Hirtopanu Elena Se 2019, Guvernanta [614372]

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

1
Dezvoltare a economic ă în Europa Centrală și de Est .
Studiu comparativ între România și Polonia
Introducere
Dezvoltarea economică, procesul prin care economiile naționale cu venituri mici sunt
transformate în economii industriale moderne. Deși termenul este uneori folosit ca sinonim pentru
creșterea economică, în general este utilizat pentru a descrie o schimbare în economia unei țări
care implică îmbunătățiri calitative, precum și cantitative. Teoria dezvoltării economice – modul
în care economiile prim itive și sărace pot evolua în cele sofisticate și relativ prospere – este de o
importanță crucială pentru țările subdezvoltate și, de obicei, în acest context, problemele de
dezvoltare economică trebuie să fie abordate de către acestea .
Dezvoltarea economi că a devenit o preocupare majoră după Al Doilea Război Mondial. Pe
măsură ce epoca colonialismului European s -a încheiat, multe foste colonii și alte țări cu standarde
scăzute de trai au ajuns să fie denumite țări subdezvoltate, pentru a -și contrasta econo miile cu cele
ale țărilor dezvoltate, care au fost înțelese ca fiind Canada, Statele Unite ale Americii, cele din
Europa occidentală, Uniunea Sovietică de atunci, Japonia, Australia și Noua Zeelandă. Pe măsură
ce standardele de trai din cele mai sărace țăr i au început să crească în deceniile următoare, acestea
au fost redenumite țări în curs de dezvoltare.
Nu există o definiție universal acceptată a ceea ce este o țară în curs de dezvoltare; nici a
ceea ce constituie procesul de dezvoltare economică. Țările în curs de dezvoltare sunt de obicei
clasificate de un criteriu de venit pe cap de locuitor, iar dezvoltarea economică este, de obicei,
considerată a fi creșterea venitului pe cap de locuitor. Venitul unei țări pe cap de locuitor (care este
aproape sinoni m cu producția pe cap de locuitor) este cea mai bună măsură disponibilă a valorii
bunurilor și serviciilor disponibile, per persoană, pe un an. Deși există o serie de probleme de
măsurare atât a nivelului venitului pe cap de locuitor, cât și a ratei sale d e creștere, acești doi
indicatori disponibili sunt cei mai buni pentru a oferi estimări ale nivelului bunăstării economice
într-o țară și a creșterii sale economice.
Definiția dată unei țări în curs de dezvoltare este cea adoptată de Banca Mondială: "țările
în curs de dezvoltare cu venituri scăzute" din 1985 au fost definite ca fiind cele cu venituri pe cap
de locuitor sub $400; "țările în curs de dezvoltare cu venituri medii" au fo st definite ca fiind cele
cu venituri pe cap de locuitor între $400 și $4.000. Pentru a fi siguri, țările cu același venit pe cap
de locuitor nu se pot asemăna în alt mod: unele țări pot obține o mare parte din veniturile lor din

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

2
întreprinderile cu capital intens, ar fi extracția petrolului, în timp ce alte țări cu venituri similare
pe cap de locuitor poate avea mai multe utilizări mai numeroase și mai productive ale forței lor de
muncă pentru a compensa absența bogăției în resurse.1
Obiectivul lucrării
Obiectivul general al acestei lucrări este analiza dezvoltării economice în Europa Centrală
și de Est în materie teoretică (după căderea comunismului până în prezent) atât și analizarea
cantitativă a dezvoltării economice prin exemplificarea în două state a impactului variațiilor asupra
principalilor indicatori macroeconomici ai României și Poloniei în perioada anilor 2005 -2017.
Studiul cuprinde stabilirea existenței corelației dintre evoluția mărimii produsului intern brut și
rata de schimb, balanța comercial ă, exporturile , importurile , rata inflației.
Limitările studiului
Pe parcursul elaborării studiului m-am confruntat cu unele constrângeri și provocări ce au
redirecționat rezultatele obținute. Majoritatea acestora au fost identificate la etapele inițiale ale
cercetării în special : din motivul complexității studiului și perioadei restrânse de timp aflate la
dispoziție, am realizat analiza din perspectiva economiei a două state europene. Prin urmare,
concluziile finale nu pot servi drept referință la nivel g lobal și din considerentul analogiei atât
istorice cât și geografice.
Ca noi direcții de cercetare propun o analiză care să focuseze și includerea tuturor statelor
din Uniunea Europeană pentru a avea o vedere de ansamblu mai pertinentă asupra acestei
probl ematici dar și o analiză a modului în care creșterea economică este foarte importană asupra
dezvoltării durabile pe termen lung.
Metodologia cercetării
În scopul prelucrării eficiente a datelor statistice obținute din sursele disponibile spre acces,
s-a utilizat programul SPSS Statistics. Prin intermediul acestuia s -a realizat analiza descriptivă a
indicatorilor ceea ce a permis identificarea valorii maxime și minime, valoarea medie și abaterea.
Datorită opțiunilor vaste pe care le oferă programul am putut supune examinării veridicitatea
ipotezelor. Astfel, prin efectuarea analizei de regresie am determinat gradul de corelație dintre
variabilele supuse cercetării, utilizând indicatori parametrici și neparametrici.

1Anne O. Krueger Hla Myint , Economic Development, ENCYCLOPÆDIA BRITANN ICA,
https://www.britannica.com/topic/economic -development Accesat 12.01.2019

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

3
Colectarea datelor
După cum am menționat a nterior, lucrarea în sine presupune analiza impactului dezvoltării
economice asupra principalilor indicatori macroeconomici ai României și Poloniei în perioada
anilor 2005 -2017. Printre acești indicatori, au fost supuși studiului: Produsul Intern Brut (PIB ),
Rata de schimb (RSch), Produsul Intern Brut (PIB), Export (X), Import (M), Rata Inflației (Rinf).
Informațiile statistice au fost preluate din baza de date publicată pe site -urile oficiale ale
principalelor instituții precum Eurostat, Banca Mondială, Banca Națională a României, Narodowy
Bank Polski (Banca Națională a Poloniei).
Ipoteze
Ipotezele de lucru care vor sta la baza analizei sunt:
1. PIB-ul național este influențat într -o măsură semnificativă de fluctuațiile ratei de schimb a valutei
naționale.
2. Corelația dintre export , import și rata de schimb asupra mărimii PIB -lui și determinarea
factorului cu cel mai înalt grad de influență .

Literature r eview
Anii 1990 au reprezentat pentru țările din Europa Centrală și de Est sfârșitul ideologiei
comuniste și totodată o mare provocare a unei noi concepții, a unui nou stil de viață. Strategiile
de reconstrucție a economiilor centralizate s -au axat în două direcții: terapie șoc și gradualism.
Termenii au fost preluați din domeniul medical și reprezintă două modalități de a trata boala:
terapie șoc – rapidă, induce un șoc general care redresează organismul, și terapie graduală – treptată,
parțială, cu medicații în doze mici, se obține redresarea prin stabilizarea bolii la un nivel scăzut de
risc. În acest context cei doi termeni, șoc și gradualism, fac referire la viteza cu care ar trebui
introduse și implementate măsuri de reform ă, și mai puțin la perioada de timp în care se așteaptă
succesul .2
Bal A na identifică între cele două mari curente și alte două modalități de mijloc:
semiradicaliștii – propun concilierea abordării radicale cu cea graduală prin accentuarea
interdependenței dinte elementele de stabilitatea și cele de transformare, invocând necesitatea
„simultaneității minime” și dualiștii – susțin construirea economiei de piață în mod organic prin

2 Smith, Alan, „Schock Therapy or Gradualism? Economic Controversies with Political Undercurrents”, în The
Slavonic and East European Review, Vol. 72, No. 4, 1994, p. 694

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

4
menținerea preponderenței sectorului de stat conviețuind cu cel privat, dar cu sisteme de
management diferite .3
Statele care au optat pentru o tranziție graduală, au beneficiat de o strategie a transformărilor
treptate care era motivată tocmai pe fondul suferinței reduse pe care populația urma să o înfrunte
sub pretextul adaptărilor graduale la nou. Dar se pare că o asemenea tranziție a indus societății
iluzia bunăstării cu eforturi minime și că statele care au adoptat o astfel de terapie au fost cele care
s-au arătat mai atașate de rațiunea colectivă, emanând frica de a se rupe de t recut și de a -și crea o
nouă cale, independentă, în care să nu existe un stat suveran, care să exercitate asupra acestora,
planificând -le viața economică și socială. Iar gradualismul dus la extrem reprezintă un dublu
pericol – pentru reformatori și populaț ie, aceasta din urmă putând să -și piardă încrederea în
guvernanți, deoarece „toleranța publicului la sacrificiu este scurtă și curajul politicienilor este
oarecum limitat.. dacă procesul de ajustare este prea gradat, opoziția se va regrupa și procesul va
fi obturat.4
Studiile au demonstrat că statele care au preferat implementarea unei tranziții șoc imediat
după prăbușirea regimului comunist au beneficiat pe termen lung de pe urma ritmului alert impus
trecerii de la plan la piață. Desprinderea rapidă de tre cut a favorizat adaptarea la valorile
democrației, rezultatul fiind unul favorabil. Tranziția șoc face apel la politici și măsuri sociale care
promiteau bunăstare în viitor, cu prețul insatisfacției de moment și al sacrificiului care urma să fie
suportat d e întreaga națiune. Acest tip de terapie reprezintă o soluție pentru problemele pe termen
scurt, dar nu poate respecta promisiunile de micșorare a timpului pe care statul trebuie să -l parcurgă
de la plan la piață. Totodată, dacă instituțiile formale pot fi reconstruite prin deliberare, cele
informale se dezvoltă în timp. Așadar, dacă instituțiile formale sunt incompatibile cu cele
informale, schimbarea eșuează .
Cea care pare să fie la originea decalajelor în creștere este evoluția culturală. Prin aceasta se
înțelege întregul sistem instituțional, din care cultura nu este decât o dimensiune. Stocul de
cunoștințe reprezintă rolul fundamental în procesul dezvoltării dar și în întreținerea permanentă a
dinamicii lui. Stocul de cunoștințe face referire la evoluți a demografică, stocul de know -how și
instituții, între ele existând o relație de intercondiționare. În acest cadru, Douglas North consideră

3 Bal, Ana, „Economii de tranziție”, Editura Oscar Print, București 1997, p.57 91 Nelson, Joan, „The Politics of
Stabilisation, in Adjustment Crises in the Third World”, Editura Transacti
4 Nelson, Jo an, „The Politics of Stabilisation, in Adjustment Crises in the Third World”, Editura Transaction Books,
1988, p. 108

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

5
că prima revoluție economică este legată de dezvoltarea agriculturii, începând cu mileniul 8 î.e.n.,
pentru ca în ti mpul Renașterii să putem discuta despre o revoluție științifică. Așadar, întâi se pune
problema hranei, apoi cei culturală .5
Niciun stat din lume nu are nivelul de dezvoltare de acum două milenii, deci problema este
legată de cadență și amplitudine a schim bării. La 13 ani de la sfârșitul socialismului în Europa
Centrală și de Est, indexul libertății economice din 2003 a clasificat doar Estonia ca fiind o țară cu
o piață liberă. Șapte alte țări din regiune au fost clasificate drept în mare parte libere (Litu ania,
Republica Cehă, Ungaria, Letonia, Polonia, Slovenia și Slovacia), nouă ca fiind în mare parte
private de libertate (Macedonia, Albania, Republica Moldova, Bulgaria, Croația, România, Rusia,
Ucraina și Bosnia) și alte două ca represive (Iugoslavia și Belarus).
Situația României
Tranziția se află în strânsă relație cu democrația ca regim politic ceea ce presupune alegeri
libere, pluralism politic, stat de drept. În acest sens, primele rezultate ale revoluțiilor din 1989 din
țările Europei Centrale și de Est nu au întârziat să apară. În România, înlăturarea regimului
autoritar impus de Nicolae Ceaușescu s -a înfăptuit în urma revoluției din luna decembrie a anului
1989, urmată de un lung proces de modernizare. Ceea ce a dus la înlăturarea regimului comunis t
se consideră a fi „rațiuni alimentare ”6, adică nu a mai avut posibilitatea de a asigura, la un moment
dat, traiul zilnic.
Perioada comunistă a instaurat o economie centralizată, planificată, bazată pe proprietatea de
stat. În agricultură, începând cu 194 9 s-a desfășurat o cooperativizare bazată pe „constrângeri
politico -ideologice și administrativ -economice”, iar strategiile naționale de dezvoltare economică
erau utopii. Toate aceste fenomene au dus la scăderea eficienței economiei, având efecte negative
asupra nivelului de trai al populației.7 Tranziția spre o economie de piață a început la sfârșitul
anului 1989 și a presupus demonopolizarea, privatizarea, descentralizarea și liberalizarea pieței. În
perioada 1993 -1996, procesul de privatizare a avut ca ș i obiectiv societățile mici și mijlocii,
începând ca abia în 1997 să privatizeze și întreprinderile mari. Cu toate acestea, nu a fost creat un
climat corespunzător pentru aceste privatizări. Modificările legislative, absența clauzelor

5 Ișan, Victor, „Considerații privind economia politică neconvențională a tranzacției”, în vol. Tranziție și Integrare
Europeană, vol. III , Sedcom Libris, 2002, p. 28
6 Boia, Lucian, „De ce este România altfel”, Humanitas, București, 2012, p. 83
7 Constantinescu, Nicolae, „Învățăminte ale tranziției economice în România”, Editura Economică, București, 1997,
p. 60

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

6
asiguratorii din cont ractele de privatizare sau selecția superficială a investitorilor scad încrederea
celor dornici de a investi.8
Prima etapă a procesului de consolidare a democrației este reprezentată de edificarea
instituțiilor statului de drept, prin organizarea de aleger i libere și adoptarea, prin referendum, a
unei noi Constituții, dar și prin alternanța la guvernare. În cazul României, abia după 1996 s -a
produs prima alternanță la guvernare – centru -dreapta, iar în 2000 avem de -a face din nou cu o
guvernare social -demo crată, pentru că la alegerile din 2004 să iasă învingătoare Alianța Dreptate
și Adevăr, alcătuită din Partidul Național Liberal și Partidul Democrat.9
Privind la toate acțiunile întreprinse de România în perioada de tranziție se poate afirma că
au fost făc ute progrese majore, atât în economie, cât și în politică, însă există încă unele aspecte
care trebuie îmbunătățite. România asimilează și promovează valorile și principiile democratice,
fapt susținut de alegerile libere, votarea unei Constituții, pluripar tidism.
La 1 ianuarie 2007 România a intrat în Uniunea Europeană. Aceasta a dus la o liberalizare
imediată a comerțului internațional, prin oferirea accesului la Marea Neagră. Industriile majore
includ prelucrarea produselor alimentare, farmaceutice, au tovehicule, mașini, produse chimice, și,
nu în ultimul rând, turism. Câmpul politic din 2007 și până în prezent este marcat de conflicte
politice și probleme economice.
Se consideră că „selecția valorilor” este un aspect la care România mai are multe de lu crat.
Odată cu căderea comunismului, s -a manifestat o competiție sălbatică, fără reguli, pentru ocuparea
scaunelor din față. Principiul uzitat este cel al promovării apropiaților și protejaților, elitele
constituind un model pentru masa populației.10
Lucian Boia consideră că problema României, în comparație cu celelalte state ale Europei,
stă în educație, și nu în instruire. Instrucția înseamnă asimilarea unui sistem de cunoștințe; educația
– asumarea unui sistem de reguli, de la cele elementare până la o minimă conștiință cetățenească.
Situația Poloniei
Tensiunea dintre poporul polonez și guvernul comunist a crescut pe măsură ce a dispărut
influența Uniunii Sovietice. Incapacitatea guvernului de a preveni declinul economic al Poloniei a
condus la valuri de greve în întreaga țară în aprilie, mai și august 1988. Adoptând o terapie șoc,

8 Marin, Dinu, Mereuță, Cezar, „Economia României: 1990 -2000”, Editura Economică, București, 2001, p. 58
9 Marin, Dinu, Mereuță, Cezar, ibidem., p. 126
10 Boia, Lucian, „De ce este România altfel”, Humanitas, București, 2012, p. 93

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

7
obiectivele tranziției se impun a fi restaurarea unei macroeconomii durabile și echilibrate,
liberalizarea prețurilor și a comerțului extern, dar și restabilirea capacității de dezvoltare a
economiei .11
Polonia este considerată una dintre cele mai reușite economii de tranziție din Europa Centrală
și de Est, deoarece nu a întâmpinat nici o criză la jumătatea drumului, moneda sa nu a fost supusă
atacurilor speculative, iar economia a încetinit doar moderat în urma crizei rusești d in august 1998.
În septembrie 1989 puterea Poloniei a fost preluată de sindicatul Solidaritate, care s -a angajat să
transforme economia centrală planificată impusă de fostul guvern comunist într -o economie de
piață liberă.12
În cazul Poloniei, tranziția din sectorul comercial s -a desfășurat invers proporțional cu cea
din industrie și infrastructură. Sunt necesare multe schimbări fundamentale pentru a face industria
poloneză competitivă pe piața mondială. Schimbări mai necesită și calitatea mediului, deoarece
fostul guvern a dat dovadă de puțină atenție protecției mediului în timpul guvernării. Deși legile
interziceau acest lucru, centralele electrice și termice ale vremii au fost operate cu un control
inadecvat al poluării, în special a aerului și a apei. Dar la acestea se adaugă și cărbunele, care
furnizează marea majoritate a energiei furnizate în principalele sectoare economice, generând o
calitate slabă a mediului în multe zone ale Poloniei.
Tranziția Poloniei către o economie de piață necesită investiții mari atât pentru a îmbunătăți
eficiența producției, cât și pentru a îmbunătăți calitatea mediului. Aceasta presupune strategii pe
termen lung, elaborate cu atenție pentru a direcționa fondurile foarte limitate disponibile în prezent
pentru investiții. Drep t exemplu, Polonia oferă unul dintre cele mai bune exemple din lume privind
legătura directă dintre eficiența consumului de energie și calitatea mediului, iar o reducere de 50%
a consumului de energie poate genera o reducere identică a emisiilor de poluare .13
Deși relațiile Comunității Economice Europene cu Polonia au început în 1988, iar în 1989 a
fost semnat un acord, la Varșovia, privind comerțul și cooperarea economică, abia după
modificările politice ale statului s -au putut purta discuții diplomatice pr ivind participarea acesteia
la Comunitatea Economică Europeană. În președinția Aleksander Kwaśniewski (1995 -2005),

11 Gomulka, Stanislaw, „Pol and`s economic and social transformation 1989 -2014 and contemporary challenges”,
Central Bank Review, 2016, p. 19
12 Lenain, Patrick, „Poland`s successful Transition”, Observer
13 McGarity, Arthur, „Poland`s transition to a market economy: Prospects for ener gy effiency and conservation”,
National Research Council, The National Academies Press, 1994, p. 2

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

8
Polonia a început negocierile cu Uniunea Europeană în ceea ce privește aderarea și pregătirea
pentru acest lucru. În acest fel, Polonia aderă la Uniunea Europeană la 1 mai 2004, fapt susținut
atât de președinte, cât și de guvern. Polonia a aderat și la Spațiul Schengen în 2007 pentru
traversarea terestră și maritimă, iar în 2008 pentru transportul aerian .
Evaluarea progresului polonez către integrarea europeană din ultimii șapte ani arată că
instrumentele strategiei de pre -aderare a Uniunii Europene au contribuit la schimbări considerabile
în cadrul juridic, economic și politico -administrativ al guvernului polon. Aceștia au disciplinat un
program complex și multidimensional de reformă. Confruntându -se cu rezistența sectoarelor de
restructurare, precum cărbunele și oțelul, guvernele succesoare orientate spre reformă au putut
invoca cerințele integrării europe ne să -și urmărească propria lor preferință politică liberală.

Sursă date : https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.PCAP.CD?locations=PL -RO
Figura 1 : PIB pe cap de locuitor în milioane de euro
Diagrama de mai sus reprezintă valorile PIB -ului pe cap de locuitor, prin comparație, ale
României și Poloniei, pentru anii 1990 -1991 – la începutul perioadei de tranziție, pentru 1999 –
2000 – atunci când se consolida noul stat democratic și pentru anii 2015 -2017, ce întruchipează
valorile actuale ale PIB -ului. Încă de la început vorbim de două state ale Europei Centrale și de
Est care au împărtășit același regim comunitar opresiv, dar care au abor dat două tipuri de tranziție
diferite: Polonia cu tranziția șoc și România având o tranziție graduală. Precum am menționat

1600
1200
1600
1600
8100
8600
9600
1700
2200
4000
4900
11200
11100
12100
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
1990
1991
1999
2000
2015
2016
2017
România
Polonia

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

9
anterior, tranziția șoc propune tactici și măsuri sociale care promit bunăstare în viitor, cu prețul
insatisfacției de moment, reprezentând o soluție pe termen scurt; în timp ce terapia graduală induce
iluzia unei bunăstări cu eforturi minime ceea ce a dus la pierderea încrederii în forțele statului.
Polonia a ales ca și metodă de tranziție terapia șoc, care a început la sfârșitul anilor 1970
și a continuat până în 1989. Având strategii pe termen lung, măsurile tranziției a presupun
liberalizarea prețuril or, echilibrarea bugetului guvernamental, o politică monetară restrictivă, o
politică de venituri și liberalizarea comerțului exterior. Cât despre România , aceasta nu a trecut
printr -o terapie șoc și nici printr -o terapie graduală, dar tendința a fost spre cea din urmă. Terapia
aplicată României a constituit impunerea de reforme lente, incomplete, care doar au încetinit
drumul tranziției.
Precum principala trăsătură comună a statelor din Europa Centrală și de Est aflate în
tranziție este reprezentată de i nstabilitatea macroeconomică, am considerat relevant de analizat
produsul intern brut pe cap de locuitor al celor două state deja menționate. PIB -ul este valoarea
totală a tuturor bunurilor și serviciilor produse într -un an, într -o țară. Acesta este consid erat un
indicator foarte important al puterii economice al unei țări, iar schimbarea pozitivă reprezintă un
indicator al creșterii economice. Pentru statele post -comuniste nu este potrivită nici una din cele
două tipuri de terapii, deși terapia graduală ar fi de preferat. Ceea ce este cu adevărat important
este adaptarea tranziției la statul pentru care se aplică, pentru a putea fi luați în considerare toți
factorii, deoarece deja am reliefat, în capitolul anterior, importanța instituțiilor formale și infor male
în procesul tranziției.
Valoarea produsului intern brut ține de sistemul financiar public, care a reprezentat
întotdeauna granița dintre aspectele politice și cele economice în procesul de integrare regională.
Sistemul fiscal din Uniunea Europeană ref lectă nivelul de separare dintre integrarea economică și
crearea unei uniuni politice mai puternice.14
Luând cazul Poloniei, aceasta este a opta cea mai mare economie din Uniunea Europeană.15
Începând cu 1990, Polonia a adoptat o politică de liberalizare eco nomică, crescând constant în
ultimii 26 de ani. Statul este clasificat de către Banca Mondială ca fiind o economie cu venituri
ridicate și se situează pe locul 23 în lume în ceea ce privește PIB -ul.16 Privatizarea companiilor

14 Dronca, Alexandru, „The influence of fiscal freedom, government effectiveness and human development index
on tax evasion in the European Union”, Vol. 23, 2016, No. 4, p. 7
15 "Report for Selected Countries and Subjects". www.imf.org., 2018
16 WDI 2017 Maps – Data, data.worldbank.org, 2018

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

10
mici și mijlocii și o lege libe rală privind înființarea de noi firme au încurajat dezvoltarea sectorului
privat de afaceri, care a constituit principalul motor al creșterii economice în Polonia.
Restructurarea și privatizarea anumitor sectoare, precum agricultura sau mineritul, a fost u n proces
lent, dar investițiile străine în domeniul energiei și oțelului au început să schimbe fluxul. Reformele
recente în domeniul sănătății, al educației, al administrației și al sistemului de pensii au produs
presiuni fiscale mai mari decât se așteptau . Progresele suplimentare în domeniul finanțelor publice
depind, în principal, de reducerea locurilor de muncă din sectorul public și de revizuirea codului
fiscal pentru a încorpora agricultorii, care plătesc taxe semnificativ mai mici comparativ cu alte
persoane cu venituri similare. De la recesiunea globală din 2009, PIB -ul Poloniei a continuat să
crească. În 2009, la punctul de vârf al crizei, PIB -ul Uniunii Europene a scăzut cu 4,5%, în timp
ce PIB -ul Poloniei a crescut cu 1,6%.17 Motivele majore pentru succesul său par a fi o piață internă
mare și un climat politic prietenos pentru afaceri. Totodată, intrarea Poloniei în 2004 în Uniunea
Europeană a pus țara pe harta destinațiilor, devenind un loc frecvent vizitat de turiști.
Cotată în 2014 ca fiind a 16 -a cea mai mare țară a Uniunii Europene în ceea ce privește
PIB-ul total, chiar dacă România nu stă atât de bine la sectorul privatizării companiilor, este
considerată a fi cea mai mare producătoare de electronice din Europa Centrală și de Est.18 Producția
și cercetarea din domeniul electronicii sunt printre principalele motoare ale inovării și creșterii
economice din țară. În ultimii 20 de ani, România a devenit un centru major pentru tehnologia
mobilă, securitatea informațiilor și cercetarea hardware aferen tă automobilelor Dacia. Țara este un
lider regional în domenii precum producția de vehicule IT și de autovehicule. Conform Eurostat,
România a înregistrat cea mai mare creștere economică în Uniunea Europeană în 2016, cu peste
6% a valorii PIB.19 Privatizare a industriei a fost urmărită odată cu transferul a 30% din acțiunile a
aproximativ 6000 de întreprinderi de stat către cinci fonduri de proprietate privată, în care fiecare
cetățean adult a primit certificate de proprietate. Restul de 70% din proprietate a fost transferat
unui fond de proprietate de stat, cu amendamentul de a -și vinde acțiunile la o rată de cel puțin 10%
pe an.
România continuă să fie una dintre cele mai importante țări din Europa Centrală și de Est
pentru atragerea investițiilor străine directe. Nivelul investițiilor este peste media Uniunii

17 Piatkowski, Marcin. „How Poland Became Europe's Growth Champion: Insights from the Successful
PostSocialist Transition"
18 "World Economic Outlook Database October 2009 – WEO Groups and Aggregates Information"
19 "Eurostat: Romania posts biggest economic growth in EU in 2016 Q2". Business -Review.eu. 12 August 2016 .

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

11
Europene, reprezentând aproximativ 25% din PIB, în 2016.20 Creșterea în perioada 2000 -2007 a
fost susținută de exporturile către Uniunea Europeană, precum și de o redresare puternică a
investițiilor străine. Cererea internă joacă un rol tot mai important în susținerea creșterii, în
condițiile în care ratele dobân zilor scad, iar disponibilitatea cardurilor de credit și a creditelor
ipotecare crește. În presa românească, economia țării a fost numită „Tigrul Estului” în anii 2000.21
România este o țară cu un potențial economic considerabil: peste 10 milioane de hectar e de teren
agricol, diverse surse de energie (cărbune, petrol, gaze naturale), o bază industrială substanțială,
turism dezvoltat în Marea Neagră și Carpați.
La o simplă privire în diagramă, observăm că cele două state au început procesul
democratizării, în 1990, din punct de vedere al PIB -ului, de la aproximativ același nivel: 1600$ –
România, respectiv 1700$ – Polonia. Consecințele modelului de terapie ales, graduală sau șoc, s –
au făcut simțite imediat din următorul an, România înregistrând o scădere brusc ă, până la 1200$,
în timp ce Polonia și -a început ascensiunea spre creșterea economică, cu un PIB de 2200$. În plin
procesul tranziției proporțiile s -au menținut între cele două țări, fiecare având PIB -ul în jurul
valorii de 1600$ pentru România și 4000 -5000$ pentru Polonia. Anii 2000 surprind statele în
dorința lor de integrare printre comunitățile și organizațiile internaționale, dintre care amintim
Uniunea Europeană, ceea ce a dus la noi condiții de îndeplinit, care, odată respectate, duc implicit
la cre ștere economică. Aceasta este ilustrată în valorile PIB -ului pentru anii 2015, 2016 și 2017,
fiind cele mai recente valori existente. Se poate observa că PIB -ul României se situează între 8100$
și 9600$, ceea ce reprezintă o îmbunătățire semnificativă comp arativ cu anul 1990, dar comparativ
cu Polonia zilelor noastre, putem spune cu ușurință că România deține puțin mai mult de jumătate
din PIB -ul Poloniei. Pentru anii 2015 -2017 valorile PIB -ului Poloniei variază între 11.200$ și
12.100$, ceea ce denotă nive lul ridicat de dezvoltare a statului.
Factorii care au dus la variații considerabile între valorile PIB -ului, pe lângă cele interne
ce țin de trecerea de la un regim comunist la unul democratic, consider că implică instituțiile
statului, atât cele formal e, dar mai ales cele informale. Mai concret, România ar aborda în zadar o
terapie sau o politică care a funcționat într -un stat, cu speranța de a ave aceleași rezultate, deoarece
diferă baza fundamentală a statului – obiceiurile, tradițiile, cultura și moș tenirea istorică. Deși, la

20 "The European Semester" (PDF). European Commission – European Commission. Retrieved 24 September 2017.
21 https://ade varul.ro/economie/imobiliare/tigrul -estului -casca -constructor -romania -avut-cea-mai-accelerata -crestere –
constructiilor -ue-trimestru -1_555c709ccfbe376e35676e7a/index.html , Accesat la 15.01.2019

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

12
suprafață, atât România cât și Polonia sunt state care au avut parte de același regim politic
comunist, în amănunt, România este o țară latină, creștin -ortodoxă, cu o cultură romanică, în timp
ce Polonia este un stat de origine s lavă, reprezentată de catolicismul roman.
Analiza descriptivă
Cu ajutorul programului SPSS Analytics am realizat o analiză descriptivă a indicatorilor
din baza de date pentru fiecare țară în parte .
Datele au fost preluate din surse precum Eurostat și site -ul Băncii Naționale a României pe
perioada 2005 -2017.
România
N Minimum Maximum Mean Std. Deviation
Rata de schimb_ROM 50 3,23 4,55 4,1106
11983,130
13819,668
-1836,528 ,41610
Export_ROM 50 5937,8 19338,0 3772,7852
Import_ROM 50 7111,5 20254,9 2992,5397
BalantaComerciala_ROM 50 -5763,0 271,7 1588,6795
PIB_ROM 50 14691,7 50786,7 33272,672 8133,0247
Inflatie_ROM 50 -2,10 9,93 4,2354
3,30995
Valid N (listwise) 50

Analizând tabelul de mai sus ajungem la următoarele concluzii:
Rata de schimb RON/EUR a României a înregistat valoarea minimă de 3,23 în trimestrul
al treilea din anul 2007, leul românesc fiind mult mai apreciat în raport cu euro în acea perioadă.
Această apreciere a avut un efect de micșorare a volumului exporturilor în perioada respectivă și
mărirea volumului e xporturilor.Valoarea maximă atinsă de acest indicator a fost egală cu 4,55 și a
fost observată în al doilea trimestru din 2017. Această depreciere drastică în raport cu euro a avut
loc din cauza dezechilibrelor macroeconomice tot mai adânci și pe fondul sc himbării de opticaă
adoptată de BNR. Banca centrală a anunțat recent, că va permite o flexibilitate mai mare a cursului
de schimb, pentru a putea menține stabilitatea dobânzilor pe piața monetară. Având în vedere cele
două extreme ale valorii cursului de s chimb, valoarea medie este de 4,1106 RON/EUR.
Exporturile României au înregistrat o valoarea minimă egală cu 5937,8 milioane de euro
în primul trimestru al anului 2005 și o valoare maximă în al doilea rimestru din 2017 egală cu
19338,0 milioane e uro. Valoarea medie a exporturiloe în perioada 2005 -2017 este de 11983,130
milioane euro.

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

13
Importurile au înregistrat în perioada analizată valori mult mai mari decât ale exporturilor,
având un minim de 7111,5 milioane euro în primul trimestru di n 2005 și un maxim de 20254,9
milioane euro înregistrat în al doilea trimestru din 2017. Media din perioada anlizată pentru acest
indicator este de 13819,668 milioane euro.
Balanța comercială a României a fost în principal deficitară în perioada analizată, având o
valoare medie de -1836,528 milioane euro. Minimul înregistrat a fost în trimestrul patru din anul
2007 fiind egal cu -5763,0 milioane de euro, iar maximul a fost valoarea de
271,7 milioane euro în primul trimestru din 2014, fiind de as emenea și primul excedent comercial
din anul 2005 până în acel moment.
Evoluția PIB-ului României atinge valoarea minimă egală cu 14691,7 milioane de euro în
primul trimestru al anului 2005. Valoarea maximă este de 50786,7 milioane de euro și este
înregistrată în trimestrul patru din 2016. Această creștere majoră a avut loc după ce România a
aderat la Uniunea Europeană în anul 2004. Valoarea medie a acestui indicator este de 33272,672
milioane de euro.
Rata inflației a atins un punct de minim în valoare de -2,10% în al doilea trimestru din
2016. Această scădere bruscă față de anii precedenți s -a realizat în principal pe fondul reducerii
TVA la alimente si bauturi la 9% la 1 iunie 2015. Din acel moment rata inflației s -a aflat în conti nuă
scădere, ajungând la această valoare minimă în 2016. Valoarea cea mai mare atinsă a fost 9,93%,
în trimestrul doi din 2005 și poate fi justificată de instabilitatea financiară și economică a României
din acea perioadă. Media ratei inflației din perioad a analizată este de 4,2354%.
Polonia
N Minimum Maximum Mean Std. Deviation
Rata de schimb_PLN
Export_PLN 50 3,31 4,50 4,0749
39662,9540 ,25033
50 18804,90 60903,10 11247,87737
Import_PLN 50 19135,80 56488,10 39715,5900 9548,96687
Balanta Comerciala_PLN 50 -5221,00 5573,50 -52,6320 2596,80888
PIB_PLN 50 56867,00 119639,80 90417,3860 16050,34127
Inflatie_PLN
Valid N (listwise) 50
50 -1,20
4,60
1,9180 1,77634

Rata de schimb PLN/EUR a Poloniei a înregistat valoarea minimă de 3,31 în trimestrul al
treilea din anul 2008, zlotul polonez fiind mult mai apreciat în raport cu euro, datorată în mare

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

14
parte de conjunctura macroeconomică. Această apreciere a avut un efect de micș orare a volumului
exporturilor în perioada respectivă și mărirea volumului importului. Însă, valoarea maximă atinsă
de acest indicator a fost egală cu 4,50 și a fost înregistrată în primul trimestru din 2009. Această
depreciere drastică în raport cu euro a avut loc din cauza dezechilibrelor macroeconomice tot mai
adânci pe fundalul crizei economice. Menționând cele două extreme ale valorii cursului de schimb,
valoarea medie este egală cu 4,1106 PLN/EUR.
Exporturile Poloniei au înregistrat o valo area minimă egală cu 18 804,9 milioane de euro
în primul trimestru al anului 2005 și o valoare maximă în trimestrul II din 2017 egală cu 60 903,1
milioane euro. Valoarea medie a exporturiloe în perioada 2005 -2017 este de 39 662,954 milioane
euro.
Importurile au înregistrat în perioada analizată valori mult mai mari decât ale exporturilor,
având un minim de 19 135,8 milioane euro în primul trimestru din 2005 și un maxim de 56 488,1
milioane euro înregistrat în al doilea trimestru din 2017. Media din perioada anlizată pentru acest
indicator este de 39 662,954 milioane euro.
Balanța comercială a Poloniei a fost în principal deficitară în perioada analizată, dar
începând cu trimestrul I al anului 2013 și până în trimestrul II al anului 2017 a ânregistrat doar
valori pozitive, având o valoare medie de -52,6320 milioane euro. Minimul înregistrat a fost în
trimestrul trei al anului 2008 fiind egal cu -5 221,0 milioane de euro, iar maximul a fost valoarea
de 5 573,5 milioane euro în trimestrul doi al anului 2014.
Evoluția PIB-ului Poloniei înregistrează valoarea minimă egală cu 56 867,00 milioane de
euro în primul trimestru al anului 2005. Valoarea maximă este de 119 639,8 milioane de euro și
este înregistrată în trimestrul patru din 2016. Observăm că în decursul a 12 ani, Polo nia a reușit
să-și dubleze practiv volumul produsului intern brut. Valoarea medie a acestui indicator este de 90
417,386 milioane de euro.
Rata inflației a atins un punct de minim în valoare de -1,20% în primul trimestru din 2015,
fapt justific at de îmbunătățirea tuturor indicatorilor macroeconomici. Valoarea cea mai mare atinsă
a fost de 4,6%, în trimestrul III din 2008 fiind argumentată de instabilitatea financiară și economică
a Poloniei din acea perioadă, dar cu toate acestea aflându -se sub nivelul optim acceptabil. Media
ratei inflației din perioada analizată este de 1,918%.
Studiul ipotezelor

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

15
Ipoteza 1: PIB-ul național este influențat într -o măsură semnificativă de fluctuațiile ratei de
schimb a valutei naționale.
Produsul Intern Brut (PIB) este indicatorul macroeconomic care prezintă rezultatul final al
activității de producție și prestării serviciilor realizate în toate ramurile economiei unui stat în
decurs de un an calendaristic.
Rata de schimb sau cursul valutar constituie prețul la c are moneda națională se schimbă cu o
monedă străină în cazul principalelor monede internaționale (USD -dolarul american, EUR – euro,
JPY – yenul japonez și GBP – lira sterlină) denumite valută.
Pentru a avea o imagine clară asupra nivelului anual al PIB -lui și, ulterior, stabilirea
influenței ratelor de schimb a valutei naționale în raport cu moneda euro asupra mărimii
indicatorului, vom prezenta evoluția valorii ambilor indicatori pentru o perio adă de aproximativ
12 ani, începând cu anul 2005.
Următoarele tabele au fost obținute în urma realizării unei regresii liniare simple în
programul SPSS, având ca variabilă dependentă produsul intern brut al României și ca variabilă
independentă rata de schimb EUR/RON.
Model
Summary

a. Predictors: (Constant), Rata de schimb_ROM
ANOVAa
Model Sum of Squares df Mean Square F Sig.
1 Regression
Residual
Total 880359669,867 1 880359669,867
49183308,096
17,900 ,000b
23607987 88,614 48
3241158458,481 49
a. Dependent Variable: Produs Intern Brut_ROM
b. Predictors: (Constant), Rata de schimb_ROM
Model R R Square Adjusted R Square
Std. Error of the
Estimate
1 ,521a ,272 ,256 7013,0812

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

16

Coefficientsa
Model Unstandardized Coefficients
Standardized
Coefficients t Sig.
B Std. Error Beta
1 (Constant)
Rata de schimb_ROM -8600,694 9946,868 -,865 ,392
10186,754 2407,768 ,521 4,231 ,000
a. Dependent Variable: Produs Intern Brut_ROM
Din tabelele prezentate mai sus se poate deduce că la o majorare cu o unitate a ratei de
schimb EUR/RON, PIB -ul României va crește cu 10 186,754 euro. Potrivit valorii coeficientului
de corelație (R) egal cu 0,521, există o legătură directă și relativ medie între variația PIB -ului și
variația ratei de schimb. De asemenea, conform coeficientului de determinare (R Square) se poate
deduce că variația PIB -ului României în perioada 2005 -2017 este explicată în proporție de 27,2 %
de variația ratei de schimb EUR/RON din aceeași perioadă. Valoarea coeficientul ui Sig. este egală
cu 0, confirmând astfel că modelul analizat este relevant, iar corelația dintre cei doi indicatori este
una semnificativă. Analizând rezultatele din tabelul ANOVA se poate observa că F=17,9 este mai
mare decât F(1;48;0.05) în valoare de 4,042. Luând în considerare și valoarea lui Sig.=0 se poate
respinge ipoteza de nul și să se confirme că evoluția ratei de schimb EUR/RON are o influență
directă asupra PIB -ului României.
Polonia
Următoarele tabele au fost obținute în urma realizării unei regresii liniare simple în
programul SPSS, având ca variabilă dependentă produsul intern brut al Poloniei și ca variabilă
independentă rata de schimb EUR/PLN .
Model Summary
Model R R Square Adjusted R
Square Std. Error of the
Estimate
1 ,293a ,086 ,067 15504,09399
a. Predictors: (Constant), Rata de schimb_PLN
ANOVAa
Model Sum of Squares df Mean Square F Sig.
1 Regression
Residual
Total 1084966632,899 1 1084966632,899
240376930,425
4,514 ,039b
11538092660,401 48

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

17
12623059293,300 49
a. Dependent Variable: Produs Intern Brut_PLN
b. Predictors: (Constant), Rata de schimb_PLN
Coefficientsa
Model Unstandardized Coefficients Standardized
Coefficients t Sig.
B Std. Error Beta
1 (Constant)
Rata de schimb_PLN 13819,046 36120,950 ,383 ,704
18797,640 8847,927 ,293 2,125 ,039
a. Dependent Variable: Produs Intern Brut_PLN
Din tabelele prezentate mai sus, se poate deduce faptul că la o majorare cu o unitate a ratei
de schimb, PIB -ul va crește cu 18 797,640 euro. Potrivit valorii coeficientului de corelație (R)
egală cu 0,293 există o legătură directă, dar relativ slabă pe care o are PIB -ul față de variabila
independentă – rata de schimb .
Conform coeficientului de determinare (R Square) se poate concluziona că variația PIB -lui
Poloniei în anii 2005 -2017 este explicată în proporție de 8,6% de variația cursului valutar.
Valoarea coeficientului Sig. este de 0,039, care se în cadrează în intervalul de relevanță 0 – 0,05,
ceea ce denotă că corelația între acești doi indicatori este una semnificativă.
În baza rezultat ului analizei de variație din tabelul ANOVA, se poate observa ca valoarea
testului (F) ia valoarea de 4,514 și depășește valoarea critică F(1;48;0.05) de 4,042 ceea ce permite,
luând în considerare și valoarea Sig. de 0,039 să fie respin să ipoteza de nul si să se accep te ipoteza
de cercetare, precum că evoluția ratelor de schimb a valutelor naționale are o influenț ă directă
asupra PIB -ului țărilor cercetate.
Rata de schimb influențează semnificativ valoarea PIB -lui, fiind mai considerabilă în cazul
Poloniei decât cel al României, argumentat prin mprimea coeficientului de determinare din care se
subânțele ge că mări mea PIB -ul României este explicat în proporție de 27,2% de variația cursului
valutar fiind mai mare decât cel al Poloniei de 8,6%.
Ipoteza 2: Corelația dintre export , import și rata de schimb asupra mărimii PIB -lui și
determinarea factorului cu cel mai în alt grad de influență .
Având în vedere că procesele și fenomenele economice sunt complex determinate de
influența mai multor factori, în efectuarea analizei propu n cercetarea influenței a trei indicatori
macroeconomici asupra mărimii produsului intern brut. Dat fiind faptul că importul și exportul se

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

18
includ în determinarea PIB -lui, e necesar de identificat caracterul influenței acestora întru stabilirea
politicelor de creștere economică.
România
Astfel, în urma realizării unei regresii liniare multiple, am obținut următoarele tabele pe
care le voi analiza.

Model Summary
Model R R Square
Adjusted R
Square Std. Error of the
Estimate
1 ,874a ,764 ,749 4078,3686
a. Predictors: (Constant), Rata de schimb_ROM, Import_ROM, Export_ROM
ANOVAa
Model Sum of Squares df Mean Square F Sig.
1 Regression
Residual
Total 2476036301,986
765122156,494 3 825345433,995 49,621 ,000b
46 16633090,359
3241158458,481 49
a.Dependent Variable: Produs Intern Brut_ROM
b.Predictors: (Constant), Rata de schimb_ROM, Import_ROM, Export_ROM

Coefficientsa
Model Unstandardized Coefficients
Standardized
Coefficients t Sig.
B Std. Error Beta
1 (Constant)
Import_ROM
Export_ROM
Rata de schimb_ROM -32752,005 11103,317 -2,950 ,005
3,939 ,615 1,449 6,401 ,000
-2,004 ,644 -,930 -3,114 ,003
8663,455 2817,060 ,443 3,075 ,004
a. Dependent Variable: Produs Intern Brut_ROM
Din tabelele prezentate mai sus se poate deduce că la o majorare cu o unitate a importului
României, valoarea PIB -ului va crește cu 3,939 milioane de euro. De asemenea, la o majorare cu
o unitate a exportului României, valoarea PIB -ului se va micșora cu 2,004 milioane de euro.
Ajungem însă la rata de schimb, și se poate observa cum la o majorare cu o unitate a ratei de

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

19
schimb EUR/RON, PIB -ul României va crește cu 8663,455 euro. Tragem concluzia de aici că
valoarea importurilor are cea mai mare influență asupra mărimii PIB -ului Românie i.
Potrivit valorii coeficientului de corelație (R) egal cu 0,874 există o legătură directă și peste
medie între aceste variabile.
Raportul de determinație (R Square), ne indică faptul că o modificare a PIB -ului României
este explicată printr -o eventuală modificare a rate de schimb, respecti v și de variația exporturilor
și a importurilor în proporție de 76,4%.
Valoarea coeficientului Sig. este egală cu 0,005 confirmând astfel că modelul analizat este
relevant, iar corelația dintre cei patru indicatori este una semnificativă.
Analizând rezultatele din tabelul ANOVA se poate observa că F=49,621 este mai mare
decât F(3;46;0.05) în valoare de 2,8068. Luând în considerare și valoarea lui Sig.=0 putem
respinge ipoteza de nul și se poate confirma că variația ratei de schimb EUR/RON , respectiv
variația importurilor și exporturilor au o influență directă asupra PIB -ului României în perioada
analizată.

Polonia
După cum am realizat studiul asupra României, vom efectua analiza și asupra indicatorilor
macroeconomici ai Poloniei. Rezultatele analizei statistice sunt prezentate în tabelele ce urmează.
Model Summary
Model R R Square Adjusted R
Square Std. Error of the
Estimate
1 ,953a ,908 ,901
,902 5038,15669
5030,10937
2 ,952b ,906
3 ,949c ,900 ,898 5122,88282
a.Predictors: (Constant), Rata de schimb_PLN, Import_PLN, Export_PLN
b.Predictors: (Constant), Import_PLN, Export_PLN
c.Predictors: (Constant), Import_PLN
ANOVAa
Model Sum of Squares df Mean Square F Sig.
1 Regression
Residual
Total 11455440241,325 3 3818480080,442 150,434 ,000b
1167619051,975 46 25383022,869
12623059293,300 49
2 Regression 11433865278,582 2 5716932639,291 225,948 ,000c

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

20
Residual Total
Regression
Residual
Total 1189194014,718 47 25302000,313

11363350729,403

432,990
12623059293,300 49
3 11363350729,403 1 ,000d
1259708563,897 48 26243928,415
12623059293,300 49
a.Dependent Variable: PIB_PLN
b.Predictors: (Constant), Rata de schimb_PLN, Import_PLN, Export_PLN
c.Predictors: (Constant), Import_PLN, Export_PLN
d.Predictors: (Constant), Import_PLN
Coefficientsa

Model Unstandardized Coefficients Standardized
Coefficients
t Sig. B Std. Error Beta
1
2 (Constant)
Export_PLN
Import_PLN
Rata de schimb_PLN
(Constant)
Export_PLN 7176,343 18129,208
-,605
1,523
,061

-,396 ,396 ,694
-,864
,469
,523 -1,842 ,072
2,560 4,893 ,000
3881,586 4210,230 ,922
6,298
-1,669 ,361
23530,454 3736,232 ,000
-,565 ,339 ,102
Import_PLN
(Constant)
Import_PLN 2,249 ,399 1,338

,949 5,637
8,655 ,000
3 27080,049 3128,867 ,000
1,595 ,077 20,808 ,000
a. Dependent Variable: PIB_PLN Excluded Variablesa
Din informația prezentată mai sus se poate deduce că la o majorare cu o unitate a importului
Poloniei, valoarea PIB -ului va crește cu 2,560 milioane de euro. De asemenea, la o majorare cu o
unitate a exportului polonez, valoarea PIB -ului se va micșora cu 0,864 milioane de euro.
Ceea ce privește însă rata de schimb, se poate observa cum la o majorare cu o unitate a ratei
de schimb EUR/PLN, PIB -ul va crește cu 3 881,586 euro. Putem concluziona aici că valoarea
importurilor are cea mai mare influență asupra mărimii PIB -ului Poloniei în comparație cu variația
exporturilor și cea a ratei de schimb
Potrivit valorii coeficientului de corelație (R) egal cu 0,95 există o legătură directă și foarte
strânsă între aceste variabile. (R Square) raportul de determinație, ne indică f aptul că o modificare
a PIB -ului este explicată printr -o eventuală modificare a rate de schimb, respectiv și de variația
exporturilor și a importurilor în proporție de 90,5%.

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

21
Valoarea coeficientului Sig. este egală cu 0,0 confirmând astfel că modelul analizat este
relevant, iar corelația dintre cei patru indicatori este una semnificativă. Analizând rezultatele din
tabelul ANOVA putem observa că F1=150,434 mai mare decât F(3;46;0.05) în valoare de 2,79;
F2=225,948 mai mare decât F(2;47;0.05) în valoare de 3,18 și F3=432,99 mai mare decât punctul
critic F(1;46;0.05). Luând în considerare și valoarea lui Sig.=0 se poate respinge ipoteza de nul și
să se confirme că variația ratei de schimb EUR/RON, respectiv variația importurilor și exporturilor
au o influență directă asupra PIB -ului României în perioada analizată.
În urma realizării analizei de regresie liniare multiple, în care am supus studiului acțiunea
ratei de schimb, exporturilor și importurilor asupra variabilei dependente PIB am dedus c ă factorul
cu cel mai mare influență asupra volumul PIB -ui în ambele țări constituie importurile. În România,
evoluția mărimii PIB -lui este explicat de către variațiile volumului importurilor în proporție de
76,4% pe când în Polonia, acesta este mult mai d ependent de factorul menționat, mai exact în
proporție de 90,0%.

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

22

Concluzii
În urma efectuării studiului temei propuse spre abordare, se poate confirma că obiectivul
esențial al acestei lucrări a fost atins.
Argumen tez acest fapt prin analiza calit ativă a diferitor cărți și articole cât și prin testarea
statistică cu ajutorul programului SPSS a ipotezelor ce presupun stabilirea existenței corelației
dintre evoluția mărimii produsului intern brut, exporturile și importurile , rata de schimb și rata
inflației.
În urma analizei valorilor produsului intern brut, se poate afirma că deși în 1990 -1991 cele
două state au înregistrat aproximativ aceleași valori, atunci când tranziția a început să -și facă
simțite efectele (1999 -2000), au apărut și diferențele între state. În contextul economic actual,
2015 -2017, se poate afirma că deși România se află în urma Poloniei, valorile PIB -ului celei dintâi
au crescut notabil comparativ cu anii incipienți ai tranziției.
Ceea ce poate fi examinat este faptul că exist a diferențe semnificative între cele două state,
și nu doar de ordin economic. Dar nu avem certitudinea că dacă România ar adopta acum din
politicile funcționale ale Poloniei, s -ar bucura de aceleași efecte pozitive, din cauza existenței
instituțiilor info rmale.
Realizând un rezumat a reperelor teoretice, dar și între cele două state post -comuniste
analizate, Polonia și România, sunt de părere că un stat cu obiceiuri sănătoase este un stat cu o
economie sustenabilă și sănătoasă, deoarece instituțiile informale sunt cele care își pun amprenta
asupra statului.
Prin utilizarea metodelor de analiză de regresie și corelație am sesizat în unele cazuri o
legătură mai mult sau mai puțin puternică dintre variabilele supuse cercetării, prin intermediului
coefici entului de corelație (R), coeficientului de determinație (R Square), rezultatele testului (F)
dar și a coeficientului (Sig.).

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

23
Bibliografie
1. Bal, Ana, „Economii de tranziție”, Editura Oscar Print, București 1997
2. Boia, Lucian, „De ce este România a ltfel”, Humanitas, București, 2012
3. Constantinescu, Nicolae, „Învățăminte ale tranziției economice în România”, Editura
Economică, București, 1997
4. Dronca, Alexandru, „The influence of fiscal freedom, government effectiveness and
human development index on tax evasion in the European Union”, Vol. 23, 2016, No. 4
5. Ișan, Victor, „Considerații privind economia politică neconvențională a tranzacției”, în
vol. Tranziție și Integrare Europeană, vol. III, Sedcom Libris, 2002
6. Lenain, Patrick, „Poland `s successful Transition”, Observer
7. Marin, Dinu, Mereuță, Cezar, „Economia României: 1990 -2000”, Editura Economică,
București, 2001
8. McGarity, Arthur, „Poland`s transition to a market economy: Prospects for energy
effiency and conservation”, National Research Council, The National Academies Press, 1994
9. Nelson, Joan, „The Politics of Stabilisation, in Adjustment Crises in the Third World”,
Editura Transaction Books, 1988
10. Piatkowski, Marcin. „How Poland Became Europe's Growth Champion: Insights fr om
the Successful PostSocialist Transition"
11. Smith, Alan, „Schock Therapy or Gradualism? Economic Controversies with Political
Undercurrents”, în The Slavonic and East European Review, Vol. 72, No. 4, 1994

Surse Web
Anne O. Krueger Hla Myint , Economic Development, ENCYCLOPÆDIA BRITANN ICA,
https://www.britannica.com/topic/economic -development
Report for Selected Countries and Subjects". www.imf.org., 2018
WDI 2017 – Data, data.worldbank.org, 2018
https://adevarul.ro/economie/imobiliare/tigrul -estului -casca -constructor -romania -avutcea –
mai-accelerata -crestere -constructiilor -ue-trimestru -1_555c709ccfbe376e35676e7a/index.html
"World Economic Outlook Database October 2009 – WEO Groups and Aggregates
Information"

Hîrtopanu Elena
Studii Europene, Anul 1

24
"Eurostat: Romania posts biggest economic growth in E U in 2016 Q2". Business –
Review.eu. 12 August 2016.
"The European Semester" (PDF). European Commission – European Commission.
Retrieved 24 September 2017.