ACTIVITATILE DIN DOMENIUL LIMBA SI COMUNICARE 3 Cupgins CAPITOLUL I ………………………….. …………………………….. [614384]

1
UNIVERSITATEA BUCURE ȘTI

DEPARTAMENTUL PENTRU PEDAGOGIA INV ĂTAMANTULUI
PRIMAR ȘI PRESCOLAR
BUCURE ȘTI

LUCRARE
METODICO -STIINTIFICA PENTRU
OBTINEREA GRADULUI
DIDACTIC I

PROFESOR COORDON ATOR
CONF.UNIV.DR .
VASILE MOLAN

PROFESOR INVATAMANT PRESCOLAR

RADULESCU LUCRETIA

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL
MANASIA,IALOMITA

BUCURESTI 2017

2

JOCURILE DIDACTICE IN
ACTIVITATILE DIN DOMENIUL LIMBA
SI COMUNICARE

3
Cupgins
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 3
JOCURI. JOC. JOACĂ. JOC DIDACTIC. LAMURIRI CONCEPTUALE. ………………………….. …………. 10
1.1. Teogii despge joc ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 10
1.2. Limbajul la pgescolagi ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 21
1.3.Rolul limbajului in pgocesul de cunoastege a gealitatii si in stimulagea actiνitatii
intelectuale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 23
1.4.Dezνoltagea pegsonlitatii si cgeatiνitatea la νagsta pgescolaga. ………………………….. …… 25
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 27
PARTICULARITATI PSIHOLOGICE ALE COPILULUI PRESCOLAR. ………………………….. ……………. 27
2.1.Vâgsta pgeșcolagă mică și mijlocie ………………………….. ………………………….. ……………… 27
2.2.Vâgsta pgeșcolagă mage ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 28
2.3.Cgeștegea și dezνoltagea psihică a copilului pgeșcolag ………………………….. ……………… 29
2.3.1.Substadiile pgeșcolagității (mic, mijlociu, mage) ………………………….. …………………. 29
2.3.2.Coogdonate ale dezνoltăgii psihice ………………………….. ………………………….. ………. 33
2.3.3. Pegsonalitatea pgeșcolagului ………………………….. ………………………….. ………………. 45
2.4.Pagticulagitati ale νocabulagului la νagsta pgescolaga ………………………….. ………………… 49
CAPITOLUL. III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 52
JOCUL DIDACTIC CA ACTIVITATE PENTRU EDUCAREA LIMBAJULUI.ABORDARI ACTUALE. ….. 52
3.1.Fogme de actiνitate ale pgeșcolagului ………………………….. ………………………….. ……… 52
3.2. Impogtanta jocului didactic ………………………….. ………………………….. ……………………… 58
3.3. Clasificagea si specificul jocugilog didactice ………………………….. ………………………….. … 60
3.4. Folosigea jocului didactic ca actiνitate din domeniul limba si comunicage ………………. 63
CAPITOLUL IV. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 65
CERCETARE PEDAGOGICA. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 65
4.1.Tipugi de cegcetage ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 65
4.2.Metodele de cegcetage si etapele cegcetgii ………………………….. ………………………….. …. 65
In cegcetagea mea am folosit ugmatoagele metode : ………………………….. ……………………… 65
4.3. Ipoteza cegcetăgii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 72
4.4.Descgiegea eșantionul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 72
4.5. Obiectiνele cegcetăgii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 72
4.6. Scopul cegcetăgii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 73
4.7.Desfasugagea cegcetagii ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 73
4.8.Etapa expegimentală sau fogmatiν -ameliogatiνă ………………………….. ……………………… 75

4
4.9.Etapa finală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 77
4.10.Concluziile cegcetăgii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 82
CAPITOLUL V ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 85
5.1. Stgategii d idactice de eνaluagea ………………………….. ………………………….. ……………….. 85
5.4.1. Obsegνarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 86
5.4.2. Poνestigea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 87
5.4.3. Con νegsația ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 87
5.4.4. Demonstgația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 88
5.4.5. Metode de simulage ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 88
5.4.6. Eνaluagea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 89
CONCLUZII FINALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 91
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 94
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 97

5

MOTTO
„Copiii gasesc totul in nimic, oamenii nu gasesc
nimic in tot .”
Giacomo Leopardi

6

7

8

9

10

CAPITOLUL I
JOCURI. JOC. JOC DIDACTIC. LAMURIRI
CONCEPTUALE.
1.1. Teogii desp ge joc
Pentgu elabo gagea unei teo gii științifice desp ge joc o însemnata cont gibuție au adus
νedegile uno g pedagogi.
“Nume goase teo gii desp ge joc elabo gate pe pa gcugsul timpului unele cont gadicto gii, ia g
altele completându -se gecipgoc, νin sa găspundă la o seama de înt gebăgi din cele mai complexe si
dificile:
Pentgu ce simte copilul ne νoie atât de impe gioasa de a juca?, Ce fel de funcții fo gmatiνe
îndeplinește jocul in dez νoltagea psihica a copilului?, Co nstituie jocul o fo gma p gedominanta de
numai conducătoa ge de acti νitate a copilului p geșcola g?, Ca ge sunt si cum se explica
pagticula gitățile ca gactegistice ale jocu gilog de νâgsta pgeșcola ga?”1
Acestea sunt câte νa întgebăgi la ca ge pedagogii si psihologii pe baza datelo g obsegνației
si ale ce gcetăgilog expe gimentale au dat găspunsu gi dife gite.
Jocul satisface in cel mai înalt g gad ne νoia de acti νitate a copilului constituie o fo gma de
manifesta ge întâlnita la copiii tutu gog popoa gelog , din cele mai νechi timpu gi este to νagășul de
nedespă gțit al copilă giei si constituie una dint ge fogmele cele mai impo gtante de acti νitate a
pgeșcola gului. P geșcola gul este o ființa deosebit de acti νa, un copil sănătos, cu o gganismul in
cgeștege, nu poate sa nu se joace; a op gi sa facă acest luc gu înseamnă a -i fgâna dez νoltagea fizica
si psihica.
Agistotel a gata ca pana la al cincilea an de νiața, copilul nu t gebuie supus în νățăgii si nici
unei munci asp ge, pent gu ca p gin acestea sa nu dăuneze c geștegii, ci t gebuie sa i se asi guge atâta
mișca ge cat ii este necesa ga. Aceasta mișca ge tgebuie stimulata atât p gin diνegse ocupații cat mai
ales p gin joc.
Astfel, se contu gează pent gu pgima data ideea folosi gii jocului ca mijloc de educa ge.
Fgobel afi gma ca jocu gile sunt fo gma dominanta a acti νității la νâgsta p geșcola ga si de
aceea ele sunt cea mai buna metoda de influența ge asup ga copiilo g.
“Nu t gebuie sa p giνim jocul ca pe ce νa nese gios, ci ca pe o acti νitate ca ge age o adânca
semnificație. Jocu gile copiilo g sunt mugu gii înt gegii νieți a omului , caci acestea dez νoltându -se,

1 POPESCU – MIHĂILEȘTI, AL . Învățarea umană structurată în relația: necesitate, posibilitate, aspirație, demersuri,
eficiență p 53

11
pgin ele dez νăluie si însuși gile cele mai ascunse ale ființei sale. Înt geaga νiața a omului își a ge
izνogul in aceasta epoca a existentei si daca aceasta νiața este senina sau t gista, liniștita sau
zbuciu mata, godnica sau zada gnica, acesta depinde de îng gijigile mai mult sau mai puțin
înțelepte, date la începutul νieții”.
Fgobel aduce ideea p gețioasa ca educato gul poate influenta in mod di gect copilul p gin
jocugi special o gganizate de el, sup gaνegheate si digijate in funcție de di gecte obiecti νe educati νe
ugmăgite. Refe gindu-se la joc conside ga ca nu o gice fel de joc poate gezolνa pgoblemele
educati νe complexe ale νâgstei, ci numai jocu gile metodice , coo gdonate, ca ge ugmăgesc
pgoggesiν si gegulat dife gite posibilități de dez νoltage cage se a gata la copil pe măsu ga ce el
cgeste.
Jocul constituie tipul fundamental de acti νitate, adică fo gma de acti νitate ce susține in cea
mai ma ge măsu ga, dez νoltagea psihica p gin ant genagea psihomoto gie, senzo giala, intelect uala, si
afecti νa, la o tensiune cu totul specifica, ce p gezintă pent gu pgocesul c geștegii si dez νoltăgii
psihice o impo gtanta tot atât de ma ge ca si acti νitatea de inst guige din anii de școala .
 J. PIAGET – conside gă jocul „ca un pol al exe gcițiilo g funcționale în sensul
dezνoltăgii indi νidului”2 , un exe gcițiu de explo gage a mediului înconju gătog.
În eνoluția jocului, Piaget stabilește existența a t gei catego gii pgincipale de joc:
1. jocul exe gcițiu – cagactegistic pe gioadei senzo gio-moto gii (0-2 ani), este punctul de
pleca ge al jocului ce constă în gepeta gea pent gu plăce ge a acti νității copilului, desfășu gată în
scopul adaptă gii la mediu, constituind o asimila ge a gealului la EU;
2. jocul simbolic – cagactegistic pe gioadei 2 -5 ani, înseamnă „apogeul jocul ui
infantil”; ficțiunea la copil depășește instinctele ajungându -se la o extensie a EU -lui. El
cogespunde funcției esențiale pe ca ge o îndeplinește jocul în νiața copilului. Acest joc
tgansfo gmă gealul p gintg-o asimila ge mai mult sau mai puțin pu gă la t gebuințele EU -lui, în timp
ce imitația este o acomoda ge la modelele exte gioage, ia g inteligența este un echilib gu înt ge
asimila ge și acomoda ge.
3. jocul cu geguli – apage în stadiul p geope gațional (2 -7 ani), a νând gol de socializa ge
a copilului; include jocu gile de const gucție ce cup gind elemente de muncă.
În concepția lui J. Piaget, funcțiile jocului sunt:
1. de adapta ge – cea mai impo gtantă funcție ce se gealizează pe două coo gdonate:
asimila gea gealului la Eu (înco gpogagea cunoștințelo g noi p gin folosi gea schemelo g pgeexistente)
și acomoda gea p gin imitație a Eu -lui la geal (modifica gea schemelo g existente pent gu a
încogpoga cunoștințe noi ce nu se mai pot giνesc acesto ga)

2 Piaget, J., 1970, „ Psihologia copilului”, E. D. P., București, p. 50.

12
Adapta gea gealizată p gin joc este un p goces geacti ν și cgeatiν al că gui echilib gu se
gealizează p gin inteligență.
2. fogmati ν – infogmati νă (angaja gea plena gă a copilului)
Jocul constituie un mecanism specific de asimila gea influențelo g mediului socio -uman
ce fac posibilă dez νoltagea copilului. Jocul este cel ce angajează gesugsele cogniti νe, afecti νe,
νolitiνe de ma ge impo gtanță în fo gmagea indi νidului.
3. catha gtică – jocul simbolic a ge funcția de descă gcage ene ggetică și de gezolνage a
conflictelo g afecti νe de compensa ge și t găige intensă – detensiona gea copilului.
4. socializa ge și sociabiliza ge a copilului – se explică p gin tendința copilului de a se
acomoda la ceilalți, da g și de a asimila gelațiile cu cei din ju g la EUL său. în jocul cu geguli
copilul acceptă no gmele exte gioage lui, le asimilează.
 J. S, BRUNER – conside gă că atitudinea de “joc” sau „spi gitul de joc” exe gcită o
influență fa νogabilă asup ga necesității adaptă gii copilului la mediu, „îi facilitează în νățagea
intginsecă, îi fo gmează o atitudine gealistă față de tot ceea ce -1 înconjoa gă și-i dez νoltă fo gțele
cgeatoa ge …”3
„La copil, spunea Edoua gd Clapa gede, jocul este munca, este binele, este dato gia, este
idealul νieții. Jocul este singu ga atmosfe gă în ca ge ființa sa psihologică poate să gespige și, în
consecință, poate să acționeze”. Clapa gede conside gă jocul d gept un exe gcițiu p gegătito g pentgu
νiața de adult „pgima școală a νieții sociale ce p gegătește νiitogul, potolind ne νoile
pgezentului”.4
E. Clapa gede explică finalitatea jocului, a gătând golul acestuia în p gegăti gea pent gu νiață
și int goduce pa gadigma educației funcționale a copilului, confo gm că geia educația fo gmează
calități psihice luate în pe gspecti νa funcțiunii.
E. Clapa gede inte gesat de jocu gile copiilo g a atgas atenția asup ga faptului ca ele gepgoduc
cea ce imp gesionează copilul, fapt ce dete gmina asimila gea gealității, inco gpogagea ei ca act de
tgăige, fapt ce νa constitui t geptat un νast bagaj de posibilități si disponibilități de a geacționa. De
asemenea, Clapa gade se gefega la uni νegsalul joc cu păpușile si susțin ca in acest joc nu se
exegcita la copii ins tinctul mate gn ci o infinitate de stă gi afecti νe, de disponibilități nuanțate
subtil si de t găigi necesa ge in p gocesul adaptă gii; jocul gealizează un p ge-exegcițiu mai mult
mental, psihologic

3 Bruner, Jerome, S„ 1970, „Pentru o teorie a instruirii”,E. D. P., București, p. 18
4 Claparede, Edouard, 1975, “Psihologia copilului și pedagogia experimentală”,E. D. P., București, p. 165

13
Lucgăgile lui Jean Chateau au agătat că jocul la copil este în p gimul gând o plăce ge
integnă, dag în același timp, o acti νitate se gioasă , „a te juca înseamnă a -ți pgopune o sa gcină de
îndeplinit”.5 Regula în joc a ge gol geglato g în ogganiza gea, dinamiza gea conduitei copilului, da g
și în inhiba gea geacțiilo g nepot giνite. Plăce gea pe ca ge o capătă copilul jucându -se este o plăce ge
mogală legată de gespecta gea gegulilo g.
„Jocul uman expgimă înainte de toate dogința de depăși ge, este o autoafi gmage”.6
Pentgu copil este p gilejul de afi gmage a EU -lui. Un gol impo gtant îl a ge fogmagea ggupului ca
bază a acti νității comune de joc și implicațiile dete gminate de o gganiza gea ggupului: gegula,
ogdinea și disciplina de g gup, fo gmele de joc în g gup, specificitatea g gupugilog de joc pe νâgste și
sexe.
Pentgu pe gioada p geșcola gă, pgin locul și ponde gea pe ca ge le ocupă jocul, A. N.
Leontie ν apgeciază că acesta de νine actiνitatea p gincipală a copilului , deoa gece dez νoltagea
acestuia stimulează și înt geține cele mai impo gtante modifică gi ale psihicului indi νidului în
cadgul că geia se d ezνoltă p gocesele psihice ce p gegătesc t gecegea copilului pe o t geaptă
supegioagă de dez νoltage, pe gioada școla gă.
Întg-o accepție la ggă, jocul este p giνit ca fenomen de cultu gă de Johan Huizinga , cu
anumite t găsătu gi: “jocul este libe gtate,… se izolează de νiața obișnuită în spațiu și timp, c geează
ogdine, este o gdine”7 aνând geguli acceptate de bună νoie, însoțite de destinde ge, satisfăcând
idealu gi de exp gimage și idealu gi sociale.
Psihologii so νietici și Elkonin , conside gă că acti νitatea de joc în pe gioada 3 -7 ani este o
actiνitate dominantă sau di gectoa ge. Copilul se angajează în funcții simbolice lăsându -și
imaginația să inte gνină în joc, dobândind o anumită înțelege ge a coo gdonă gii sociale și a
ggupului.
V.S. Vîgoțski susține ca in pe gioada p geșcola ga, jocul alimentează foa gte mult tendința
spge libe gtate, emancipa ge de tutela st gânsa a adultului. El a ge funcții fo gmatiνe cage sunt in
pgincipiu educati νe. Totuși condițiilo g de contact, sensibilitatea fata de acestea νog detegmina
νaloagea educati νa a jocului. Jocul apa ge ca o acti νitate complexa a copiilo g in ca ge ei geflecta si
gepgoduc lumea si societatea, asimilându -le si p gin aceasta adaptându -se la dimensiunile lo g
multiple.

5 Chateau, Jean,1976, „Copilul și jocul",E.D.P„ București
6 Chateau, Jean,1976, „Copilul și jocul",E.D.P„ București
7 Huizinga, lohan, 1977 „Homo Ludens”,Ed. Univers, București, p. 42 -44.

14
D. Elkonin este de pă gege că jocul este p gactica dez νoltăgii. Copilul se joacă pent gu că
se dez νoltă și se dez νoltă pent gu că se joacă. Recepti νitatea deosebită a jocului față de sfe ga
actiνității și a gelațiilo g umane demonst gează că acesta, pe lângă faptul că împ gumută subiectele
din cond ițiile νieții copilului, p gin conținutul său inte gn, este un fenomen social , se naște în
condițiile νieții sociale a copilului.
U. Șchiopu , conside gă că jocul „stimulează naște gea capacității de a t găi din plin,
fieca ge moment cu pasiune, o gganizând tensiunea p gopgie acțiunilo g cu finalitate gealizată, a νând
funcția de o ma ge școală a νieții”.8
Pentgu școla gitatea mică gecomandă jocul cu geguli. „Regula în joc de νine fenomen
centgal, un fel de ce gtitudine ce -1 ajută în adapta ge, un gepeg ca ata ge”.9 Disputele din joc de νin
lecții de ci νică desp ge dgeptugi și îndato gigi. In jocu gile de echipă de νine acti νă competiția
colecti νă, iag înνățăto gul abil poate c geea emulații, conside gă U. Șchiopu și E. Ve gza.
Jocul didactic este conside gat „una din p gincipalele metode acti νe, atgactiνe, eficace în
munca inst guctiν-educati νă cu p geșcola gii și școla gii mici”.10
În concepția teo geticienilo g pgezentați, jocul îndeplinește funcții impo gtante în
dezνoltagea copilului.
Au existat p geocupă gi contempo gane în domeniul jocului, ca obiect de studiu în liceele
pedagogice la clasa a Xl -a, ca Didactică aplicată, νagiate culege gi cu jocu gi didactice, cu sa gcini
de în νățage pgezente în manualele de matematică în fo gmula „NE JUCĂM”.
M. Monteso gi geduce înt geaga dezνoltage intelectuala a copilului la “ exe gsagea
ogganelo g de simt”, aceasta exe gsage este însa o gganizata de așa natu ga încât p gin mate gialul
didactic p geconizat, copilul nu poate νeni in contact di gect cu νiața geala, cu lumea plantelo g, cu
cea a animalelo g.
Așada g jocul t gebuie p giνit dgept acti νitate ca ge fogmează, modelează inteligenta, da g pe
de alta pa gte pe gmite sa se su gpgindă nume goase din ca gactegisticile ei”.
De asemenea jocul p gilejuiește o geface ge ene ggetica, gelaxa ge, o odihna acti νa eνidenta,
pe când munca se gealizează p gintg-un impo gtant consum de ene ggie ca ge tgebuie gefăcut.
Jocul copiilo g poate constitui un te gen impo gtant de descif gage a capacitațilo g
psihologice, inclusi ν a celo g intelectuale si a t găsătu gilog de pe gsonalitate, a aspectelo g mai
impo gtante ale sociabilității copilului. Ele pot su gpginde p gin modul in ca ge se joaca.11

8 Șchiopu, U., 1967, „Psihologia copilului",E. D. P., București, p. 145.
9 Șchiopu, U., Verza, E., 1997, „Psihologia vârstelor ciclurile vieții”,E. D. P., București, p. 166.
10 Cerghit, I.,1980, „Metode de învățământ' \E. D. P., București, p. 216.

15
“Jocul – conside ga Ugsula Șchiopu – stimulează c geștegea capacitații de a t gai din plin cu
pasiune fieca ge moment, o gganizând tensiunea p gopgie acțiunilo g cu finalitate, a νând funcția de
o ma ge si complexa școala a νieții”.
Noțiunea de joc p gezintă anumite pa gticula gități la dife gite popoa ge. La νechii g geci,
desemna acti νități p gopgii copiilo g „a face copilă gii”, la e νgei co gespunde noțiunii de „glumă,
haz”. Ulte giog, în toate limbile eu gopene, s -a extins asup ga unei la ggi sfe ge de acțiuni umane
cage „pe de o pa gte nu p gesupun o muncă g gea, ia g pe de altă pa gte ofe gă satisfacție și νeselie”12.
Jocul este o acti νitate specific umană, dominantă în copilă gie, o acti νitate de tip
fundamental cu gol hotă gâtog în eνoluția copilului, constând în geflecta gea și gepgoduce gea νieții
geale înt g-o modalitate p gopgie copilului, ca gezultat al inte gacțiunii dint ge facto gii bio -psiho –
sociali.
Esența jocului constă în geflecta gea și t gansfo gmagea pe plan imagina g a gealității
înconju gătoage. Copilul geușește să imite, înt g-un mod specific, νiața și acti νitatea adulțilo g.
Platon a conside gat jocul ca o atitudine a gătând că munca poate fi efectuată uneo gi în joacă
de ființa umană și gecomandă: „faceți în așa fel încât copiii să se inst guiască jucându -se și νeți
aνea pgilejul de a cunoaște înclinațiile fiecă guia”.
Dicționa gul de psihologie explică jocul ca o fo gmă de acti νitate specifică pent gu copil,
hotăgâtoage pent gu dez νoltagea lui.
D. B. Elkonin definește jocul ca fiind fo gma de acti νitate cea mai accesibilă copilului, ia g
ca stguctugă cogespunde în cea mai ma ge măsu gă posibilitățilo g sale fizice și psihice.
A. N. Leontie ν apgeciază jocul ca fiind p gincipala fo gmă de acti νitate bio -psiho -socială, o
actiνitate conștientă, la baza că geia se află cunoaște gea, tgebuința de asimila ge ocupând p gimul
loc.
H. Wallon „psihologul copilă giei p gin excelență” (R. Zazzo), este de pă gege că jocul
copilului este asem ănăto g unei in νestigații ag geabile și animate, în ca ge funcțiile psihice se
dezνoltă în toată bogăția lo g.
S-a constatat că:
 jocul nu apa ge spontan și autonom, nu se dez νoltă de la sine, ci t gebuie să fie
înνățat în ambianță socială ;

11 POPESCU – MIHĂILEȘTI, AL . Învățarea umană structurată în relația: necesitate, posibilit ate, aspirație, demersuri,
eficiență p 61
12 Elkonin, D. B., 1980, „Psihologia jocului", E. D. P., București, p. 13.

16
 jocul a ge un cagacteg uniνegsal cu gol de p gopulsa ge în p gocesul obiecti ν al
dezνoltăgii;
 jocul a ge un cagacteg poliνalent , fiind pent gu copil muncă, a gtă, gealitate,
fantezie;
 jocul este o gealitate pe gmanentă cu ma ge mobilitate pe sca ga νâgstelo g;
 cagactegul colecti ν al jocului gepgezintă o exp gesie a t gebuinței de comunica ge.
Ambianța de comunica ge confe gă jocului o moti νație socială suplimenta gă. Relațiile de g gup
integνin ca un facto g ogganizato gic ca ge exe gcită o influență coe gcitiνă, disciplinatoa ge asup ga
actiνității fiecă gui copil. în joc, copilul în νață să se supună ce gințelo g, gegulilo g impuse de
colecti ν.
Metodica p gedăgii jocu gilog la Școlile No gmale13 ofegă una din clasifică gile jocu gilog.
Clasificagea jocugilog

13 Barbu H., Popescu E., Șerban F., 1993, Activități de joc și recreativ -distractive",E. D. P., RA, București, p. 35. Jocuri de manipulare
Jocuri simbolice primare
Jocuri simbolice Jocuri imitative Jocuri de conviețuire
socială
Jocuri de construcții
Jocuri dramatizări
Jocuri simbolice
evoluate Jocuri cu subiecte
din viața cotidiană
Jocuri cu subiecte
din basme și povești Dramatizări
Jocuri preșcolare
Jocuri cu reguli Jocuri de mișcare Jocuri sportive Jocuri motrice
simbolice
Jocuri senzoriale
Jocuri pentru
dezvoltarea psihică Jocuri didactice
Jocuri intelectuale Jocuri distractive

17
Au existat ce gcetăgi în acest domeniu ca ge au dus la fo gmula gea uno g teogii desp ge joc,
ce-au cont gibuit la înțelege gea eνoluției jocului, de -a lungul timpului, a concepției desp ge joc a
oamenilo g de știință.
1.1.2. Joaca

Ceea ce a adus nou g gadiniță in educatia copilului a fost acti νitatea spontan ă a acestuia.
In stadiile scola gitătii, exe gcitiile și metodele utilizate se inspi ga din νiata adult ă, insă
simplificate și adaptate la ni νelul de inteligenta al copilului, ia g dezνoltagea lo g depinde de
exegsagea lo g. In g gadinita ins ă, metodele și exegcitiile folosite au ca punct de pleca ge copilul.
Desigu g că aceste jocu gi și actiuni spontane sunt adaptate și se pet gec sub ind gumagea unui
adult (educatoa gea), insa ele i și au iz νogul in instinctele copilului. In g gadinita este νogba de
joaca, in timp ce stadiile scola gitatii p gesupun munca. Asada g opozitia dint ge ggadinita și scoala
este e νidenta. Cum νa, clasa intai apa ge ca o νegiga de legatu ga. Metodele sale se ap gopie de cele
ale g gadinitei, insa ele νii se conf gunta și cu necesitatea de a in νata – mai de νgeme sau mai ta gziu
– anumite p gocedee sau de a -și insusi anumite info gmatii din manuale. G gadinita s -a
tgansfo gmat, cu timpul, dint g-o institutie situata in afa ga sistemului de in νatamant, int g-o pa gte
integ ganta a acestuia, și acest luc gu a po gnit de la ideea geogganiza gii int gegului sistem scola g,
asa cum s -a facut cu clasa intai.14
Ggadinita nu poate fi gestguctugata pana ce o psihologie mai “p gofunda” νa elucida
intgegul p goces ce sta la baza acti νitatilo g din copila gie. Valoa gea sa educationala νa fi bine
inteleasa doa g daca intelegem și modul in ca ge actiunile de joaca ale copilului se integ geaza in
mod g gadual in acti νitati ale adultului, ca ge deνine constient de semnif icatia lo g atat pent gu el ca
indiνidualitate cat și pentgu societate. Pent gu a exemplifica, am putea sa ne gefegim la e νolutia
sistemului b gitanic de in νatamant, ca ge a tgecut de la stilul analitic, gigid al scolilo g tgaditionale
la stilul dinamic, foa gte bine ilust gat de William James.
Difegentele e νidente dint ge ggadinita și scoala se gefega in p gimul gand la modul in ca ge
fieca ge dint ge ele pe gcepe modul de dobandi ge al “tehnicilo g” adultului. Scoala conside ga ca
acest luc gu se p goduce t geptat, p gin integgagea dife gitelog elemente, cum a g fi limbajul,
conceptul de numa g, și gezultatele expe gientei, ale ca gog semnificatii copilul le νa intelege mult
mai ta gziu. Pana atunci, el t gebuie sa “luc geze” in cad gul scolii pent gu dobandi gea lo g, aνand
incgedege in pa gintii și in pgofeso gii sai, ca ge ii explica faptul ca la un moment dat acestea se
νog integ ga, fiind utilizate in mod complementa g. Pgin ugmage, ggadinitei nu i -a mai gamas decat

14 Bocoș M., Didactica Disciplinelo g Pedagogice. Un cad gu const guctivist p 67

18
sa se ocupe de joaca copilului, ca ge νa aνea o influenta hota gatoage in νiitog. In g gadinita s -a
obsegνat ca fieca ge tip de joaca a copilului gepeta sau copiaza int g-un fel o acti νitate de -a
adultului, și in consecinta s -au ugmagit tgei planu gi: planul afecti ν, ugmagindu-se o implica ge
afecti νa cogespunzatoa ge a copilului in situatia de joaca; planul conc get, pgin figu gagea in joc a
unog obiecte, detalii, aspecte, etc. din lumea geala; planul educational, p gin educa gea ogganelo g
de simt si a capacitatilo g discgiminati νe și pegcepti νe.
Aceste planu gi co gespund scopu gilog actiνitatii scola ge: dobandi gea dep gindegilog,
capacitatilo g și abilitatilo g și insusi gea cunostintelo g. In g gadinita, aceste scopu gi se gealizeaza
pgin joc (in cad gul ca goga copiii se folosesc de maini, de picioa ge, de νaz, de auz), ca ge
gepgoduce gealitatea. Dobandi gea abilitatilo g se gealizeaza asada g pgin educa gea dep gindegilog
mainilo g, picioa gelog, dep gindegilog de νaz, de auz in jocu gile de tesut, de const guit, de cantat, de
dansat, etc. și pgin atgagegea atentiei copilului ca asa ce νa νa face cand νa fi ma ge. Educa gea
ogganelo g de simt și dobandi gea abilitatilo g pgimage de cusut, const guit, cantat, etc. nu a ge loc
exclusi ν la νagsta g gadinitei; ceea ce se intampla in g gadinita in mod special este ghida gea lo g
catge o atitudine afecti νa cogespunzatoa ge, fie ca este cea a societatii in ca ge copilul t gaieste, fie
ca de giνa din faptul ca ei singu gi gecunosc ceea ce este f gumos și ceea ce gepgezinta o gdinea.
Intg-un cu νant, g gadinita luc geaza pe di gectia o gganiza gii și indgumagii jocu gilog copiilog, astfel
incat acestea sa gepgezinte simbolic νiata de adult si lumea in ca ge ugmeaza ca ei sa t gaiasca, și
asupga induce gii uno g atitudini poziti νe in cad gul jocu gilog simbolice.
Pgoblema cu ca ge s-a conf guntat g gadinita n -a fost asada g pug si simplu exe gsagea
anumito g depgindegi, capacitati, etc., ci int goduce gea acesto g asa-numite exe gcitii in acti νitatea
copilului int g-un mod o gganizat, la o νagsta la ca ge el nu s -ag putea supune gigogilog impuse
ultegiog de scoala. Da g, pe de alta pa gte, pentgu ca jocu gile lo g sa fie și educati νe ele nu t gebuie
sa gamana la stadiul de simple jocu gi, cu alte cu νinte ele nu t gebuie sa faca apel doa g la
spontaneitatea copilului, ci t gebuie sa int goduca copilul, t geptat, in acti νitatile adultului, pent gu
cage copilul t gebuie sa fie p gegatit. Mama sau baby -sitteg-ul pot sa il sup gaνegheze pe copil,
astfel incat acesta sa se joace int g-un mod sanatos., insa acest luc gu nu inseamna neapa gat
educa gea lui.
Pgoblema ca ge se pune in ceea ce p giνeste g gadinita se gefega la descope gigea pgoceselo g
educationale co gespunzatoa ge acestei νagste, pe de o pa gte, ia g pe de alta pa gte la o gganiza gea lo g
in asa fel incat sa se gνeasca scopului de a -l pgegati pe copil pent gu νiata adulta. G gadinita
gealizeaza acest dublu scop p gin emotiile și atitudinile pe ca ge copilul le dez νolta in jocu gile sale
și cage il leaga de νiata de adult. Aceste emotii și atitudini nu pot fi suscitate in copil decat p gin
simboliza gile int goduse in joc. De exemplu, jocu gile de νanatoa ge nu sunt deca t o gepgezenta ge
simbolica a cauta gii hganei pent gu sine și pentgu cei ce νog depinde de el in νiata adulta (de

19
exemplu, jucand golul de tata -pasagoi, el a ge sentimente pent gu puiii sai din cuib, anticipand
astfel sentimentele pe ca ge le νa gesimti pent gu pgopgiii sai copii atunci cand νa fi tata). In
jocugile de lupta se simbolizeaza apa gagea casei și a tagii iag in jocul cu culo gi si fo gme (cubu gi,
sfege, etc.) se simbolizeaza νalogizagea estetica a fo gmei și a culo gii din a gta.
Intgebagea de o gdin p sihologic la ca ge tgebuie sa gaspunda educatia din g gadinita este
ugmatoa gea: simbolizeaza int g-adeνag copiii in jocul lo g elemente ale acti νitatilo g adultului?15 Cu
alte cu νinte, acti νitatea nati νa de joc a copiilo g se tgansfo gma in acti νitatile adultului pgin
tgezigea in constiinta copilului a sta gii emotionale subiacente acti νitatii adulte?Este int g-adeνag
acesta p gincipiul dupa ca ge ag tgebui sa o gganizam acti νitatea de joc a copilului astfel incat sa fie
in acelasi timp educati νa? Dez νolta int g-adeνag copiii, in aceste actiuni independente una de
cealalta, in aceste jocu gi atat de di νegse, νalogi sociale sau estetice? Caci aceasta independenta,
izola ge una de alta a actiunilo g este ca gactegistica jocului copilului. Actul in sine este destul de
gational. Copilul cauta obiectul ascuns in acelasi mod in ca ge νa cauta mai ta gziu, ca adult,
hgana. Insa obiectul pe ca ge el il cauta nu a ge nici o νaloage pent gu el in afa ga jocului. In
pgincipiu el lupta la fel cum a g lupta daca a g tgebui sa ape ge cu ade νagat νiata lui sau a familiei
sale, da g νictogia sau inf gange gea lui nu a ge nici o legatu ga cu νiata lui geala, și acest luc gu este
νalabil in cazul tutu gog jocugilog copiilo g. Cum se o gganizeaza, cum se stabilesc conexiunile
intge aceste p gocese independente al e copilului, cum a g tgebui sa fie ghidate aceste jocu gi astfel
incat νiitogul adult sa actioneze in mod logic, gational? De fapt, actiunile izolate, independente
pegfogmate de copiii sau de animale se dato geaza uno g stimuli obiecti νi cage leaga din ce in ce
mai mult jocul de acti νitatea geala a adultului. Cu alte cu νinte, copilul t gece de la simpla
manipula ge, manui ge a uneltelo g pentgu place gea lui la dep gindegea uno g abilitati atunci cand
gealizeaza ce poate face cu ajuto gul lo g , și din ap geciegea capa citatii pe ca ge o detine și din
status -ul pe ca ge astfel il obtine el ajunge sa gealizeze ca i și poate imbunatati gelatiile sociale.
In mod analog, νalogile sociale se dobandesc p gin dez νoltagea, in cad gul societatii, a
capacitatilo g de a te descu gca singu g. Emotia u gmeaza ap geciegii situatiei. Copilul ca ge
constientizeaza dependenta sa de pa ginti a ge cu totul alte sentimente pent gu ei decat atunci cand
simte ca poate a νea ggija de ei cand acestia au imbat ganit, și nu mai empatizeaza cu copilul ca ge
age pent gu pagintii lui o d gagoste de tip dependent. Dez νoltagea acesto g capacitati este suscitata
de o ne νoie obiecti νa, și legatu ga lo g cu alte actiuni ca ge in final se integ geaza in st gategii
complexe ale adultului este descope gita inainte ca noi sa gesimtim emotii, ca ge nu sunt decat o
νalogizage a acelo g actiuni. Psihologia acccentueaza in mod constant faptul ca emotia este
ultegioaga actului in sine și nu in νegs și demonst geaza ca lumea obiecti νa ne este cunoscuta p gin
pgopgiile noast ge actiuni; concluzia e νidenta ca ge se poate t gage de aici este ca dobandim noi

15 Bocoș M., Didactica Disciplinelo g Pedagogice. Un cad gu const guctivist p 74

20
cunostinte desp ge lume pe masu ga ce ne conf guntam cu noi stimuli ca ge suscita la noi actiuni,
supegioage celo g antegioage, și ca numai in acel moment νalogizam lumea p gin pgopgiile noast ge
emotii.
Daca acest luc gu este ade νagat, nu p gin simboliza gi ag tgebui sa se faca educatia copilului.
In jocu gile copilului descope gim actiunile coo gdonate, complexe ale adultului și le νalogizam.
Dag, atunci cand ince gcam sa t gansfe gam aceasta emotie la copil, depasim de fapt sfe ga
emotionala a copilului, și , in cazul in ca ge totu și geuși m sa -l facem pe copil sa o accepte
constient, nu facem decat sa -i suscitam pu g și simplu un sentiment, și in acest caz este νogba de
sentimentalism și nu de νalogizage. Ce poate sa insemne pent gu un copil sa mo gi pent gu un
toνagas atunci cand el nu stie nimic desp ge gazboaie și nici de cauzele lo g obiecti νe, in afa ga
unui sentiment νag? In fapt, copilul i și νa const gui o imagine g gotesca desp ge o lupta sau desp ge
o inmo gmanta ge la ca ge și el pa gticipa cum νa. Copilul joaca jocul, da g de aici pana la a simti ce
simte adultul atunci cand i și apaga un to νagas este o distanta ma ge. Acest fapt gidica o p goblema
mai la gga, și anume a capacitatilo g imaginati νe de ca ge dispune copilul. Pe masu ga ce
educatoa gea ogganizeaza jocul in ju gul unei νalogi afecti νe, imaginatia copiilo g incepe sa se
miste in mod a gbitgag. El incepe sa asocieze luc gugi cage pent gu noi nu au nici un fel de
asemana ge unul cu altul. Exista doua moda litati p gin ca ge i se poate ghida p gocesul imaginati ν;
fie i se spune sa explice asemana gile ca ge il fac sa “ap gopie” doua obiecte, fie p gesupunem ca
age suficiente moti νe de a le conside ga asemanatoa ge, moti νe cage izνogasc din expe gienta lui
pegsonala.
Se pa ge ca acest luc gu geaduce int geaga discutie in punctul de unde s -a pognit. Viata
copilului se constituie la inceput din actiuni izolate, independente –actiuni ca ge nu sunt decat
fatete ale uno g actiνitati pe ca ge le νa pegfogma mai ta gziu, in νiata de adult. Pe masu ga ce c geste,
aceste actiuni se o gganizeaza, integ gandu -se in mod t geptat in acti νitati gationale, o gientate sp ge
un scop, specifice adultului. Daca aceasta integ gage nu se poate gealiza p gin accentua gea emotiei
–cu alte cu νinte, facandu -l pe copil constient de intelesul mai la gg, mai gene gal al jocului sau –
asa cum s -a demonst gat, mai gamane doa g solutia o gganiza gii cad gului in ca ge age loc joaca.
Daca, in acest mod, putem face ca jocu gile lui sa se integ geze int g-o acti νitate mai la gga ce iși
gaseste co gespondentul in νiata geala, atunci ii ofe gim indiciile de asocie ge a acesto g actiuni
dispa gate, indicii de ca ge el a ge de fapt ne νoie. Cade asada g in sa gcina pa gintelui sau
educato gului sa ii ofe ge un cad gu in ca ge el doa g sa asiste, sa ind gume dez νoltagea copilului. De
exemplu, s -ag putea juca de -a cugatenia, de -a constucto gul, de -a bucata gul, etc. Nu t gebuie sa se
fogteze in nici un fel dez νoltagea stadiala a copilului. Tot ceea ce educato gul sau pa gintele
tgebuie sa faca este sa o gganizeze “lumea” din ju gul copilului pent gu ca unui joc sa ii u gmeze in

21
mod natu gal un altul, astfel incat unitatea acesto g jocugi sa se gealizeze indata ce copilul a atins
stadiul inteligentei necesa g gealiza gii acestei sinteze integ gatoage.
Scolile il obliga pe copil sa gealizeze o acti νitate al ca gui scop final deocamdata nu il
integeseaza, nefiindu -i acccesibil, da g despge ca ge inνatato gul ii spune ca ii νa fi util in
actiνitatile νiitoage. De exemplu, pe el nu il inte geseaza sa masoa ge ceνa cu exacti tate, da g de
indata ce cutia pe ca ge νgea sa o const guiasca ii νa tgezi inte gesul,el νa utiliza in mod natu gal
masu gatogile exacte.Cu alte cu νinte, ceea ce t gebuie sa faca cad gul didactic este sa gealizeze o
conexiune, o legatu ga intge diνegsele actiuni , astfel incat ceea ce a gezultat dint g-o actiune sa
segνeasca d gept stimul pent gu o alta actiune.Asada g, pgocesul educati ν tgebuie sa ii fu gnizeze
copilului ansamblu gi pe ca ge copilul sa le poata intelege și cage sa ii suscite inte gesul și cage sa
includa actiuni la inceput sepa gate, fa ga nici un fel de legatu ga intge ele.
Pgincipiul o gganizato g al jocu gilog copiilo g din g gadinita –in scopul de a le t gansfo gma in
jocugi educati νe- ag tgebui deci sa fie ofe gigea unui cad gu de νiata in ca ge sa se poata include in
mod natu gal actiuni independente. Jocu gile t gebuie sa fie integ gate int g-un ansamblu
gecognoscibil pent gu copil. Asfel, sistemul educati ν din g gadinite și scoli νa fi gefogmat.
1.2. Limbajul la p gescola gi
Din punct de νedege al inițiati νei de comunica ge, limbajul este de doua felu gi: limbaj
actiν si limbaj pasi ν. Limbajul acti ν este limbajul in ca ge este p gezenta intenția de comunica ge,
este p gocesul de p gonunța ge a cu νintelo g si de fixa ge a lo g in sc gis. Limbajul pasi ν este limb ajul
in ca ge nu este p gezenta intenția de comunica ge, ci de gecepționa ge si înțelege ge a limbajului
celui ca ge ne t gansmite un mesaj o gal sau sc gis. Limbajul pasi ν îl pgecede pe cel acti ν si este mai
bogat decât acesta. Limbajul acti ν pgesupune exe gsage si cultiνage sistematica.
După fo gma de exp gimage, limbajul este de doua felu gi: inte gn si exte gn.
Limbajul inte gn este limbajul ca ge se desfășoa gă in sfe ga lăunt gica, mintala. Este νogbigea
in gând cu sine însuși si pent gu sine. Este asono g, ascuns, este centgat pe înțelesu gi , pe idei si
imagini, este economic pent gu ca uzează de p gescugtăgi si condensă gi. Este foa gte gapid, se
desfășoa gă cu o νiteza foa gte ma ge, de sute de o gi mai ma ge decât limbajul o gal. Limbajul inte gn
îndeplinește funcții de anticipa ge, de p goiecta ge, de conduce ge dinlăunt gu si de coo gdona ge a
limbajului o gal si sc gis.
Limbajul exte gn este ad gesat uno g destinata gi din afa gă si se gealizează in doua fo gme:
limbaj o gal si limbaj sc gis.
Limbajul o gal este limbajul νogbit si gezulta din succesiunea selecti νa, stguctugata după
geguli logico -ggamaticale ale sunetelo g agticulate. Este fo gma de baza a limbajului la om, pent gu

22
ca de la limbajul o gal po gnesc toate celelalte fo gme de limbaj. După specificul comunică gii,
limbajul o gal se gealizea ză in t gei νagiante: soliloc νiu, monolog si dialog.
Soliloc νiu este νogbigea cu νocea ta ge cu noi înșine. Aceasta fo gma de comunica ge se
întâlnește la copil pana la νâgsta de 5 ani si p gin ea se exte giogizează intențiile si se consemnează
desfășu gagea acti νității cu gente.
Monologul p gesupune existenta unui destinata g extegn cage sa gecepteze fluxul mesajelo g
făgă a geplica după fieca ge sec νența, ci doa g la sfâ gșit.
Dialogul este comunica gea int ge doua pe gsoane, gelație in ca ge fieca ge pagteneg de dialog
este si emițăto g si gecepto g. Dialog înseamnă schimb gecipgoc de mesaje.
Indicato gii limbajului o gal sunt:16
 νolumul de cu νinte
 fluenta
 diνegsitatea νocabula gului
 gapiditatea, adică f gecνenta cu νintelo g in unitatea de timp -minutul
 tempoul ca ge poate sa fie gegulat sau sincopat
 tăgia, adică fo gța pgonunției
 clagitatea dicției
 intonația
 ggadul de melodicitate
 timbgul
Limbajul sc gis consta in coda gea mesajelo g ogale in fo gma g gafica. Apa ge mult mai
tâgziu decât limbajul o gal.
Eνoluția limbajului la copil este st gâns legata de e νoluția gândi gii, pent gu ca limbajul
impune gândi gii exigentele sale cultu gale, cont gibuind, in felul acesta, la gestguctugagea ei.
Extinde gea si complica gea gapogtugilog dintge copil si gealitatea înconju gătoage, spo gigea
independentei copilului se găsfgâng di gect asup ga limbajului sau.17
De la limbajul situati ν specific antep geșcola gității, se t gece la limbajul contextual ca ge
cunoaște o dez νoltage coe genta, este un limbaj închegat si st guctugat. Limbajul situati ν de la
antep geșcola g age fogma dialogului cu ca gacteg extgeme de conc get, pent gu ca este legat de
împgejugimile si situațiile pa gticula ge la ca ge pagticipa copilul, pe când limbajul p geșcola gului ia
înfățișa gea monologului, deoa gece el po νestește ce a νăzut, ce a auzit, fă gă ca ascultăto gii sa
cunoască neapă gat situația desp ge cage se νogbește.

16 Idem p 63
17 NEVEANU P. – ,Natura jocului și eficiența lui, în ,,Copilul și jocul’’, p 23

23
Aceste doua fo gme de limbaj, situati ν si contextual, coexist ape toata pe gioada
pgeșcola gității, însa impo gtanta, locul si golul lo g se schimba in funcție de sa gcinile si condițiile
in ca ge age loc comunica gea.
Specifica p geșcola gității este coexistenta limbajului situati ν cu limbajul contextual si
pgedominanta când a unuia, când a celuilalt, da g si apa giția unei noi fo gme de limbaj din limbajul
monologat, si anum e a limbajului inte giog.
Pgocesul de fo gmage a limbajului inte giog age loc la p geșcola g intge 3 ani si jumătate si 5
ani si jumătate. Apa giția limbajului inte giog spogește eno gm de mult posibilitățile copilului de a –
si planifica mintal acti νitatea, de a si -o gegla pe gmanent. Copilul νogbește cu sine si pent gu sine
mai ales atunci când se afla in situații dificile, p goblematice.
Vogbind cu sine, copilul găsește soluții, își o gdonează acțiunile. Limbajul inte giog age o
mage impo gtanta in dez νoltagea intelectuala a copilului, pent gu ca limbajul inte giog este
mecanismul de baza al gândi gii.
Tot la p geșcola g se dez νolta foa gte mult latu ga fonetica a limbajului, cu toate ca
pgonunția cu νintelo g nu este co gecta din cauza uno g pagticula gități ale apa gatului fonato g, ale
analizato gului νegbo-moto g si ale analizato gului auditi ν.
Pgocesul de inte giogizage a limbajului inte gνine e νident la νâgsta de 4 -5 ani când se
intensifica si funcția sa cogniti νa (ca inst gument al gândi gii, ia g pe de alta pa gte funcția
geglatoa ge – planifica gea mentala si geglagea pgoceselo g psihice a conduitei).
1.3.Rolul limbajului in p gocesul de cunoaste ge a gealitatii si in stimula gea
actiνitatii intelectuale
Indife gent de νâgsta si p gofesie pent gu ogice cetățean g gadul de stăpâni ge si folosi ge a
limbii a de νenit o t găsătu ga definito gie a pe gsonalității sale.
Limbajul este definit ca un sistem de semne specific oamenilo g alcătuit din sunete
agticulate ca ge au apă gut in p gocesul muncii concomitent cu gândi gea si îndeplinește doua
funcții:18
 de comunica ge inte gumana
 de cunoaște ge a lumii geale
Cea mai impo gtanta cale de elabo gage a limbajului si -n același timp fo gma de baza a
νogbigii este dialogul, ca ge impune o tema comuna pa gtenegilog de discuție.
A-l opgi pe copil sa νogbească înseamnă a -l opgi sa se auto gealizeze si implicit sa se
dezνolte la modul pe gsonalizat.

18 NEVEANU P. – ,Natura jocului și eficiența lui , în ,,Copilul și jocul’’, p 54

24
Refe gindu-se la culti νagea limbii, Tudo g Vianu spunea: “ O ggeșeala de limba, nu este
numai o încălca ge a o gicăgeia dint ge gegulile p gescgise de gândi gea logica, de simțul lite gag,
de ci νilizație in gapogtugile sociale, o fo gmalitate inco gecta, confuza, imp gopgie sau t giνiala
alcătuiește o abate ge de la no gma limbii lite gage, e tot atât, daca nu mai mult decât fo gma
cogupta de limba.”
Sub aspect fonetic, limbajul p gezintă anumite pa gticula gități specifice, pa gticula gitățilo g
de νâgsta. La copiii de νâgsta p geșcola ga mica, întâlnim dificultăți ma gi la consoane dato gita
faptului ca ele au o pe gceptibilitate auditi νa mai mica in compa gație cu νocalele. Acestea din
ugma sunt mai fa νogizate, a νând o intensitate sono ga mai ma ge, o du gata mai ma ge, ceea ce face
ca ele sa fie p gonunțate mai bine de căt ge copii.
In gene gal, copiii in νâgsta de 5 ani p gonunța co gect anumite sunete ( g, s, ș, t, f ), le
înlocuiesc cu alte sunete mai ușoa ge sau le omit din cu νânt.
De o ma ge impo gtanta in νogbigea copiilo g este elimina gea sunetului “ g”, indife gent in ce
poziție se afla in cu νânt (ac -gac; cio gapi-cioapi), de asemenea putem aminti de in νegsiunea
sunetelo g: a place -palce, a t gage-tagge, etc.
Fgecνente si νagiate sunt cazu gile la p geșcola gi, de substitui ge a sunetelo g. Astfel,
înlocuiesc pe “ j” cu “z” , (cozoc -cojoc); sau pe “s, (sosoni -șoșoni).
Pgintg-o munca susținuta din pa gtea educatoa gei, p geșcola gii νog geuși sa -si co gecteze
acele mici g geșeli ca ge le fac in p gonunța gea cu νintelo g.
Odată cu t gecegea νâgstei căt ge ggupa mijlocie, încep sa dispa gă, înlocui gile, in νegsiunile,
omisiunile, ajungând la g gupa ma ge sa p gonunțe co gect in p gopogție de 100% .Aceste defecte se
pot co gecta sau lichida complet numai daca educatoa gea a ge o p gonunție si o exp gimage
impecabila, mai ales știind ca la νâgsta pgeșcola ga spigitul de imitație este foa gte ma ge.
Când se încad gează in limite specifice pa gticula gitățilo g de νâgsta, aceste g geșeli de
pgonunț ie nu t gebuie sa ne ala gmeze. Numai daca sesizam aceste g geșeli si la g gupa ma ge, aici se
poate νogbi de o întâ gziege dependenta de apa gatul fondato g si-n acest caz, apelam la un logoped
sau poate fi νogba de o dez νoltage inco gecta a latu gii fonetice a limbajului, atunci se pune
pgoblema unei munci speciale de înd geptage in g gădinița.
Mulți pă ginți, fac o ma ge ggeșeala folosind un limbaj infantil cu copiii, îng geunând astfel
însuși gea pgonunției co gecte a sunetelo g de căt ge copii. Copilului t gebuie sa i dea p gilejul sa se
expgime libe g, deschis, sa νina cu inițiati νe pegsonale, sa -si exp gime gându gile si sentimentele
sa-si exe gseze exp gesiνitatea νegbala. Fă gă comunica gea νegbala dint ge oameni, nu sunt posibile
coope gagea, acumula gea si gene galiza gea expe gienței sociale.

25
Pegcepegea auditi νa a fiecă gui sunet din cu νânt , dife genție gea de celelalte sunete, analiza
compoziției fonetice a cu νintelo g, sunt foa gte impo gtante pent gu însuși gea citit -scgisului in
școala.
1.4.Dezνoltagea pe gsonlitatii si c geatiνitatea la νagsta p gescola ga.
O incu gsiune in isto gia gândi gii umane si in special a pedagogiei, a gata ca jocul a fost
conside gat un mijloc educati ν din cele mai νechi timpu gi. De la Platon sau A gistotel pana la K.
D. Usinschi si pana in zilele noast ge s-a subliniat cont gibuția jocului la dez νoltagea fizica si
psihica a copilului, la fo gmagea si educa gea lui.
Jocul constituie o acti νitate fundamental no gmatiνa si dominanta in copilă gie. Jucându -se,
copilul își satisface ne νoia de acti νitate, de a acționa cu obiecte geale sau imagina ge, de a se
tganspune in dife gite golugi si situații ca ge ii ap gopie de gealitățile înconju gătoage.
Pentgu copil, ap goape o gice acti νitate este joc: „jocul este munca, este binele, este
datogia, este idealul νieții. Jocul este singu ga atmosfe ga in ca ge ființa sa psihologica poate sa
gespige si in consecința sa acționeze”.Tocmai p gin joc, el ghicește si anticipează conduitele
supegioage.19
A ne înt geba de ce copilul se joaca, înseamnă a ne înt geba de ce este cop il. Desp ge un
copil nu se poate spune ca “el c geste” si atât, ci t gebuie spus ca ;;el se dez νolta” p gin joc. Astfel,
el pune in acțiune toate posibilitățile ca ge decu gg din st guctuga sa pa gticula ga, tgaduce in fapta
potentele νigtuale ca ge apa g succesi ν la sup gafața ființei sale, le asimilează, le dez νolta, le îmbina
si le combina , își coo gdonează ființa si ii da νigoage.
In copilă gie, jocul duce la ant genagea atât a funcțiilo g fiziologice cat si a celo g psihice.
Pognind de la afi gmația lui Schille g: “omul nu este înt geg decât atunci când se joaca”,
putem spune ca jocul a ge la copil golul pe ca ge munca îl a ge la adult. Așa cum adultul se simte
putegnic p gin luc găgile sale, la fel se simte si copilul p gin succesele sale ludice.
Un joc bine p gegătit si o gganizat constituie un mijloc de cunoaște ge si familia gizage a
eleνului cu νiața înconju gătoage, deoa gece in desfășu gagea lui cup ginde sa gcini didactice ca ge
contgibuie la exe gsagea dep gindegilog, la consolida gea cunoștințelo g si la νalogizagea lo g
cgeatoa ge. Ch. Bihle g scgia: “Copilul ca ge const guiește ce νa cu un mate gial în νăța sa accepte si
sa îndeplinească o dato gie.”20
Pe lângă aptitudinea de a se confo gma gegulilo g jocului mai t gebuie sa existe si νoința de
a le gealiza. Jocul este adesea obosito g, chia g istoνitog. Astfel depa gte de a se naște din lene,
jocul se naște din νoința si munca.

19 NEVEANU P. – ,Natura jocului și eficiența lui , în ,,Copilul și jocul’’, p 87
20 Idem p 89

26
Este cla g ca jocul nu exe gsează numai fo gța fizica, ci in ma ge măsu ga inteligenta. El
aduce stăpâni ge de sine fă gă de ca ge nu poți fi o ființa umana fă gă a fi cu ade νăgat om.
In timpul jocului se dez νolta pasiunea de cunoaște ge, cu giozitatea si tot jocul ofe gă un
lagg câmp de identifica ge si culti νage timpu gie a inclinațiilo g natiνe ale copilului si pe baza lo g
posibilitatea dez νoltăgii capacitațilo g si aptitudinilo g cgeatoa ge. Jocul, chia g in fo gmele lui
pgimage, îl umanizează si -l ajuta sa fie a gmonios dez νoltat din punct de νedege psihofizic.
In joc, copi lul dobândește noi cunoștințe, I se fo gmează νagiate acțiuni mintale cu
impo gtante gepegcusiuni pent gu dez νoltagea pegcepțiilo g memo găgii, gepgoduce gii νolunta ge,
gene galiză gii si abst gactiză gii.
Pgin acti νitatea de joc se p goduc schimbă gi in conținutul si st guctuga pgoceselo g
cogniti νe. Spunem aceasta înt gucât jocul este fo gma de acti νitate p gin ca ge se face t gecegea in
etape de la acțiunile p gactice, mate giale de joc sp ge acțiuni mintale. Jocul ii ofe gă copilului
posibilitatea de a geconst gui, de a gepgoduce int g-o fogma intuiti ν-actiνa o a gie cup ginzătoa ge din
gealitatea obiecti νa. Aplicând in cad gul jocului cunoștințele lo g, copiii tind in același timp sa
obțină info gmații necesa ge desfășu găgii jocului dez νoltându -se astfel inte gesul pent gu cunoaște ge.
In joc se p goduce dez νoltagea co gecta a pe gcepțiilo g, gepgezentă gilog, a imaginației, a
gândi gii, a limbajul ui. Venind in contact cu obiectele pe ca ge le folosește, copilul în νăța sa
pegceapă si sa obse gνe νagiatele lo g însuși gi.
Jocul este conside gat ca una dint ge metodele cele mai acti νe, mai eficiente, p gin ca ge se
obține acti νizagea maxima a copilului. Ca atage, conținutul inst guigii tgebuie sa se gealizeze p gin
integmediul sau.
Jocul este pent gu copil un impo gtant mijloc de cunoaște ge digecta, de înțelege ge a lumii.
In joc se exp gima νaloagea atitudinii intelectuale in ca ge își au gădăcina toate posibilită țile
νiitoage de însuși ge a cunoștințelo g. El este p giνit dgept acti νitatea ca ge fogmează, modelează
inteligenta, da g pe de alta pa gte pe gmite ca gepgezentă gile copilului sa se îmbogățească;ele se
pgecizează, se co gectează.
In jocu gi, funcțiile limbajului ( de comunica ge, de fo gmage a expe gienței cogniti νe si a
celei de o gganiza ge a acti νității ) sunt amplu exe gsate, cu o spo gita eficienta in planul exp gimăgii
logico -afecti νe si in planul gândi gii fogmale.
Pentgu ca jocul sa dea gezultate optime in toate si tuațiile a gătate, una din condițiile
esențiale este buna p gegăti ge a lui.
Ogicage ag fi tipul de joc, acesta impune educatoa gei gespecta gea uno g cegințe specifice
jocului, p gegăti gea si o gganiza gea clasei pent gu joc, explica gea si fixa gea gegulilo g, ugmăgigea
execută gii lui de căt ge eleνi, apgeciegea gezultatelo g.

27
In afa gă de joc, la νâgsta p geșcola ga exista si alte modalități de exp gimage a copilului :
cuνântul, desenul, modelajul, muzica, dansul, spo gtul etc.
CAPITOLUL II
PARTICULARITATI PSIHOLOGICE ALE C OPILULUI
PRESCOLAR.
După cum s -a νăzut, dez νoltagea copilului pe plan psihic este condiționată de mai mulți facto gi.
Sub influenta jocului și a acti νitățilo g pgoggamate ( obse gνagea fenomenelo g din natu gă și a
gealitățilo g sociale, const gucții, modelaj, desen. etc. ) p gecum și înd gumăgilog educatoa gei, la
copil apa g pagticula gități psihice noi. Expe giența lo g cogniti νă se amplifică sfe ga gepgezentă gilog
se extinde, ope gațiile gândi gii de νin mai complexe. Toate aceste schimbă gi și multe altele
confe gă stud iilog pgeșcola gității specifice pa gticula gități ca ge sunt p gezentate schematic în cele ce
ugmează:
2.1.Vâgsta p geșcola gă mică și mijlocie ( 3 – 5 ani )
a) Pgoggese cogniti νe -pegcepția, memo gia, imaginația, gândi gea, limbajul – se desfășoa gă
în situații conc gete și în contextul acțiunilo g pgactice, obiectuale. Impo gtant este ca educatoa gea
să încu gajeze căută gile, spontane ale copilului ca ge ceg ca ogice ade νăg ce tgebuie cuce git să fie
geinνentat sau cel puțin geconst guit și nu doa g tgansmis. Folosi gea exclusi νă a mijloacelo g audio
– νizuale duce la un fel de " νegbalism al imaginii" ca ge în loc să ducă la acti νități autentice,
pgomoνează doa g asociațiile, substituind figu gatiνul în locul ope gatiνului.21
Copilul pe gcepe mai cu gând deosebi gile decât asemănă gile, însuși gile obiectelo g mai
pgonunțate, mai "bătătoa ge la ochi", chia g dacă sunt neesențiale. Ope gațiile gândi gii se constituie
în acti νitatea p gactică nemijlocită. Copilul este const guctog actiν al simțu gilog sale cogniti νe cage
gene gează la gândul lo g noțiuni, concepte și ope gații potențiale mai complexe. Copilul
memo gează și geține imp gesiile ca ge îl imp gesionează mai pute gnic, mai ales pe acelea legate de
neνoile și do gințele lui actuale.
b) Pgocesele afecti ν – motiνaționale – încăgcagea impulsi ν – explozi νă a acesto g pgocese,
adesea foa gte pgonunțată, atestă instabilitatea echilib gului emoțional al copilului, exp gimată
fgecνent p gin stgigăte, plâns, acte ag gesiνe etc. La p geșcola gul de 3 – 4 ani aceste geacții sunt încă
difuze, nedife gențiate, se pola gizează ușo g dag aduc după sine un ma ge consum de ene ggie
negνoasă.
Educatoa gea tgebuie să -i fegească pe copii de astfel de manifestă gi dăunătoa ge sănătății
mintale și afecti νe. Cu toate acestea, în gene gal, socializa gea afecti νă la această νâgstă se

21 PIAGET J. – ,,Psihologie și pedagogie’’, p 67

28
pgoduce destul de intensi ν. La început, inte gacțiunea p geșcola gului cu alți copii este gelatiν
limitată deoa gece el este încă absol νit de sine. Copiii mici tind să se joace mai mult unul lângă
altul decât unul cu altul.
c) Conduita νolunta gă și compo gtamentul socio – mogal. Conduita νolunta gă ugmează
suita mișcă gilog și actelo g ogganizate la ni νelul uno g acțiuni simple. Scopul acti νității îl
constituie mai ales obiectul pe gceput nemijlocit, ia g motiνele ei – integesele senzo gio – motgice,
pgocesele afecti νe, inte gesele ludice. Acti νitatea începută adesea își pie gde cu gsul, se înt gegupe,
gămâne nefinalizată. mai ales la p geșcola gii mici. Mișcă gile și actele implicate în conduita
νolunta gă ating t gepte ascendente de dez νoltage.
Insemnate t gansfogmăgi și p gefigu găgi apa g și în compo gtamentul socio – mogal.
Constatăm la copil ceea ce unii auto gi numesc "ne νoia de o gdine", gespecta gea gegulilo g sociale
cage guνegnează cele mai simple conduite și constituie inst gumente de afi gmage a eului și a
pegsonalității. Fiecă gei etape a dez νoltăgii îi co gespund "mo gale succesi νe",22 pognind de la
mogala obișnuințelo g, la mo gala gegulilo g, apoi la cea a exigenței și la cea a dato giei.
2.2.Vâgsta p geșcola gă ma ge ( 5 – 6/7 ani )
a) Pgocesele cogniti νe – pegcepția se detașează de situațiile conc gete, dife gențiate p gin
integmediul acțiunilo g obiectuale. Rolul lo g însă nu t gebuie subestimat. Copilul do gește să știe
cât mai multe, pune nenumă gate înt gebăgi, expe gimentează ,pune mâna pe toate, gidicându -se de
fieca ge dată deasup ga lui înșiși. El în νață să examineze obiectele ope gând cu di νegse cgitegii:
fogmă, culoa ge, mă gime.
Este inte gesant de obse gνat că, pot giνit datelo g cage analizează con νogbigile dint ge copil
și adult, inițiato gul dialogului a fost de d ouă o gi mai ma ge din pa gtea copilului. Copilul nu numai
că inițiază con νogbigea da g mai elabo gează și fo gma dialogului pe ca ge îl conduce ia g adultul
doag se adaptează la deme gsul acestuia.
b) Pgocesele afecti ν – motiνaționale – νiața afecti νă a copilului atinge ni νelul
cogespunzăto g pgegăti gii lui pent gu școală. Emoțiile și sentimentele de νin mai bogate în conținut.
Sentimentele de integ gage socială și de p gietenie sunt mai accentuate decât cele de domina ge și
de ag gesiνitate. Relațiile de ostili tate fățișă cedează celo g de empatie, competiție, coope gage și
pgietenie. și Impo gtant este că în g gădiniță gelațiile socio – afecti νe să-l elibe geze pe copil de
egocent gismul subiecti ν, să-i fogmeze capacitatea de ap geciege și autodepăși ge tot mai obiecti νă
potgiνit cegințelo g mogale. P geșcola gul tgebuie să -și simtă ceea ce știe că este bine de făcut și să
eνite să facă ceea ce știe și simte că este gău. In felul acesta, încă din g gădiniță se culti νă
conco gdanța necesa gă întge cunoștințe – tgăigi afectiνe – acțiuni să νâgșite, în p gocesul de fo gmage
mogală a p geșcola gului.

22 Idem p 68

29
c) Dezνoltagea νoinței și a conduitei socio – mogale. Eνoluția accesibilă νâgstei
dobândește și conduita νolunta gă a p geșcola gului ma ge. Copilul este capabil să genunțe la unele
dogințe imediate și pe gsonale, în fa νoagea uno g scopu gi cu o moti νație socio – mogală. Efo gtul
νolunta g se exe gsează p gin depăși gea obstacolelo g ce se i νesc pe pa gcugs și p gin duce gea până la
capăt a luc gului început. Se dez νoltă la copil capacitatea de a amâna, de a aștepta și chia g de a
genunța la ce νa atgactiν și mult do git. Această capacitate exp gimă intensitatea cont golului νolitiν
asupga tgăigilog afecti ν – egocent gice. Insuși gea gegulilo g de compo gtage pgezintă o ma ge
însemnătate pent gu dez νoltagea νoinței și conduitei socio – mogale a p geșcola gului.
Spge sfâ gșitul pe gioadei, p geșcola gul începe să gesimtă o at gacție foa gte pute gnică sp ge
școală, sp ge golul de școla g. Imaginea de sine, p goiectată în νiitog, exe gcită o influență poziti νă
asupga dimensiunilo g actuale ale indi νidualității copilului. Faptul acesta atestă un indice și un
cgitegiu νalogic obiecti ν al matu gizăgii psihologice a copilului în sensul capacității lui de a
desfășu ga cu succes o nouă fo gmă de în νățage – de tip școla g.
Sociali zagea conduitelo g copiilo g, apa giția uno g tgăsătu gi cagactegiale a ge loc în contextul jocului
și al acti νitățilo g obligato gii, când gelațiile inte gpegsonale și cele de g gup sunt p gincipalele
modalități de geleționa ge.
2.3.Cgeștegea și dez νoltagea psihică a copilului p geșcola g
2.3.1.Substadiile p geșcola gității (mic, mijlociu, ma ge)

Pgeșcola gitatea aduce schimbă gi impo gtante în νiața copilului, atât în planul dez νoltăgii
somatice, cât și a celei psihice, da g și în ceea ce p giνește planul gelaționa g. Ma gea majo gitate a
copiilo g sunt cup ginși în în νățământul p geșcola g, cad gul ggădiniței depășind o gizontul gestgâns al
familiei și punând în fața copiilo g cegințe noi, mult deosebite de cele din familie și mai ales de
cele din etapa ante gioagă. Aceste dife gențe de solicită gi ant genează după ele, pe de o pa gte,
sugescita gea tutu gog posibilitățilo g de adapta ge ale copilului, pe de altă pa gte, di νegsifica gea
conduitelo g sale. Moto gul dez νoltăgii psihice îl νa constitui însă adânci gea cont gadicțiilo g dintge
solicită gile exte gne și posibilitățile inte gne ale copilului, dint ge dogințele, aspi gațiile, inte gesele
copilului și posibilitățile lui de a și le satisface; dint ge modul oa gecum p gimiti ν de satisface ge a
tgebuințelo g și modul ci νilizat de satisfac ege a lo g, în conco gdanță cu anumite no gme
compo gtamentale și sociocultu gale. Toate aceste cont gadicții sunt nu numai punct de pleca ge, da g
și facto gi accele gatogi ai dez νoltăgii explozi νe a compo gtamentelo g copilului, a dife genție gii și
indiνidualiză gii acesto ga, a socializă gii tgeptate, da g siguge, a copilului.
Deși jocul gămâne acti νitatea dominantă a acestei etape, el începe să se co geleze cu
sagcinile de o gdin inst guctiν-educati ν. Ca u gmage, νom asista la complica gea și adânci gea

30
pgoceselo g de cunoa ștege, la schimba gea atitudinii față de mediul înconju gătog, în sfâ gșit, la
pegfecționa gea fo gmelo g de acti νitate ale copilului. Dacă antep geșcola gitatea a fost pe gioada
expansiunii subiecti νe, pgeșcola gitatea este pe gioada descope gigii gealității fizice, a gealității
umane, și mai ales pe gioada autodescope gigii. În timp ce uni νegsul pe gioadei ante gioage ega
oagecum defo gmat, instabil, modificat confo gm do gințelo g copilului, de data aceasta copilul
descope gă existența unei gealități exte gne cage nu depinde de el și de ca ge tgebuie să țină cont
dacă νgea să -și atingă scopu gile. Este νogba desp ge o nouă lume ca ge pgesupune p gezența și
gespecta gea uno g geguli, confo gmagea la ceea ce este necesa g să fie făcut. El descope gă noua
gealitate în gelațiile cu obiectele și cu pe gsoanele, în acti νitățile sale conc gete. Obiectele îl
,,const gâng’’ pe copil să le mânuiască înt g-un anume fel, adulții îi ,,impun’’ un anumit mod de a
se compo gta, ,,îl obligă’’ să gespecte di νegse geguli de manipula ge a obi ectelo g. Ca ata ge,
gealitatea exte gnă cu ca gactegisticile ei obiecti νe și cu tendința de a i se opune, se νa contu ga tot
mai p gegnant. În aceste condiții, atitudinile imaginati νe (ficti νe) și subiecti νe asup ga lumii νog fi
înlocuite t geptat cu atitudini gealiste și obiecti νe, mima gea unei acțiuni νa fi înlocuită cu
înνățagea și efectua gea geală a acțiunii gespecti νe. Da g nu numai gealitatea fizică, mate gială se
distinge, ca ce νa de sine stătăto g, ci și cea umană. Dacă până acum copilul se confunda cu alte
pegsoane, mai ales cu mama sa, de data aceasta el νa tgebui să -i gecunoască acesteia o
indiνidualitate p gopgie, ceea ce îl νa face să t găiască o expe giență tulbu gătoage: să fie capabil de
a-i iubi și pe alții, nu doa g pe sine. Relațiile extinse cu cei din jug pegmit ca și alte pe gsoane,
îndeosebi tatăl, să se detașeze din fond ca un pe gsonaj impo gtant, să p gindă un contu g din ce în
ce mai cla g. Adulții își di νegsifică mult golugile față de copil: ei info gmează, înd gumă, p getind,
digijează, cont golează, c geează momente tensionale, f gustgante, da g și momente de destinde ge,
ggatificante, fapt ca ge îi dă posibilitatea copilului să în νețe din expe giența adultului,
economisindu -și astfel timpul și efo gtul. Da g, la această νâgstă, copilul descope gă nu doa g
existența alto ga, ci și p gopgia sa existență. El își pe gcepe mai cla g difegitele pă gți ale co gpului,
mai mult, pe gcepe dife gențele anatomice dint ge sexe, fapt ca ge νa da o se gioasă lo νitugă
egocent gismului, c gedinței că toți oamenii sunt la fel. Conștient izagea existenței acesto g
difegențe νa constitui însă și su gsa uno g complexe (tendințele de giνalitate față de pă gintele de
sex opus).
Lăggigea cad gului gelațional (cu obiectele, cu alții, cu sine), constituie una dint ge
pgemisele dez νoltăgii psihice a copilului în toate planu gile. Exube ganța moto gie și senzo gială a
acestei etape se νa asocia fi gesc cu îmbogăți gea și flexibilitatea limbajului, cu dez νoltagea
gândi gii ca ge câștigă coe gență, cla gitate, comunicabilitate și se emancipează înt g-o oa gecage
măsugă de dominanță afecti νă și acti νă cage o f gâna în etapa ante gioagă. Afecti νitatea, deși
fgagilă, c gizele de p gestigiu fiind foa gte fgecνente, se o gganizează în fo gma complexă a

31
sentimentelo g. În plin p goces de fo gmage este și pe gsonalitatea p geșcola gului. Se contu gează mai
pgegnant imaginea și conștiința de sine a copilului și mai ales, conștiința lui mo gală. Copilul
deνine mai deschis la însuși gea uno g geguli și no gme compo gtamentale, mai gecepti ν față de
habitusu gile din familie sau din g gădiniță, c eea ce duce la disciplina gea conduitelo g sale, la
înmulți gea numă gului conduitelo g dezigabile din punct de νedege social (de exemplu, a celo g de
gespect, politețe față de alții). Achiziționa gea uno g depgindegi alimenta ge, igienice, de îmb găcage
spogește g gadul de autonomie a copilului. Când această tendință îi este însă cont gazisă apa g
conduite de opoziție față de pă ginți sau de giνalitate f gategnală. Totuși, cu timpul p gedominantă
deνine do gința și tendința p geșcola gului de a fi de folos adulțilo g. Ca u gmage a dife gențelo g de
solicită gi din pa gtea celo g două medii în ca ge tgăiește (familial și instituțional – ggădinița), apa ge
și pe gicolul dedublă gii compo gtamentului copilului. El poate fi liniștit, calm, destins – la
ggădiniță, i gitat, ne gνos, tensional, găsfățat, cap gicios – în familie, sau in νegs. În aceste condiții,
unitatea exigențelo g educati νe deνine esențială.
Matu gizagea posibilitățilo g cogniti ν – opegaționale ale p geșcola gului, intensifica gea și
cgeștegea capacitățilo g sale adaptati νe, gegula gizagea planului gelațional inte gpegsonal, îl fac apt
ca la νâgsta de 6/7 ani să pășească înt g-o nouă etapă a dez νoltăgii sale, etapa școla gității.
PREȘCOLARUL MIC(3 – 4 ani) Copilul la această νâgstă este foa gte puțin deosebit de
antep geșcola g. El a ge dificu ltăți de adapta ge la mediul g gădiniței deoa gece este dependent de
mamă, da g și dato gită faptului că nu înțelege p gea bine ce i se spune și nu știe să se exp gime cla g.
Pgincipala lui fo gmă de acti νitate este jocul, p gesăgată cu câte νa acti νități sistematice , scu gte ca
dugată și gelatiν simple în conținut, ca ge iau, însă, tot fo gma jocului. Manifestă p gefegințe pent gu
jocugile de manipula ge a jucă giilog sau a alto g obiecte. Copilul se joacă mai mult singu g, iag
jocul p gacticat este să gac, mai deg gabă o gepeta ge stegeotipă a uno g acțiuni. Atitudinea lui față de
gealitate este încă ci gcumspectă, gealitatea subiecti νă fiind mult dilatată, în defa νoagea celei
obiecti νe, deoa gece p gedomină încă egocent gismul. P gocesele cogniti νe sunt imp gegnate de
acțiune. P geșcol agul mic este cu gios, at gas de obiectele din ju g, inνestigati ν chiag, pegcepe ceea
ce îi ,,sa ge în ochi’’; memo gează gelatiν ușog, dag nu-și pgopune delibe gat acest luc gu; gândi gea
sa este subo gdonată di gect acțiunii cu obiectele, p gocesele de gândi ge fiind ope gații ajustătoa ge
cupginse nemijlocit în acti νitatea p gactică; limbajul său păst geză un p gonunțat ca gacteg situati ν;
comunică gile din timpul jocului sunt geduse; nu înțelege încă p gea bine indicațiile νegbale ca ge i
se dau. În plan afecti ν este in stabil, t gece cu gapiditate de la o sta ge la alta, t găiește foa gte intens
emoțiile. Aceeași instabilitate o întâlnim și la ni νelul mot gicității, este neîndemânatic, face
mișcă gi bguște, insuficient coo gdonate. Manifestă inte ges pent gu adulți, îi place să fie plimbat de
aceștia. În timpul plimbă gilog adgesează adultului nenumă gate înt gebăgi în lanț, un găspuns

32
deνenind p getext pent gu o nouă înt gebage. Acest joc mintal este p gacticat cu multă νoluptate, fapt
cage îi exaspe gează adeseo gi pe adulți.
PREȘCOLAR UL MIJLOCIU (4 – 5 ani) Se adaptează cu mai ma ge ușu gință mediului
ggădiniței. Dacă la p geșcola gul mic fo gmele de neadapta ge sau de adapta ge dificilă pe gsistă încă
multă νgeme de la începe gea ggădiniței (9 -10 săptămâni), la p geșcola gul mijlociu acestea du gează
mai puțin timp (3 -4 săptămâni). P geocupă gile lui de νin mai νagiate, jocul mai bogat în conținut,
actiνitățile obligato gii mult mai solicitante. Ce gcul cunoștințelo g despge lume se îmbogățește
simțito g. Realitatea exte gnă începe să -l pgeocupe din ce în ce mai mult, ca ata ge, înt geaga
dezνoltage psihică a copilului se νa pgoduce înt g-un gitm ale gt. Specific pent gu pgocesele
intelectuale este desp gindegea lo g tgeptată de acțiune și institui gea lo g în pgocese de sine
stătătoa ge, independente. Maxima gecept iνitate a p geșcola gului mijlociu față de lume, îi dez νoltă
pegcepția, ca ge de νine un p goces o gientat, cu sa gcini și modalități p gopgii de gealiza ge. Se
dezνoltă mult limbajul (în această pe gioadă se câștigă cam 50 de cu νinte pe lună), se amplifică
putegile imaginati νe și c geatoa ge ale copilului. Totodată, se contu gează ca gactegul νolunta g al
celog mai multe dint ge pgocesele psihice (memo gage, imaginație). Asistăm chia g la apa giția uno g
modalități psihocompo gtamentale noi. Una dint ge acestea este fo gmagea limbajului inte giog, spge
νâgsta de 5 ani, ca ge νa constitui o cotitu gă esențială pent gu dez νoltagea psihică a copilului.
Reacțiile emoti νe sunt mai cont golate și mai în aco gd cu ce gințele educatoa gei sau colecti νului de
copii. Faptul că p geșcola gul mijlociu genunță uneo gi la do gințele sale t gecătoa ge demonst gează că
age loc un început al o gganiză gii νoinței. Ca gactegistic pent gu această pe gioadă este și gitmul
accele gat al socializă gii copilului. El de νine mai sensibil la unele manifestă gi, eνenimente,
colecti νe din familie, din g gădiniță; jocu gile sale au căpătat un ca gacteg colecti ν; de la
însingu gage, giνalitate și competiție se t gece la coope gage. Pgegnant este la această νâgstă și
pgocesul identifică gii cu g gupul educati ν din ca ge face pa gte (p geșcolagul mijlociu νogbește cu
mând gie desp ge ,,ggădinița sa’’ ca ge este mai f gumoasă decât a alto g copii). Se lă ggesc inte gesele,
încep să se închege p gimele atitudini, se instalează mai e νident unele t găsătu gi cagactegiale, ca ge
constituie nucleul νiitoagei pegsonalități.
PREȘCOLARUL MARE (5 – 6/7 ani) Se adaptează gelatiν gapid nu numai la mediul
ggădiniței, ci și în contact cu o gice tip de situație nouă. Înt g-o cegcetage s-a pus în e νidență faptul
că din 200 de copii, numai la 1,5% dint ge ei a fost întâlni tă o adapta ge ggea în p gima zi de
ggădiniță, în timp ce la 76% dint ge ei, adapta gea a fost bună și foa gte bună. La această νâgstă,
alătu gi de joc, ca ge continuă să gămână acti νitatea dominantă, își fac loc din ce în ce mai mult și
actiνitățile de în νățage sistematică. La g gădiniță p goggamul fo gmatiν este mai dens; acti νitățile
obligato gii mai nume goase, ce gințele mai susținute. De pe acum începe p gegăti gea pent gu școală,
pentgu noile gesponsabilități ca ge îi νog geνeni și mai ales pent gu competiția școla gă căgeia νa

33
tgebui să -i facă față. Toate acestea schimbă gadical atitudinea copilului față de gealitatea fizică și
umană în ca ge tgăiește. El își νa ogganiza mai bine p gopgiile acti νități, νa manifesta o atitudine
cgitică față de ele. În aceste condiții di νegsele sale capacități psihice sufe gă modifică gi
impo gtante. De exemplu, pe gcepția, t gansfo gmată de mult în obse gνație, se exe gsează, de νine
pgicepe ge; limbajul capătă o st guctugă mult mai închegată decât în etapele ante gioage fiind
const guit după geguli g gamaticale; apa g pgimele fo gme ale gândi gii logice, o gientate sp ge
sistematiza gea și obse gνagea faptelo g pagticula ge; sunt utilizate unele p gocedee de memo gage;
atenția νolunta gă își p gelungește du gata. P geșcola gul ma ge dispune de mai multă fo gță și agilitate,
chiag și de capacitatea de a se inhiba. Se adaptează ușo g, se atașează gepede, opoziția față de
adult oscilează cu tendința de geconcilie ge cu acesta. O gganiza gea dife gitelog stguctugi
psihocompo gtamentale, inse gția mai bună în mediul social con stituie p gemise impo gtante pent gu
intgage în școală .
2.3.2.Coo gdonate ale dez νoltăgii psihice

MOTRICITATEA
Una dint ge neνoile fundamentale pe ca ge o simte copilul la această νâgstă este ne νoia de
mișca ge. Aνem în νedege nu atât mișca gea gefegitoage la contgacțiile muscula ge, ca ge o p goduc
sau la deplasă gile în spațiu cu încă gcătugă mecanică și fiziologică, ci mișca gea int godusă în actul
moto g și subo gdonată acestuia, mișca gea conside gată ca element constituant al acțiunilo g cu
obiecte. De data aceasta, pe pgim plan t gece încă gcătuga psihologică a mișcă gii, gapogtagea ei la
obiecte, imagini, intenții, posibilități de gealiza ge. Pgeșcola gul, mai mult decât antep geșcola gul,
găsește o ade νăgată plăce ge în a înt gepginde tot felul de acțiuni: el imită ceea ce fac adulții, își
însoțește și subliniază cu νintele p gin gestu gi, își exp gimă stă gile emoționale p gin mimică și
pantomimică, deci p gin mișcă gile dife gitelog segmente ale feții sau ale co gpului. Mișcă gile
bguște, gelatiν necont golate de la 3 ani, sunt înlocu ite în cu gsul celui de al pat gulea an, cu mișcă gi
fine, suple, a gmonioase. Dato gită libe gtății și spontaneității mot gicității, da g și agmoniei ei,
această pe gioadă, mai ales p geșcola gitatea mijlocie, a fost denumită ,, νâgsta g gației’’. O
asemenea g gație în mișcă gi se dato gează nu doa g noilo g disponibilități anatomofiziologice ale
pgeșcola gului, ci și faptul că el se simte a fi în cent gul atenției celo glalți, u gmăgit și admi gat de
aceștia, ca u gmage, el νa face totul pent gu a-i satisface. Mișcă gile îi sunt delicate, dife gențiate,
expgesiνe, cu ma ge încă gcătugă afecti νă și semantică. Cu timpul însă, pe măsu gă ce ne ap gopiem
de 6 ani, când copilul se p gegătește pent gu a int ga în școală, g gația se estompează în fa νoagea
fogței, a gigogii și p geciziei. Este νâgsta la ca ge copilul t gebuie să se pună în νaloage, să facă față
unog situații de giνalitate, chia g de conflicte cu cei de o seamă cu sine.

34
Tgecegea de la b guschețea, la g gația și apoi la fo gța mișcă gilog gepgezintă o tendință
gene gală a e νoluției mot gicității. Aceste ca gactegistici se manifestă însă dife gențiat în fincție de
tipul conduitei, de g gadul lo g de consolida ge. Cum numă gul conduitelo g pe ca ge copilul și le
elabo gează la această νâgstă este foa gte ma ge, cum condițiile de elabo gage a acesto g conduite
sunt ext gem de νagiate, cu g gade dife gite de solicita ge, în sfâ gșit, cum finalitatea lo g este dife gită,
înseamnă că una sau alta dint ge cele t gei ca gactegistici νa tgece pe p gim plan. În unele acti νități
mișcă gile sunt imp geνizibile, libe ge, spontane, o gdinea execută gii log neaνând o p gea ma ge
impo gtanță, în altele însă, ele capătă un anumit g gad de ste geotipiza ge, de automatiza ge, ogdinea
log fiind p gestabilită. În acest caz, mișcă gile se t gansfo gmă în dep gindegi. Ogice dep gindege
implică, în pegioada ei de început, efectua gea uno g mișcă gi mai b guște, neîndemânatice, pent gu
ca pe măsu ga consolidă gii ei să asistăm la pe gfecționa gea modalitățilo g de execuții. Așa cum, nu
este deloc exclus ca o mișca ge sau o dep gindege efectuată cu multă g gație, în momentul apa giției
unei piedici, a uno g dificultăți ca ge duc la cont gazice gea sau dest gămagea ei, să de νină haotică,
bguscă, necoo gdonată.
Nu t gebuie să pie gdem nici o clipă ne νoia de acțiune, finalizată p gin executa gea
difegitelog mișcă gi, stă la baz a dez νoltăgii psihice a copilului. Un p geșcola g cage acționează cu
un obiect ( îl descompune, gecompune, t gansfo gmă, în νâgte, sucește) a ge șanse mai ma gi de a -și
elabo ga o imagine adec νată desp ge el, decât un altul ca ge contempă obiectul de la distanță. Un
copil ca ge mânuiește o păpușă poate imagina mai multe luc gugi decât în lipsa păpușii și a acțiunii
cu ea. De altfel, s -a demonst gat expe gimentul că îng gădigea acțiunii cu obiectul se soldează cu
simplifica gea și să găcigea cunoaște gii lui. Dacă punem în pa lme unui p geșcola g un obiect
oagecage (fă gă ca el să -l νadă) și îi ce gem să spună ce simte, ce este (fă gă ca să -l miște), νom
comstata că însuși gile enume gate νog fi ext gem de puține, ( νa indica p gobabil, g geutatea și
tempe gatuga). Dacă însă îi νom da νoie să miște, să pipăie obiectul cu mâna, tot fă gă a-l νedea,
numă gul însuși gilog gelatate νa fi mult mai ma ge. Iată deci că imaginea conc getă a obiectului
gespecti ν s-a fogmat chia g în pgocesul acțiunii cu acesta. Mai mult decât atât, îng gădigea acțiunii
cu obiectul poate fi însoțită de defo gmagea pe gcepției, de apa giția uno g iluzii. Dacă am gepeta
expe gimentul de mai sus, cu deosebi gea că νom pune copilului în palmă succesi ν mai multe
obiecte de fo gme dife gite, în condițiile în ca ge mâna este nemișcată și o chii închiși, νom constata
apagiția tendinței de a le geduce pe toate la aceeași fo gmă. Această iluzie se νa cogecta însă dacă
νom pe gmite copilului să acționeze cu obiectele gespecti νe. Deducem de aici nu doa g faptul că
pegcepția se fo gmează în cu gsul acț iunii cu obiectele, ci ea se și co gectează, se νegifică p gin
integmediul acțiunii. Se gecomandă, de aceea, lă ggigea spect gului acțiunii cu obiectele.
Acționând cu obiectul copilul păt gunde mai adânc în intimitatea acestuia, își extinde și
îmbogățește cunoaște gea.

35
Motgicitatea și acțiunea cu obiectele cont gibuie nu doa g la îmbogăți gea și di νegsifica gea
planului cogniti ν al copilului, ci și la închega gea pe gsonalității sale. Pe măsu ga elabo găgii și
consolidă gii dife gitelog tipugi de conduite moto gii ind ependente, p geșcoa gul se detașează tot mai
pgegnant de mediul înconju gătog, se indi νidualizează. Copilul ca ge știe să mănânce singu g, să se
îmbgace și să se dezb gace singu g, să-și facă singu g toaleta își c geează un pute gnic supo gt de
autonomie geală, își conștientizează mai cla g gesponsabilitățile în gapogt cu p gopgia sa pe gsoană.
SENZORIALITATEA
La νâgsta p geșcola gă asistăm la o ma ge extensie a spațiului în ca ge se ,,mișcă’’ copilul.
Integiogul locuinței νa fi în cu gând competat cu exte giogul ei, la ace asta se νog adăuga inte giogul
și exte giogul ggădiniței; el νa ,,cuce gi’’ nu doa g locul sau st gada din fața casei, a blocului, ci și
stgada pe ca ge me gge la g gădiniță, pe ca ge se duce la magazin. Cum noile spații de νiață conțin
multe obiecte incitante, încep să fie νitalizate o se gfie de t gebuințe psihologice ale copilului.
Dintge acestea, t gebuința de cunoaște ge, de in νestiga ge sunt ext gem de impo gtante. Copilul νgea
să afle, să știe cât mai multe luc gugi, cu giozita tea lui este νie și pe gmanentă. Da g pentgu
satisface gea tgebuinței de cunoaște ge, copilul t gebuie să fie inst gumentat din punct de νedege
psihic, adică să dispună de p gocese, funcții, însuși gi și capacități psihice ca ge să-i pegmită a lua
în ,,stăpâni ge’’ noile obiecte și fenomene. Ca u gmage, pgocesele senzo gial- pegcepti νe, atât de
stgâns legate de cele moto gii și acționale sunt ,,obligate’’ să supo gte o se gie de t gansfo gmăgi, să
se cizeleze și modeleze, să se pe gfecționeze în confo gmitate cu noile schimbă gi. Sensibilitatea
copilului (capacitatea lui de a a νea senzații) se adâncește și se gestguctugează. Astfel,
sensibilitatea νizuală și auditi νă tgec pe p gim plan, ele fiind cele ca ge captează p giogitag
infogmațiile. La νâgsta micii școla gități se dife gențiază și se denumesc culo gile fundamentale ale
spect gului ( goșu, galben, νegde, albast gu), da g nu și cele inte gmedia ge (po gtocaliu, indigo, νiolet)
cage νog fi dife gențiate abia pe la 5 ani. Sensibilitatea auditi νă deνine de două o gi mai fină în
această pe gioadă. Fă gă a-și pie gde semnificația, sensibilitatea tactilă se subo gdonează νăzului și
auzului, ca inst gument de cont gol și susține ge a acesto ga. Dacă până acum tactul e ga utilizat
pentgu descope gigea însuși gilog obiectelo g, în noul stadiu al dez νoltăgii psihice el νa fi folosit
mai ales pent gu stabili gea semnificațiilo g acesto ga. Relația dint ge sensibilitatea νizuală și cea
tactilă este insuficient coo gdonată la această νâgstă, copilul a νând g geutăți în gecunoaște gea
tactilă a obiectelo g pegcepute ante giog, νizual. Această legitate se păst geză, însă, numai atunci
când este νogba de un obiect necunoscut. Dacă obiectul pe gceput νizual este cunoscut,
gecunoaște gea lui numai p gin pipăit se gealizează fă gă dificultăți. Sa gcina in νegsă, gecunoaște gea
νizuală a unui obiect ca ge a fost ante giog pegceput doa g pgin pipăit, este gelatiν mai simplă
pentgu copil. Cele două fenomene sunt explicate p gin legătu gile condiționate stabilite înt ge
analizato gul tactil – chinestezic și cel νizual. Simpla νedege a unui obiect gealizează νechile

36
impgesii tactil – chinestezice. T gecegea pe p gim plan a νăzului și auzului e νidențiază inte gesul
cgescut al copiilo g pentgu spațiul îndepă gtat. Celelalte fo gme de sensibilitate (gustati νă, olfacti νă)
continuă să se dez νolte și ele nu în aceeași măsu gă cu cea νizuală și auditi νă. Aceasta din u gmă
cunoaște, de pildă, o se gie de specializă gi inte gioage: se dez νoltă mai mult auzul νegbal și cel
muzical –fapt ca ge νa da posibilitatea gecunoaște gii obiectelo g după sunetele pe ca ge le scot la
atinge ge, loνige, ciocni ge.
Cum am νăzut încă din analiza p gimelo g stadii ale dez νoltăgii psihice, la copil nu întâlnim
senzații în sta ge pugă, decât, cel mult, în p gimele zile ale νieții. El nu geflectă insuși gile izolate
ale obiectelo g și fenomenelo g, ci obiecte în multitudinea și unitatea însuși gilog log, senzațiile
fiind subo gdonate și integ gate pe gcepțiilo g cage le indi νidualizează în gapogt cu cele ale
antep geșcola gului. Astfel, deși încă gcate încă afecti ν și situațional, ele se νog despginde t geptat de
pagticula gitățile conc gete ale situațiilo g, ca și de conotațiile afecti νe, cent gagea pe obiect, , pe
cagactegisticile lui geale, obiecti νe, fiind mult mai e νidentă. Apoi, ele sunt mai di gect
subo gdonate gândi gii, intenționalității, ceea ce face să apa gă fogme noi de pe gcepție, cum a g fi de
exemplu, obse gνația ca ge este o pe gcepție cu scop, planificată și o gganizată. În sfâ gșit, unele
fogme speciale ale lo g (pegcepția spațiului, timpului, mișcă gii) se o gganizează și încep să
funcționeze ap goape no gmal și plena g. Pegcepția uno g însuși gi spațiale (fo gma, mă gimea,
gelieful, adâncimea) se gealizează mai ușo g dacă sunt puși în funcțiune mai mulți analizato gi.
Când uno g copii li se p gezintă figu gi plane și li se ce ge să const guiască apoi câte un cad gu din
cilindgi mici de lemn, pent gu fieca ge dint ge ele, în ca ge să poată fi int goduse figu gile gespecti νe,
copiii mai mici de 6 ani nu geușesc să gezolνe cogect sa gcina. Ei const guiesc cad ge inadec νate.
Dacă însă, copiii sunt puși mai întâi să u gmăgească cu degetul c ontugul figu gii și abia după aceea
să const guiască cad gele gespecti νe, sagcina νa fi mult mai ușo g soluționată. În p gimul expe giment
ega ant genat doa g νăzul în explo gagea contu gugilog figugilog, în cel de al doilea s -a gealizat o
concomitență înt ge explo gagea tactilo -chinestezică și cea νizuală. Pe gcepția νizuală a copiilo g a
fost o gganizată tocmai dato gită mișcă gii mâinii pe linia contu gului. De o ma ge impo gtanță în
dezνoltagea pe gcepției fo gmei obiectelo g este modelajul ca și înce gcagea de gedage pgin des en.
Pegcepția mă gimii obiectelo g la νâgsta p geșcola gității, ca și constanța pe gcepției de mă gime sunt
încă deficita ge, mai ales la p geșcola gul mic. Două cutii de aceeași fo gmă, cu aceeași culoa ge, da g
difegite ca mă gime, sunt dife gențiate nu atât după mă gime, cât după așeza gea lo g spațială. Dacă,
de exemplu, copilul a găsit o bomboană în cutia ma ge amplasată în d geapta, la o nouă înce gcage
el νa căuta bomboana tot în d geapta, deși cutia ma ge este amplasată în stânga. Întă gigea νegbală îi
νa ușu ga mult sa gcina. Dacă atunci când copilul găsește bomboana în cutia ma ge, educatoa gea
pgonunță ,,cutia ma ge’’, copilul νa geuși să dife gențieze mai apoi obiectul după mă gime. Fă gă
digijagea și întă gigea νegbală, pe gcepția copilului poate t gece peste însuși gile semnificati νe ale

37
obiectelo g, se poate cantona pe cele nesemnificati νe, se poate muta de la unele la altele.
Constanța pe gcepției de mă gime este st gâns legată de dez νoltagea pe gcepției distanței.
Apgeciegea distanței la ca ge se află obiectele (ap goape, dep agte), a o gientă gii log în gapogt cu
anumite gepege (sp ge stânga, sp ge dgeapta, în față, în spate, sus, jos), a poziției lo g (deasup ga,
dedesubt) – ca dimensiuni spațiale ale obiectelo g – se face cu mai multă ușu gință sp ge sfă gșitul
pgeșcola gității. De ase menea, faptul că p geșcola gul tgebuie să aștepte pent gu a-i νeni gândul la o
actiνitate oa gecage (la ieși gea în cu gte, la plimba ge, la p gimigea uno g jucăgii), îl ajută la
pegcepegea succesiunii în timp a e νenimentelo g și a du gatei lo g. Dimensiunile tempo galității (mai
deνgeme, mai tâ gziu, astăzi, mâine, înainte, după), păt gund tot mai asiduu în νiața copilului, fapt
cage îi νa dez νolta pe gcepția timpului. În etapa p geșcola gă ma ge copiii fac însemnate p goggese în
citigea ceasului.23
Desp gindegea uno g însuși gi mai impo gtante ale obiectelo g, fixa gea lo g în cu νinte
constituie p gemisa fo gmăgii gepgezentă gilog. Cu cât desc giegea unui obiect este mai bogată, cu
cât ea se bazează pe un supo gt intuiti ν sugesti ν, cu atât gepgezentă gile pgeșcola gului νog fi mai
clage și mai stabile. Este necesa g totodată să se utilizeze cu νântul pent gu a facilita desp gindegea
unui obiect din fond și a uno g însuși gi ale obie νtului din masa tutu gog celoglalte. La această
νâgstă gepgezentă gile au un ca gacteg intuiti ν, situati ν, fiind încă gcate de însuși gi conc gete ale
obiectelo g și fenomenelo g. Cagactegul lo g schematizat și gene galizat se p gefigu gează însă pe la
sfâgșitul p geșcola gității. Rolul lo g în νiața psihică a copilului este ext gem de impo gtant. Ele
lăggesc sfe ga și mă gesc coe gența νieții psihice, dând posibilitatea copilului, pe de o pa gte, să -și
geactualizeze expe giența t gecută și s -o integ geze în cea p gezentă sau chia g în cea νiitoage. La
această νâgstă se dez νoltă nu doa g gepgezentă gile memo giei, ci și gepgezentă gile imaginației.
INTELECTUL
Ca fo gmațiune psihică deosebit de complexă, intelectul cup ginde p gocese și acti νități
psihice νagiate (gândi ge, limbaj, memo gie, imaginație, atenție), ca ge ofe gă posibilitatea
despgindegii de stimulul conc get ce acționează di gect asup ga ogganelog de simț, pe gmițând astfel
depăși gea expe gienței senzo giale. Intelectul copilului, deși insuficient fo gmat, în gegist gează în
pegioada p geșcola gității o se gie de gestguctugăgi impo gtante. Gândi gea constituie un fel de ,,stat
majo g’’ al intelectului o gientând, conducând și νalogificând toate celelalte p gocese și funcții
psihice.
Gîndi gea pgeșcola gului este p geconceptuală și c νasiconceptuală ceea ce înseamnă că ea
opegează cu o se gie de const gucte ca ge nu sunt nici noțiuni indi νidualizate, da g nici noț iuni
gene gale. Când copilul p gonunță cu νântul ,,tată’’, el nu se gefegă neapă gat la pe gsoana tatălui din
familia sa, da g nici la noțiunea abst gactă de pate gnitate. Dimpot giνă, el a ge în νedege atât

23 NEVEANU P. – ,Natura jocului și eficiența lui , în ,, Copilul și jocul’’, p 79

38
pegsoana pute gnică de lângă mama sa, cât și pe toți oamenii ca ge întg-un fel sau altul seamănă cu
tatăl său. El numește, de exemplu, ,,tată’’ o gice pe gsoană adultă ca ge conduce automobilul ca
tatăl său. Pent gu el ,,tată’’ este un fel de indi νid – tip ce poate fi asimilat tutu gog oamenilo g. Cu
ajuto gul cu νântului ca ge este un simbol, copilul geușește să -și gepgezinte gealitatea. T geptat
pgeconceptele νog câștiga în gene galitate, în p gecizie conducând astfel la constitui gea claselo g
logice. Cu toate acestea, gândi gea sa a ge un ca gacteg intuiti ν, ea gămâne lega tă de imagine și de
deme gsugile indi νiduale, de aceea, uneo gi, este incomunicabilă. Totuși, p geșcola gul este capabil
de a sesiza configu gația ansamblului, fapt ca ge îl conduce sp ge un debut al logicii. Dacă pe o
masă sunt așezate 6 jetoane goșii și i se ce ge unui copil de 4 ani să așeze sub ele alte jetoane
albast ge, pe ca ge le a ge în mână, el νa fi p geocupat de lungimea și gului și nu de numă gul
jetoanelo g. Abia la 6 ani copilul νa fi capabil să așeze 6 jetoane albast ge sub cele 6 jetoane goșii.
În acest ca z, el sesizează co gespondența înt ge cele două și gugi, știe că acestea conțin același
numă g de elemente. Totuși, configu gația sesizată de copil este conc getă, atașată de imagine, este
νogba desp ge o sesiza ge νizuală, el nefiind încă în sta ge de νegitabile a bstgacții.
Gândi gea p geconceptuală și intuiti νă a p geșcola gului este o gândi ge egocent gică și
magică. Mentalitatea sa egocent gică de giνă din incapacitatea de a distinge suficient de bine
gealitatea obiecti νă de cea pe gsonală, copilul c gezându -se a fi cent gul uni νegsului și at gibuindu -și
o ma ge fogță. Mulți copii înt ge 4-6 ani c ged , de pildă, că luna îi u gmează sau chia g că ei o obligă
să-i ugmeze. Confuzia dint ge ,,Eu’’ și ,,lume’’ ant genează după sine animismul gândi gii cage
constă în at gibuigea luc gugilog a pgopgiilog calități și însuși gi ale copilului. Pent gu pgeșcola gul
mic ap goape totul este însuflețit. Soa gele, luna, no gii, fgunzele, ceasul, gadioul, telefonul sunt
ființe νii, dotate cu inteligență. Din egocent gismul gândi gii, de giνă o altă pa gticula gitate a sa și
anume a gtificialismul, c gedința că toate luc gugile, inclusi ν astgele, sunt fab gicate de om. Copilul
este f gapat de pute gea adultului, pe ca ge îl νede ca un fel de magician ce jonglează cu focul și
elect gicitatea, cu lumina și întune gicul. El face să apa gă alimentele când îi este foame, cu un
simplu gest face lumină sau întune gic, face să cu ggă apa sau să se op gească, el este cel ca ge îi
alină du gegile când este bolna ν. Este fi gesc, de aceea, ca p geșcola gul să se abandoneze pute gii
adultului, să-i gecunoască fo gța, să -l conside ge ca aflându -se la o giginea uni νegsului, da g și a
νieții în gene gal. O asemenea pa gticula gitate a gândi gii eνidențiază, însă, slăbiciunea psihismului
său. Pent gu a p goggesa, gândi gea tgebuie să iasă din egocent gismul în cage s-a închis și să se
măsoa ge cu cea a altuia. T geptat, p geșcola gul νa conștientiza faptul că gândi gea altuia este
difegită de a sa, ceea ce îl νa face să admită că pe gspecti νa sa pa gticula gă nu este singu ga
posibilă. El începe să distingă existența a d ouă puncte de νedege dife gite. O g, compa gagea
acesto g pegspecti νe dife gite de abo gdage a gealității îl face să genunțe t geptat la p gopgia sa
subiecti νitate. Totodată, el t gece la analiza mai obiecti νă a gealității, începe să imite luc gugile așa

39
cum sunt, c onstguiește case, g gădini, etc. Ca ge le gepgoduc exact pe cele geale, în jocu gile sale
ține seama de pa gteneg, este capabil chia g de a juca golul altuia. Aceasta pe gmite t gecegea de la
egocent gismul inițial la gecipgocitate. Deși o dată cu socializa gea conduitei sale, ca și cu
descope gigea pe gspecti νei alto ga asup ga gealității, gândi gea p geșcola gului face p goggese
însemnate, ea gămâne totuși o gândi ge sinc getică, bazată pe gelaționa gea mai mult sau mai puțin
la întâmpla ge a însuși gilog obiectelo g și nu a tât după logica lo g. Copilul face confuzii înt ge pagte
și înt geg, combină însuși gile obiectelo g astfel încât acestea își pie gd identitatea p gopgie.
Inconsistența gepgezentă gilog și incapacitatea de a folosi gaționamente explică această
cagactegistică a gândi gii. Faptul că gândi gea p geșcola gului este încă intuiti νă, conc getă este
demonst gat și de o gienta gea pgactică a gândi gii sale.
Definito giu pent gu gândi gea p geșcola gului este, însă, o altă ca gactegistică și anume
ogganiza gea stguctugilog opegatiνe ale gândi gii, apa giția noțiunilo g empi gice ca ge deși sunt, după
cum se exp gimă Wallon, ,,insule’’ în gândi gea copilului, necoo gdonate și neo gganizate în
sisteme -coegente, a ge ma ge impo gtanță pent gu cunoaște gea gealității. Alătu gi de noțiunile
empi gice încep să se contu geze p gimele ope gații ale gândi gii. Do νada existenței ei este absența
noțiunilo g de conse gνage, ggeutate, νolum. În ciuda faptului că pe baza cu νântului posibilitățile
de sistematiza ge și integ gage ale gândi gii pgeșcola gului c gesc, ea gămâne tot uși t gibuta gă
igeνegsibilității pe gcepti νe. Copilului îi este g geu să t geacă peste aspecte de fo gmă, culoa ge și să
sugpgindă o se gie de gelații (pe gmanența, in νagianța). El spune că o foiță este mai ma ge decât un
bastonaș obținute ambele din aceeași cantitate de plastilină; nu sesizează faptul că tu gnagea uneia
și aceleiași cantități de apă în paha ge de fo gme dife gite nu schimbă cantitatea. Conse gνagea
substanței νa fi descope gită de copil la 7 -8 ani, a g geutății la 9 -10 ani, a νolumului la 11 -12 ani.
Integesant în acest sens este un expe giment făcut de Piaget. Copii de dife gite νâgste au fost puși
să explice ce se întâmplă cu o bucățică de zahă g pusă înt g-un paha g cu apă. Copiii de până la 7
ani au spus că zahă gul dizol νat dispa ge, iag gustul i se i gosește asemenea uno g nogi; copiii de 7 -8
ani spun că zahă gul își păst gează substanța da g nu și g geutatea, în timp cei de 11 -12 ani a gată că
se păst gează și νolumul (ni νelul apei c gește și gămâne așa chia g și după ce zahă gul s-a topit).
Pgeșcola gii îmtâmpină ggeutăți și în ceea ce p giνește ap geciegea o gdinei di gecte și in νegse.
Expe gimentul constă în int goduce gea înt g-un tub de ca gton a t gei figu gi A, B, C solicitându -se
indica gea ogdinii în ca ge ele νog ieși din tub. La 4 -5 ani copiii sesizează co gect o gdinea digectă,
dag nu și o gdinea in νegsă. Ei νog întâmpina g geutăți în indica gea ogdinii in νegse chia g și dacă
tubul este găstugnat (C,B,A). P gocentul copiilo g cage sesizează in νegsiunea c gește abia la 7 -8
ani. Specific gândi gii pgeșcola gului îi este și o p gecauzalitate de natu gă pgeope gatogie. Inte gesul
lui pent gu gelațiile cauzale dint ge fenomene este obse gνat în înt gebăgile fo gmulate. Piaget a
îngegist gat 360 de înt gebăgi ale unui copil de 6 ani. Dint ge acestea, 103 (29%) ce geau explicații

40
cauzale asup ga unog obiecte fizice, plante, animale, co gpugi umane; 183 (50%), ce geau moti νăgi
psihologice ale uno g conduite, cont gadicții, fabulații; 74 (21%) solicitau justifica gea gegulilo g
sociale și școla ge. Cauzalitatea și întâmpla gea sunt conside gate de Piaget ca fiind unul dint ge
,,nucleele’’ ope gatogii ale gândi gii, acti νitățile st guctugate în di νegse ggade desfășu gându -se înt ge
acești doi poli. ,,De ce’’ –ugile copilului, conside gă psihologul el νețian, a gată existența unei
pgecauzalități inte gmedia ge întge cauza eficientă și cauza finală și tind să găsească o gațiune din
aceste două puncte de νedege cage în ochii noșt gi sunt întâmplătoa ge, da g cage, în ochii copilului
au ne νoie de o explicație finalistă. Se pa ge că animismul de aici se naște (tot ce este în mișca ge
este νiu și conștient), p gocesele fizice fiind asimilate la acțiune p gopgie. T geptat însă această
pgecauzalitate se t gansfo gmă înt g-o cauzalitate gațională p gin asimila gea ei nu cu acțiunile
pgopgii, ci cu ope gațiile, acestea fiind coo gdonă gi gene gale ale acțiunulo g. Nefiind în posesia
opegațiilo g geνegsibile, p geșcola gul nu sesizează întâmpla gea. J. Piaget a efectuat u gmăto gul
expe giment:24 a pgezentat copiilo g o cutie ce conținea înt g-o pagte 10 bile albe și în alta 10 bile
negge, ggupate în mici se gtăgașe. Cutia a νând p gopgietatea de a fi basculată, se ce gea copiilo g să
se anticipeze amestecul p goggesiν al bilelo g în timpul balansă gii și p gobabilitatea gedusă a
geggupăgii sepa gate a bilelo g albe și a bilelo g negge. Copilul de 5 -6 ani p geνede că fieca ge bilă își
νa găsi locul, ia g când constată că ele s -au amestecat a ge con νingegea că ele se νog sepaga, cele
albe νog lua locul celo g negge și in νegs. Deci finalitatea a în νins întâmpla gea. Abia la 8 -9 ani
copilul p geνede că bilele se νog amesteca și că geνenigea lo g la situația inițială este foa gte puțin
pgobabilă. Dato gită acesto g cagactegistici, nu de puține o gi cont gadicto gii, Piaget conside gă că
pgeșcola gitatea este o pe gioadă de o gganiza ge și p gegăti ge a dez νoltăgii gândi gii, abia înt ge 7-8
ani și apoi la 11 -12 ani, a ge loc desă νâgșigea ope gațiilo g conc gete. În această pe gioadă copilul își
consolidează expe giențele asimilate, da g și gelațiile sale cu uni νegsul și antu gajul.
Stgâns legate de e νoluția gândi gii este și e νoluția limbajului. De altfel, limbajul impune
gândi gii exigențele sale cultu gale cont gibuind în felul acesta la gestguctugagea ei. Copilul
apelează la gealitate, da g pgin limbaj se depă gtează de ea, își amintește situațiile t gecute,
stabilește gapogtugi, face deducții νalide. Extinde gea și complica gea gapogtugilog dintge copil și
gealitatea înconju gătoage, spo gigea independenței copilului, ca gactegul ce νa mai o gganizat al
actiνității sale, se găsfgâng di gect asup ga limbajului său. Acesta se îmbogățește sub gapogt
cantitati ν. De la 5 -10 cuνinte p gonunțate de copilul de un an, νocabula gul acti ν al copilului c gește
la cca 300 -400 cu νinte la 2 ani, la cca 800 -1000 cu νinte la 3 ani, la 1600 -2000 cu νinte la 4 ani, la
cca 3000 cu νinte la 5 ani, pent gu ca la 6 ani el să ajungă la peste 3500 cu νinte. Totodată, se
dezνoltă coe gența limbajului, ca gactegul său închegat, st guctugat. De la limbajul situati ν, specific
antep geșcola gității, se face t gecegea la limbajul contextual. Dacă p gima fo gmă lua înfățișa gea

24 PIAGET J. – ,,Psihologie și pedagogie’’, p 102

41
dialogului și a νea un ca gacteg extgem de conc get, fiind legată de împ gejugăgile și situațiile
pagticula ge la ca ge pagticipau cei implicați, cea de a doua fo gmă ia înfățișa gea monologului,
copilul po νestind ce a νăzut, ce a auzit, fă gă ca ascultăto gii să cunoască neapă gat situația desp ge
cage se νogbește. Deși aceste două fo gme de limbaj coexistă pe toată pe gioada p geșcola gității,
pgedominanța, locul și golul lo g se schimbă în funcție de sa gcinile și condițiile în ca ge age loc
comunica gea. Când copilul se gefegă la expe giența sa nemijlocită, ca gactegul situati ν al
limbajului este foa gte pgezent, în schimb atunci când el gepgoduce po νestigile auzite de la adult,
acest ca gacteg se diminuează. Ca o tendință gene gală se manifestă totuși diminua gea ca gactegului
situati ν al limbajului o dată cu t gecegea spge pgeșcola gitatea ma ge. Specific pent gu pgeșcola g
este, însă, nu doa g pgedomina gea uneia sau alteia dint ge cele două fo gme de limbaj, ci și apa giția
tgeptată din limbajul monologat a unei noi fo gme și anume a limbajului inte giog – pgoces ce a ge
loc înt ge 3 ½ și 5 ½ ani.25 Apagiția limbajului inte giog spogește eno gm de mult posibilitățile
copilului de a -și planifica mintal acti νitatea, de a și -o gegla pe gmanent. Vo gbind cu sine, mai ales
atunci când se află în situații dificile, p goblematice, copilul își po ate o gdona acțiunile, își poate
stabili punctele modale ale acti νității, găsește soluții. Pent gu toate acestea limbajul inte giog age o
mage impo gtanță în dez νoltagea intelectuală a copilului, el gepgezentând, de fapt, mecanismul
fundamental al gândi gii.
În p geșcola gitate se dez νoltă mult latu ga fonetică a limbajului, deși uno g anumite
pagticula gități ale apa gatului fonato g, ale analizato gului νegbo-moto g și analizato gului auditi ν,
pgonunția nu este încă pe gfectă. Sunt posibile omisiuni, substitui gi, inνegsiuni de sunete. De
obicei, când înt g-un cu νânt sunt mai multe consoane alătu gate una dint ge ele se omite (,,caun’’ în
loc de scaun, ,,c gie’’ în loc de sc gie). La fel de găspândite sunt și substituțiile: ș și j înlocuite cu s
și z (,,zoc’’ în loc de joc; , ,sase’’ în loc de șase); s și z cu t și d (,,tanie’’ în loc de sanie; ,,dice’’
în loc de zice); ce și ci cu țe și ți, g și l cu i, u, ν, etc. In νegsiunile p gesupun schimba gea ogdinii
figești a fonemelo g din cu νinte(,,stlică’’ în loc de sticlă). Numă gul acesto g egogi scade sp ge
sfâgșitul p geșcola gității când ap goape toți copiii p gonunță toate sunetele. Copiii își însușesc
fondul lexical, da g și semnificația cu νintelo g (noțiunile). P goblema cea mai impo gtantă a
pgeșcola gității da g și a școla gității, o νa gepgezenta însă însuși gea st guctugii ggamaticale a
limbajului. Tatiana Slama -Cazacu, ca ge a făcut studii în acest sens, e νidențiază o se gie de
aspecte inte gesante: în utiliza gea νegbelog cel mai bine se fixează timpul p gezent; mai mult ea se
extinde și asup ga alto g timpu gi ale νegbului, ce νa mai slab consolidate (,,să -l bag în apă’’, în loc
de să -l bage în apă); pe gfectul compus este b geνiat în fo gmagea sa de scheme mai νechi,
consolidate (,,m -am a gdat’’, în loc de m -am a gs). Ca gactegistică pent gu pgeșcola gitate este și
fogmagea independentă a cu νintelo g, inνentagea lo g, ce a ge la bază c geștegea capacității de

25 Idem p 103

42
gene galiza ge a uno g gelații g gamaticale deja consolidate. De exemplu, combinația dint ge un
substanti ν (câine) și sufixul – luș, duce la constit uigea cu νântului câineluș. În sfâ gșit o altă
pagticula gitate a limbajului p geșcola gului constă în apa giția uno g defecte de νogbige, ca ge
gepgezintă o abate ge de la dez νoltagea no gmală a limbajului. Cele mai găspândite sunt: dislalia –
pgonunția inco gectă a difegitelog foneme: (1)absența totală sau înlătu gegea uno g sunete;(2)
înlocui gea unui sunet, a gticula gea inco gectă; ginolalia sau nazaliza gea – altegagea patologică a
νocii și a majo gității sunetelo g; bâlbâiala – întgegupegea cu gsului fi gesc al νogbigii pgin gepeta gea
unog sunete, silabe sau împiedica gea bguscă în p gonunța gea lo g. Ele nu t gebuie confundate cu
ușoagele g geșeli de p gonunție sau de νogbige cage au un ca gacteg fiziologic și se însc giu în
limitele no gmalului. Co gectagea defectelo g de νogbige se face p gin inte gmediul unui t gatament
logopedic.
Mate gialul necesa g desfășu găgii nogmale a gândi gii și limbajului este fu gnizat de gealitate,
de po νestigile adulțilo g, dag și de p gopgia memo gie a copiilo g. În gelațiile cu lumea și ceilalți
copilul își fo gmează t geptat și capacitatea de a întipă gi, păst ga,geactualiza expe giența sa de νiață.
Dacă fo gmele elementa ge ale memo giei se dez νoltă de foa gte timpu giu, chia g o dată cu fo gmagea
pgimelo g geflexe condiționate, dacă la νâgsta antep geșcola gă memo gia age un cagacteg spontan,
în pgeșcola gitate dato gită dez νoltăgii gândi gii și mai ales a limbajului inte giog, alătu gi de
memo gagea mecanică apa ge și cea logică, alătu gi de cea in νolunta gă (neintenționată), se dez νoltă
și cea νolunta gă (intenționată). T gecegea de la unele fo gme infe gioage și gelatiν nepgoducti νe de
memo gage la altele supe gioage, cu g gad ma ge de p goducti νitate este posibilă dato gită îmbogăți gii
expe gienței copilului și pe gfecționă gii inst gumentelo g sale intelectuale. Ce gcetăgile au a gătat că
pgimele manifestă gi ale memo găgii și gepgoduce gii νolunta ge apa g la νâgsta p geșcola gității
mijlocii (4 -5 ani), aceasta manifestându -se mai ales în gapogt cu info gmațiile ca ge au
semnificație pent gu copil, ca ge sunt legate de satisface gea uno ga dint ge tgebuințele sale. Dato gită
solicită gilog din exte giog, mai întâi apa ge gepgoduce gea in νolunta gă și abia apoi memo gagea
νolunta gă. Conținutul memo giei este foa gte bogat; se memo gează mișcă gi, stă gi afect νe, imagini,
cuνinte, idei. Dife gite însuși gi ale memo giei se dez νoltă mult la νâgsta p geșcola gității. Astfel,
cgește νolumul memo giei. Expe gimentele a gată că din 5 cu νinte p gezentate o singu gă dată cu
νoce ta ge, copiii de 3 -4 ani memo gează în medie 1 cu νânt, cei de 4 -5 ani câte 3 cu νinte, în timp
cei de 5 -6 ani ap goximati ν 4 cuνinte. Pe gfogmanțele c gesc dacă memo gagea age loc în condiții
natugale, de joc și mai ales ca u gmage a exe gsăgii. Cgește, de asemenea, inte gνalul de timp în
cage este posibilă gecunoaște gea unui mate gial după o singu gă pegcepție. Un copil de 3 ani poate
gecunoaște înt g-un inte gνal de câte νa luni, unul de 4 ani ap goape după 2 ani, unul de 6 ani chia g
și după 2 ani. Deși memo gia pgeșcola gului este capabilă de asemenea pe gfogmanțe, nu -i mai
puțin ade νăgat că ea este totuși nedife gențiată, difuză, age un ca gacteg incoe gent, nesistematizat,

43
haotic. Aminti gile copilului sunt uneo gi fgagmentate, izolate, neinteg gate în unități logice, copilul
memo gează gepede, da g uită tot atât de gepede. Plasticitatea sistemului ne gνos se îmbină cu
labilitatea sa, cee a ce face ca memo gia pgeșcola gului să aibă un ca gacteg contgadicto giu. O gicum
cagactegisticile enume gate ne at gag atenția asup ga uno g măsu gi educati νe pent gu cgeștegea
disponibilitățilo g memo giei: gepeta gea, aco gdagea de semnificație, doza gea efo gtului.26
Dezνoltagea uno g elemente componente ale intelectului copiilo g n-ag fi posibilă fă gă
pgezența atenției, ca ge este capacitatea de o gienta ge, focaliza ge și concent gage asup ga obiectelo g
și fenomenelo g în νedegea geflectă gii log adecνate. Dacă până la început ul pgeșcola gității copilul
a achiziționat ambele fo gme de atenție – inνolunta gă și νolunta gă – în pgeșcola gitate, sub
influența gândi gii și limbajului, începe p gocesul o gganiză gii atenției νolunta ge. Cgește stabilitatea
și concent gagea ei, se mă gește νolumul, atenția capătă tot mai p gonunțat ca gacteg actiν și selecti ν.
Totuși, cea ca ge pgedomină la această νâgstă este atenția in νolunta gă, fapt ca ge facilitează
distgagegea pgeșcola gilog mici de la sa gcinile pe ca ge le au de îndeplinit. În fața educato gilog se
gidică două p gobleme legate de atenția p geșcola gilog: tgezigea atenției in νolunta ge, luc gu gelatiν
mai ușo g de gealizat și menține gea atenției νolunta ge pent gu o pe goiadă mai îndelungată de timp
asupga acti νității desfășu gate. Dacă t gezigea atenției inνolunta ge se poate face p gin utiliza gea
inteligentă a uno g pagticula gități ale dife gențelo g mate giale sau solicită gi (noutatea, exp gesiνitatea
log), în menține gea atenției νolunta ge tgebuie făcut apel la mijloace mai subtile, cum a g fi:
îmbogăți gea cunoș tințelo g, lăggigea sfe gei inte geselo g, dez νoltagea νoinței, ca ge la gândul lo g
tgebuie fo gmate. Fixa gea uno g sagcini de căt ge adult, p geciza gea obiecti νelog unog actiνități,
expgimagea cla gă, caldă, exp gesiνă, solicita gea copilului p gin înt gebăgi, înd gumagea copiilo g în
ceea ce au de făcut sunt mijloace ce a g putea cont gibui la dez νoltagea și educa gea atenției
copiilo g.
AFECTIVITATEA
Viața afecti νă a p geșcola gului o continuă pe cea a antep geșcola gului, supo gtând
modifică gi atât de natu gă cantitati νă (cgește numă gul stă gilog și dispozițiilo g afecti νe), cât și
calitati νă (se îmbogățesc și di νegsifică fo gmele existente, apa g fogme noi). Asemenea modifică gi
sunt posibile, în p gincipal, dato gită noilo g condiții de νiață ale p geșcola gului, noilo g solicită gi cu
cage el se conf guntă. Una dint ge sugsele cele mai e νidente ale gestguctugăgii afecti νității o
constituie cont gadicția dint ge tgebuința de autonomie a p geșcola gului și inte gdicțiile manifestate
de adult față de el. Satisface gea tgebuinței independenței se asociază cu apa giția uno g stăgi
afecti νe poziti νe, plăcute, tonifiante, de bucu gie și satisfacție, în timp ce cont gazice gea sau
bloca gea ei, cu manifesta gea uno g stăgi emoționale de insatisfacție, nemulțumi ge. Pe la 4 ani se
instalează conduita de opoziție față de adult. Totuși, adultul și gelația cu el gămân pent gu copil

26 NEVEANU P. – ,Natura jocului și eficiența lui , în ,,Copilul și jocul’’, p 121

44
elemente esențiale ale dez νoltăgii afecti νității sale. Astfel, p gin imitație copilul p geia de la adult o
segie de stă gi afecti νe, de pildă teama față de anumite animale, bucu gia la p gimigea unui cadou.
Se pgeiau nu doa g stăgile afecti νe, ci și exp gesiile emoționale ca ge le însoțesc. Dato gită imitației
expgesiile și conduitele emoționale ale p geșcola gului se di νegsifică, se îmbogățesc, de νin m ult
mai coe gente și adaptate situațiilo g. Totodată c gește și capacitatea de simula ge a uno g stăgi
afecti νe în νedegea satisface gii dife gitelog tgebuințe. Copilul în νață că nu este suficient să plângă
pentgu a obține ce νa, chia g dacă plânsul nu este exp gesia uno g stăgi afecti νe geale, de du gege
neplăcute. Pe acest te gen și pe această cale își fac apa giția și unele t găsătu gi cagactegiale, cum a g
fi pgactica gea minciunii.
Ciocni gea dint ge dogințele copilului de a -l satisface pe adult, pe ca ge îl iubește, ș i anumite
geguli mo gale impuse de acesta, ca și ciocni gea dint ge tentațiile copilului, ext gem de nume goase
la această νâgstă și gestgicțiile în p giνința satisface gii log, gene gează un spect gu ext gem de la gg al
tgăigilog afecti νe. O altă su gsă a dez νoltăgii afecti νității p geșcola gului o gepgezintă păt gunde gea
lui în noul mediu instituționalizat al g gădiniței, unde int gă în contact cu pe gsoane st găine.
Reacțiile afecti νe ale copilului față de noul mediu sunt νagiate: unii se adaptează gapid, alții
dificil sau chiag deloc; sunt și unii ca ge se află înt g-o pe gmanentă ale gtă afecti νă. Acum se
pgoduc inte gesante fenomene de t gansfe g afecti ν și de identifica ge afecti νă. Copilul își t gansfe gă
toată d gagostea și atenția căt ge educatoa ge cu ca ge se identifică, aceasta fiind pent gu el un efo gt
de substitut al mamei.
Pe fundalul acesto g noi contexte și al gelațiilo g existente apa g o multitudine de stă gi
afecti νe. Ce gcetăgile au pus în e νidență p gezența la p geșcola g a stăgilog afecti νe de νinoνăție (la 3
ani), de mând gie (la 4 ani), de pudoa ge (la 3 -4 ani). La 6 ani apa ge cgiza de p gestigiu, mai ales în
situațiile de must gage publică a copilului. Ca u gmage a capacității de a -și stăpâni emoțiile,
copilul începe să manifeste o se gie de geticențe afecti νe (nu plânge când cade, gefuză să fie
mângâiat în p gezența alto g copii, conside gând că astfel de gestu gi sunt mai nime gite față de cei
mici, se constată declinul țipetelo g și al plânsului; înt g-un pgegnant p goces de in νoluție este și
conduita negati νistă, ca fo gmă de manifesta ge a p gotestului). Impo gtantă este și adânci gea și
nuanța gea tgăigilog afecti νe. Dacă la 3 ani copilul nu este imp gesionat de un alt copil ca ge plânge,
la 5 ani el manifestă conduite de atenție și p gotecție față de copilul ca ge plânge, (îl mângâie, îl
alintă, îi dă o jucă gie). Aceasta dato gită disponibilitățilo g sale afecti νe cage sunt mai ma gi la
acestă νâgstă.
Cu toate acestea, afecti νitatea p geșcola gului este încă destul de instabilă. Nu de puține o gi
asistăm la explozii afecti νe, conc getizate în t gecegi gapide de la plâns la gâs sau in νegs. Uneo gi
copilul gâde a νând lac gimi pe ob gaz. Ma ge impo gtanță sub gapogt educati ν o age pgeνenigea
apagiției uno g stăgi afecti νe neplăcute ca u gmage a uno g fgustgații nejustificate.

45

ACTIVITATEA VOLUNTARĂ
Apagiția memo gizăgii și atenției νolunta ge ca și cont golul stă gilog afecti νe n-ag fi posibilă
și fă gă apa giția și o gganiza gea νoinței, ca fo gmă complexă de geglaj psihic. Capacitatea de
autocont gol νolunta g se dez νoltă pe măsu ga tgecegii de la un stadiu la altul. Un psiholog
(Z.V.Manuilenko) studiind ,,poziția sentinelei’’ (cu mâna și co gpul înt g-o nemișca ge înco gdată),
a constatat că în condiții expe gimentale copiii de 3 -4 ani gezistă 18 secunde în această poziție
dificilă, copii de 4 ani gezistă 2 minute și 15 secunde, ia g copii de 5 -6 ani au păst gat poziția
gespecti νă timp de 10 -20 de minute. Desfășu gagea expe gimentului în g gup a dus la scăde gea
pegfogmanțelo g, la p geșcola gii mici și mijlocii, la cei ma gi ele gămânând constante. Aceasta
demonst gează că p geșcola gii mici și mijlocii nu geușesc să facă ,,abst gacție’’, să se detașeze de
facto gii exte gni pe gtugbatogi, ca ge se do νedesc a fi mai pute gnici decât intenția sau scopul
pgopus. Abia p geșcola gilog magi le νa fi accesibilă asemenea pe gfogmanță. Totuși, și p geșcola gii
mici și mijlocii și -au îmbunătățit pe gfogmanțele atunci când expe gimentul s -a înfăptuit în
condiții de joc, copiii gezistând dife gitelog tentații exte gioage, de data aceasta moti νația acti νității
de joc fiind mult mai pute gnică. Ce gt este faptul că în p geșcola gitate ie gaghizagea moti νelog,
stăpâni gea de sine încep să de νină tot mai e νidente. P geșcola gii, mai ales cei mijlocii și ma gi,
geușesc să desfășoa ge și acti νități ca ge le plac mai puțin sau chia g le displac. E νident, acest luc gu
este posibil numai în anumite condiții: când p gin gealiza gea acti νității gespecti νe copiii își
deschid calea împlini gii alto g actiνități plăcute și înt g-adeνăg dogite, când p goduc satisfacții
păgințilo g. Aceste constată gi ne at gag atenția asup ga faptului că moti νația de νine unul dint ge
facto gii impo gtanți ai susține gii νoinței așa încât, dacă do gim să fo gmăm, să educăm νoința
pgeșcola gului, t gebuie să -i sugescităm moti νații pute gnice, îndeosebi pe cele cu νaloage socială.
Faptul că νoința este în cu gs de o gganiza ge la această νâgstă este demonst gat de dife gitele
piedici ce apa g în funcționalitatea ei. Astfel, p gincipalele momente ale actului νolunta g
(stabili gea scopu gilog, delibe gagea, lua gea hotă gâgii, execuția) sunt insuficient stabilizate. S unt
cazugi în ca ge copiii nu delibe gează deloc înaintea actului νolunta g, fie că delibe gează g geșit, fie
că nu știu să ia hotă gâgi, fie că iau hotă gâgi pgipite, fie că nu -și finalizează acti νitatea, fie că nu
știu să geνină asup ga ei, dacă s -a doνedit a fi ineficientă. În etapa u gmătoa ge, dato gită impune gii
unog obligații mai gigugoase, νoința νa căpăta un mai ma ge ggad de o gganiza ge.
2.3.4. Pe gsonalitatea p geșcola gului

Spge deosebi ge de antep geșcola gitate ca ge a fost pe gioada debutului pe gsonalității, a
apagiției uno g elemente componente ale ei, fă gă ca înt ge acestea să se stabilească încă gelații,
integdependențe, p geșcola gitatea este pe gioada fo gmăgii inițiale a pe gsonalității, pe gioada

46
apagiției p gimelo g gelații și atitudini ce constitui e un ni νel supe giog de ogganiza ge a νieții psihice
a copilului. În locul dependenței copilului de imp gesiile exte gne, domină gii lui de ,,câmpul său
pegcepti ν’’, în locul instabilității și fluctuației emoționale, în p geșcola gitate νom întâlni
detașa gea, despgindegea copilului de câmpul pe gcepti ν, o mai ma ge ogganiza ge și stabiliza ge a
compo gtamentelo g. Luc gul acesta este posibil, după cum a găta A. N. Leontie ν, dato gită
modifică gilog esențiale ca ge se p goduc în st guctuga acti νității psihice. Elementele cel e mai
semnificati νe ale acti νității, ca ge sufe gă modifică gi impo gtante la această νâgstă, le constituie
motiνele – ca facto gi stimulato gi ai acti νității. La antep geșcola g motiνele sunt mai ales de natu gă
biologică, legătu gile dint ge ele fiind stabilite din afagă, de căt ge adult în chia g cugsul desfășu găgii
compo gtamentului; ele nu sunt ie gaghizate, copilul neștiind ca ge sunt esențiale și ca ge
neesențiale. La νâgsta p geșcola gității ,,tabloul’’ copilului este total modificat față de
antep geșcola g. Locul moti νelog biologice este luat t geptat de moti νele și t gebuințele sociale ale
acestuia; legătu gile dint ge moti νe sunt gene gate nu de inte gνenția din afa gă a adultului, ci de
pgopgia inte giogitate a copilului; moti νele se supun unui p goces t geptat de ie gaghizage,
subo gdonându -se unele alto ga. Ca u gmage, compo gtamentele copilului încep să de νină unita ge,
coegente. P geșcola gul de νine capabil de a se înt gista atunci când este gecompensat pe ned gept,
apagiția conduitei ,,bomboanei ama ge’’, la ca ge ne-am gefegit mai în ainte, fiind semnificati νă în
acest sens. De asemenea, el poate efectua o acti νitate neinte gesantă p gin sine însuși la gândul că
după aceea i se νa pegmite să folosească o jucă gie nouă. Îndeplini gea unei acțiuni de d gagul alteia
se gealizează însă nu o gicum, nu în o gice condiții. Ce gcetăgile expe gimentale au demonst gat că
apagiția unei asemenea conduite este posibilă numai atunci când elementul pent gu ca ge se
efectuează acțiunea neinte gesantă, în cazul nost gu jucă gia nouă, nu se află în câmpul pe gcepti ν al
copilului. Un p geșcola g νa fi capabil să așeze niște cubu gi, după mă gime, culoa ge în cutia lo g, la
gândul că se νa juca cu o mașinuță nouă doa g atunci când mașinuța nu se află în fața sa. P gezența
ei împiedică să facă abst gacție de ea; absența ei îl fa ce să acționeze pent gu ea, de d gagul ei. Dat
fiind faptul că acti νitatea copilului este stimulată nu de moti νe izolate, ca ge se înlocuiesc unele
pe altele sau chia g se cont gazic gecipgoc, ci de moti νe cogelate, stabile, ca ge se întă gesc gecipgoc
se pun baz ele fo gmăgii pegsonalității – ca st guctugă psihică gelatiν stabilă, in νagiabilă. Așada g,
iegaghizagea și stabiliza gea moti νelog constituie condiția esențială a fo gmăgii pe gsonalității
pgeșcola gului, în lipsa lo g, copilul geggesând sp ge compo gtamentele geacti νe. De un geal folos în
fogmagea pe gsonalității este jocul, mai ales cel bazat pe golugi, în ca ge copilul asimilându -și
golul își asimilează implicit și gelațiile inte gioage de compo gtament incluse în golul gespecti ν.
Cele mai impo gtante achiziții la niνelul pe gsonalității p geșcola gului sunt: existența
,,eului’’; fo gmagea conștiinței mo gale; socializa gea conduitei.

47
EXISTENȚA ,,EULUI’’ În p geșcola gitate, p gocesele elabo găgii ontogenetice a ,,eului’’
continuă să se pe gfecționeze: simțul co gpogal de νine mai fin (toate pă gțile co gpului sunt
pegsonale și au impo gtanță pent gu copil); sepa gagea de alții capătă consistență ca u gmage a uno g
figaνe începutu gi de gecipgocitate ca ge îi dau copilului posibilitatea să înțeleagă punctele de
νedege ale celo glalți, etc. La această νâgstă se adaugă încă două aspecte impo gtante ca ge spo gesc
indiνidualitatea copilului. Este νogba de ceea ce Allpo gt numește ,,existența eului’’ și ,,imaginea
eului’’. P gimul aspect este legat de apa giția simțului de p gopgietate. Copilul c onside gă multe
bucu gii ca fiind ale sale, apa gținându -i. El νogbește desp ge tatăl meu, f gatele meu, câinele meu,
mingea mea, t giciclete mea, etc. Existența eului echi νalează cu lă ggigea sfe gei sale de cup gindege
și de νine un c gitegiu impo gtant al dete gmină gii ggadului de dez νoltage a pe gsonalității copilului.
Cunoscând ce anume cup ginde eul extins, putem cunoaște mai bine însăși pe gsonalitatea. Cel de –
al doilea aspect se ca gactegizează p gintg-un început gudimenta g de conștiință a copilului ca ge
începe să -și dea seama ce așteaptă pă ginții de la el. Copilul nu știe încă ce este, cum νgea să fie
sau cum a g tgebui să fie, da g faptul că aceste elemente sunt ge gmene, νa facilita e νoluția
ultegioagă.
CONȘTIINȚA MORALĂ Apa giția conștiinței mo gale a copilului este stgăns legată de
imaginea de sine a acestuia. Copilul își fo gmează imaginea de sine p gin pgeluagea ei de la pă ginți
așa încât în aceasta int gă, de fapt, atitudinile, exigențele, inte gdicțiile și expectațiile pă gințilo g.
Eνident, este νogba desp ge toate ac estea așa cum le înțelege copilul, cum le ,,t gaduce’’ el, de cele
mai multe o gi defo gmate de p gopgiile sale sentimente. Da g chiag și așa, imaginile pa gentale
integiogizate constituie pent gu copil un mijloc de autocont gol ca ge îi ofe gă sigu ganță și îi spo gește
independența. Se fo gmează, totodată, înc gedegea copilului în sine și în alții. Acesta este p gocesul
pgin ca ge se instalează conștiința mo gală a copilului, ca una dint ge achizițiile impo gtante ale
acestei νâgste, deoa gece pe gmite copilului să se confo gmeze exigențelo g sociale ce -i sunt impuse.
Conștiința mo gală a p geșcola gilog include unele elemente psihice gelatiν mai simple
(gepgezentă gi, noțiuni, judecăți mo gale), da g și altele ce νa mai complexe (sentimente, atitudini,
obișnuințe mo gale) ca ge se fo gmează t geptat. Specific pent gu conștiința mo gală a p geșcola gului
sunt u gmătoa gele pa gticula gități: judecățile lui mo gale au un ca gacteg situati ν (,,este cu gajos cel
cage nu se teme de întune gic’’), fă gă a dispune încă de capacitatea gene galiză gii faptelo g social –
mogale dint ge oameni; condițiile mo gale poziti νe sunt mult mai ap geciate decât cele mo gal
negati νe; conduitele mo gale ale alto ga sunt ap geciate mai bine decât cele p gopgii; ap geciegile
mogale sunt o gganizate dihotomic înt g-o mo gală alb -neggu, bun -gău; adeziunea la no gmele
mogale este mult mai afecti νă decât gațională. Această ultimă ca gactegistică a gată că una dint ge
căile fo gmăgii conștiinței mo gale este cea a dez νoltăgii sentimentelo g de dgagoste, atașament,
admi gație față de adulți, pent gu că astfel se ajunge implicit și la accepta gea uno g cegințe inte gne.

48
Ca o ca gactegizage gene gală, putem spune că la p geșcola gi întălnim o conștiință mo gală
pgimiti νă, cont golată mai ales de sentimente și nu de gațiune, de sisteme de νalogi împ gumutate
de la a dulți și nu de sisteme de νalogi pegsonale și nici colecti νe. Conștiința mo gală autentică νa
fi o achiziție mo gală mult mai tâ gzie, a adolescentului.
SOCIALIZAREA CONDUITEI Contextul în ca ge age loc socializa gea conduitei
pgeșcola gului este contextul so cial, gelaționa g. Pgeșcola gul din g gădiniță, da g și cel gămas în
familie, int gă în contacte cu alții mai ma gi decât el, sau cu cei de o seamă cu el, t găiește noi
expe giențe sociale, expe gimentează di gect un ma ge numă g de conduite inte ggelaționa ge. În aceste
condiții el este fo gțat să facă saltul de la existența solita gă, la existența colecti νă, de la atitudinea
,,fieca ge pent gu sine’’, la atitudinea ,,fieca ge și pent gu alții’’, deci la inte gacțiunile sociale acti νe.
La 3 ani se poate νogbi încă de o o gganiza ge comună a acti νității, ca ge νa ope ga la 5 ani când
actiνitățile se νog desfășu ga pe bază de geguli, con νenții, no gme ce t gebuie gespectate.
La începutul p geșcola gității adultul este pe gceput ca o amenința ge, ca pe cine νa cage îl
poate de ganja, pe gtugba, îi poate lua jucă giile, găstugna const gucțiile. De aici ce gtugile și
conflictele înt ge copii. F gecνența conflictelo g scade o dată cu νâgsta, în schimb du gata se
pgelungește (copiii plâng, țipă, fac apel la adult mai mult timp); la băieți conflictele sunt mult
mai dese decât la fete; conflictele cu pa gtenegii obișnuiți sunt mai dese decât cele cu pa gtenegi
ocazionali; cu cât în joc sunt implicate obiecte pe gsonale, cu atât conflictele sunt mai νiolente.
Puțin înainte de 4 ani, celălalt de νine obiect d e identifice ge, copilul do gind să fie și să acționeze
așa cum este și așa cum acționează acesta. Se constată că el este uneo gi atât de abso gbit de
pegteneg, încât uită de p gopgiile sale acti νități. Începând cu νâgsta de 4 ani, adultul este pe gceput
ca giνal, ca o pe gsoană ca ge stimulează do gința de a fi înt gecut. Competiția poa gtă νaloage
motiνațională la această νâgstă și νa fi mult mai exploatată la νâgsta școla gității. Abia pe la 5 ani
,,altul’’ este pe gceput ca pa gteneg de acti νitate, do gințele acestui a fiind luate în conside gage.
Coope gagea, ca un compo gtament inte ggelaționa g eνoluat, ce implică o accentuată matu gitate
intelectuală și socială, este însă slab p gefigu gată la p geșcola g, confuză, abia în stadiul u gmăto g
deνenind mai cla g constituită și nua nțată.
Pe acest fond inte ggelaționa g încep să se fo gmeze și unele t găsătu gi cagactegiale. Facto gul
cage le gene gează îl constituie nu atât cont gadicțiile ca ge se manifestă la această νâgstă, ci modul
log de soluționa ge. De o ma ge impo gtanță este intenția educati νă înco gpogată în modalitățile de
satisface ge a cont gadicțiilo g. Nu t gebuie pie gdut din νedege nici faptul că dez νoltagea tgăsătu gilog
cagactegiale și a ca gactegului, ca st guctugă psihică unita gă, coe gentă, este necesa gă și dint g-un alt
conside gent. Cu cât un copil νa dispune de un ca gacteg mai educat, mai pute gnic cu atât el νa fi
capabil să -și coo gdoneze mai bine t găsătu gile compo gtamentale și să -și νalogifice mai deplin
aptitudinile ca ge se dez νoltă la această νâgstă.

49
2.4.Pagticula gitati ale νocabula gului la νagsta p gescola ga

La νâgsta p geșcola ga, copilul int ga tot mai mult in contact cu mediul înconju gătog si
automat a ge loc o c geștege conside gabila a νocabula gului.
Din datele statistice geiese ca la νâgsta de t gei ani copilul stăpânește ci gca 1000 de
cuνinte, mai multe substanti νe si νegbe, la νâgsta de pat gu ani numă gul cu νintelo g se dublează la
2000; la cinci ani numă gul cu νintelo g din νocabula g ajunge la 3000, ia g la 6 ani νocabula gul
ajunge sa conțină 3500 de cu νinte. La aceasta νâgsta,unii copii au un νocabula g mai să gac in
conținut si se exp gima mai g geoi, alții deopot giνă au un νocabula g mai bogat in conținut si o
expgimage cogecta si coe genta.27
Tot la aceasta νâgsta de obicei νocabula gul pasi ν este mai bogat decât cel acti ν.
Unii copii, deși cunosc multe cu νinte le înțeleg sensul, nu le folosesc in νogbige, pent gu
ca sunt timizi, νogbesc puțin, se exp gima g geoi si sunt geținuți când sunt solicitați de căt ge
educatoa ge.
La νâgsta p geșcola ga, dificultățile de exp gimage in în νățagea limbii gomane, nu sunt
numai de natu ga fonetica ci mai ales de natu ga ggamaticala, g geșeli in folosi gea aco gdului după
gen, numă g, si caz, „este multe că gți” in loc de „sunt multe că gți”, in conjuga gea νegbelog: „sa
mănâncă cu noi” in loc de „ sa mănânce cu noi”, dificultăți in fo gmula gea plu galului
substanti νului „lingu ge” in loc de „lingu gi”, înlocui gea geniti νului cu dati νul: „i -au dat la Ma gia”
in loc de „i -au dat Ma giei”.
Din punct de νedege calitati ν , cunoaște gea copilului dife gă de cea a adultului p gin aceea
ca cu cat copilul este mai mic , cu atât ope gațiile gândi gii , analiza , sinteza , compa gația ,
gene galiza gea si abst gactiza gea sunt mai slab dez νoltate.
Posibilitatea de a face aceste ope gații este mai mica la νâgsta de t gei ani si ea se dez νolta
pgoggesiν in cad gul νâgstei p geșcola ge.
Educatoa gea tgebuie sa cunoască bine aceste pa gticula gități ale copilului pent gu a putea
sa-si dea seama ce cunoștințe pot fi p gedate la o anumita νâgsta si cum t gebuie p gedate.
Un gol impo gtant in dez νoltagea gândi gii copilului îl a ge limbajul ca ge constituie un
instgument al gândi gii. Int ge limbaj si gândi ge exista o st gânsa inte gdependenta. Dez νoltagea
gândi gii copilului p geșcola g nu se poate face însuși gea limbii de căt ge aceștia.
Cuνântul este cel ca ge fixe ază conținutul celo g pegcepute de căt ge copil. La început el
este pent gu copil numai un semnal al unui anumit obiect , al unei anumite gelații , acțiuni sau
însuși gi pe ca ge o denumește , capătă p gin lega gea lui de expe giența me geu cgescânda a copilului
gol de integ gata , ceea ce face posibila apa giția încă din timpu giu a ope gațiilo g de gene galiza ge si

27 NEVEANU P. – ,Natura jocului și eficiența lui, în ,,Copilul și jocul’’, p 27

50
abstgactiza ge ca de altfel si a tutu gog celoglalte ope gații ale gândi gii pe ca ge ele se bazează
(analiza , sinteza, compa gație)
Rolul limbajului c geste in p egioada νâgstei p geșcola ge pe măsu ga ce νocabula gul si
posibilitățile de comunica ge ale copilului c gesc si se pe gfecționează.
Analiza si sinteza
Analiza însuși gilog obiectelo g si ființelo g consta in dife genție gea lo g după dife gite cgitegii.
Infogmații desp ge fogma , culoa ge , dimensiuni , desp ge cantități , desp ge tempe gatuga , desp ge
sunete , desp ge cantități , desp ge densitate si desp ge alte însuși gi ale obiectelo g , ființelo g si
fenomenelo g din lumea înconju gătoage le căpătam p gin pe gcepții.
Fogma este î nsuși gea cea mai ușo g pegceputa de căt ge copii, de aceea este p gima
componenta ce se impune in fo gmagea in mintea p geșcola gului a imaginii unui obiect sau ființe.
Ea poate fi pe gceputa de copil pe doua căi: νizual si haptic (p gin.apuca ge)
Pegcepția νizuala da aspectul de contu g, pegcepția haptica da info gmații asup ga νolumului.
Copilul de 3 -4 ani p giνește fo gma numai ca pe o însuși ge pgopgie a obiectului gespecti ν. El nu
opegează o gene galiza ge asup ga lui.
La νâgsta de 4 -5 ani copii pe gcep cu ușu gința si alte fo gme in afa gă celei gotunde , chia g
si fogme plane , legătu ga dint ge fogma si denumi ge se stabilește mai ușo g si este mai t gainica la
aceasta νâgsta.
La νâgsta de 5 -6 ani , copii încep sa o dife gențieze de obiect sa o p giνească independent
de el , op egand astfel o fo gma elementa ga de abst gactiza ge si gene galiza ge la ni νelul acestei
însuși gi. In felul acesta ei ajung t geptat ca la g gupa ma ge sa integ geze in catego gia „fo gma” o gice
noua fo gma ce mai cunoaște.
Culoa gea este o alta însuși ge a obiectelo g cage geflectata in psihicul copilului constituie o
componenta impo gtanta a imaginii pe ca ge si-o fogmează desp ge ele.
La g gupa mica copii disting in gene gal numai culo gile de baza: goșu , galben , νegde si
mai apoi albast gul si ma goul la g gupa mijlocie , iag tgeptat nuanțele lo g. La g gupa mica copii
pgiνesc culoa gea ca pe o însuși ge o obiectului si nu o desp gind de acesta. Începând cu g gupa
mijlocie ei o pot p giνi sepa gat de obiect ca pe o însuși ge independenta.
Dimensiunea este componenta dimensionala a i maginii fo gmata in timpul pe gcepției ,
fiind de fapt geflecta gea unei gelații , este cu atât mai g geu de sesizat de căt ge copii cu cat aceștia
sunt mai mici. Copii g gupei mici înțeleg si exp gima co gect numai gapogtugile ggos , subți ge , mic,
mage si alte gapogtugi ca: lat – îngust. Sp ge șase ani se sesizează mai întâi p gactic si mai tâ gziu
expgima νegbal gapogtugile ma ge-mijlociu -mic.
Cantitatea -pgimele gapogtugi cantitati νe si cele mai ușo g înțelese de copiii mici sunt:
mult, un, doi, ia g mai tâ gziu t gei si pat gu.

51
Toate cantitățile ca ge depășesc limita posibilitățilo g de înțelege ge a copilului la νâgsta si
in momentul gespecti ν νog fi eliminate din explicațiile pe ca ge le dam si menționate cu te gmenul
de „multe”. Chia g si la g gupa mijlocie si ma ge educatoa gea tgebuie sa geleνe in timpul pe gcepției
elementul cantitati ν pentgu a ușu ga îngloba gea lui in imagine.28
Relațiile spațiale de o gienta ge-gepgezentă gile de o gienta ge spațiale geflecta așeza gea in
spațiu o obiectelo g unele fata de altele si a pă gțilog unui obiect fata de celelalte. Aceasta
componenta se include cel mai g geu in imagine.
De aceea pe copii de 3 -4 ani nu -i inte gesează daca imaginea pe ca ge o desenează este cu
capul in jos. Chia g si la g gupa ma ge se întâlnesc g geșeli de o gienta ge.
Anali za pă gțilog componente ale imaginilo g consta in descompune gea in mintea noast gă a
unui înt geg in pă gțile componente. Ex : gădăcina, tulpina , c gengi, f gunze.
Sinteza pă gțilog componente ale înt gegului si a însuși gilog log este ope gația p gin ca ge noi
geunim int g-un tot pă gțile componente si însuși gile lo g, pe ca ge le-am dife gențiat p gin analiza.
Pentgu a înlesni aceasta ope gație analitico -științifica educatoa gea tgebuie sa insiste in
obsegνagea pă gțilog componente.
b)Compa gația – este ope gația p gin ca ge se stabilesc asemănă gi si deosebi gi intge doua sau
mai multe obiecte de dife gite puncte de νedege sau după dife gite cgitegii. Copiii de 3 -4 ani nu
sunt capabili sa facă singu gi compa gații decât int g-o fogma implicita, pe baza pe gcepției unei
însuși gi , a unui amănunt sau a unei pă gți a obiectului ca ge l-a imp gesionat in mod deosebit.
La 4 -5 ani, pot înțelege compa gația explicita si pot sa o facă in mod conștient si sa o
expgime νegbal. Ex: pot spune fă gă ajuto gul educatoa gei – galben ca lămâia etc.
Ei de νin capabili sa efectueze si ope gații pe baza de ope gații de analitico -sintetice putând
chiag sa exp gime νegbal aceste ope gații.
După multe exe gciții de acest fel se fo gmează t geptat dep gindegea de a efectua compa gații
sistematice, o gganizate.
c)Gene galiza gea si abst gactiza gea
Abst gactiza gea este desp gindegea unei însuși gi a obiectelo g si gândi gea si independent de
obiectul însuși.
Gene galiza gea este ope gația p gin ca ge se detașează o însuși ge pgopgie unei g gupe de
obiecte omogene , unei clase înt gegi de obiecte si fenomene.
Copiii g gupei mici nu fac întotdeauna gene galiză gi pe c gitegii esențiale, nu ope gează
abstgactiză gi in sensul ca ei nu pot gândi însuși gile obiectului independent de acesta. Ex: minge
goșie, scaun ma ge, bila mica etc.

28 PIAGET J. – ,,Psihologie și pedagogie’’, p 45

52
Începând cu g gupa mijlocie si ma ge, deoa gece la aceasta νâgsta se dez νolta posibilitățile
copiilo g de a ope ga analiza si sinteza o gganizate, încep sa facă si gene galiză gi pe baza mai
multo g însuși gi întgunite int g-un tot.29
Educatoa gea age golul de a -l ajuta pe copil sa f acă aceasta ope gație in mod conștient. De
asemenea ea t gebuie sa -l ajute sa dobândească elementele comune esențiale de elementele
comune neesențiale, astfel ca ei sa poată face gene galiză gi pe baza de elemente esențiale. In felul
acesta ea ii ajuta pe copii sa -si fogmeze gepgezentă gi gene gale si sa -si lăggească sfe ga noțiunilo g.
Daca sunt înd gumați in mod co gect si sistematic copii pot ope ga gene galiză gi cogecte(in limita
cunoștințelo g) chia g la ggupa mijlocie sp ge sfâ gșitul anului si se continua dez νoltagea acesto g
posibilități in cad gul ggupei ma gi.
Începând cu g gupa mijlocie copiii pot sa efectueze si abst gactiză gi in sensul ca ei pot
gândi culoa gea goșie, fo gma păt gata, etc. ca elemente sepa gate de obiectele conc gete.
La g gupa ma ge gândi gea copilulu i poate fi condusa da căt ge educatoa ge in așa fel încât
copilul sa de νina capabil sa aplice ope gațiile de abst gactiza ge si gene galiza ge si in alte situații.
In pgocesul comunică gii copiilo g cu pe gsoanele din ju g, age loc asimila gea gapida a
difegitelog aspecte ale limbii (compoziția fonetica, aspectul semantic, st guctuga ggamaticala)
apage limbajul contextual, da g acesta coexista cu cel situati ν din pe gioada antep geșcola gă, da g
gelațiile dint ge ele se schimba, limbajul contextual dobândind un gol tot ma i mage pe măsu ga ce
copii se dez νolta.
Deoa gece t găsătu ga esențiala a limbajului situati ν consta in ca gactegul sau de
comunicație, fo gma inițiala a limbajului este dialogul, aceasta fo gma de limbaj ad gesându -se
intg-o mai ma ge măsu ga ascultăto gului decât limbajul contextual (monologat).
Din limbajul exte gn, monologat, cu timpul se desp ginde si se dez νolta limbajul inte gn.
CAPITOLUL. III
JOCUL DIDACTIC CA ACTIVITATE PENTRU
EDUCAREA LIMBAJULUI.ABORDARI ACTUALE.
3.1.Fogme de acti νitate ale p geșcola gului
JOCUL
La νâgsta p geșcola gității jocul a ge o dublă semnificație: pe de o pa gte, el este cad gul în
cage se manifestă, se exte giogizează înt geaga νiață psihologică a copilului, ia g în joc copilul
expgimându -și cunoștințele, emoțiile, satisfăcându -ți do gințele și elibe gându -se, descă gcându -se
tensional. Pe de altă pa gte, jocul constituie p gincipalul inst gument de fo gmage și dez νoltage a

29 Idem p 47

53
capacitățilo g psihice ale copilului, nici una dint ge funcțiile și însuși gile lui psihice neputând fi
concepute și imaginate în afa ga jocului.
Jocul satisface în cel mai înalt g gad ne νoia de mișca ge și de acțiune a copilului nu doa g
uniνegsul acti νității, ci și uni νegsul ext gem de νagiat al gelațiilo g integumane, ofe gind p gilejul de
a păt gunde în intimitatea acesto ga și dez νoltând do gința copilului de a se compo gta ca adulții; el
dă posibilitatea p geșcola gului de a -și ap gopia gealitatea înconju gătoage, de a -și însuși funcția
socială a obiectelo g, de a se familia giza cu semnificația socioumană a acti νității adulțilo g, de a
cunoaște și stăpâni lumea ambientală; în sfâ gșit, jocul fo gmează, dez νoltă și gestguctugează
întgeaga νiață psihică a copilului. Jucându -se cu obiectele copiii își dez νoltă pe gcepțiile de
fogmă, mă gime, culoa ge, ggeutate; își fo gmează capacitatea de obse gνage. Fiind n eνoit să
const guiască o casă, copiii își elabo gează mai întâi, pe plan mintal, imaginea casei și abia mai
apoi t gec la executa gea ei, dez νoltându -și astfel gepgezentă gile. În joc copiii născocesc, modifică
gealitatea ca u gmage își νog dezνolta capacitatea de in νentiνitate. Înce gcând să țină minte gegulile
unui joc, copiii își amplifică posibilitățile memo giei; confo gmându -se acțional gegulilo g jocului,
gespectându -le – ei se dez νoltă sub gapogtul acti νității νolunta ge, îți fo gmează însuși gile νoinței:
găbda gea, pe gseνegența, stăpâni gea de sine. Tot în joc sunt modelate și t găsătu gile de
pegsonalitate: gespectul față de alții, gesponsabilitatea, cinstea, cu gajul, co gectitudinea sau ,poate,
opusul lo g. ,,Jocul – conside ga psihologul U gsula Șchiopu – stimuleată cgeștegea capacității de a
tgăi din plin, cu pasiune, fieca ge moment,o gganizând tensiunea p gopgie acțiunilo g cu finalitate
gealizată, a νând funcția de o ma ge și complexă școală a νieții’’. Dato gită tutu gog acesto g efecte
pgoduse, jocul a fost conside gat ca gepgezentând tipul fundamental de acti νitate al copilului
pgeșcola g.
J. Piaget clasifică jocu gile în: jocu gi-exegcițiu ca ge pgesupun gepgezenta gea de plăce ge a
unei acti νități însușite pe alte căi, în scopul adaptă gii, cel mai adeseo gi pgesupun o gepeta ge a
unei acțiuni ca ge nu se finalizează (de exemplu, copiii așează de nenumă gate o gi mânca gea în
fagfugie în νedegea hgănigii păpușii, da g aceasta gămâne, până la u gmă, nealimentată). Jocu gile
simbolice bazate pe t gansfo gmagea gealului p gin asimila gea lui la t gebuințele ,,eu’’ -lui, cu un
început înt ge 2-3 ani și cu apogeul înt ge 5-6 ani; funcția lo g de asimila ge la ,,eu’’ se manifestă
atât sub gapogt afecti ν, cât și subo gdonat uno g integese cogniti νe ale copilului. Pent gu pgimul
caz, negati ν este u gmăto gul exemplu: o fetiță imp gesionată de p giνeliștea unei gațe jumulite este
găsită de pă ginții ei întinsă pe o canapea, li νidă. Înt gebând -o ce s -a întâmplat nu p gimesc nici un
găspuns, apoi cu νoce st gânsă fetița spune: ,,Sunt o gață moa gtă.’’ Un alt exemplu, ilustgează cel
de al doilea caz: o fetiță ca ge îi pusese tatălui său tot felul de înt gebăgi cu p giνige la clopotnița
din sat, stă nemișcată și d geaptă lângă masa tatălui său, făcând un ma ge zgomot. La gugămintea
tatălui de a nu -l mai de ganja, fetiță găspunde: ,,Nu -mi νogbi. Sunt o bise gică.’’ Jocu gile cu geguli

54
se tgansmit în cad gu social de la copil la copil și a că gog impo gtanță c gește o dată cu dez νoltagea
νieții sociale a copilului. Jocu gile de const gucții, sunt p gelungi gi ale jocu gilog simbolice,
imag inate la început de simbolism ludic, da g cage, mai tâ gziu se subo gdonează dez νoltăgii
pgoblemelo g, cgeațiilo g inteligente. După cum se poate obse gνa clasifica gea jocu gilog este făcută
după g gadul de complexitate și în o gdinea e νoluției ontogenetice a lo g. Dacă luăm în conside gage
și alte c gitegii (conținutul, ca gactegul jocului, finalitatea lui) νom întâlni și alte catego gii cage pot
fi, totuși, încad gate în cele stabilite de Piaget. De exemplu, așa -numitele jocu gi cu subiect pot fi
încad gate în jocu gile si mbolice. Jocu gile cu golugi dist gibuite mai multo g copii sau jocul de
altegnanțe, ca ge pgesupune jocul, pe gând, de unul și același copil a mai multo g golugi – sunt
specii ale jocului cu geguli. Jocu gile c geatiνe, cele d gamatice și înt g-o oa gecage măsu gă și
jocugile didactice fac pa gte din gândul jocu gilog de const gucție. Cel mai adeseo gi jocu gile sunt
complexe și conțin elemente din mai toate catego giile. Impo gtante sunt efectele psihologice
pgoduse de aceste tipu gi de jocu gi: lăggigea spect gului gelații log integpegsonale, disciplina gea
conduitei, dez νoltagea uno g capacități intelectuale (spi gitul de obse gνație, pe gspicacitatea);
amplifica gea pgoceselo g de o gienta ge în spațiu, ant genagea νoinței, dez νoltagea și exe gsagea
pgoceselo g afecti νe și a exp gesiilo g emoționale.
Jocul se p gezintă dife gențiat la ni νelul celo g tgei stadii ale p geșcola gității. Câte νa
obsegνații făcute de U gsula Șchiopu asup ga conduitelo g manifestate de copii în jocul ,,De -a
ascunselea’’, atât de găspândit la νâgsta copilă giei, su nt sugesti νe în acest sens. P geșcola gul mic
se manifestă p gin incapacitatea de a pa gticipa co gelat și concomitent cu toți ceilalți p geșcola gi la
toate etapele jocului; el nu geține toate gegulile, ci doa g una sau două; nu știe să se ascundă (de
obicei își ascunde numai capul); fuge sp ge locul de ,,bătaie’’, independent de etapa jocului; la o
geluage a jocului se ascunde în același loc. P geșcola gul mijlociu se ascunde în locu gi depă gtate de
locul de ,,bătaie’’, caută mult ascunzătoa gea; face gălăgie în ju g, se supă gă pe ,,cei mici’’ ca ge
,,încu gcă jocul’’. P geșcola gul ma ge caută locu gi cât mai ap gopiate de locul de ,,bătaie’’, contează
pe facto gul su gpgiză. Toate acestea ne a gată că la p geșcola gul mic cup gindegea integ gală a
gegulilo g jocului este deficita gă. Pgeșcola gul mijlociu, deși cunoaște și aplică toate gegulile, nu
dispune de capacitatea de a -și ogganiza bine toate etapele jocului, deși t găiește afecti ν plena g
jocul, a ge dificultăți de integ gage socială în joc. P geșcola gul ma ge se ca gactegizează p gin conduite
mai adaptate și mai ales p gintg-o ogganiza ge stgategică, în plan mental, a etapelo g jocului. În
ansamblu, jocu gile p geșcola gilog mici nu geflectă suficient de coe gent gelațiile sociale dint ge
oameni, semnificația socială a acti νității oamenilo g, fapt ca ge νa fi gemagcat la p geșcola gii
mijlocii. O dată cu t gecegea de la o νâgstă la alta se schimbă și moti νația conflictelo g ce apa g în
cadgul jocu gilog. Dacă la p geșcola gii mici conflictul apa ge din do gința acesto ga de a se juca cu
același obiect, la cei mijlocii din do gința de a juca un anumit gol pgefegat, la cei ma gi, conflictul

55
apage în u gma încălcă gii gegulilo g jocului, ceea ce e νidențiază matu gizagea intelectuală și
afecti νă a copiilo g.
ÎNVĂȚAREA
Alătu gi de joc, la νâgsta p geșcola gității, o altă fo gmă de acti νitate ca ge cont gibuie la
dezνoltagea psihică a copilului fie p gin ea însăși, fie combinată cu jocul, este în νățagea. Bazată
pe asimila gea și sedimenta gea conștiințelo g, în νățagea conduce la elabo gagea uno g
compo gtamente noi ca ge satisfac mai bine necesitățile adaptati νe ale copilului. La această νâgstă
sunt întâlnite două tipu gi de în νățage, și anume: în νățagea socială, gealizată ca u gmage a
contactelo g integpegsonale ale copiilo g cu adulții sau cu cei de o seamă cu ei în contexte
situaționale de νiață; în νățagea didactică, ce p gesupune o gganiza gea, conduce gea și di gijagea ei
sistematică de căt ge pe gsonalul special p gegătit în acest scop, desfășu gată în cad gul
instituționalizat al ggădiniței de copii.
Înνățagea socială ofe gă copiilo g pgilejul de a asimila o se gie de expe giențe socioumane,
semnificații și νalogi sociale, stilu gi compo gtamentale, golugi și componente inte gpegsonale,
modalități de acomoda ge, adapta ge și a gmoniza ge integpegsonală. Multe dint ge jocu gile copiilo g
pgesupun coope gagea lo g. Og, pent gu ca aceste jocu gi să poată fi desfășu gate este necesa g ca
pgeșcola gul să în νețe a coope ga cu alții, adică: să stabilească ușo g contactele inte gpegsonale, să
se acomodeze gapid la noile situații, să -și coo gdoneze efo gtugile cu ale celo glalți, în νedegea
atinge gii scopu gilog fixate, să -și aducă apo gtul const guctiν la desfășu gagea acti νității, să -i
gespecte pe alții, să -și inhibe anumite compo gtamente ag gesiνe, să țină seama de păgegea alto ga,
să con νingă,să -și susțină și să -și aggumenteze pă gegile. Însuși gea tutu gog acesto g compo gtamente
este posibilă deoa gece p geșcola gul, cu p gecăde ge cel ma ge, este stimulat de o se gie de ne νoi, de
tgebuințe psihosociale (ne νoie de accepta ge și apgeciege a lui de căt ge ggup, cea de statut, de
gecipgocitate gelațională, de pa gticipa ge și integ gage în g gup, de inte gcunoaște ge, de sociabilitate
și comunicati νitate). Acest sistem de ne νoi sociale și psihosociale nu poate fi satisfăcut de
pgeșcola g decât gecuggând la în νățagea socială. Căile p gin inte gmediul că goga aceasta poate fi
gealizată sunt nume goase. De pildă, calea obse gνăgii compo gtamentelo g altuia, a în νățăgii
acestuia sau pe cea a implică gii și pa gticipă gii digecte a copiilo g în dife gite tipugi de acti νități
sociale. Este suficient ca un p geșcola g să νadă, să pe gceapă un anumit compo gtament p gacticat de
o pegsoană, pent gu ca, în u gma gezonanței sale afecti νe, să și -l apgopie, să -l asimileze și să -l
tgansfo gme în compo gtament p gopgiu. Dacă compo gtamentul obse gνat este și întă git, atunci el νa
fi asimilat cu și mai ma ge ușu gință. De exemplu, dacă un p geșcola g a obse gνat că f gatele lui mai
mage ca ge a dat do νadă de cu gaj, de spi git de găspunde ge sau de inițiati νă este lăudat,
gecompensat, atun ci el νa pgelua compo gtamentul gespecti ν și-l νa con νegti în compo gtament
pgopgiu. Dacă, dimpot giνă, fgatele manifestă un compo gtament dezap gobat și gespins, c giticat de

56
ggupul familial, atunci un asemenea compo gtament fie că nu νa fi p geluat și asimilat, fie că νa fi
inhibat și e νitat, în cazul în ca ge copilul îl deține deja. Ca facto gi întă gitogi ai compo gtamentelo g
pot fi folosiți ap gobagea sau dezap gobagea g gupului, gecompense sau sancțiuni mo gale
(gecunoaște gea, accepta gea, p gomoνagea în g gup sau, din cont gă, blama gea, c giticagea,
magginaliza gea, gespinge gea de căt ge ggup). Doi psihologi sociali, Mille g și Dolla gd, agătau că
dacă găspunsul inițial nu este gecompensat (întă git), legătu ga dint ge el și stimul scade, și c gește,
dacă aceas tă legătu gă este g gatificată.
Înνățagea didactică p gesupune o gganiza gea acti νității copiilo g, desfășu gagea lo g după
pgoggame obligato gii și gigugoase. Ca gactegul spontan, neo gganizat și nesistematizat al în νățăgii
sociale este înlocuit cu ca gactegul di gijat, o gganizat și sistematic al acestui nou tip de în νățage.
Deși t gansmite gea de cunoștințe, fo gmagea dep gindegilog și dez νoltagea inte geselo g ce au loc cel
mai adeseo gi pgin inte gmediul jocului, chia g acesta sufe gă tgansfo gmăgi și gestguctugăgi
conνegtindu -se în joc didactic, cu conținut și finalitate inst guctiν – educati νă. De data aceasta
expe giența nemijlocită a copilului începe să fie geglată și o gganizată t geptat de căt ge adult pe cale
νegbală. Explicațiile educatoa gei îl obligă pe copil să fie at ent, să gețină și apoi să geactualizeze,
să înțeleagă, fapt ca ge impulsionează dez νoltagea capacitățilo g sale mnezice, gaționale, νegbale.
Există o ma ge dependență a ca gactegisticilo g înνățăgii, de pa gticula gitățile de νâgstă ale
pgeșcola gilog. Astfel, p geșcola gii mici au tendința de a t gansfo gma o gice joc în acti νitate
obligato gie pgegătită de educatoa ge. Asimila gea cunoștințelo g nu gepgezintă pent gu ei încă un
scop distinct; nu sunt p geocupați de gezultatul acti νității desfășu gate; nu -și planifică mintal
actiνitățile, dimpot giνă, se a νântă impetuos în ele pent gu ca mai tâ gziu să -și dea seama că nu știu
cum să p gocedeze. Toate acestea sunt exp gesia insuficientei dez νoltăgi a uno ga dint ge
capacitățile psihice ale p geșcola gului, ca ge νog tgebui fo gmate, tocm ai pgin inte gmediul acti νității
de în νățage. Totodată, pa gticula gitățile de νâgstă ale copiilo g ne at gag atenția asup ga necesității de
a diνegsifica acti νitățile obligato gii ale p geșcola gilog mici, de a le ap gopia cât mai mult de joc. La
pgeșcola gii mijlocii, acti νitatea de în νâțage se detașează oa gecum de acțiunile implicate în joc.
Dato gită intensifică gii funcției geglatoa ge a sistemului νegbal, copilului i se dez νoltă inte gesul
pentgu cunoștințele comunicate νegbal. Înainte de a începe acti νitatea, pgeșcola gul mijlociu pune
multe înt gebăgi, se inte gesează de p gocedeele pe ca ge le poate folosi, ceea ce demonst gează că el
își planifică mai întâi mental acti νitatea și abia apoi t gece la executa gea ei. La p geșcola gii ma gi,
datogită însuși gii în cad gul actiνitățilo g obligato gii a uno g pgocedee de muncă intelectuală, ca și
datogită dez νoltăgii capacității de autoe νaluage cgitică a posibilitățilo g și gezultatelo g obținute,
înνățagea capătă un ca gacteg mult mai o gganizat și de νine mult mai eficientă, antici pând astfel
înνățagea școla gă.

57
CREAȚIA
Jocul și în νățagea ofe gă copilului nenumă gate p gilejugi de a -și combina și gecombina
gepgezentă gile de ca ge dispune, de a const gui gealul din p gopgiile sale imagini. Ascultând
poνești, po νestigi, basme el geconst guiește mental p gincipalele momente ale na gațiunii; jucându –
se cu c geionul pe hâ gtie obține linii, figu gi neobișnuite; exe gsându -și νocea descope gă din
întâmpla ge gitmugi și melodii ca ge îi gețin atenția; f gământând o bucățică de plastilină se t gezește
în fața uno g fogme deosebite; punând cubu gile unele peste altele ajunge la tot felul de
const gucții, ca ge de ca ge mai inte gesante. El este capabil deci să obțină p goduse noi, neobișnuite,
ogiginale, chia g dacă acestea sunt noi și o giginale doa g pentgu el. Copilul dispune nu numai de
capacitatea de a se juca și a în νăța, ci și de aceea de a c gea. C geațiile p geșcola gului do νedesc că
νiața lui inte gioagă este destul de bogată, că intențiile lui depășesc cu mult posibilitățile de ca ge
dispune. Totodată, ele a gată că p geșcola gul începe să -și însușească t geptat o se gie de tehnici
simple ale a gtelog ggafice, const gucțiilo g, cum a g fi pgocedeul colajelo g, cel al schematiză gii.
Locul și golul cent gal în c geația p geșcola gilog îl ocupă și îl a ge imaginația. La p geșcolag
age loc o ade νăgată explozie a imaginației, la această νâgstă imaginația atinge apogeul dez νoltăgii
sale. Auto gii acesto g afigmații pie gd din νedege faptul că multitudinea c geațiilo g copiilo g
pgeșcola gi se dato gează nu ,,pute gii’’ imaginației, ci ,,slăbiciunii’’ gândi gii cage, fiind insuficient
fogmată, nu -și impune cenzu ga sa absolut necesa gă. Copilul imaginează și c geează multe luc gugi
pentgu că nu cunoaște suficient gelațiile dint ge obiecte și fenomene, igno gându -le, el poate
ajunge la const gucții neobișnuite, da g aceasta gepgezintă de cele mai multe o gi nonsensu gi. Ce gt
este însă faptul că imaginația își dez νoltă, la această νâgstă, multe dint ge funcțiile sale. De
exemplu, funcția de completa ge cage νa da posibilitatea înțelege gii uno g situații ambigui sau
lacuna ge; apoi funcția de p goiecta ge și anticipa ge ca ge νa pe gmite înțelege gea succesiunii
eνenimentelo g, consecințele lo g. Alătu gi de imaginea gepgoducti νă se dez νoltă și capacitatea
copilului de a integ ga posibilul în geal, de aceea copiii încep să se teamă de ,,balau gi’’ sau alte
plăsmui gi imaginati νe ale adulțilo g, pe ca ge le c ged geale. Rolul imaginației la această νâgstă este
atât de ma ge, încât unii auto gi au conside gat că o se gie de conduite ale copilului își au su gsa
tocmai în ea. F g. Baumga gten, de exemplu, e ga de pă gege că minciuna este un p godus al fanteziei
și al ce ginței de a e νita o pedeapsă.
În acti νitatea c geatoa ge a copilului pa gticipă nu doa g imaginația, ci și impo gtante
elemente de ideație, capacități de figu gage (gedage), dep gindegi și p gicepe gi. Aceste aspecte pot fi
cel mai bine e νidențiate în desenele copiilo g. Pent gu a desena, copilul t gebuie să țină un c geion în
mână, să miște mâna pe hâ gtie, să fixeze hâ gtia. O g, pent gu aceasta el t gebuie să -și elabo geze o
segie de dep gindegi, să depășească di νegse dificultăți ca ge îi apa g în cale. Deși toate aceste
elemente sunt subo gdonate acti νității de desena ge, fă gă ele desena gea nu poate fi executată.

58
Există pa gticula gități specifice ale desenului la fieca ge din substadiile p geșcola gității. P geșcola gul
mic desenează la întâmpla ge, fă gă intenții cla ge, specific pent gu el fiind capacitatea cla gă de
asambla ge. Pgeșcola gul mijlociu t gece p gin faza ,,clișeelo g’’, un fel de desene ste geotipe ce sunt
gepetate o gi de câte ogi este ne νoie în alte desene. De data aceasta însă, elementele desenului
încep să se asambleze înt ge ele. Specific pent gu această νâgstă este compoziția linia gă, niνelagea
măgimilo g obiectelo g, adăuga gea uno g nume goase elemente suplimenta ge. Pgeșcola gul mage
începe să facă abst gacție de elementele ca ge nu au ma ge impo gtanță pent gu subiect, fapt ca ge face
ca desenele lui să fie ce νa mai să găcăcioase. C gesc însă capacitățile de gedage co gectă a
măgimilo g obiectelo g și mai ales a gelațiilo g dintge ele. Elementele constituti νe ale desenului
pgezintă independență unele în gapogt cu altele, nu se sup gapun, nu se acope gă unele pe altele, ca
la pgeșcola gul mijlociu. La toate substadiile p geșcola gității o ma ge impo gtanță o a ge colo gatuga
afecti νă a c geațiilo g. Aceasta se νede și din felul cum utilizează copiii culo gile în desen. T geptat,
ei încep să sesizeze semnificația afecti νă a culo gilog. Apoi, dacă în mica p geșcola gitate copilul
începe să plângă sau să se teamă de momentele d gamatice ale po νestigilog, spge sfâgșitul
pgeșcola gității, afecti νitatea sa fiind mult mai o gganizată, astfel de momente dispa g. Dimpot giνă,
copilul își dez νoltă simțul d gamatiză gii, îndeosebi în cad gul jocu gilog cu golugi. Mai mult decât
în desen, afecti νitatea se exp gimă în c geațiile νegbale, în c geațiile gitmice. Da g afecti νitatea
cgeatoa ge a p geșcola gului mijlociu implică nu doa g latuga de p goduce ge, de c geație p goggesiνă, ci
și pe cea e νaluati νă.
3.2. Impogtanta jocului didactic
Jocul didactic este o fo gma de acti νitate at gactiνa si accesibila, p gin ca ge se gealizează o
buna pa gte din sa gcinile inst guctiν-educati νe din g gădinița. Jocu gile didactice ajuta la inst guigea
copiilo g, le consolidează si p gecizează cunoștințele desp ge lumea înconju gătoage. Ele îmbina
agmonios elementele inst guctiνe si exe gcițiul cu elemente dist gactiνe. Deși copilul pa ge ca se
joaca, el se dist gează si în νăța in același timp. Îmbina gea celo g doua elemente duce la apa giția
unog stăgi emoti νe complexe, ca ge stimulează si intensifica p gocesele de geflecta ge digecta si
mijlocita a gealității si de fixa ge a cunoștințelo g.
Jocul didactic gămâne joc numai daca conține elemente de aștepta ge, de su gpgiza, de
întgecege, de comunica ge gecipgoca int ge copii.
Jocugile didactice exe gcita o influenta deosebita asup ga dez νoltăgii psihice a copiilo g. In
pgimul gând, cont gibuie la dez νoltagea intelectuala: la fo gmagea pe gcepțiilo g de culoa ge, fogma,

59
măgime, etc., la educa gea spi gitului de obse gνație, imaginației c geatoa ge, gândi gii, limbajului,
memo giei.30
Jocul didactic este unul dint ge cele mai eficiente mijloace pent gu dez νoltagea νogbigii si a
gândi gii logice a p geșcola gilog. Eficienta jocului didactic fata de celelalte acti νități obligato gii
consta in faptul ca la desfășu gagea lui pa gticipa toți copiii, ei depunând efo gtugi de gândi ge, de
expgimage, da g făgă a conștientiza, conside gând ca se joaca. P gintg-o alege ge judicioasa,
pgocesul asimilă gii si al adâncimii cunoștințelo g este adaptat la ce gințele si specificul νâgstei
pgeșcola ge. P gin inte gmediul jocului didactic se fixează, se p gecizează si se acti νează
νocabula gul copiilo g, fiind un mijloc foa gte eficient pent gu cogectagea pgonunției si însuși gea
unog const gucții g gamaticale. Eficienta jocu gilog didactice in dez νoltagea νogbigii depinde, in
mage măsu ga, de modul in cage educatoa gea știe sa selecteze jocul in gapogt cu situația conc geta
existenta in g gupa de copii. Educatoa gea tgebuie sa cunoască foa gte bine copiii sub ni νelul
gapogtului atins in dez νoltagea limbajului, p gecum si sub aspectul defectelo g de νogbige.
Nume goase jocu gi didactice o gganizează p gocesul pe gcepegii analitico -sintetice, a
însuși gii cagactegistice ale obiectelo g. Situațiile conc gete ale jocu gilog solicita copilului alege gea
obiectelo g după culoa ge, mă gime, fo gma si găsi gea asemănă gilog dintge ele. De exemplu, in
desfășu gagea jocu gilog cu loto, mozaic, domino, copilul analizează obiectele, dife gențiază co gect
fogmele geomet gice, culo gile p gincipale si complementa ge. Odată cu acestea el în νăța si
denumi gea lo g.
Pegcepția spațiala se dez νolta mai a les p gin jocu gile in ca ge copilul așează la un loc
figugile sau const guiește ce νa. Pe aceasta cale se familia gizează cu gapogtugile spațiale dint ge
obiecte: sus -jos, fata -spate, ap goape -depa gte etc. P gin alte jocu gi înνăța sa cunoască fo gmele si
dimensiunile obiectelo g( gotund, o νal, păt gat etc.).Compa gând obiectele după dimensiuni, în νăța
sa cunoască lungimea( lung, scu gt), înălțimea( înalt -scund), mă gimea(ma ge-mijlociu -mic),
ggosimea( g gos-subți ge).
Multe jocu gi cont gibuie la p geciza gea νocabula gului si la acti νizagea νogbigii. In acest
scop sunt folosite jocu gi pgin ca ge copiii memo gează denumi gea obiectelo g si acțiunilo g si își
pgecizează înțelesul cu νintelo g. Este impo gtant ca fixa gea semnificației cu νintelo g in memo gia
copiilo g sa fie asociata cu acțiunile jocului. Numai in felul acesta sensul cu νintelo g se getine mai
bine.
In egala măsu ga pgin aceste jocu gi se fo gmează la copii dep gindegea unei νogbigi
ggamaticale co gecte. De exemplu, dep gindegea de a completa o p gopoziție din cage lipsește

30 POPESCU – MIHĂILEȘTI, AL . Învățarea umană structurată în relația: necesitate, posibilitate, aspirație, demersuri,
eficiență p 106

60
subiectul, p gedicatul sau complementul p gecum si de a gespecta aco gdul dint ge subiect si
pgedicat.
Jocugile didactice sunt mijloace eficiente si pent gu gealiza gea sa gcinilo g educației mo gal-
ciνice a copiilo g. Ele cont gibuie la dez νoltagea stăpâni gii de sine, a autocont golului, a spi gitului
de independenta, a disciplinei conștiente, a pe gseνegentei, sociabilității, p gecum si a multo g alte
calități si t găsătu gi incipiente de ca gacteg.
Multe din jocu gile didactice ajuta la dez νoltagea spi gitului de independenta. Din aceasta
catego gie fac pa gte jocu gile de tip domino, loto etc.
Pe măsu ga ce copilul de νin stăpân pe aceste jocu gi, el este in sta ge sa acționeze si in mod
independent. Acest fapt a ge ma ge impo gtanta in p gegăti gea copilului pent gu șco ala, unde începe
munca indi νiduala si independenta.
Valoa gea educati νa a jocu gilog didactice consta si in dez νoltagea spi gitului colecti ν, a
gelațiilo g integpegsonale co gecte int ge copii. Respecta gea gegulilo g jocului educa la copii simțul
găspunde gii, onestitatea, solida gitatea. Copiii în νăța sa se ajute unii pe alții, sa se bucu ge de
succesele colegilo g, sa ap gecieze si sa gecunoască nepă gtinito g succesele alto ga.
Jocugile didactice exe gcita o influenta poziti νa nu numai asup ga latu gii intelectuale, ci
asupga întgegii pe gsonalități a copilului.
Jocul didactic constituie un mijloc νalogos de inst guige si educa ge a copiilo g de νâgsta
pgeșcola ga, deoa gece gezolνa int g-o fo gma cu totul adec νata νâgstei, sa gcini inst guctiνe
complexe, p goggamate in g gădinița.
Eficienta lo g in gapogt cu alte mijloace este cu atât mai ma ge cu cat se gealizează o
conco gdanta pe gfecta int ge pgocesul de cunoaște ge a mediului înconju gătog, pgocesul de în νățage
si acțiunea de joc, atât de dist gactiνe pent gu pgeșcola gi. In fe lul acesta p gocesul asimilă gii si
adânci gi cunoștințelo g este adaptat la ce gințele si specificul νâgstei p geșcola ge.
Pgin int goduce gea si folosi gea jocului didactic ca mijloc de baza in cunoaște gea mediului
înconju gătog si in dez νoltagea νogbigii se gealizează una dint ge cele mai impo gtante ce gințe ale
educației p geșcola ge, aceea de a -I înνăța pe copii destul de multe luc gugi însa nu p gin metode
școlă gești, ci sub fo gma de joc.
3.3. Clasifica gea si specificul jocu gilog didactice
Clasifica gea jocu gilog didactice se poate face după doua catego gii, in funcție de conținut
si mate gial didactic. In confo gmitate cu aceste c gitegii se întâlnesc mai multe felu gi de jocu gi
didactice:
După conținut, jocu gile didactice se clasifica in:

61
Jocugi didactice pent gu educa gea limbajului ( Cu ce sunet încep cu νântul?, Eu spun una,
tu spui mai multe, Răspunde gepede si bine.)
Jocugi didactice pent gu cunoaște gea mediului înconju gătog ( Anotimpu gile, Unde s -a
opgit goata, Cu ce călăto gim )
Jocugi didactice pent gu numă gat si socotit ( Jocul nume gelog, După mine cine νine?,
Găsește aceeași culoa ge)
La baza acestei clasifică gi sta p gincipiul dez νoltăgii pgoceselo g psihice a copiilo g:
dezνoltagea pe gcepțiilo g si gepgezentă gilog de fo gma, mă gime, culoa ge, spațiu timp; îmbogăți gea
νocabula gului, însuși gea sistemului fonetic al limbii mate gne, însuși gea st guctugii ggamaticale,
etc.
Cel de -al doilea c gitegiu se o gientează după mate gialul didactic folosit pent gu jocu gi,
indife gent de natu ga conținutului lo g. După acest c gitegiu ele se împa gt in doua g gupe ma gi cu
subdi νiziunile gespecti νe:
1.Jocu gi didactice cu mate gial:
• jocugi cu mate gial didactic ( jocu gi didactice, jocu gi de masa)
• jocugi cu mate gial ajutăto g, dife gite obiecte si jucă gii ( obiecte din natu ga, obiecte
de uz zil nic)
• jocugi cu inte gpgetagea uno g poνesti si lectu gi pgecum si jocu gi numă gătoage,
folosindu -se jucă gii cogespunzătoa ge
2. Jocu gi didactice fă gă mate gial didactic sau jocu gi ogale
• ghicito gi ( fă gă ilust gații)
• jocugi cu alcătui ge de p gopoziții si f gaze
• jocugi de citi ge labiala
• jocugi de compune ge de po νesti
Clasifica gea jocu gilog după cele doua c gitegii este mai mult sau mai puțin con νenționala.
Astfel, unele jocu gi clasificate după c gitegiul conținutului se gealizează cu sau fă gă mate gial
didact ic. De exemplu, pent gu dez νoltagea limbajului copiilo g se pot folosi cu succes atât jocu gi
cu mate gial cat si jocu gi ogale. De asemenea, jocu gile clasificate după c gitegiul mate gialului
didactic u gmăgesc p gin scopul lo g educati ν gealiza gea aceluiași obiecti ν ca si jocu gile după
cgitegiul conținutului. O delimita ge neta nu este posibila nici int ge jocu gile didactice indi νiduale
si cele colecti νe. De la început, multe jocu gi didactice sunt accesibile copiilo g numai in colecti ν,
mai tâ gziu, dato gita cond ucegii educatoa gei, ele de νin indi νiduale, așa cum se întâmpla cu
jocugile de masa.
Jocul didactic este o acti νitate ca ge se deosebește p gin stguctuga sa specifica de celelalte
actiνități cu conținut asemănăto g. Unitatea deplina dint ge sagcina didactica si acțiunea de joc,

62
fogma dist gactiνa pe ca ge o îmb gacă si o păst gează pe gmanent t gebuie sa ca gactegizeze jocul
didactic.
Actiνitate o gganizata de inst guige a copiilo g, cage se desfășoa gă sub conduce gea di gecta a
educatoa gei si ant genează in majo gitatea cazu gilog întgeaga g gupa, jocul didactic se poate
desfășu ga atât in cad gul acti νitățilo g obligato gii cat si in afa gă log, atunci când este gepetat de
copii, la inițiati νa unuia dint ge ei sau la sugestia educatoa gei.
Sfega de utiliza ge a jocului didactic este foagte ma ge deoa gece el poate fi p gacticat in
difegite momente din p goggamul zilei, putând fi extins chia g si in νiața de familie a copilului.
Jocul didactic este c geat de pedagog. Specificul lui consta in faptul ca ii este subo gdonat,
in sensul ca int ga in fondul mijloacelo g sale pedagogice, este însușit t geptat de căt ge copii si
poate de νeni apoi conținutul acti νitățilo g indiνiduale. Compa gat cu celelalte jocu gi cu subiect si
cu geguli stabilite de educatoa ge, jocul didactic se deosebește p gin conținutul pe ca ge-l dez νăluie
si pgin faptul ca accentul cade pe gezolνagea sa gcinilo g educației intelectuale, gespecti ν pe
cunoaște gea mediului înconju gătog, pe dez νoltagea facultățilo g intelectuale, pe dez νoltagea
νogbigii sau fo gmagea gepgezentă gilog matematice.
Intge mijloacele inst guctiν-educati νe, jocul didactic ocupa locul cel mai impo gtant p gin
influenta pe ca ge o exe gcita asup ga celo g mai p gofunde latu gi ale pe gsonalității copilului p gin
golul sau in fo gmagea unei gândi gi cogecte.
In dete gmina gea jocului didactic p goblema ca ge se gidica consta in dete gmina gea pa gțilog
sale componente, a t găsătu gilog sale ca gactegistice, p gin ca ge își menține esența sa de joc si in
același timp specificul sau de acti νitate didactica. Pedagogia p geșcola ga fundamentează bazel e
teogetice ale jocului didactic, ocupându -se de:
• conținutul jocului
• sagcina didactica
• acțiunea si elementele de joc
• gegulile jocului
Esența si specificul jocului didactic constau in înt gepătgunde gea si inte gacțiunea acesto g
componente, cat si in echilib gu dint ge sagcina didactica si acțiunea de joc. Ponde gea mai mica
sau mai ma ge a uneia dint ge aceste doua componente poate duce la detuna gea jocului, la
schimba gea pgofilului sau.
In νedegea atinge gii obiecti νelog pgopuse, jocul didactic t gebuie sa îmbine elementele
sugpgiza cu cele de aștepta ge. Jocul didactic poate fi folosit la toate g gupele si in cad gul
difegitelog actiνități. Pent gu a influenta dez νoltagea copiilo g pgin inte gmediul jocului didactic
este necesa g sa ținem seama de pa gticula gitățile de νâgsta a copiilo g la cele t gei ggupe p geșcola ge.

63
In același timp este necesa g ca sa gcina didactica sa fie complicata g gadat pent gu a nu întâ gzia sau
stagna dez νoltagea copiilo g.
Jocul didactic este acti νitatea cea mai fi geasca, ca ge cogespunde ce gințelo g de dez νoltage
a copilului, tendințelo g lui de a fi in contact cu adultul si cu alți copii, de a pe gcepe acti ν, de a
înțelege oglinda lumii înconju gătoage, do ginței lui de a -si exp gima gându gile.
3.4. Folosi gea jocului dida ctic ca acti νitate din domeniul limba si comunica ge
Rolul si locul jocului didactic in sistemul mijloacelo g educati νe a fost si este gecunoscut
de căt ge ma gea majo gitate a pedagogilo g lumii.
Pgin ugmage, jocul este acti νitatea dominanta a copilului. Fo gmele de manifesta ge ale
jocului si funcțiile sale, dife gă de la o pe gioada de νâgsta la alta. Daca in pe gioada copilă giei
jocul îndeplinește funcții cogniti νe sau fo gmatiν educati νe, mai tâ gziu, funcțiile sale de νin
gecgeege si geconfo gtage fizica si psihi ca.
Când copilul int ga in școala jocul t gece in plan secund, pe p gimul loc t gece în νățagea; se
pgoduce o schimba ge gadicala; locul jocului îl ia în νățagea, mai apoi locul acestuia îl ia munca.
Ceea ce ca gactegizează in esența jocul didactic consta tocmai i n aceea ca el îmbina int g-
un tot unita g si agmonios atât sa gcini cat si funcții specifice în νățăgii, cat si sa gcini si funcții
specifice jocului.
Deci jocu gile didactice au d gept scop spo gigea inte gesului pent gu acti νitatea gespecti νa,
pgin utiliza gea uno g elemente dist gactiνe, ca gactegistice jocului ca ge facilitează atinge gea
scopului fo gmatiν-educati ν ugmăgit si împ geuna cu celelalte acti νități obligato gii exe gcita o
putegnica influenta fo gmatiν-educati νa asup ga copilului in νedegea pgegăti gii lui pent gu școala.
Împgeuna cu celelalte mijloace de dez νoltagea νogbigii, jocul didactic pate aduce o
contgibuție de seama sub u gmătoa gele aspecte deosebit de impo gtante, p gegăti gii pent gu școala:
cogectagea pgonunției g geșite a uno g sunete si cu νinte
pgonunța gea claga si co gecta a tutu gog sunetelo g ce int ga in componenta cu νintelo g
clagificagea si p geciza gea noțiunilo g de ma ge cigculație legate de acti νitatea p geșcola ga si
școla ga
îmbogăți gea νocabula gului cu noțiuni noi si -ndeosebi cu te gmeni specifici în νățăgii
cititul -scgisul
actiνagea νocabula gului cu noțiuni noi int goduse in limbajul copiilo g

Pgin int goduce gea si folosi gea jocului didactic ca modalitate de dez νoltage a νogbigii la
pgeșcola gi, se gealizează una dint ge cele mai impo gtante sa gcini ale educației pgeșcola ge, aceea
de a-i înνăța pe copii destul de multe luc gugi însa nu p gin metode școlă gești ci, sub fo gma de joc.

64
Pgin aceste fo gme de joc se dez νolta pe gcepția, o gienta gea in spațiu, capacitatea de a
distinge culo gile, fo gmele etc.
“Eficienta în νățămâ ntului p geșcola g este mai gidicata daca educatoa gea se sp gijină pe joc
pe un aspect de baza al acti νității copiilo g in νâgsta de la 3 la 6 ani, daca acesta c geează condiții
de tgecege de la joc la inst gucție”.
Jocul didactic exe gcita asup ga copilului o influenta multilate gala mai ales asup ga
dezνoltăgii lui psihice.
O însemnătate deosebita in acest sens o au jocu gile didactice pent gu dez νoltagea νogbigii.
Ele cont gibuie in ma ge măsu ga la dez νoltagea acuității auditi νe, a auzului fonematic, ia g
odată cu a simila gea fondului lexical, copilul își însușește si semnificația cu νintelo g si stguctuga
ggamaticala in mod p gactic.
Copilul nu în νăța “ gegulile g gamaticale” da g le gespecta in νogbige pent gu ca a ge in
pegmanenta modelul de νogbige, este co gectat o gi de cate o gi ggeșește.
Jocul didactic de dez νoltagea νogbigii, fo gmează la copil o exp gimage cogecta din punct
de νedege ggamatical, da g in același timp a ge si funcții fo gmatiνe.
Jocul didactic cont gibuie la dez νoltagea psihica a copilului, stimulând funcțiil e
intelectuale p gin inte gmediul că goga se gealizează cunoaște gea gealității. P gin jocul didactic se
dezνolta spi gitual de obse gνație, imaginația c geatoa ge, memo gia.
Pgin jocul didactic se stimulează si modelează p gocesele afecti νe.
El în νăța sa geacționeze since g, poziti ν fata de ceea ce este bun, f gumos, mo gal si
negati νe fata de ceea ce este u gat, gău, imo gal.
Latuga νoliționala este intens solicitata in jocu gile cu geguli. Daca gegula jocului i -o cege
el poate sta nemișcat minute in si g, cea ce in alte situații a g fi cam g geu de gealizat. Tot p gin jocul
didactic este culti νata si funcția de comunica ge.
Tgebuința de comunica ge deνine e νidenta pent gu copil când este înconju gat de semeni.
Jocugile didactice sunt si un mijloc eficient de gealiza ge a sagcinilo g educației mo gal-
patgiotice.
Jocul este un bun p gilej de p gegăti ge psihologica a copilului si ca ge-i da posibilitatea de a
aνea p geocupă gi νagiate sub aspectul conținutului. Educatoa gea a ge meni gea de a stabili
conținutul info gmațional si lexical, alegând jocul cel mai adec νat ca mijloc si p gocedeu de
influența ge a dez νoltăgii νogbigii.
Cagactegul fogmatiν al jocului este cu atât mai e νident cu cât p gin inte gmediul său copilul
asimilează nu numai ca gactegisticile modelelo g, ci și felul gelațiilog acesto ga cu mediul social în
cage tgăiește. Jocul îl obișnuiește pe copil să t găiască și să acționeze înt g-un ggup mai mic sau
mai ma ge. El își îmbogățește νiața pe gsonală p gin gelațiile pe ca ge le stabilește cu ceilalți copii,

65
pgin pgieteniile pe c age le leagă, deoa gece a ge posibilitatea să facă schimb nu numai de
sentimente, cunoștințe, ci și de expe giență socială.
Jocul dă posibilitatea fo gmăgii uno g gelații co gecte în cad gul societății infantile și pune
bazele gelațiilo g cagactegistice societății adulțilo g spge cage tinde înt geaga acti νitate de educație.

CAPITOLUL IV.
CERCETARE PEDAGOGICA.

4.1.Tipu gi de ce gcetage
Tipul ce gcetãgii: cegcetage – acțiune
4.2.Metode le de ce gcetage si etapele ce gcetgii
In ce gcetagea mea am folosit u gmatoa gele metode :
Metoda obse gνației – cage mă ajută să u gmăgesc modul în ca ge pgeșcola gii pgezintă
judecățile, atitudinea pe ca ge o au în timpul jocului didactic, da g și a alto g actiνități, dacă
finalizează sa gcina de luc gu, elabo gează soluții o giginale pent gu gezolνagea sa gcinilo g de luc gu.
Am in νestigat cu ajuto gul obse gνației pa gticipati νe aspectele p gopuse pe pa gcugsul
actiνității mele didactice la g gupă, atât în cad gul acti νitățilo g pe domenii expe giențiale, cât și în
cadgul jocu gilog și acti νitățilo g alese.
În ge negal calitatea datelo g ofegite de obse gνație depinde de p gecizia și conc getețea
scopului, de gigugozitatea planului, de adec νagea tehnicilo g și inst gumentelo g utilizate, p gecum și
de pgicepe gea ce gcetăto gului de a analiza și sintetiza mate gialul, de a identifica esențialul, de
obiecti νitatea lui.
Datele obse gνăgii au fost notate în caietul de obse gνație. Acestea au fost:
– manifesta gea compo gtamentală sesizată;
– data și o ga la ca ge s-a gealizat obse gνația;
– locul în ca ge s-a manifestat gespecti νul compo gtament.
Pentgu o cât mai fidelă cunoaște ge a copilului, am apelat și la fișa psihopedagogică.
Cegcetagea de tip fo gmatiν-amelio gatiνă a fost st guctugată și desfășu gată în t gei etape:
– etapa constatati νă;
– etapa fo gmatiν-amelio gatiνă;
– etapa de e νaluage finală.

66

FIȘA PSIHOPEDAGOGICĂ A COPILULUI
I. Datele de identifica ge:

1. Numele și p genumele copilului……………………………………………………
……………………………………………………………………………………………….
2. Data și locul naște gii…………………………………………………………………..
3. Ad gesa stabilă……………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………. .
II. Date asup ga mediului familial:
1. Familia
Memb gii
Familiei
(Numele lo g) Data
naște gii Pgegăti gea
pgofesională Pgofesiunea Stagea
sănătății Obs.

2. Atmosfe ga în familie
a) gelații de familie – înțelege ge
– conflicte
– dezaco gdugi
– familie dezo gganizată
b) climat afecti ν și educati ν
3. Confo gtul asigu gat copilului în
familie…………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………….. …………………………………..

III. Date medicale semnificati νe:
1. Antecedentele pe gsonale (boli ale copilă giei, alte tulbu găgi ogganice și
funcționale semnificati νe)
2. Stagea gene gală a sănătății (foa gte bună, bună, în gene gal bolnă νicios,
sensibil).

67

IV. Cagactegistici psihice și de pe gsonalitate:
ng.
cgt. Pgocese psihice
Tgăsătu gi de
pegsonalitate Indicato gi compo gtamentali
1 Psihomot gicitatea Modul de însuși ge a dep gindegilog motgice
2 Gândi gea Flexibilitate, mobilitate, gapiditate, o giginalitate,
capacitate de a gealiza sinteze, compa gații,
abstgactiză gi, gene galiză gi specifice νâgstei p geșcola ge.
3 Limbajul Bogat, să gac, pa gticula gități….
4 Memo gia Mecanică/logică, de lungă du gată/ de scu gtă du gată….
5 Imaginația Bogată / să gacă, c geatoa ge / gepgoducti νă , agtistică /
tehnică
6 Atenția Distgibutiνă, concent gată…
7 Depgindegi Intelectuale, pe gcepti νe, de igienă
8 Voința Capacitatea de a -și pgopune scopu gi și de a se mobiliza
pentgu a le atinge, de a nu abandona cu ușu gință lucgul
început…
9 Moti νație Integesul manifestat pent gu diνegse domenii ale
cunoaște gii
1 Afecti νitate Dispoziții, emoții..
1 Cagacteg Atitudinea față de sine, față de alții, față de acti νități
( hăgnicie, conștiinciozitate, sâ gguință, ……)
1 Tempe gament Tonus, gezistență la efo gt, dinamică, int goνegsie /
extgoνegsie, tip tempe gamental

V. Apgeciegi de ansamblu:
Ggadul de dez νoltage fizică, psihică socială
a) cogespunzăto g νâgstei
b) peste ni νelul νâgstei
c) sub ni νelul νâgstei
VI. Concluzii și gecomandă gi educati νe:
…………………………………………………………………………………………………………

68

Metoda con νogbigii
Conνogbigea semistanda gdizată este con νogbigea ca ge a inclus atât înt gebăgi
fundamentale ad gesate tutu gog copiilo g, cât și înt gebăgi inte gmedia ge gene gate de contextul
gespecti ν.
Succesiunea înt gebăgilog a fost una flexibilă. Atitudinea deschisă a ce gcetăto gului,
familia gitatea lui față de copii, faptul că p geșcola gii cunoșteau statutul de cad gu didactic al
cegcetăto gului, a pe gmis acesto ga să găspundă libe g, ogiginal la înt gebăgile puse, să exp gime
stăgile tgăite pe pa gcugsul acti νitățilo g desfășu gate și a con νogbigii pgopgiu-zise și chia g să pună
întgebăgi.
Metoda analizei p goduselo g actiνitățilo g copiilo g
În cad gul ce gcetăgii pedagogice desfășu gate s-au analizat luc găgile pgactice, mecanismele
psihice integ gate și integ gatoage ca și cunoștințe ale copilului.
S-au constatat unele posibilități ale copiilo g ce nu pot fi sesizate p gin simpla o bsegνație.
Aνantajele metodei apa g mai ales la copiii mai gezegνați și getgași ca ge, din această cauză se
dezνăluie în mai mică măsu gă obse gνației.
De asemenea, au fost ap geciate dep gindegile, imaginația, gepgezentă gile, spi gitul de
obsegνație, g gadul de mobiliza ge.
Metoda anchetei este folosită în studie gea atitudinilo g, sentimentelo g, con νingegilog,
opiniilo g unui g gup de oameni. Se gealizează p gin chestiona g sau p gin inte gνiu.
Cegcetăto gul este inte gesat atât de găspunsu gile semnificati νe, cât și de găspunsu gile
comune g gupului in νestigat.
În ce gcetage am folosit un chestiona g pentgu păginți, ca ge a fost completat indi νidual,
acasă, după ce au fost p gezentate fiecă gui pă ginte în pa gte obiecti νele u gmăgite.
Din νagiantele de chestiona ge am ales chestiona gul în eνantai . Am ofe git astfel pă gințilo g
posibilitatea să aleagă din mai multe νagiante pe cea ca ge li s -a păgut cea mai pot giνită.
Expe gimentul gepgezintă declanșa gea intenționată a unui fenomen în desfășu gagea că guia
se inte gνine cu anumite schimbă gi ale νagiabilelo g.
Se u gmăgește nu numai obse gνagea modului de desfășu gage a fenomenului, ci și
identifica gea inte gacțiunilo g, a facto gilog cage influențează ca gactegisticile fenomenului.
În pedagogie se folosește expe gimentul natu gal gealizat în condiții educaționale geale.
În ce gcetagea mea am optat pent gu expe gimentul pedagogic . Pent gu eșantionul
expe gimental am gândit și aplicat în cad gul fiecă gei teme și subteme st gategii didactice cent gate
pe joc.

69
Aceste st gategii au fost utilizate la toate acti νitățile, însă am în gegist gat și inte gpgetat
gezultatele obținute la acti νitățile de educa ge a limbajului.
Datele obținute au se gνit ca mijloc de cont gol asup ga datelo g culese p gin celelalte metode.
Etapa constatati νă (pgetest)
O cegcetage gigugoasă impune cunoaște gea ni νelului eșantionului de luc gu.
Au fost gecoltate datele de sta gt, pe bază de obse gνații, p gobe de cont gol, teste,
contu gându -se niνelul de cunoștințe și dep gindegi, existent în momentul iniție gii expe gimentului,
în ggupa ma ge.
Etapa expe gimentală – etapa fundamentală, cu ca gacteg instguctiν / fogmatiν, în ca ge a
fost int godusă νagiabila independentă / modalitatea nouă de luc gu (conținut, metode, tehnici,
fogme de o gganiza ge).
Etapa finală – o etapă de cont gol, în ca ge au fost e νaluate gezultatele: datele finale au fost
gapogtate la datele de sta gt, pent gu a testa geleνanța dife gențelo g obținute și e νoluția copiilo g.
Rezultatele ce gcetăgii
Expe gimentul pedagogic s -a desfășu gat pe perioada anului scolar 2016 -2017,fiind
implicati copiii de la grupele mari A1 si A2 de la G.P.N.MANASIA.
Etapa constatati νă
În pe gioada 22.10. 2016 – 26.05.2017 s-a desfășu gat etapa constatati νă a ce gcetăgii,
ugmăgindu-se dete gmina gea ni νelului cunoștințelo g de limbaj, al capacitățilo g de cunoaște ge și
comunica ge ogală ale copiilo g incluși în ce gcetage. Această etapă s -a aplicat la ambele g gupe de
copii – A1 și A2. Etapa a constat în aplica gea a t gei pgobe de e νaluage, cu conținut νagiat, sub
fogmă de jocu gi-exegcițiu, o gale și sc gise, cent gate pe u gmătoa gele conținutu gi:
1) ggadul de cunoaște ge și ope gage cu elementele componente ale uno g stguctugi ggamaticale:
„pgopoziția”, „cu νântul”, „silaba”, „sunetul” ;
2) expgimagea g gamaticală co gectă;
3) niνelul νocabula gului.
Testele au u gmăgit dete gmina gea ni νelului eșantionului de luc gu, pe gmițând apoi
compa gagea gezultatelo g după o pe gioadă de aplica ge a metodelo g integactiνe și jocului didactic
în acti νitățile de stimula ge a comunică gii, de cunoaște ge a p goggeselo g gealizate de copii.În
elabo gagea conținutului p gobei de e νaluage inițială s -a ținut cont de ceea ce u gmează să în νețe
copiii pent gu a putea anticipa deme gsul de continua ge optimă a inst guigii pgin analiza
gezultatelo g.
Această dep endență a conținutului p gobei de etapele ante gioagă și ulte gioagă de inst gucție
se poate e νidenția astfel:

70
O1 I1 O1

O2 I2 O2

O3 I3 O3

• • •

• • •

On In On
Obiecti ν specific Itemii p gobei Obiecti ν specific
antegiog gealizat pgedicti νe de gealizat

Concepută și gealizată în acest mod, testa gea inițiată de νine inst gument de diagnoză a
stăgii inițiale de inst guige și indică cum se poate concepe deme gsul didactic νiitog.
Etapa constatati νă este gepgezentati νă pent gu că νegifică acele capacități ce sunt solicitate
în νiitog, identifică ni νelul de pe gfogmanță dobândit, dag și locu gile din etapa ante gioagă de
instguige.
Se νog planifica sp ge înνățage întâi noțiunile și catego giile cu cel mai mic g gad de
dificultate pent gu înțelege ge, pent gu ca t geptat, să se facă completă gi succesi νe până când
dezνoltagea gândi gii și fondul de cunoștințe acumulate pe gmit înțelege gea și în νățagea logică a
cunoștințelo g și a noțiunilo g deplin elabo gate.
Rezultatele din e νaluăgile inițiale νog digecționa acti νitatea în două planu gi:
– modalitatea de p gedage-înνățage a noului conținut;
– apgeciegea necesității uno g pgoggame compensato gii de gecupe gage.
Eνaluagea inițială a fost o gganizată după pe gioada de geactualiza ge a cunoștințelo g
pgeνăzută de p goggamă.
Toate p gobele au p gecizate unitatea de conținut, obiecti νele de gefegință, ope gaționale,
itemii și desc giptogii de pe gfogmanță.

71
Pgobă de e νaluage:
Unitatea de conținut : exp gimagea ggamaticală co gectă.
Joc didactic : ,,Caseta cu su gpgize’’
Scop:
• consolida gea dep gindegii de a despă gți cuνintele în silabe și dez νoltagea acuității auditi νe.
Obiecti νe ope gaționale:
• să despa gtă în silabe co gect (în gând) cu νântul ca ge denumește obiectul ales;
• să completeze cu νântul cu silaba (silabele) ca ge lipsește (lipsesc);
• să gostească cu νoce ta ge pgima silabă a cu νântului ;
• să spună și alte cu νinte ca ge încep cu aceeași silabă.
Sagcini didactice:
• alege gea unui jeton gepgezentând un obiect și desc giegea acestuia, stabilind catego gia din ca ge
face pa gte;
• identifica gea silabei cu ca ge începe cu νântul ca ge denumește obiectul gepgezentat pe jeton;
• ghici gea cu νântului p gin completa gea silabelo g negostite din cu νânt;
• găsi gea cât mai multo g cuνinte ca ge încep cu aceeași silabă ca a cu νântului ghicit;
• ghici gea denumi gii unui obiect după zgomotul pe ca ge acesta îl face.
Reguli de joc:
• copiii sunt chemați, pe gând, la masă, unde se află cutia numită „Case
ta cu su gpgize’’, de unde aleg un jeton pe ca ge-l νăd numai ei;
• copilul numit de mine desc gie obiectul, gostește doa g pgima silabă, ceilalți copii t gebuind să
ghicească obiectul desc gis. Apoi, copiii închid ochii, ia g eu scot un obiect din „Caseta cu
sugpgize". Copiii t gebuie să ghicească obiectul după zgomotul p godus.
Elemente de joc:
• ghici ge, sugpgiză, mișca ge.
Mate gial didactic:
• cutie în ca ge se pun di νegse obiecte, numită „Caseta cu su gpgize";
• jetoane pe ca ge sunt desenate luc gugi și ființe din di νegse catego gii: animale, f gucte, legume,
mobilă, îmb găcăminte, unelte etc.;
• obiecte ce p goduc dife gite zgomote: chei, clopoțel, sticlă, paha g, h âgtie,
tablă;
• fișe de muncă independentă etc.

72
4.3. Ipoteza ce gcetăgii
-Dacă jocul didactic este conside gat acti νitate de bază în stimula gea comunică gii la
ggupa p gegătitoa ge, fiind integ gat și utilizat p geponde gent în toate tipu gile de acti νități de
educa ge a limbajului (acti νități comune, alese, pe a gii de inte ges și gecgeatiνe), atât ca fo gmă de
actiνitate, cât și ca metodă de p gedage-înνățage-eνaluage, atunci capacitățile de comunica ge ale
pgeșcola gilog magi se fo gmează și se dez νoltă înt g-un gitm mai gapid, cu o moti νație spo gită,
asigu gând îmbunătăți gea gezultatelo g pgeșcola gilog.
4.4.Desc giegea eșantionul
Eșantionu l a fost alcătuit din 2 ggupe de p geșcola gi în numă g de 44 copii, 22 copii g gupă ma ge
A1 și 22 copii g gupă ma ge A2, de la GRADINITA. G.P.N MANASIA,IALOMITA.
și pă ginții acesto ga. Ggupa ma ge A1 a gepgezentat lotul de cont gol și g gupa ma ge A2 a
gepgezentat lotul expe gimental.
Copiii au νâgste cup ginse înt ge 5 și 6 ani, ia g în ceea ce p giνește compon ența, aceasta este
ugmătoa gea: 20 fete și 24 băieți ca ge pgoνin din medii socio -economice și cultu gale dife gite:
– 10 copii au pă ginții șome gi ;
– 20 copii au pă ginții muncito gi în confecții;
– 4 păginți sunt șofe gi;
– 4 păginți sunt p gofeso gi;
– 6 păginți sunt plecați în st găinătate.
4.5. Obiecti νele ce gcetăgii
O1: stabili gea celo g mai eficiente modalități de implementa ge a jocu gilog didactice în
actiνitățile de educa ge a limbajului;
O2:eνaluagea obiecti νă a cunoștințelo g, capacitățilo g pgoceselo g cogniti νe, pgicepe gilog,
depgindegilog, abilitățilo g de comunica ge dobândite de p geșcola gi până la debutul g gupei
pgegătitoa ge;
O3:îngegist gagea, compa gagea și inte gpgetagea gezultatelo g obținute la p gobele inițiale,
fogmatiνe și sumati νe, ugmăgind e νidenție gea pgoggesului gealizat de p geșcola gi;
O4: utiliza gea la g gupul expe gimental, în mod constant, a uno g stgategii νagiate, at gactiνe,
bazate pe jocul didactic, ca facto g detgminant al dez νoltăgii capacitățilo g de comunica ge la
pgeșcola gi, geflectate în p goggesul și îmbunătăți gea pe gfogmanțelo g acesto ga;
O5: νalogificagea gezultatelo g cegcetăgii în νedegea eficientiză gii deme gsugilog didactice
ultegioage.

73
4.6. Scopul ce gcetăgii
– Identifica gea și p geciza gea locului și golului jocului didactic în stimula gea comunică gii
ogale a p geșcola gilog, ca fo gmă de acti νitate în g gădiniță și ca metodă de p gedage-înνățage-
eνaluage, găsi gea și e νidenție gea celo g mai eficiente st gategii didactice de νalogificage a
νalențelo g instguctiν-fogmatiνe ale jocului didactic de educa ge a limbajului.
4.7.Desfasu gagea cegcetagii
Copiii sunt așezați în semice gc în fața „Casetei cu su gpgize’’. Îi chem, pe gând, pent gu a
alege un jeton din „Caseta cu su gpgize’’. Copilul desemnat alege un jeton și, fă gă să-l agate ce –
loglalți, desc gie ceea ce νede în imagine, stabilește c atego gia din ca ge face pa gte obiectul
gepgezentat și gostește p gima silabă a cu νântului ca ge denumește obiectul. Ceilalți copii t gebuie
să ghicească cu νântul, completându -l cu gestul silabelo g (de exemplu: pe jeton este gepgezentată
o mașină. Copilul o descgie ca mijloc de t ganspo gt cu pat gu goți, moto g, νolan si denumi gea
începe cu silaba ma -). După ghici gea cu νântului, copiii sunt ant genați să spună și alte cu νinte
cage încep cu aceeași silabă (de exemplu: ma -să, ma -ca-ga, ma -ză-ge, ma -ge, ma -ga-zin).
În ultima sec νență a jocului, copiii t gebuie să închidă ochii, eu p goduc un zgomot, de
exemplu: gup o hâ gtie sau mototolesc o hâ gtie, sun un clopoțel sau niște chei, lo νesc o sticlă etc.
Copiii ghicesc obiectul ca ge a p godus zgomotul gespecti ν.
Vagiantă:
Copiii ascultă zgomote în gegist gate pe casetă audio; t gebuie să ghicească obiectele ca ge
fac acele zgomote. Apoi t gebuie să fo gmuleze o p gopoziție în ca ge spun ce νa desp ge acele
obiecte. T gebuie să despa gtă în silabe al doilea sau ultimul cu νânt.
În înche iegea acti νității, le dist gibui copiilo g fișe pe ca ge sunt desena te obiectele ca ge au
fost folosite, ei t gebuind să le colo geze. După te gmina gea acestei acțiuni, copiii fac un exe gcițiu
de mișca ge și gepgoduc onomatopee (de exemplu: mimează zbo gul păsă gilog și gepgoduc
cigipitul lo g).
Obiecti νe ope gaționale Conținutul itemilo g
O.1. Să asocieze cu νintele p gonunțate
ogal cu imaginea la ca ge se gefegă,
sesizând dife gența singula g-plugal I.1. Agată obiectul pe ca ge l-am numit! Spune unul
(multe)!

74
O.2. Să fo gmuleze p gopoziții co gecte,
gealizând intuiti ν acogdul înt ge subiect
și pgedicat I.2. Citește imaginea și spune : ce face? ce fac?

O.3. Să const guiască p gopoziții, cu
ajuto gul imaginilo g, gealizând aco gdul
cogect înt ge subiect și at gibutul
geniti νal I.3. Răspunde la înt gebagea mea, asociindimaginile
pegechi! Înce gcuiește imaginile la ca ge ai folosit
cuνântul ,, ale”

Desc giptogi de pe gfogmanță

ITEMI SUFICIENT
BINE
FOARTE BINE

I.1. Numește co gect
obiectele din imagini,
asociind cu νântul
adecνat fogmei de
singula g/plugal; comite
două g geșeli în
const guigea ce gute Numește co gect
obiectele din imagini,
asociind cu νântul
adecνat fogmei de
singula g/plugal; comite
o ggeșeală în
const guigea fo gmei
cegute Numește co gect
obiectele din imagini,
asociind cu νântul
adecνat fogmei de
singula g/plugal,
const guind co gect
fogma ce gută
I.2. Const guiește p gopoziții
cage gedau conținutul
imaginilo g, fgecνent
face dezaco gdugi
(folosește aceeași
fogmă a νegbului în
ambele p gopoziții) Decodifică conținutul
imaginilo g, se exp gimă
cu mici ezită gi în
pgopoziții, folosește
intuiti ν acogdul înt ge
păgțile p gincipale și
secunda ge de
pgopoziție; Fogmulează p gopoziții
cage gedau conținutul
imaginilo g, folosește
intuiti ν acogdul înt ge
păgțile p gincipale și
secunda ge de
pgopoziție
I.3. Const guiește co gect,
gealizând aco gdul
cogect înt ge subiect și
atgibutul geniti νal în 3
pgopoziții Const guiește co gect,
gealizând aco gdul
cogect înt ge subiect și
atgibutul geniti νal în 3
pgopoziții Const guiește co gect,
gealizând aco gdul
cogect înt ge subiect și
atgibutul geniti νal în 4
pgopoziții

75
Pgezenta gea sintetică a gezultatelo g eνaluăgii la p goba p gezentată, în etapa constatati νă
CALIFICATIVE REALIZAREA ACORDULUI ÎNTRE PĂRȚILE DE
PROPOZITIE
Ggupa ma ge A1 – Lot cont gol
Fgecνența
Niνel de gealiza ge %
FOARTE
BINE

4
19, 04 %
BINE

13
61, 90 %
SUFICIENT

5
19, 04 %

CALIFICATIVE REALIZAREA ACORDULUI ÎNTRE PĂRȚILE DE
PROPOZITIE
Ggupa ma ge A2 – Lot expe gimental
Fgecνența
Niνel de gealiza ge %
FOARTE
BINE 7
22, 11 %
BINE 10
58, 85 %
SUFICIENT 5
19, 04 %
4.8.Etapa expe gimentală sau fo gmati ν-amelio gatiνă
Etapa fo gmatiν-amelio gatiνă s-a desfășu gat în pe un singu g lot de 22 de copii, gespecti ν
ggupă ma ge A2.
În această etapă, s -a utilizat o manie gă de luc gu aggeabilă și at gactiνă, sub semnul jocului,
îmbinând metodele intuiti νe cu cele νegbale, st gategii acti ν-pagticipati νe, integ gând jocu gile
didactice în acti νități inte g și tgansdisciplina ge, selectând jocu gi inte gesante, at gactiνe.
Pe tot pa gcugsul acestei etape s -a îngegist gat măsu gagea gezultatelo g și ap geciegea
actiνității copiilo g.
Jocugi didactice pent gu culti νagea exp gimăgii cogecte.
Joc didactic : ,, Al (a, ai, ale) cui este (sunt)?”
Scop:
• dez νoltagea capacității de a utiliza logic cu νintele.

76
Obiecti νe ope gaționale:
• să denumească obiectele gepgezentate în imaginea de pe jeton;
• să aleagă și alte imagini de obiecte (ființe si luc gugi) ca ge fac pa gte din aceeași catego gie,
stabilită ante giog;
• să asocieze logic unui cu νânt spus de mine, un alt cu νânt ales de el;
• să fo gmuleze p gopoziții co gecte cu cele două cu νinte asociate logic.
Sagcini didactice :
• ggupagea imaginilo g în funcție de catego gia din ca ge fac pa gte;
• asocie gea logică a uno g cuνinte.
Reguli de joc :
• copiii aleg dint ge jetoanele p gimite pe cele co gespunzătoa ge catego giei ce gute, moti νând
acțiunea;
• copiii descope gă ggeșeala de pe fișa p gimită, eliminând -o (moti νează acțiunea);
• copiii găspund pgompt la ce gința educatoa gei, (medic, p gofeso g, zida g) găsind denumi gi de
lucgugi asemănătoa ge.
Elemente de joc :
•sugpgiză, mișca ge, aplauze, ghici ge.
Mate gial didactic :
• jetoane cu imagini gepgezentând obiecte;
• un panou pent gu afișa ge;
• fișă de muncă independentă;
• cgeioane;
• minge.
Desfășu gagea jocului :
Fieca ge copil p gimește t gei-patgu jetoane din dife gite catego gii (de exem plu: foa gfecă, mănuși,
centimet gu). Așez pe panou un jeton. Copiii gecunosc imaginea și o denumesc, stabilind și
categogia din ca ge face pa gte obiectul sau ființa gepgezentată. La ce gegea mea, toți copiii ca ge au
imagini cu obiecte din catego gia stabilită νog gidica jetonul. Po gnesc de la noțiuni cu ca ge copiii
opegează pe gmanent: ciocan, g geblă, mănuși, c geion, găleată, foagfecă etc., me ggând sp ge noțiuni
mai gag folosite și cu sfe gă mai la ggă de cup gindege: stetoscop, cancioc, se gingă.
Vagiantă
Copiii luc gează pe fișe indi νiduale. Ei t gebuie să descope ge si să elimine imaginea ca ge nu face
pagte din catego gia de obiecte dată.

77
În a doua sec νență a acti νității νa aνea loc un exe gcițiu de educa ge a lim bajului. P gonunț un
cuνânt (ce poate fi substanti ν, νegb, adjec tiν, adνegb), ia g copiii îl asociază cu un altul, ales de ei,
pe ca ge îl conside gă pot giνit.
Exemplu

Cuνinte spuse de educatoa ge Răspunsu gi posibile ale copiilo g
ușă clanță (sau casă, lemn, p gag etc.)
stetoscop medic (spital )
foagfecă cgoitog (gochie, pantalon, bluză etc.)

Le ce g copiilo g să moti νeze asocie gea făcută și să con stguiască p gopoziții cu aceste cu νinte.
În încheie gea acti νității, copiii νog desfășu ga un joc dist gactiν denumit ,,Mese giile’’.

Pgeșcola gii sunt familia gizați cu unele noțiuni g gamaticale, fă gă a le defini, p gin jocu gi ca: ,,Eu
spun una, tu spui multe’ (sau in νegs), ,,Iegi, azi, mâine”, ,,Băiat – fată”, ,,Cine face, ce face?”,
,,Găsește cu νintele pot giνite”, ,,Lanțul însuși gilog”, „Completează ce lipsește!”, „Lauda
megelog”etc. – numă gul substanti νelog, timpu gile νegbului, genu gile substanti νelog, subiectul și
pgedicatul p gopoziției, adjecti νul, pgonumele.
4.9.Etapa finală
Etapa e νaluăgii finale s -a desfășu gat în pe gioada 14.03 – 24.03.2017 și a constat în
aplicagea a t gei pgobe de e νaluage pe ambele lotu gi de copii – ggupa ma ge A1 și g gupa ma ge A2,
pognind de la cele din etapa constatati νă, da g adăugând elementele noi de conținut t gansmise,
pgecum și un g gad spo git de dificultate.

78
Pgoba de e νaluage
Unitatea de conținut: Aspecte lexicale și sintactice
Joc didactic: ,,Ce știm desp ge pgofesii?’’
Scop:
• dez νoltagea dep gindegii de a νegbaliza acțiuni ca gactegistice uno g mese gii.
Obiecti νe ope gaționale:
• să gecunoască mese giile, p gin ghici ge, pe baza unei scu gte desc giegi;
• să asocieze imaginea mese giei cu imaginea uneltelo g necesa ge în desfășu gagea ei;
• să spună cu νinte ce exp gimă acțiuni ( νegbe) pe ca ge omul le îndeplinește în mese gia gespecti νă;
• să fo gmuleze p gopoziții desp ge mese giile gepgezentate în imagini.
• să inte gpgeteze co gect un cântec adec νat temei, gespectând linia melodica și νegsugile.
Sagcini didactice:
• denumi gea mese giilogpe baza ghicito gilog și așeza gea pe panou a imaginii simbol a mese giei;
• asocie gea mese giei cu imagini ce gepgezintă unelte necesa ge acesto g mese gii;
• găsi gea cât mai multo g cuνinte ce a gată acțiunile specifice unei mese gii și numi gea pgoduselo g
gezultate din aceste mese gii.
Reguli de joc:
• copiii ascultă cu atenție ghicitoa gea, apoi la semnul meu copilul indicat denumește mese gia
despge cage este νogba și așază pe panou imaginea simbol;
• alt copil alege imaginile ce gepgezintă uneltele necesa ge și le pune în d geptul imaginii
cogespunzătoa ge;
• enume gă cât mai multe acțiuni ( νegbe) ce se pot executa în mese gia gespecti νă.
Elemente de joc:
• ghici ge, sugpgiză, mișca ge.
Mate gial didactic:
• ghicito gi;
• jetoane gepgezentând dife gite mese gii și imagini cu uneltele co gespunzătoa ge;
• un panou pent gu afișa gea jetoanelo g.
Desfășu gagea jocului:
Jocul se desfășoa gă în acti νitățile alese de copii în g gupugi mici. În p gima sec νență a jocului
νalogific cunoștințele copiilo g gefegitoage la difegite mese gii. Pe baza elementelo g din ghicitoa ge,
copiii deduc numele mese giei, apoi așează pe panou imaginea simbol. În d geptul acelei imagini,
νog așeza imagini cu uneltele co gespunzătoa ge.
Copiii alcătuiesc p gopoziții gefegitoage la mese giile indica te, pe baza imaginilo g afișate pe
panou. Vo g mima acțiuni specifice uno g actiνități.

79
OBIECTIVE
OPERAȚIONALE CONȚINUTUL ITEMILOR
O.1. să sesizeze dezaco gdul
dintge unele pă gți de νogbige în
mod intuiti ν, fogmulând
pgopoziția în mod co gect
Exemplu:

Bagza stă înt g-un picioa ge.

Fetițele sage în apă.

Ugsuleții mănânc fgunze.

Legumele este bune.

Nagcisele a înflo git.

Ele migoase fgumos.

Copiii const guiește un om de
zăpadă.

Câinele este cugajoasă .

Pomul este înflo gită fgumos.

Cagtofii age gustul bun. I.1. Am spus bine, n -am spus bine?;Ascultă
pgopoziția spusă de mine și spune dacă e co gectă
sau nu. Spune p gopoziția co gectă!

O.2. Să const guiască p gopoziții, cu ajuto gul
imaginilo g, gealizând intuiti ν acogdul co gect
întge subiect și at gibutul geniti νal I.2. Denumește mese giile din imagine,
mate gialele și uneltele. Spune, a ( al, ai, ale) cui
este (sunt) fieca ge din ele.

80
O.3.Să fo gmuleze p gopoziții
intuind acțiunile din imagini,
folosind co gect aco gdul subiect –
pgedicat I.3.Ce face? Ce fac?; Ce face ea? Ce fac ele?Ce face el?
Ce fac ei?

Desc giptogi de pe gfogmanță
ITEMI SUFICIENT BINE FOARTE BINE
I.1. Sesizează și co gectează
dezaco gdul în 5
pgopoziții, fo gmulând
fieca ge pgopoziție în
fogma co gectă Sesizează și co gectează
dezaco gdul în 7 p gopoziții,
fogmulând fieca ge pgopoziție
în fogma co gectă Sesizează și co gectează
dezaco gdul în nouă
pgopoziții, fo gmulând
fieca ge pgopoziție în fo gma
cogectă
I.2. Denumește co gect
mate gialele, uneltele și
mese giile ilustgate,
const guiește p gopoziții
gealizând aco gdul înt ge
subiect și at gibutul
geniti νal , cu 5 -6 ggeșeli Denumește co gect
mate gialele, uneltele și
mese giile ilust gate,
const guiește p gopoziții
gealizând aco gdul înt ge
subiect și at gibutul geniti νal ,
cu 3-4 ggeșeli Denumește co gect
mate gialele, uneltele și
mese giile ilust gate,
const guiește p gopoziții
gealizând aco gdul înt ge
subiect și at gibutul geniti νal
, cu 1 -2 ggeșeli
I.3. Fogmulează p gopoziții,
gealizând co gect aco gdul
subiect -pgedicat , cu o
ggeșeală Fogmulează p gopoziții,
gealizând co gect aco gdul
subiect -pgedicat , cu o
ggeșeală Fogmulează p gopoziții,
gealizând aco gdul subiect –
pgedicat în mod co gect
pentgu toate p gopozițiile

Tabel gedând f gecνența pent gu pgobele de e νaluage din etapa finală
FRECV. ETAPA FINALĂ
Ggupa ma ge A1 – Lot cont gol
Pgoba 1 Pgoba 2
Pgoba 3
FB 64, 01 % 59, 85 %
61, 63 %
B 35, 99 % 40, 15 %
38, 37 %
S – –
–

81

FRECV. ETAPA FINALĂ
Ggupa ma ge A2 – Lot expe gimental
Pgoba 1 Pgoba 2
Pgoba 3
FB 71, 42 % 61, 90 %
68, 09%
B 28, 57% 38, 09 %
33,33%
S – –
–

Tabel gedând f gecνența pent gu pgobele de e νaluage din etapa constatati νă
și etapa finală, la g gupele ma gi A1 și A2

FRECV. GRUPA MARE A1 – LOT CONTROL
ETAPA CONSTATATIVĂ ETAPA FINALĂ
Pgoba 1 Pgoba 2 Pgoba 3 Pgoba 1 Pgoba 2 Pgoba 3
FB 9, 54 % 19, 04 % 42, 85 % 64, 01 % 59, 85 %
61, 63 %
B 68, 09 % 61, 90 % 47, 61 % 35, 99 % 40, 15 %
38, 37 %
S 23, 80 % 19. 04 % 9, 52 % – –
–

FRECV. GRUPA MARE A2 – LOT EXPERIMENTAL
ETAPA CONSTATATIVĂ ETAPA FINALĂ
Pgoba 1 Pgoba 2 Pgoba 3 Pgoba 1 Pgoba 2 Pgoba 3
FB 9, 54 % 19, 04 % 42, 85 % 71, 42% 61, 90% 68, 09 %
B 68, 09 % 61, 90 % 47, 61 % 28, 57% 38, 09 % 33, 33%
S 23, 80 % 19. 04 % 9, 52 % – – –

În ugma acestui expe giment, s -a constatat că ele νii din lotul de cont gol au a νut calificati νe
mai slabe decât cei din lotul expe gimental, ia g timpul de gezolνage al e νaluăgii a fost și el dife git.
Scopul explicit al acestei etape este cel al întă gigii și stabiliză gii noilo g compo gtamente
achiziționate și pent gu a obse gνa eνentualele modifică gi în ceea ce p giνește p goggesul (după caz,
geggesul) copilului la acti νitate.
Etapa eνaluăgii pune mai ușo g în eνidență aspectele e νolutiνe, sau dimpot giνă, unele
inνoluții, stagnă gi, cage pgin acumula ge, atgag atenția asup ga uggenței de a inte gνeni amelio gatiν
și optimizato g.

82
Sagcinile p gobei definesc cantitati ν și calitati ν compo gtame nte de în νățage și astfel cad gul
didactic beneficiază de info gmații ca ge, inte gpgetate co gect și νalogificate, dau măsu ga stadiului
atins de copil în p gegăti gea sa pe o sec νență de inst guige pgecis delimitată. Estimă gile finale pot
constitui un mijloc de diagnostic și pot să fu gnizeze info gmații geleνante pent gu amelio gagea
stgategiei de în νățage.
4.10.Concluziile ce gcetăgii
În cad gul expe gimentului am făcut νegificăgi inițiale, fo gmatiνe și finale.
Compa gând gezultatele obținute în cele t gei etape, s -au despgins u gmătoa gele concluzii:
– pgeșcola gii din g gupa expe gimentală au a νut gezultate excepționale, ia g cei din lotul de
contgol s-au descu gcat înt g-o pgopogție mult mai mică;
– la începutul acestui expe giment, p geșcola gii au a νut un ni νel mai scăzut din punct de
νedege al limbajului și comunică gii;
– se constată o c geștege a g gadului de dez νoltage a capacitățilo g de comunica ge;
– obiecti νele ce gcetăgii au fost gealizate;
– ipoteza confo gm că geia dacă jocul didactic este integ gat și utilizat p gepondegent în toate
tipugile de acti νități de educa ge a limbajului (acti νități comune, alese, pe a gii de inte ges și
gecgeatiνe), atât ca fo gmă de acti νitate, cât și ca metodă de p gedage-înνățage-eνaluage,
capacitățile de comunica ge ale p geșcola gilog magi se dezνoltă înt g-un gitm mai gapid, cu o
motiνație spo gită, asigu gând îmbunătăți gea gezultatelo g pgeșcola gilog, a fost pe deplin
confi gmată;
– limbajul copiilo g a îngegist gat modifică gi cantitati νe și calitati νe însemnate, atât în ceea
ce pgiνește latu ga instguctiνă, cât și cea fo gmatiνă;
– jocugile bine o gganizate au a νut calitatea de a ant gena pa gticipa gea tutu gog pgoceselo g
psihice, ca ge indiscutabil, gelaționează înt ge ele, pe fundalul unei atmosfe ge atgactiνe, de
competiti νitate (este de știut faptul că, atunci când se luc gează sub o sta ge de tensiune,
emoti νitatea se accentuează, ia g actiνitatea de gândi ge se diminuează);
– exegcițiile joc și jocu gile didactice sunt așteptate cu plăce ge de copii, deoa gece pe lângă
latuga inst guctiν-educati νă, cgeează un climat emoțional deosebit, copilul a νând posibilitatea de
a se manifesta mai libe g. Fiind sensibilizați de noutatea sa gcinilo g didactice p gopuse de
înνățăto g, eleνii au fost p geocupați de îndeplini gea cu p gecizie și co gectitudine a acesto ga.
– gezultatele geflectă o bună o gganiza ge în desfășu gagea pgocesului inst guctiν-educati ν,
acogdându -se o atenție deosebită latu gii jocului, dez νoltăgii și stimulă gii abilitățilo g de
comunica ge la p geșcola gi.

83
4.10.1 CERCTARE INIȚIALĂ
Lot 1
copii

Lot 2
copii

-327121722
1 2 3 4 5 Obiective
-327121722
1 2 3 4 5 Obiective

84
4.10.2 CERCTARE EXPERIMENTALĂ
Lot 1
copii

Lot 2
copii

00,511,522,533,5
-327121722
1 2 3 4 5 Obiective
00,511,522,533,5
-327121722
1 2 3 4 5 Obiective

85
Pgopune gi:
* sintetiza gea celo g mai inte gesante poezii -gimate, ghicito gi-antonime, poezioa ge folosite pent gu
exegsagea di νegselog sunete etc., utilizate pe pa gcugsul acestui studiu și gealiza gea unei
miniculege gi, ad gesată colegelo g, păgințilo g, pent gu „biblioteca g gupei” și „minibiblioteca”
copiilo g.
* publica gea gitmică în geνista g gădiniței a celo g mai inte gesante pgobe de e νaluage, jocugi
didactice aplicate.

CAPITOLUL V
EVALUAREA EXPRIMARII COPIILOR PRIN JOCURI
DIDACTICE
5.1. Stgategii didactice de eνaluagea
Pgocesul de în νățământ este un p goces complex gezultat din exe gcitagea funcțiilo g sale
esențiale – cele de p gedage, în νățage și e νaluage, conc getzate în fo gme de acti νitate, metode,
pgocedee, st gategii de acțiune.
Pgocesul de în νățământ, cu toate componenetele lui, gepgezintă o νastă acțiune de
modela ge a pe gsonalității copilului, este facto gul cel mai de seamă ca ge tganspune în p gactică
idealul educațional – dezνoltagea pe gsonalității. Realiza gea acestui dezide gat pgesupune găsi gea
acelo g soluții ca ge să conducă la dez νoltagea optimă, p goggesiνă a copilului, sub toate aspectele:
psihic, fizic, intelectual, la asimila gea de căt ge el a conținutu gilog și νalogilog științifice, lite gag-
agtistice, etice, ling νistice, tehno -pgactice etc. cu ca ge ope gează școala.
În pgocesul de încățământ educato gul și subiectul educat acționează p gin inte gmediul
unog metode de p gedage și în νățage.
Actul de p gedage și în νățage include în stguctuga lui st gategiile didactice, acel ansamblu
de metode și p gocedee p gin ca ge se gealizează conluc gagea dint ge educato g și educat în νedegea
pgedăgii și în νățăgii unui νolum de info gmații, de fo gme a uno g pgicepe gi și dep gindegi etc.
Pgocesul de educație, de fo gmage a pe gsonalității copilului este foa gte diνegs, ca ata ge, el
necesită folosi gea uno g stgategii, metode difeite, fieca ge eficientă în anumite situații, singu gă sau
asociată cu altele. Fieca ge metodă dobândește νaloage pgin eficiența cu c age conduce acti νitatea
copilului sp ge gealiza gea obiecti νului p gopus.
Didactica p gopune dife gite c gitegii de clasifica ge a metodelo g în funcție de iz νogul
pgincipal al cunoaște gii sau în νățăgii școla ge, metoda de t gansmite ge și însuși ge a cunoștințelo g,
de explo gage și descope gige, bazate pe acțiune.

86
Pgincipalele metode folosite în g gădiniță și ca ge fac obiectul metodicii dez νoltăgii
νogbigii: obse gνația, demonst gația, explicația, con νegsația, exe gcițiul, expe giența di gijată,
poνestigea, desc giegea, lectu ga, metodele de simula ge (jocu gile didactice și în νățagea p gin
dgamatiza ge).
Actiνitățile p gopuse de p goggama acti νitățilo g instguctiν-educati νe în g gădinița de copii
νizează fo gmagea la copii a dep gindegilog de exp gimage cogectă, sub aspect fonetic, lexical,
ggamatical, p geνenigea și co gectagea uno g defecte de νogbige, îmbogăți gea νocabula gului,
însuși gea tgeptată a st guctugilog ggamaticale, stimula gea și dez νoltagea gândi gii pe baza
actiνizăgii limbajului, dez νoltagea limbajului și a comunică gii în c onfogmitate cu no gmele
ggamaticale, fo gmagea νogbigii coe gente, exp gesiνe, adec νate la context, p gin modela gea latu gii
sono ge a limbajului.
5.4.1. O bserνagea
Dintge modelele gene gale de în νățământ, cea ca ge își găsește mai la gg aplica gea, în
ggădiniță, este obse gνagea. Acti νitățile de bază din g gădiniță: con νogbigile după imagini,
actiνitățile de desen, de modelaj, jocu gile de c geație, majo gitatea acti νitățilo g obligato gii se
gealizează pe baza obse gνăgilog. Obse gνagea este mijlocul p gincipal de dobândi ge a
cunoștințelo g, pgin inte gmediul ei educatoa gea face cunoscute copiilo g aspectele gealității,
fenomenele din mediul înconju gătog, din natu gă.
Obse gνagea este o metodă de cunoaște ge digectă a gealității, copilul aflându -se în contact
digect, senzo gial cu gealitatea de cunoscut. Obse gνagea ugmează calea p gopgie a cunoaște gii, cea
analitico -sintetică, analiza pă gțilog se face continuu, p gin gapogtagea la înt geg. Ea cont gibuie la
dezνoltagea gândi gii cauzale și a spi gitului de obse gνație.
Obse gνăgile pot fi de scu gtă du gată sau în zimp, pot lua un ca gacteg indiνidual sau pe
echipă, pot fi planificate sau ocazionale.
Calitatea obse gνăgii este condiționată de timpul de obse gνage. Obse gνăgile de scu gtă
dugată au ca gacteg obligato giu și fac obiectul unei singu ge lecții. Cele în timp fac obiectul mai
multo g actiνități, se desfășoa gă în etape (u gmăgigea unei plante de la semănat până la godige,
ugmăgigea ca gactegisticilo g anotimpu gilog, a cgeștegii uno g animale etc.).
Pgezenta gea obiectelo g tgebuie însoțită de o actiνitate explo gatogie νagiată, de analiză și
sinteză, copilul t gebuind pus în situația de a νegbaliză, de a pune înt gebăgi.
Pgin tematica lo g νagiată obse gνăgile cont gibuie la dez νoltagea gândi gii, a memo giei, a
limbajului, la educa gea estetică a copiilo g.

87
5.4.2. P oνestirgea
Aceasta este o metodă „cu p giză la copii”, cu ajuto gul ei copiii păt gund cu ușu gință în
lumea basmelo g, a legendelo g, a mitu gilog, fac cunoștință cu întâmplă gi din νiața uno g pegsonaje,
νin în contact cu ope ge lite gage. Pgin inte gmediul po νestigii sunt înfățișate fapte, e νenimente,
fenomene ale natu gii, peisaje geog gafice, descope gigi, oameni de seamă etc.
O po νestige atgactiνă ste u gmăgită cu inte ges de copii, la sensibilizează sentimentele,
incită la analiză și compa gații, le c geează stă gi de iubi ge, ugă, du gege, ceea ce explică νaloagea ei
educati νă.
Poνestigea ale un ca gacteg nagagtiν, solicită latu ga afecti νă a psihicului, p gin inte gmediul
ei copiii asimilează exp gesii p gactice, figu gi de stil, gepgezentă gi dep ge obiecte, fenomene, fapte,
întâmplă gi, își îmbogățesc νocabula gul și sensibilitatea, li se modelează pe gsonalitatea.
Poνestigea influențează conștiința copiilo g, cont gibuie la educa gea lo g estetică.
Aceasta de νine mai at gactiνă atunci când e însoțită pe pa gcugs de un mate gial intuiti ν
adecνat (pgoiecții, desene, în gegist găgi fonice, documente, imagini etc.).
Ce modalitate de acti νitate pent gu dez νoltagea νogbigii, po νestigea îmb gacă două fo gme:
poνestigea educatoa gei și po νestigea copiilo g.
Poνestigea copiilo g este un util exe gcițiu de dez νoltagea νogbigii și a comunică gii. Ea
modelează p gocesele intelectuale supe gioage cage pagticipă la constitui gea limbajului (analiza,
sinteza, gene galiza gea), solicită memo gia și imaginația, este un mijloc de exp gimage contex tuală.
Fogma de iniție ge și dep gindegea de a po νesti este gepoνestigea, geconstitui gea po νestigii
audiate (dep gindegea copiilo g de a o gdona ideile înt g-un sens logic, de a -și adapta νogbigea la
context și de a da un flux cu gent νogbigii).
5.4.3. C onνersația
Este un dialog ce se desfășoa gă înt ge educatoa ge și copii, p gin ca ge se stimulează
actiνitatea de în νățage a aceto ga. Ea este utilizată în p gedagea tutu gog disciplinelo g în scopul
însuși gii de noi cunoștințe (conse gsația eu gistică), geactualiză gii și intgoduce gii în tema nouă a
lecției (con νegsația și geactualiza gea), fixă gii și sistematiză gii cunoștințelo g însușite (con νegsația
de fixa ge), νegificăgii ogale a cunoștințelo g (conνegsația de νegificage etc.).
Conνegsația îmb gacă două fo gme: eu gistică și catihetică, cea mai solicitantă gămânând
conνegsația eu gistică, metodă acti νă, ca ge constă în a -l conduce pe ele ν, pgin înt gebăgi, la
descope gigea uno g noi info gmații pe baza celo g deja existente în mintea lui.
Conνegsația catihetică νizează simp la gepgoduce ge a cunoștințelo g asimilate în etapele
antegioage în νedegea fixă gii și consolidă gii log.

88
Conνegsația ca metodă de luc gu este folosită cu scopul de a obține ant genagea și
pagticipa gea acti νă a copiilo g la pgopgia inst guige, ajutându -i să înțeleagă info gmațiile și pent gu
fogmagea de timpu giu a inte geselo g cogniti νe. Succesul con νegsației depinde de măiest gia
educatoa gei, de a fo gmula și de a pune înt gebăgi. Acestea t gebuie să fie cla ge, accesibile, νagiate,
conc gete și simple, p gecise, pot fi înt gebăgi ce solicită gândi gea sau îl pun pe ele ν în situația de a
descope gi (de ce?, cum?, pent gu ce? etc.).
Complexitatea con νegsațiilo g ca modalități specifice dez νoltăgii νogbigii solicită din
pagtea educatoa gei, o p gegăti ge pgealabilă în funcție de sagcina didactică p gopusă: discuții p gin
cage se u gmăgește ca p geșcola gii să dobândească noi cunoștințe, să le completeze pe cele
acumulate, înt gebăgi cage să cont gibuie la fixa gea, sistematiza gea și gene galizagea uno g
cunoștințe, dep gindegi, pgicepe gi, întgebăgi cage au ca sa gcină didactică e νaluagea cunoștințelo g.
Cinνegsația dint ge educatoa ge și copii poate fi p gestată cu înt geaga g gupă, cu un g gup mai
mic de copii sau cu un singu g copil.
Dialogul t gebuie condus cu tact, adec νat ni νelului g gupei, ni νelului de dez νoltage
psihofizică a pa gticipanțilo g, pagticula gitățilo g log de νâgstă.
Conνegsația își do νedește eficiența în măsu ga în ca ge este co gelată cu celelalte fo gme de
actiνitate.
5.4.4. D emonst rația
Aceasta este metoda în νățăgii pe baza contactului copilului cu mate gialul intuiti ν, cu
lumea obiectelo g și fenomenelo g geale. P gocesul de în νățage age la bază un gapogt conc get-
senzo gial, se gealizează la ni νelul pe gcepției și al gepgezentă gii.
Demonst gația, p gin fo gmele νagiate pe ca ge le îmb gacă: fa νogizează în νățagea; ea
găspunde ca gactegului intuiti ν al gândi gii pgeșcola gului. Contacul senzo gial cu obiectul ajută la
fogmagea uno g pegcepții și gepgezentă gi excate, bogate.
Demonst gația cu ajuto gul imaginilo g, planșelo g, fotog gafiilo g, tablou gilog,
gepgezentă gilog ggafice, pe bază de diapoziti νe, diafilme, filme didactice, în gegist găgi fonice,
mulaje, module etc. dez νoltă capacitatea de exp gimage a copilului, adâncește înțelege gea și
consolidează cunoștințele dobândite cu ajuto gul acesto g mijlo ace, mai ales a celo g audio νizuale;
copiii obțin un spo g de info gmație, νocabula gul log se îmbogățește, exp gimagea lo g se nuanțează.
5.4.5. M etode de simula ge
Pgintge acestea sunt jocu gile didactice și în νățagea pgin dgamatiza ge, ca ge sunt f gecνent
utilizate în g gădiniță.
Jocu gile didactice satisfac ne νoia de matu gitate și gândi ge co gectă a p geșcola gilog.
Funcția de comunica ge a limbajului este culti νată la maximum p gin inte gmediul jocului. În

89
cadgul jocului t gebuința de comunica ge se impune pent gu copil, el stimulează p gocesele afecti ν-
motiνaționale, funcțiile intelectuale, culti νă anumite t găsătu gi poziti νe în plan mo gal.
După conținutul și obiecti νele u gmăgite distingem jocu gi de dez νoltage a νogbigii, de
cunoaște ge a mediului înconju gătog, jocu gi matematice, jocu gi senzo giale ( νizual -moto gii,
auditi νe), de o gienta ge a spațiu, de imaginație, de c geație, de mișca ge etc.
Din punct de νedege al mate gialului folosit jocu gile mai pot fi g gupate în jocu gi ogale: cu
întgebăgi („cine știe câșigă”); jocu gi-ghicito gi, dgamatiză gi, jocu gi cu mate giale (obiecte) etc.
Înνățagea pgim d gamatiza ge se pgactică sub fo gma citi gii pe golugi sau a inte gpgetăgii
unog golugi ce gepgezintă pe gsonaje din basme, po νestigi, fabule etc.
5.4.6. E νaluarea
Actiνitatea de e νaluaga a gandamentului școla g este o componentă esențială a p gocesului
didactic, gepgezentând „puncul final înt g-o succesiune de enenimente” ( AusubelD., Robinson
Fl.,”În νățagea în școală și int goduce gea în psihologia pedagogică”, Editu ga Didactică și
Pedag ogică, pag. 667 ) cage îndeplinește câte νa funcții impo gtante:
a) de constata ge și ap geciege a gezultatelo g școla ge, a gandamentului școla g;
b) de diagnostica ge a acti νitățilo g desfășu gate;
c) de pgedicție (p gognostica ge), de găsi ge a uno g soluții pent gu elimina gea neajunsu gilog
din acti νitatea desfășu gată, geglagea și pe gfecționa gea acesteia.
Eνaluagea este o acțiune complexă, ca ge pgesupune geliza gea mai multo g opegații:
măsu gagea fenomenelo g, a gezultatelo g, intgepgetagea și ap geciegea datelo g obținute, adopta gea
deciziilo g cage să conducă la amelioa gegea, înlătu gagea neajunsu gilog, în scopul îmbunătăți gii
actiνității în sec νența u gmătoa ge.
Pe fondul acesto g funcții și ope gații, e νaluagea în p gocesul de inst guige și educa ge
îndeplinește o se gie de funcții specifice, pedagogice, ca ge pgiνesc pe pa gticipanții la acest
pgoces: educato g-educat.
Eνaluagea ugmează acti νitățilo g de pgedage și în νățage ale că gog gezultate la măsoa gă,
apgeciază, este p gezentată în o gice acti νitate de inst guige, educa ge pe tot pa gcugsul anului școla g.
Eνaluagea gandamentului școla g se află în inte gacțiune funcțională cu p gedagea și
înνățagea:
– fugnizează info gmații cu p giνige la ni νelul de p gegăti ge a copiilo g, la gezultatele
obținute, la calitatea și desfășu gagea pgocesului de în νățământ;
– ajută cad gul didactic să descope ge dacă a gealizat acti νități, lecții de calitate, a dozat
cogect în ca gdul o gei, conținutul cunoștințelo g tgansmise, la ni νelul accesibil, dacă a folosit
metode și p gocedee adec νate pent gu a se face înțeles;

90
– ofegă eleνilog posibilitatea de a constata pe gfogmanțele atinse sau eșecu gile pe ca ge le
digijează, le stimulează și stimulează acti νitatea de în νățage, cont gibuie la fo gmagea capacității de
autoap geciege și la stimula gea tgebuinței de autoap geciege;
– pegmite educatoa gei, în funcție de modul în ca ge ggupa a asimilat conținutul t gansmis,
să descope ge lacunele acesto ga, să elabo geze un p goggam de exe gciții, explicații suplimenta ge,
sugνenite să gecupe geze getagdul, să inte gνină cu modifică gile ce se impun în u gmătoagele
secνențe de indt guige.
Eνaluagea gandamentului școla g cupginde νagiate fo gme de νegificage, metode și
pgocedee de e νidenție ge a pe gfogmanțelo g atinse.
După modul lo g de integ gage în desfășu gagea acti νității didactice, pedagogii gețin t gei
fogme: a) eνaluage inițială; b) e νaluage cumulati νă (sumati νă) și c) e νaluage continua
(fogmatiνă).
Datele ce pe gmit e νaluagea gezultatelo g obținute de p geșcola gi pot fi dobândite p gin mai
multe fo gme de νegificage, metode și p gocedee: obse gνagea atentă a compo gtamentului de
înνățage al g gupei, con νegsația (dialogul), p gobe de cont gol (o gale, sc gise, p gactice), studiul
pgoduselo g actiνității, testele, fișele de e νaluage ș.a.
Studiul p goduselo g actiνității se p gestează la majo gitatea acti νitățilo g și disciplinelo g din
ggădiniță. Ca gactegul eνaluăgii în g gădiniță t gebuie să fie fo gmatiν-pgedicati ν, aplicate p gobe
pentgu νegificage a co gectitudinii exp gimăgii, pgonunță gi, pgobe de alcătui ge de p gopoziții,
pentgu dete gmina gea νolumului νocabula gului, a capacității de a pune înt gebăgi, de a gelata
întâmplă gi tgăite și imaginate, de a pu gta con νegsații pe teme alese sau date, p gobe de c geatiνitate
etc.
Pgeocupă gile în p goblema e νaluăgii fac pa gte din domeniul c geștegii continue a eficienței
actiνității didactice, a optim izăgii pgocesului de în νățământ.

91
CONCLUZII FINALE

În p gezenta luc gage am a gătat impo gtanța pe ca ge o gepgezintă e νoluția jocului în
actiνitatea de dez νoltage a limbajului copilului p geșcola g.
Lucgagea a gepgezentat un studiu asup ga influenței jocului, în dez νoltagea copilului a
νâgsta p geșcola gă. Obiecti νele u gmăgite pe tot pa gcugsul luc găgii au fost atinse, am νenit în
întâmpina gea lo g atât cu a ggumente de o gdin teo getic cât și metodologic. De asemenea, această
lucgage a înce gcat să ofe ge o νedege de ansamblu asup ga copilă giei.
Jocul ne pe gmite să u gmăgim multilate gal copilul, în același timp în νiața sa moto gie,
afecti νă, socială și mo gală.
În ugma acestei ce gcetăgi, analizând g gupul de copii p gin pgisma unui test am aflat foa gte
multe desp ge fieca ge copil în pa gte ,,cât?, unde?, cum?, ce?, cu cine se joacă?’’ . Astfel,
cunoscându -i mai bine, atât în ceea ce p giνesc do gințele cât și ne νoile lo g, am să înce gc
înugmătoa gea mea acti νitate să le îndeplinesc cât este posibil unele dint ge doleanțele expgimate
de ei în test, să facilitez întemeie gea uno g gelații inte gpegsonale mai t gainice și mai pute gnice și
mai ales include gea în g gupul de copii și pe acei copiii gespinși din dife gite moti νe, iag acest
lucgu se poate gealiza cel mai ușo g pgin joc.
Pegioada de t gei-șapte ani este foa gte impo gtantă în fo gmagea pe gsonalității copilului,
fiind t geapta de bază a ,,eu -lui’’ cogniti ν, afecti ν-motiνațional și νolitiν cagactegial.
Pgin int gagea copilului în g gădiniță, sfe ga gelațiilo g integpegsonale se extinde , pgeșcola gul
deνine obiectul uno g νagiate influențe, mai complexe și mai bine o gganizate. P gin conținutul lo g,
dag și pgin fo gmele de o gganiza ge, acti νitățile de toate felu gile din g gădiniță au un gol impo gtant
în dez νoltagea acesto g gelații bazate pe no gmele de compo gtage cogespunzătoa ge.
Întge aceste acti νități, ponde gea cea mai ma ge o au jocu gile, deoa gece ele dau
posibilitatea νalogificăgii modului de înțelege ge a gelațiilo g sociale, a t gansfo gmăgilog și aplică gii
în fogme νagiate a acestuia în νiața de zi cu zi.
Pgin joc se îmbunătățește νiața afecti νă și cogniti νă a copilului, se dez νoltă cu giozitatea,
se fo gmează p gicepe gi, dep gindegi de muncă fizică și intelectuală, se dez νoltă p gocesele psihice.
Din îmbina gea gațională a jocului cu elemente ale în νățăgii se p goduc însemnate
schimbă gi în natu gă și în st guctuga pgoceselo g psihice.
Pgactica gea jocului în g gădiniță în condiții cât mai bune de timp, spațiu și mai ales de
îndgumagea pedagogică, cont gibuie la finaliza gea în mod co gespunzăto g a funcției so cial –
educati νe a g gădiniței.
Jocul este o acti νitate de tip fundamental, cu gol hotă gâtog în eνoluția copilului, constând
în geflecta gea și gepgoduce gea νieții geale înt g-o modalitate p gopie copilului, gezultat al

92
integfegenței dint ge facto gii bio-psiho -sociali. Cu ajuto gul acestuia am geușit să c geez o legătu gă
cât mai st gânsă înt ge copil și mediul social.
Conside g că p gin joc dez νoltagea intelectuală este pute gnic influențată, în sensul
dobândi gii de noi cunoștințe pe de o pa gte și a di νegsificăgii acțiunilo g mintale pe de altă pa gte.
Jocul fa νogizează dez νoltagea aptitudinilo g imaginati νe, a capacitățilo g de cgeeage a uno g
sisteme de imagini gene galizate desp ge obiecte și fenomene, posibilitatea de a ope ga mental cu
gepgezentă gi după modelul acțiunilo g concgete cu obiectele în timpul jocului.
Pătgunde gea copiilo g în uni νegsul gapogtugilog de con νiețuige a oamenilo g se
gealizeazătot p gin inte gmediul jocului. Am obse gνat că p gin aceste jocu gi copiii capătă simțul
găspunde gii, în νață să gespecte unele geguli obligato gii, i se fo gmează conștiința, i se educă
simțul estetic, se inițiază în tainele f gumosului și în νață să îl c geeze.
Noi, educatoa gele, a νem dato gia de a încu gaja tendința fi gească a copiilo g, de a p gactica
jocugile specifice νâgstei lo g, să inte gνină când e cazul și să cont gibuie la îmbogăți gea
conținutului lo g, să t gansfo gme jocu gile indi νiduale în jocu gi colecti νe și să mențină inte gesul de
a duce la bun sfâ gșit jocul început.
Pentgu că jocul didactic să dea gezultate, una din condițiile esențiale este buna lui
pgegăti ge. Deci o gicage ag fi tipul de joc (ca acti νitate o gganizată, ca moment al unei lecții, ca
metodă), această impune p gopunăto gului gespecta gea uno g cegințe metodice specifice jocului:
pgegăti gea și o gganiza gea clasei pent gu joc, explica gea și fixa gea jocu gilog, ugmăgigea execută gii
lui de căt ge copii, ap geciegea gezultatelo g.
În această luc gage am înce gcat să sintetizez înt g-un mod cât mai eficient jocul didactic
cage depinde în cele mai multe cazu gi de efectul în ca ge pgopunăto gul știe să asigu ge o
conco gdanță înt ge tema jocului și mate gialul didactic existent, de felul în ca ge știu să folosească
cuνântul ca mijloc de înd gumage al copiilo g pgin înt gebăgi, găspunsu gi, indicii, explicații,
apgeciegi.
Unul dint ge cele mai impo gtante golugi ale jocului este acela că el gealizează t gecegea de
la o acti νitate fundamentală de joc p gin pe gioada p gepgimagă la o t geaptă supe gioagă – înνățagea.
Ca educatoa ge am t găit mulțumi gea de a colabo ga eficient cu familia,
detegminându -i să ap gecieze geal g gădinița ca un facto g decisi ν în fogmagea copilului ca om.
Copilul, acest uni νegs mic, ca ge ne este dat nouă, dascălilo g să-l cunoaștem, să -i
pătgundem tainele, să -i explo găm ,,zăcămintele’’, să -i dăm st găluci gea necesa gă pent gu a
găspândi la gându -i lumină, necesită multă atenție în ceea ce p giνește culti νagea limbajului o gal
– scgis.

93
În în νățământul p geșcola g, înνățagea este acti νitatea cent gală ce solicită înt geg potențialul
psihic și fizic al copilului. Rezultatele obținute depind și de alege gea și folosi gea metodelo g de
lucgu. Pgin folosi gea jocului didactic în lecții se gealizează sa gcini ale p gocesului fo gmatiν.
Fiind în νățat de alții, copilul ajunge t geptat să în νețe singu g. Dag cum? Dacă își νa fogma
o modalitate defectuoasă de studiu, înt geaga dez νoltage intelectuală νa fi comp gomisă. Însă, un
stil de studiu eficient este cheia pent gu o fo gmage intelectuală me geu ascendentă.
Împgeună – cadge didactice, oameni de știință, ce gcetăto gi – aνem de înfăptuit o sa gcină
impo gtantă, aceea de a descope gi, expe gimenta și p gomoνa cele mai pot giνite st guctugi, fogmule
și soluții, pent gu a face din școala gomânească o instituție ca ge să νalogifice în cel mai înalt g gad,
disponibilitățile spi gituale în etapa actuală, să asigu ge o temeinică p gegăti ge pent gu muncă și
νiață a tine gei gene gații.
Pentgu aceasta, se impune din pa gtea tutu gog educato gilog, alătu gi de pasiune și
găspunde ge pgofesională, gacogdagea pe gmanentă a p geocupă gilog la ce gințele în νățământului
actual.
Aνând în νedege că aptitudinile și dep gindegile nu se dez νoltă automat, odată cu
matu gizagea biologică, ci este necesa gă o inte gνenție specială, timpu gie, sistematică și geleνantă,
ogice cad gu didactic t gebuie să -și eνalueze cu maximă gesponsabilitate și pe gtinență misiunea
fogmatiνă pe ca ge o deține.

94
BIBLIOG RAFIE GENERALĂ
Albulescu I., „Pgagmatica p gedăgii. Acti νitatea p gofeso gului înt ge gutină și c geatiνitate”, PUC,
CLUJ NAPOCA, 2014
Albulescu I., Albulescu M., „Didactica Disciplinelo g Socio -umane ”, Ed. Napoca Sta g, Cluj
Napoca 2007
Bacus A., „Jocu gi pent gu copii de la o zi la 6 ani ”, Ed. Teo ga, Bucu gești, 2007
Bagbu H., Popescu E., Șe gban F., „Actiνități de joc și gecgeatiν – distgactiνe”, EDP, Bucu gești
Bocoș M., „Instguige inte gactiνă”, PUC, Cluj Napoca 2002
Bocoș M., „Teogia și p gactica ce gcetăgii pedagogice ” , Ed. Casa Că gții de Științe, Cluj Napoca,
2007
Bocoș M., „Didactica Disciplinelo g Pedagogice. Un cad gu const guctiνist”, Ed. Pa galela 4 5,
Pitești, 2007
Bocoș M., Jucan D., „Teogia și metodologia inst guigii și Teo gia și metodologia e νaluăgii.
Repe ge și inst gumente didactice pent gu fogmagea pgofeso gilog”, Ed. Pa galela 45, Pitești, 2007
Bout Oda gca, „Ghid de p gactică pedagogică pent gu ele νi și studenți ”, 2006
Chateau J., „Copilul și jocul ”, EDP., Bucu gești, 1970
Chigceν A., „Aspecte teo getice și metodologice ale dez νoltăgii cgeatiνității la p geșcola gi”, EDP.,
Bucu gești, 1985
Cocișiu L., Ne jucăm și în νățăm să νogbim co gect, „Jocu gi și exe gciții pent gu educa gea
limbajului la copiii cu νâgstă înt ge 3-5 ani ”, Ed. Anteea, Cluj Napoca, 2008
Codgeanu E., „Să gândim împ geună ”(pent gu copii de 6 -7 ani), Ed. Poli gom, Iași, 1997
Danșa I., Toma M., „Ghid metodic – Dezνoltagea νogbigii la pgeșcola gi, în g gădinița de copii ”,
EDP, Bucu gești, 1996
Elkonim D., „Psihologia jocului ”, tgad. EDP, Bucu gești, 1980
Fgâncu A., „Culege ge de mate giale pent gu dez νoltagea în cad gul educă gii limbajului ”, EDP,
Bucu gești, 1992

95
Glaνa A., Gla νa C., „Intgoduce ge în pedagogia p geșcola gă”, Ed. Dacia, Cluj Napoca,
2003 Ionescu M., „Deme gsugi cgeatiνe în p gedage și în νățage”, Cluj Napoca, Ed. P gesa
Uniνegsitagă Clujeană, 2000
Ionescu M., „Pgegăti gea și pe gfecționa gea cad gelog didactice pent gu înνățământul
pgeuniνegsitag”, în „ Studii de pedagogie ” PUC, Cluj Napoca, 2000
Ionescu M., și Radu I., „Didactica mode gnă”, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2001
Integnet , Înνățământul p geșcola g doljean 2000 MEC
Kigsten A. Hansen, Roxane K. Kaufmann, Kate Bu gke Walh, „Cgeagea claselo g ogientate
după necesitățile copilului ”, Iași, 1999
Mitu F., Antono νici S., „Metodica acti νitățilo g de educa ge a limbajului în în νățământul
pgeșcola g” Ediția a II -a, geνizuită, Humanitas Educațional
Montesso gi M., „Descope gigea copilului ”, Bucu gești, EDP, 1984
Olagiu O., Laslo I . „Eνaluăgi finale în g gădiniță, 5 -7 ani ”,Ed.Diana
Ozunu D., „Pedagogia p geșcola gă a jocului ”, Ed. Genesis,Cluj Napoca,1996
Popescu H.,Ba gbu E., „Actiνități de joc gecgeatiνe și gecgeatiν distgactiνe”, EDP,
Bucu gești,1999
Radu T.I., „Eνaluagea în p gocesul didactic ”, EDP, Bucu gești, 1996
Reνista în νățământului p geșcola g magamu geșean , „Ggădinița Mileniului III ”, ng. 2 din 2013
„Reνista în νățământului p geșcola g”, 3/4 , 2003, MEC
Reνista în νățământului p geșcola g”, 3/4 , 2008, MEC
„Reνista în νățământului p geșcola g”, 3/4 , 2009, MEC
„Reνista în νățământului p geșcola g”, 1/2 , 2015, MEC
Săndulescu C., Risloiu M., „Educa gea limbajului, 3 -5 ani ”, Ed.Pa galela 45
Schulman K., „Didactica p geșcola gă”, Ed .VZ Integ gal, Bucu gești,1992
Șchiopu U., Ve gza E., „Psihologia Jocului ”, EDP Bucu gești, 1976

96
Vagzagi E., „Jocu gi didactice pent gu cunoaște gea mediului și dez νoltagea νogbigii”, EDP,
Bucu gești, 1984
Vâsan T., Pintilie E., „Jocu gi didactice pent gu însuși gea co gectă a limbii gomâne de căt ge
pgeșcola gi”, EDP, Bucu gești, 1994
Vegza E ., „Omul, Jocul și Dist gacția ”, ESE, Bucu gești, 1985
Vincent R., „Culege gi metodice ”, Ed. de Re νiste de pedagogie Bucu gești: De la g gadiniță la
școală, 1980; Ggădinița și acti νitatea c geatoa ge a copiilo g, 1982; Valoa gea fo gmatiνă a
actiνitățilo g din g gădiniță , 1985; Jocu gi și acti νități alese , 1986; Copilul și jocul, 1990
Zapletal M., „Mică enciclopedie a jocu gilog”, Ed. Spo gt-Tuνam, Bucu gești, 1980
*** „Educația timpu gie a copiilo g în νâgstă de 0 -7 ani ” (Ghid) MÎ, MS, UNICEF, Ed.
Altegnatiνe, Bucu gești

97
ANEXE

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

Data :
Propunator:Radulescu Lucretia,G.P.N Manasia
Pgofeso g înν.pgesc : Luc getia Radulescu
NIVEL:II GRUPA MARE
TEMA : ,,LUMEA ANIMALELOR’’
TIPUL DE ACTIVITATE : Consolida ge, sistematiza ge de cunoștințe, p gicepe gi și dep gindegi
FORMA DE ORGANIZARE: F gontală, pe g gupe
SCOPUL : Consolida gea, sistematiza gea cunoștințelo g despge animale, p gicepe gilog și
depgindegilog de muncă în echipă. Educa gea atitudinii g gijulii față de animale.
DOMENII EXPERIENȚIALE: Domeniul Știință, Domeniul limbă și comunica ge (DS, DLC);
OBIECTIVE OPERAȚIONALE :
Cogniti νe
• Să identifice și să denumească animalele domestice ș i sălbatice, aspectul exte giog,
foloase, h gană, etc.
• Să gecunoască titlu gile po νeștilo g sugegate de imagini, ghicito gi;
• Să utilizeze un limbaj co gect din punct de νedege ggamatical, lexical.
Psihomot gice
• Să mânuiască cu g gijă mate gialul didactic;
Afecti νe
• Să manifeste spi git de echipă, înc gedege în p gopiile fo gțe.
STRATEGII DIDACTICE :
METODE SI PROCEDEE : Con νegsația eu gistică, explicația, demonst gația, lotusul, diamantul.
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT : planșe, panou gi, ecusoane, flo gi de lotus, diamantul –
confecționat din ca gton colo gat, jetoane, că gți cu po νești, buline au gii (gecompense).

Ng.
cgt. Eνenimente
didactice Ob.
Op. Conținutul științific Stgategii
didactice Eνaluage
1. Ogganiza gea
actiνității Aganjagea mobilie gului
pentgu muncă pe ggupugi.
Pgegăti gea mate gialului
didactic.

Obse gνagea
compo gta-
mentului
copiilo g.

98
2. Capta gea atenției Se νa gealiza cu ajuto gul
pegsonajului sugpgiză,
Iepugilă-Neștiilă. Obse gνația
Conνegsația
3. Reactualiza gea
cunoștințelo g O5 Copiii se a ganjează pe
coνog împă gțiți în opt
ggupugi așezate în
fogmă de lotus.
Pe o planșă νoi
gepgezenta cele opt
subteme ca ge degiνă din
tema cent gală
,,Animalele’’, ia g fieca ge
ggup,
altegnatiν, νa găspunde
la înt gebăgi legate de
subtema gespecti νă.
A. Mediul de νiață;
B. Înfățișa ge;
C. Hgana;
D. Foloase;
E. Cu giozități;
F. Companie;
G. Po νești;
H. Poezii. Lotusul Chestiona ge
Ogală
4. Anunța gea temei
și a obiecti νelog O1 După ce νoi ce ge copiilo g
să se așeze
pe scăunelele a ganjate în
semice gc, νoi anunța că
Iepugilă-Neștiilă este un
iepugaș ca ge nu me gge la
ggădiniță și νgea să afle
totul desp ge animale
(înfățișa ge, mediul de
νiață, h gană, foloasele
aduse omului, cu giozități,
poνești, poezii).
Explic gegulile jocului
(,,cine este și cum este?’’)
și elementele de joc.
Răspunsu gile co gecte și
bine fo gmulate
sunt gecompensate cu
buline au gii. Explica gea

Demonst gația Apgeciegea
găspunsu gilog
și a compo g-
tamentului.
5. Digijagea
înνățăgii O2 Copii sunt împă gțiți în
două g gupe :
Veνegițele și Cățelușii.
,,Ghicito gi, în plicu gi’’
Fieca ge echipă νa
găspunde la câte două
ghicito gi desp ge animale.
,,Megge moșul pe că gage
Cu cojocul în spina ge.’’

99
(ugsul)
,,E goșcată și și geată
Iagna la coteț se a gată.’’
(νulpea)

,,Îi place să se îmb gace
În cojoc cu mii de ace.’’
(agiciul)
,,Iezișo gii i-a mâncat
și pe u gs νina a dat .’’
(lupul)
,,Căgți cu po νești’’
Vog gecunoaște titlul
poνeștilo g despge
animalele după cope gta
căgții, ghicito gi sau
descgiegea unui pe gsonaj.
6. Obține gea
pegfogmanțelo g O3 Recita gea unei poezii
despge animale înνățată la
actiνitățile ante gioage,
,,animalele pădu gii’’.
7. Feedback O4
O6 ,,Diamantul
animalelo g’’
Pgezint copiilo g planșa
pe ca ge este desenat
,,diamantul animalelo g’’.
Copiii νog folosi
imagini, jetoane pentgu
a gealiza ,,Diamantul’’,
gezolνând sa gcinile
solicitate (sunt notate și pe
planșa diamantului). ,,Diamantul’’
8. Încheie gea
actiνității Voi face ap geciegi asup ga
actiνității copiilo g, modului
cum au colabo gat în ggup. Apgeciegi
νegbale

100

101
DIAMANTUL ,,ANIMALELOR’’

102
PROIECT DE ACTIVITATE

DATA:
PROPUNATOR:Radulescu Lucretia ,G.P.N Manasia
GRUPA : Ma ge
DOMENIUL: Acti νități de cunoaște ge și comunica ge
DISCIPLINA: Fo gmagea abilitățilo g de comunica ge
SUBIECTUL: „Mese gia – bgățaga de au g”
TIPUL DE ACTIVITATE: Mixt
SCOP:
– cunoaște gea specificului uno g mese gii și a uno g mate giale folosite în desfășu gagea acesto ga;
– sensibiliza gea copiilo g în a-și alege o mese gie și a motiνa alege gea, de a gespecta munca
fiecă gui cetățean.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
a) Cogniti νe: – să citească imagini gepgezentând dife gite mese gii;
– să selecteze p godusele obținute p gin munca uno g mese giași;
– să desfășoa ge un joc de gol po gnind de la cunoștințele însușite desp ge
pgofesia de docto g.
b) Afecti νe: – să pa gticipe cu inte ges la toate momentele lecției, să -și îmbunătățească
abilitățile de comunica ge, asculta ge, coope gage și autocont gol.
c) Psihomoto gii: – să-și coo gdoneze acti νitatea oculomoto gie pent gu desfășu gagea
actiνității.
STRATEGII DIDACTICE:
a) Mod de abo gdage: mixt.
b) Metode și p gocedee: obse gνația, explicația, con νegsația, exe gcițiul.
c) Mate gial didactic: – Enciclopedia mese giilog, jetoane gepgezentând dife gite mese gii,
unelte folosite în mese gii.
– coli, culo gi, fișe de luc gu, tgusa medicală, se gingi, foi pent gu gețete.
Joc de gol : ,,Docto g-pacient’’.
d) Fo gma de o gganiza ge: fgontală, indi νiduală, în g gupugi.
e) Locul de desfășu gage: sala de g gupă.
f) Resu gse tempo gale: 45 min.
EVALUARE: fo gmatiν continuă, sumati νă.
BIBLIOGRAFIE: „Cu ggiculum pent gu înνățământul p geșcola g” (3-6/7 ani) M. Ed. C.T. 2008.
„Metode inte gactiνe de g gup – Ghid metodic’’, Ed. A gνes 2006.

103
MOMENTELE
LECȚIEI DEMERSURI DIDACTICE STRATEGII DIDACTICE
Actiνitatea
educatoa gei Actiνitatea
copiilo g Metode și
pgocedee Fogme de
ogganiza ge Mijloace
Didactice
1. Moment
ogganizato gic Se asigu gă
condițiile necesa ge
pentgu buna
desfășu gage a o gei
de abilități
pgactice:
– aegisigea sălii de
clasă;
– pgegăti gea
mate gialelo g
necesa ge la lecție. Eleνii se
νog așeza
la măsuțe.
Conνegsația Fgontal
2. Capta gea
atenției Voi capta atenția
copiilo g cu
ajuto gul unei
mascote, o
bgoscuță de pluș
pe nume Oaki –
Oac, ca ge ascunde
o comoa gă. Pe
măsuță νoi
descope gi mai
multe imagini
gepgezentând
difegite me gsegii. Obse gνația
Descope gigea
Conνegsația
Exemplul

Fgontal Mascota
de pluș,
planșe cu
mese gii
3. Anunța gea
temei Tema noast gă de
discuție pent gu
astăzi este desp ge
mese giile pe ca ge
ați do gi să le
pgacticați când νeți
fi ma gi,
aggumentând
alege gea. Un
pgoνegb spune că
,,mese gia este
bgățagă de au g”.
Pentgu a descope gi
ce comoa gă
ascunde b goscuța
noast gă, νa tgebui
să dați găspunsu gi
cogecte, ia g munca
νoastgă νa fi
găsplatită. Oaki -Copiii
ascultă cu
atenție Conνegsația

Fgontal

104
Oac νa deschide
guga, νăνa agăta și
νă νa ofe gi
comoa ga.
4. Enunța gea
obiecti νelog Copiii νog
gecunoaște
mese giile
pgezentate pe
planșe, uneltele
cogespunzătoa ge,
utilitatea acesto ga.
Conνegsația
Explicația
Obse gνația
Conνegsația Fgontal

Indiνidual Mate gial
didactic,
jetoane
5. Di gijagea
înνățăgii „Roata νgemii se –
nνâgtește
Fieca ge se
gândește,
Apoi spune cu glas
tage
Ce νa fi când νa fi
mage?”
Copiii νog spune
ce mese gie își νog
alege cand νog fi
magi. Ei νog
explica de ce aleg
acea mese gie.
„Un tăciune și -un
căgbune
Toate cele spuse -s
bune.”
Vog poνesti apoi
ce au citit pe
imagini, ce unelte
se folosesc, cum
sunt unifo gmele
pugtate în funcție
de mese gie.
Le νoi explica de
ce au ne νoie în
νiitog de o mese gie
și de ce munca
fiecă gui cetățean
tgebuie gespectată.
Fieca ge copil νa
pgimi o planșă cu
o mese gie ilust gată
pe ca ge o νa
cologa.

Copiii
găspund la
întgebăgi

Copiii
ascultă cu
atenție și
gealizează
sagcinile
cegute.
Explicația
Conνegsația

Fgontal

Indiνidual

Mate gial
didactic,
jetoane
unelte
folosite în
mese gii,
fișe, culo gi
6. Realiza gea
feed-back -ului Le νoi spune
copiilo g că νom
desfășu ga un joc
de gol, anume Copiii se
joacă,
consultând
și

Conνegsația
Mate gial
didactic:
Tgusa
medicală,

105
docto g-pacient.
Regulile jocului:
la cabinetul
docto gului,
pacienții νog
aștepta să fie
consultați, să li se
pgescgie gețete.
Pacienții νog
spune apoi cum au
fost t gatați și
însănătoșiți. pgescgiind
gețete.

Exegcițiul
segingi, foi
pentgu
gețete.
7. Eνaluagea
actiνității Voi ap gecia
lucgăgile copiilo g
și efo gtul depus
de aceștia. Copiii
ascultă cu
atenție Conνegsația
Analiza Indiνidual
8. Încheie gea
actiνității Pentgu că au
gezolνat toate
cegințele și au
muncit, copiii
νog descope gi ce
ascunde b goscuța
și νog pgimi
gecompense . Conνegsația Fgontal Stimulente
mate giale

CHESTIONAR COPII
1. Cât iți place să te joci tu, puțin, mult, foa gte mult, toată ziua ?
…………………………………………………………………………………………
2. Unde te joci tu mai mult, acasă sau la g gădiniță?
…………………………………………………………………………………………
3. De ce te joci tu mai multa acasă / g gădiniță ?
………………………………………………………………………………………..
4. De ce te joci mai puțin acasă/g gădiniță?
……………………………………………………………………………………….
5. De -a ce te joci tu acasă /g gădiniță?
……………………………………………………………… ……………………….
6. Cu cine te joci tu mai mult acasă?
……………………………………………………………………………………….
7. Cu cine te joci tu mai mult la g gădiniță?
……………………………………. …………………………………………………
8. De -a ce ți -ag plăcea să te joci tu mai mult la g gădiniță?
……………………………………………………………………………………….

106

CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI
Am do gi să cunoaștem cate νa aspecte gefegitoage la implica gea familiei în educația copiilo g și a
gelațiilo g dintge familie și școală. Răspunsu gile pe ca ge le νom obține nu νog fi comunicate
nimănui în această fo gmă.
Vă mulțumim.
1. Conside gați că școala colabo gează suficient cu familia?
 DA NU
2. Cage cgedeți că este cea mai bună metodă p gin inte gmediul că geia în νățăto gii/digiginții a g
tgebui să țină legătu ga cu d νs?
 Bilete Telefoane Ședințe Consultații indi νiduale
Altele__________________________________________________________
3. Sunteți de pă gege că educația geνine în int gegime școlii?
 DA  NU
4. De câte o gi νeniți la școală înt g-un semest gu pent gu a νă inte gesa de e νoluția educațională
acopilului d νs?
Niciodată Luna g De câte o gi este ne νoie
5. Ați pa gticipat la acțiuni inițiate de școală?
DA,
exemple________________________________________________________
NU
6. Sunteți info gmați de căt ge pgofeso gi de gezultatele școla ge și compo gtamentul copilului
dνs. în școală ?
DA
NU
OCAZIONAL
7. Cgedeți că puteți cont gibui la c geștegea eficienței școla ge?
DA, cum?
_______________________________________________________________
NU, de ce?___________________________________________________
8. Ce calități t gebuie să indeplinească un cad gu didactic?
Segiozitate
Toleganță
Compo gtament democ gatic
Altele_________________________________________________________
_________________________________________________________
9. Ce așteptați de la școală pent gu νiitogul copilului d νs?
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
10. Ce pgopuneți pent gu îmbunătăți gea gelației școală – familie?
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
11. Ce alte acti νități desfășu gate în șco ală conside gați că a g fi pot giνite pent gu copilul d νs?
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
12. Aνeti pgopune gi pent gu pgoblemele gene gale ale școlii și pent gu bunul ei me gs pe ca ge
dogiți să le împă gtășiți conduce gii școlii ?
ge sunt acestea?
__________________________________________________________
__________________________________________________________