RAPOARTELE SOCIETĂ ȚII DESCHISE EDUCAȚIE DESCHISĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA1 PROPUNERE DE ACȚIUNE Autor : Ovidiu Voicu Proiect finan… [614407]

RAPOARTELE SOCIETĂ ȚII DESCHISE

EDUCAȚIE DESCHISĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA1

PROPUNERE DE ACȚIUNE

Autor : Ovidiu Voicu

Proiect finan țat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
Conținutu l acestui material nu reprezintă în mod necesar pozi ția oficială
a granturilor SEE 2009 – 2014.

martie 2015

1 Raportul reutilizează părți din analiza Resurse educaționale deschis e: oportunități pentru România publicată în martie
2014 de Fundația pentru o societate deschisă .

Rapoartele societății deschise. Educație deschisă în învățăm ântul preuniversitar din Români a

2

CUPRINS

Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 3
Introducere : pentru o viziune deschisă asupra educației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 4
Contextualizare: ce este educația deschisă? ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 6
Argument în favoarea educației deschise ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 8
Propunere de acțiune pentru educația deschisă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 11
Repere: evoluții recente în U niunea Europeană ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 11
Propunere de acțiune pentru R omânia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 12
1. Viziune: asumarea deschiderii educației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 12
2. Conținut ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 13
3. Competențe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 14
4. Mediu educațional ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 16
În loc de concluzie: o privire de ansamblu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 18

Rapoartele societății deschise. Educație deschisă în învățăm ântul preuniversitar din Români a

3
REZUMAT

Educație deschisă în învățământul preuniversitar din Români a este cel de-al tre ilea raport din seria
Rapoartele societății deschise , care cuprinde cinci analize d e politici despre: guvernare deschisă, contracte
publice -private transparente, resurse educaționale deschise, bugete publice deschise și date deschise în
cultură. Proiectul2 este finanțat prin granturile SEE 2009 -2014, în cadrul Fondului ONG în România, și este
implementat de Fundația pentru o societate deschisă în parteneriat cu Asociația MetruCub – resurse pentru
cultură
Obiectivul acestui raport este să argumenteze în favoarea adopt ării paradigmei educației deschise drept
cadru de acțiune pentru învățământul preuniversitar din România. Un sistem de educație deschis este cel
care se îmbunătățește permanent prin analiză și evaluare; caută să înlăture barierele din calea accesului la
educație, punând accentul deopotrivă pe calitate și echitate; folosește eficient și transparent resursele; este
conectat la tehnologie și, prin tehnologie, la lumea modernă.
Analiza pornește de la observația că educația românească continuă să sufere de probl eme sistemice, în linii
mari aceleași cu cele identificate în urmă cu cinci ani în raportul de diagnoză al comisiei prezidențiale de
profil. Deschiderea educației are potențialul de a ameliora unele dintre aceste probleme, contribuind la
creșterea echități i prin acces la resurse, îmbunătățirea calității educației, creșterea interesului comunității
față de educație, stimularea inovației și îmbunătățirea investiției în educație pe termen lung.
Cadrul de acțiune pe care îl propunem are patru direcții:
▪ VIZIUNE : asumarea politică a deschiderii educației și includerea ei ca prioritate în Strategia privind
educația și formarea profesională
▪ CONȚINUT : dezvoltarea Bibliotecii școlare virtuale ca portal național de resurse educaționale deschise
▪ COMPETENȚE : continuarea și intensificarea programelor de pregătire a profesorilor, precum și
continuarea procesului de actualizare a programei școlare
▪ MEDIU EDUCAȚIONAL : continuarea investițiilor în infrastructura TIC și creșterea transparenței și a
integrității în educație
Un av antaj important este că niciuna dintre aceste direcții nu necesită schimbări legislative, pentru că avem
deja cadrul necesar. Mai mult, toate sunt compatibile cu elemente din programele strategice actuale, fiind
necesară , în primul rând , reașezarea priorit ăților în construirea proiectelor specifice. Sistemul educațional
se află într -o permanentă schimbare generată de adoptarea unei noi legi a educației în 2011 și modificarea
acesteia cel puțin o dată pe an până în prezent. Din această perspectivă, paradigma educației deschise este
în primul rând o schimbare de viziune, un efort de integrare conceptuală și coordonare a mai multor
elemente aflate deja în plan sau chiar în lucru.
Dintre toate liniile de acțiune enumerate, cele care reprezintă în mai mare măsură noutăți, cel puțin în
practică, sunt cele legate de conținut, transparență și integritate. În ceea ce privește competențele și
infrastructura TIC este necesară , în primul rând , regândirea priorităților în alocarea resurselor.

2 Detalii pe pagina http://datedeschise.fundatia.ro/

Rapoartele societății deschise. Educație deschisă în învățăm ântul preuniversitar din Români a

4 INTRODUCERE: PENTRU O VIZIUN E DESCHISĂ ASUPRA EDUCAȚIEI

Imaginea de mai sus surprinde un instantaneu dintr -unul din manualele digitale achiziționate recent de
Ministerul Educației ca parte din ambițiosul program de actualizare a programei și a manualelor aferente.
Este una din „a plicațiile multimedia” impuse de caietul de sarcini. Captura de ecran are limitele sale, dar, la
drept vorbind, nu diminuează cu mult meritele planșei, pentru că nici acestea nu sunt prea multe. Soarele și
planetele formează un fundal pe care personajul di n dreapta jos citește un text predefinit despre mișcarea
de rotație a Pământului. Elevul poate muta elementele în voie și cam atât. Deși în manual mai sunt câteva
animații relevante pentru subiect, acestea nu sunt legate direct de planșă.
În activitatea d e la clasă, planșa din manual, tipărit sau digital, este doar punctul de plecare, pe care
profesorul poate construi în voie. Poate să adauge alte informații, poate să propună diverse jocuri și așa mai
departe. Probabil că acest lucru se întâmplă în cele ma i multe cazuri, doar că acestea nu mai au legătură cu
manualul digital, care nu permite nici tehnic și nici legal reutilizarea informației de bază3.
Profesorii experimentați pot să construiască momente de lecție mai complexe pe care, apoi, să le pună la
dispoziția comunității. Astfel, profesorii debutanți ar putea avea acces direct la materiale de calitate în
beneficiul elevilor, care își îmbunătățesc mai repede atât competențele specifice materiei respective, cât și
pe cele digitale. Din nou, există impedi mente tehnice și legale pentru ca astfel de practici să devină regula.
Noile manuale digitale au fost gândite de la început închise , nu deschise .
Sunt închise din punct de vedere tehnic, pentru că Ministerul a cumpărat de la furnizori doar aplicațiile, nu
și codul sursă al acestora. Nu este posibil pentru un profesor sau un elev cu abilități de programare să preia
și să îmbunătățească părți din manualul digital. Este o problemă și pentru Minister dacă ar constata la un
moment dat că anumite secțiuni trebui e refăcute, ca urmare a schimbărilor din programă: va depinde de

3 Din puncte de vedere legal, este discutabilă și reproduc erea imaginii în acest material. Sperăm ca nici Ministerul
Educației, nici editura în cauză să nu solicite măsuri reparatorii.

Rapoartele societății deschise. Educație deschisă în învățăm ântul preuniversitar din Români a

5 bunăvoința furnizorului, care , în calitate de unic deținător al codului, poate sol icita orice compensație
dorește .
Manualele sunt închise și din punct de vedere legal. Autoritatea publică nu și-a pus serios problema
drepturilor de proprietate intelectuală în niciun moment pe parcursul procesului de achiziție. Nici caietul
de sarcini, nici contractele de achiziție nu includ prevederi pe această temă. Iar portalul manuale.edu.ro pur
și simplu nu are nicio mențiune legală. În aceste condiții, se aplică prevederile legale care spun că întregul
conținut este protejat. Deci un profesor care ar reutiliza părți din el se face vinovat de încălcarea legii. Cum
drepturile rămân la editor, în momentul în c are ar încerca să publice, fie și gratuit, noi materiale bazate pe
părți din manual, s -ar expune presiunile editorului, care în general dorește să rămână singurul furnizor de
materiale didactice, din rațiuni comerciale evidente. Toate aceste inconveniente s-ar fi putut rezolva dacă
Ministerul ar fi achiziționat integral de la început, împreună cu produsul finit, drepturile de proprietate și
ar fi publicat manualele sub o licență deschisă .
Opțiunile tehnice și legale pe care autoritatea publică nu le -a făcu t pentru deschiderea manualelor școlare
nu ar fi implicat o schimbare majoră a planului de lucru: oricum manualele ar fi fost achiziționate. Ar fi
putut să însemne un cost inițial suplimentar, în funcție de negocierile cu furnizorii, dar nu semnificativ și ar
fi fost amortizat în timp prin beneficiile aduse de libera utilizare. Însă, înainte de orice, ar fi fost o
schimbare majoră de paradigmă, o reorientare a viziunii de la educație închisă la educație deschisă.
Exemplul de mai sus, chiar dacă este unul si mplificat, arată ce înseamnă paradigma educației deschise
pentru învățământul românesc: o schimbare de viziune. Rolul acestui document este să aducă argumente în
favoarea unei viziuni deschise pentru educația românească și să propună un cadru de acțiune pe ntru
învățământul preuniversitar.

Rapoartele societății deschise. Educație deschisă în învățăm ântul preuniversitar din Români a

6 CONTEXTUALIZARE: CE ESTE EDUCAȚIA DESCHISĂ?

Educația deschisă – Open Education – este un concept relativ nou în spațiul public, a cărui definiție este la
rândul ei subiect de dezbatere. Dificult atea definirii educației deschise vine di n complexitatea subiectului.
Educația este un proces continuu, se întâmplă pe tot parcursul vieții, în contexte formale și informale, și în
numeroase forme și practici. Pentru scopurile acestui raport, vom construi o definiție operațională
restrânsă la domeniul educației preuniversitare, dar care păstrează toate caracteristicile agreate la nivel
internațional.
Inițial, atributul deschis (open) s-a aplicat conținutului de orice fel. Vorbim astfel de date deschise, de
resurse educaționale de schise sau de bugete deschise. Conceptul de resurse educaționale deschise (RED) a
apărut pentru prima data în această formă în 2002, în cadrul Forumului UNESCO4, care a devenit și a rămas
principala instituție internațion ală preocupată de subiectul RED. UN ESCO a contribuit constant cu puncte
de vedere și a facilitat un dialog internațional pe această temă. La zece ani de la acest Forum, în 2012,
UNESCO a organizat Congresul Mondial pentru Resurse Educaționale Deschise, care s -a finalizat cu
adoptarea Declar ației de la Paris privind RED5. Aici găsim și definiția de referință a conceptului:

Găsim în literatura dedicată subiectului diverse variații ale definiției, în funcție de accentele puse de autori.
Însă i ndiferent de sursa definiției, câteva elemente i mportante rămân constante . RED se folosesc în orice
context de învățare, formal sau informal. Accesul liber sau deschis6, tehnic și legal, este esențial și implică
dreptul de adaptare. Fără să fie o condiție exclusivă, mediul digital rămâne catalizatorul R ED, ceea ce face
ca educația deschisă să fie asociată cu competențele digitale.
Abordări recente fac distincția între resurse educaționale deschise ( Open Educational Resources ) și practici
educaționale deschise ( Open Educational Practices ). Acestea din urm ă au fost inițial definite ca ansamblul
de proceduri și metode de lucru pentru crearea, utilizarea și managementul RED. Pe măsură ce conținutul
deschis a devenit mai utilizat, în mod natural metodele și practici le deschise au început să fie înțelese ca
fiind, în principal , incluzive și transparente. Astfel, eliminarea barierelor privind acce sul la educație este un
element -cheie al educației deschise.

4 UNESCO oferă numeroase resurse și trimiteri în secțiunea dedica tă RED pe propriul wesite:
www.unesco.org/new/en/unesco/themes/icts/open -educational -resources/
5 www.unesco.org /new/fileadmin/MULTIMEDIA/HQ/CI/CI/pdf/Events/Paris%20OER%20Declaration_01.pdf
6 Este locul unei scurte paranteze lingvistice. Termenul „open” din limba engleză a fost în general tradus în limba
română cu „deschis” și se foloseș te, de regulă, în această formă. Vorbim de „date deschise”, „resurse deschise”, „bugete
deschise” și altele similare. Dacă am fi foarte corecți din punct de vedere semantic, o traducere mai bună ar fi „liber”,
tocmai pentru că accentul cade pe acces. Resursele educaționale deschise sunt materiale de învățare, educaționale și de
cercetare care se af lă în orice mediu, digital sau de altă natură și care s unt în
domeniul public sau au fost puse la dispoziție sub o licență deschisă , care
permite accesul gratuit, utilizarea, adaptarea și redistribuirea de către alții
fără restricții sau cu restricții limi tate .

Rapoartele societății deschise. Educație deschisă în învățăm ântul preuniversitar din Români a

7 Dezvoltând cerința de transparență, intră în discuție pregătirea unei culturi a deschiderii, care include a tât
organizarea instituțională , cât și valorile și mentalitățile comunității. Școala trebuie să devină deschisă,
transparentă, participativă și să fie în continuă evoluție.
Combinând toate elementele succint enumerate mai sus ajungem la definiția operațion ală a educației
deschise pe care o vom propune în acest document. Ne dorim un sistem de educație deschis, adică unul care
îndeplinește simultan următoarele condiții:
▪ caută să înlăture barierele din calea accesului la educație, punând accentul deopotrivă pe calitate și
echitate;
▪ folosește preponderent resurse educaționale deschise;
▪ este conectat la tehnologie și, pri n tehnologie, la lumea modernă și are în centru competențele
digitale;
▪ se îmbunătățește permanent prin analiză și evaluare;
▪ folosește eficient ș i transparent resursele.

Rapoartele societății deschise. Educație deschisă în învățăm ântul preuniversitar din Români a

8 ARGUMENT ÎN FAVOAREA EDUCAȚIEI DESCHISE

Avem nevoie de o schimbare pentru că avem o problemă. Dacă lucrurile ar merge perfect, nu am mai căuta
soluții de îmbunătățire. Problema educației din România este profundă. Nu vom încerca să facem o analiz ă
a sistemului de educație, întrucât am depăși cu mult obiectivele documentului, ci vom cita concluzia
raportului publicat de Comisia prezidențială pentru analiza sistemului de educație7:

Concluziile raportului au fost acceptate de to ți actorii sociali, care ulterior au semnat Pactul pentru
Educație , asumându -și rezolvarea problemei. Au trecut cinc i ani de atunci și avem o nouă lege a educației
naționale – cu numeroase modifi cări, unele greu de înțeles – dar ne aflăm tot la începutul s oluției. O viziune
a educației deschise poate fi lesne integrată în procesul de reformă și este important să subliniem că o
astfel de abordare nu implică costuri suplimentare majore.
Educați a deschisă nu este un panaceu, n u va rezolva toate problem ele din sistemul de învățământ, cu toate
că experiența internațională ne arată că există câteva puncte -cheie în care educația deschisă poate
contribui la îm bunătățirea situației existente pe termen scurt sau lung.
1. Creșterea echității în educație prin acces la r esurse
Unul dintre principiile de bază ale educației este echitatea: dorim ca oricine, indiferent de clasa socială, să
aibă acces la educație de calitate. Știm că , în practică , suntem departe de acest deziderat. Este suficient să
spunem că șansa unui copil născut în mediul rural de a ajunge la universitate este de aproximativ zece ori
mai mică decât a unuia dintr -un oraș mediu sau mare. Sau putem să ne uităm cum sunt distribuite
rezultatele la bacalaureat și examene naționale pentru a înțelege că în realita te există „școli bune” și „școli
slabe”.
Universalizarea accesului la cursuri este doar unul din tre pașii importanți în direcția resurs elor
educaționale deschise . Factorul cel mai important într -o școală este profesorul , iar resursele deschise sunt
un can al de transfer direct și rapid de expertiză de la profesori cu experiență mai mare la cei cu experiență
mai redusă. Mai sus, d ădeam exemplele materialelor didactice produse de profesori, de la planuri de lecție
la metode de evaluare și tehnici de lucru la clasă sau chiar filme cu profesori predând. Imaginați -vă acum
un profesor debutant, care trebuie să producă singur toate aceste resurse pentru clasa sa dintr -un sat
oarecare; dar și unul care are acces imediat la o bogată bază de date cu resurse deschise p roduse de colegi i
săi de -a lungul timpului. Dacă vrem ca educația să fie una de calitate pentru toți copiii, al doilea model este
cel pe care trebuie să îl căutăm.

7 http://edu.presidency.ro/upload/raport_edu.pdf Menținerea actualului sistem de învățământ din
România pune în pericol competitivitatea și
prosperitatea țării. Acest sistem are patru mari
probleme: este ineficient, nerelevant, inechitabil și de
slabă calitate.

Rapoartele societății deschise. Educație deschisă în învățăm ântul preuniversitar din Români a

9 2. Creșterea calității educației prin metoda evaluării între egali ( peer evaluation )
Unul di ntre argumentele împotriva RED cel mai des întâlnite este cel al absenței standardelor de calitate.
Cum putem să ne asigurăm că o resursă este bună dacă nu avem un arbitru, o agenție independentă care să
o evalueze și acrediteze. Vom arăta că , pe termen lu ng, acest aparent dezavantaj se transformă într -un uriaș
avantaj.
Este evident că nu e fezabil să avem o agenție capabilă să administreze uriașul număr de resurse produse; o
astfel de cale nu ar face decât să îngroape subiectul. Însă internetul ne arată p uterea a ceea ce numim peer
evaluation , adică o evaluare între egali. Dacă rezervați online un hotel pe un website de profil, cu siguranță
vă uitați la ce au spus alți călători care au stat acolo; atunci când alegeți o carte sau un film, vă uitați și la
opiniile criticilor, dar mai nou și la ale altor cititori. În orice domeniu există forumuri și pagini de
testimoniale , opinii ale unor oameni care au încercat acele servicii sau produse. Pe termen foarte scurt,
astfel de pagini pot fi uneori manipulate pr in publicarea unor opinii false, dar, de la un punct încolo, de când
avem o masă critică de peer evaluators , lucrurile funcționează corect, așa cum am constatat fiecare dintre
noi folosind internetul .
În mod similar, resursele educaționale propuse vor fi vali date chiar de către utilizatorii lor primari. Desigur,
este necesar ca aceștia să fie stimulați să participe la discuție. Totuși, chiar și în cazul unor comunități
create spontan , precum didactic.ro sau calificativ.ro , observăm o parti cipare bună, voluntar ă, care duce la
validarea unor resurse prin contribuțiile membrilor. Este un mecanism prin care, pe termen lung, se obțin
rezultate remarcabile în domenii precum:
▪ dezvoltarea și îmbunătățirea programei și a materialelor didactice;
▪ organizare programelor și a cursurilor în desfășurare;
▪ organizarea de sesiuni de interacțiune cu studenții și între aceștia;
▪ dezvoltarea unor materiale și tehnici de predare de calitate;
▪ găsirea unor modalități eficace de evaluare.

3. Creșterea interesului comunității față de edu cație
Absența comunității – în primul rând a părinților, în învățământul preuniversitar – din viața școlii este unul
dintre principalele motive de îngrijorare pentru profesioniștii din educație. Lucrurile se văd ușor diferit din
cealaltă perspectivă: „ Ce legătură are școala cu viața?” este o întrebare retorică auzită adesea în rândul
membrilor comunității. Indiferent cum formulăm problema, constatăm o distanțare continuă între școală și
educație.
O parte din problemă este dată de lipsa de informare despre c e se întâmplă la școală și este un punct în care
folosirea RED poate aduce beneficii. Nu doar profesorii sau alți specialiști vor avea acces la resursele
deschise, ci și publicul la rg. Găsim exemple în alte țări, cum ar fi Olanda, cu un foarte interesant p roiect de
tip Wikipedia pentru RED , unde participarea publicului la discuția în jurul resurselor educaționale conduce
la adaptarea mai rapidă a acestora la cerințele societății moderne.
Trebuie subliniat că un aspect important al participării se referă la actorii sociali care au legături speciale
cu școala: antreprenorii, cei ce vor angaja absolvenții; organizațiile comunitare și alte organizații ale
societății civile, cei care facilitează integrarea civică a elevilor; instituțiile și autoritățile publice, cei care
construiesc politici publice ce trebuie să țină cont de nivelul de educație al societății.

Rapoartele societății deschise. Educație deschisă în învățăm ântul preuniversitar din Români a

10 4. Stimularea inovației și creșterea competitivității
Inovația este motorul creșterii economice în societățile dezvoltate. Unul dintre cele mai importante
avantaje ale folosirii RED, în contextul mai larg al promovării unor politici de acces deschis la rezultate și
date de cercetare, este tocmai stimularea inovației prin acces larg la cunoaștere.
Totodată, paradigma educației deschise este construită pe fol osirea intensă a noilor tehnologii, iar
utilizarea permanentă duce la creșterea rapidă a competențelor digitale. România se află în acest moment
pe ultimul loc în Uniunea Europeană din perspectiva Indicelui economiei și al societății digitale (DESI 2015),
iar unul dintre principalele motive este legat tocmai de competențele digitale scăzute.
Nu este o surpriză că țările în care accesul deschis și resursele educaționale deschise sunt cel mai intens
promovate și utilizate sunt totodată și campioanele inovație i și gazdele celor mai puternice universități din
lume, precum Statele Unite, Japonia sau Marea Britanie, dar și țări ambițioase precum China (în măsura în
care putem vorbi de liber sau deschis într-un sistem autoritar).
Această observație are și un corol ar important: cu cât vom amâna mai mult intrarea în paradigma accesului
deschis , cu atât va crește mai mult diferența de viteză a inovației între România și țările mai dezvoltate.
5. Creșterea eficienței investiției în educație pe termen lung
Utilizarea RE D are un cost destul de mic. În fapt, este mai mult o schimbare de mentalitat e decât de alocare
a resurselor atunci când vorbim de sistemul public de educație. Statul creează sau achiziționează constant
resurse educaționale pentru că are nevoie de ele pent ru buna desfășurare a procesului educațional.
Profesorii se implică oricum în producerea de resurse pentru că acest lucru face parte din cerințele
meseriei. Nu există niciun proiect finanțat prin programe europene , precum Programul Operațional
Sectorial De zvoltarea Resurselor Umane (și nu numai) , care să nu includă și crearea unor materiale
educaționale. Și exemplele pot continua.
Ceea ce ar trebui adăugat ține de voința politică și de o viziune prin care tot ce se obține din bani publici să
aibă caracter deschis, iar creatorii de resurse să fie stimulați să le împărtășească , inclusiv prin facilitatea
unor spații virtuale în acest sens. Mai mult, există posibilitatea de a folosi fonduri europene.
Totuși, trebuie ținut cont de costul pe termen lung. Investi ția în resurse educaționale nu se limitează la
costul inițial de producție, ci și la costuri de utilizare, la formare continuă, la comunicare permanentă. Nici
acestea nu sunt costuri ridicate, dar este nevoie să fie luate în calcul în cadrul unei viziuni p e termen lung.

Rapoartele societății deschise. Educație deschisă în învățăm ântul preuniversitar din Români a

11 PROP UNERE DE ACȚIUNE PENTRU EDUCAȚI A DESCHISĂ

Repere: evoluții recente în Uniunea Europeană

Obiectivul propus este integrarea principiilor educației deschise în sistemul românesc de învățământ
pentru a potența avantaje le menționate în cap itolul anterior și fără a genera costuri majore, comparativ cu
resursele deja alocate prin documente strategice și planuri de acțiune.
Din fericire, nu suntem în situația de a inventa de la zero, cu atât mai mult cu cât vorbim de un domeniu
care pune acce nt pe reutilizarea informației. Putem folosi cu ușurință elemente de strategie propuse de
partenerii noștri europeni. Așa cum știm, în interiorul Uniunii Europene, educația este unul dintre
sectoarele în care decizia rămâne în mare măsură la latitudinea st atelor membre. Cu toate acestea, Comisia
Europeană a alocat resurse pentru mai multe cercetări în domeniu în ultimii ani , pe baza cărora a formulat
recomandări către statele membre.
Abordarea Comisiei Europene în ceea ce privește educația deschisă are ca bază strategia Europa 20208,
instrumentul prin care Uniunea își definește obiectivele de creștere pentru deceniul curent. Cele cinci
obiective majore sunt : ocuparea forței de muncă, inovarea, educația, incluziunea socială și mediul/energia.
Așa cum am arăt at în secțiunile anterioare, există o legătură puternică între inovare și acces deschis, astfel
încât , în mod natural , politicile europene menite să răspundă acestor obiective au inclus însemnate
componente de deschidere , inclusiv a resurselor educaționale .
Aceste idei și -au găsit locul în Agenda Digitală pentru Europa9 (2011), dar și în inițiativa Rethinking
education10 (2012), prin care Uniunea își propune să redreseze sistemele de educație din toate statele
membre, pentru a răspunde nevoilor cetățenilor ș i a găsi cele mai bune mijloace de a atinge obiectivele
2020. În cadrul inițiativei a fost realizată o analiză extensivă a nevoilor din țările membre și au fost propuse
mai multe componente specifice.
Dintre componentele specifice, cea mai recentă și mai i nteresantă din perspectiva RED este intitulată
Deschiderea educației prin intermediul noilor tehnologii11 și a fost lansată la jumătatea anului 2013.
Comunicarea inițiată de Comisie are ca subiect tehnologia și resursele educaționale deschise ca oportunităț i
de remodelare a educației din UE și analizează modul în care Uniunea poate deschide sistemele de educație
pentru a rămâne competitivă în epoca internet ului. Documentul identifică trei piloni ai noii paradigme:
mediile de învățare deschisă, r esursele educ aționale deschise și infrastructura și interconectarea. Pentru
fiecare dintre acestea face recomandări de acțiune statelor membre și Comisiei Europene. Comunicarea
propune acțiuni la nivelul UE și la nivel național. Acestea sunt foarte clar sintetizate în document:
▪ sprijinirea instituțiilor de învățământ, a profesorilor și cursanților în demersul de dobândire a
competențelor și metodelor de învățare digitale;
▪ sprijinirea dezvoltării și disponibilității resurselor educaționale deschise;
▪ conectarea sălilor d e clasă și utilizarea de dispozitive digitale și de conținut digital;
▪ mobilizarea tuturor părților interesate (profesori, cursanți, familii, parteneri economici și sociali)
pentru a modifica rolul tehnologiilor digitale în instituțiile de învățământ.

8 http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm
9 http://ec.euro pa.eu/digital -agenda/
10 http://ec.europa.eu/languages/policy/strategic -framework/rethinking -education_en.htm
11 http://ec.europa.eu/education/policy/strategic -framework/education -technology.htm

Rapoartele societății deschise. Educație deschisă în învățăm ântul preuniversitar din Români a

12 Propunere de acțiune pentru România

Trebuie spus că nu vorbim de ches tiuni cu totul noi în România: î n diverse documente de politici sau
proiecte concrete din ultimii ani găsim repere strategice sau operaționale, pe care se poate construi o
viziune a educ ației deschise în învățământul preuniversitar. Analizele comparate realizate la nivel
european și documentele de politici bazate pe acestea ne ajută pentru că oferă un cadru de acțiune
imediată.
Cadrul de acțiune pe care îl propunem are patru elemente:
▪ VIZIUNE : asumarea politică a deschiderii educației și includerea ei ca prioritate în strategiile
naționale
▪ CONȚINUT : dezvoltarea Bibliotecii școlare virtuale ca portal național de resurse educaționale
deschise și adoptarea unei licențe deschise pentru educați e
▪ COMPETENȚE : continuarea și intensificarea programelor de pregătire a profesorilor, precum și
continuarea procesului de actualizare a programei școlare
▪ MEDIU EDUCAȚIONAL : continuarea investițiilor în infrastructura TIC, consolidarea cunoașterii despre
sistem și creșterea transparenței în educație
1. Viziune: asumarea deschiderii educației
Asumarea politică a educației deschise este importantă , în primul rând , ca semnal public al direcți ei în care
ne îndreptăm: un sistem de educație deschis este cel care se îmbunătățește permanent prin analiză și
evaluare; caută să înlăture barierele din calea accesului la educație, punând accentul deopotrivă pe calitate
și echitate; folosește eficient și transparent resursele; este conectat la tehnologie și, prin tehnologie , la
lumea modernă.
Afirmarea acestor principii, chiar dacă poate părea fără acoperire în practică, rămâne un reper pentru
decizii viitoare. Asumarea politică implică și voința de a urmări reperul atunci când sunt alese prioritățile
pentru alocarea resurs elor.
Simpla enumerare a liniilor de acțiune, în secțiunea anterioară, arată că nu propunem o revoluție în
educație. Avem deja diverse programe de pregătire a profesorilor; există deja investiții importante în
infrastructura TIC din școli; avem și manuale digitale, iar elevii dobândesc competențe digitale, într -o
măsură mai mare sau mai mică. Acestea nu sunt lucruri cu totul noi. Probleme avem cu lipsa de coordonare,
dar și cu evitarea unor componente precum resursele educaționale deschise sau transparența în educație.
Diminuarea acestor probleme se poate face prin transferarea principiilor educației deschise, odată
asumate, în documentele strategice relevante: Programul de guvernare, Strategia națională privind
educația și formarea profesională, Strategia națională pentru agenda digitală sau documentele
programatice aferente utilizării fondurilor comunitare. De aici se poate lesne trece la alocarea cu prioritate
a resurselor existente pentru componentele descrise în secțiunile următoare.
Pe scurt, asumarea politică a educației deschise are următoarele componente:
▪ adoptarea într -un document politic, la nivel înalt, a principiilor educației deschise;
▪ introducerea acestor principii în strategiile naționale relevante;
▪ elaborarea și asumarea unui plan de acțiune care să asigure coordonarea componentelor educației
deschise care sunt deja implementate sau se află în curs de implementare în sistem, inclusiv prin
alocarea cu prioritate a resurselor din fondurile existente sau programate;

Rapoartele societății deschise. Educație deschisă în învățăm ântul preuniversitar din Români a

13 ▪ construirea cadrului legal pe ntru publicarea sub licențe deschis e a materialelor educaționale
produse din resurse publice.
2. Conținut
2.1. Biblioteca școlară virtuală – portalul național de resurse educaționale deschise
Statul trebuie să se implice activ în producerea de resurse des chise și în stimularea utilizării acestora. Acest
lucru nu implică alocări financiare noi, ci aplicarea cu strictețe a principiului orice resursă produsă cu bani
publici va avea acces deschis .
De altfel, acest principiu este cuprins, fără a fi numit ca a tare, în Legea Educației Naționale, articolul 70, cu
referire la Biblioteca școlară virtuală , în alineatul (2):

Alineatul (4) al aceluiași articol stabilește în sarcina MEN responsabilitatea pentru gestionarea celor două
elemente: Înființarea, ges tiunea și îmbogățirea permanentă a Bibliotecii școlare virtuale și a Platformei
școlare de e -learning intră în responsabilitatea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului . Deși
au trecut patru ani de la adoptarea legii, acestea nu sunt a ctive.
Sursele pentru aceste materiale vor fi următoarele:
▪ materiale produse de Minister și instituțiile subordonate, în principal programe școlare și manuale,
pe care Ministerul le achiziționează direct;
▪ resurse produse în programele cu finanțarea europea nă, indiferent cine este beneficiarul. În
contractele de finanțare vor fi introduse clauze prin care resursele produse vor fi publicate sub
licență deschisă și vor fi încărcate în portalul guvernamental;
▪ resurse dezvoltate de profesori și utilizate în timp ul inspecției școlare. Este cunoscut faptul că
profesorii creează permanent o varietate de materiale didactice, iar o bună parte din acestea sunt
prezentate sau utilizate în timpul inspecției școlare. Aceste materiale pot fi încărcate în aceeași
platformă virtuală;
▪ resurse deja dezvoltate de profesori și distribuite în alte comunități. În comunități virtuale precum
didactic.ro sau calificativ.ro există deja numeroase resurse pentru profesori, create de profesori.
Utilizatorii acestor comunități vor fi încur ajați să transfere și către portalul public cele mai
valoroase resurse, inclusiv prin parteneriate cu administratorii acestor comunități . Se înființează Biblioteca școlară virtuală și Platforma școlară de e -learning, care
includ programe școlare, exemple de lecții pentru toate temele din programele
școlare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Aceste resurse
digitale vor fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și
drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului obținând dreptul de publicare din
partea autorilor, astfel încât aceste resurse să fie accesibile permanent și gr atuit
oricărui elev sau profesor.

Rapoartele societății deschise. Educație deschisă în învățăm ântul preuniversitar din Români a

14 În acest mod, Biblioteca școlară virtuală va deveni portalul național de resurse educaționale deschise și va
fi comple tată rapid cu resurse diverse. Pentru a facilita procesul și a minimiza costurile, vor fi aplicate
câteva principii de bază:
▪ Ministerul Educației are în vedere un serviciu de tip cloud pentru educație, care va includ e automat
și această componentă;
▪ portalu l (Biblioteca) va fi dezvoltat ca software deschis , ceea ce va anula dependența de un singur
furnizor și va permite creșterea organică prin contribuții voluntare;
▪ portalul va include un modul de comunitate, cu implicarea voluntară, dar autentificată a memb rilor,
stimulând discuțiile între specialiști și practicieni în educație și reutilizarea resurselor.
2.2. Dezvoltarea sau alegerea unei licențe deschis e pentru educație
O atenție specială trebuie acordată licențierii conținutului, care trebuie publicat sub o licență deschisă . Deși
legea educației subliniază nevoia de a aborda acest aspect, am constatat că din majoritatea documentelor
strategice lipsește preocuparea pentru respectarea legislației cu privire la drepturile de autor. Am dat deja
exemplul manual elor digitale, care nu au niciun fel de licență asociată. Acest lucru conduce la o
vulnerabilitate a instituțiilor publice, pentru că atunci când comandă unor furnizori producerea de resurse
nu au la dispoziție instrumente conceptuale și legale pentru a im pune accesul deschis la produsele finale.
Este important ca statul român să își creeze propria politică privind licențierea produselor și a serviciilor.
Un prim pas a fost făcut de Departamentul de Servicii Online și Design (DSOD ) din cadrul Cancelariei P rim-
Ministru lui, care a elaborat o licență deschisă pentru portalul național de date deschise, plecând de la
modelele Creative Commons . Cu sprijinul tehnic al DSOD, Ministerul Educației poate elabora licențe
adecvate conținutului educațional sau poate aleg e una sau mai multe dintre licențele Creative Commons .
3. Competențe
3.1. Pregătirea profesorilor
Este deja știut faptul că nu este suficient să ai un instrument performant, este necesar ca cei care îl
utilizează să aibă abilitățile necesare. Sunt exempl e numeroase, din toate domeniile, de investiții în
echipamente performante care nu își ating impactul scontat pentru că nu sunt dublate de pregătirea
corespunzătoare a celor c are ar trebui să le utilizeze.
Educația românească a cunoscut deja experiența mai degrabă proastă a programului Advanced eLearning
(AeL): resurse educaționale plătite din (mulți) bani publici, care au rămas în proprietatea producătorului.
Impactul lor asupra calității educației este foarte scăzut, iar asupra inovării ca și inexistent . Un studiu
recent12 arată că doar 13% dintre profesori folosesc resursele AeL cel puțin o dată pe săptămână, 42% le
folosesc o dată pe lună sau mai rar, iar 45% nu le folosesc niciodată. Unul dintre motivele cel mai des
invocate pentru gradul scăzut de utili zarea este lipsa abilităților necesare sau a timpului necesar pentru
familiarizarea cu contextul educațional.
Astfel de probleme pot fi lesne evitate cu un program corespunzător de pregătire pentru profesori, cu mai
multe componente:

12 www.eprof.ro/attachments/ article/82/Raport%20de%20cercetare_RO.pdf

Rapoartele societății deschise. Educație deschisă în învățăm ântul preuniversitar din Români a

15 ▪ în formarea inițială, ca parte a mult așteptatei reforme a sistemului de formare inițială, prin
masterat didactic, așa cum stipula prima versi une a Legii Educației Naționale , sau prin alte căi;
▪ în formarea continuă, prin oferirea unei game mai largi de oportunități pentru profe sori de a
participa la cursuri în acest domeniu. Aceste cursuri nu trebuie să se limiteze la utilizarea TIC, ci
trebuie să acopere și utilizarea și chiar crearea de resurse educaționale on -line;
▪ prin activități de mentorat, inclusiv on -line.
Obiectivul ace stui program este să asigure un ritm crescut de creștere a ponderii profesorilor care au
competențe digitale avansate, până la a cuprinde întregul corp profesoral. Beneficiile aduse de această
situație sunt importante și includ: educație mai bună pentru el evi; contribuții directe ale profesorilor, ca
indivizi, în societate; definirea unui rol de transmițător al componentelor digitale pentru corpul profesoral.
Un astfel de program nu necesită realocări majore de resurse, pentru că există deja planuri privin d
pregătirea permanentă a profesorilor și pentru reforma formării inițiale. Pot fi alocate resurse imediat, din
fonduri europene , prin Programul Operațional Capital Uman 2014 -2020 și prin Agenda Digitală pentru
România , care cuprind referiri la pregătirea profesorilor. În acest caz, vorbim în primul rând de coordonare
și de stabilirea și asumarea unor priorități clare.
3.2. Competențe digitale pentru elevi
O situație similară întâlnim în cazul elevilor: declarativ, dorim să îi ajutăm să deprindă cât mai rep ede și
mai bine competențele digitale, dar în practică procesul este slab coordonat.
Există aproape un consens că România are nevoie de o regândire a întregului curriculum școlar. În ultimii
ani au fost cel puțin două încercări de a iniția un astfel de de mers, niciuna din ele dusă la bun sfârșit.
Suntem acum într -o situație anormală. Încă nu am definit un cadru curricular nou, nici nu avem un
curriculum reînnoit, dar au fost adoptate programe noi pentru primele cinci clase, corespunzătoare ciclului
primar. În mod normal, competențele de bază sunt definite în documentele strategice superioare – cadru
curricular și curriculum. Chiar dacă, foarte probabil, în programe sunt urmărite elementele principale ale
potențialului nou cadru, în absența acestuia crește r iscul de a pierde coerența procesului educațional, ceea
ce duce la scăderea eficienței procesului în sine.
Este adevărat că ne aflăm în fața unor generații p e care le numim nativ digitale: sunt copii care cresc
înconjurați de noile tehnologii și cărora le este mult mai ușor să deprindă competențe digitale. Dar acest
lucru nu este suficient pentru a compensa absența unor programe bine coordonate. Absența învățării
asistate poate conduce la situații în care nativii digital nu reușesc niciodată să își atingă p otențialul, la fel ca
în orice alt domeniu. Nu trebuie ignorate nici riscurile inerente folosirii internet ului de către copii, pentru
minimizarea cărora cea mai bună soluție este tot educația: folosirea în siguranță a internet ului face parte
din competențe le digitale. Nu în ultimul rând, ne confruntăm cu o puternică inegalitate de acces la resurse,
care poate fi corectată prin școală.
Soluția la aceste probleme este destul de clară și presupune , în primul rând , voință și viziune: procesul de
reformă curricu lară trebuie reluat cu refolosirea materialelor deja obținute, pentru a ajunge într -un termen
relativ scurt la un ansamblu curricular care include competențele digitale printre competențele -cheie.

Rapoartele societății deschise. Educație deschisă în învățăm ântul preuniversitar din Români a

16 4. Mediu educațional
4.1. Infrastructură TIC în școli
Țara noastră are un atu important dat de infrastructura deja existentă. În urma unor programe succesive de
informatizare, toate liceele din România au cel puțin laborator de calculatoare și acces la internet (nu
discutăm aici gradul de utilizare a acestor resur se). Numeroase școli generale sunt în aceeași situație, iar
Ministerul Educației își propune să continue programul de informatizare până când toate școlile vor avea
conexiune la internet și laboratoare de informatică. Chiar dacă cel mai nou program, iniția t anul trecut, este
acum în atenția procurorilor anticorupție, este rezonabil să considerăm că va continua, după lămurirea
problemelor legale. La rândul lor, b ibliotecile publice au trecut recent printr -un program de digitalizare,
care a lăsat rezultate de opotrivă în infrastructură și în practicile curente.
Comparat iv cu alte țări din regiune, România stă destul de bine la capitolul infrastructură pentru educație și
își propune să continue investițiile în domeniu. Acest lucru este o oportunitate majoră care ar putea fi
valorificată prin politici inteligente, dar și prin creșterea standardelor asumate. Spre exemplu, obiectivul pe
termen lung pentru acces la internet ar trebui să fie conectarea fiecărei clase, nu doar a fiecărei școli (altfel
cum să folosești manuale digitale?). Iar ca exemplu de politică inteligentă, accentul pe resurse hardware ar
trebui înlocuit cu cel pe conținut ce poate fi accesat de pe orice fel de dispozitiv.
4.2. Îmbunătățirea cunoașterii despre educație
Nu poți să îmbunătățești ceva c e nu cunoști. De la acest adevăr simplu ar trebui să plece orice reformă în
educație. Este adevărat că în ultimii ani s -au realizat periodic diagnoze ale sistemului de învățământ,
inclusiv analiza citată a comisiei prezidențiale de resort. Dar acestea au r ămas mai degrabă elemente
disparate decât un program sistematic de cunoaștere și evaluare a educației. Nici măcar rapoartele (care ar
trebui să fie anuale) privind starea sistemului de educație, realizate de Minister, nu par a avea un fir logic
care să le unească.
Un punct nevralgic este absența datelor statistice în timp real despre educație. Până acum câțiva ani, chiar
și aflarea numărul de școli putea fi o problemă dificilă, pentru că diferite surse oficiale (Minister ul
Educației , Institutul Național de Statistică , ARACIP – Agenția Română de Asigurare a Calității în
Învățământul Preuniversitar , fiecare inspectorat în parte) dădeau diferite răspunsuri. Avem astăzi un set de
date în format deschis pe portalul național de date deschise (data.gov.ro) , care ne descrie rețeaua unităților
școlare. O abordare similară este necesară pentru elevi, profesori, rezultate, bugete și toate celelalte
informații relevante despre educație.
Vestea bună este că în interiorul Ministerului Educației se află în lucru un proiect de informatizare a
fluxului de date, finanțat din fonduri comunitare, care ar putea să rezolve penuria de date despre sistemul
educațional. Odată finalizat, acest sistem va permite dezvoltarea unui program național de analiză,
monitorizare și evaluare a î nvățământului, care să conducă în cele din urmă la consolidarea cunoașterii
despre educație.

Rapoartele societății deschise. Educație deschisă în învățăm ântul preuniversitar din Români a

17 4.3. Școala deschisă: transparență și integritate în școli
Orice sistem deschis este caracterizat printr -un grad înalt de transparență, care atrage după sine și
integritate. Educația românească are nevoie de ambele, pentru că suferă (și) de o profundă criză de
încredere și de respect. Avem convingerea, ca societate, că ceva e rău cu școala noastră, chiar dacă vorbim
adesea în termeni vagi, influențați mediatic: coru pția la examene sau la clasă, alocări netransparente de
fonduri, lipsă de relevanță pentru piața muncii, rele tratamente aplicate copiilor, politizare excesivă. Am
auzit de fiecare dintre acestea, p oate am văzut exemple concrete – sunt asociate cu școala î n percepția
publicului. Este imposibil să scăpăm de astfel de etichete doar cu programe (șchioape) de informare a
publicului, mai ales că ele nu sunt complet false, ci se bazează pe cazuri reale. Putem să ieșim din acest
punct mort deschizând cu adevărat s istemul, arătând care este situația reală, în orice moment. Astfel vom
avea ocazia să scăpăm și de acele cazuri rele, precum și să redăm profesorilor o parte din prestigiul social
pierdut.
Fără să încercăm o abordare exhaustivă, vom enumera principiile de bază pentru creșterea
transparenței sistemului de educație :
• DATE DESCHISE . Am vorbit anterior de nevoia de a colecta date și informații despre educație. Acestea
trebuie publicate imediat și integral, eventual cu anonimizarea cazurilor, pentru protejarea
identității persoanelor. Spre exemplu, este de dorit ca noul sistem informatic integrat amintit în
secțiunea anterioară să poate exporta date direct în portalul național de date deschise.
• CONSULTARE PUBLICĂ . Prea des educația pare o afacere închisă a funcți onarilor și a liderilor de
sindicat. O privire pe pagina de internet cu acte normative supuse dezbaterii publice de Ministerul
Educației lasă o impresie dezolantă: este goală. În acest timp, Ministerul emite cel puțin câteva zeci
de ordine diverse în fieca re an, la care se adaugă propuneri de hotărâri de guvern, legi și ordonanțe
de urgență. În ultimii trei ani, legea educației a fost schimbată în fiecare an prin ordonanță de
urgență dată de Crăciun și apărută direct în Monitorul Oficial, fără urmă de dezba tere. Este o
practică ce trebuie schimbată radical.
• BUGETE TRANSPARENTE . Vorbim adesea de sub finanțarea educației, dar niciodată nu știm exact cât
cheltuim cu educația. Responsabilitatea începe de la nivelul școlii. O bună practică este afișarea pe
pagina de internet a fiecărei școli a bugetului instituției respective. De aici poate să înceapă discuția
despre cât suntem dispuși să plătim pentru educație.
• PARTICIPAREA PĂRINȚIL OR ȘI A ELEVILOR LA DECIZIE . Legea educați ei a adus o schimbare importantă în
ceea ce privește responsabiliza rea comunității. Consiliile de a dministrație ar trebui să fie compuse
majoritar din persoane din comunitate și nu din profesori. Această schimbare nu a fost niciodată
implementată, lipsind în primul rând normele necesare.
• LIBERTA TEA DE EXPRESIE . Regulamentele școlare par mai degrabă îndreptate către ascunderea
problemelor decât către discutarea lor. Adesea , libertatea de expresie a elevilor sau chiar a
profesorilor este îngrădită în numele disciplinei. O schimbare de optică este n ecesară .
• CODUL DE ETICĂ . În ultimii ani, Ministerul Educației a înaintat cu adoptarea unui cod de etică. Este un
pas înainte, chiar dacă au existat controverse cu privire la conținutul documentului. Dar simpla
adoptare nu este suficientă. Este necesar ca M EN să se asigure că toți participanții la sistem l -au
înțeles și sunt gata să îl aplice.

Rapoartele societății deschise. Educație deschisă în învățăm ântul preuniversitar din Români a

18 ÎN LOC DE CONCLUZIE: O PRIVIRE DE ANSAMBLU

Propunem Asumarea paradigmei educației deschise pentru învățământul
preuniversitar din România

Principii cheie Acces deschis și egal la educație

Resurse educaționale deschise

Competențe digitale pentru profesori și elevi

Transparență și integritate în școli

Viziune ▪ adoptarea principiilor educației deschise într-un document politic, la nivel
înalt ;
▪ introducerea acesto r principii în strategiile naționale relevante;
▪ elaborarea și asumarea unui plan de acțiune care să asigure coordonarea
componentelor educației deschise care sunt deja implementate sau se află
în curs de implementare în sistem, inclusiv prin alocarea cu pr ioritate a
resurselor din fondurile existente sau programate;
▪ construirea cadrului legal pentru publicarea sub licențe deschise a
materialelor educaționale produse din resurse publice.

Acțiune Conținut
• Crearea Bibliotecii școlare virtuale, portalul nați onal de resurse
educaționale deschise
• Manuale digitale și deschise
• Licențe deschis e pentru educație
• Stimularea creatorilor de resurse educaționale deschise prin mecanisme
asociate utilizării fondurilor comunitare

Competențe
• Pregătirea permanentă a profeso rilor pentru TIC și utilizarea și
producerea de RED
• Focus pe competențe digitale pentru elevi

Mediu educațional
• Continuarea investițiilor în infrastructură TIC în școli cu obiectivul
internet în fiecare clasă
• Îmbunătățirea cunoașterii despre educație și i nformarea permanentă a
publicului, inclusiv prin date deschise
• Școala deschisă: transparență și integritate în școli
• Accent pe participarea comunității la luarea deciziilor în școală