cuantumul acestor drepturi nu era datorat legal sau când cua ntumul lor a fost calculate eronat .
Drepturile de import sau de export sunt rambursate când se invalideazã o declaratie vamalã, iar drepturile au fost achitate.
Rambursarea se acordã în urma unei cereri depuse de persoana în cauzã în termenul prevãzut pent ru depunerea cererii de
invalidare a declaratiei vamale.
Rambursarea sau remiterea drepturilor de import se acordã cu conditia ca:
a) mãrfurile sã nu fi fost folosite, cu exceptia unei posibile utilizãri initiale necesare pentru a se verifica dacã sunt def ecte sau
nu respectã termenii contractuali;
152 b) mãrfurile sã fie exportate de pe teritoriul vamal al României. La cererea persoanei în cauzã, autoritatea vamalã permite
ca, în locul exportului, mãrfurile sã fie distruse sau plasate sub regimul de tranzit, a ntrepozitare vamalã sau într -o zonã liberã ori
antrepozit liber. În scopul de a primi una dintre aceste destinatii vamale, mãrfurile sunt considerate strãine.
8.5. Codul vamal comunitar
Adoptat prin Regulamentul nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului UE, noul Cod vamal comunitar , in
vigoare din 2016, cuprinde norme obligatorii în toate elementele sale și cu aplicare directă în toate statele membre, asigurănd astfel
coere nța Regulamentului (CE) nr. 450/2008 cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Noul Cod vamal conține normele și procedurile generale care să asigure aplicarea măsurilor tarifare și a altor
măsuri de politică comună introduse la nivelul Uniunii în legătură cu schimburile comerciale cu mărfuri între Uniune și țări
sau teritorii situate în afara teritoriului vamal al Uniunii, ținând seama de cerințele respectivelor politici comune. Pe
această cale legislația vamală urmează să fie mai bine aliniată la dispozițiile legate de colectarea drepturilor la import fă ră
a modifica domeniul de aplicare al reglementărilor fiscale în vigoare.
Prin noul Cod vamal, s -a introdus cadrul juridic necesar pentru aplicarea anumitor dispoziții ale legislației vamale pentru
schimburile comerciale cu mărfuri unionale între părți ale teritoriului vamal în care se aplică dispozițiile Directivei nr. 112/2006
privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată sau ale Directivei nr. 118/2008 privind regimul general al accizelor și părți al e
teritoriului respectiv în care dispozițiile menționate nu se aplică sau pentru schimburile comerciale între părți în care dis pozițiile
menționate nu se aplică.
Pentru facilitarea comerțului legitim și lupta împotriva fraudei, Codul introduce mecanisme de simplificare a legislației
vamale care să permită utilizarea instrumentelor și a tehnologiilor moderne și să se promoveze în conti nuare aplicarea uniformă a
legislației vamale și a abordărilor moderne ale controlului vamal, contribuind astfel la asigurarea unei baze pentru procedur i de
vămuire simple și eficace.
S-a urmărit ca informațiile furnizate de către operatorii economici să f ie utilizate în comun de către autoritățile vamale și alte
instituții implicate în acest control. Controalele astfel efectuate urmează să fie armonizate, astfel încât operatorul econom ic să
trebuiască să comunice informațiile doar o singură dată, iar mărfu rile să fie controlate de aceste autorități în același moment și în
același loc.
Este reglementată numirea unui reprezentant în relația cu autoritățile vamale . Cu toate acestea, dreptul la reprezentare nu
va putea fi restrâns în temeiul unui act cu putere de lege adoptat de unul dintre statele membre. Mai mult, un reprezentant vamal
care îndeplinește criteriile pentru acordarea statutului de operator economic autorizat pentru simplificările vamale ar trebu i să aibă
dreptul de a -și presta serviciile și într -un alt stat membru decât cel în care este stabilit operatorul economic. Ca regulă generală,
reprezentantul vamal ar trebui să fie stabilit pe teritoriul vamal al Uniunii.
153 Toate deciziile referitoare la aplicarea legislației vamale, inclusiv la informațiile obligatorii, vor trebui să intre sub
incidența acelorași norme. Orice astfel de decizie ar trebui să fie valabilă în întreaga Uniune Europeană și să poată fi
anulată, modificată, în măsura în care nu se prevede altfel, sau revocată, în cazul în care nu es te în conformitate cu
legislația vamală sau cu interpretarea acesteia.
Operatorii economici care respectă normele și sunt demni de încredere trebuie să beneficieze de statutul de operator
economic autorizat , sub rezerva acordării unei autorizații pentru simplificările vamale sau a unei autorizații pentru securitate și
siguranță sau a ambelor. În funcție de tipul autorizației acordate, operatorii economici autorizați ar trebui să poată profit a la
maximum de utilizarea generalizată a simplificărilor vamale sau să profite de facilitățile în materie de securitate și siguranță. De
asemenea, va trebui ca ei să beneficieze de un tratament favorabil în ceea ce privește controalele vamale, ca de exemplu
reducerea numărului controalelor fizice și a celor pe bază de documente. Regulamentul prevede și măsuri care să asigure
operatorilor dreptul la o cale de atac, precum dreptul fiecărei persoane de a fi audiată înainte de luarea oricărei decizii c are i-ar fi
nefavorabilă.
Instituirea unui cadru comun de gestionare a ri scurilor pentru toate statele membre nu trebuie să împiedice
verificarea mărfurile, cu controale prin sondaj.
Sunt stabilite elementele pe baza cărora se aplică t axele la import sau la export și alte măsuri referitoare la comerțul cu
mărfuri, reguli mai si mple pentru eliberarea dovezilor de origine în Uniune, cât și pentru gruparea tuturor cazurilor în care ia naștere
o datorie vamală la import, altele decât cele rezultate din depunerea unei declarații vamale de punere în liberă circulație s au de
admitere t emporară cu scutire parțială de taxe, în scopul evitării dificultăților legate de determinarea temeiului juridic în baza căru ia
a luat naștere datoria vamală. Același lucru trebuie să se aplice și în cazurile în care ia naștere o datorie vamală la expor t.
Se urmărește simplificarea reglementărilor privind stabilirea locului în care datoria vamală ia naștere și în care trebuie
recuperate taxele la import sau la export.
Regulamentul propune utilizarea unei pentru toate categoriile de regimuri speciale, aceast ă garanție urmând să fie globală și
să acopere mai multe tranzacții. De asemenea, autorizarea, în anumite condiții, a unei garanții globale de valoare redusă pen tru
datoriile vamale și alte drepturi care au luat naștere, sau a unei garanții globale cu scut ire de garanție. O garanție globală de
valoare redusă pentru datoriile vamale și alte drepturi care au luat naștere trebuie să fie echivalentă cu furnizarea unei ga ranții
pentru întregul cuantum al taxelor la import sau la export de plătit, mai ales în sco pul acordării liberului de vamă mărfurilor în cauză
și al înscrierii în evidențele contabile.
În scopul asigurării unei mai bune protecții a intereselor financiare ale Uniunii și ale statelor membre, o garanție ar trebu i să
acopere mărfurile nedeclarate sa u declarate incorect într-un transport sau într -o declarație pentru care aceasta a fost furnizată. Din
același motiv, angajamentul garantului ar trebui, de asemenea, să acopere cuantumul taxelor la import sau la export ce urmeaz ă a
fi plătite în urma contr oalelor ulterior acordării liberului de vamă.
154 În scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii și ale statelor membre și în scopul prevenirii practicilor frauduloas e, este
recomandabil să se prevadă mecanisme conținând măsuri progresive pentru aplic area unei garanții globale . În cazul în care există
un risc ridicat de fraudă, ar trebui să fie posibilă o interdicție temporară de aplicare a garanției globale, ținând cont de situația
particulară a operatorilor economici în cauză.
Este oportun să se țină seama de buna -credință a persoanei în cauză, în cazurile în care o datorie vamală a luat naștere în
urma nerespectării legislației vamale, și să se minimizeze impactul neglijenței din partea debitorului.
Pentru a asigura libera circulație a mărfurilor uni onale pe teritoriul vamal al Uniunii și tratamentul vamal al mărfurilor
neunionale introduse pe acest teritoriu, ar trebui să i se delege Comisiei competența de a adopta acte delegate în ceea ce pr ivește
stabilirea statutului vamal al mărfurilor, pierderea statutului vamal de mărfuri unionale, păstrarea acestui statut pentru mărfurile care
părăsesc temporar teritoriul vamal al Uniunii și scutirea de taxe vamale pentru mărfurile reintroduse.
Prin această reglementare se urmărește să se asigure că acordarea r apidă a liberului de vam ă pentru mărfuri, în cazul în
care operatorul economic a furnizat în avans informațiile necesare pentru efectuarea controalelor de risc asupra admisibilită ții
mărfurilor. Controalele fiscale și cele privind respectarea politicii com erciale trebuie, în principal, să fie efectuate de către biroul
vamal în a cărui rază de competență se află sediul operatorului economic.
155 CAPITOLUL IX
IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
9.1. Caracterizare generală
9.2. Impozitul pe clădiri și taxa pe clădiri
9.3. Impozitul pe teren și taxa pe teren
9.4. Impozitul pe mijloacele de transport
9.5. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și a autorizațiilor
9.6. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate și impozitul pe spectacole
9.7. Taxe speciale și alte taxe locale
9.1. Caracterizare generală
Impozitele și taxele locale sunt în mare parte impozite directe de tip realși constituie venituri ale acestor bugete. Ele se
stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice sau juridice ce posedă avere sau desfășoară activități pe teritoriul comunei,
orașului, municipiului, sectorului, județului, după caz.
Principalele impozite și taxe locale prevăzute de legislația fiscal ă din România sunt:
a) impozitul pe clădiri și taxa pe clădiri;
b) impozitul pe teren și taxa pe teren;
c) impozitul pe mijloacele de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor;
e) taxa pentru folosirea mijlo acelor de reclamă și publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxele speciale.
Constituie , de asemenea, venit uri la buget ele locale și sumele provenite din:
a) majorările pentru plata cu întârziere a impozitelor și taxelor locale;
b) taxele judiciare de timbru și alte taxe de timbru prevăzute de lege;
c) taxele extrajudiciare de timbru prevăzute de lege, exclusiv contravaloarea cheltuielilor efectuate cu difuzarea timbrelor fis cale.
Autoritatea deliberativă a administrație i publice locale, la propunerea autorității executive, poate stabili cote adiționale la
impozitele și taxele locale, în funcție de anumite criterii economice, sociale, geografice, precum și de necesitățile bugetare locale,
156 cu excepția taxelor prevăzute de lege. Cotele adiționale stabilite nu pot fi mai mari de 50% față de nivelurile maxime stabilite de
lege.
Autoritățile administrației publice locale și organele speciale ale acestora, după caz, sunt responsabile pentru stabilirea,
controlul și colectarea impozitelor și taxelor locale, precum și a amenzilor și penalizărilor aferente.
În cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într -o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei
anumite sume în lei, sumele respective se ind exează anual, până la data de 30 aprilie, de către consiliile locale, ținând cont de rata
inflației pentru anul fiscal anterior.
Impozitul pe clădiri și impozitul pe teren , precum și amenzile aferente acest ora constituie venituri la bugetul local al unit ății
administrativ -teritoriale în raza căreia este situată clădirea sau terenul respectiv.
Impozitul pe mijlocul de transport, majorările de întârziere, precum și amenzile aferente acestuia constituie venituri la buge tul
local al unității administrativ -teritoriale în raza căreia trebuie înmatriculat sau înregistrat mijlocul de transport respectiv . Veniturile
provenite din impozitul pe mijlocul de transport, majorările de întârziere, precum și amenzile aferente se pot utiliza exclus iv pentru
lucrări de întreținere, modernizare, reabilitare și construire a drumurilor locale și județene, din care 60 % constituie venituri la
bugetul local și 40% constituie venituri la bugetul județean. În cazul municipiului București, impozitul constituie venituri în proporție
de 60% la bugetele sectoarelor și 40% la bugetul municipiului București.
Pentru eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire de către președinții consiliilor județene, cu avizul
primarilor comunelor, taxele datorate constituie venit în proporție de 50% la bugetul local al comunelor și de 50% la bugetul local al
județul ui.
Taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate, precum și amenzile aferente constituie venituri la bugetul local al uni tății
administrativ -teritoriale unde este situat afișajul, panoul sau structura pentru afișajul în scop de reclamă și publici tate.
Impozitul pe spectacole, precum și amenzile aferente constituie venituri la bugetul local al unității administrativ -teritoriale
unde are loc manifestarea artistică, competiția sportivă sau altă activitate distractivă.
Celelalte taxe locale, precu m și amenzile aferente constituie venituri la bugetul local al unității administrativ -teritoriale unde
este situat locul public sau echipamentul respectiv ori unde trebuie înmatriculat vehiculul lent.
În vederea clarificării și stabilirii reale a situați ei fiscale a contribuabililor, compartimentele de specialitate ale autorităților
administrației publice locale au competența de a solicita informații și documente cu relevanță fiscală sau pentru identificar ea
contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile, după caz, iar notarii, avocații, executorii judecătorești, organele de poliție,
organele vamale, serviciile publice comunitare pentru regimul permiselor de conducere și înmatriculare a vehiculelor, servici ile
publice comunitare pentru eliberarea pașapoartelor simple, serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, precum și orice
altă entitate care deține informații sau documente cu privire la bunurile impozabile sau taxabile, după caz, ori la persoanel e care au
calitatea de contribuabil au obligația furnizării acestora fără plată, în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii solicitării.
Autoritățile deliberative pot acorda reduceri sau scutiri de la plata taxelor instituite următoarelor persoane fizice sau jur idice:
157 a) veteranii de război, văduvele de război și văduvele nerecăsătorite ale veteranilor de război;
b) persoanele fizice persecutate politic;
c) instituțiile sau unitățile care funcționează sub coordonarea Ministerului Educației și Cercetării Științifice sau a Ministeru lui
Tineretului și Sportului, cu excepția incintelor folosite pentru activități economice;
d) fundațiile înființate prin test ament, constituite conform legii, cu scopul de a întreține, dezvolta și ajuta instituții de cultură
națională, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social și cultural;
e) organizațiile care au ca unică activitate acordarea gratuită de servicii sociale în unități specializate care asigură găzduire,
îngrijire socială și medicală, asistență, ocrotire, activități de recuperare, reabilitare și reinserție socială pentru copil, familie,
persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum și pentr u alte persoane aflate în dificultate, în condițiile legii.
Scutirile sau reducerile de la plata impozitului/taxei pe clădiri, a impozitului/taxei pe teren, a impozitului pe
mijloacele de transport se aplică, începând cu data de 1 ianuarie a anului fisca l, persoanelor care dețin documente
justificative emise până la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior și care sunt depuse la compartimentele de
specialitate ale autorităților publice locale, până la data de 31 martie, inclusiv.
9.2. Impozitul pe clădiri și taxa pe clădiri
Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire, cu
excepțiile prevăzute de lege .Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ -teritoriale,
concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, oricăror entități, altele decât cele de drept publ ic, se
stabilește taxa pe clădiri, care se datorează de concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosință, după caz,
în condiții similare impozitului pe clădiri. În cazul transmiterii ulterioare altor entități a dreptului de concesiune, închi riere,
admini strare sau folosință asupra clădirii, taxa se datorează de persoana care are relația contractuală cu persoana de drept public .
Impozitul pe clădiri, precum și taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului
în care este amplasată clădirea. În cazul municipiului București, impozitul și taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al
sectorului în care este amplasată clădirea.
Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru o serie de imobile cum sunt :
a) clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităților administrativ – teritoriale, cu excepția încăperilor
folosite pentru activități economice sau agrement, altele decât cele desfășurate în relație cu persoane juridice de drep t public;
b) clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, in stituțiilor
publice cu finanțare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;
c) clădirile aflate în proprietatea fundațiilor înființate prin testament constituite, conform legii, cu scopul de a întreține, dezvolta și
ajuta instituții de cultură națională, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social și cultural;
158 d) clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, aparținând cultelor religioase recunoscute oficial, asociațiilo r religioase
și componentelor locale ale acestora, precum și casele parohiale, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice;
e) clădirile funerare din cimitire și crematorii;
f) clădirile utilizate de unitățile și instituțiile de învățământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcționeze provizoriu
ori acreditate, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice care generează alte venituri decât cele din
taxele de școlarizare, servirea meselor pentru preșcolari, elevi sau studenți și cazarea acestora, precum și clă dirile utilizate de
către creșe ;
g) clădirile unei in stituții sau unități care funcționează sub coordonarea Ministerului Educației și Cercetării Științifice sau a
Ministerului Tineretului și Sportului, precum și clădirile federațiilor sportive naționale, cu excepția încăperilor care sunt folosite
pentru acti vități economice;
h) clădirile unităților sanitare publice, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice;
i) clădirile din parcurile industriale, parcurile științifice și tehnologice, precum și cele utilizate de incubatoarele de a faceri, cu
respectarea legislației în materia ajutorului de stat;
j) clădirile care sunt afectate activităților hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătățiri fun ciare și
de intervenții la apărarea împotriva inundațiilo r, precum și clădirile din porturi și cele afectate canalelor navigabile și stațiilor de
pompare aferente canalelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;
k) clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje și tuneluri și care sunt utilizate pentru
exploatarea acestor construcții, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice;
l) clădirile aferente infrastructurii feroviare publice sau infr astructurii metroului;
m) clădirile Academiei Române și ale fundațiilor proprii înființate de Academia Română, în calitate de fondator unic, cu excepți a
încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;
n) clădirile aferente capacitățil or de producție care sunt în sectorul pentru apărare cu respectarea legislației în materia ajutorului
de stat;
o) clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea
și conservarea cerealelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice;
Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri datorate pentru o serie de
clădiri cum sunt :
a) clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheol ogice, muzee ori case memoriale ;
b) clădiri pentru care s -a instituit un regim de protecție, altele decât monumentele istorice, amplasate în zone de protecți e ale
monumentelor istorice și în zonele construite protejate;
c) clădirile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizații neguvernamentale și întreprinderi sociale ca f urnizori
de servicii sociale;
159 d) clădirile utilizate de organizații nonprofit folosite exclusiv pentru activitățile fără scop lucrative, etc.
Pentru clădirile rezidențiale și clădirile -anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează
prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% -0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Cota impozitului pe clădiri se stabilește prin
hotărâre a consiliului local. Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulțirea suprafeței const ruite
desfășurate a acesteia, exp rimată în metri pătrați, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/m2, din tabelul
următor:
Tipul clădirii Valoarea impozabilă
– lei/m2 –
Cu instalații de
apă, canalizare,
electrice și
încălzire (condiții
cumulative) Fără instalații de
apă, canalizare,
electrice sau
încălzire
A. Clădire cu cadre din beton armat sau
cu pereți exteriori din cărămidă arsă
sau din orice alte materiale rezultate în
urma unui tratament termic și/sau
chimic 1.000 600
B. Clădire cu pereții exteriori din lemn,
din piatră naturală, din cărămidă
nearsă, din vălătuci sau din orice alte
materiale nesupuse unui tratament
termic și/sau chimic 300 200
C. Clădire -anexă cu cadre din beton
armat sau cu pereți exteriori din
cărămidă arsă sau din orice alte
materiale rezultate în urma unui
tratament termic și/sau chimic 200 175
D. Clădire -anexă cu pereții exteriori din
lemn, din piatră naturală, din cărămidă
nearsă, din vălătuci sau din orice alte 125 75
160 materiale nesupuse unui tratament
termic și/sau chimic
E. În cazul contribuabilului care deține
la aceeași adresă încăperi amplasate la
subsol, demisol și/sau la mansardă,
utilizate ca locuință, în oricare dintre
tipurile de clădiri prevăzute la lit. A -D 75% din suma
care s -ar aplica
clădirii 75% din suma
care s -ar aplica
clădirii
F. În cazul contribuabilului care deține
la aceeași adresă încăperi amplasate la
subsol, la demisol și/sau la mansardă,
utilizate în alte scopuri decât cel de
locuință, în oricare dintre tipurile de
clădiri prevăzute la li t. A-D 50% din suma
care s -ar aplica
clădirii 50% din suma
care s -ar aplica
clădirii
În cazul unei clădiri care are pereții exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea valorii impozabile a cl ădirii se identifică în
tabel valoarea impozabilă corespunzătoare materialului cu ponderea cea mai mare.
Suprafața construită desfășurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafețelor secțiunilor tuturor nivelurilor clăd irii,
inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol sau la mansardă, exceptând suprafețele podurilor neutilizate ca
locuință, ale scărilor și teraselor neacoperite.
Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcție de rangul localității și zona în care este amplasată clădirea, prin
înmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție corespunzător, prevăzut în tabelul următor:
Zona în cadrul
localității Rangul localității
0 I II III IV V
A 2,60 2,50 2,40 2,30 1,10 1,05
B 2,50 2,40 2,30 2,20 1,05 1,00
C 2,40 2,30 2,20 2,10 1,00 0,95
D 2,30 2,20 2,10 2,00 0,95 0,90
161
Valoarea impozabilă a clădirii, se reduce în funcție de anul terminării acesteia, după cum urmează:
a) cu 50%, pentru clădirea care are o vechime de peste 100 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință;
b) cu 30%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 50 de ani și 100 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fi scal
de referință;
c) cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani și 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal
de referință.
Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei
cote cuprinse între 0,2 -1,3% asupra valorii care poate fi:
a) valoarea rezultat ă dintr -un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință,
depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință;
b) valoarea finală a lucrărilor de construcții, în caz ul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință;
c) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ul timii 5 ani
anteriori anului de referință. Cota impozitului pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului
București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București.
În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoane lor fizice, impozitul se calculează prin însumarea
impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial cu impozitul determinat pentru suprafața folosită în scop
nerezidențial .
Pentru clădirile rezidențiale aflate în proprietatea sau deținu te de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează
prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% -0,2% asupra valorii impozabile a clădirii.
Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea sau deținute de persoanele juridice, impozi tul/taxa pe clădiri se
calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2% -1,3%, inclusiv, asupra valorii impozabile a clădirii. Pentru clădirile
nerezidențiale aflate în proprietatea sau deținute de persoanele juridice, utilizate pentru activități di n domeniul agricol,
impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.
Pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor
juridic e este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul/taxa și poate fi:
a) ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele organului fiscal;
b) valoarea rezultată dintr -un raport de evaluare întocmit d e un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de
evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
c) valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior;
d) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în
cursul anului fiscal anterior;
162 e) în cazul clădirilor care sunt finanțate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea rezultată dintr -un raport de
evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data
evaluării;
f) în cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în contabilitatea proprietarului clădirii și
comunicată concesionarului, locatarului, titularului dreptului de administrare sau de folosință, după caz.
Impozitul pe clădiri se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie, inclusiv.
9.3. Impozitul pe teren și taxa pe teren
Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual, except ând cazurile
în care legea prevede altfel. Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ –
teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, oricăror entități, altele decât cele de
drept public, se stabilește taxa pe teren, care se datorează de concesionari, locatari, titulari ai dreptului de administrare
sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe teren. În cazul transmiterii ulterioare altor entități a d reptului de
concesiune, închiriere, administrare sau folosință asupra terenului, taxa se datorează de persoana care are relația contractu ală cu
persoana de drept public.
Impozitul pe teren, precum și taxa pe teren se datorează către bugetul local al comu nei, al orașului sau al
municipiului în care este amplasat terenul. În cazul municipiului București, impozitul și taxa pe teren se datorează către bugetul
local al sectorului în care este amplasat terenul.
Pentru an umite terenuri nu se datorează impozit/ taxă pe teren , astfel :
a) terenurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităților administrativ – teritoriale, cu excepția suprafețelor
folosite pentru activități economice sau agrement;
b) terenurile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, i nstituțiilor
publice cu finanțare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;
c) terenurile funda țiilor înființate prin testament, constituite conform legii, cu scopul de a întreține, dezvolta și ajuta instituții de
cultură națională, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social și cultural;
d) terenurile aparținând cultelor religioase recunoscute oficial și asociațiilor religioase, precum și componentelor locale ale
acestora, cu excepția suprafețelor care sunt folosite pentru activități economice;
e) terenurile aparținând cimitirelor și cr ematoriilor;
f) terenurile utilizate de unitățile și instituțiile de învățământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcționez e
provizoriu ori acreditate, cu excepția suprafețelor care sunt folosite pentru activități economice care gene rează alte venituri decât
163 cele din taxele de școlarizare, servirea meselor pentru preșcolari, elevi sau studenți și cazarea acestora, precum și clă dirile utilizate
de către creșe ;
g) terenurile unităților sanitare publice, cu excepția suprafețelor fol osite pentru activități economice;
h) terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigație, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor
navigabile, inclusiv ecluzele și stațiile de pompare aferente acestora, precum și teren urile aferente lucrărilor de îmbunătățiri
funciare, pe baza avizului privind categoria de folosință a terenului, emis de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară ;
i) terenurile folosite pentru activitățile de apărare împotriva inundațiilor, gosp odărirea apelor, hidrometeorologie, cele care
contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca zone de protecție definite în lege, precum și terenurile utiliz ate pentru
exploatările din subsol, încadrate astfel printr -o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeței
solului;
j) terenurile degradate sau poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea acestora;
k) terenurile care prin natura lor și nu prin destinaț ia dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură;
l) terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naționale, drumuri principale, zonele de siguranță a acestora,
precum și terenurile ocupate de piste și terenurile din jurul pis telor reprezentând zone de siguranță;
m) terenurile pe care sunt amplasate elementele infrastructurii feroviare publice, precum și cele ale metroului;
n) terenurile din parcurile industriale, parcurile științifice și tehnologice, precum și cele u tilizate de incubatoarele de afaceri, cu
respectarea legislației în materia ajutorului de stat;
o) terenurile aferente capacităților de producție care sunt în sectorul pentru apărare cu respectarea legislației în materia aju torului
de stat;
p) terenurile Academiei Române și ale fundațiilor proprii înființate de Academia Română, în calitate de fondator unic, cu excepția
terenurilor care sunt folosite pentru activități economice;
q) terenurile instituțiilor sau unităților care funcționează sub coordonarea Ministerului Educației și Cercetării Științifice sau a
Ministerului Tineretului și Sportului, cu excepția terenurilor care sunt folosite pentru activități economice;
r) terenurile aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de ră zboi, a văduvelor de război și a văduvelor nerecăsătorite ale
veteranilor de război;
t) terenul aferent clădirii de domiciliu, aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat și a
persoanelor încadrate în gradul I d e invaliditate, respectiv a reprezentanților legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat și ai
minorilor încadrați în gradul I de invaliditate;
Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe teren pentru terenul aferent clădirilor
restituite, retrocedate, terenurile aparținând asociațiilor și fundațiilor folosite exclusiv pentru activitățile fără scop lucrativ, tere nurile
afectate de calamități naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani, etc.
164 Impozitul/t axa pe teren se stabilește luând în calcul suprafața terenului, rangul localității în care este amplasat
terenul, zona și categoria de folosință a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local. În cazul unui teren amplasat
în intravilan, înregistrat î n registrul agricol la categoria de folosință terenuri cu construcții, impozitul/taxa pe teren se stabilește prin
înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:
Zona în
cadrul
localității Nivelurile impozitului/taxei, pe ranguri de localități – lei/ha –
0 I II III IV V
A 8282 –
20706 6878 –
17194 6042 –
15106 5236 –
13090 711-1788 569-1422
B 6878 –
17194 5199 –
12998 4215 –
10538 3558 –
8894 569-1422 427-1068
C 5199 –
12998 3558 –
8894 2668 –
6670 1690 –
4226 427-1068 284-710
D 3558 –
8894 1690 –
4226 1410 –
3526 984-2439 278-696 142-356
În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de tere nuri cu
construcții, impozitul/taxa pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma
corespunzătoare, iar acest rezultat se înmulțește cu coeficientul de corecție. Pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren, se
folosesc sumele din tabelul următor, exprimate în lei pe hectar:
Nr.
crt. Zona Categoria de folosință A B C D
1 Teren arabil 28 21 19 15
2 Pășune 21 19 15 13
3 Fâneață 21 19 15 13
4 Vie 46 35 28 19
5 Livadă 53 46 35 28
6 Pădure sau alt teren cu 28 21 19 15
165 vegetație forestieră
7 Teren cu ape 15 13 8 0
8 Drumuri și căi ferate 0 0 0 0
9 Teren neproductiv 0 0 0 0
Suma stabilită se înmulțește cu coeficientul de corecție corespunzător prevăzut în următorul tabel:
Rangul
localității Coeficientul de
corecție
0 8,00
I 5,00
II 4,00
III 3,00
IV 1,10
V 1,00
În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, expri mată
în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel, înmulțită cu coeficientul de corecție corespunzător:
Nr.
crt. Categoria de folosință Impozit (lei)
1 Teren cu construcții 22-31
2 Teren arabil 42-50
3 Pășune 20-28
4 Fâneață 20-28
5 Vie pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 5.1 48-55
5.1 Vie până la intrarea pe rod 0
166 6 Livadă pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 6.1 48-56
6.1 Livadă până la intrarea pe rod 0
7 Pădure sau alt teren cu vegetație forestieră, cu
excepția celui prevăzut la nr. crt. 7.1 8-16
7.1 Pădure în vârstă de până la 20 de ani și pădure cu
rol de protecție 0
8 Teren cu apă, altul decât cel cu amenajări piscicole 1-6
8.1 Teren cu amenajări piscicole 26-34
9 Drumuri și căi ferate 0
10 Teren neproductiv 0
Nivelul impozitului pe teren se stabilește prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această atri buție
revine Consiliului General al Municipiului București.
Impozitul pe teren este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate terenul la data de 31 decembrie
a anului fiscal anterior.Impozitul pe teren se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembr ie
inclusiv.
9.4. Impozitul pe mijloacele de transport
Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat/înregistrat în România
datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel. Impozitul pe
mijloacele de transport se datorează pe perioada cât mijlocul de transport este înmatriculat sau înregistrat în România.
Impozitul pe mijloacele de transport se plătește la bugetul local al unității administrativ – teritoriale unde persoana își are domiciliul,
sediul sau punctul de lucru, după caz. În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe
întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar.
Nu se datorează impozit pentru o serie de mijloace de t ransport aflate în proprietatea unor perso ane fizice și juridice cum
sunt:
a) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, văduvelor de război sau văduvelor
nerecăsătorite ale veteranilor de război, pentru u n singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului;
167 b) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat, cele pentru
transportul persoanelor cu handicap sau invaliditate, aflate în proprietatea sau coproprietatea reprezentanților legali ai mi norilor cu
handicap grav sau accentuat și ai minorilor încadrați în gradul I de invaliditate, pentru un singur mijloc de transport, la a legerea
contribuabilului;
c) navele fluviale de pasageri, bărcile și luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizi ce cu domiciliul în Delta Dunării, Insula
Mare a Brăilei și Insula Balta Ialomiței;
d) mijloacele de transport ale instituțiilor publice;
e) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regi m
urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localități, dacă tariful de transport este stabilit în con diții de
transport public;
f) vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare;
g) mijloacele de transport folosite exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral;
h) mijloacele de transport folosite exclusiv pentru interve nții în situații de urgență;
i) mijloacele de transport ale instituțiilor sau unităților care funcționează sub coordonarea Ministerului Educației și Cercetăr ii
Științifice sau a Ministerului Tineretului și Sportului;
j) mijloacele de transport ale fundațiilor înființate prin testament constituite conform legii, cu scopul de a întreține, dezvolta și ajuta
instituții de cultură națională, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social și cultural;
k) mijloacele de transport ale orga nizațiilor care au ca unică activitate acordarea gratuită de servicii sociale în unități specializate
care asigură găzduire, îngrijire socială și medicală, asistență, ocrotire, activități de recuperare, reabilitare și reinserți e socială pentru
copil, famil ie, persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum și pentru alte persoane aflate în dificultate, în condițiile legii;
l) autovehiculele acționate electric;
m) autovehiculele second -hand înregistrate ca stoc de marfă și care nu sunt utilizate în folosul propriu al operatorului economic,
comerciant auto sau societate de leasing;
n) mijloacele de transport deținute de către organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale.
Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reduce rea impozitului pe mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în
domeniul agricol.
Impozitul pe mijloacele de transport se reduce cu 50% pentru persoanele fizice care do miciliază în zone defavorizate cum
sunt Munții Apuseniși pentru sprijinirea dezvoltării economico -sociale a județului Tulcea și a Rezerva ției Biosferei "Delta Dunării",.
Impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcție de tipul mijlocului de transport.
În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcție de capacitatea
cilindrică a acestuia, prin înmulțirea fiecărei grupe de 200 cm3 sau fracțiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul
următor:
168
Nr.
crt. Mijloace de transport cu tracțiune
mecanică Lei/200
cm3 sau
fracțiune
din
aceasta
I. Vehicule înmatriculate (lei/200 cm3 sau fracțiune din
aceasta)
1 Motociclete, tricicluri, cvadricicluri și
autoturisme cu capacitatea cilindrică de
până la 1.600 cm3, inclusiv 8
2 Motociclete, tricicluri și cvadricicluri cu
capacitatea cilindrică de peste 1.600
cm3 9
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrică
între 1.601 cm3 și 2.000 cm3 inclusiv 18
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrică
între 2.001 cm3 și 2.600 cm3 inclusiv 72
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrică
între 2.601 cm3 și 3.000 cm3 inclusiv 144
6 Autoturisme cu capacitatea cilindrică de
peste 3.001 cm3 290
7 Autobuze, autocare, microbuze 24
8 Alte vehicule cu tracțiune mecanică cu
masa totală maximă autorizată de până
la 12 tone, inclusiv 30
9 Tractoare înmatriculate 18
II. Vehicule înregistrate
1 Vehicule cu capacitate cilindrică lei/200 cm3
1.1 Vehicule înregistrate cu capacitate 2-4
169 cilindrică < 4.800 cm3
1.2 Vehicule înregistrate cu capacitate
cilindrică > 4.800 cm3 4-6
2 Vehicule fără capacitate cilindrică
evidențiată 50-150
lei/an
În cazul unui autovehicul de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul pe
mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul următor:
Numărul de axe și
greutatea brută
încărcată maximă
admisă Impozitul (în lei/an)
Ax(e) motor(oare) cu sistem
de suspensie pneumatică
sau echivalentele
recunoscute Alte sisteme de
suspensie pentru
axele motoare
I două axe
1 Masa de cel
puțin 12 tone,
dar mai mică de
13 tone 0 142
2 Masa de cel
puțin 13 tone,
dar mai mică de
14 tone 142 395
3 Masa de cel
puțin 14 tone,
dar mai mică de
15 tone 395 555
4 Masa de cel 555 1257
170 puțin 15 tone,
dar mai mică de
18 tone
5 Masa de cel
puțin 18 tone 555 1257
II 3 axe
1 Masa de cel
puțin 15 tone,
dar mai mică de
17 tone 142 248
2 Masa de cel
puțin 17 tone,
dar mai mică de
19 tone 248 509
3 Masa de cel
puțin 19 tone,
dar mai mică de
21 tone 509 661
4 Masa de cel
puțin 21 tone,
dar mai mică de
23 tone 661 1019
5 Masa de cel
puțin 23 tone,
dar mai mică de
25 tone 1019 1583
6 Masa de cel
puțin 25 tone,
dar mai mică de
26 tone 1019 1583
7 Masa de cel 1019 1583
171 puțin 26 tone
III 4 axe
1 Masa de cel
puțin 23 tone,
dar mai mică de
25 tone 661 670
2 Masa de cel
puțin 25 tone,
dar mai mică de
27 tone 670 1046
3 Masa de cel
puțin 27 tone,
dar mai mică de
29 tone 1046 1661
4 Masa de cel
puțin 29 tone,
dar mai mică de
31 tone 1661 2464
5 Masa de cel
puțin 31 tone,
dar mai mică de
32 tone 1661 2464
6 Masa de cel
puțin 32 tone 1661 2464
În cazul unei combinații de autovehicule, un autovehicul articulat sau tren rutier, de transport de marfă cu masa totală
maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare
prevăzută în ta belul următor:
Numărul de axe și Impozitul (în lei/an)
172 greutatea brută
încărcată maximă
admisă Ax(e) motor(oare) cu sistem
de suspensie pneumatică
sau echivalentele
recunoscute Alte sisteme de
suspensie pentru
axele motoare
I 2+1 axe
1 Masa de cel
puțin 12 tone,
dar mai mică de
14 tone 0 0
2 Masa de cel
puțin 14 tone,
dar mai mică de
16 tone 0 0
3 Masa de cel
puțin 16 tone,
dar mai mică de
18 tone 0 64
4 Masa de cel
puțin 18 tone,
dar mai mică de
20 tone 64 147
5 Masa de cel
puțin 20 tone,
dar mai mică de
22 tone 147 344
6 Masa de cel
puțin 22 tone,
dar mai mică de
23 tone 344 445
173 7 Masa de cel
puțin 23 tone,
dar mai mică de
25 tone 445 803
8 Masa de cel
puțin 25 tone,
dar mai mică de
28 tone 803 1408
9 Masa de cel
puțin 28 tone 803 1408
II 2+2 axe
1 Masa de cel
puțin 23 tone,
dar mai mică de
25 tone 138 321
2 Masa de cel
puțin 25 tone,
dar mai mică de
26 tone 321 528
3 Masa de cel
puțin 26 tone,
dar mai mică de
28 tone 528 775
4 Masa de cel
puțin 28 tone,
dar mai mică de
29 tone 775 936
5 Masa de cel
puțin 29 tone,
dar mai mică de
31 tone 936 1537
174 6 Masa de cel
puțin 31 tone,
dar mai mică de
33 tone 1537 2133
7 Masa de cel
puțin 33 tone,
dar mai mică de
36 tone 2133 3239
8 Masa de cel
puțin 36 tone,
dar mai mică de
38 tone 2133 3239
9 Masa de cel
puțin 38 tone 2133 3239
III 2+3 axe
1 Masa de cel
puțin 36 tone,
dar mai mică de
38 tone 1698 2363
2 Masa de cel
puțin 38 tone,
dar mai mică de
40 tone 2363 3211
3 Masa de cel
puțin 40 tone 2363 3211
IV 3+2 axe
1 Masa de cel
puțin 36 tone,
dar mai mică de
38 tone 1500 2083
2 Masa de cel 2083 2881
175 puțin 38 tone,
dar mai mică de
40 tone
3 Masa de cel
puțin 40 tone,
dar mai mică de
44 tone 2881 4262
4 Masa de cel
puțin 44 tone 2881 4262
V 3+3 axe
1 Masa de cel
puțin 36 tone,
dar mai mică de
38 tone 853 1032
2 Masa de cel
puțin 38 tone,
dar mai mică de
40 tone 1032 1542
3 Masa de cel
puțin 40 tone,
dar mai mică de
44 tone 1542 2454
4 Masa de cel
puțin 44 tone 1542 2454
În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr -o combinație de autovehicule, impozitul pe
mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare din tabelul următor:
Masa totală maximă autorizată Impozit
– lei –
176 a) Până la 1 tonă, inclusiv 9
b) Peste 1 tonă, dar nu mai mult de 3 tone 34
c) Peste 3 tone, dar nu mai mult de 5 tone 52
d) Peste 5 tone 64
În cazul mijloacelor de transport pe apă, impozitul pe mijlocul de transport este egal cu suma corespunzătoare din tabelul
următor:
Mijlocul de transport pe apă Impozit
– lei/an –
1. Luntre, bărci fără motor, folosite pentru pescuit și uz
personal 21
2. Bărci fără motor, folosite în alte scopuri 56
3. Bărci cu motor 210
4. Nave de sport și agrement Între 0 și 1.119
5. Scutere de apă 210
6. Remorchere și împingătoare: X
a) până la 500 CP, inclusiv 559
b) peste 500 CP și până la 2000 CP, inclusiv 909
c) peste 2000 CP și până la 4000 CP, inclusiv 1398
d) peste 4000 CP 2237
7. Vapoare – pentru fiecare 1000 tdw sau fracțiune din
acesta 182
8. Ceamuri, șlepuri și barje fluviale: X
a) cu capacitatea de încărcare până la 1500 de tone,
inclusiv 182
177 b) cu capacitatea de încărcare de peste 1500 de tone
și până la 3000 de tone, inclusiv 280
c) cu capacitatea de încărcare de peste 3000 de tone 490
Capacitatea cilindrică sau masa totală maximă autorizată a unui mijloc de transport se stabilește prin cartea de identitate a
mijlocului de transport, prin factura de achiziție sau un alt document similar.
În cazul dobândirii unui mijloc de transport, pro prietarul acestuia are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în
a cărui rază teritorială de competență are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la d ata
dobândirii și datorează impozit pe mijloacel e de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înmatriculării sau
înregistrării mijlocului de transport.
În cazul radierii din circulație a unui mijloc de transport, proprietarul are obligația să depună o declarație la organul fis cal în a
cărui rază teritorială de competență își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data
radierii, și încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
Împozitul pe mijlocul de transport se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie
inclusiv.
9.5. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și a autorizațiilor
Orice persoană care trebuie să obțină un certific at, un aviz sau o autorizație trebuie să plătească o taxă la
compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale înainte de a i se elibera certificatul, avizul sa u
autorizația necesară .
Taxa pentru eliberarea certificatului de urb anism, în mediul urban, este egală cu suma stabilită conform tabelului următor:
Suprafața pentru care se obține certificatul
de urbanism – lei –
a) până la 150 m2, inclusiv 5-6
b) între 151 și 250 m2, inclusiv 6-7
c) între 251 și 500 m2, inclusiv 7-9
d) între 501 și 750 m2, inclusiv 9-12
e) între 751 și 1.000 m2, inclusiv 12-14
178 f) peste 1.000 m2 14 + 0,01 lei/m2,
pentru fiecare
m2 care
depășește 1.000
m2
Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism este egală cu 30% din cuantumul taxei pentru eliberarea
certificatului sau a autorizației inițiale .
Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism și amenajarea teritoriului, de către primari sau
de structurile de specialitate din cadrul consili ului județean se stabilește de consiliul local în sumă de până la 15 lei, inclusiv.Taxa
pentru eliberarea unei autorizații de construire pentru o clădire rezidențială sau clădire -anexă este egală cu 0,5% din valoarea
autorizată a lucrărilor de construcții.
Taxa pentru eliberarea autorizației de construire pentru alte construcții este egală cu 1% din valoarea autorizată a
lucrărilor de construcție, inclusiv valoarea instalațiilor aferente.
Taxa pentru prelungirea unei autorizații de construire este egală cu 30% din cuantumul taxei pentru eliberarea certificatului
sau a autorizației inițiale. Taxa pentru eliberarea autorizației de desființare, totală sau parțială, a unei construcții este egală cu 0,1%
din valoarea impozabilă stabilită pentru determinarea i mpozitului pe clădiri , aferentă părții desființate. Taxa pentru autorizarea
amplasării de chioșcuri, containere, tonete, cabine, spații de expunere, corpuri și panouri de afișaj, firme și reclame situa te pe căile
și în spațiile publice este de până la 8 le i, inclusiv, pentru fiecare metru pătrat de suprafață ocupată de construcție.
Taxa pentru eliberarea unei autorizații privind lucrările de racorduri și branșamente la rețele publice de apă, canalizare,
gaze, termice, energie electrică, telefonie și telev iziune prin cablu se stabilește de consiliul local și este de până la 13 lei, inclusiv,
pentru fiecare racord.
Taxa pentru eliberarea autorizațiilor sanitare de funcționare se stabilește de consiliul local și este de până la 20 lei, inc lusiv.
Taxele pentru eliberarea atestatului de producător, respectiv pentru eliberarea carnetului de comercializare a produselor din
sectorul agricol se stabilesc de către consiliile locale și sunt de până la 80 lei, inclusiv.
Persoanele a căror activitate este înreg istrată în grupele CAEN 561 – Restaurante, 563 – Baruri și alte activități de servire a
băuturilor și 932 – Alte activități recreative și distractive, potrivit Clasificării activităților din economia națională – CAENdatorează
bugetului local al comunei, orașului sau municipiului, după caz, în a cărui rază administrativ -teritorială se desfășoară activitatea, o
taxă pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizației privind desfășurarea acestor activități, în funcție de suprafața a ferentă
activităților respective, în sumă de:
a) până la 4.000 lei, pentru o suprafață de până la 500 m2, inclusiv;
179 b) până la 8.000 lei pentru o suprafață mai mare de 500 m2.
Nivelul taxei se stabilește prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această taxă se stabilește de
către Consiliul General al Municipiului București și se face venit la bugetul local al sectorului în a cărui rază teritorială se desfășoară
activitatea.
9.6. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate și impozitul pe spectacole
Orice persoană care beneficiază de servicii de reclamă și publicitate în România în baza unui contract sau a unui alt fel de
înțelegere încheiată cu altă persoană datorează plata taxei, cu excepția serviciilor de reclamă și publicitate realizate prin mijloacele
de informare în masă scrise și audiovizuale. Taxa pentru servicii de reclamă și publicitate, se plătește la bugetul local al unității
administrativ -teritoriale în raza căreia persoana prestează serviciile de reclamă și publicitate.
Taxa pentru ser vicii de reclamă și publicitate se calculează prin aplicarea cotei taxe i stabilită de consiliul local,
între 1% și 3%, la valoarea serviciilor de reclamă și publicitate .
Taxa pentru servicii de reclamă și publicitate se declară și se plătește de către p restatorul serviciului de reclamă și
publicitate la bugetul local, lunar, până la data de 10 a lunii următoare celei în care a intrat în vigoare contractul de pre stări de
servicii de reclamă și publicitate.
Orice persoană care utilizează un panou, un afi șaj sau o structură de afișaj pentru reclamă și publicitate, datorează plata
unei taxe anuale către bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, în raza căreia/căruia este amplasat
panoul, afișajul sau structura de afișaj respectivă . La nivelul municipiului București, această taxă revine bugetului local al sectorului
în raza căruia este amplasat panoul, afișajul sau structura de afișaj respectivă.
Valoarea taxei pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate se calculează anual pr in înmulțirea numărului de metri
pătrați sau a fracțiunii de metru pătrat a suprafeței afișajului pentru reclamă sau publicitate cu suma stabilită de consiliu l
local, astfel:
a) în cazul unui afișaj situat în locul în care persoana derulează o activit ate economică, suma este de până la 32 lei,
inclusiv;
b) în cazul oricărui altui panou, afișaj sau oricărei altei structuri de afișaj pentru reclamă și publicitate, suma este de
până la 23 lei, inclusiv.
Taxa pentru afișajul în scop de reclamă și pu blicitate se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30
septembrie inclusiv. Taxa pentru afișajul în scop de reclamă și publicitate, datorată aceluiași buget local de către contribu abili,
persoane fizice și juridice, de până la 5 0 lei inclusiv, se plătește integral până la primul termen de plată.
180 Taxa pentru serviciile de reclamă și publicitate și taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate nu se aplică institu țiilor publice,
cu excepția cazurilor când acestea fac recla mă unor activități economice. De asemenea, nu se datorează pentru afișele, panourile
sau alte mijloace de reclamă și publicitate amplasate în interiorul clădirilor.
Orice persoană care organizează o manifestare artistică, o competiție sportivă sau altă activitate distractivă în
România are obligația de a plăti impozit pe spectacole. Impozitul pe spectacole se plătește la bugetul local al unității
administrativ -teritoriale în raza căreia are loc manifestarea artistică, competiția sportivă sau altă activi tate distractivă.
Impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de
intrare și a abonamentelor. Consiliile locale hotărăsc cota de impozit după cum urmează:
a) până la 2% pentru spectaco lul de teatru, balet, operă, operetă, concert filarmonic sau altă manifestare muzicală,
prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiție sportivă internă sau internațională;
b) până la 5% în cazul oricărei altei manifes tări artistice decât cele enumerate la lit. a).
Impozitul pe spectacole se plătește lunar până la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei în care a avut loc spectacolul .
Persoanele care datorează impozitul pe spectacole răspund pentru calculul co rect al impozitului, depunerea la timp a
declarației și plata la timp a impozitului.
9.7. Taxe speciale și alte taxe locale
Pentru funcționarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice și juridice, precum și pentru promova rea
turistică a localității, consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot adopta tax e speciale.
Domeniile în care consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot adopta taxe speci ale
pentru serviciile publice locale, precum și cuantumul acestora se stabilesc în conformitate cu prevederile legii privind finanțele
publice locale.
Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care beneficiază de serviciile oferite de
instituția sau serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de organizare și funcționare al ace stora, sau de la
cele care sunt obligate, potrivit legii, să efectueze prestații ce intră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu.
Autoritățile deliberative pot acorda reduceri sau scutiri de la plata taxelor speciale, pentru următoarele persoan e fizice sau
juridice:
a) veteranii de război, văduvele de război și văduvele nerecăsătorite ale veteranilor de război;
b) persoanele persecutate politic ;
c) instituțiile sau unitățile care funcționează sub coordonarea Ministerului Educației și Cercetării Științifice sau a Ministeru lui
Tineretului și Sportului, cu excepția incintelor folosite pentru activități economice;
181 d) fundațiile înființate prin testament, constituite conform legii, cu scopul de a întreține, dezvolta și ajuta instituții de cu ltură
națională, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social și cultural;
e) organizațiile care au ca unică a ctivitate acordarea gratuită de servicii sociale în unități specializate care asigură găzduire,
îngrijire socială și medicală, asistență, ocrotire, activități de recuperare, reabilitare și reinserție socială pentru copil, familie,
persoane cu handicap, per soane vârstnice, precum și pentru alte persoane aflate în dificultate, în condițiile legii;
f) persoanele cu handicap grav sau accentuat, persoanele încadrate în gradul I de invaliditate și reprezentanții legali ai minor ilor
cu handicap grav sau accen tuat și ai minorilor încadrați în gradul I de invaliditate.
Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București sau consiliile județene, după caz, pot institui taxe pentru
utilizarea temporară a locurilor publice și pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectură și
arheologice și altele asemenea.
Consiliile locale pot institui taxe pentru deținerea sau utilizarea echipamentelor și utilajelor destinate obținerii de venit uri care
folosesc infrastructura publi că locală, pe raza localității unde acestea sunt utilizate, precum și taxe pentru activitățile cu impact
asupra mediului înconjurător. Taxele se calculează și se plătesc în conformitate cu procedurile aprobate de autoritățile deliberative
interesate.
Taxa pentru îndeplinirea procedurii de divorț pe cale administrativă este în cuantum de 500 lei și poate fi majorată prin
hotărâre a consiliului local, fără ca majorarea să poată depăși 50% din această valoare. Taxa se face venit la bugetul local.
182 CAPITOLUL X
TESTE GRIL Ă FISCALITATE ȘI CONSULTANȚĂ FISCALĂ
Testul nr. 1
1. În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9
octombrie 2013 de stabilire a Codului Vamal al Uniunii, cu modificările și completările ulterioare Tariful vamal comun cuprin de toate
eleme ntele următoare:
1) Nomenclatura combinată a mărfurilor, astfel cum este stabilită în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87;
2) orice altă nomenclatură care se bazează parțial sau integral pe Nomenclatura combinată sau care adaugă alte
subdiviziuni la aceasta ș i care este stabilită prin dispoziții ale Uniunii care reglementează domenii specifice în vederea aplicării
măsurilor tarifare referitoare la schimburile comerciale cu mărfuri;
3) taxele vamale convenționale sau autonome normale aplicabile mărfurilor cupr inse în Nomenclatura combinată;
4) măsurile tarifare preferențiale cuprinse în acordurile pe care Uniunea le -a încheiat cu anumite țări, teritorii sau grupuri de
țări sau de teritorii din afara teritoriului vamal al Uniunii;
5) măsurile tarifare preferen țiale adoptate unilateral de România pentru anumite țări;
6) exceptările de taxe vamale stabilite prin hotărârea Guvernului României.
a) 4,5; b) 1,2,3,4; c) 4,5,6; d) 1,2,6; e) 3,4,6; f) 5,6.
2. Pentru determinarea rezultatului fiscal și implicit a impo zitului pe profit, sunt considerate elemente similare cheltuielilor:
a) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului;
b) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de cons um proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau
prestarea unui serviciu;
c) sumele înregistrate în rezultatul reportat care se deduc la calculul rezultatului fiscal;
d) cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar;
e) cheltuielile de pro tocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu
impozitul pe profit și cheltuielile de protocol;
f) cheltuielile reprezentând tichetele de masă și vouchere de vacanță acordate de angajatori, potrivit l egii.
3. În înțelesul impozitului pe venit, care din următoarele venituri sunt impozabile: 1) veniturile primite ca urmare a transf erului
dreptului de proprietate pentru construcțiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum și pentru terenurile de o rice fel fără
183 construcții, dobândite într -un termen de până la 3 ani inclusiv; 2) veniturile de orice fel, în bani sau în natură, primite la predarea
deșeurilor din patrimoniul personal; 3) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice și ai posturi lor consulare pentru
activitățile desfășurate în România în calitatea lor oficială, în virtutea regulilor generale ale dreptului internațional sau a prevederilor
unor acorduri speciale la care România este parte; 4) sumele primite ca urmare a exproprierii pentru orice scop economic altele
decât pentru cauza de utilitate publică, conform legii; 5) drepturile în bani și în natură primite de militarii în termen, mi litarii cu
termen redus, studenții și elevii unităților de învățământ din sectorul de apărare naț ională, ordine publică și siguranță națională și
persoanele civile, precum și cele ale gradaților și soldaților concentrați sau mobilizați; 6) bursele primite de persoanele c are
urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare în cadru instituționaliza t. a) 1; b) 2, 3, 5; c) 3, 4, 5, 6; d) 1, 3, 4, 6; e) 1, 3, 6; f)
2, 4, 5, 6.
4. Un antrepozit fiscal autorizat în România pentru producția de produse energetice livrează: – 3.000 de tone de kerosen
către compania aeriană TAROM în vederea utilizării drep t combustibil pentru aviație, alta decât aviația turistică în scop privat; –
5.000 de tone de kerosen către un antrepozit fiscal de depozitare produse energetice din Bulgaria; – 10.000 de tone de kerosen
către un depozit de produse energetice din Ucraina. Pentru ce cantitate de kerosen datorează accize bugetului de stat antrepozitul
fiscal autorizat în România pentru producția de produse energetice? a) 13.000 de tone; b) 3.000 de tone; c) 8.000 de tone; d) 0
tone; e) 15.000 de tone; f) 18.000 de tone.
5. O societate A care are sediul activității economice și este înregistrată în scopuri de TVA în România prestează servicii
electronice către persoane fizice neimpozabile cu domiciliul în Bulgaria, Slovacia și Slovenia. Care este regimul TVA aferent
operațiun ilor efectuate de societatea A din România? a) Operațiunile sunt taxabile în România, statul membru în care este stabilit
prestatorul, cu cota de TVA de 5%; b) Operațiunile sunt impozabile în România, statul membru în care este stabilit prestatoru l, dar
sunt scutite de TVA cu drept de deducere; c) Operațiunile sunt taxabile în statele membre în care sunt stabiliți beneficiarii, cu cotele
de TVA corespunzătoare aplicate de fiecare stat; d) Operațiunile sunt taxabile în România, statul membru în care este sta bilit
prestatorul, cu cota de TVA de 9%; e) Operațiunile sunt taxabile în România, statul membru în care este stabilit prestatorul, cu cota
de TVA de 19%; f) Operațiunile sunt impozabile în România, statul membru în care este stabilit prestatorul, dar sunt scutite de TVA
fără drept de deducere.
6. Firma Aris SA, plătitoare de impozit pe profit, a realizat în anul 2016 venituri totale impozabile de 1.000.000 lei, din care
cifră de afaceri de 950.000 lei. Cheltuielile totale (exclusiv impozitul pe profit) a ferente anului 2016 au fost de 800.000 lei, din care
cheltuielile cu sponsorizarea plătite de 25.000 lei, cheltuieli de protocol 80.000 lei, cheltuieli cu amenzi plătite instituț iilor statului de
10.000 lei, cheltuieli cu salariile personalului de 300.000 lei și cheltuieli sociale de 60.000 lei. Valoarea sponsorizării ce se scade
184 din impozitul pe profit datorat de firma Aris SA în anul 2016 este de: a) 4.750 lei; b) 22.500 lei; c) 11.341 lei; d) 47.500 lei; e) 2.850
lei; f) 22.150 lei.
7. În înțelesul det erminării venitului net din activități independente cu excepția venitului net determinat pe baza normelor de
venit și a venitului net din drepturile de proprietate intelectuală, care din afirmația/afirmațiile de mai jos este/sunt core ctă/corecte?
1) Venitu l net din activități independente se determină ca diferență între venitul brut și cheltuielile efectuate în scopul realizării de
venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă; 2) Venitul net din activități independente se de termină ca
diferență între venit și cheltuielile nedeductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse
private, cheltuielile de protocol, cotizațiile plătite la asociațiile profesionale; 3) Venitul net din activități in dependente se determină
ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acord area de
burse private, cheltuielile de protocol, cotizațiile plătite la asociațiile profesionale; 4) Venitu l net din activități independente se
determină ca diferență între venitul brut și total cheltuieli efectuate, altele decât cheltuielile efectuate în nume personal ; 5) Venitul
net din activități independente se determină însumând venitul brut și cheltuielil e deductibile, altele decât cheltuielile de
sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizațiile plătite la asociațiile profes ionale; 6)
Venitul net din activități independente se determină însumând venitul total și cheltuielile cu deductibilitate limitată, altele decât
cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizațiile plătite la as ociațiile
profesionale. a) 2, 3, 5; b) 3, 5, 6; c) 2, 3, 4; d) 1, 2, 4; e ) 1; f) 1, 3, 4, 5.
8. Asociația nonprofit N a desfășurat în anul 2016 atât activități fără scop lucrativ, cât și activități economice. Din activitatea
economică desfășurată în anul 2016 au rezultat: venituri din vânzare de cărți în valoare de 150.000 lei și venituri din studi i de piață
în valoare d e 100.000 lei. Pentru activitatea economică desfășurată în anul 2016, asociația N este obligată la plata: a) nu are
obligații fiscale deoarece este o asociație nonprofit; b) impozitului pe veniturile microîntreprinderilor; c) impozitului pe veniturile
persoanelor fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România; d)
impozitului pe veniturile persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activități dependente în România; e) impozitului pe profit; f )
impozitului pe veniturile persoanelor fizice rezidente care desfășoară activități dependente în România.
9. Un antrepozit fiscal autorizat în România pentru producția de vinuri spumoase livrează către un antrepozit fiscal de
depozitare din Slovacia 1.000 hl, către un comerciant angro din România 4.000 hl și către un comerciant angro din Cehia 10.000 hl.
Pentru ce cantitate de vin datorează accize bugetului de stat antrepozitul fiscal autorizat pentru producția de vinuri spumoa se: a)
5.000 hl; b) 11.000 hl; c) 15.000 hl; d) 10.000 hl; e) 4.000 hl; f) 1.000 hl.
185 10. Care din următoarele venituri sunt considerate, venituri din investiții? 1) Venituri din lichidarea unei persoane juridic e; 2)
Câștiguri din transferul aurului financiar, definit potrivit legi i; 3) Câștiguri din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu
instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate; 4) Venituri din dobânzi; 5) Venituri din dividende; 6) Veni turi din
transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. a) 2, 5, 6; b) 1, 2, 4, 6; c) 1,2,3,4,5; d) 2, 4, 6; e) 3, 4, 6; f) 1, 2, 5, 6.
11. Durata efectuării inspecției fiscale pentru alți contribuabili, decât contribuabilii mari și mijlocii este stabilită de o rganele de
inspecție fiscal ă, în funcție de obiectivele inspecției, și nu poate fi mai mare de: a) 120 de zile; b) 6 luni; c) 30 de zile; d) 9 luni; e) 45
de zile; f) 1 an.
12. Sunt cuprinse în categoria informațiilor considerate a fi secret fiscal: a) Registrul persoanelor impoza bile care aplică
sistemul TVA la încasare; b) Registrul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA, conform art.316, a fost
anulată; c) date referitoare la contribuabil/plătitor; d) Registrul persoanelor impozabile înregistrate în scopur i de TVA, conform
art.316; e) Registrul contribuabililor/plătitorilor inactivi/reactivați; f) Registrul operatorilor intracomunitari.
13. Un șantier de construcții, aparținând unui nerezident, devine sediu permanent, numai dacă durează: a) mai mult de 6
luni; b) mai mult de 24 luni; c) mai mult de 36 luni; d) mai mult de 18 luni; e) mai mult de 12 luni; f) mai mult de 9 luni.
14. O persoană impozabilă stabilită în scopuri de TVA în România, înregistrată în scopuri de TVA în România și în Franța,
prestea ză servicii de transport de bunuri către o persoană impozabilă stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în Slovenia.
Transportul bunurilor începe în Bulgaria și se încheie în Belgia. Din punct de vedere al TVA, transportul de bunuri are loc: a) în
Franț a, dacă prestatorul înscrie pe factură codul său de înregistrare în scopuri de TVA din Franța; b) în România, dacă prestatoru l
înscrie pe factură codul său de înregistrare în scopuri de TVA din România ; c) în România, statul membru în care este stabil it
prestatorul; d) în Belgia, statul membru în care se încheie transportul; e) în Slovenia, statul membru în care este stabilit
beneficiarul; f) în Bulgaria, statul membru în care începe transportul.
15. Factura nu conține în mod obligatoriu, următoarele inf ormații: a) data emiterii facturii; b) denumirea/numele, adresa și
codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat b unurile
sau a prestat serviciile ; c) denumirea/numele și adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum și codul de înregistrare în
scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană jur idică
neimpozabilă; d) indicarea cotei de taxă aplica te și a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcție de cotele taxei; e) numărul
de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic; f) adresa tuturor sediilor secundare al e
furnizorului / prestatorului stabilit în România.
186
16. Conform reglementărilor contabile, documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează
răspunderea: a) asociaților și administratorilor entităților participante la tranzacția care a generat emiterea documentelor justificative
în cauză; b) numai a persoanelor care administrează entitatea emitentă a documentelor justificative; c) numai a persoanelor c are
le-au vizat; d) numai a persoanelor care le -au primit în scopul înregistrării în evidențele contabile; e) persoanelor care le -au
întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le -au înregistrat în contabilitate; f) numai a persoanelor care le -au întocmit și
aprobat.
17. Care este nivelul impozitului pe reprezentanța unei persoane juridice străine autorizată să funcț ioneze în România? a)
Echivalentul în lei al sumei de 2.000 euro, la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, valabil
în ziua în care se efectuează plata impozitului către bugetul de stat; b) echivalentul în lei al sume i de 4.000 euro, stabilită pentru un
an fiscal, la cursul de schimb al pie ței valutare, comunicat de Banca Națională a României, valabil în ultima zi a lunii în care se
efectuează plata; c) Echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilită pentru un a n fiscal, la cursul de schimb al pieței valutare,
comunicat de Banca Națională a României, valabil în ziua în care se efectuează plata impozitului către bugetul de stat; d)
Echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursu l de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca
Națională a României, valabil în luna în care se efectuează plata impozitului către bugetul de stat; e) echivalentul în lei a l sumei de
4.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pie ței valutare, comunicat de Banca Națională a României, valabil în
prima zi a lunii octombrie a anului precedent; f) Echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de
schimb al băncii comerciale prin care se efectuează plățile.
18. Care din următoarele operațiuni sunt scutite de TVA fără drept de deducere? a) Livrările de bunuri expediate sau
transportate în afara Uniunii Europene de către cumpărătorul care nu este stabilit în România sau de altă persoană în contul său;
b) Prestările de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziționate sau importate în vederea prelucrării în România
și care ulterior sunt transportate în afara Uniunii Europene de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă a cesta nu este
stabilit în România, ori de altă persoană în numele oricăruia dintre aceștia; c) Livrările de bunuri expediate sau transporta te în afara
Uniunii Europene de către furnizor sau de altă persoană în contul său; d) Transportul bolnavilor și al pe rsoanelor accidentate, în
vehicule special amenajate în acest scop, de către entități autorizate în acest sens; e) Transportul internațional de persoan e; f)
Transportul intracomunitar de bunuri, efectuat din și în insulele care formează regiunile autonome Azore și Madeira, precum și
serviciile accesorii acestuia.
187 19. Nu reprezintă sediu permanent al unei persoane juridice nerezidente în România: a) un atelier; b) o fabrică; c) o
sucursală; d) menținerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparțin unui ner ezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse;
e) o carieră de extracție; f) un loc de conducere.
20. Potrivit legislației din România , intră sub incidența regimului de antrepozitare fiscală: a) cocsul; b) cărbunele; c) gazul
natural; d) lignitul ; e) energia electrică; f) tutunul prelucrat.
Răspunsuri la testul nr. 1
1. b); 2. c); 3. a); 4. d); 5. c);6. a); 7e); 8. e); 9. e); 10. c); 11. e);12. c); 13. a); 14. e); 15. f); 16. e); 17. c); 18. d); 19. d); 20.
f).
Testul nr.2
1. Nivelul accizelor armonizate cuprinde și contribuția pentru finanțarea unor cheltuieli de sănătate, în cazul: a) alcoolului
etilic; b) lignitului; c) energiei electrice; d) cocsului; e) gazului petrolier lichefiat; f) benzinei cu plumb.
2. Contribuabilul care înființează un sediu secundar are obligația să solicite înregistrarea fiscală ca plătitor de salarii ș i de
venituri asimilate salariilor a sediului secundar, dacă acesta are: a) niciun salariat; b) maxim 10 persoane prezente la sedi ul
secundar; c) minimum 3 persoane care realizează venituri din salarii; d) minimum 5 persoane care realizează venituri din sala rii la
sediul secundar; e) maxim 3 persoane prezente la sediul secundar; f) cel puțin 1 salariat.
3. În scopul determinării imp ozitului pe profit, la calculul rezultatului fiscal, pentru activitățile de cercetaredezvoltare, definite
potrivit legii, se acordă următoarele stimulente fiscale: a) reducerea impozitului pe profit datorat pentru întreaga activita te
desfășurată cu 50%; b) aplicarea metodei de amortizare accelerată și în cazul aparaturii și echipamentelor destinate activităților de
cercetaredezvoltare; c) reducerea impozitului pe profit datorat pentru întreaga activitate desfășurată cu 30%; d) deducerea
suplimentară la calc ulul rezultatului fiscal, în proporție de 80%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activități; e) aplicarea metodei
de amortizare accelerată și în cazul clădirilor în care se desfășoară activitatea de cercetare; f) deducerea suplimentară la calculul
rezultatului fiscal, în proporție de 10%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activități.
4. Firma Axa SRL a realizat în perioada 01 ianuarie – 30 septembrie 2016: venituri totale în valoare de 1.000.000 lei,
cheltuieli totale (exclusiv impozit pe prof it) de 800.000 lei, cheltuieli cu impozitul pe profit de 16.000 lei. Capitalul social subscris și
188 vărsat este de 100.000 lei, iar capitalul social subscris și nevărsat de 25.000 lei. La calculul impozitului pe profit datora t pentru
trimestrul trei al anulu i 2016, Firma Axa SRL are dreptul la deducerea unei rezerve legale de: a) 25.000 lei; b) 20.000 lei; c) 5.000
lei; d) 10.000 lei; e) 10.800 lei; f) 43.200 lei.
5. Societatea A, stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în România, vinde telefoane mobile în valoare de 30.000 de lei,
exclusiv TVA, în luna septembrie 2016 către societatea B, stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în România. Care din
următoar ele afirmații este adevărată: a) livrarea este taxabilă cu TVA 19% și se aplică taxarea inversă; b) livrarea este taxabilă cu
TVA 20% și se aplică taxarea inversă; c) livrarea este scutită de TVA cu drept de deducere; d) livrarea este taxabilă cu TVA 5% și
se aplică taxarea inversă; e) livrarea este taxabilă cu TVA 9% și se aplică taxarea inversă; f) livrarea este scutită de TVA fără drept
de deducere.
6. Care din următoarele operațiuni impozabile se supun cotei reduse de TVA de 9%? a) Livrarea de locuinț e ca parte a
politicii sociale; b) Livrarea de manuale școlare și cărți; c) Acordarea accesului la muzee; d) Livrarea de terenuri agricole ; e)
Accesul în cinematografe; f) Livrarea de apă potabilă.
7. Pentru a beneficia de prevederile convenției de evita re a dublei impuneri încheiate de România cu statul străin,
asocierea/entitatea nerezidentă tratată ca rezidentă în scopuri fiscale în statul străin în care este înregistrată trebuie: a ) să prezinte
documentul de înființare în statul străin; b) să prezinte documente justificative aferente activității asocierii; c) să prezinte contactul
de asociere; d) să prezinte certificatul de rezidență fiscală emis de autoritatea competentă a statului străin; e) să prezint e certificatul
de rezidență fiscală emis de orice autoritate a statului străin; f) să prezinte certificatul de atestare a plății impozitului în statul străin.
CF-E6
8. Sancțiunile contravenționale se aplică: a) persoanelor fizice care au săvârșit infracțiuni; b) persoanelor fizice și jurid ice, în
cazur ile și în condițiile prevăzute de actele normative sau de hotărârile consiliilor locale sau județene prin care se stabilesc ș i se
sancționează contravenții; c) numai persoanelor fizice pentru nerespectarea normelor stabilite de autoritățile administrației publice
locale; d) numai persoanelor fizice și juridice nerezidente; e) numai persoanelor juridice, în cazurile și în condițiile prev ăzute de
actele normative prin care se stabilesc și se sancționează contravenții; f) numai persoanelor fizice rezidente.
9. La determinarea rezultatului fiscal, în vederea calculului impozitului pe profit sunt considerate cheltuieli deductibile: a)
cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile
prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii; b) cheltuielile din reevaluarea imobilizăril or
189 necorporale/mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări efectuate potrivit reglementăril or contabile
aplicabile, se înregistrează o descreștere a valorii acestora; c) cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instru mente de
capitaluri cu decontare în acțiuni; d) cheltuielile de transport și de cazare în țară și în străinătate și pe ntru alte persoane fizice în
condițiile în care cheltuielile respective sunt efectuate în legătură cu lucrări executate sau servicii prestate de acestea î n scopul
desfășurării activității economice a contribuabilului; e) cheltuielile înregistrate în eviden ța contabilă, indiferent de natura lor,
dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție, potrivit legii; f) cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și che ltuielile privind
bursele private, acordate potrivit legii.
10. Un destinatar înregistrat poate: a) să achiziționeze produse accizabile în regim suspensiv de accize dintr -o țară terță; b)
să primească produse accizabile în regim suspensiv de accize de la un antrepozit fiscal autorizat în România; c) să dețină pr oduse
accizabile în regim suspen siv de accize; d) să primească produse accizabile în regim suspensiv de accize de la un antrepozit fiscal
autorizat în alt stat membru UE; e) să producă produse accizabile în regim suspensiv de accize; f) să expedieze produse acciz abile
în regim suspensiv de accize.
11. Societatea A stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în România efectuează o livrare intracomunitară de bunuri către
societatea B, stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în Italia. Livrarea bunurilor are loc în data de 15 septembr ie 2016. Factura
este emisă în data de 10 octombrie 2016. Când intervine exigibilitatea TVA pentru această livrare intracomunitară: a) în data de 15
septembrie 2016; b) în data de 25 octombrie 2016; c) în data de 10 octombrie 2016; d) în data de 25 noiembr ie 2016; e) în data de
15 octombrie 2016; f) în data de 25 septembrie 2016.
12. Se rambursează, cu efectuarea ulterioară a inspecției fiscale, deconturile cu sume negative de TVA cu opțiune de
rambursare prin care se solicită sume de până la 45.000 lei, dacă persoana impozabilă: a) nu are înscrise în cazierul fiscal fapte de
natura contravențiilor; b) nu are înscrise, în cazierul fiscal, fapte de natura infracțiunilor și organul fiscal central, pe baza
informațiilor deținute, constată că nu există riscul unei rambursări necuvenite; c) solicită lunar rambursarea taxei; d) și -a îndeplinit,
la termen, toate obligațiile de plată; e) figurează cu risc fiscal mic stabilit de Direcția generală antifraudă fiscală; f) ș i-a îndeplinit, la
termen, toate obligațiile d eclarative.
13. X, o societate stabilită în Turcia vinde bunuri către o societate Y stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în România .
Bunurile sunt transportate de la sediul societății X din Turcia la sediul societății Y din România. Y pune bunuril e în liberă circulație
în România și vinde la rândul său bunurile către societatea Z, stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în România. Livrar ea are loc
în depozitul societății Y, fără ca bunurile să fie transportate. Ulterior, societatea Z livrează intracomunitar bunurile către societatea
190 W, care este stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în Grecia. Câte operațiuni în sfera de aplicare a TVA se consideră c ă au
locul în România? a) 4 operațiuni; b) Nicio operațiune; c) O operațiune; d) 3 operați uni; e) 2 operațiuni; f) 5 operațiuni.
14. La determinarea rezultatului fiscal, următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată: a) dobânzile/majorările de întârz iere,
amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către autoritățile române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepția celor
aferente contractelor încheiate cu aceste autorități; b) cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele
private, acordate potrivit legii; c) cheltuielile din reevaluarea imobiliz ărilor necorporale/mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a
efectuării unei reevaluări efectuate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se înregistrează o descreștere a valorii acestora; d)
cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau as ociaților, altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile
prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii; e) cheltuielile cu dobânzile, stabilite în c onformitate cu
reglementările contabile confo rme cu Standardele internaționale de raportare financiară, în cazul în care mijloacele fixe/imobilizările
necorporale/stocurile sunt achiziționate în baza unor contracte cu plată amânată; f) pierderile tehnologice care sunt cuprins e în
norma de consum prop rie necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu.
15. În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de
stabilire a Codului Vamal al Uniunii, cu modificările și com pletările ulterioare, nu reprezintă regim special în care pot fi plasate
mărfurile: 1) exportul; 2) punerea în liberă circulație; 3) utilizarea specifică; care cuprinde admiterea temporară și destin ația finală;
4) prelucrarea; care cuprinde perfecționarea activă și perfecționarea pasivă; 5) tranzitul; care cuprinde tranzitul extern și tranzitul
intern; 6) depozitarea; care cuprinde antrepozitare vamală și zone libere; a) 1,4,5; b) 4,5,6; c) 1,2,4,5,6; d) 1,2; e) 2,4,5 ; f) 1,2,5,6.
16. Comunicarea, prin pu blicitate, a actelor administrative fiscale emise de organul fiscal central se face prin: a) afișarea,
concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a unui anunț în
care se menționeaz ă că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului; b) afișarea, doar pe pagina de internet a
Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a actului administrativ fiscal emis pe numele contribuabilului; c) publicarea, în mass –
media, a ac tului administrativ fiscal emis pe numele contribuabilului; d) comunicarea actului administrativ fiscal doar prin poștă
electronică contribuabilului; e) publicarea, în mass -media, a unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ
fiscal pe numele contribuabilului; f) afișarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a Agenție i
Naționale de Administrare Fiscală, a actului administrativ fiscal emis pe numele contribuabilului.
17. Nu sunt asimilate decizi ilor de impunere: a) deciziile privind soluționarea cererilor de restituire de creanțe fiscale; b)
deciziile referitore la bazele de impozitare; c) deciziile privind nemodificarea bazei de impozitare; d) rapoartele de inspec ție fiscală;
191 e) deciziile referi toare la obligațiile fiscale accesorii; f) deciziile privind soluționarea cererilor de rambursare de taxă pe valoarea
adăugată. CF -E8
18. Persoană fizică rezidentă poate fi orice persoană care: a) este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe
perioade care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul
calendaristic vizat; b) este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depășesc în total 153 de zile, pe
parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat; c) este prezentă în România pentru o
perioa dă sau mai multe perioade care depășesc în total 60 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se
încheie în anul calendaristic vizat; d) este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depășesc în to tal 90
de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care încep în anul calendaristic vizat; e) este prezentă în R omânia
pentru o perioadă sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni conse cutive,
în anul calendaristic precedent; f) este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depășesc în total 183
de zile, pe parcursul oricărui interval de 10 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.
19. În c onformitate cu reglementările contabile în vigoare, cu ocazia inventarierii efectuate în scopul întocmirii situațiilor
financiare anuale, titlurile pe termen lung (acțiuni și alte investiții financiare) se evaluează: a) la cursul mediu de schim b valutar,
comunicat de Banca Națională a României pentru exercițiul financiar în cauză; b) la valoarea de cotație din ultima zi de
tranzacționare; c) la cursul mediu de schimb valutar, comunicat de Banca Națională a României pentru luna decembrie a
exercițiului finan ciar în cauză; d) la costul istoric, mai puțin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare; e) la cursul de schimb
valutar comunicat de Banca Națională a României și valabil la data încheierii exercițiului financiar; f) la valoarea de aport , stabilită
în urma evaluării.
20. Pentru a fi opozabile terților, hotărârile adunării generale trebuie depuse la Oficiul registrului comerțului spre a fi
menționate în registru și a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV – a, în termen de: a) 35 zile; b) 20 zile; c) 10 zile;
d) 60 zile; e) 15 zile; f) 5 zile.
Răspunsuri la testul nr. 2
1. a); 2. d); 3. b); 4. d); 5. b); 6. f); 7. d); 8. d) 9. d); 10. d); 11. c); 12. b); 13. d); 14. f ) 15. d); 16.a); 17. d); 18. a); 19. d); 20.
e).
Testul nr. 3
192 1.Aporturile în numerar sunt obligatorii: a) Doar în cazul societății cu răspundere limitată; b) Pentru toate formele de societă ți
prevăzute de Lg 31/1990; c) Doar pentru societăți în comandită pe acțiuni; d) Doar în cazul societății pe acțiuni; e) Doar pentru
societăți în comandită simplă; f) Doar în cazul societății în nume colectiv.
2. Cheltuielile cu dobânzile la calculul impozitului pe profit sunt integral deductibile: a) În cazul în care gradul de îndat orare a
capitalului este mai mic sau egal cu trei; b) În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este negativ; c) În cazul în care gradul
de îndatorare a capitalului este mai mare decât trei; d) În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mare sa u egal cu
cinci; e) În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mare sau egal cu nouă; f) În cazul în care gradul de îndatorare
a capitalului este mai mare decât cinci.
3. Sunt scutite de impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți următoarele venituri: a) Venituri realizate de
nerezidenți din lichidarea unei persoane juridice române; b) Venituri din activități sportive și de divertisment desfășurate în
România, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de căt re alte
persoane; c) Premiile unei persoane fizice nereziden te obținute din România, ca urmare a participării la festivalurile naționale și
internaționale artistice, culturale și sportive finanțate din fonduri publice; d) Venituri obținute la jocurile de noroc prac ticate în
România, de la fiecare joc de noroc, obți nute de la același organizator într -o singură zi de joc; e) Venituri reprezentând remunerații
primite de nerezidenți ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice
române; f) Venituri din ser vicii prestate în România, exclusiv transportul internațional și prestările de servicii accesorii acestui
transport.
4. Societatea X înregistrată în scopuri de TVA în România vinde la data de 15 ianuarie 2014 energie electrică lui Y. Din
punct de vedere al TVA, pentru livrarea de energie electrică se aplică taxarea inversă în România dacă beneficiarul este: a) O
persoană juridică neimpozabilă, stabilită în România; b) Un comerciant persoană impozabilă, stabilit și înregistrat în scopur i de TVA
în România; c) O persoana juridică neimpozabilă nestabilită în România; d) Un comerciant persoană impozabilă, nestabilit dar
înregistrat în scopuri de TVA în România; e) Un comerciant persoană impozabilă, neînregistrat în scopuri de TVA în România; f ) O
persoană impo zabilă, care achiziționează energia electrică exclusiv pentru consumul propriu.
5. Cine are obligația de a elibera certificatul de atestare a impozitului plătit de nerezidenți în România? a) Ministerul
Administrației și Internelor; b) Plătitorul de venit , rezident român; c) Primăriile din localitățile în care își au sediul plătitorii de venit; d)
Autoritatea fiscală competentă; e) Trezoreria Statului, prin structurile teritoriale; f) Administrația financiară de la sediu l beneficiarului
de venit. CF -A2
193 6. Actul administrativ fiscal este valabil și în cazul în care nu poartă semnătura persoanelor împuternicite ale organului fis cal,
potrivit legii, și ștampila organului emitent, dacă: a) Are antetul organului fiscal; b) Face parte din categoriile de acte a dministrative
stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice; c) Cuprinde celelalte elemente ale actului administrativ fiscal; d) F ace parte din
categoriile de acte administrative stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice și este emis p rin intermediul unui centru de
imprimare masivă; e) În toate situațiile; f) Este emis prin intermediul unui centru de imprimare masivă.
7. Veniturile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere (componentă a situațiilor financiare anuale) atunci cân d: a) Se
poate evalua în mod credibil o scădere a beneficiilor economice viitoare legate de scăderea valorii unui activ sau de creșter ea
valorii unei datorii; b) Se poate evalua în mod credibil o scădere a activelor imobilizate ale entității sau o creștere a valorii unei
datorii; c) Se poate evalua în mod credibil o scădere a beneficiilor economice viitoare legate de creșterea valorii unui acti v sau de
scăderea valorii unei datorii; d) Se poate evalua în mod credibil o creștere a beneficiilor economice viit oare legate de creșterea
valorii unui activ sau de scăderea valorii unei datorii; e) Se poate evalua în mod credibil o creștere a beneficiilor economi ce viitoare
legate de scăderea valorii unui activ și de creșterea valorii unei datorii; f) Se poate evalua în mod credibil o scădere a capitalurilor
proprii ale entității sau o creștere a valorii unei datorii.
8. Care dintre următoarele operațiuni nu sunt cuprinse în sfera TVA? a) Serviciile prestate în mod gratuit în cadrul perioade i
de garanție de către persoana care a efectuat inițial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii; b) Închirierea de bunuri; c)
Cesiunea drepturilor de autor; d) Prestările de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de o autoritate publică; e) Servic iile de
intermediere efectuate de persoane care acționează în numele și în contul altei persoane; f) Transmiterea folosinței bunuri lor în
cadrul unui contract de leasing.
9. Orice persoană care constată pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are
obligația să aducă la cunoștință, în scris, conducătorului unității (administratorului unității, ordonatorului de credite sau altei
persoane care are obligația gestionării unității respective): a) În termen de 25 zile de la constatare; b) În termen de 2 zil e de la
constatare; c) În termen de 3 zile de la constatare; d) În termen de 15 zile de la cons tatare; e) În termen de 24 de ore de la
constatare; f) În termen de 10 zile de la constatare.
10. Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate de persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică din
valorificarea în stare naturală a următoarelor: a) Creșterea și exploatarea ovinelor și caprinelor, inclusiv din valorificarea produselor
de origine animală, în stare naturală; b) Exploatarea plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi și altele asemen ea; c)
Produse culese din f lora sălbatică, exclusiv masa lemnoasă. În cazul masei lemnoase sunt venituri neimpozabile numai veniturile
194 realizate din exploatarea și valorificarea acesteia în volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care contribuabilii le au în
proprietate; d) Venitu rile din piscicultură; e) Veniturile din silvicultură; f) Cultivarea produselor agricole vegetale.
11. Asociația nonprofit X a desfășurat în anul 2013 și activitate economică din care au rezultat: venituri din închirieri în
valoare de 150.000 lei și veni turi din consultanță pentru management în afaceri în valoare de 1.000.000 lei. Pentru activitatea
economică desfășurată în anul 2013, asociația X este obligată la plata: a) Impozitului pe veniturile persoanelor fizice rezid ente care
desfășoară activități d ependente în România; b) Impozitului pe veniturile persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activități
dependente în România; c) Impozitului pe veniturile persoanelor fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent în România; d) Nu are obligații fiscale deoarece este o asociație nonprofit; e) Impozitului pe
veniturile microîntreprinderilor; f) Impozitului pe profit.
12. Un antrepozit fiscal autorizat pentru producția de vinuri liniștite a produs o cantitate de 100.000 de hl de vin, din care: –
50.000 hl de vin au fost livrați către un antrepozit fiscal autorizat pentru depozitarea de vinuri liniștite; – 5.000 hl de vin au fost livrați
către Ambasada Maltei la București; – 5.000 hl de vin au fost liv rați către Consulatul Greciei din Constanța; – 30.000 hl de vin au
fost livrați către un antrepozit fiscal autorizat pentru producția de vinuri spumoase. Pentru ce cantitate de vinuri liniștit e datorează
bugetului de stat accize antrepozitul fiscal autoriz at pentru producția de vinuri liniștite? a) 50.000 hl; b) 40.000 hl; c) 35.000 hl; d)
10.000 hl; e) 100.000 hl; f) 0 hl.
13. Perioada fiscală semestrială/anuală pentru declararea și plata taxei pe valoarea adăugată se stabilește: a) Din oficiu, d e
către organul fiscal competent, în funcție de activitatea desfășurată de persoana impozabilă; b) La solicitarea persoanei impozabil e
și după aprobarea, în urma analizei, de către organul fiscal competent; c) Din oficiu, de către organul fiscal competent, dac ă
persoana impozabilă efectuează livrări intracomunitare de bunuri; d) Din oficiu, de către organul fiscal competent, dacă persoa na
impozabilă efectuează achiziții intracomunitare de bunuri; e) În funcție de cifra de afaceri realizată la sfârșitul anului pr ecedent, în
toate cazurile; f) De către persoana impozabilă, prin simpla cerere depusă la organul fiscal competent.
14. Câștigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decât părțile sociale și valorile mobiliare în cazul
societățil or închise, se determină ca: a) Diferență între câștigul net anual și pierderile reportate din anii fiscali anteriori; b) Dif erență
între câștigul net anual și cheltuielile în avans reportate din anii fiscali anteriori; c) Diferența între câștigul brut anu al și pierderile
reportate din anii anteriori; d) Suma dintre câștigul net anual și pierderile reportate din anii fiscali anteriori; e) Difere nță între venitul
salarial brut și deducerile personale, conform legii; f) Diferență între profitul anual și chelt uieli de achiziție reportate din anii fiscali
anteriori.
195
15. O societate A, stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în România a achiziționat o clădire în data de 18 martie 2010,
pentru care a dedus TVA aferentă achiziției. În data de 10 noiembrie 2 014, societatea a vândut clădirea în regim de scutire de TVA.
În perioada cuprinsă între data achiziției și data vânzării, clădirea a fost închiriată către o altă societate, în regim de t axare. Ca
urmare a vânzării clădirii, societatea A are, din punct de vedere al TVA, următoarea obligație: a) Să ajusteze taxa aferentă valorii
rămase neamortizate a clădirii la momentul vânzării; b) Să ajusteze taxa dedusă, corespunzător perioadei rămase din perioada de
ajustare de 20 de ani; c) Să ajusteze taxa dedusă, cor espunzător perioadei rămase din perioada de ajustare de 5 de ani; d) Să
ajusteze 50% din taxa dedusă; e) Să colecteze TVA la nivelul taxei deduse; f) Să ajusteze întreaga taxă dedusă.
16. În care dintre următoarele situații organele fiscale competente nu anulează înregistrarea în scopuri de TVA a unei
persoane: a) Dacă în deconturile de TVA depuse pentru 6 luni consecutive nu au fost evidențiate achiziții de bunuri / servici i și nici
livrări de bunuri / prestări de servicii; b) Dacă este declarată inactiv ă conform Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de
procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare; c) Dacă nu a depus pe parcursul a 6 luni consecut ive niciun
decont de TVA; d) Dacă persoana are înscrise în cazierul fi scal fapte de natura infracțiunilor; e) Dacă a intrat în inactivitate
temporară, înscrisă în registrul comerțului, potrivit legii; f) Dacă nu a depus pe parcursul unui trimestru calendaristic nic iun decont
de TVA.
17. Firma X, plătitoare de impozit pe pr ofit, a achiziționat în anul 2012 un teren la prețul de achiziție de 1.000.000 lei
(exclusiv TVA). La 31.12.2013, firma X reevaluează terenul și îl înregistrează în evidențele contabile la valoarea reevaluată de
800.000 lei. La data de 30.06.2014, firma vi nde terenul respectiv la un preț de vânzare de 850.000 lei (exclusiv TVA). Care este
valoarea impozitului pe profit datorat de firma X pentru vânzarea terenului? a) 136.000 lei; b) 0 lei; c) 24.000 lei; d) 8.00 0 lei; e)
160.000 lei; f) 32.000 lei. CF -A4
18. Societatea X, stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în România achiziționează servicii furnizate pe cale electronic ă
de la societatea Y, stabilită în Canada. Din punct de vedere al TVA, serviciile achiziționate de societatea X sunt: a) Taxabi le în
România, iar obligația plății taxei revine societății Y, care trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în România; b) Tax abile în
România, iar obligația plății taxei revine societății Y, care trebuie să aplice regimul special pentru serviciile furniz ate pe cale
electronică; c) Taxabile în România, iar obligația plății taxei revine societății Y, care nu trebuie să se înregistreze în sc opuri de TVA
în România; d) Scutite de TVA cu drept de deducere; e) Taxabile în România, iar obligația plății taxei rev ine societății X; f)
Neimpozabile în România.
196 19. Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA depun declarația recapitulativă: a) Până la data de 25 inclusiv a
lunii, pentru achizițiile intracomunitare de bunuri taxabile, pentru care exigibilita tea taxei a luat naștere în luna calendaristică
anterioară; b) până la data de 20 inclusiv a lunii, pentru achizițiile de bunuri efectuate de la persoane impozabile înregist rate în
scopuri de TVA în România, pentru care exigibilitatea taxei a luat naștere în luna anterioară; c) până la data de 25 inclusiv a lunii,
pentru toate operațiunile efectuate în luna anterioară; d) până la data de 15 inclusiv a lunii, pentru toate operațiunile imp ozabile
efectuate în luna anterioară; e) până la data de 25 inclusiv a lunii, pentru achizițiile de bunuri taxabile efectuate pe teritoriul
României, pentru care exigibilitatea taxei a luat naștere în luna calendaristică anterioară; f) până la data de 20 inclusiv a lunii,
pentru livrările intracomunitare scutite de taxă, pent ru care exigibilitatea taxei a luat naștere în luna anterioară.
20. Pentru un mijloc de transport de persoane cu 5 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, din categoria M1,
utilizat de administratorul firmei, la determinarea impozitului pe profit cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile în lim ita a: a) 1.500
lei/lună; b) 1.700 lei/lună; c) 2.000 lei/lună; d) 2.500 lei/lună; e) 1.800 lei/lună; f) integral deductibile.
Răspunsuri la testul nr.3
b); 2. a); 3. c); 4. b):5. d); 6. d); 7. d); 8. a); 9. e); 10. c); 11. f); 12. f); 13. b); 14. a); 15. b); 16. f); 17. b); 18. e); 19.
a); 20. a).
Testul nr. 4
1. Potrivit noului cod civil contractul de mandat poate fi: a) Numai cu titlu oneros, iar remunerația nu poate fi mai mică de
1.000 lei; b) Numai cu titlu oneros, iar remunerația nu poate fi mai mică de 500 lei; c) Numai cu titlu oneros, iar remuneraț ia nu
poate fi mai mare de 1.000 lei; d) Numai cu titlu gratuit; e) Cu titlu gratuit sau oneros; f) Numai cu titlu oneros.
2. Precizați care din următoarele categorii de venituri nu sunt considerate venituri brute: a) Veniturile din angajamentul de a
nu desfă șura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană; b) Veniturile înregistrate de casele de marcat cu
memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi; c) Câștig urile
din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într -o activitate independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor rămase
după încetarea definitivă a activității; d) Veniturile sub formă de dobânzi din creanțe comerciale sau din alte creanțe utili zate în
legătură cu o activitate independentă; e) Veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate
independentă; f) Aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activități sau în cursul
desfășurării acesteia.
197
3. Taxa pe valoarea adăugată solicitată la rambursare prin deconturile cu sumă negativă de taxă pe valoare adăugată cu
opțiune de rambursare se rambursează: a) Cu efectuarea inspecției fiscale anticipate, în toate cazurile în care suma solicitată la
rambursare este mai mare de 10.000 lei; b) Cu efectuarea, ulterior, a inspecției fiscale, în toate cazurile în care suma soli citată la
rambursare este mai mare de 10.000 lei; c) Cu efectuarea, ulterior, a inspec ției fiscale, dacă suma solicitată la rambursare este de
până la 45.000 lei, contribuabilul nu are înscrise în cazierul fiscal infracț CF -A5
4. Din punct de vedere al TVA, perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care în cursul anului
calendaristic precedent a realizat o cifră de afaceri care nu a depășit plafonul de: a) 10.000 euro; b) 65.000 euro; c) 35.00 0 euro; d)
500.000 euro; e) 100.000 euro; f) 50.000 euro.
5. Care este cerința documentară în vederea aplicării pre vederilor convențiilor de evitare a dublei impuneri? a) Prezentarea
actului de identitate, în copie legalizată; b) Prezentarea oricărui alt document emis de orice autoritate din țara de reziden ță; c)
Prezentarea actului de proprietate asupra sediului socia l al persoanei; d) Prezentarea actului de proprietate al locuinței de
domiciliu; e) Prezentarea adeverinței eliberate de angajator; f) Prezentarea certificatului de rezidentă fiscală, emis de aut oritatea
fiscală competentă din țara de rezidență.
6. Firma X, persoană juridică română obligată la plata impozitului pe profit, deține 30% din capitalul social al unei persoane
juridice situate în Italia începând cu 01 ianuarie 2010. În anul 2014, persoana juridică din Italia distribuie și plătește di vidende
aferente anului 2013, în valoare de 100.000 euro, firmei X. Dividendele încasate de firma X, la calculul impozitului pe profit da torat
în România în anul 2014, sunt considerate: a) Venituri pentru care se acordă o deducere suplimentară la calculul profitului
impozabil, în proporție de 50%; b) Venituri impozabile; c) Venituri neimpozabile; d) Venituri pentru care se acordă o deducere
suplimentară la calculul profitului impozabil, în proporție de 20%; e) Venituri ce nu se iau în calculul impozitului pe profi t în anul
2014 deoarece sunt venituri impozabile în anul 2013; f) Venituri ce trebuie impozitate cu o cotă de 5%.
7. Organul fiscal competent pentru înregistrarea sediilor secundare cu mai mult de 5 salariați este: a) Organul fiscal din
subordinea autorității publice locale; b) Organul fiscal în a cărui rază teritorială este situat sediul secundar; c) Direcția generală
regională a finanțelor publice în a cărui evidență fiscală este înregistrat contribuabilul care înființează sediul secundar; d) Direcția
genera lă regională a finanțelor publice în a cărui rază teritorială este situat sediul secundar; e) Administrația finanțelor public e
pentru contribuabili mijlocii în a cărui evidență fiscală este înregistrat contribuabilul care înființează sediul secundar; f ) Organul
fiscal în a cărui evidență fiscală este înregistrat contribuabilul care înființează sediul secundar.
198 8. Mărfurile originare dintr -o țară sunt acele mărfuri obținute sau produse în întregime în țara respectivă. Expresia „mărfuri
obținute în întregim e într -o țară” reprezintă: 1) Produse minerale extrase pe teritoriul țării respective; 2) Produse vegetale cultivate
în țara respectivă; 3) Animale vii, născute și crescute în țara respectivă; 4) Produse obținute de la animale vii crescute în țara
respecti vă; 5) Animale vii, crescute în țara respectivă cel puțin 2 ani; 6) Orice fel de mărfuri produse în țara respectivă, aprobate
prin hotărârea Guvernului României. a) 4,5; b) 3,4,5; c) 1,4,5; d) 1,3,4,6; e) 1,2,3,4; f) 1,2,6.
9. Acciza datorată bugetului de stat pe o unitate de măsură nu poate fi mai mică decât nivelul accizei minime exprimată în
echivalent euro/u.m., prevăzută în Titlul VII – Accize și alte taxe speciale din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificăr ile
și completările ulterioare, pentru următoarele produse accizabile: a) Vinuri spumoase; b) Gaze naturale; c) Petrol lampant; d )
Țigarete; e) Energie electrică; f) Cafea solubilă.
10. De regulă, accizele armonizate sunt accize specifice exprimate în ec hivalent euro pe unitatea de măsură, cu excepția: a)
Gazului petrolier lichefiat; b) Motorinei; c) Păcurei; d) Țigaretelor; e) Cocsului; f) Țigărilor și țigărilor de foi.
11. Un antrepozit fiscal din România, autorizat pentru producția de produse energet ice, livrează: -15.000 de tone de
motorină în vederea utilizării drept carburant pentru navigația în apele comunitare, către un operator economic care deține î n acest
sens un certificat eliberat de Autoritatea Navală Română; – 11.000 de tone de motorină că tre o centrală termică pentru producerea
de energie termică; – 3.000 de tone pentru a fi utilizați drept combustibil pentru încălzire în incinta antrepozitului fiscal. Pentru ce
cantitate de motorină se datorează accize bugetului de stat de către antrepozi tul fiscal autorizat pentru producția de produse
energetice? a) 18.000 tone; b) 14.000 tone; c) 3.000 tone; d) 26.000 tone; e) 29.000 tone; f) 15.000 tone.
12. O persoană impozabilă înregistrată în “Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul T VA la încasare” aplică
sistemul TVA la încasare pentru: a) Livrările de bunuri taxabile efectuate către beneficiari care nu sunt persoane afiliate, pentru
care nu se aplică taxarea inversă și nici regimuri speciale de TVA; b) Livrările de bunuri scutite de TVA fără drept de deducere; c)
Livrările de bunuri pentru care se aplică regimul special pentru bunuri second -hand; d) Prestările de servicii pentru care se aplică
regimul special pentru agențiile de turism; e) Livrările de bunuri scutite de TVA cu drept de deducere; f) Livrările de bunuri pentru
care se aplică taxarea inversă în interiorul țării.
13. Un antrepozit fiscal de producție produse energetice din România livrează: – 5.000 tone de motorină către Forțele
Armate Române, destinate utilizării pentr u producția de energie termică; – 300 tone de motorină către rețeaua proprie de distribuție
la pompă a carburanților; – 2.000 tone de motorină către un orfelinat în vederea utilizării drept combustibil pentru încălzire. Pentru
199 ce cantitate de motorină se d atorează accize bugetului de stat? a) 5.300 tone; b) 2.300 tone; c) 300 tone; d) 7.000 tone; e) 2.000
tone; f) 7.300 tone.
14. La calculul impozitului pe profit sunt considerate venituri neimpozabile: a) Veniturile generate de evaluarea ulterioară ș i
executarea instrumentelor financiare derivate, înregistrate potrivit reglementărilor contabile; b) Veniturile din impozitul pe p rofit
amânat determinat și înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele interna ționale
de raportare financiară; c) Diferențele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanțelor și datoriilor în v alută,
înregistrate în evidența contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratării sau transpunerii; d) Veniturile di n anularea cheltuielilor
pentru care s -a acordat deducere; e) Veniturile reprezentând dobânzile/penalitățile/daunele -interese contractuale anulate prin
convenții încheiate între părțile contractante, în condițiile în care dobânzile/penalitățile/daunele -interese stabilite în cadrul
contractelor economice inițiale au reprezentat cheltuieli deductibile; f) Câștigurile legate de vânzarea sau anularea titluri lor de
participare proprii dobândite/răscumpărate.
15. Principalul obligat este ținut să constituie o g aranție pentru asigurarea plății datoriei vamale sau a altor taxe care pot lua
naștere în ceea ce privește mărfurile. În cazul în care principalul obligat a fost autorizat să folosească o garanție globală se
eliberează o autorizație. Această autorizație se acordă numai persoanelor care: 1) sunt stabilite în Comunitate; 2) recurg cu
regularitate la regimurile de tranzit comunitar sau despre care autoritățile vamale știu că sunt în măsură să -și îndeplinească
obligațiile legate de aceste regimuri și 3) nu au s ăvârșit încălcări grave sau repetate ale legislației vamale sau fiscale; 4) au intenția
de a se stabili în Comunitate în viitorul apropiat; 5) recurg întâmplător la regimurile de tranzit comunitar. a) 4,5; b) 1,2, 3; c) 1,2,5; d)
1,4; e) 1,5; f) 3,4. CF -A7
16. Actul administrativ fiscal produce efecte: a) În 15 zile de la data la care a fost înmânat contribuabilului; b) La data em iterii
de către organul fiscal competent; c) La data constatării actului sau faptului supus dispozițiilor legale fiscale; d) Din momentul în
care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară menționată în actul administrativ comunicat, potrivit legii; e) La data
aprobării de către conducătorul organului fiscal competent; f) La data depunerii declarației de venit.
17. Firma X , cu sediul social în România, deține un sediu permanent situat într -un stat care nu este stat membru al Uniunii
Europene, al Asociației Europene a Liberului Schimb, și cu care România nu are încheiată o convenție de evitare a dublei impu neri.
La determinarea impozitului pe profit: a) Pierderea realizată de sediul permanent nu se ia în considerare; b) Pierderea realizată de
sediul permanent este deductibilă doar din veniturile obținute de firma în România; c) Pierderea realizată de sediul permanen t se
recuperează din profitul fiscal realizat prin activitatea desfășurată în România, în cel mult 3 ani; d) Pierderea realizată d e sediul
permanent se recuperează din profitul fiscal realizat prin activitatea desfășurată în România, în cel mult 5 ani consec utivi; e)
200 Pierderea realizată de sediul permanent se recuperează din profitul fiscal realizat prin activitatea desfășurată în România, în cel
mult 7 ani consecutivi; f) Pierderea realizată de sediul permanent este deductibilă doar din veniturile obținute d e sediul permanent
respectiv.
18 Sunt venituri impozabile obținute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau în străinătate: a)
Comisioanele de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o chel tuială a sediului
permanent; b) Veniturile din vânzare de marfă în România în baza unui contract încheiat cu o persoană juridică română; c)
Veniturile obținute de nerezidenți dintr -o asociere constituită în România; d) Veniturile din sponsorizări efectuate de persoane
juridice române; e) Dobânzile de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dar dobânda nu este o cheltuială a
sediului permanent; f) Profitul obținut de persoana nerezidentă din activitatea desfășurată de aceasta în țara de rezi dență.
19. Pentru a fi considerată rezidentă, perioada de prezență activă în România a unei persoane fizice este: a) O perioadă sau
mai multe perioade ce depășesc în total 183 de zile, pe parcursul a doi ani consecutivi; b) O perioadă sau mai multe peri oade ce
depășesc în total 183 de zile; c) O perioadă sau mai multe perioade ce depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui i nterval
de 36 luni consecutiv; d) Maxim 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul
calendaristic vizat; e) 183 zile în ultimii 5 ani; f) O perioadă sau mai multe perioade ce depășesc în total 183 de zile, pe parcursul
oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.
20. În cazul achiziției de vehicule rutiere motorizate care au o masă totală maximă autorizată care nu depășește 3.500 kg și
care nu au mai mult de 9 scaune, inclusiv scaunul șoferului, se limitează la 50% dreptul de deducere a TVA dacă vehiculele su nt
utilizate: a) În cadrul activității desfășurate de către agenții de achiziții; b) Exclusiv pentru servicii de urgență; c) Pentru deplasări în
scopul desfășurării activității economice și ocazional în scop personal; d) Pentru prestarea de servicii cu plată; e) În cadrul activității
desfășurate de către agenții de vânzări; f) Pentru transportul de persoane cu plată.
Răspunsuri la testul nr. 4
1. e); 2. d); 3. c); 4. d);5. b); 6. d); 7. f) ;8. c); 9. b); 10. c); 11. d); 12. b); 13. e); 14. e); 15. f); 16. a); 17. e); 18. d); 19. b); 2 0.
c).
Testul nr. 5
201 1. Tariful vamal al Comunității Europene cuprinde: 1) Nomenclatura Combinată a mărfurilor; 2) măsurile tarifare preferențiale
cuprinse în acorduri pe care le -a încheiat Comunitatea cu anumite țări sau grupuri de țări și care prevăd acordarea tratamentului
tarifar preferențial; 3) măsurile tarifare preferențiale adoptate unilateral de Comunitate pentru anumite țări, grupuri de ță ri sau
teritorii; 4) măsurile autonome de suspendare, care prevăd o reducere sau o e xonerare de drepturi de import aferente anumitor
mărfuri; 5) alte măsuri tarifare prevăzute de legislația comunitară; 6) informații obligatorii privind nivelul accizelor prac ticat în
Comunitate; 7) informații obligatorii privind nivelul TVA practicat în Co munitate. a) 1,2,3,4,5; b) 1,3,4,7,6; c) 1,2,6; d) 3,4,6; e) 1,4,5;
f) 4,6,7.
2. Nu intră în atribuțiile inspecției fiscale: a) verificarea concordanței dintre datele din declarațiile fiscale cu cele din evidența
contabilă a contribuabilului; b) verifica rea locurilor unde se realizează activități generatoare de venituri impozabile; c) solicitarea de
informații de la terți; d) efectuarea de constatări tehnico -științifice sau orice alte verificări solicitate de organele de urmărire penală
în vederea lămurir ii unor fapte ori împrejurări ale cauzelor aflate în lucru la aceste instituții; e) dispunerea măsurilor asigurătorii în
condițiile legii; f) discutarea constatărilor și solicitarea de explicații scrise de la reprezentanții legali ai contribuabil ilor sau
împuterniciții acestora, după caz.
3. Plătitorii de venituri, cu regim de reținere la sursă a impozitelor, au obligația să depună o declarație privind calculare a și
reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, la organul fiscal competent, ast fel: a) până la data de 31 ianuarie, inclusiv, a
anului curent pentru anul expirat; b) până în ultima zi a lunii următoare celei în care s -a plătit venitul; c) până în ultima zi a lunii
iunie, inclusiv, a anului curent pentru anul expirat; d) până în ultim a zi a lunii februarie, inclusiv, a anului curent pentru anul expirat;
e) până în ultima zi a lunii în care s -a plătit venitul; f) nu au obligația să depună nicio declarație.
4. Nu reprezintă sediu permanent al unei persoane juridice nerezidente în Român ia: a) o carieră de extracție a pietrei pentru
construcții; b) un loc de conducere; c) un atelier; d) sucursala unei persoane juridice nerezidente; e) o fabrică; f) păstrar ea unui loc
fix de activitate numai în scopul desfășurării de activități cu caracter pregătitor sau auxiliar de către un nerezident.
5. Se aplică accize specifice reduse pentru alcoolul etilic produs în micile distilerii a căror producție anuală nu depășește: a)
10 hl alcool pur/an; b) 150 hl alcool pur/an; c) 10.000 hl alcool pur/an; d) 200 hl alcool pur/an; e) 100 hl alcool pur/an; f ) 1.000 hl
alcool pur/an. CF -A2
6. În sensul legii române, sunt venituri impozabile obținute din România indiferent dacă veniturile sunt primite în România
sau în străinătate : a) veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent/sediu pe rmanent desemnat în România;
b) dobânzile de la un nerezident; c) redevențele de la un nerezident; d) veniturile unei persoane fizice nerezidente, obținut e dintr -o
202 activitate dependentă desfășurată în România; e) redevențele de la un rezident; f) venituril e obținute de nerezidenți dintr -o asociere
constituită în România, inclusiv dintr -o asociere a unei persoane fizice nerezidente cu o microîntreprindere.
7. Executorul fiscal este împuternicit în fața debitorului și a terților prin: a) legitimația de serv iciu și delegația emisă de
organul de executare silită; b) legitimația de serviciu; c) delegația emisă de organul de executare silită; d) legitimația de executor
fiscal și delegația emisă de organul de executare silită; e) nu are nevoie de împuternicire; f ) legitimația de executor fiscal și
documentele, în original, care atestă începerea procedurilor de executare silită.
8. Un antrepozit fiscal de producție tutun prelucrat din România poate livra țigarete în regim suspensiv de accize către: a) un
destinat ar înregistrat din România; b) un comerciant en detail din România; c) un destinatar înregistrat din Belgia; d) un expeditor
înregistrat din România; e) un comerciant angro din România; f) un comerciant angro din Italia.
9. Potrivit Legii nr. 31/1990 pri vind societățile comerciale , persoanele care sunt incapabile ori care au fost condamnate
pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luar e de
mită, pot fi: a) directori; b) niciun a din celelalte variante nu este corectă; c) reprezentanți ai societății; d) administratori; e) acționari;
f) fondatori.
10. Societatea A, stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în România efectuează lucrări de reparații pentru un utilaj în
benefici ul lui B, persoană impozabilă stabilită în scopuri de TVA în Ucraina. Serviciile de reparații sunt efectiv prestate la Brașov , la
sediul societății A. După finalizarea lucrărilor de reparații, utilajul este transportat din România în Bulgaria. Din punct d e vedere al
TVA, serviciile de reparații sunt: a) scutite de TVA fără drept de deducere; b) scutite de TVA cu drept de deducere; c) neimp ozabile
în România; d) taxabile în România cu cota standard de TVA de 19%; e) taxabile în România cu cota standard de TV A de 9%; f)
taxabile în România cu cota standard de TVA de 5%.
11. Contribuabilul fără domiciliu fiscal în România, care are obligația de a depune declarații la organele fiscale: a) trebui e să
desemneze un împuternicit, stabilit în Uniunea Europeană; b) trebuie să desemneze un împuternicit, cu domiciliul fiscal în
România; c) depune declarații fiscale doar în urma inspecției fiscale; d) își desemnează un curator fiscal; e) nu trebuie să
îndeplinească nicio altă formalitate; f) poate să desemneze un împute rnicit.
12. Contribuabilii persoane juridice sau orice entități fără personalitate juridică se declară inactivi dacă se află în una d intre
următoarele situații: 1) nu își îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație declarativă prevăzută de lege; 2)
nu își îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație de plată prevăzută de lege; 3) se sustrag de la
203 efectuarea inspecției fiscale prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea
acestuia; 4) organele fiscale le anulează înregistrarea în scopuri de TVA; 5) organele fiscale au constatat că nu funcționeaz ă la
domiciliul fiscal declarat, potrivit procedurii stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală; 6) au
înscrise în cazierul fiscal fapte de natura infracțiunilor; a) 2, 3, 4; b) 2, 3, 6; c) 1, 2, 3; d) 3, 4, 5; e) 2, 4, 6; f) 1, 3, 5. CF -A3
13. TVA deductibilă se ajustează în următoarele situații: a) în cazul pierderilor te hnologice care nu depășesc normele legale;
b) în cazul bunurilor furate, în situația în care nu există o hotărâre judecătorească definitivă; c) în cazul bunurilor distr use ca urmare
a unor calamități naturale; d) în cazul stocurilor degradate calitativ, ca re nu mai pot fi valorificate; e) în cazul perisabilităților, în
limitele stabilite de lege; f) în cazul bunurilor distruse ca urmare a unor cauze de forță majoră.
14. O societate înregistrată în România desfășoară activitate și în străinătate printr -un sediu permanent. În anul 2012 sediul
permanent, înregistrat într -un stat membru al Uniunii Europene, a realizat pierdere fiscală. Care este regimul fiscal al pierderii
fiscale la determinarea profitului impozabil? a) se reportează și se recuperează în urmă torii 7 ani fiscali consecutivi; b) se
reportează și se recuperează în următorii 5 ani fiscali consecutivi; c) se reportează și se recuperează în următorii 3 ani fi scali
consecutivi; d) nu se reportează și nu se recuperează pe surse de venit; e) se cumulea ză cu profitul fiscal realizat de contribuabil în
România, diminuând impozitul pe profit datorat în România; f) se reportează și se recuperează obligatoriu numai în următorul an
fiscal.
15. Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contrib uabili: a) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane
juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât și în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; b) persoanele
juridice străine care realizează venituri din/sau în legă tură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea
titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română; c) persoanele juridice străine care desfășoară activitate p rin
intermediul unui sediu/mai multor sedii permanent e în România; d) persoanele juridice cu sediul social în România, înființate potrivit
legislației europene; e) trezoreria statului; f) persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate
în România într -o asociere cu sau fără personalitate juridică.
16. În înțelesul impozitului pe venit, următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat: a) ratele aferente creditelor angajat e; b)
cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria – rata de leasing – în cazul contra ctelor de leasing operațional, respectiv
cheltuielile cu amortizarea și dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile pr ivind
operațiunile de leasing și societățile de leasing; c) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate și
neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliță de asigurare; d) donații de orice fel; e) impozitul pe venit supor tat de
204 plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit; f) impozitul pe venit datorat potrivit Titlului III Impozitul pe venit, inclusiv impozitul
pe venitul realizat în străinătate.
17. În înțelesul reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene: a) capitalurile proprii reprezintă totalitatea
activelor imobilizate al e unei societăți, deținute la un moment dat; b) capitalurile proprii reprezintă capitalul social la care se adaugă
datoriile pe termen lung; c) capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acționarilor sau asociaților în activele u nei entități dup ă
deducerea tuturor datoriilor sale; d) capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acționarilor sau asociaților în a ctivele unei
entități, la care se adaugă datoriile sale; e) capitalurile proprii reprezintă datoriile pe termen mediu și lung rec unoscute de entitate la
un moment dat; f) capitalurile proprii reprezintă totalitatea activelor corporale și necorporale deținute de societate.
18. Un organism de plasament colectiv fără personalitate juridică, înregistrat în Elveția, încasează venituri din titluri de
valoare deținute la o persoană juridică română. Care este tratamentul fiscal aplicabil acestor venituri la momentul plății lo r? a) Se
aplică cota de impozit de 2%; b) Se aplică cota de impozit de 25%; c) Sunt venituri neimpozabile; d) Se apl ică cota de impozit cea
mai favorabilă dintre Codul fiscal din România și Codul fiscal din Elveția; e) Se aplică cota de impozit de 50%; f) Se aplică cota de
impozit de 16%. CF -A4
19. Cifra de afaceri care servește drept referință pentru aplicarea sistem ului TVA la încasare este: a) 2.250.000 lei; b)
119.000 lei; c) 2.500.000 lei; d) 220.000 lei; e) 118.000 lei; f) 5.000.000 lei.
20. Care din următoarele informații nu sunt obligatorii pentru a fi cuprinse într -o factură aferentă unei livrări de bunuri
taxabile în România, din punct de vedere al TVA ? a) Indicarea cotei de TVA aplicată; b) Semnătura furnizorului; c) Baza de
impozitare a bunurilor livrate; d) Numărul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care identifică factura în mod unic; e) Data
livrării bunurilor, în măsura în care aceasta diferă de data emiterii facturii; f) Data emiterii facturii.
Răspunsuri la testul nr. 5
1. a); 2. d); 3. d); 4. f); 5. a); 6. e); 7. d); 8. c); 9. e); 10. d); 11. b); 12 f); 13. b); 14. e); 15. e); 16. b); 17.c); 18. c);
19. a); 20.b).
Testul nr. 6
205 1. A livrează bunuri societății B la data de 31 mai 2013. Cele două societăți sunt stabilite și înregistrate în scopuri de TV A în
România. Societatea B este afiliată societății A. Baza de impozitare a TVA pentru livrarea efectuată de A în beneficiul lui B este
considerată valoarea de piață atunci când: a) contrapartida este mai mare decât valoarea de piață, iar furnizorul are drept c omplet
de deducere a TVA; b) contrapartida este mai mare decât valoarea de piață, iar beneficiarul livrării nu are drept compl et de
deducere a TVA; c) contrapartida este mai mică decât valoarea de piață, furnizorul are un drept complet de deducere a TVA și
livrarea este scutită de TVA; d) contrapartida este mai mică decât valoarea de piață, furnizorul nu are un drept complet de
deducere a TVA și livrarea este taxabilă cu cota standard de TVA; e) contrapartida este mai mică decât valoarea de piață, iar
beneficiarul livrării nu are drept complet de deducere a TVA; f) contrapartida este mai mică decât valoarea de piață, iar ben eficia rul
livrării are drept complet de deducere a TVA.
2. Potrivit Legii nr. 31/1990 privind societățile, capitalul social al unei societăți cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de:
a) 1000 lei; b) 100 Euro; c) 500 lei; d) 200 lei; e) 200 Euro; f) 2000 lei.
3. Orice persoană juridică străină, care înființează sau desființează o reprezentanță în cursul anului fiscal, are obligația de a
depune o declarație fiscală la autoritatea fiscală competentă: a) până la finele semestrului în care a avut loc înființ area sau
desființarea reprezentanței; b) până la data de 29 februarie a anului curent pentru anul anterior; c) în termen de 30 de zile de la
data la care reprezentanța a fost înființată sau desființată; d) până la împlinirea unui număr de 183 zile de la în ființarea
reprezentanței; e) până pe data de 15 a lunii următoare înființării sau desființării reprezentanței; f) până pe data de 25 a lunii
următoare înființării sau desființării reprezentanței.
4. Societatea A are calitatea de utilizator în cadrul unui contract de leasing încheiat în ianuarie 2013 cu societatea B, pentru
un vehicul rutier motorizat având o masă totală maximă autorizată care nu depășește 3500 kg și care nu are mai mult de 9 scau ne,
inclusiv scaunul șoferului. Valoarea ratei de leasing lu nare este de 2.000 lei, TVA aferentă fiind 480 lei. În luna septembrie 2013,
societatea A utilizează respectivul vehicul pentru o deplasare în scop personal. Cuantumul TVA pentru care societatea A își p oate
exercita dreptul de deducere pentru rata de leasi ng aferentă lunii septembrie este: a) 480 lei; b) 120 lei; c) 0 lei; d) 240 lei; e) 320
lei; f) 180 lei.
5. Potrivit legii contabilității, pot opta pentru un sistem simplificat de contabilitate: a) persoanele care, în exercițiul f inanciar
precedent, au în registrat un profit sub echivalentul în lei al sumei de 10.000 euro; b) persoanele care, în exercițiul financiar
precedent, au înregistrat o cifră de afaceri netă sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro și totalul activelor sub ec hivalentul în
lei al sumei de 35.000 euro; c) persoanele care au înregistrat o cifră de afaceri sub 35.000 euro în ultimii 3 ani; d) persoanele care,
în exercițiul financiar precedent, au înregistrat un total al activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro; e) persoanele
206 care realizează în cursul exercițiului financiar curent o cifră de afaceri sub 10.000 euro; f) orice persoană care, în exerci țiul financiar
precedent, a realizat o cifră de afaceri între 10.000 euro și 35.000 euro.
6. Poate să primească produs e accizabile în regim suspensiv de accize dintr -un alt stat membru, dar nu poate să dețină sau
să expedieze în regim suspensiv de accize astfel de produse: a) antrepozitarul autorizat pentru depozitare; b) antrepozitarul
autorizat pentru producție; c) impo rtatorul autorizat; d) destinatarul înregistrat; e) expeditorul înregistrat; f) comerciantul angro.
7. In scopul determinării impozitului pe profit, amortizarea fiscală pentru investițiile efectuate de o societate comercială din
surse proprii la mijloace le fixe din domeniul public se calculează după cum urmează: a) pe o perioadă de 5 ani de la data încheierii
contractului de concesionare, utilizând metoda de amortizare accelerată; b) pe o perioada de 2 ani de la data încheierii cont ractului
de concesionar e, utilizând metoda de amortizare liniară; c) pe o perioadă de 10 ani de la data încheierii contractului de
concesionare, utilizând metoda de amortizare accelerată; d) pe o perioadă de 5 ani de la data încheierii contractului de
concesionare, utilizând met oda de amortizare liniară; e) pe durata comunicată organului fiscal competent și agreată de acesta; f)
pe durata normală de utilizare, pe durata normală de utilizare rămasă sau pe perioada contractului de concesionare sau închir iere,
după caz.
8. SC Tomi s SA achiziționează la 01.06.2013 un mijloc de transport de persoane cu 5 scaune de pasageri, incluzând și
scaunul șoferului, din categoria M1, astfel cum sunt definite în Reglementările privind omologarea de tip și eliberarea cărți i de
identitate a vehicu lelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea – RNTR 2, aprobate prin Ordinul
ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003, în valoare de 110.000 lei. Durata de amortizare fi scală este de
4 ani. V aloarea cheltuielilor cu amortizarea nedeductibilă fiscal la calculul impozitului pe profit în anul 2013 pentru mijlocul de
transport în cauză este de: a) 16.041,66 lei; b) 13.750 lei; c) 4.750 lei; d) 9.000 lei; e) 10.500 lei; f) 5.541,66 lei.
9. Data d epunerii declarației prin mijloace electronice de transmitere la distanță pe portalul e -România este: a) data
înregistrării acesteia pe portal, astfel cum rezultă din mesajul electronic transmis de sistemul de tranzacționare a informaț iilor; b)
data înregi strării acesteia pe portal, astfel cum rezultă din mesajul electronic transmis de sistemul de tranzacționare a informațiilor,
cu condiția validării conținutului declarației; c) data de 25 a lunii următoare perioadei fiscale, indiferent de data depuner ii efective; d)
data înregistrării acesteia pe pagina de internet a organului fiscal, astfel cum rezultă din mesajul electronic de confirmare transmis
ca urmare a primirii declarației; e) data înregistrării acesteia la organul fiscal competent; f) data înregist rării în evidența pe plătitori.
10. În cazul anulării autorizației de antrepozit fiscal, o nouă autorizație poate fi emisă de autoritatea competentă numai dacă
de la data anulării a trecut o perioadă de cel puțin: a) 4 ani; b) 6 luni; c) 5 ani; d) un an; e) 2 ani; f) 3 ani.
207
11. Din punct de vedere al TVA, nu se aplică taxarea inversă în interiorul țării pentru: a) livrarea de materiale lemnoase,
astfel cum sunt definite prin Codul silvic; b) transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră; c) livrarea de d eșeuri d e
plastic; d) lucrările de construcții – montaj; e) transferul de certificate verzi; f) livrarea de porumb.
12. În înțelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile: a) veniturile sub formă de dobânzi din creanțe
comerciale; b) sume le sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat; c) echivalentul în lei al veniturilor în natură din
desfășurarea activității; d) veniturile sub formă de dobânzi din alte creanțe utilizate în legătură cu o activitate independe ntă; e)
sumele î ncasate din desfășurarea activității; f) veniturile din angajamentul de a nu desfășura o activitate independentă sau de a nu
concura cu o altă persoană .
13. Cheltuielile cu dobânzile aferente unui împrumut contractat de la o persoană fizică nerezidentă sunt integral deductibile
la calculul impozitului pe profit în cazul în care: a) cheltuielile cu dobânzile sunt integral nedeductibile, indiferent de v aloarea
gradului de îndatorare deoarece împrumutul este contractat de la o persoană fizică nerezidentă; b ) cheltuielile cu dobânzile sunt
integral deductibile, indiferent de valoarea gradului de îndatorare deoarece împrumutul este contractat de la o persoană fizi că
nerezidentă; c) gradul de îndatorare a capitalului este mai mare decât trei; d) cheltuielile cu dobânzile sunt 20% deductibile,
indiferent de valoarea gradului de îndatorare; e) gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei; f) gradul de
îndatorare a capitalului are o valoare negativă.
14. În cazul în care se utilizează expresia „regim vamal cu impact economic”, se înțelege ca aplicându -se, în cazul mărfurilor
necomunitare, următoarelor regimuri: 1) antrepozit vamal; 2) perfecționare activă; 3) transformare sub control vamal; 4) admi tere
temporară; 5) perfecționare pasivă; 6) tra nzit extern. a) 3,4,5; b) 1,2,3; c) 1,4,5,6; d) 4,5; e) 1,2,3,4,5; f) 1,2,6.
15. Societatea X, înregistrată în scopuri de TVA în România, vinde energie electrică societății Y, persoană impozabilă
stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în Germania. E nergia electrică nu este transportată în afara României. Din punct de
vedere al TVA, livrarea realizată de societatea X este: a) taxabilă în România, cu cota redusă de TVA de 9%; b) supusă taxări i
inverse în România; c) taxabilă în România, cu cota standar d de TVA de 19%; d) impozabilă în Germania, statul membru în care
este stabilit beneficiarul; e) taxabilă în România, cu cota redusă de TVA de 5%; f) scutită fără drept de deducere.
16. Raportul de inspecție fiscală stă la baza emiterii: 1) deciziei de i mpunere, pentru diferențe de obligații fiscale aferente
perioadelor verificate; 2) deciziei de nemodificare a bazei de impunere, dacă nu se constată diferențe de obligații fiscale; 3) deciziei
208 de calcul accesorii; 4) deciziei de soluționare a contestației; 5) deciziei de reverificare. a) 1, 2, 4, 5; b) 1, 2; c) 1, 2, 3, 4, 5; d) 2, 3, 4,
5; e) 1, 3, 4, 5; f) 1 , 2,
17. La calculul impozitului pe profit, cheltuielile de exploatare privind ajustările pentru deprecierea stocurilor sunt: a)
cheltuieli deducti bile în limita a 20% din valoarea stocurilor; b) cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri; c) cheltuieli
nedeductibile fiscal; d) cheltuieli deductibile fiscal doar în anul achiziției stocurilor; e) cheltuieli deductibile fiscal d oar în anul
următor achiziției stocurilor; f) cheltuieli deductibile fiscal în limita a 50% din valoarea stocurilor.
18. În care dintre următoarele situații o persoană impozabilă din punct de vedere al TVA nu are dreptul să deducă TVA
aferentă achizițiilor de bunuri: a ) Achizițiile sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor taxabile cu cota de TVA de 19%; b)
Achizițiile sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor taxabile cu cota de TVA de 5%; c) Achizițiile sunt destinate u tilizării în
folosul operațiuni lor scutite de TVA cu drept de deducere; d) Achizițiile sunt destinate acordării de bunuri în mod gratuit pentru
scopuri legate de desfășurarea activității economice a persoanei impozabile; e) Achizițiile sunt destinate utilizării în folo sul
operațiunilor taxabile cu cota de TVA de 9%; f) Persoana impozabilă achiziționează băuturi alcoolice, cu excepția cazului în care
aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii.
19. La data de 20 august 2011 o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA a achiziționat un vehicul rutier
motorizat destinat exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată mai mică de 3500 kg și cu mai p uțin
de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului. Persoana impozabilă nu a dedus TVA la achiziția vehiculului, acesta
intrând sub incidența limitării speciale a dreptului de deducere. În data de 3 aprilie 2012, persoana impozabilă vinde vehicu lul
respectiv une i persoane fizice. Care este regimul TVA aplicabil vânzării vehiculului? a) taxare cu cota de TVA de 9%; b) scutire de
TVA fără drept de deducere; c) taxare cu cota de TVA de 5%; d) scutire de TVA cu drept de deducere; e) taxare cu cota de TVA de
19%; f) t axare cu cota de TVA de 19%.
20. Pentru contribuabilii nerezidenți, persoane fizice sau juridice, care realizează numai venituri supuse regulilor de
impunere la sursă, iar impozitul reținut este final, atribuirea codului de identificare fiscală se poate face: a) nu se atribuie cod de
identificare fiscală; b) numai la solicitarea contribuabilul beneficiar al veniturilor supuse regulilor de impunere la sursă; c) numai din
oficiu, de organul fiscal; d) în țara de rezidență a beneficiarului veniturilor supuse regulilor de impunere la sursă; e) de organul
fiscal, la solicitarea plătitorului de venit; f) numai în baza împuternicirii acordate conform Codul ui de procedură fiscală de către
beneficiarul veniturilor supuse regulilor de impunere la sursă.
209 Răspunsur i la testul nr. 6
1. e); 1. e); 2. d) 3. c) 4. d) 5. b) 6. d); 7. f) 8. c) 9. b) 10 . c); 11. d); 12. b) 13. e}; 1 4. e); 15. d); 16. b); 17. c); 18. f); 19. b); 2 0.
e).
Testul nr. 7
1. Sunt declarați inactivi, contribuabilii care: a) nu își îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio oblig ație de
plată prevăzută de lege; b) organele fiscale au constatat că funcționează la domiciliul fiscal declarat; c) refuză primirea actelor
administrative comunicate de organul fiscal competent; d) nu depun, pe parcursul unui semestru calendaristic, declarațiile
informative pentru TVA; e) declară domiciliul fiscal, potrivit legii, diferit de sediul social; f) nu își îndeplinesc, pe pa rcursul unui
semestru calendaristic, nicio obligație declarativă, prevăzută de lege.
2. Care din următoarele informații nu sunt obligatorii pentru a fi cuprinse într -o factură aferentă unei livrări de bunuri taxabile
în România, din punct de vedere al TVA ? a) Indicarea cotei de TVA aplicată; b) Semnătura furnizorului; c) Baza de impozitar e a
bunurilor livrate; d) Numărul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care identifică factura în mod unic; e) Data liv rării
bunurilor, în măsura în care aceasta diferă de data emiterii facturii; f) Data emiterii facturii.
3. Care sunt cheltuie lile cu deductibilitate limitată la calculul impozitului pe profit ? a) Impozitul pe venit suportat de plătitorul
venitului în contul beneficiarilor de venit; b) Ratele aferente creditelor angajate; c) Cheltuielile privind bunurile constat ate lipsă din
gestiune sau degradate și neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliță de asigurare; d) Cheltuielile reprezentând
tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii; e) Cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se
află pe teritoriul României sau în străinătate; f) Donațiile de orice fel.
4. În cazul în care se utilizează expresia „regim suspensiv”, se înțelege ca aplicându -se, în cazul mărfurilor necomunitare,
următoarelor regimuri: 1) tranzit extern; 2) antrep ozit vamal; 3) perfecționare activă sub forma unui sistem cu suspendare; 4)
transformare sub control vamal; 5) admitere temporară; Răspuns: a) 3,4,5; b) 1,2,6; c) 1,4,5; d) 1,2,3; e) 1,2,3,4,5; f) 4,5.
5. Dividendele care se distribuie asociaților se plă tesc în termenul stabilit de adunarea generală a asociaților sau, după caz,
stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de: a) 3 luni de la data aprobării situațiilor financiare anuale aferente ex ercițiului
financiar încheiat; b) 12 luni de la data în cheierii exercițiului financiar; c) 6 luni de la data aprobării situațiilor financiare anuale
210 aferente exercițiului financiar încheiat; d) 12 luni de la data aprobării situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar
încheiat; e) 3 luni de la data încheierii exercițiului financiar; f) 6 luni de la data încheierii exercițiului financiar.
6. Din următoarele categorii de persoane juridice, selectați contribuabilii scutiți de la plata impozitului pe profit. a) Com paniile
naționale; b) Regiile aut onome; c) Societățile comerciale; d) Sediile permanente ale persoanelor juridice străine care desfășoară
activitate în România; e) Societățile agricole; f) Banca Națională a României.
7. Pentru transmisiunea dreptului de proprietate și a dezmembrămintelo r acestuia cu titlul de moștenire nu se datorează
impozit: a) dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii; b) d acă
succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de 3 ani de la data decesu lui autorului succesiunii; c) în nicio situație; d) dacă
succesiunea este dezbătută și nefinalizată în termen de 5 ani de la data decesului autorului succesiunii; e) dacă succesiunea este
dezbătută și finalizată în termen de 5 ani de la data decesului auto rului succesiunii; f) dacă succesiunea este dezbătută și
nefinalizată în termen de 3 ani de la data decesului autorului succesiunii.
8. Care este cerința documentară în vederea aplicării prevederilor convențiilor de evitare a dublei impuneri ? a) Prezent area
actului de identitate, în copie legalizată; b) Prezentarea adeverinței eliberate de angajator; c) Prezentarea actului de prop rietate
asupra sediul social al persoanei; d) Prezentarea certificatului emis de Registrul Comerțului din țara de rezidență; e ) Prezentarea
certificatului de rezidentă fiscală; f) Prezentarea actului de proprietate al locuinței de domiciliu.
9. Un organism de plasament colectiv fără personalitate juridică, înregistrat în Elveția, încasează venituri din titluri de v aloare
deținu te la o persoană juridică română. Care este tratamentul fiscal aplicabil acestor venituri la momentul plății lor, potrivit Co dului
fiscal ? a) Se aplică cotă de impozit de 19%; b) Se aplică cota de impozit cea mai favorabilă dintre Codul fiscal din România și
Codul fiscal din Elveția; c) Se impozitează cu un impozit de 4000 euro anual; d) Se aplică o cotă de impozit de 16%; e) Se ap lică
cota de impozit de 2%; f) Este venit neimpozabil.
10. Ce este soluția fiscală individuală anticipată emisă de Agenția Na țională de Administrare Fiscală ? a) Nota unilaterală; b)
Act comercial neopozabil terților; c) Act bilateral; d) Decizie de impunere; e) Act administrativ fiscal; f) Dispoziție de mă suri cu
termen de aducere la îndeplinire.
11. Reînregistrarea în scopur i de TVA a contribuabililor cărora li s -a anulat înregistrarea în scopuri de TVA ca urmare a
înregistrării în Registrul Comerțului a mențiunii privind inactivitatea temporară se face: a) din oficiu, de organul fiscal, cu data
înregistrării în Registrul Com erțului a mențiunii privind reluarea activității; b) urmare cererii de reînregistrare depusă de contribuabil,
211 cu data comunicării deciziei de înregistrare; c) din oficiu, de către organul fiscal, cu data comunicării deciziei de înregis trare; d)
urmare cere rii de reînregistrare depusă de contribuabil, cu data cererii; e) urmare depunerii declarației de mențiuni prin care
contribuabilii solicită înregistrarea, cu data comunicării deciziei de înregistrare; f) urmare depunerii declarației de menți uni prin care
contribuabilii solicită înregistrarea, cu data de 1 a lunii următoare.
12. Fuziunea sau divizarea se hotărăște de: a) fiecare societate în parte, în condițiile stabilite pentru modificarea actului
constitutiv al societății; b) societatea absorbantă; c) d e către judecătorul delegat; d) societatea absorbită; e) societatea nou
înființată; f) societatea de avocatura care întocmește proiectul de fuziune sau divizare.
13. O primărie din România, înregistrată în scopuri de TVA , achiziționează în luna mai 2012 un serviciu de asistență tehnică
de la o persoană impozabilă X stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în Franța. Pentru serviciul achiziționat, primăria a
comunicat prestatorului codul său de înregistrare în scopuri de TVA din România. Care dintre afi rmațiile următoare este corectă ?
a) Serviciul este taxabil în România cu cota de TVA de 19%, obligația plății taxei revenind prestatorului X din Franța; b) Serviciul
este taxabil în România cu cota de TVA de 19%, obligația plății taxei revenind primăriei; c) Serviciul este impozabil în România, dar
este scutit de TVA cu drept de deducere; d) Serviciul este impozabil în România, fiind taxabil cu cota de TVA de 5%; e) Servi ciul nu
este impozabil în România, locul prestării serviciului fiind în Franța unde es te stabilit prestatorul X; f) Serviciul este impozabil în
România, dar este scutit de TVA fără drept de deducere.
14. O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în luna iulie 2011, poate solicita scoaterea din evidența
persoanelor înregistrate în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului special de scutire pentru întreprinderile mici după data de
1 iulie 2012, în următoarele condiții: a) niciuna dintre variante nu este corectă; b) dacă nu a depășit în cursul anului 2011 plafonul
de 119.000 l ei și dacă până la data solicitării scoaterii din evidență nu a depășit plafonul de scutire de 220.000 lei; c) dacă a depășit
în cursul anului 2011 plafonul de 220.000 lei; d) dacă a depășit în cursul anului 2011 plafonul de 119.000 lei, dar nu a depă șit
plafonul de 220.000 lei nici în anul 2011, nici în anul 2012 până la data solicitării scoaterii din evidență; e) dacă a depăși t în cursul
anului 2011 plafonul de 119.000 lei; f) dacă nu a depășit în cursul anului 2011 plafonul de 119.000 lei și dacă până la data solicitării
scoaterii din evidență a depășit plafonul de scutire de 220.000 lei.
15. Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți se calculează, se reține și se plătește: a) în lei, la cursul de
schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, valabil în ziua scadenței contractuale, indiferent de data plății
venitului; b) în lei, la cursul de schimb al Băncii comerciale prin intermediul căreia s -a plătit venitul, valabil la data semnării
contractului încheiat între plătitorul de venit și beneficiatul venitului realizat din România; c) în lei, la cursul d e schimb al Băncii
comerciale prin intermediul căreia s -a plătit venitul, valabil în ziua plății venitului către beneficiarul de venit; d) în lei, la cursul de
212 schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, valabil în ziua plății impozi tului la bugetul de stat; e) în lei, la
cursul de schimb al Băncii comerciale prin intermediul căreia s -a plătit venitul, valabil în prima zi a lunii în care s -a efectuat plata
venitului; f) în lei, la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, valabil în ziua reținerii
impozitului pentru nerezidenți.
16. In scopul determinării impozitului pe profit, contribuabilii autorizați să desfășoare activitate în domeniul exploatării
zăcămintelor naturale sunt obligați să înregistr eze în evidența contabilă și să deducă provizioane pentru refacerea terenurilor
afectate și pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de: a) 5% aplicate asupra diferenței
dintre veniturile înregistrate în legătu ră cu realizarea și vânzarea zăcămintelor naturale și cheltuielile efectuate cu extracția,
prelucrarea și livrarea acestora, pe toată durata de funcționare a exploatării zăcămintelor naturale; b) 2% aplicată asupra d iferenței
rezultate dintre totalul venit urilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile; c) 2% aplicate asupra diferenței
dintre veniturile înregistrate în legătură cu realizarea și vânzarea zăcămintelor naturale și cheltuielile efectuate cu extra cția,
prelucrarea și l ivrarea acestora, pe toată durata de funcționare a exploatării zăcămintelor naturale; d) 1% aplicate asupra diferenței
dintre veniturile înregistrate în legătură cu realizarea și vânzarea zăcămintelor naturale și cheltuielile efectuate cu extra cția,
preluc rarea și livrarea acestora, pe toată durata de funcționare a exploatării zăcămintelor naturale; e) 2%, aplicată asupra valori i
cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codul ui muncii ; f) 5% aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul venit urilor
impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile.
17. Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, prin valoare justă se înțelege: a) costul de producț ie
al bunurilor; b) suma pentru care activul ar putea fi schimbat în cadrul unei tranzacții; c) valoarea contabilă, pusă de acord cu
rezultatele inventarierii; d) costul de achiziție al bunurilor mai puțin reducerile comerciale primite; e) suma stabilită de evaluator la
data lichidării societății; f) suma pe ntru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie între părți aflate în cunoștință de cauză în
cadrul unei tranzacții cu prețul determinat obiectiv.
18. Potrivit legii contabilității, pot opta pentru un sistem simplificat de contabilitate: a) Persoanele care nu au desfășurat
activitate în ultimii 3 ani; b) Orice persoană care, în exercițiul financiar precedent, a realizat o cifră de afaceri între 1 0.000 euro și
35.000 euro; c) Persoanele care, în exercițiul financiar precedent, au înregistrat o cifra de afaceri netă sub echivalentul în lei al
sumei de 35.000 euro și totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro; d) Persoanele care, în exercițiul financiar
precedent, au înregistrat un profit sub echivalentul în lei al sumei de 10.000 eu ro; e) Persoanele care, în exercițiul financiar
precedent, au înregistrat un total al activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro; f) Persoanele care realizeaz ă în cursul
exercițiului financiar curent o cifră de afaceri sub 10.000 euro.
213 19. Orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost
identificată se impun: a) cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile ajustate pe baza procedurilor și metodelor indire cte de
reconsti tuire a veniturilor sau cheltuielilor; b) nu sunt supuse impozitării; c) cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile
declarate de plătitorul de venit; d) cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile declarate de beneficiarul de venit; e) cu o
cotă de 10% aplicată asupra bazei impozabile ajustate pe baza procedurilor și metodelor indirecte de reconstituire a veniturilo r sau
cheltuielilor; f) cu o cotă de 1% aplicată asupra bazei impozabile ajustate pe baza procedurilor și metodelor indirecte de
reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor.
20. O societate de consultanță fiscală prestează servicii de consultanță în lunile iulie, august și septembrie 2012. Pentru
serviciile prestate, societatea de consultanță emite rapoartele de lucru în luna septembrie 2012. Prin contract nu se prevede că
este necesară acceptarea raportului de lucru de către client. În ce lună intervine faptul generator al TVA aferent serviciilor p restate
? a) noiembrie 2012; b) octombrie 2012; c) septembrie 2012; d) iulie 2012; e) iunie 2012; f) august 2012.
Răspunsuri la t estul nr. 7
1. f); 2. b); 3. d); 4. e); 5. c); 6. f); 7. f); 8. e); 9. f); 10. e); 11. a); 12. a); 13. b); 14. b); 15. f); 16. d); 17. f); 18. c); 19. a); 20.
c);
Testul nr. 8
1. Actul administrativ fiscal este valabil și în cazul în care nu poartă se mnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal,
potrivit legii, și ștampila organului emitent, dacă: a) este emis în urma unei solicitări a contribuabilului; b) este comunic at prin e -mail;
c) este comunicat prin poștă; d) este transmis prin mijloac e electronice; e) este emis prin intermediul unui centru de imprimare
masivă și îndeplinește cerințele legale aplicabile în materie; f) este aprobat prin ordin al președintelui Agenției Naționale de
Administrare Fiscală.
2. Mărfurile originare dintr -o țară sunt acele mărfuri obținute sau produse în întregime în țara respectivă. Expresia „mărfuri
obținute în întregime într -o țară” reprezintă: 1) produse minerale extrase pe teritoriul țării respective; 2) produse vegetale cultivate
în țara respectivă; 3) an imale vii, născute și crescute în țara respectivă; 4) produse obținute de la animale vii crescute în țara
respectivă; 5) animale vii, crescute in țara respectiva cel puțin 2 ani; 6) orice fel de mărfuri produse în țara respectivă, aprobate prin
hotărârea G uvernului României. Răspuns: a) 1,4,5; b) 1,3,4,6; c) 3,4,5; d) 4,5; e) 1,2,3,4; f) 1,2,6.
214 3 Un antrepozitar autorizat pentru producția de tutun prelucrat poate fi autorizat ca antrepozit fiscal de depozitare a tutunulu i
prelucrat numai dacă deține o cotă de piață peste: a) 2%; b) 7%; c) 1%; d) 3%; e) 5%; f) 10%.
4. Care este nivelul impozitului pe reprezentanța unei persoane juridice străine autorizată să funcționeze în România ? a)
Echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al băncii comerciale prin care se
efectuează plățile; b) Echivalentul în lei al sumei de 2.000 euro, la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca
Națională a României, valabil în ziua în care se efectuează plata impozitului către bugetul de stat; c) Echivalentul în lei a l sumei d e
4.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, v alabil în
ultima zi a lunii în care se efectuează plata; d) Echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilită pentru un an fi scal, la cursul de
schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, valabil în ziua în care se efectuează plata impozitului c ătre
bugetul de stat; e) Echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieței valutare,
comunicat de Banca Națională a României, valabil în luna în care se efectuează plata impozitului către bugetul de stat; f)
Echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca
Națională a României, valabil în prima zi a lunii octombrie a anului precedent.
5. Pentru ce cantitate de vinuri spumoase datorează accize bugetului de stat, un antrepozit fiscal autorizat pentru producția
de vinuri spumoase care a produs o cantitate de 7.500 sticle de vin spumos, valorificate astfel: 1.500 sticle au fost livrate către
Ambasada Elveției la București; 2.000 sticle au fost livrate către un comerciant în sistem en detail din Ucraina; 100 sticle au fost
consumate în acțiuni proprii de protocol; 2.400 sticle au fost livrate în România către o rețea de depozite autorizate pentru vânzări
angro; 1.500 sticle au fost livrate către un antrepozit fiscal autorizat în Polonia pentru depozitare de vinuri. a) 5.000 sti cle; b) 1.600
sticle; c) 2.500 sticle; d) 3.900 sticle; e) 2.400 sticle; f) 3.500 sticle.
6. În care dintre următoarele situații o persoană impozabilă din punct de vedere al TVA nu are dreptul să deducă TVA
aferentă achizițiilor de bunuri: a) Achizițiile sunt d estinate utilizării în folosul operațiunilor scutite de TVA cu drept de deducere; b)
Achizițiile sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor taxabile cu cota de TVA de 9%; c) Achizițiile sunt destinate a cordării de
bunuri în mod gratuit pentru scopu ri legate de desfășurarea activității economice a persoanei impozabile; d) Achizițiile sunt
destinate utilizării în folosul operațiunilor taxabile cu cota de TVA de 5%; e) Persoana impozabilă achiziționează băuturi al coolice,
cu excepția cazului în care ac este bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii; f) Achizițiile
sunt destinate utilizării în folosul operațiuni lor taxabile cu cota de TVA de 19 %.
7. Un antrepozit fiscal din România autorizat pentru producția de benzină pentru aviație livrează: – 100.000 de tone către un
destinatar înregistrat din Italia; – 50.000 de tone către un antrepozit fiscal de depozitare produse energetice din Grecia; – 700.000
215 de tone către o companie aeriană care efectuează zboruri co merciale de pe Aeroportul Otopeni; – 10.000 de tone către o companie
aeriană care efectuează zboruri turistice în scop privat de pe Aeroportul Otopeni. Pentru ce cantitate totală de benzină pent ru
aviație se datorează accize bugetului de stat? a) 750.000 d e tone; b) 10.000 de tone; c) 150.000 de tone; d) 760.000 de tone; e)
60.000 de tone; f) 160.000 de tone.
8. Un antrepozitar autorizat pentru producția de alcool etilic din România livrează: – 10.000 de hl de alcool etilic către un
antrepozit fiscal auto rizat pentru producția de băuturi spirtoase din Suedia; – 5.000 de hl de alcool etilic către un destinatar
înregistrat din Ungaria; – 1.000 de hl de alcool etilic către un spital din România, care deține autorizație de utilizator final; Pentru ce
cantitate totală de alcool etilic se datorează accize bugetului de stat? a) 10.000 de hl; b) 0 hl; c) 11.000 de hl; d) 15.000 de hl; e)
6.000 de hl; f) 16.000 de hl.
9. O societate comercială înregistrează în trimestrul II 2012 următoarele cheltuieli de cercetare pentru obținerea unui nou
produs: cheltuieli privind salariile 40.000 lei; cheltuieli privind materialele 5.000 lei; cheltuieli cu energia electrica și apă 1.000 lei;
cheltuielile cu serviciile prestate de terți 20.000 lei. Care este suma deducerii fiscal e suplimentare pentru cercetare -dezvoltare de
care poate beneficia societatea la calculul profitului impozabil ? a) 10.000 lei; b) 66.000 lei; c) 20.000 lei; d) 15.000 lei ; e) 33.000 lei;
f) 13.200 lei.
10. În care dintre următoarele situații nu se anule ază înregistrarea în scopuri de TVA a unei persoane impozabile: a) dacă
este declarată inactivă fiscal conform prevederilor legale în vigoare; b) dacă nu a depus deconturile de TVA pentru perioadel e
fiscale din cadrul a două trimestre neconsecutive; c) dac ă nu a depus pe parcursul unui semestru calendaristic niciun decont de
taxă; d) dacă a intrat în inactivitate temporară, înscrisă în registrul comerțului, potrivit legii; e) dacă asociații/adminis tratorii
persoanei impozabile au înscrise în cazierul fiscal infracțiuni; f) dacă persoana impozabilă însăși are înscrise în cazierul fiscal
infracțiuni.
11. O societate comercială a înregistrat la sfârșitul anului 2009 pierdere fiscală, stabilită prin declarația de impozit pe pr ofit.
Care este ultimul an fiscal față de care se poate recupera această pierdere fiscală aferentă anului 2009 ? a) Anul 2014 inclusiv; b)
Anul 2011 inclusiv; c) Anul 2013 inclusiv; d) Anul 2016 inclusiv; e) Anul 2015 inclusiv; f) Anul 2010 inclusiv.
12. La data de 20 august 2011 o perso ană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA a achiziționat un vehicul rutier
motorizat destinat exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată mai mică de 3500 kg și cu mai p uțin
de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul ș oferului. Persoana impozabilă nu a dedus TVA la achiziția vehiculului, acesta
intrând sub incidența limitării speciale a dreptului de deducere. În data de 3 aprilie 2012, persoana impozabilă vinde vehicu lul
216 respectiv unei persoane fizice. Care este regimul TVA aplicabil vânzării vehiculului? a) taxare cu cota de TVA de 5%; b) scutire de
TVA cu drept de deducere; c) taxare cu cota de TVA de 9%; d) taxare cu cota de TVA de 24%; e) scutire de TVA fără drept de
deducere; f) taxare cu cota de TVA de 19%.
13. Care dintre următoarele operațiuni se raportează în declarația recapitulativă de către persoanele impozabile înregistrate
în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal ? a) Livrările de bunuri cu instalare și asamblare în România; b)
Achizi țiile intracomunitare de bunuri scutite de TVA în România; c) Achizițiile intracomunitare de bunuri taxabile în România; d)
Livrările intracomunitare de bunuri taxabile în România; e) Livrările de gaz prin intermediul unui sistem de gaze naturale si tuat pe
teritoriul Comunității; f) Achizițiile de servicii intracomunitare care beneficiază de o scutire de TVA în România.
14. O societate comercială cu răspundere limitată dezvoltă un proiect imobiliar pentru care obține împrumuturi de la mai
mulți finanțator i. Care din următoarele împrumuturi vor fi luate în calculul gradului de îndatorare folosit pentru determinarea nivelului
de deducere a cheltuielilor cu dobânzile și diferențelor de curs valutar? a) Împrumuturi obținute din emisiunea de obligațiun i admise
la tranzacționare pe o piață reglementată; b) Împrumuturi de la o societate bancară din România; c) Împrumuturi de la Banca
Europeana de Reconstrucție și Dezvoltare; d) Împrumuturi de la asociații societății; e) Împrumuturi de la o instituție financ iară
nebancară; f) Împrumuturi de la societățile de credit ipotecar.
15. SC Delta SA, deține autoturisme care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă
autorizată care nu depășește 3.500 kg și care nu au mai mult de 9 s caune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului. In trimestrul
III al anului 2017 a înregistrat cheltuieli privind combustibilul în valoare de 10.000 lei, la care se adaugă TVA 19%. Valoarea
nedeductibilă a cheltuielilor privind combustibilul stabilită l a calculul impozitului pe profit datorat pent ru trimestrul III al anului 2017
este de: a) 7.400 lei; b) 5.600 lei; c) 6.200 lei; d) 10.000 lei; e) 12.400 lei; f) 5.000 lei.
16. Pentru contribuabilii nerezidenți, persoane fizice sau juridice, care realize ază numai venituri supuse regulilor de
impunere la sursă, iar impozitul reținut este final, atribuirea codului de identificare fiscală se poate face: a) nu se atrib uie cod de
identificare fiscală; b) numai în baza împuternicirii acordate conform art. 18 di n Codul de procedură fiscală de către beneficiarul
veniturilor supuse regulilor de impunere la sursă; c) numai din oficiu, de organul fiscal; d) de organul fiscal, la solicitar ea plătitorului
de venit; e) în țara de rezidență a beneficiarului veniturilor s upuse regulilor de impunere la sursă; f) numai la solicitarea
contribuabilul beneficiar al veniturilor supuse regulilor de impunere la sursă.
17. Cine are obligația de a emite certificatul de atestare a impozitului plătit de nerezidenți în România ? a) A utoritatea fiscală
competentă; b) Plătitorul de venit, rezident român; c) Administrația financiară de la sediul beneficiarului de venit; d) Trez oreria
217 Statului, prin structurile teritoriale; e) Ministerul Administrației și Internelor; f) Primăriile din loc alitățile în care își au sediul plătitorii
de venit.
18. Depozitarea exclusivă în regim suspensiv de accize a alcoolului etilic poate avea loc în antrepozitele fiscale de
depozitare aparținând antrepozitarilor autorizați pentru producția de alcool etilic și ale persoanelor afiliate acestora, pen tru un
număr maxim de: a) 2 antrepozite fiscale de depozitare; b) 5 antrepozite fiscale de depozitare; c) 0 antrepozite fiscale de
depozitare; d) 10 antrepozite fiscale de depozitare; e) 8 antrepozite fiscale de depozitare; f) 7 antrepozite fiscale de depo zitare.
19. O so cietate comerci ală înregistrează, la 30.06.2017 : cheltuieli de sponsorizare în sumă de 10.000 lei în baza unui
contract de sponsorizare în care beneficiar al sponsorizării este o fundație controlată chiar de societatea comercială respec tivă.
Impozitul pe profit calculat la data de 30.06.2017 de către societatea comercială respectivă este de 30.000 lei, iar cifra de afaceri
realizată este în suma de 1.000.000 lei. Care este valoarea sponsorizării ce se poate deduce din impozitul pe profit la data de
30.06.2 017 ? a) 10.000 lei; b) 5.000 lei; c) 3.000 lei; d) 6.000 lei; e) Zero; f) 2.000 lei.
20. Reverificarea unei perioade fiscale se poate face prin: a) la cererea contribuabilului; b) decizie de reverificare; c)
înscrierea în registrul unic de control; d) n otificarea contribuabilului; e) de comun acord cu contribuabilul; f) aviz de inspecție fiscală.
Răspunsuri la testul nr. 8
1. e); 2. e); 3. e); 4. d); 5. c); 6. e); 7. b); 8. b); 9. f); 10. b); 11. d); 12. a); 13. c); 14. d); 15. b); 16. d); 17. a); 18. c); 19. c); 20.
b).
Testul nr. 9
1. Sunt declarați inactivi, contribuabilii care: a) nu își îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligați e de
plată prevăzută de lege; b) organele fiscale au constatat că funcționează la domiciliul fiscal declarat; c) refuză primirea a ctelor
administrative comunicate de organul fiscal competent; d) nu depun, pe parcursul unui semestru calendaristic, declarațiile
informative pentru TVA; e) declară domiciliul fiscal, potrivit legii, diferit de sediul social; f) nu își îndeplinesc, pe par cursul unui
semestru calendaristic, nicio obligație declarativă, prevăzută de lege.
2. Care din următoarele informații nu sunt obligatorii pentru a fi cuprinse într -o factură aferentă unei livrări de bunuri taxabile
în România, din punct de vedere al TVA ? a) Indicarea cotei de TVA aplicată; b) Semnătura furnizorului; c) Baza de impozitare a
218 bunurilor livrate; d) Numărul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care identifică factura în mod unic; e) Data liv rării
bunurilor, în măsura în care aceasta diferă de data emiterii facturii; f) Data emiterii facturii.
3. Care sunt cheltuielile cu deductibilitate limitată la calculul impozitului pe profit ? a) Impozitul pe venit suportat de p lătitorul
venitului în contul beneficiarilor de venit; b) Ratele afe rente creditelor angajate; c) Cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din
gestiune sau degradate și neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliță de asigurare; d) Cheltuielile reprezentâ nd
tichetele de masă acordate de angajatori, potri vit legii; e) Cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se
află pe teritoriul României sau în străinătate; f) Donațiile de orice fel.
4. În cazul în care se utilizează expresia „regim suspensiv”, se înțelege ca aplicându -se, în cazul mărfurilor necomunitare,
următoarelor regimuri: 1) tranzit extern; 2) antrepozit vamal; 3) perfecționare activă sub forma unui sistem cu suspendare; 4 )
transformare sub control vamal; 5) admitere temporară; Răspuns: a) 3,4,5; b) 1,2,6; c) 1,4,5; d) 1,2,3; e) 1,2,3,4,5; f) 4,5.
5. Dividendele care se distribuie asociaților se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a asociaților sau, după ca z,
stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de: a) 3 luni de la data aprobării situațiilor financiare anuale aferente exercițiului
financiar încheiat; b) 12 luni de la data încheierii exercițiului financiar; c) 6 luni de la data aprobării situațiilor finan ciare anuale
aferente exercițiului financiar încheiat; d) 12 luni de la data aprobării situ ațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar
încheiat; e) 3 luni de la data încheierii exercițiului financiar; f) 6 luni de la data încheierii exercițiului financiar.
6. Din următoarele categorii de persoane juridice, selectați contribuabili i scutiți de la plata impozitului pe profit. a) Companiile
naționale; b) Regiile autonome; c) Societățile comerciale; d) Sediile permanente ale persoanelor juridice străine care desfăș oară
activitate în România; e) Societățile agricole; f) Banca Națională a României.
7. Pentru transmisiunea dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire nu se datorează
impozit: a) dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii; b) d acă
succesi unea este dezbătută și finalizată în termen de 3 ani de la data decesului autorului succesiunii; c) în nicio situație; d) dac ă
succesiunea este dezbătută și nefinalizată în termen de 5 ani de la data decesului autorului succesiunii; e) dacă succesiunea este
dezbătută și finalizată în termen de 5 ani de la data decesului autorului succesiunii; f) dacă succesiunea este dezbătută și
nefinalizată în termen de 3 ani de la data decesului autorului succesiunii.
219 8. Care este cerința documentară în vederea aplică rii prevederilor convențiilor de evitare a dublei impuneri ? a) Prezentarea
actului de identitate, în copie legalizată; b) Prezentarea adeverinței eliberate de angajator; c) Prezentarea actului de prop rietate
asupra sediul social al persoanei; d) Prezentar ea certificatului emis de Registrul Comerțului din țara de rezidență; e) Prezentarea
certificatului de rezidentă fiscală; f) Prezentarea actului de proprietate al locuinței de domiciliu.
9. Un organism de plasament colectiv fără personalitate juridică, î nregistrat în Norvegia , încasează venituri din titluri de
valoare deținute la o persoană juridică română. Care este tratamentul fiscal aplicabil acestor venituri la momentul plății lo r, potrivit
Codului fiscal ? a) Se aplică cotă de impozit de 19%; b) Se a plică cota de impozit cea mai favorabilă dintre Codul fiscal din
România și Codul fiscal din Norvegia ; c) Se impozitează cu un impozit de 4000 euro anual; d) Se aplică o cotă de impozit de 16%;
e) Se aplică cota de impozit de 2%; f) Este venit neimpozabil.
10. Ce este soluția fiscală individuală anticipată emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală ? a) Nota unilaterală; b)
Act comercial neopozabil terților; c) Act bilateral; d) Decizie de impunere; e) Act administrativ fiscal; f) Dispoziție de mă suri cu
termen de aducere la îndeplinire.
11. Reînregistrarea în scopuri de TVA a contribuabililor cărora li s -a anulat înregistrarea în scopuri de TVA ca urmare a
înregistrării în Registrul Comerțului a mențiunii privind inactivitatea temporară se face: a) din oficiu, de organul fiscal, cu data
înregistrării în Registrul Comerțului a mențiunii privind reluarea activității; b) urmare cererii de reînregistrare depusă de contribuabil,
cu data comunicării deciziei de înregistrare; c) din oficiu, de către org anul fiscal, cu data comunicării deciziei de înregistrare; d)
urmare cererii de reînregistrare depusă de contribuabil, cu data cererii; e) urmare depunerii declarației de mențiuni prin ca re
contribuabilii solicită înregistrarea, cu data comunicării decizie i de înregistrare; f) urmare depunerii declarației de mențiuni prin care
contribuabilii solicită înregistrarea, cu data de 1 a lunii următoare.
12. Fuziunea sau divizarea se hotărăște de: a) fiecare societate în parte, în condițiile stabilite pentru modi ficarea actului
constitutiv al societății; b) societatea absorbantă; c) de către judecătorul delegat; d) societatea absorbită; e) societatea nou
înființată; f) societatea de avocatura care întocmește proiectul de fuziune sau divizare.
13. O primărie din România, înregistrată în scopuri de TVA , achiziționează în luna mai 201 6 un serviciu de asistență tehnică
de la o persoană impozabilă X stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în Franța. Pentru serviciul achiziționat, primăria a
comunicat prestatorulu i codul său de înregistrare în scopuri de TVA din România. Care dintre afirmațiile următoare este corectă ?
a) Serviciul este taxabil în România cu cota de TVA de 19%, obligația plății taxei revenind prestatorului X din Franța; b) Serviciul
este taxabil în România cu cota de TVA de 19%, obligația plății taxei revenind primăriei; c) Serviciul este impozabil în România, dar
220 este scutit de TVA cu drept de deducere; d) Serviciul este impozabil în România, fiind taxabil cu cota de TVA de 5%; e) Servi ciul nu
este impozabil în România, locul prestării serviciului fiind în Franța unde este stabilit prestatorul X; f) Serviciul este impozab il în
România, dar este scutit de TVA fără drept de deducere.
14. O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în luna i ulie 2011, poate solicita scoaterea din evidența
persoanelor înregistrate în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului special de scutire pentru întreprinderile mici după data de
1 iulie 2012, în următoarele condiții: a) niciuna dintre variante nu este corectă; b) dacă nu a depășit în cursul anului 2011 plafonul
de 119.000 lei și dacă până la data solicitării scoaterii din evidență nu a depășit plafonul de scutire de 220.000 lei; c) da că a depășit
în cursul anului 2011 plafonul de 220.000 lei; d) dacă a depășit în cursul anului 2011 plafonul de 119.000 lei, dar nu a depășit
plafonul de 220.000 lei nici în anul 2011, nici în anul 2012 până la data solicitării scoaterii din evidență; e) dacă a depăș it în cursul
anului 2011 plafonul de 119.000 lei; f) dacă nu a depășit în cursul anului 2011 plafonul de 119.000 lei și dacă până la data solicitării
scoaterii din evidență a depășit plafonul de scutire de 220.000 lei.
15. Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți se calculează, se reține și s e plătește: a) în lei, la cursul de
schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, valabil în ziua scadenței contractuale, indiferent de data plății
venitului; b) în lei, la cursul de schimb al Băncii comerciale prin intermediul căreia s-a plătit venitul, valabil la data semnării
contractului încheiat între plătitorul de venit și beneficiatul venitului realizat din România; c) în lei, la cursul de schim b al Băncii
comerciale prin intermediul căreia s -a plătit venitul, valabil în ziua plă ții venitului către beneficiarul de venit; d) în lei, la cursul de
schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, valabil în ziua plății impozitului la bugetul de stat; e) în lei, la
cursul de schimb al Băncii comerciale prin intermediu l căreia s -a plătit venitul, valabil în prima zi a lunii în care s -a efectuat plata
venitului; f) în lei, la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, valabil în ziua reținer ii
impozitului pentru nerezidenți.
16. In sco pul determinării impozitului pe profit, contribuabilii autorizați să desfășoare activitate în domeniul exploatării
zăcămintelor naturale sunt obligați să înregistreze în evidența contabilă și să deducă provizioane pentru refacerea terenuril or
afectate și p entru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de: a) 5% aplicate asupra diferenței
dintre veniturile înregistrate în legătură cu realizarea și vânzarea zăcămintelor naturale și cheltuielile efectuate cu extra cția,
prelucrarea și livrarea acestora, pe toată durata de funcționare a exploatării zăcămintelor naturale; b) 2% aplicată asupra dif erenței
rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile; c) 2% aplicate as upra diferenței
dintre veniturile înregistrate în legătură cu realizarea și vânzarea zăcămintelor naturale și cheltuielile efectuate cu extra cția,
prelucrarea și livrarea acestora, pe toată durata de funcționare a exploatării zăcămintelor naturale; d) 1% a plicate asupra diferenței
dintre veniturile înregistrate în legătură cu realizarea și vânzarea zăcămintelor naturale și cheltuielile efectuate cu extra cția,
221 prelucrarea și livrarea acestora, pe toată durata de funcționare a exploatării zăcămintelor natural e; e) 2%, aplicată asupra valorii
cheltuie lilor cu salariile personalului ; f) 5% aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul
cheltuielilor aferente veniturilor impozabile.
17. Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, prin valoare justă se înțelege: a) costul de producț ie
al bunurilor; b) suma pentru care activul ar putea fi schimbat în cadrul unei tranzacții; c) valoarea contabilă, pusă de acor d cu
rezultatele inventarierii; d) costul de achiziție al bunurilor mai puțin reducerile comerciale primite; e) suma stabilită de evaluator la
data lichidării societății; f) suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie între părți aflate în cunoș tință de cauză în
cadrul unei tranzacții cu prețul determinat obiectiv.
18. Potrivit legii contabilității, pot opta pentru un sistem simplificat de contabilitate: a) Persoanele care nu au desfășura t
activitate în ultimii 3 ani; b) Orice persoană care, în exercițiul financiar precedent, a realizat o cifră de afaceri între 10.000 euro și
35.000 euro; c) Persoanele care, în exercițiul financiar precedent, au înregistrat o cifra de afaceri netă sub echivalentul î n lei al
sumei de 35.000 euro și totalul active lor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro; d) Persoanele care, în exercițiul financiar
precedent, au înregistrat un profit sub echivalentul în lei al sumei de 10.000 euro; e) Persoanele care, în exercițiul financ iar
precedent, au înregistrat un t otal al activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro; f) Persoanele care realizează în cursul
exercițiului financiar curent o cifră de afaceri sub 10.000 euro.
19. Orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de proce dură fiscală, a căror sursă nu a fost
identificată se impun: a) cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile ajustate pe baza procedurilor și metodelor indire cte de
reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor; b) nu sunt supuse impozitării; c) cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile
declarate de plătitorul de venit; d) cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile declarate de beneficiarul de venit; e) cu o
cotă de 10% aplicată asupra bazei impozabile ajustate pe baza procedurilor și me todelor indirecte de reconstituire a veniturilor sau
cheltuielilor; f) cu o cotă de 1% aplicată asupra bazei impozabile ajustate pe baza procedurilor și metodelor indirecte de
reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor.
20. O societate de consultanță fiscală prestează servicii de consultanță în lunile iulie, august și septembrie 2012. Pentru
serviciile prestate, societatea de consultanță emite rapoartele de lucru în luna septembrie 2012. Prin contract nu se prevede că
este necesară acceptarea raportului de lucru de către client. În ce lună intervine faptul generator al TVA aferent serviciilor p restate
? a) noiembrie 2012; b) octombrie 2012; c) septembrie 2012; d) iulie 2012; e) iunie 2012; f) august 2012.
Răspunsuri la t estul nr. 9
222
1. f); 2. b); 3. d); 4. e); 5. c); 6. f); 7. a); 8. e) 9. f); 10. e); 11. a); 12. a); 13. b); 14. b) 15. f); 16. d) 17. f); 18. c) ; 19. a); 20. c);
Testul nr. 10
1. Actul administrativ fiscal este valabil și în cazul în care nu poartă semnătura persoanelor împuternicite ale organului fi scal,
potrivit legii, și ștampila organului emitent, dacă: a) este emis în urma unei solicitări a contribuabilului; b) este comunic at prin e -mail;
c) este comunicat prin poștă; d) este transmis prin mijloace electronice; e) este emis prin intermediul unui centru de imprim are
masivă și îndeplinește cerințele legale aplicabile în materie; f) este aprobat prin ordin al președintelui Agen ției Naționale de
Administrare Fiscală.
2. Mărfurile originare dintr -o țară sunt acele mărfuri obținute sau produse în întregime în țara respectivă. Expresia „mărfuri
obținute în întregime într -o țară” reprezintă: 1) produse minerale extrase pe teritoriu l țării respective; 2) produse vegetale cultivate
în țara respectivă; 3) animale vii, născute și crescute în țara respectivă; 4) produse obținute de la animale vii crescute în țara
respectivă; 5) animale vii, crescute in țara respectiva cel puțin 2 ani; 6) orice fel de mărfuri produse în țara respectivă, aprobate prin
hotărârea Guvernului României. Răspuns: a) 1,4,5; b) 1,3,4,6; c) 3,4,5; d) 4,5; e) 1,2,3,4; f) 1,2,6.
3. Un antrepozitar autorizat pentru producția de tutun prelucrat poate fi autorizat ca a ntrepozit fiscal de depozitare a tutunului
prelucrat numai dacă deține o cotă de piață peste: a) 2%; b) 7%; c) 1%; d) 3%; e) 5%; f) 10%.
4. Care este nivelul impozitului pe reprezentanța unei persoane juridice străine autorizată să funcționeze în România ? a)
Echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al băncii comerciale prin care se
efectuează plățile; b) Echivalentul în lei al sumei de 2.000 euro, la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de B anca
Națională a României, valabil în ziua în care se efectuează plata impozitului către bugetul de stat; c) Echivalentul în lei a l sumei de
4.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a R omâniei, valabil în
ultima zi a lunii în care se efectuează plata; d) Echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de
schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, valabil în ziua în care se efe ctuează plata impozitului către
bugetul de stat; e) Echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieței valutare,
comunicat de Banca Națională a României, valabil în luna în care se efectuează plata impo zitului către bugetul de stat; f)
Echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca
Națională a României, valabil în prima zi a lunii octombrie a anului precedent.
223 5. Pen tru ce cantitate de vinuri spumoase datorează accize bugetului de stat, un antrepozit fiscal autorizat pentru producția
de vinuri spumoase care a produs o cantitate de 7.500 sticle de vin spumos, valorificate astfel: 1.500 sticle au fost livrate către
Amba sada Elveției la București; 2.000 sticle au fost livrate către un comerciant în sistem en detail din Ucraina; 100 sticle au f ost
consumate în acțiuni proprii de protocol; 2.400 sticle au fost livrate în România către o rețea de depozite autorizate pentru vânzări
angro; 1.500 sticle au fost livrate către un antrepozit fiscal autorizat în Polonia pentru depozitare de vinuri. a) 5.000 sti cle; b) 1.600
sticle; c) 2.500 sticle; d) 3.900 sticle; e) 2.400 sticle; f) 3.500 sticle.
6. În care dintre următoarele si tuații o persoană impozabilă din punct de vedere al TVA nu are dreptul să deducă TVA
aferentă achizițiilor de bunuri: a) Achizițiile sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor scutite de TVA cu drept de deducere; b)
Achizițiile sunt destinate utili zării în folosul operațiunilor taxabile cu cota de TVA de 9%; c) Achizițiile sunt destinate acordării de
bunuri în utilizării mod gratuit pentru scopuri legate de desfășurarea activității economice a persoanei impozabile; d) Achizițiile sunt
destinate în f olosul operațiunilor taxabile cu cota de TVA de 5%; e) Persoana impozabilă achiziționează băuturi alcoolice, cu
excepția cazului în care aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii; f) Ac hizițiile sunt
destinate utilizării în folosul operațiunilor taxabile cu cota de TVA de 19%.
7. Un antrepozit fiscal din România autorizat pentru producția de benzină pentru aviație livrează: – 100.000 de tone către un
destinatar înregistrat din Italia; – 50.000 de tone că tre un antrepozit fiscal de depozitare produse energetice din Grecia; – 700.000
de tone către o companie aeriană care efectuează zboruri comerciale de pe Aeroportul Otopeni; – 10.000 de tone către o companie
aeriană care efectuează zboruri turistice în sco p privat de pe Aeroportul Otopeni. Pentru ce cantitate totală de benzină pentru
aviație se datorează accize bugetului de stat? a) 750.000 de tone; b) 10.000 de tone; c) 150.000 de tone; d) 760.000 de tone; e)
60.000 de tone; f) 160.000 de tone.
8. Un ant repozitar autorizat pentru producția de alcool etilic din România livrează: – 10.000 de hl de alcool etilic către un
antrepozit fiscal autorizat pentru producția de băuturi spirtoase din Suedia; – 5.000 de hl de alcool etili c către un destinatar
înregistra t din Ungaria; – 1.000 de hl de alcool etilic către un spital din România, care deține autorizație de utilizator final; Pentru ce
cantitate totală de alcool etilic se datorează accize bugetului de stat? a) 10.000 de hl; b) 0 hl; c) 11.000 de hl; d) 15.000 de hl; e)
6.000 de hl; f) 16.000 de hl.
9. O societate comercială înregistrează în trimestrul II 2012 următoarele cheltuieli de cercetare pentru obținerea unui nou
produs: cheltuieli privind salariile 40.000 lei; cheltuieli privind materialele 5.000 lei; cheltuieli cu energia electrica și apă 1. 000 lei;
cheltuielile cu serviciile prestate de terți 20.000 lei. Care este suma deducerii fiscale suplimentare pentru cercetare -dezvoltare de
224 care poate beneficia societatea la calculul profitului impozabil ? a) 10.000 lei; b) 66.000 lei; c) 20.000 lei; d ) 15.000 lei; e) 33.000 lei;
f) 13.200 lei.
10. În care dintre următoarele situații nu se anulează înregistrarea în scopuri de TVA a unei persoane impozabile: a) dacă
este declarată inactivă fiscal conform prevederilor legale în vigoare; b) dacă nu a dep us deconturile de TVA pentru perioadele
fiscale din cadrul a două trimestre neconsecutive; c) dacă nu a depus pe parcursul unui semestru calendaristic niciun decont de
taxă; d) dacă a intrat în inactivitate temporară, înscrisă în registrul comerțului, potr ivit legii; e) dacă asociații/administratorii
persoanei impozabile au înscrise în cazierul fiscal infracțiuni; f) dacă persoana impozabilă însăși are înscrise în cazierul fiscal
infracțiuni.
11. O societate comercială a înregistrat la sfârșitul anului 20 09 pierdere fiscală, stabilită prin declarația de impozit pe profit.
Care este ultimul an fiscal față de care se poate recupera această pierdere fiscală aferentă anului 2009 ? a) Anul 2014 inclu siv; b)
Anul 2011 inclusiv; c) Anul 2013 inclusiv; d) Anul 201 6 inclusiv; e) Anul 2015 inclusiv; f) Anul 2010 inclusiv.
12. La data de 20 august 2011 o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA a achiziționat un vehicul rutier
motorizat destinat exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate maxi mă autorizată mai mică de 3500 kg și cu mai puțin
de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului. Persoana impozabilă nu a dedus TVA la achiziția vehiculului, acesta
intrând sub incidența limitării speciale a dreptului de deducere. În data de 3 ap rilie 2012, persoana impozabilă vinde vehiculul
respectiv unei persoane fizice. Care este regimul TVA aplicabil vânzării vehiculului? a) taxare cu cota de TVA de 5%; b) scut ire de
TVA cu drept de deducere; c) taxare cu cota de TVA de 9%; d) taxare cu cota de TVA de 24%; e) scutire de TVA fără drept de
deducere; f) taxare cu cota de TVA de 19%.
13. Care dintre următoarele operațiuni se raportează în declarația recapitulativă de către persoanele impozabile înregistrate
în scopuri de TVA în România conform a rt. 153 din Codul fiscal ? a) Livrările de bunuri cu instalare și asamblare în România; b)
Achizițiile intracomunitare de bunuri scutite de TVA în România; c) Achizițiile intracomunitare de bunuri taxabile în România ; d)
Livrările intracomunitare de bunuri taxabile în România; e) Livrările de gaz prin intermediul unui sistem de gaze naturale situat pe
teritoriul Comunității; f) Achizițiile de servicii intracomunitare care beneficiază de o scutire de TVA în România.
14. O societate comercială cu răspundere limitată dezvoltă un proiect imobiliar pentru care obține împrumuturi de la mai
mulți finanțatori. Care din următoarele împrumuturi vor fi luate în calculul gradului de îndatorare folosit pentru determinar ea nivelului
de deducere a cheltuielilor cu dobânz ile și diferențelor de curs valutar? a) Împrumuturi obținute din emisiunea de obligațiuni admise
la tranzacționare pe o piață reglementată; b) Împrumuturi de la o societate bancară din România; c) Împrumuturi de la Banca
225 Europeana de Reconstrucție și Dezvo ltare; d) Împrumuturi de la asociații societății; e) Împrumuturi de la o instituție financiară
nebancară; f) Împrumuturi de la societățile de credit ipotecar.
15. SC Delta SA, deține autoturisme care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității econo mice, cu o masă totală maximă
autorizată care nu depășește 3.500 kg și care nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului. In trim estrul
III al anului 2012 a înregistrat cheltuieli privind combustibilul în valoare de 10.000 lei, la care se adaugă TVA 24%. Valoarea
nedeductibilă a cheltuielilor privind combustibilul stabilită la calculul impozitului pe profit datorat pentru trimestrul III al anului 2012
este de: a) 7.400 lei; b) 5.600 lei; c) 6.200 lei; d) 10.000 lei; e) 12.400 lei; f) 5.000 lei.
16. Pentru contribuabilii nerezidenți, persoane fizice sau juridice, care realizează numai venituri supuse regulilor de
impunere la sursă, iar impozitul reținut este final, atribuirea codului de identificare fiscală se poate face: a) nu se atrib uie cod de
identificare fiscală; b) numai în baza împuternicirii acordate conform art. 18 din Codul de procedură fiscală de către benefic iarul
veniturilor supuse regulilor de impunere la sursă; c) numai din oficiu, de organul fiscal; d) de organul fiscal, la solicitar ea plătitorului
de venit; e) în țara de rezidență a beneficiarului veniturilor supuse regulilor de impunere la sursă; f) numai la solicitarea
contribuabilul beneficiar al veniturilor supuse regulilor de impunere la sursă.
17. Cine are obligația de a emit e certificatul de atestare a impozitului plătit de nerezidenți în România ? a) Autoritatea fiscală
competentă; b) Plătitorul de venit, rezident român; c) Administrația financiară de la sediul beneficiarului de venit; d) Trez oreria
Statului, prin structuril e teritoriale; e) Ministerul Administrației și Internelor; f) Primăriile din localitățile în care își au sediul plătitorii
de venit.
18. Depozitarea exclusivă în regim suspensiv de accize a alcoolului etilic poate avea loc în antrepozitele fiscale de
depozitare aparținând antrepozitarilor autorizați pentru producția de alcool etilic și ale persoanelor afiliate acestora, pentru un
număr maxim de: a) 2 antrepozite fiscale de depozitare; b) 5 antrepozite fiscale de depozitare; c) 0 antrepozite fiscale de
depozitare; d) 10 antrepozite fiscale de depozitare; e) 8 antrepozite fiscale de depozitare; f) 7 antrepozite fiscale de depozit are.
19. O societate comercială înregistrează, la 30.06.2012: cheltuieli de sponsorizare în sumă de 10.000 lei în baza unui
contr act de sponsorizare în care beneficiar al sponsorizării este o fundație controlată chiar de societatea comercială respectivă.
Impozitul pe profit calculat la data de 30.06.2012 de către societatea comercială respectivă este de 30.000 lei, iar cifra de afaceri
realizată este în suma de 1.000.000 lei. Care este valoarea sponsorizării ce se poate deduce din impozitul pe profit la data de
30.06.2012 ? a) 10.000 lei; b) 5.000 lei; c) 3.000 lei; d) 6.000 lei; e) Zero; f) 2.000 lei.
226 20. Reverificarea unei perioa de fiscale se poate face prin: a) la cererea contribuabilului; b) decizie de reverificare; c)
înscrierea în registrul unic de control; d) notificarea contribuabilului; e) de comun acord cu contribuabilul; f) aviz de ins pecție fiscală.
Răspunsuri la testul nr. 10
1. e); 2. e); 3. e); 4. d) ; 5. c); 6. e); 7. b); 8. b); 9. f); 10. b); 11. d); 12. c); 13. c); 14. d) 15. b); 16. d); 17. a); 18. c); 19. e); 2 0.
b).
Testul nr. 11
1. În care dintre următoarele situații nu se anulează înregistrarea în scopuri de TVA a unei persoane impozabile: a) dacă nu
a depus pe parcursul unui semestru calendaristic niciun decont de taxă; b) dacă asociații/administratorii persoanei impozabil e au
înscrise în cazierul fiscal infracțiuni; c) dacă persoana impozabilă însăși are înscrise în cazierul fiscal infracțiuni; d) dacă este
declarată inactivă fiscal conform prevederilor legale în vigoare; e) dacă a intrat în inactivitate temporară, înscrisă în reg istrul
comerțului, potrivit legii; f) dacă nu a depus deconturile de TVA pentru perioadele fiscale din cadrul a două trimestre necon secutive.
2. Din următoarele categorii de persoane juridice, selectați contribuabilii scutiți de la plata impozitului pe profit. a) Com paniile
naționale; b) Societățile comerciale; c) Sediile permanente ale persoanelor juridice străine care desfășoară activitate în România;
d) Regiile autonome; e) Banca Națională a României; f) Societățile agricole.
3. Care dintre următoarele operațiuni se raportează în declarația recapitulativă de către persoanele impozabile înregistrate
în scopuri de TVA în România conform art. 1 53 din Codul fiscal ? a) Livrările de gaz prin intermediul unui sistem de gaze naturale
situat pe teritoriul Comunității; b) Achizițiile intracomunitare de bunuri scutite de TVA în România; c) Livrările de bunuri cu instalare
și asamblare în România; d) Li vrările intracomunitare de bunuri taxabile în România; e) Achizițiile intracomunitare de bunuri
taxabile în România; f) Achizițiile de servicii intracomunitare care beneficiază de o scutire de TVA în România.
4. Sunt declarați inactivi, contribuabilii ca re: a) nu își îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație de
plată prevăzută de lege; b) organele fiscale au constatat că funcționează la domiciliul fiscal declarat; c) nu depun, pe parc ursul unui
semestru calendaristic, declaraț iile informative pentru TVA; d) refuză primirea actelor administrative comunicate de organul fiscal
competent; e) nu își îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație declarativă, prevăzută de lege; f ) declară
domiciliul fiscal, po trivit legii, diferit de sediul social.
227
5. Pentru contribuabilii nerezidenți, persoane fizice sau juridice, care realizează numai venituri supuse regulilor de impune re
la sursă, iar impozitul reținut este final, atribuirea codului de identificare fiscală se poate face: a) în țara de rezidență a beneficiarului
veniturilor supuse regulilor de impunere la sursă; b) nu se atribuie cod de identificare fiscală; c) numai în baza împuternic irii
acordate conform art. 18 din Codul de procedură fiscală de către bene ficiarul veniturilor supuse regulilor de impunere la sursă; d)
numai din oficiu, de organul fiscal; e) de organul fiscal, la solicitarea plătitorului de venit; f) numai la solicitarea cont ribuabilul
beneficiar al veniturilor supuse regulilor de impunere la sursă.
6. O primărie din România, înregistrată în scopuri de TVA achiziționează în luna mai 2012 un serviciu de asistență tehnică
de la o persoană impozabilă X stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în Franța. Pentru serviciul achiziționat, primări a a
comunicat prestatorului codul său de înregistrare în scopuri de TVA din România. Care dintre afirmațiile următoare este corec tă ?
a) Serviciul nu este impozabil în România, locul prestării serviciului fiind în Franța unde este stabilit prestatorul X; b ) Serviciul este
impozabil în România, dar este scutit de TVA cu drept de deducere; c) Serviciul este impozabil în România, fiind taxabil cu c ota de
TVA de 5%; d) Serviciul este taxabil în România cu cota de TVA de 19%, obligația plății taxei revenind pres tatorului X din Franța; e)
Serviciul este impozabil în România, dar este scutit de TVA fără drept de deducere; f) Serviciul este taxabil în România cu c ota de
TVA de 19%, obligația plății taxei revenind primăriei.
7. Un organism de plasament colectiv făr ă personalitate juridică, înregistrat în Elveția, încasează venituri din titluri de valoare
deținute la o persoană juridică română. Care este tratamentul fiscal aplicabil acestor venituri la momentul plății lor ? a) Se aplică
cotă de impozit de 19%; b) Se aplică cota de impozit de 2%; c) Este venit neimpozabil; d) Se aplică o cotă de impozit de 16%; e)
Se impozitează cu un impozit de 4000 euro anual; f) Se aplică cota de impozit cea mai favorabilă dintre Codul fiscal din Româ nia și
Codul fiscal din Elveția.
8. In scopul determinării impozitului pe profit, contribuabilii autorizați să desfășoare activitate în domeniul exploatării
zăcămintelor naturale sunt obligați să înregistreze în evidența contabilă și să deducă provizioane pentru refacerea terenuril or
afectate și pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de: a) 5% aplicată asupra d iferenței
rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile; b) 5% aplicate asupra diferenței
dintre veniturile înregistrate în legătură cu realizarea și vânzarea zăcămintelor naturale și cheltuielile efectuate cu extra cția,
prelucrarea și livrarea acestora, pe toată durata de funcționare a exploatării zăcămintelor naturale; c) 2% aplicată asupra diferenței
rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile; d) 2%, aplicată asu pra valorii
cheltuielilor cu salariile perso nalului ; e) 2% aplicate asupra diferenței dintre veniturile înregistrate în legătură cu realizarea și
vânzarea zăcămintelor naturale și cheltuielile efectuate cu extracția, prelucrarea și livrarea acestora, pe toată durata de f uncționare
228 a exploatării zăcămintelor naturale; f) 1% aplicate asupra diferenței dintre veniturile înregistrate în legătură cu realizarea și
vânzarea zăcămintelor naturale și cheltuielile efectuate cu extracția, prelucrarea și livrarea acestora, pe toată durata de f uncționare
a exploatării zăcămintelor naturale.
9. Cine are obligația de a e mite certificatul de atestare a impozitului plătit de nerezidenți în România ? a) Administrația
financiară de la sediul beneficiarului de venit; b) Autoritatea fiscală competentă; c) Trezoreria Statului, prin structurile teritoriale; d)
Plătitorul de venit , rezident român; e) Ministerul Administrației și Internelor; f) Primăriile din localitățile în care își au sediul plătitorii
de venit.
10. Care sunt cheltuielile cu deductibilitate limitată la calculul impozitului pe profit ? a) Cheltuielile reprezentân d tichetele de
masă acordate de angajatori, potrivit legii; b) Donațiile de orice fel; c) Ratele aferente creditelor angajate; d) Cheltuieli le privind
bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliță de asigurare; e)
Cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate; f) I mpozitul pe
venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit.
11. O societate comercială cu răspundere limitată dezvoltă un proiect imobiliar pentru care obține împrumuturi de la mai
mulți finanțatori. Care din următoarele împrumuturi vor fi luate în calculul gradului de îndatorare folosit pentru determinar ea nivelul ui
de deducere a cheltuielilor cu dobânzile și diferențelor de curs valutar? a) Împrumuturi de la asociații societății; b) Împru muturi
obținute din emisiunea de obligațiuni admise la tranzacționare pe o piață reglementată; c) Împrumuturi de la o societate bancară
din România; d) Împrumuturi de la o instituție financiară nebancară; e) Împrumuturi de la societățile de credit ipotecar; f)
Împrumuturi de la Banca Europeana de Reconstrucție și Dezvoltare.
12. Care este nivelul impozitului pe reprezentanța unei persoane juridice străine autorizată să funcționeze în România ? a)
Echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca
Națională a României, valabil în ziua în care se efec tuează plata impozitului către bugetul de stat; b) Echivalentul în lei al sumei de
5.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, v alabil în
luna în care se efectuează plata impoz itului către bugetul de stat; c) Echivalentul în lei al sumei de 2.000 euro, la cursul de schimb
al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, valabil în ziua în care se efectuează plata impozitului către bu getul de
stat; d) Echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de
Banca Națională a României, valabil în ultima zi a lunii în care se efectuează plata; e) Echivalentul în lei al sumei de 4.00 0 euro,
stabilită p entru un an fiscal, la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, valabil în prima zi a
229 lunii octombrie a anului precedent; f) Echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul d e schimb al
băncii comerciale prin care se efectuează plățile.
13. Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, prin valoare justă se înțelege: a) valoarea contabil ă,
pusă de acord cu rezultatele inventarierii; b) costul de producție al b unurilor; c) suma pentru care activul ar putea fi schimbat în
cadrul unei tranzacții; d) suma stabilită de evaluator la data lichidării societății; e) suma pentru care activul ar putea fi schimbat de
bunăvoie între părți aflate în cunoștință de cauză în ca drul unei tranzacții cu prețul determinat obiectiv; f) costul de achiziție al
bunurilor mai puțin reducerile comerciale primite.
14. Potrivit legii contabilității, pot opta pentru un sistem simplificat de contabilitate: a) Persoanele care, în exercițiul financiar
precedent, au înregistrat o cifra de afaceri netă sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro și totalul activelor sub ec hivalentul în
lei al sumei de 35.000 euro; b) Persoanele care, în exercițiul financiar precedent, au înregistrat un profi t sub echivalentul în lei al
sumei de 10.000 euro; c) Persoanele care nu au desfășurat activitate în ultimii 3 ani; d) Persoanele care realizează în cursu l
exercițiului financiar curent o cifră de afaceri sub 10.000 euro; e) Orice persoană care, în exerciț iul financiar precedent, a realizat o
cifră de afaceri între 10.000 euro și 35.000 euro; f) Persoanele care, în exercițiul financiar precedent, au înregistrat un t otal al
activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro.
15. Mărfurile originare dintr-o țară sunt acele mărfuri obținute sau produse în întregime în țara respectivă. Expresia „mărfuri
obținute în întregime într -o țară” reprezintă: 1) produse minerale extrase pe teritoriul țării respective; 2) produse vegetale cultivate
în țara respect ivă; 3) animale vii, născute și crescute în țara respectivă; 4) produse obținute de la animale vii crescute în țara
respectivă; 5) animale vii, crescute in țara respectiva cel puțin 2 ani; 6) orice fel de mărfuri produse în țara respectivă, aprobate prin
hotărârea Guvernului României. Răspuns: a) 1,2,3,4; b) 1,2,6; c) 1,3,4,6; d) 1,4,5; e) 4,5; f) 3,4,5.
16. O societate comercială a înregistrat la sfârșitul anului 2009 pierdere fiscală, stabilită prin declarația de impozit pe p rofit.
Care este ultimul an fiscal față de care se poate recupera această pierdere fiscală aferentă anului 2009 ? a) Anul 2010 inclusiv; b)
Anul 2011 inclusiv; c) Anul 2013 inclusiv; d) Anul 2015 inclusiv; e) Anul 2016 inclusiv; f) Anul 2014 inclusiv.
17. Pentru transmisiunea drept ului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire nu se datorează
impozit: a) dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii; b) î n nicio
situație; c) dacă succesiunea es te dezbătută și nefinalizată în termen de 3 ani de la data decesului autorului succesiunii; d) dacă
succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de 5 ani de la data decesului autorului succesiunii; e) dacă succesiunea e ste
230 dezbătută și finalizată în termen de 3 ani de la data decesului autorului succesiunii; f) dacă succesiunea este dezbătută și
nefinalizată în termen de 5 ani de la data decesului autorului succesiunii.
18. Fuziunea sau divizarea se hotărăște de: a) societatea absorbantă; b) societa tea absorbită; c) de către judecătorul
delegat; d) societatea nou înființată; e) fiecare societate în parte, în condițiile stabilite pentru modificarea actului cons titutiv al
societății; f) societatea de avocatura care întocmește proiectul de fuziune sau d ivizare.
19. O societate comercială înregistrează, la 30.06.2012: cheltuieli de sponsorizare în sumă de 10.000 lei în baza unui
contract de sponsorizare în care beneficiar al sponsorizării este o fundație controlată chiar de societatea comercială respec tivă.
Impozitul pe profit calculat la data de 30.06.2012 de către societatea comercială respectivă este de 30.000 lei, iar cifra de afaceri
realizată este în suma de 1.000.000 lei. Care este valoarea sponsorizării ce se poate deduce din impozitul pe profit la data de
30.06.2012 ? a) 10.000 lei; b) 3.000 lei; c) 2.000 lei; d) 5.000 lei; e) Zero; f) 6.000 lei.
20. Dividendele care se distribuie asociaților se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a asociaților sau, după c az,
stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de: a) 6 luni de la data aprobării situațiilor financiare anuale aferente exercițiului
financiar încheiat; b) 3 luni de la data încheierii exercițiului financiar; c) 3 luni de la data aprobării situațiilor financ iare anuale
aferente exercițiului financiar încheiat; d) 6 luni de la data încheierii exercițiului financiar; e) 12 luni de la data aprobării situațiilor
financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat; f) 12 luni de la data încheierii exercițiului financiar.
Răspunsuri la testul nr. 11
1. f); 2.e); 3. e); 4. e); 5. a); 6. f); 7. c); 8. f); 9. b); 10. a); 11. a); 12. a); 13. e); 14. a); 15. a); 16. e); 17. a); 18. e); 19.
e); 20. a ).
Testul nr.12
1. Un antrepozitar autorizat pentru producția de alcool etilic din România livrează: – 10.000 de hl de alcool etilic către un
antrepozit fiscal autorizat pentru producția de băuturi spirtoase din Suedia; – 5.000 de hl de alcool etilic către un destinatar
înregistrat din Ungaria; – 1.000 de hl de alcool etilic către un spital din România, care deține autorizație de utilizator final; Pentru ce
cantitate totală de alcool etilic se datorează accize bugetului de stat? a) 6.000 de hl; b) 15.000 de hl; c) 10.000 d e hl; d) 16.000 de
hl; e) 11.000 de hl; f) 0 hl.
231 2. Reverificarea unei perioade fiscale se poate face prin: a) notificarea contribuabilului; b) de comun acord cu contribuabil ul;
c) înscrierea în registrul unic de control; d) aviz de inspecție fiscală; e) decizie de reverificare; f) la cererea contribuabilului.
3. O societate comercială înregistrează în trimestrul II 2012 următoarele cheltuieli de cercetare pentru obținerea unui nou
produs: cheltuieli privind salariile 40.000 lei; cheltuieli privind mate rialele 5.000 lei; cheltuieli cu energia electrica și apă 1.000 lei;
cheltuielile cu serviciile prestate de terți 20.000 lei. Care este suma deducerii fiscale suplimentare pentru cercetare -dezvoltare de
care poate beneficia societatea la calculul profitulu i impozabil ? a) 33.000 lei; b) 20.000 lei; c) 66.000 lei; d) 10.000 lei; e) 15.000 lei;
f) 13.200 lei.
4. Reînregistrarea în scopuri de TVA a contribuabililor cărora li s -a anulat înregistrarea în scopuri de TVA ca urmare a
înregistrării în Registrul Co merțului a mențiunii privind inactivitatea temporară se face: a) din oficiu, de organul fiscal, cu data
înregistrării în Registrul Comerțului a mențiunii privind reluarea activității; b) urmare depunerii declarației de mențiuni p rin care
contribuabilii sol icită înregistrarea, cu data comunicării deciziei de înregistrare; c) urmare depunerii declarației de mențiuni prin care
contribuabilii solicită înregistrarea, cu data de 1 a lunii următoare; d) din oficiu, de către organul fiscal, cu data comuni cării deci ziei
de înregistrare; e) urmare cererii de reînregistrare depusă de contribuabil, cu data cererii; f) urmare cererii de reînregist rare depusă
de contribuabil, cu data comunicării deciziei de înregistrare.
5. Impozitul pe veniturile obținute din România d e nerezidenți se calculează, se reține și se plătește: a) în lei, la cursul de
schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, valabil în ziua plății impozitului la bugetul de stat; b) în lei, la
cursul de schimb al pieței valutare comun icat de Banca Națională a României, valabil în ziua reținerii impozitului pentru nerezidenți;
c) în lei, la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, valabil în ziua scadenței contract uale,
indiferent de data plății venit ului; d) în lei, la cursul de schimb al Băncii comerciale prin intermediul căreia s -a plătit venitul, valabil la
data semnării contractului încheiat între plătitorul de venit și beneficiatul venitului realizat din România; e) în lei, la c ursul de schimb
al Băncii comerciale prin intermediul căreia s -a plătit venitul, valabil în ziua plății venitului către beneficiarul de venit; f) în lei, la
cursul de schimb al Băncii comerciale prin intermediul căreia s -a plătit venitul, valabil în prima zi a lunii în care s-a efectuat plata
venitului.
6. Care din următoarele informații nu sunt obligatorii pentru a fi cuprinse într -o factură aferentă unei livrări de bunuri taxabile
în România, din punct de vedere al TVA ? a) Data livrării bunurilor, în măsura în care acea sta diferă de data emiterii facturii; b)
Data emiterii facturii; c) Baza de impozitare a bunurilor livrate; d) Numărul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care
identifică factura în mod unic; e) Semnătura furnizorului; f) Indicarea cotei de TVA aplicată.
232 7. SC Delta SA, deține autoturisme care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă
autorizată care nu depășește 3.500 kg și care nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului. In trimestrul
III al anului 201 7 a înregistrat cheltuieli privind combustibilul în valoare de 10.000 lei, la care se adaugă TVA 19%. Valoarea
nedeductibilă a cheltuielilor privind combustibilul stabilită la calculul impozitului pe profit datorat pentru trime strul III al anului 201 7
este de: a) 5.000 lei; b) 7.400 lei; c) 5.600 lei; d) 6.200 lei; e) 10.000 lei; f) 12.400 lei.
8. O societate de consultanță fiscală prestează servicii de consultanță în lunile iulie, august și septembrie 2012. Pentru
serviciile prestate, societatea de consultanță emite rapoartele de lucru în luna septembrie 2012. Prin contract nu se prevede că
este necesară acceptarea raportului de lucru de către client. În ce lună intervine faptul generator al TVA aferent serviciilo r prestate
? a) octombrie 2012; b) iunie 2012; c) iulie 2012; d) noiembrie 2012; e) august 2012; f) septembrie 2012.
9. În care dintre următoarele situații o persoană impozabilă din punct de vedere al TVA nu are dreptul să deducă TVA
aferentă achizițiilor de bunuri: a) Persoana impozabilă achiziționează băuturi alcoolice, cu excepția cazului în care aceste bunuri
sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii; b) Achizițiile sunt destinate utilizării în folosul
operațiunilor taxabile c u cota de TVA de 5%; c) Achizițiile sunt destinate acordării de bunuri în mod gratuit pentru scopuri legate de
desfășurarea activității economice a persoanei impozabile; d) Achizițiile sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor scutite de
TVA cu dr ept de deducere; e) Achizițiile sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor taxabile cu cota de TVA de 19%; f) Achizițiile
sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor taxabile cu cota de TVA de 9%.
10. Orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost
identificată se impun: a) cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile ajustate pe baza procedurilor și metodelor indire cte de
recons tituire a veniturilor sau cheltuielilor; b) cu o cotă de 1% aplicată asupra bazei impozabile ajustate pe baza procedurilor și
metodelor indirecte de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor; c) nu sunt supuse impozitării; d) cu o cotă de 16% apli cată asupra
bazei impozabile declarate de beneficiarul de venit; e) cu o cotă de 10% aplicată asupra bazei impozabile ajustate pe baza
procedurilor și metodelor indirecte de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor; f) cu o cotă de 16% aplicată asupra baz ei
impozabile declarate de plătitorul de venit.
11. Care este cerința documentară în vederea aplicării prevederilor convențiilor de evitare a dublei impuneri ? a)
Prezentarea certificatului de rezidentă fiscală; b) Prezentarea actului de proprietate asupr a sediul social al persoanei; c)
Prezentarea actului de proprietate al locuinței de domiciliu; d) Prezentarea certificatului emis de Registrul Comerțului din țara de
rezidență; e) Prezentarea adeverinței eliberate de angajator; f) Prezentarea actului de id entitate, în copie legalizată.
233 12. Un antrepozit fiscal din România autorizat pentru producția de benzină pentru aviație livrează: – 100.000 de tone către un
destinatar înregistrat din Italia; – 50.000 de tone către un antrepozit fiscal de depozitare pro duse energetice din Grecia; – 700.000
de tone către o companie aeriană care efectuează zboruri comerciale de pe Aeroportul Otopeni; – 10.000 de tone către o companie
aeriană care efectuează zboruri turistice în scop privat de pe Aeroportul Otopeni. Pentru ce cantitate totală de benzină pentru
aviație se datorează accize bugetului de stat? a) 160.000 de tone; b) 150.000 de tone; c) 60.000 de tone; d) 10.000 de tone; e)
750.000 de tone; f) 760.000 de tone.
13. Potrivit Titlului VII – Accize și alte taxe spe ciale din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările
ulterioare, un antrepozitar autorizat pentru producția de tutun prelucrat poate fi autorizat ca antrepozit fiscal de depozita re a
tutunului prelucrat numai dacă deține o cotă de piață peste: a) 1%; b) 3%; c) 5%; d) 10%; e) 2%; f) 7%.
14. În cazul în care se utilizează expresia „regim suspensiv”, se înțelege ca aplicându -se, în cazul mărfurilor necomunitare,
următoarelor regimuri: 1) tranzit extern; 2) antrepozit vamal; 3) perfecționare activă sub forma unui sistem cu suspendare; 4 )
transformare sub control vamal; 5) admitere temporară; Răspuns: a) 1,2,3,4,5; b) 3,4,5; c) 1,4,5; d) 1,2,3; e) 1,2,6; f) 4,5.
15. Ce este soluția fiscală individuală anticipată emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală ? a) Nota unilaterală; b )
Act bilateral; c) Dispoziție de măsuri cu termen de aducere la îndeplinire; d) Decizie de impunere; e) Act comercial neopozabil
terților; f) Act administrativ fiscal.
16. O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în luna iulie 2011, poate solicita scoaterea din evidența
persoanelor înregistrate în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului special de scutire pentru întreprinderile mici după data de
1 iulie 2012, în următoarele condiții: a) niciuna dintre variante nu este corectă; b) dacă nu a de pășit în cursul anului 2011 plafonul
de 119.000 lei și dacă până la data solicitării scoaterii din evidență a depășit plafonul de scutire de 220.000 lei; c) dacă a depășit în
cursul anului 2011 plafonul de 119.000 lei, dar nu a depășit plafonul de 220.000 lei nici în anul 2011, nici în anul 2012 până la data
solicitării scoaterii din evidență; d) dacă a depășit în cursul anului 2011 plafonul de 220.000 lei; e) dacă nu a depășit în cursul
anului 2011 plafonul de 119.000 lei și dacă până la data solicitării s coaterii din evidență nu a depășit plafonul de scutire de 220.000
lei; f) dacă a depășit în cursul anului 2011 plafonul de 119.000 lei.
17. La data de 20 august 2 016 o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA a achiziționat un vehicul rutier
motorizat destinat exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată mai mică de 3500 kg și cu mai puț in
de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului. Persoana impozabilă nu a dedus TVA la achiziția vehiculului, acesta
intrând sub incidența limitării speciale a dreptului de ded ucere. În data de 3 aprilie 2017 , persoana impozabilă vinde vehiculul
234 respectiv unei persoane fizice. Care este regimul TVA aplicabil vânzării vehiculului? a) scutire de TVA cu drept de deducere; b)
taxare cu cota de TVA de 19%; c) taxare cu cota de TVA de 5%; d) taxare cu cota de TVA de 19%; e) taxare cu cota de TVA de
9%; f) scutire de TVA fără drept de deducere.
18. Pentru ce cantitate de vinuri spumoase datorează accize bugetului de stat, un antr epozit fiscal autorizat pentru producția
de vinuri spumoase care a produs o cantitate de 7.500 sticle de vin spumos, valorificate astfel: 1.500 sticle au fost livrate către
Ambasada Elveției la București; 2.000 sticle au fost livrate către un comerciant în sistem en detail din Ucraina; 100 sticle au fost
consumate în acțiuni proprii de protocol; 2.400 sticle au fost livrate în România către o rețea de depozite autorizate pentru vânzări
angro; 1.500 sticle au fost livrate către un antrepozit fiscal autorizat în Polonia pentru depozitare de vinuri. a) 3.900 sticle; b) 2.400
sticle; c) 5.000 sticle; d) 2.500 sticle; e) 1.600 sticle; f) 3.500 sticle.
19. Actul administrativ fiscal este valabil și în cazul în care nu poartă semnătura persoanelor împuternicite a le organului
fiscal, potrivit legii, și ștampila organului emitent, dacă: a) este transmis prin mijloace electronice; b) este emis prin in termediul unui
centru de imprimare masivă și îndeplinește cerințele legale aplicabile în materie; c) este emis în urma unei solicitări a
contribuabilului; d) este comunicat prin poștă; e) este aprobat prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrar e Fiscală;
f) este comunicat prin e -mail.
20. Depozitarea exclusivă în regim suspensiv de accize a alcoolului etilic poate avea loc în antrepozitele fiscale de
depozitare aparținând antrepozitarilor autorizați pentru producția de alcool etilic și ale persoanelor afiliate acestora, pen tru un
număr maxim de: a) 2 antrepozite fiscale de depozitare; b) 10 antrepozite fiscale de depozitare; c) 5 antrepozite fiscale de
depozitare; d) 0 antrepozite fiscale de depozitare; e) 8 antrepozite fiscale de depozitare; f) 7 antrepozite fiscale de depoz itare.
Răspunsuri la testul nr. 12
1. f); 2. e); 3. f); 4. a); 5. b) 6. b); 7. c); 8. f); 9. a); 10. a); 11. a); 12. d); 13. c); 14. a); 15. f); 16. e); 17. f); 18. d); 19. b); 20.
d).
Testul nr. 1 3
1. Orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identif icată
se impun: a) cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile ajustate pe baza procedurilor și metodelor indirecte de
recons tituire a veniturilor sau cheltuielilor; b) nu sunt supuse impozitării; c) cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile
235 declarate de plătitorul de venit; d) cu o cotă de 10% aplicată asupra bazei impozabile ajustate pe baza procedurilor și metod elor
indirecte de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor; e) cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile declarate de
beneficiarul de venit; f) cu o cotă de 1% aplicată asupra bazei impozabile ajustate pe baza procedurilor și metodelor indirec te de
reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor.
2. Un antrepozitar autorizat pentru producția de tutun prelucrat poate fi autorizat ca antrepozit fiscal de depozitare a tutunulu i
prelucrat numai dacă deține o cotă de piață peste: a) 5%; b) 3%; c) 10%; d) 1%; e) 7%; f) 2%.
3. Un antrepozit fiscal din România autorizat pentru producția de benzină pentru aviație livrează: – 100.000 de tone către un
destinatar înregistrat din Italia; – 50.000 de tone către un antrepozit fiscal de depozitare produse energetice din Grecia; – 700.000
de tone către o companie aeriană care efectuează zboruri comerciale de pe Aeroportul Otopeni; – 10.000 de tone către o companie
aeriană care efectuează zboruri turistice în scop privat de pe Aeroportul Otopeni. Pentru ce cantitate totală de benzină pen tru
aviație se datorează accize bugetului de stat? a) 10.000 de tone; b) 150.000 de tone; c) 160.000 de tone; d) 60.000 de tone; e)
760.000 de tone; f) 750.000 de tone.
4. Pentru transmisiunea dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu t itlul de moștenire nu se datorează
impozit: a) dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de 3 ani de la data decesului autorului succesiunii; b) d acă
succesiunea este dezbătută și nefinalizată în termen de 5 ani de la data decesului autorului succesiunii; c) dacă succesiunea este
dezbătută și nefinalizată în termen de 3 ani de la data decesului autorului succesiunii; d) dacă succesiunea este dezbătută ș i
finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii; e) în nicio situ ație; f) dacă succesiunea este dezbătută și
finalizată în termen de 5 ani de la data decesului autorului succesiunii.
5. Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți se calculează, se reține și se plătește: a) în lei, la cursul de
schimb a l Băncii comerciale prin intermediul căreia s -a plătit venitul, valabil la data semnării contractului încheiat între plătitorul de
venit și beneficiatul venitului realizat din România; b) în lei, la cursul de schimb al Băncii comerciale prin intermediul că reia s -a plătit
venitul, valabil în prima zi a lunii în care s -a efectuat plata venitului; c) în lei, la cursul de schimb al Băncii comerciale prin
intermediul căreia s -a plătit venitul, valabil în ziua plății venitului către beneficiarul de venit; d) în l ei, la cursul de schimb al pieței
valutare comunicat de Banca Națională a României, valabil în ziua plății impozitului la bugetul de stat; e) în lei, la cursul de schimb
al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, valabil în ziua reținerii impozitului pentru nerezidenți; f) în lei, la cursul
de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, valabil în ziua scadenței contractuale, indiferent de d ata
plății venitului.
236 6. Cine are obligația de a emite certificatul de atest are a impozitului plătit de nerezidenți în România ? a) Administrația
financiară de la sediul beneficiarului de venit; b) Primăriile din localitățile în care își au sediul plătitorii de venit; c) Autoritatea fiscală
competentă; d) Trezoreria Statului, prin structurile teritoriale; e) Ministerul Administrației și Internelor; f) Plătitorul de venit, rezident
român.
7. O societate comercială înregistrează, la 30.06.2012: cheltuieli de sponsorizare în sumă de 10.000 lei în baza unui
contract de sponsorizare în care beneficiar al sponsorizării este o fundație controlată chiar de societatea comercială respectivă.
Impozitul pe profit calculat la data de 30.06.2012 de către societatea comercială respectivă este de 30.000 lei, iar cifra de afaceri
realizată este în suma de 1.000.000 lei. Care este valoarea sponsorizării ce se poate deduce din impozitul pe profit la data de
30.06.2012 ? a) Zero; b) 5.000 lei; c) 3.000 lei; d) 2.000 lei; e) 10.000 lei; f) 6.000 lei.
8. O primărie din România, înregistrată în scopuri de TVA achiziționează în luna mai 201 6 un serviciu de asistență tehnică
de la o persoană impozabilă X stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în Franța. Pentru serviciul achiziționat, primăria a
comunicat prestatorului codul său de înregistrare în scop uri de TVA din România. Care dintre afirmațiile următoare este corectă ?
a) Serviciul este impozabil în România, dar este scutit de TVA fără drept de deducere; b) Serviciul este impozabil în România , fiind
taxabil cu cota de TVA de 5%; c) Serviciul este ta xabil în România cu cota de TVA de 19%, obligația plății taxei revenind
prestatorului X din Franța; d) Serviciul este impozabil în România, dar este scutit de TVA cu drept de deducere; e) Serviciul este
taxabil în România cu cota de TVA de 19%, obligația p lății taxei revenind primăriei; f) Serviciul nu este impozabil în România, locul
prestării serviciului fiind în Franța unde este stabilit prestatorul X.
9. Fuziunea sau divizarea se hotărăște de: a) de către judecătorul delegat; b) societatea nou înființ ată; c) societatea de
avocatura care întocmește proiectul de fuziune sau divizare; d) fiecare societate în parte, în condițiile stabilite pentru mo dificarea
actului constitutiv al societății; e) societatea absorbantă; f) societatea absorbită.
10. Potrivi t Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, prin valoare justă se înțelege: a) suma pentru care
activul ar putea fi schimbat de bunăvoie între părți aflate în cunoștință de cauză în cadrul unei tranzacții cu prețul determ inat
obiectiv; b) costul de producție al bunurilor; c) costul de achiziție al bunurilor mai puțin reducerile comerciale primite; d) valoarea
contabilă, pusă de acord cu rezultatele inventarierii; e) suma stabilită de evaluator la data lichidării societății; f) suma pentru care
activul ar putea fi schimbat în cadrul unei tranzacții.
11. Din următoarele categorii de persoane juridice, selectați contribuabilii scutiți de la plata impozitului pe profit. a) So cietățile
agricole; b) Sediile permanente ale persoanelor juridice s trăine care desfășoară activitate în România; c) Regiile autonome; d)
Banca Națională a României; e) Societățile comerciale; f) Companiile naționale.
237
12. Care din următoarele informații nu sunt obligatorii pentru a fi cuprinse într -o factură aferentă une i livrări de bunuri
taxabile în România, din punct de vedere al TVA ? a) Semnătura furnizorului; b) Data emiterii facturii; c) Indicarea cotei de TVA
aplicată; d) Data livrării bunurilor, în măsura în care aceasta diferă de data emiterii facturii; e) Baza de impozitare a bunurilor livrate;
f) Numărul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care identifică factura în mod unic.
13. În care dintre următoarele situații nu se anulează înregistrarea în scopuri de TVA a unei persoane impozabile: a) dacă
asociații/administratorii persoanei impozabile au înscrise în cazierul fiscal infracțiuni; b) dacă a intrat în inactivitate te mporară,
înscrisă în registrul comerțului, potrivit legii; c) dacă nu a depus deconturile de TVA pentru perioadele fiscale din cadr ul a două
trimestre neconsecutive; d) dacă este declarată inactivă fiscal conform prevederilor legale în vigoare; e) dacă persoana impo zabilă
însăși are înscrise în cazierul fiscal infracțiuni; f) dacă nu a depus pe parcursul unui semestru calendaristic ni ciun decont de taxă.
14. O societate comercială a înregistrat la sfârșitul anului 2009 pierdere fiscală, stabilită prin declarația de impozit pe p rofit.
Care este ultimul an fiscal față de care se poate recupera această pierdere fiscală aferentă anului 2 009 ? a) Anul 2011 inclusiv; b)
Anul 2010 inclusiv; c) Anul 2015 inclusiv; d) Anul 2013 inclusiv; e) Anul 2016 inclusiv; f) Anul 2014 inclusiv.
15. O societate de consultanță fiscală prestează servicii de consultanță în lunile iulie, august și septembrie 2012. Pentru
serviciile prestate, societatea de consultanță emite rapoartele de lucru în luna septembrie 2012. Prin contract nu se prevede că
este necesară acceptarea raportului de lucru de către client. În ce lună intervine faptul generator al TVA aferen t serviciilor prestate
? a) septembrie 2012; b) august 2012; c) iunie 2012; d) octombrie 2012; e) noiembrie 2012; f) iulie 2012.
16. Un antrepozitar autorizat pentru producția de alcool etilic din România livrează: – 10.000 de hl de alcool etilic către u n
antrepozit fiscal autorizat pentru producția de băuturi spirtoase din Suedia; – 5.000 de hl de alcool etilic către un destinatar
înregistrat din Ungaria; – 1.000 de hl de alcool etilic către un spital din România, care deține autorizație de utilizator fi nal; Pentru ce
cantitate totală de alcool etilic se datorează accize bugetului de stat? a) 16.000 de hl; b) 11.000 de hl; c) 10.000 de hl; d ) 6.000 de
hl; e) 0 hl; f) 15.000 de hl.
17. Un organism de plasament colectiv fără personalitate juridică, înregistrat în Elveția, încasează venituri din titluri de
valoare deținute la o persoană juridică română. Care este tratamentul fiscal aplicabil acestor venituri la momentul plății lo r, pot rivit
Titlului V, Cod fiscal ? a) Se aplică cota de impozit de 2%; b) Este venit neimpozabil; c) Se aplică cota de impozit cea mai
favorabilă dintre Codul fiscal din România și Codul fiscal din Elveția; d) Se aplică cotă de impozit de 19%; e) Se aplică o c otă de
impozit de 16%; f) Se impozitează cu un impozit de 4000 euro anual.
238
18. Dividendele care se distribuie asociaților se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a asociaților sau, după c az,
stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu d e: a) 12 luni de la data aprobării situațiilor financiare anuale aferente exercițiului
financiar încheiat; b) 3 luni de la data aprobării situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat; c) 3 luni de la data
încheierii exercițiului f inanciar; d) 12 luni de la data încheierii exercițiului financiar; e) 6 luni de la data aprobării situațiilor financiare
anuale aferente exercițiului financiar încheiat; f) 6 luni de la data încheierii exercițiului financiar.
19. Sunt declarați inactivi, contribuabilii care: a) nu depun, pe parcursul unui semestru calendaristic, declarațiile informative
pentru TVA; b) declară domiciliul fiscal, potrivit legii, diferit de sediul social; c) refuză primirea actelor administrative comunicate de
organul fiscal competent; d) nu își îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație de plată prevăzută de lege;
e) nu își îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație declarativă, prevăzută de lege; f) organele fiscale au
constatat că funcționează la domiciliul fiscal declarat.
20. O societate comercială cu răspundere limitată dezvoltă un proiect imobiliar pentru care obține împrumuturi de la mai
mulți finanțatori. Care din următoarele împrumuturi vor fi luate în calculu l gradului de îndatorare folosit pentru determinarea nivelului
de deducere a cheltuielilor cu dobânzile și diferențelor de curs valutar? a) Împrumuturi de la o societate bancară din Români a; b)
Împrumuturi de la Banca Europeana de Reconstrucție și Dezvolta re; c) Împrumuturi de la asociații societății; d) Împrumuturi
obținute din emisiunea de obligațiuni admise la tranzacționare pe o piață reglementată; e) Împrumuturi de la o instituție fin anciară
nebancară; f) Împrumuturi de la societățile de credit ipoteca r.
Răspunsuri la testul nr. 1 3
1. a); 2. a); 3. a); 4. d); 5. c); 6. c); 7. a); 8. e); 9. d); 10. a); 11. d); 12. a); 13. c); 14. d); 15. a); 16. e); 17. b ); 18. e); 19. e);
20. c) .
Testul nr. 14
1. Pentru ce cantitate de vinuri spumoase datorează accize bugetului de stat, un antrepozit fiscal autorizat pentru producția
de vinuri spumoase care a produs o cantitate de 7.500 sticle de vin spumos, valorificate astfel: 1.500 sticle au fost livrate către
Ambasada Elveției la București; 2.000 sticle au fost livrate către un comerciant în sistem en detail din Ucraina; 100 sticle au fost
consumate în acțiuni proprii de protocol; 2.400 sticle au fost livrate în România către o rețea de depozite autorizate pe ntru vânzări
239 angro; 1.500 sticle au fost livrate către un antrepozit fiscal autorizat în Polonia pentru depozitare de vinuri. a) 3.500 sti cle; b) 2.500
sticle; c) 5.000 sticle; d) 2.400 sticle; e) 1.600 sticle; f) 3.900 sticle.
2. Reverificarea unei peri oade fiscale se poate face prin: a) notificarea contribuabilului; b) aviz de inspecție fiscală; c) decizie
de reverificare; d) înscrierea în registrul unic de control; e) de comun acord cu contribuabilul; f) la cererea contribuabilu lui.
3. Care este nive lul impozitului pe reprezentanța unei persoane juridice străine autorizată să funcționeze în România ? a)
Echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca
Națională a Româ niei, valabil în ultima zi a lunii în care se efectuează plata; b) Echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilită
pentru un an fiscal, la cursul de schimb al băncii comerciale prin care se efectuează plățile; c) Echivalentul în lei al sume i de 4.000
euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, valabil în ziua
în care se efectuează plata impozitului către bugetul de stat; d) Echivalentul în lei al sumei de 2.000 euro, la cursul d e schimb al
pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, valabil în ziua în care se efectuează plata impozitului către buget ul de
stat; e) Echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de
Banca Națională a României, valabil în prima zi a lunii octombrie a anului precedent; f) Echivalentul în lei al sumei de 5.00 0 euro,
stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, valabil în luna în care
se efectuează plata impozitului către bugetul de stat.
4. SC Delta SA, deține autoturisme care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă
autorizată care nu depășește 3.500 kg și care nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului. In trimestrul
III al anului 201 6 a înregistrat cheltuieli privind combustibilul în valoare de 10.000 lei, la care se adaugă TVA 19%. Valoarea
nedeductibilă a cheltuielilor priv ind combustibilul stabilită la calculul impozitului pe profit datorat pentru trimestrul III al anului 201 7
este de: a) 10.000 lei; b) 12.400 lei; c) 5.000 lei; d) 6.200 lei; e) 7.400 lei; f) 5.600 lei.
5. O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în luna iulie 2011, poate solicita scoaterea din evidența persoanelor
înregistrate în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului special de scutire pentru întreprinderile mici după data de 1 i ulie 2012,
în următoarele condiții: a) dacă nu a depășit în cursul anului 2011 plafonul de 119.000 lei și dacă până la data solicitării scoaterii
din evidență nu a depășit plafonul de scutire de 220.000 lei; b) dacă a depășit în cursul anului 2011 plafonul de 119.000 lei ; c) dacă
a depășit în cursul anului 2011 plafonul de 220.000 lei; d) dacă nu a depășit în cursul anului 2011 plafonul de 119.000 lei și dacă
până la data solicitării scoaterii din evidență a depășit plafonul de scutire de 220.000 lei; e) dacă a depășit în cursul anu lui 2011
plafonul de 119.000 le i, dar nu a depășit plafonul de 220.000 lei nici în anul 2011, nici în anul 2012 până la data solicitării scoaterii
din evidență; f) niciuna dintre variante nu este corectă.
240
6. Care este cerința documentară în vederea aplicării prevederilor convențiilor de evitare a dublei impuneri ? a) Prezentarea
actului de identitate, în copie legalizată; b) Prezentarea actului de proprietate al locuinței de domiciliu; c) Prezentarea c ertificatului
emis de Registrul Comerțului din țara de rezidență; d) Prezentarea certificatului de rezidentă fiscală; e) Prezentarea adever inței
eliberate de angajator; f) Prezentarea actului de proprietate asupra sediul social al persoanei.
7. Ce este soluți a fiscală individuală anticipată emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală ? a) Decizie de
impunere; b) Dispoziție de măsuri cu termen de aducere la îndeplinire; c) Act comercial neopozabil terților; d) Act bilateral ; e) Act
administrativ fiscal; f) Nota unilaterală.
8. Potrivit legii contabilității, pot opta pentru un sistem simplificat de contabilitate: a) Persoanele care, în exercițiul f inanciar
precedent, au înregistrat o cifra de afaceri netă sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro ș i totalul activelor sub echivalentul în
lei al sumei de 35.000 euro; b) Persoanele care realizează în cursul exercițiului financiar curent o cifră de afaceri sub 10. 000 euro;
c) Persoanele care, în exercițiul financiar precedent, au înregistrat un total al activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000
euro; d) Persoanele care, în exercițiul financiar precedent, au înregistrat un profit sub echivalentul în lei al sumei de 10. 000 euro; e)
Orice persoană care, în exercițiul financiar precedent, a realiz at o cifră de afaceri între 10.000 euro și 35.000 euro; f) Persoanele
care nu au desfășurat activitate în ultimii 3 ani.
9. Care dintre următoarele operațiuni se raportează în declarația recapitulativă de către persoanele impozabile înregistrate
în scopu ri de TVA în România? a) Achizițiile intracomunitare de bunuri scutite de TVA în România; b) Achizițiile intracomunitare de
bunuri taxabile în România; c) Livrările de bunuri cu instalare și asamblare în România; d) Livrările intracomunitare de bunu ri
taxabile în România; e) Livrările de gaz prin intermediul unui sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunității; f) Achiz ițiile de
servicii intracomunitare care beneficiază de o scutire de TVA în România.
10. O societate comercială înregistrează în t rimestrul II 2012 următoarele cheltuieli de cercetare pentru obținerea unui nou
produs: cheltuieli privind salariile 40.000 lei; cheltuieli privind materialele 5.000 lei; cheltuieli cu energia electrica și apă 1.000 lei;
cheltuielile cu serviciile prestate de terți 20.000 lei. Care este suma deducerii fiscale suplimentare pentru cercetare -dezvoltare de
care poate beneficia societatea la calculul profitului impozabil ? a) 15.000 lei; b) 66.000 lei; c) 10.000 lei; d) 33.000 lei ; e) 13.200 lei;
f) 20.000 lei.
11. Mărfurile originare dintr -o țară sunt acele mărfuri obținute sau produse în întregime în țara respectivă. Expresia „mărfuri
obținute în întregime într -o țară” reprezintă: 1) produse minerale extrase pe teritoriul țării respective; 2) produse vegetale cultivate
241 în țara respectivă; 3) animale vii, născute și crescute în țara respectivă; 4) produse obținute de la animale vii crescute în țara
respectivă; 5) animale vii, crescute in țara respectiva cel puțin 2 ani; 6) orice fel de mărfuri produse în țara r espectivă, aprobate prin
hotărârea Guvernului României. Răspuns: a) 3,4,5; b) 4,5; c) 1,2,6; d) 1,3,4,6; e) 1,2,3,4; f) 1,4,5.
12. Reînregistrarea în scopuri de TVA a contribuabililor cărora li s -a anulat înregistrarea în scopuri de TVA ca urmare a
înreg istrării în Registrul Comerțului a mențiunii privind inactivitatea temporară se face: a) urmare depunerii declarației de menț iuni
prin care contribuabilii solicită înregistrarea, cu data de 1 a lunii următoare; b) din oficiu, de organul fiscal, cu data în registrării în
Registrul Comerțului a mențiunii privind reluarea activității; c) urmare depunerii declarației de mențiuni prin care contribu abilii
solicită înregistrarea, cu data comunicării deciziei de înregistrare; d) urmare cererii de reînregistrare depu să de contribuabil, cu data
comunicării deciziei de înregistrare; e) urmare cererii de reînregistrare depusă de contribuabil, cu data cererii; f) din ofi ciu, de către
organul fiscal, cu data comunicării deciziei de înregistrare.
13.Depozitarea exclusivă în regim suspensiv de accize a alcoolului etilic poate avea loc în antrepozitele fiscale de
depozitare aparținând antrepozitarilor autorizați pentru producția de alcool etilic și ale persoanelor afiliate acestora, pen tru un
număr maxim de: a) 8 antrepozite fiscale de depozitare; b) 2 antrepozite fiscale de depozitare; c) 7 antrepozite fiscale de
depozitare; d) 0 antrepozite fiscale de depozitare; e) 5 antrepozite fiscale de depozitare; f) 10 antrepozite fiscale de depo zitare.
14. În c azul în care se utilizează expresia „regim suspensiv”, se înțelege ca aplicându -se, în cazul mărfurilor necomunitare,
următoarelor regimuri: 1) tranzit extern; 2) antrepozit vamal; 3) perfecționare activă sub forma unui sistem cu suspendare; 4 )
transformar e sub control vamal; 5) admitere temporară; Răspuns: a) 1,2,3,4,5; b) 1,2,6; c) 3,4,5; d) 4,5; e) 1,4,5; f) 1,2,3.
15. Care sunt cheltuielile cu deductibilitate limitată la calculul impozitului pe profit ? a) Donațiile de orice fel; b) Ratel e
aferente cr editelor angajate; c) Impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit; d) Cheltuielile
privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliță de
asigu rare; e) Cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinăt ate;
f) Cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii.
16. In scopul determinării impozitulu i pe profit, contribuabilii autorizați să desfășoare activitate în domeniul exploatării
zăcămintelor naturale sunt obligați să înregistreze în evidența contabilă și să deducă provizioane pentru refacerea terenuril or
afectate și pentru redarea acestora în c ircuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de: a) 2% aplicată asupra diferenței
rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile; b) 2% aplicate asup ra diferenței
dintre veniturile înr egistrate în legătură cu realizarea și vânzarea zăcămintelor naturale și cheltuielile efectuate cu extracția,
242 prelucrarea și livrarea acestora, pe toată durata de funcționare a exploatării zăcămintelor naturale; c) 5% aplicate asupra d iferenței
dintre veni turile înregistrate în legătură cu realizarea și vânzarea zăcămintelor naturale și cheltuielile efectuate cu extracția,
prelucrarea și livrarea acestora, pe toată durata de funcționare a exploatării zăcămintelor naturale; d) 2%, aplicată asupra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului ; e) 5% aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul
cheltuielilor aferente veniturilor impozabile; f) 1% aplicate asupra diferenței dintre veniturile înregistrate în legătură cu realizarea și
vânzarea zăcămintelor naturale și cheltuielile efectuate cu extracția, prelucrarea și livrarea acestora, pe toată durata de f uncționare
a exploatării zăcămintelor naturale.
17. Actul administrativ fiscal este valabil și în cazul în care nu poartă semnătura persoanelor împuternicite ale organului
fiscal, potrivit legii, și ștampila organului emitent, dacă: a) este transmis prin mijloace electronice; b) este aprobat prin ordin al
președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală; c) est e emis în urma unei solicitări a contribuabilului; d) este emis prin
intermediul unui centru de imprimare masivă și îndeplinește cerințele legale aplicabile în materie; e) este comunicat prin po ștă; f)
este comunicat prin e -mail.
18. În care dintre următ oarele situații o persoană impozabilă din punct de vedere al TVA nu are dreptul să deducă TVA
aferentă achizițiilor de bunuri: a) Achizițiile sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor taxabile cu cota de TVA de 19%; b)
Achizițiile sunt destinate u tilizării în folosul operațiunilor taxabile cu cota de TVA de 5%; c) Achizițiile sunt destinate utilizării în
folosul operațiunilor scutite de TVA cu drept de deducere; d) Achizițiile sunt destinate acordării de bunuri în mod gratuit p entru
scopuri legate de desfășurarea activității economice a persoanei impozabile; e) Achizițiile sunt destinate utilizării în folosul
operațiunilor taxabile cu cota de TVA de 9%; f) Persoana impozabilă achiziționează băuturi alcoolice, cu excepția cazului în care
aceste bunur i sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii.
19. La data de 20 august 2016 o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA a achiziționat un vehicul rutier
motorizat destinat exclusiv transportului rutier de per soane, cu o greutate maximă autorizată mai mică de 3500 kg și cu mai puțin
de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului. Persoana impozabilă nu a dedus TVA la achiziția vehiculului, acesta
intrând sub incidența limitării speciale a dreptului de deducere. În data de 3 aprilie 2017 , persoana impozabilă vinde vehiculul
respectiv unei persoane fizice. Care este regimul TVA aplicabil vânzării vehiculului? a) taxare cu cota de TVA de 9%; b) scut ire de
TVA fără drept de deducere; c) taxare cu cota de TV A de 5%; d) scutire de TVA cu drept de deducere; e) taxare cu cota de TVA de
24%; f) taxare cu cota de TVA de 19%.
20. Pentru contribuabilii nerezidenți, persoane fizice sau juridice, care realizează numai venituri supuse regulilor de
impunere la sursă, iar impozitul reținut este final, atribuirea codului de identificare fiscală se poate face: a) nu se atrib uie cod de
243 identificare fiscală; b) numai la solicitarea contribuabilul beneficiar al veniturilor supuse regulilor de impunere la sursă; c) numai din
oficiu, de organul fiscal; d) în țara de rezidență a beneficiarului veniturilor supuse regulilor de impunere la sursă; e) de organul
fiscal, la solicitarea plătitorului de venit; f) numai în baza împuternicirii acordate conform Codul UI de procedură fiscală de către
beneficiarul veniturilor supuse regulilor de impunere la sursă.
Răspunsuri la testul nr. 1 4
1. b); 2. c); 3. c); 4. f); 5. a); 6. d); 7. e): 8. a); 9. b); 10. e); 11. e); 12. d); 13. b); 14. a); 15. f); 16. f); 17. d); 18. f); 19. b); 2 0.
e).
244 BIBLIOGRAFIE
1. Stiglitz Joseph E. – „Economics of The Public Sector”, 3rd ed., Ed. W.W. Norton&Company Inc., 2000 ;
2. Istrate, C. – Fiscalitate si contabilitate în cadrul firmei , Editura Polirom, Iasi., 2000 ;
3. Văcărel, Iulian, coordonator – Finanțe Publice Editura Didactică și Pedagogică R.A., Bucuresti, 2006 :
4. Marian Alexandru, unic autor – “Dubla impunere internațională; modalități de evitare”, Ed. Economică, București, 2003, ISBN
973-590-737-2;
5. Marian Alexandru, unic autor – “Convențiile fiscale încheiate de România”, Ed. Economică, București, 2003, ISBN 973 -590-
736-4;
6. Marian Alexandru, unic autor – “Evitarea dublei impuneri”, Ed. Tribuna Economică, București, Colecția “Buletin economic
legislativ” nr. 2 (98)/ februarie 2002, ISSN 1222 -9482;
Articole / studii publicate în reviste de specialitat e de circulație internațională recunoscute, sau în reviste din țară
recunoscute de CNCSIS:
7. Marian Alexandru, “Impozitarea dobânzilor și comisioanelor realizate din operațiuni internaționale” (I), Revista “Finanțe,
Bănci, Asigurări”, editată de Tribuna Econ omică, nr.3 (63), anul VI, martie 2003, paginile 12 – 16;
8. Marian Alexandru, “Impunerea câștigurilor din capital realizate din operațiuni internaționale”, Revista “Finanțe, Bănci,
Asigurări”, editată de Tribuna Economică, nr.1 (61), anul VI, ianuarie 2003, paginile 20 – 23;
9. Marian Alexandru, „Impunerea redevențelor realizate din operațiuni internaționale”, Revista „Finanțe, Bănci, Asigurări”,
editată de Tribuna Economică, nr. 10 (58), anul V, octombrie 2002, paginile 23 -30;
10. Marian Alexandru, „Impozitarea di videndelor realizate din operațiuni internaționale”, Revista „Finanțe, Bănci, Asigurări”,
editată de Tribuna Economică, nr. 9 (57), anul V, septembrie 2002, paginile 5 -11;
11. Marian Alexandru, „Relații între măsurile unilaterale și dispozițiile convențiilor p entru evitarea dublei impuneri”, Revista
„Finanțe, Bănci, Asigurări”, editată de Tribuna Economică, nr. 8 (56), anul V, august 2002;
12. Marian Alexandru, „Criterii de atribuire a dreptului de impunere în convențiile fiscale internaționale”, Revista „Finanțe, Bănci,
Asigurări”, editată de Tribuna Economică, nr. 7 (55), anul V, iulie 2002, paginile 18 -22;
13. Marian Alexandru, „Metode de evitare a dublei impuneri juridice internaționale”, Revista „Finanțe, Bănci, Asigurări”, editată
de Tribuna Economică, nr. 5 (53), anul V, mai 2002, paginile 24 -27;
14. Marian Alexandru, „Formele de manifestare a dublei impuneri juridice internaționale”, Revista „Finanțe, Bănci, Asigurări”,
editată de Tribuna Economică, nr. 5 (53), anul V, mai 2002, paginile 24 -27;
15. Marian Alexandru, „Mod alități de evitare a dublei impuneri”, Revista „Finanțe, Bănci, Asigurări”, editată de Tribuna
Economică, nr. 4 (52), anul V, aprilie 2002, paginile 11 -13;
245 Studii publicate în volumele unor manifestări științifice internaționale recunoscute în țară și stră inătate (cu ISSN sau
ISBN);
16. Marian Alexandru, „Suveranitatea fiscală în lumea contemporană”, Sesiunea internațională de comunicări științifice
„Integrare și globalizare”, organizată de universitatea din Pitești, 15 -16 aprilie 2005, vol. I, Editura Universi tară din Pitești,
2005, paginile 266 -271;
17. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal ;
18. Ordonanța de urgență a Guvernulu i nr. 25/2018 din 29 martie 2018;
19. Normele metodologice aprobate prin H otărârea Guvernului nr. 1/2016,ultima actualizare : Hotărârea Guvernului nr. 284 din
27 aprilie 2017 ;
20. Ordinele pentru aplicarea Codului fiscalemise până la data de 20 aprilie 2018 ;
21. Camera Consultanților Fiscali, Teste grilă pentru examen, Internet, fiscalitatea. ro.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Conf. univ. dr. Marian ALEXANDRU FISCALITATE 2018 2 Cuprins CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN FISCALITATE 1.1. Continutul si rolul impozitelor 1.2…. [614413] (ID: 614413)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.