Șef de catedră: dr. conf. univ. Valentina Andriucă [614339]

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

SPECIFICUL ECOLOGIC, SURSE DE
IMPACT ȘI MONITORIZAREA CALITĂȚII
AERULUI ATMOSFERIC ÎN RAIONUL
REZINA

Student a: Pascari Elena
Conducător: dr., conf. univ . Andriucă Valentina

Chișinău – 2017

2
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova
Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Facultatea de Agronomie
Catedra Agroecologie și Știința Solului

Admis la susținere
Șef de catedră: dr. conf. univ. Valentina Andriucă
__________________________________________
„_____” ____________________________2017

SPECIFICUL ECOLOGIC, SURSE DE
IMPACT ȘI MONITORIZAREA CALITĂȚII
AERULUI ATMOSFERIC ÎN RAIONUL
REZINA

Teză de licență

Domeniul general de studii 42 „Științe ale naturii”
Programul de licență 424.1 -Ecologie

Student a: Pascari Elena _____________
Conducător: dr., conf. univ. Valentina Andriucă ____________
Recenzent: __________________

Chișinău – 2017

3
CUPRINS
INTRODUCERE ……………………………………………………… ………………………………. .4
I. SINTEZĂ B IBLIOGRAFICĂ
1.1. Poluarea aerului atmosferic ……………………. …….………. ………………………. ……6
1.2. Sursele și factorii principali de poluare a aerului a tmosferic ….. …………………. .9
1.3. Calitatea aerului atmosferic în Rep ublica Moldova …………………. …………… …13
II. OBIECTELE ȘI METODELE DE CERCETARE
2.1. Obiectele de cer cetare……………………………………………………. …………………….. 19
2.2. Metodele de cercetare …………. ……………………………………………………………… 22
III. REZULTATELE CERCETĂRILOR
3.1. Sursele de poluare a aerului atmosferic în raionul Rezina ……. ……….……..29
3.1.1. Sursele fixe de poluare a aerului atmosferic în raionul Rez ina ………. ……… 30
3.1.2. Sursele mobile de poluare a aerului atmosferic în raionul Rezina …………..32
3.1.3. Fabrica de ciment Rezina – sursă de poluare a aerului atmosferic ….. ……….34
3.2. Supravegherea calității aerului atmosferic î n cadrul Serviciului
Hidrometeorologic de Stat, localitatea Mateuți ………………………… .………. 38
3.3. Acțiuni privind reducerea gradului de poluare a aerului atmosferic…… ..…..43
3.4. Obiective și măsuri de protecție a aerului atmosferic în Republica
Moldova… ……… …………………………………………………….. …….. ………………………….. 46
CONCLUZII …………………………………………………… ..……………… 48
RECOMANDĂRI ……… ………………………………………… ……………… 50
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………… .………….. 51
Anexe …… ………………………………………………… ………… .………….. 53
DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII ………… ..………. 62

4
INTRODUCERE
Protecț ia mediului înconjurător, în ultimii ani, atrage nu numai atenția
savanților, dar și a întregii societăți umane. Aceasta se datorează unui șir de cauze,
incluzînd accelerarea progresului tehnico -științific și revoluția tehnico -științifică,
însoțite de restructurarea rapidă a economiei și de impactul dezvoltării economice
asupra mediului (Duca Gh., 2003 , p.3).
Actualitatea temei. Poluarea mediului este o prob lemă ma joră cu care se
confruntă astă zi omenirea, asupra acestei probleme autorul Dionisie Boaghie în
lucrarea sa „Monitoring Ecologic si forestier” a menționat că problema ocrotirii
mediului înconjurător își are începutul odată cu primele civilizații umane și po ate fi
considerată una dinire cele mai longevive și mai ac ute probleme ale omenirii. La
rândul său, știinta despre protecț ia mediului înconjurător a apărut din necesitate , la
un moment decisiv al evoluț iei raportului dintre om și natură, atunci când acest
raport a ajuns într -o fază critică datorită gravelor perturbări ale echilibrului
biologic (Boaghie D., 2004 , p.6).
Poluarea reprezintă o acțiune prin care omul ruinează propriul mediu de
viață. Altfel spus, acel e acțiuni prin care „se provoacă ruperea echi librului
ecologic” sau „pot dăuna sănătății, stării de confort a oamenilor” sau „pot crea
pagube economiei naționale prin schimbarea calității factorilor naturali sau creați
prin activități umane”.
Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care
interacționează cu sănătatea omului, calitatea vieții , a ecosistemelor (organismele
vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este
un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erup țiile vulcanice, cea mai mare parte a
substan țelor poluante revine din activită țile umane.
Cele mai răspîndite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului,
poluarea aerului (atmosferic) . Ace ste elemente fundamentale a vieții omenești se
pare că sînt și cele mai afectat e de acț iunile negative ale omului.
Poluarea aerului reprezintă o problemă în continuă creștere, la nivel global,
regional, precum și la nivel local.

5
În atmosferă sunt eliminate anual mai mult de 150 mln. tone de oxizi de sulf,
850 mln. tone de oxizi de a zot, mai mult de 3 mln. tone de hidrocarburi, 300 mln.
tone de monoxid de carbon și peste 250 mln. tone bioxid de carbon. Astfel,
atmosfera Pământului s -a transformat într -un depozit gigantic de deșeur i
industriale, energetice și de transport. Atmosfera, î n special în regiunile urbanizate,
este poluată cu numeroase substanțe toxice și cancerigene.
În rezultatul unui șir de cercetări a fost scoasă în evidență legătura dintre
impurificarea aerului și bolile care afectează sănătatea oamenilor: bronșita cronică ,
emfizemul, astmul, cancerul etc. , (Duca Gh., 2003 , p.3).
Aria de studiu selectată în această lucrare este raionul natal Rezina.
Scopul lucrării a fost evaluarea specificului ecologic, sursele de impact și
monitorizarea calității aerului atmosferic în ra ionul Rezina , dat fiind că avem sursa
de poluare fabrica de ciment Rezina.
Obiectivele de cercetare
1. Caracteristica bibliografică a surselor, factorilor de poluare a aerului
atmosferic .
2. Identificarea și caracteristica surselor de poluare fixe și mobile di n raionul
Rezina.
3. Caracteristica de poluarea a aerului atmosferic a fabricii de ciment Rezina.
4. Monitorizarea calității aerului atmosferic la stația Mateuți.
5. Recomandarea unor acțiuni de ameliorare a calității aerului atmosferic

6
I. SINTEZA BIBLIOGRA FICĂ
1.1. Poluarea aerului atmosferic

Atmosfera prezintă învelișul de aer al planetei (din gr. atmos – vapori, gaze
și sphaire – sferă). Atmosfera are un rol vital pentru exi stența vieței pe pamînt ș i
resursele necesare acesteia.
În primul râ nd, atmosfera rep rezintă un strat protector ce ne apără de
loviturile particulelor ce vin din co smos, protejâ ndu-ne astfel de razele ultraviolete
nocive , micșorează pierderile de căldură. Gravitația o menț ine pe Terra, astfel ca ea
nu se poate d ispersa î n cosmos. În al do ilea râ nd, atmosfera transportă vaporii d e
apă sau mai bine zis participă î n cic lul hidrologic. Apoi, acționează ca un
condensator al vaporilor formați sub acț iunea energiei solare. In al treilea rând,
atmosfera asigură vi ața plantelor ș i animalelor. Aceas ta constituie o sursă de
dioxid de carbon importantă pentru procesul de fotosi nteză al plantelor ș i de
oxigen pentru procesul de respiraț ie al organismelor.
În pofida masei sale enorme, circa 500 trilioane tone, mediul aerian se află
într-un mare pericol. Anual sunt aruncate în atmosferă sute de milioane tone de
poluanți, care constituie doar o zecime de miime din toată masa aerului atmosferic
(Donea V., 2002 , p.67).
Problema poluă rii atmosferei este incontestabil cea mai gravă . Principalii
poluanți chimi ci ai atmosferei rezultă în cea mai mare măsură din combustii
indust riale. Printre aceste produse sî nt SO 2, oxizii de azot, hidrocarburile, CO și
plumbul. Autorii (Botnariuc, Vădineanu, 1982) menționează că în condiții naturale,
în troposferă, concentraț ia medie a gazului SO 2 este estimată la 0,2 ppm, iar sursa
principală , naturală a lu i reprezintă gazele vulcanice (Bumbu I. , 1997 , p.75).
Procesul de degradare a factorilor de mediu a avut în ultimele decenii o
evolu ție din ce în ce m ai îngrijorătoare. Polua rea devenind un termen asociat celui
de mediu înconjurător se manifestă ca o agresiune continuă împotriva integrită ții
acestuia. Factorul antropic are un rol determinat ca factor de deteriorare, prin
mijloace directe, indirecte, multiple și complexe, aprop iate sau îndepărtate în timp
(Starea Mediului în RM , 2011, p.57).

7
Poluarea aerului constă în modificarea compoziției sale naturale, prin
pătrunderea unor elemente străine , cu efecte dăunătoare asupra plantelor și
animalelor.1
Protecția aerului atmosferic c uprinde un aspect extrem de important și
complex al problemei privind protecția naturii și a mediului ambiant. Principalele
surse de poluare a atmosferei sînt întreprinderile industriale și energetice, motoare
cu ardere internă, mijloacele chimice de prote cție a plantelor.
Datele ce vor urma ilustrează gravitatea problemei. În prezent toate orașele
lumii elimină anual în atmosferă circa 1 mlrd.t de diferiți aerosoli. Numai
centralele termoelectrice elimină anual 100 -120 mln.t de cenușă, circa 60 mln.t de
dioxid de sulf. Spre anul 2000, în urma eventualei majorări de zece ori a
capacităților centralelor electrice, volumul de cenușă va atinge cifra de 1,5 mlrd.t
iar al dioxidului de sulf – 450 mln. anual.
Transportul auto degajă în atmosferă mai mult de 200 mln.t de oxid de
carbon, 40 mln.t de hidrocarburi și 200 mln.t oxizi de azot anual. Noi am indicat
principalele surse de impurificare a aerului. Alte surse – eroziunea eoliană, erupția
vulcanică etc., în majoritatea cazurilor sînt mai neînsemnate și consta nte (Mereniuc
Gh.,1991, p.7).
Poluarea naturală a atmosferei: din acest grup fac parte praful de origine
eoliană, vulcanică și cosmică, gaze le vulcanice, praful marin compus din cloruri,
bromuri, polenul și sporii plantelor etc. Ținînd cont de concentrația minimă a
acestor poluanți și de faptul că asupra lor nu putem acționa, nu vom insista la acest
capitol (Donea V., 2002 , p. 73).
După starea fizică a poluantului deosebim: poluare cu lichide, poluare cu
substanțe solide, poluare cu gaze și pulberi. Odată e vacuți în mediu, poluan ții nu
rămîn la sursa de evacuare a lor și cu masele de aer pot fi transporta ți la distan țe
mari. Activită țile generatoare de emisii de poluan ți atmosferici sunt multiple și
diverse (Tabelul 1 .1.) (Starea Mediului în RM , 2011, p. 57 ).

1 http://www.gimnaziu.info/aerul -solutie -gazoasa -poluarea -aerului

8

În linii mari, sursele de poluare a aerului atmosferic se pot grupa în felul
următor:

Fig. 1.1. Sursele de poluare a aerului atmosferic (V. Donea p.72)

Poluarea atropogenă este rep rezentată de diversele activitaț i ale omului din
care rezultă o serie de elemente solide, lichide sau gazoase ce pot ajunge
în atmosferă . Ele constituie principalele surse de poluare ș i sunt fixe si mobile.

Praf cosmic
Poluarea
atmosfereiei
Antropogenă Tehnogenă
Radioactivă Fondul locativ
Transporturile
Incinerările
Mijloace de productie
Centrale atomice
Explozii atomice
Minireu radioa ctiv Cosmică
Terestră Radiații
Marină
Continentală Naturală

9
Tabelul 1.1 .
Procese generatoare de poluan ți
(Starea Mediului în RM, 2011, p.57 )
Agentul nociv Procesele tehnologice generatoare
Dioxid de sulf Arderea combustibililor, topitorii, turnătorii, industria chimică
Oxid de carbon Arderea incompletă, motoare de explozie
Amoniac Instala ții frigorifice, e xplozivi, lacuri, vopsele, îngră șăminte
Oxizi de azot Explozivi, îngră șăminte, cură țare metale, combustii la
temperaturi ridicate
Acid fluorhidric Gravare pe sticlă, fabricarea îngră șămintelor
Dioxid de carbon Arderea combustibililor, procese de descomp unere, activitate
vulcanică
Fosgen Descompunerea termică a hidrocarburilor clorurate, produse
farmaceutice
Acid cianhidric Furnale, coloran ți
Hidrocarburi Gaze de e șapament, prelucrarea combustibililor
Aldehide Descompunerea termică a grăsimilo și a gl icerinei

1.2. Sursele și factorii principali de poluare a aerului atmosferic
Poluarea aerului este cauzată de industrie, de transport, de sistemele
energetice, de agricultură, dar și de fiecare dintre noi. Uniunea Europeană a făcut
eforturi mari pentru reducerea poluării aerului: acum, mașinile emit cu 90% mai
puține gaze poluante decât cu 20 de ani în urmă. Cum poluarea aerului continuă să
afecteze mediul și sănătatea oamenilor, Comisia Europeană a propus o nouă
strategie care va duce la îmbunătățirea s emnificativă a calității aerului, până în
2020. Printre cei mai periculoși poluanți se numără gazele nocive și aerosolii –
particulele de praf sau de funingine, emise de mașinile cu motoare diesel, de
uleiurile arse sau de solvenții folosiți la vopsele. Ac estea ne afectează plămânii.
Prezența ozonului troposferic rezultat din procesele fotochim ice sau „smog” -ul
este un alt pericol serios. Creat atunci când anumiți poluanți reacționează unii cu
alții sub efectul razelor solare, el poate cauza dificultăți d e respirație și iritația
gâtului și a ochilor. Depășirea anumitor praguri ale ozonului troposferic, în
combinație cu alte substanțe poluante, afectează, de asemenea, pădurile, recoltele
și animalele.2

2 http://protectio.org/poluarea -aerului/

10
Instala țiile energetice pe benzină, gaz lampant, motori nă, păcură, că rbune și
gaze naturale sau artificiale contribuie cel mai mult la poluarea aerului. Cantitatea
de poluan ți emisă depinde de con ținutul și cantitatea de combustibil consumat și
într-o măsură considerabilă de tehnologia de ardere și tipul de in stalație.
Poluan ții principali ai atmosferei care se formează în timpul arderii
carburan ților în diversele tipuri de motoare sunt dioxidul de carbon -CO 2 și vaporii
de apă – H2O. Din substan țele nocive emise în atmosferă pot fi men ționate
monoxidul de carb on – CO, oxizii de sulf -SO x, de azot – NO x, compu șii
plumbului, negrul de fum, hidrocarburile – CnHm, inclusiv benzapirena cancerigenă
C20H12 și cenu șile antrenate de gaze le de ardere evacuate (Duca Gh., 2003 , p. 5).
Poluarea căuzată de industrie
Industr ia este considerată la ora actuală drept cea mai importantă sursă de
poluare. Poluarea industrială pornește de la problema poluării la locul de muncă și
până la consecințele ecologice ce interesează globul terestru î n intre gime. Poluarea
la locul de muncă se caracterizează prin prezența substanț elor sau factorilor fizici
vătămatori în zona locului de muncî, poate avea urmă ri boli profesionale.
Poluarea industrială a mediului ambiant se propagă mai ales pe calea aerului
și apei. Pentr u poluarea aerului este vinovată atât industria producătoare de energie
electrică , prin gazele evacuate de la centralele termoelectrice, câ t si alte ramuri
industriale: metalurgia feroasă și neferoasă, chimică și a materialelor de
construcț ii.3
Poluarea atmosferei de către term ocentrale
Principalii poluanți emiși de aceste centrale sunt: praf (cenușă zburătoare,
particule de carbine nears, zgură pămînt etc.) oxizi de sulf (SO 2 și SO 3), oxizi de
azot (NO și NO 2) și în cantități mai reduse hidrocarburi, funingine, sulfați, acizi
organici ș.a.
Compoziția și caracteristicele efluenț ilor e miși de termocentrale depind în
mare masură de natura ș i starea combustib ilului, de tehnicile de ardere ș i de
evacuarea a reziduurilor de ardere.

3 http://www.scritub.com/geografie/ecologie/Poluarea -industriala62126.php

11
Este de menționat că, î n energetica industrial ă, da torită tendinț ei generale de
economisire a combustibililor s uperiori și de folosire în proporț ie din ce în ce mai
mare a unor tipuri de cărbuni inferiori, volumul poluanților emiși î n atmo sferă va
crește î n mod continuu (Pumnea C., 1994, p. 36).
Poluarea a tmosferei de către industria siderurgică
Principalii poluan ți produși în industria siderurgică sî nt:
a) Prafuri cu compoziții chimice variabile și granulații diferite cu diametrul
de 10…100 µm, în funcț ie de procesele tehnologice;
b) Particule fine formează fumu ri foarte diverse, din care o importanță
deosebită prezintă fumurile roșii de oxizii de fier;
c) Dioxidul de sulf, provenit din sulful conținut în combustibili sau în
minireuri
Tipul și cantitatea de poluanți depind de capacitatea de producție și de natura
obiectivului (Pumnea C., 1994 p. 37).
Industria metalurgiei neferoase
Autorul C. Pumnea în lucrarea sa „Protecția mediului ambiant”
menționează că în metalurgia metalelor neferoase grele (Cu, Pb, Zn, Ni, Sn, Hg)
principalii poluanți sunt pulberile (praful) alcătuite din sulfuri și oxizi de diverse
metale neferoase, precum și gazele sulfuroase cu conținuturi variabile de SO 2,
rezultate din procese de prăjire, aglomerare și topire a concentratelor neferoase.
De exemplu, la topirea concentratelor cuproase se d egajă aerosoli solizi, cu
un conținut de 15% de Cu, 50 -60%, FeO, 4%, compuși de arsen, stibiu, bismuth,
sulf, seleniu, telur, zinc și plumb (Pumnea C., 1994 p. 39 -40).
Poluarea atmosferei de către industria de ciment
Fabricile de ciment constituie una din cele mai importante surese de poluare
a atmosferei, dînd adesea un aspect tipic terenurilor învecinate.
Locurile specicifice de producer e a prafului în fabricile de ciment sî nt morile
de materii prime (calacar și argilă), cuptoarele de clincher, morile de clincher și
procese intermediare de transport, încărcate și descărcate.

12
În morile pentru materia primă , cantitatea de praf care se elimină în
atmosferă este de 1…3% din cantitatea prelucrată, ceea ce revine la 40…120g/m3.
La morile de clinch er, cantitate a de praf eliminată în atmosferă este de circa
10 % din produsul rezultat prin măcinare, ceea ce revine la 50…50 g/m3.
Având în vedere faptul că în stadiul actual, fabricile modern e de ciment
ating capacitate de un million de tone pe an, cantitățile emise de praf ating valori
considerabile, prezentînd pe lîngă probleme deosebite de poluare și pierderi
importante de materii prime și de produs finit (Pumnea C., 1994 p. 40 -41).
Transportul terestru
Transportul auto reprezintă o sursă majoră de poluare, în spec ial a aerului
din orașele mari. Spre exemplu, 1000 de automobile cu motoare cu aprindere prin
scânteie elimină zilnic 3 t de dioxid de carbon, 200 -400 kg de compuși rezultați din
arderea incompletă a benzinei, 50 -150 kg de oxizi de azot.
Numarul de autotur isme este într -o creștere continuă îndeosebi în orașel e
mari, crescînd respectiv și emisiile de poluanți. Substanțele toxice de la motoarele
cu ardere internă însoțesc gazele de eșapament, gazele de carter, vaporii de
combustibil.
Partea principal ă a aces tor poluanți este emisă în atmosferă prin intermediul
gazelor de eșapament. Gazele de carter și vaporii de combustibil conțin aproape
45% din toate hidrocarburile emise (Duca Gh., 2003 p. 6).
Transportul urban e ste o sursă de poluare intensivă cu oxid de c arbon, mai
ales în locurile de staționare , drept consecință a regimului rolant și accelerat al
motoarelor.
Acest gaz constituie 0,5 -12% din volumul gazelor de ardere ale motoarelor
cu carburatoare. În această privință motoarele Diesel au un avantaj consi derabil –
în gaze le lor de eșapament concentrația oxidului de carbon nu depășește 0,5%.
Mijloacele de transport feroviar, naval și aerian de asemenea sînt surse intensive de
poluare a atmosferei cu oxid de carbon (Mereniuc G.V. , 1991 p.12).

13
Poluarea cu m aterii radioactive
Acest tip de impurificare este cel mai periculos pentru orice formă de viață.
Poluarea cu materii radioactive survine î n urma experiențelor atomice, în timpul
exploatării minelor de materie primă radioactivă, transportarea și prelucrarea ei.
Poluarea, în aceste cazuri, poartă un caracter global. Despre această ne
vorbesc exploziile bombelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki, experiențele cu
arma atomică de pe insula Novaia Zemlea, avaria de la stația atomico -electrică de
la Cernobîl et c. Urmările poluării radioactive ale aerului sunt multiple, variate și
foarte periculoase pentru viață, provocâ nd boli destul de grave: tumori maligne,
leucemie, diferite anomalii.
Astăzi la ordinea zilei se pune problema interzicerii imediate a tuturor
experiențelor nucleare în toate mediile: subterană, în aer, apă, cosmos (Donea V.,
2002, p. 75).

1.3 . Calitatea aerului atmosferic în Republica Moldova
Protecția aerului atmosferic, a deven it una din problemele predominante din
domeniul de activitate a autorit ăților de mediu , axat spre realizarea dreptului
constituțional al cetățenilor Republicii Moldova la un mediu de viață sănătos,
accesului la informația veridică privind calitatea aerului și măsurile întreprinse în
această direcție.
Moldova este o țară agrar -industr ială, d ar poluarea spațiului aerian de la
surse fixe și mobile nu este egală pe întreg teritoriul. Gradul de poluare a spațiului
aerian urban este mai mare față de cel rural, pe motivul existenței în orașe a
întreprinderilor industriale majore, ob iectivelor termo -energetice și termice și
traficul intens al transportului auto. Pentru ele problema calității spațiului aerian
este una prioritară (Anuarul IES, 2016 , p.36).
Potrivit datelor „Chișinău -Gaz” S.R.L. în mun. Chișinău sî nt înregistrate 291
513 consumatori de gaze naturale, dintre care 286 560 sî nt consumatori casnici. Pe
parcursul anului 2016 au fost utilizate în total 609 293 993 m3 de gaze naturale în
mun. Chișinău.

14
Poluarea aerului atmosferic este o problemă, care necesită activități de
determinare a calității aerului atmosferic, preîntâmpinarea efectelor nocive a
activităților economice asupra ecosistemelor naturale. Analiza calității aerului
atmosferic și a factorilor care o pot influența reflectă rezultatele activității
subdiviziunilor I nspectoratului în anul de raportare.
Este de menționat, că cantitatea de poluanți emiși în atmosferă de la toate
sursele de poluare din Republica Moldova în anul 2016 a fost evaluată la nivel de
199 329,98 tone (F ig 1.2.) (Anuarul IES, 2016, p . 36).

Fig. 1.2 . Dinamica emisiilor de noxe de la sursele de poluare (mii tone) în perioada anilor
2009 – 2016. (Anuar IES, 2016, p. 37)
Pentru micșorarea nivelului poluării aerului atmosferic, agenții economici
utilizatori de resurse naturale utilizează diferite me tode de perfecționare a
proceselor tehnologice, ermetizare a instalațiilor tehnologice, utilizare a
instalațiilor moderne de purificare a noxelor nocive etc.
Sursele principale de poluare a aerului atmosferic în Republica Moldova sunt
prezentate de: produc erea energiei electrice la termocentrale, sistemele de încălzire
a locuințelor, traficul auto, feroviar, aerian și activitatea industrială. Poluanții cei
mai importanți rezultați din aceste procese sunt: oxizii de carbon, sulf, azot,
particulele în suspens ie, formaldehida, benz(a)pirenul etc.

15
Totuși arderea combustibilului rămîne c ea mai mare sur să de poluare
atmosferică . Prin impuritățile prezente în combustibil, prin fum (arderea
incompletă) sau prin oxizii de azot și sulf aerul este poluat în proporții importante.
Starea aerului atmosferic în R epublica Moldova este condiționată de trei
tipuri de surse principale de poluare:
1) sursele fixe, care includ centralele termoelectrice (CET), cazangeriile și
întreprinderile industriale în stare de funcționare;
2) sursele mobile, care includ transportul și
3) transferul transfrontier de noxe. Componența aerului atmosferic în mun.
Chișinău este influențată preponderent de emisiile de la transportul auto (circa 96%
din emisiile sumare), CET -1, CET -2 și alte unit ăți economice. Este necesar de
menționat că parcul auto în țară este destul de vechi, ceea ce determină volumul și
componența gazelor de eșapament emise.
Cota mijloacelor de transport cu vîrsta mai mare de 10 ani este de circa
70%, iar automobilele cu vâr sta de până la 5 ani („convențional noi”) constituie
doar 1/3 din parc ul auto al țării (Starea Mediului în RM, Raport Național,
Chișinău, 2004, p. 34 -48).
Sursele staționare de poluare
Conform Anuarului Inspectoratului Ecologic de Stat 2016 acum în Republ ica
Moldova sî nt înregistrate 5 569 întreprinderi poluatoare a aerului atmosferic, 3
centrale termoelectrice, 3 920 cazangerii. Conform rapoartelor prezentate de
Agențiile și Inspecțiile ecologice, cantitatea totală de poluanți calculată și emisă în
atmos feră de la sursele fixe pe parcursul anului 2016 a constituit 26 584,301 tone,
inclusiv: suspensii solide – 3 239,215 tone, dioxid de sulf – 1 612,090 tone, dioxid
de azot – 2 104,391 tone, oxid de carbon – 6 301,473 tone, hidrocarburi –
3 108,514 tone, co mpuși organici volatili – 2 344,7553 tone, alte substanțe
poluante – 3 625,463 tone. Volumul de emisii ale poluanților în aerul atmosferic de
la sursele fixe pe parcursul anilor 2008 -2016 rămâne pra ctic la același nivel
(Fig. 1.3.).

16

Fig. 1.3. Dinamica e misiilor de la sursele staționare.
(Anuar IES, 2016, p. 38)
Sistemul de autorizare a emisiilor de poluanți în atmosferă este u n
instrument important de reglementare în domeniul calității aerului atmosferic.
Obligativitatea deținerii Autorizației pentru emi sia poluanților în atmosferă
de la sursele fixe de poluare este prevăzută în art.12 din Legea nr.1422 -XII din
17.12. 1997 privind protecția aerului atmosferic. Pe parcursul anului 2016 au fost
eliberate 745 autorizații de emisie a poluanților în atmosferă de la surse fixe
(AEPA), în total 4 471 întreprinderi dispune de AEPA.
La moment, în Republică sî nt luate la evidență 3 920 cazangerii, dintre care
14 au fost construite pe parcursul anului 2016, reamenajate 55 centre termice
(cazangerii) și 4 au fost li chidate. Cantitatea de emisii de poluanți în atmosferă
constituie 5 276,02 tone.
Din 3 920 cazangerii luate la evidență, 1 902 sunt gestionate de instituțiile
bugetare și 1 069 de agenții economici, 2 239 de cazangerii funcționează pe gaze
natural, 72 – pe păcură/motorină și 702 – pe combustibil solid.
Pe parcursul anului 2016 s -au utilizat 35 3109,02 tone combustibil solid,
17 577,96 tone păcură/motorină și 900 921,1 tone gaze naturale, 15161,02 tone
peleți/ brichete. Obligativitatea deținerii Autoriza ției pentru emisia poluanților în
atmosferă de la sursele fixe de poluare este prevăzută în art.12 din Legea nr.1422 –
XII din 17.12. 1997 privind protecția aerului atmosferic. Pe parcursul anului 2016
au fost eliberate 745 autorizații de emisie a poluanțilo r în atmosferă de la surse fixe
(AEPA), în total 4 47 1 întreprinderi dispune de AEPA (Anuarul IES, 2016, p . 38).

17
Sursele mobile de poluare
Obiectele termo -energetice și termice ale republicii sunt poluatorii principali
ai spațiului aerian, însă ponderea m aximală în poluarea totală o au sursele mobile.
Sursele mobile de poluare reprezintă:
– transportul auto;
– feroviar – reprezentat de Întreprinderea de Stat ,,Calea ferată a Moldovei”;
– aerian – reprezentat de Î.S. Compania Aeriană „Air Moldova”;
– fluvial – reprezentat de instituțiile: – I.P. „Căpitănia Portului Giurgiulești”,
Î.S. „Registrul Naval”, Î.S. ,,Portul fluvial Ungheni”, Î.C.S. „Danube Logistics”
S.R.L. și Î.S. „Bacu Malovata” din raionul Dubăsari.
Este cunoscut faptul, că transportul constituie principala sursă de poluare a
aerului atmosferic, emanând în aer cantități mari de hidrocarburi, oxid de carbon,
dioxid de azot, dioxid de sulf, funingine, benz(a)piren, precum și plumb.
Cantitatea de emisii a poluanților în atmosferă de la sursele mobile este
colectată, prelucrată, sistematizată și publicată anual de către Biroul Național de
Statistică (Anuar ul IES, 2016).
Șeful laboratorului ecologic central Gheorghe COPACINSCHI în revista
„Mediul Ambiant ” menționează că pri ncipala sursă de poluare a aer ului atmosferic
în Republica Moldova, îndeosebi în localitățile urbane, este transp ortul auto. Se
știe că un auto mobil pe parcurs de un an utilizează un volum de aer curat egal cu
volumul necesar pentru respirația a 100 de oameni. Gazele de eșapament ale
automobi lelor conțin: oxid de carbon, hidrocarburi, oxizi de azot, funingine, bioxid
de sulf, compuși ai plumbului, benz -α-pi-renă, aldehide și metale grele.
Să examinăm influența gazelor no cive emise în atmosferă asupra organis –
mului omului.
Oxidul de car bon (CO) este foarte otrăv itor. Acest gaz fixează hemoglo bina
din sânge. Primele simptoame ale intoxicării grave sunt durerile de cap și
amețelile, ulterior persoana intoxicată își pierde cunoștinț a. Toxicitatea extre mă a
oxidului de carbon, lipsa culorii și mirosului de acest gaz, absorbția foarte slabă de
către cărbunele activat al măștii antigaz obișnuite – toate aces tea transformă oxidul

18
de carbon într-un gaz foa rte periculos. În caz de intoxi cație cu acest gaz primul
lucru, ce se recomandă este aerul l iber și curat.
Oxizii de azot ( NOx) cu excepția protoxidului de azot, sunt otrăvitori.
Otrăv irea cu aceste gaze este pericu loasă prin faptul că căile respiratoare se ir ită
slab și simptoamele mai evi dente și grele (boli în piept, respirație greoae ș. a.) vin
mai târziu, abia peste câteva ore după ce a fost inspirat gazul. În cazul otrăvirilor
cronice se observă dereglăr i ale funcționării inimii, cata rul căilor respiratoare, tuse
cu sânge și distrugere a dinților. Ca măsuri de pri mă asistență medicală urgent ă în
caz de otrăviri acute se utilizează laptele proaspăt, care se bea din abundență,
respiraț ie artificială cu oxigen, prelu crarea căilor respiratoare cu camfor.
Bioxidul de sulf (SO) , chiar și în concent rații mici, formează un gust
neplăcut în cavitatea bucală și irită mu coasă di n ea. Inspirația aerului ce con ține
mai mult de 0,2 % bioxid de sulf și pierd erea rapidă a cunoștinței. Into xicarea
cronică duce la pierderea poftei de mâncare și inflamarea căilor respi -ratorii.
Plumbul (Pb) este toxic în toate formele. Cel mai periculos este pentru copii de
până la 6 ani, fiindcă frânează dezvolt area mintală și creșterea copii lor. Compușii
plumbului atacă sistemul nervos central al omului, dereglează f uncțiile organelor
interne. Din cauza acesto r compuși suferă și sistemul re productiv al omului.
Mediul Ambiant (Nr.3, 2005, p .36 ).

19
II. OBIECTELE ȘI METODELE DE CERCETARE
2.1 Obiectul de cercetare
Aria de studiu selectată în această lucrare este raionul Rezina. Raionul
Rezina este situat la latitudinea 47.755 0 longitudinea 28.964 0 si altitudinea de 54
metri față de nivelul marii. In componența raionului intră 41 localitați. Conform
recensământului din anul 2004 popuplaț ia este de 52900 locuitori. Cea mai
importantă întreprindere din Rezina este Fabrica de cime nt. Localitatea are un
profil turistic accentuat datorită obiectivelor turistice naturale din preajmă4.

Figura 2.1 . Localizarea raionului Rezina

Prima atestare a localității Rezina se regăsește într -un document din 5
februarie 1495, emis de cancelari a domnească, prin care domnitorul Țării
Moldovei Ștefan cel Mare întărește lui Toader, pisar, satul Rezina, unde a fost
Alexa vătăman, pe Nistru, la gura Rezinei, cumpărat de la rudele acestuia,
strănepoți ai panului Negrea cu 70 de zloți tătărești. Numele „Rezina” provine de
la hidronimul Rezina, afluent al râului Nistru, atestat în documentele moldovenești
în anul 1437 și la gura căruia s -au așezat cu traiul primii locuitori.

4 http://calatorie.md/ro/info/12 -rezina

20
Satul Rezina este mult mai vechi decât prima sa mențiune documentară, căci
la începutul secolului al XVlea este proprietatea lui Negrea vornicul, boier în
slujba lui Alexandru cel Bun. Moșia Rezina nu o data a fost împărțită intre urmașii
pisarului Toader. În anul 1935 comuna rurală Rezina din județul Orhei a primit
statutul de comun ă urbană. După instaurarea puterii sovietice, în 1940, localității
Rezine i se oferă statutul de oraș. Date generale Raionul Rezina este situat de -a
lungul râului Nistru, pe malul drept, în partea de nord -est a țării.
Raionul Rezina se mărginește cu raioa nele vecine Orhei, Șoldănești,
Telenești și Râbnița și poartă numele orașului -reședință.
Suprafața totală a raionului Rezina este de 62179 ha, din care:
1. Teren cu destinație agricolă – 34527 ha
2. Terenurile localităților – 5354 ha
3. Terenurile indus triei, transportului – 1163 ha
4. Terenuri, fondul silvic – 10705.87ha
5. Terenuri, fondul apelor – 1774 ha
6. Terenuri, fondul de rezervă – 8711 ha.
Relieful .
Teritoriul Rezinei prin așezarea sa geografică face parte din podișul de nord
al Republicii Moldo va, fiind brăzdat, în partea de Nord, de Valea Rezinei.
Relieful raionului Rezina dispune de resursele minerale de nisip, pietriș , lut,
piatră și materie primă pentru fabricarea cimentului.
Localitățile, populația.
Total localități în rlui Rezina – 41, di n care – 1 orașe.
Populația raionului constituie – 52900 locuitori, din care:
– populație urbană –13500 locuitori, or. Rezina – 13500 locuitori,
– populația rurală – 39400 locuitori, ce constituie 74,4%
Clima .
Raionul Rezina are o climă caldă, temperată, influ ențată de clima Carpaților
estici și a Câmpiei Ucrainene.

21
Temperatura medie anuală, în această zonă, oscilează vara între +35 -40
grade și iarna 8 -9 grade C atingând uneori minus 20 -25 grade . În prezent clima din
această zonă a Nistrului a devenit mai căld uroasă decât în secolul trecut. Faptul se
explică, după cum se știe, prin modificarea climei în Europa de Vest și de Est,
schimbarea temperaturii fiind carcaterizată de diferiți factori umani și naturali .
Sol și resursele de sol .
Pe solul scund crește o vegetație petrofită caracteristică pentru pantele
calcaroase. Stâncile abrupte ale defileurilor sunt înzestrate cu grote și peșteri, care
prezintă pentru turiști un interes deosebit. Deasemenea p e teritoriul raionului se
întâlnesc cascade, fântâni și izvoa re cu apă rece și gustoasă, ce își au începutul din
rezervațiile peisagiste Țîpova și Saharna.
Hidrografie .
Fluviul Nistru este p rincipalul bazin, în care se scurg râulețele Apa Neagră
(Ciorna) cu lungimea de 12 km și La Valea Rezina cu lungimea de 22 km , care își
iau originea în raionul Șoldănești, Saharna care izvorăște în satul Cinișeuți din
regiune, având lungimea de 14 km, Cogîlnic și Jîdauca, cu începutul respectiv, din
satele Peciște și Mincenii de Sus al raionului și cu lungimea de 13,9 și 14 km.
Râul Nistru delimitează regiunea Rezina pe o porțiune de 40 km. Lungimea
râulețelor alcătuiește aproximativ 76 km.
Economia .
În raion activează 8360 de agenți economici, cu drept de persoana fizica –
7591. Volumul producției industriale în prețuri curen te a atins nivelul de 631893.7
mii de lei. Ritmul de creștere față de anul precedent constituie 119.4%. (Strategia
de Dezvoltare Integrată a Raionului Rezina, 2013 – 2020 , p.10).
Raionul Rezina este un raion agrar și dispune de 43.471 mii ha de terenuri c u
destinație agricolă. Aceste terenuri sunt gestionate și lucrate de 55 de agenți
economici în agricultură. Volumul global al producției agricole la toate categoriile
de gospodării în prețuri curente a atins nivelul de 458277 mii de lei. Din contul
tuturor surselor de finanțare realizate în economia raionului în perioada de raport
au fost valorificate investiții în valoare de 58.9 mil de lei. La Agenția pentru

22
ocuparea Forței de munca stau în evidență 608 șomeri . În raionul Rezina sunt
înregistrați 12134 d e pensionari. Valoarea medie a pensiei este de 623 de lei, ceea
ce constituie o majorare față de perioada respecti vă a anului precedent de 106.3% .5

2.2 Metodele de cercetare
Evaluarea calității aerului și analiza impactului combin, în principal, două
abordări׃ monitorizarea calității aerului și modelarea transportului și dispersiei
poluanților emiși în atmosferă. Acțiune de monitorizarea a calității aerului este
utilă prin faptul că oferă informații cu privire la situația existentă la un moment dat
într-un segment important al mediului urban sau rural. Datele de monitorizare care
se obțin din rețeaua de supraveghere și sitemul de control permit identificarea
zonelor poluate și luarea rapidă a măsurilor strategice și tactice de combatere a
poluării și de pre venire a ccentuării acesteia (Starea Mediului în RM, 2011 , p. 72).
Sistemul de monitoring al mediului este un sistem integrat care realizează
supravegherea continuă a stării mediului și furnizează date privind toate
componentele structurale ale acestuia (a er, apă, sol, biocenoze). Datele
achiziționate sunt prelucrate prin metode specifice, iar informațiile finale astfel
obținute sunt utilizate pentru evaluarea impactului asupra mediului, pentru
avertizare și alarmare, precum și pentru controlul calității me diului (Mihăiescu,
2014, p . 26)
Una dintre cele mai mari probleme ale raionului Rezina în privința mediului
sunt problemele legate de calitatea apei și problemele legate de calitatea aerului.
Argument în acest sens fiind zona industrială dezvoltată pe ter itoriul raionului. În
procesul de analiză a stării aerului atmosferic în raionul Rezina au fost utilizate
Rapoartele anuale Rezina 2012 -2016, Pașapoartele Ecologice și Raportul Național
Starea Mediului în Republica Moldova în 2007 -2010 , precum și informaț ie
selectată din literatura de specialitate indicată în bibliografia lucrării date.
Orice sistem complet de supraveghere a calității aerului și a mediului în
general trebuie să fie structurat pe patru componente, urmărind lanțul cauzal al

5 http://consiliu.rezina.md/docs/doc52.pdf

23
poluanților „ prod ucere – transfer – calitate aer – efecte ”. În cazul aerului și al
apei considera ți și ca vectori de transfer ai poluării componenta de transfer a
sistemului de monitoring are o importan ță crescută (Mihăiescu, 2014, p. 66).
Monitorizarea poluării de fond, de transfer sau de impact se realizează prin
interconectarea rețelelor de supraveghere la nivel local, regional, național și
internațional, atât în ce privește armonizarea procedurilor de analiză a probelor cât
și a schimburile de date.
În afară de suprav egherea calității aerului prin prisma compoziției lui
chimice, un aspect deosebit de important îl reprezintă monitorizarea atmosferei ca
și componentă a mediului prin prisma caracteristicilor sale ( Mihăiescu, 2014,
p. 67).
Metoda de măsurare considerată ca fiind de referință, prin convenție, are ca
rezultat valoarea de referință acceptată a concentrației de poluant. Utilizarea altor
metode decât metoda de referință, atunci când aceasta există, se poate face cu
condiția demonstrării echivalenței rezultatelor obținute cu cele furnizate de metoda
de referin ță. Pentru demonstrarea echivalenței trebuie apelat la o instituție
specializată.
Pentru ca probele de aer să fie reprezentative trebuie lua ți în considerare o
serie de factori: sursa și zona de poluare, tip ul de poluant, scopul urmărit prin
determinare (aria de răspândire, nivelul poluării, concentra ții de scurtă durată).
Strategia de prelevare asigură prelevarea unei probe reprezentative, pentru a
asigura gradul de omogenitate a distribuției concentrațiilo r poluanților de măsurat
și variabilitatea anticipată în timp. Procedurile de măsurare trebuie adaptate pentru
identificarea numărului și poziției punctelor de prelevare precum și a duratei
prelevării în fiecare punct.
Normele în vigoare prevăd ca în cazul poluării produsă de o sursă fixă
unică , sau de mai multe surse fixe grupate în a șa fel încât să nu lase spa ții de locuit
sau zone de cultură între ele, punctele de recoltare se vor dispune în jurul acesteia,
acoperind cu prioritate direc țiile dominante al e curen ților de aer și direc țiile pe care
se află zone de locuin ță. În cazul unei zone cu mai multe surse fixe de poluare

24
dispersate , punctele de recoltare se vor fixa la intersec ția unor linii imaginare, care
să formeze o re țea de pătrate sau triunghiuri echilaterale cu laturile de 500 ÷
1000 m.
Atunci când se evaluează aportul surselor industriale, cel puțin unul dintre
punctele de prelevare este instalat pe direcția dominantă a vântului dinspre sursă, în
cea mai apropiată zonă rezidențială. Atunci când concentrația de fond nu este
cunoscută, se amplasează un punct de prelevare suplimentar înaintea sursei de
poluare, pe direcția dominantă a vântului.
În mod deosebit, acolo unde sunt depășite pragurile de evaluare, punctele de
prelevare se amplasează astf el încât să fie monitorizat modul în care sunt aplicate
cele mai bune tehnici disponibile (BAT).
Poluarea produsă de surse mobile (mijloace de transport) va fi urmărită în
puncte reprezentative ale arterelor de circula ție. În cazul stațiilor de trafic,un punct
de prelevare se amplasează astfel încât să fie reprezentativ pentru calitatea aerului
pentru un segment de stradă cu o lungime egală sau mai mare de 100 m. Acestea se
corelează ulterior cu date referitoare la ritmul și frecven ța circula ției.
La stab ilirea punctelor de recoltare se va ține seama de relief, de cursurile de
apă, de structura localită ților sau a cartierelor, precum și de al ți factori care sunt în
măsură să influen țeze deplasarea curen ților de aer (Mihăiescu, 2014, p . 69).

Evaluarea conc entrațiilor poluanț ilor din aer
a) Măsurarea în puncte fixe a poluanț ilor
Măsurarea concentrațiilor poluanților î n punc te fixe este obligatorie pentru
toate aglomeră rile și pentru toate zonele – în care este depaș it pragul superior
de evaluare (nivelul pre vazut î n actele normative).
 măsurările î n puncte fixe se vor efectua prin prelevări continue ș i
aleatorii, care vor fi extinse pe tot parcursul anului;
 numarul măsurătorilor va fi cel prevăzut î n actele normative;

25
 în cazul ozonului, în zonele și aglomerări le în care valorile din oric are
an din ultimii cinci au depăș it valoarea obiectivului pe termen lung,
este obligatorie măsurarea continuă î n puncte fixe;
 va fi prevăzut cel puț in un punct de prelevare la 2.000.000 de locuitori
sau la 50.000 km2.
b) Metode de evaluare a concentrației poluanților
Evaluarea concentrațiilor poluanților se va realiza în laboratoare de analiză al
calităț ii aerului, autorizate conform prevederilor legale. Aceste laboratoare vor fi
echipate cu apa ratura corespunzatoare. Instrucțiu nile și metodele de analiză sînt
aprobate de Laboratorul Național de Referință pentru Calitatea Aerului. Acesta
stabilește și actualizează instrucțiunile și metodele aprobate pentru măsură tori.:
indicative conform ghid urilor ș i practicii din Uniunea Europe ana.
Obiectivele de calitate sunt prevăzute î n actele normative.
c) Date meteorologice
Pentru a p utea determina corect concentrațiile de poluanți din aer este nevoie să
se cunoască datele meteorologice din zona din ca re au fost prelevate probele de aer
pentru analiză .
Măsură torile meteorologice se efectuează în stațiile fixe, amplasate î n:
aglomeră rile urbane sau alte zone. Acestea trebuie sa fie r eprezentative pentru condițiile de
dispersie atmosferică de fond urban. Selectarea sta țiilor în care se fac mă surători
meteorologice se realizează în comun de că tre Ministeru l Apelor și Protecția Mediului
(MAPM) și de către Institutul Naț ional de Met eorologie și Hidrologie (INMH). în
aceste stații se vor măsura urmă torii indicatori meteo:
 direcția vântului, viteza vântului;
 temperat ura aerului; umiditatea relativă ;
 presiunea atmosferică; radiația solară globală ;
 gradientul vertical de temperatură ;
 precipitaț iile.

26
Datele de la stațiile meteo se transmit agenț iilor teritoriale de protecț ie a
mediului din oră în oră pentru a putea e valua corect calitatea aerului în zona
aglomerată respectivă .
d) Tehnici de modelare
Modelarea calităț ii aerul ui este utilizarea de reprezentă ri matematice ale
proceselor fizice și chimice din atmosferă , în vederea estimă rii cantitative
a diispersiei și impactului poluanț ilor atmosferici. Tehnicile de modelare a
calitaț ii aerului se stabilesc î n conformitate c u standardele Uniunii Europene î n
domeniu.
e) Informarea publicului
Autoritaț ile publice teritori ale pentru protecția mediului asigură publicului
în mod regulat informaț ii actualizate privind concentrațiile de poluanți în
aerul înconjură tor. Informaț iile trebuie furnizate prin intermediul mijloacelor
de informare în masă , afisajelor, internetului, tel exului, faxului, telefonului ș i al
altor mijloace disponibile6.

Metode și principii de determinare a poluanților la stația automată
din localitatea Mateuți
Pulberi în suspensie cu fracția 10 mkm – metoda automată de măsurare, se
bazează pe principiul ciclon, destinată pentru determinarea co ncentrației de masă a
fracției fibrogene cu mărimea <10 mkm în aerul atmosferic. La determinarea
concentrației suspensiilor cu această fracție se utili zează analizatorul de tip „Dast”
cu aplicarea filtrelor bandă НЭЛ -3-25.
Suspensiile solide totale – meto dă manuală de măsurare cu utilizarea
analizatorului de tip „Dast -1” și aplicarea filtrelor АФА -ДП-3. Metoda este
destinată pentru determinarea concentrației de masă a suspensiilor totale în aerul
atmosferic, cît și a prafului în zona de lucru.

6 http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie -mediu/Atmosfera -Structura –
atmosferei615.php

27
Metoda autom ată de măsurare a ozonului cu aplicarea gazoanalizatorului Ф –
105, se bazează pe principiul optic de absorbție a razelor ultraviolete la lungimea
de undă 253,65 nm a componentului analizat. Mărimea energiei captate corelează
cu concentrația ozonului din ame stecul gazos. Diapazonul de măsurare 0 – 10000
mkg/ m3.
Oxidul de carbon (II) – metodă automată de măsurare cu aplicarea
gazoanalizatorului K -100, destinată pentru determinarea concentrației de masă a
monoxidului de carbon în aerul atmosferic în diapazonul 0-50 mg/m3.
Gazoanalizatorul funcționează pe principiul metodei electrochimice, utilizînd
elementul sensibil – sensibilizator electrochimic.
Gazul analizat prin difuzie pătrunde în sensibilizator inițiind curent electric
pe electrozii receptorului proporț ional cu concentrația gazului.
Determinarea oxizilor de azot (NO, NO 2, NO x) se efectuiază prin aplicarea
metodei automate de măsurare cu utilizarea gazoanalizatorului ET – 909, destinat
pentru măsurarea continuă a concentrației de masă a oxizilor de azot în diapazonul
0-10 mg/m3. Principiul de determinare se bazează pe măsurarea fluxului de lumină
(hemiluminiscență) detectat la oxidarea oxidului de azot de către ozon.
Metodă automată de măsurare a hidrocarburilor CH (suma hidrocarburilor)
se bazează pe aplic area gazoanalizatorului ГАММА ЕТ, destinat pentru măsurarea
continuă a concentrației de masă a sumei hidrocarburilor, cu excluderea metanului,
în diapazonul 0 -100 mg/m3. Metoda de măsurare se bazează pe principiul ionizării
substantelor organice în flacăra de H 2 și cu determinarea ulterioară a curentului
ionizat detectat.
Determinarea concentrației de masă a NH 3, SO 2, H 2S – metodă automata de
măsurare -principiu ciclon cu utilizarea gazoanalizatorului de tip „Сирена”.
Gazoanalizatorul conține în sine mai mul te blocuri: receptorul și blocul de
comandă. Funcționarea receptorului se bazează pe metoda fotocolorimetrică cu
utilizarea prafului convertizor de tip ППИ АА 5И 4.188.004 -01, principiul căruia
constă în schimbarea coeficientului spectral ce se reflectă de pe suprafața vizibilă a
spectrului la contactul cu aerul analizat.

28
Parametrii meteorologici (temperatura și umiditatea aerului, presiunea
atmosferică, direcția și viteza vîntului) – se determină cu ajutorul complexului
meteorologic MK -14-1, bazat pe princ ipiul automat de măsurare. Principiul de
funcționare a complexului dat este bazat pe transformarea parametrilor atmosferici
meteorologici în semnale electrice cu prelucrarea ulterioară a acestora (Anuar aer
SHS, 2015, p . 14-15).

29
III. REZ ULTATELE CERCETĂRILOR
3.1. Sursele de poluare a aerului atmosferic în raionul Rezina
Protecția aerului atmosferic este una din problemele principale din domeniul
de activitate a autorităților de mediu, axată pentru realizarea dreptului
constituțional al ce tățenilor Republicii Moldova la un mediu sănătos de viță ,
accesul la inform ația veridică privind calitatea aerului și măs urile întreprinse
pentru protecția baz inului aerian.
Poluarea aerului atmosferic, în prezent, este o problemă majoră care necesită
activități de control pentru aprecierea gradului de poluare, calcularea emisiilor de
poluanți și determinarea calității aerului atmosferic, preîntîmpinarea efectelor
nocive a activității economice preconizate asupra ecosistemelor naturale .
Volumul de poluanți emiși în atmosferă de la toate sursele de poluare în
raionul Rezina, în anul 2016 a fost estimat la nivelul de 4415.4081 t.
Promovare a politicii de mediu în comartimentul protecției aerului
atmosferic, precum și controlul respectării prevederilor legislați ei ecologice de
protecție a aerului atmosferic în activitatea antreprenorială îi revine inspecției
ecologice.
Surse potențiale de poluare a aerului atmosferic.
Conform Anuarului Inspectoratului Ecologic Rezina calitatea aerului
atmosferic în raion este in fluențată de emisiile provenite din surse fixe de poluare
și surse mobile de poluare . Analizînd dinamica emisiilor de poluanți în aerul
atmosferic pe teritoriul raionului Rezina constatăm că pe perioada anului 2014
volumul total al emisiilor degajate este de 4404,604697t, cu 95,301503t mai puțin
ca în anul 2013, în anul 2015 volumul total al emisiilor este de 4407.8642t, cu
3.2596t mai mult ca în anul 2014, în anul 2016 volumul total al emisiilor este de
4415,4081 t, cu 7,5439 t mai mult ca în anul 2015.
Mai jost este indicată lista agenților economici cu impact sporit asupr a
mediului din raionul Rezina (T abelul 3.1 .).

30
Tabelul 3.1 .

Lista agenților economici cu impact sporit asupra mediului din raionul Rezina
(Anuar IE Rezina, 2015)

3.1.1. Surse fixe de poluare a aerului atmosferic în raionul Rezina
La momentul actual în raionul Rezina activează 106 de întreprinderi
industriale care prezintă risc pentru mediul înconjurător, din care de gradul I de
500t numai o întreprindere „Lafarge Ciment” Moldova, cu impact moderat de
gradul II nu -i nici o întreprindere. Posedă autorizații pentru emisii în atmosferă 70
de întreprinder i. Obiecte cu impact moderat sau inert reprezintă dou ă unități de
producere, așa ca atelierul de fabricare a mobilei și centr ul pentru testarea și
deservire tehni că a automobilelor (Anuarul IE Rezina , 2016). Lista suselor fixe de
poluare a aerului atmosfer ic în raionul Rezina este prezentată în Anexa 1 .
Impactul sectorului industrial asupra calității aerului atmosferic
Sectorul industrial este reprezentat prin 60 agenți economici de la ramura
„Procese industriale și construcții” cu numărul surselor stațio nare de poluare
constitue 161 unități cu volumul total de emisii a poluanților de 1185,9887 t a nual,
la sectorul „Transport” – 0,3199 t, sectorul „Deșeuri” conform calculelor de la
producerea deșeurilor au fost emise – 3056 t și de la stațiile PECO au fost emise
12,5998 t/an. Masa de emisii a poluanților în aerul atmosfe ric de la sursele
staționare, an ul 2016 sînt prezentate în Anexa 2 . Obiectele destinate prelucrării
produselor agricole activează în baza autorizațiilor de emisii de la surse fixse.
Nr.d/o Denumirea Emisii tone/an Devărsără fără
epurare m3/diurn
1. „Lafarge Ciment” (Moldova) SA 2039,6
2. Fabrica Materialelor de Construcție 25,54
3. RZ „Transcom” SA .35
4. SRL”Lucoil” Moldova 5,68
5 ÎCS „Bemol – Retail”SRL 2,724
6 SC „Basa Petrol” SRL 0,959
7 SC „Basa Petrol” SRL 0,542
8 ÎM „Tirex Petrol” SA 1,648
9. ÎM „SCL” – 1600,0
10. Penetenciarul nr. 17 – 400,0
11 Școala internat de tip sanatorial – 100,0

31
Impact ul sectorului termoenergetic asupra calității aerului atmosferic.
Cu energie electrică raionul este asigurat din rețelele elec trice de tensiune
înaltă de la SA „Red – Nord” filiala Rezina cu volumul anual de emisii 0,5242
t/an, cu gaz raionul este asigur at de SRL”Orhei Gaz” filiala Rezina cu volumul de
emisii 1,4767t/an. Cazangeri ile în număr de 129 unități, în primării 99 cazangerii,
la agenți economici 30 cazangerii, din care 58 cazangerii cu utilizarea
combustibilului solid și 71 cazangerii cu utilizar ea gazelor naturale, cu volum ul
total de emisii 145,953 t/an (T abelul 3. 2.).
Tabelul 3. 2.
Lista obiectivelor termo -electrice și cazangeriilor din raionul Rezina
(Anuar IE Rezina, 2016)

Nr
Localitatea Obiective termo -electrice Numărul de cazangerii c u utilizare a
combustibilului.
Denumirea Starea Comb.
solid Păcură/
Motorină Gaze
naturale Starea
1. Rezina
SA „Orhei -Gaz”
SA „Red -Nord”
bună
bună – – 11 bună
2. Bușăuca – – – – 2 bună
3. Cinișeuți – – – – 3 bună
4 Cogîlniceni – – – – 1 bună
5 Cuizăuca – – – – 1 bună
6 Echimăuți – – – – 2 bună
7 Ghiduleni – – – – 2 bună
8 Gordinjești – – – – 1 bună
9 Horodiște – – – – 2 bună
10 Ignăței – – – – 3 bună
11 Lalova – – – – 3 bună
12 Lipceni – – – – 1 bună
13 Mateuți – – – – 1 bună
14 Meșeni – – – – 1 bună
15 Minceni – – – – 2 bună
16 Otac – – – – 1 bună
17 Păpăuți – – – – 1 bună
18 Peciște – – – – 2 bună
19 Pereni – – – – 3 bună
20 Pripiceni – – – – 1 bună
21 Saharna – – – – 1 bună
22 Sîrcova – – – – 2 bună
23 Solonceni – – – – 1 bună
24 Trifești – – – – 1 bună
25 Țareuca – – – – 4 bună
TOTAL 2 53

32
Sursele de energie regenerabilă (monitorizarea producătorilor de
biocombustibil solid, peleți, bricheți).
În raionul Rezina sînt construite 5 cazangerii, care utilizează biocombustibil,
însă în anul 2016 n -a funcționat nici una. În raion este o întreprindere,
SRL”Bioresurse”, care produce și comercializează biocombustibil solid (bricheți)
în volum de aproximativ 40t pe a n (Anuarul IE Rezina , 2016).

3.1.2. Surs ele mobile de poluare a aerului atmosferic în raionul Rezina
Instalațiile de cazane, CET -urile, stațle de alimentare cu căldură de diverse
capacități, întreprinderile industriale, inclusiv cele de prelucrare a deșeurilor au o
contribuție de 40% la poluar ea atmosferei. Restul, 60%, provin din mijloacele de
transport (Duca Gh., 2003 , p.14).

Fig. 3.1. Polurea aerului de către transportul auto

Potrivit Anuarului IE Rezina 2016 î n raion activează două întreprinderi de
transport ÎS „Calea Ferată” gara Mate uți și SA „RZ Transcom”. Conform
registrului de evidență a transportului auto de la poliția rutieră și direcția agricolă a
CER Rezina în raion sunt înregistrate 8305 de automobile de diferite mărci. Din
întregul complex de transport sectorul privat aparț in 7736 unități iar celui public
569 unități. În sectorul agrar al raionului funcționează aproape 512 tractoare, 87
combine de diferite modificații, care lucrează sezonier.
Sinteza rezultatelor exercitării controlului ecologic instrumental de stat
efectu at de Centrul Investigații Ecologice SC „Primautoservice” SRL s -au supus

33
controlului ecologic cu efectuarea concomitentă a reviziei t ehnice 980 de
automobile, de ÎS „ Intehagro” – 403 tractore și 18 combine.
Pe parcursul anului 2016 de către stațiile de al imentare cu combustibil,
întreprinderile ce comercializează produse petroliere în raion SRL „Lucoil
Moldov a”, „Basapetrol” SAC Pripiceni, „Basapetrol” SAC Ho rodiște, SRL„Bemol
Retail”, SRL„ Datario” și „Tirex – Petrol” SRL s -au realizat 1261.469 t de benzi nă,
2071,810 t de motorină și 531,749 t de gaz petrolier lichifiat. Controlul ecologic al
vehiculelor, anul 2016 se prezintă în tabelul 3.3. . În rezultatul utilizării
combustibilului au fost emiși în atmosferă 9,196 t de aldehide,885,7561 t de oxid
de carb on, 130,8381 t de dioxid de azot, 121,8524 t de hidrocarburi aromatice
policiclice, 34,6635 t dioxid de sulf, 21,5377 t substanțe solide.
Suma totală de emisii constitue 1203,8438 t anual . Analiza consumului de
combustibil și poluanții emiși de sursele mob ile sînt prezentați în Anexa 3 (Anuarul
IE Rezina , 2016).
Tabelul 3.3 .
Controlul ecologic instrumental de stat al vehiculelor, anul 2016
(Anuar IE Rezina, 2016)

Nr.
d/o

Denumirea
întreprinderii,
stațiile de
testare
tehnica

Total supuse
controlulu i –
ecologic de
stat, inclusiv
cu depășiri a
normelor de
emisii
Numărul automobilelor
controlate la stațiile de
testare tehnică, inclusiv
supuse reviziei tehnice Acțiuni de control
ecologice și de
supraveghere Numărul
unităților
agricole de
transport
supu se
controlului
ecologic Supuse
conrolului la
stațiile tehnice
Cu depășiri a
normelor
ecologice:
Testare
repetată
Acte/ procese –
verbale
Amenzi(lei)/
avertisment
Interdicții de
exploatare
Tractoare
Combine
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 SRL”Primaut
oservice
nr.2” 980 980 40 – – – – – –
2 ÎS
„Intehagro” 421 421 – – – – – 403 18

Total 1401 1401 40 – – – – 403 18

34
3.1.3 . Fabrica de ciment Rezina -sursă de poluare a aerului atmosferic
Lafarge Ciment (Moldova) este o companie specializată în indust ria
materialelor de construcție. Principalele genuri de activitate ale companiei sunt
extragerea zăcămintelor minerale, producerea și comercializarea cimentului,
comerțul cu ridicarea nisipului, pietrișului, gipsului etc.7
Fabrica de ciment din Rezina a fo st dată în exploatare în anul 1985 și pînă în
prezent este cea mai mare întrepr indere industrială din republică . Materia primă
pentru producere este calcarul și argila roșie din zacamintele locale, argila
luminată, adusuri sau resturi.

Fig 3.2. Fabrica de ciment Rezina

Prezența uzinei de ciment în raion are un rol foarte important pentru
dezvoltarea industriei și a raionului în ansamblu ׃
– Cifra de afaceri mare, care, corespunzător, determină venituri semnificative
în bugetul local;
– Generarea poten țialelor externalități pozitive asupra mediului de afaceri, în
materie de practici moderne ale managementului: gestiunea afacerilor, conlucrarea
cu instituțiile de învăț ămînt, autoritățile publice ;
– Implementarea multiplelor proiecte de responsabilitate socială;

7 https://ro.wikipedia.org/wiki/Lafarge_Ciment_Mol dova#cite_note -3

35
– Influență pozitivă asupra sporirii salariului mediu lunar la nivel de raion.
Salariul mediu lunar în industrie, în anul 2012, a fost de 9034;
– Influență pozitivă asupra productivității muncii. Valoarea producției
industriale per angajat în in dustrie în raion este cu mult superioară cele înregistrată
în regiunea Centru.
În pofida avantajelor sus menționate, concentrarea înaltă a industriei într -un
singur sector, dar în special asupra unei întreprinderi generează riscuri înalte nu
numai pentru e voluția industriei, dar și pentru situația ecologică a raionului în
ansamblu ( Strategia de dezvoltare integrată a raionului Rezina, 2013 – 2020).
Aproximativ toate procesele tehnologice de producere a cimentului sunt
însoțite de formarea prafului începînd cu extragerea materiei prime în carieră și
terminînd cu livrarea cimentului, iar în urma arderii combustibilului tehnologic
(gazul natural) în aerul atmosferic sî nt emise produse de ardere ca, dioxidul de
azot, oxid de carbon, 3.4 -benzaperen.
Calculul niv elului de poluare a emisiilor în atmosferă al fabrici i de ciment se
efectuează în baz a datelor inițiale pe surse. Mărimile maxime ale concentrațiilor
substanțelor nocive în zonele locative nu depășește 0.8 CMA. În total în aerul
atmosf eric sunt emise 512 t one, 33 substanțe nocive, principalele sunt cele solide
(pulbere).
Praful total emis în timpul producerii, se împarte în 2 grupe:
I grupă – CMA – 0.5mg/m3, aici intră praful neorganic cu conținut de bioxid
de siliciu mai mic de 20 %, praful de la adaosuri, praful de materii primă, praful de
ghips și praful de calcar. În total în aerul atmosferic se aruncă 146,2 t/an de praf.
II grupă – CMA – 0,3 mg/m3, aici intră praful neorganic de bioxid de siliciu
de la 20 -70%, acesta este praful de clincher, de ciment, zg ură, argilă. În total în
bazinul aerian sunt aruncate 148,1 t/an de praf.
Emisiile anuale ale substanțelor gazoase care se formează în urma arderii
gazelor sunt:
Carbon – 154,436 t/an
Dioxid de azot – 56,422 t/an

36
3,4-benzaperen -0,04t/an
Astfel, anual în aeru l atmosferic sînt emise 509,9 tone de substanțe nocive.
Deasemenea în urma producerii cimentului în aer mai sunt aruncate și
metale grele cum ar fi: cadmiu, mercur, plumb, cupru, plumb, zinc. Sursele de
emisie ale metalelor grele sunt: zgura folosită la pr oducer ea cimentului în calitate
de ad aosuri minerale, materialele tehnologioce adaosurile.

Activitatea „Lafarge Ciment ” (Moldova) SA
cu privire la ameliorarea situației ecologice în regiunea Rezina
Începînd cu anul 2000 Întreprinderea „Lafarge Ciment” ( Moldova) SA a
început lucrări massive de redresare a stării ecologice după o staționare de lungă
durată.
Procesul respectiv s -a început cu salubrizarea (înlăturarea deșeurilor
petroliere (păcură), a rîului Ciorna ,cu amenajarea tuturor izvoarelor de origin e
naturală de pe perimetrul exterior al uzinei, înlocuirea secției de însăcuire cu linie
tehnologică de ambalare performantă, care a redus considerabil degajările în aerul
atmosferic,au fost create 2 brigăzi de muncitori destinate înverzirii, salubrizării și
amenajării teritoriului.
Anual, conform planului de activitate, coordonat cu organele de mediu, are
loc schimbarea tuturor filtrelor cu saci și electrice, cu rentabilitatea de 97 -98%.
Conform proiectului de execuție cu aviz pozitiv, la inițiativa uzinei , din cont
propriu, a fost construită stația de epurare a apelor riziduale, valoarea căreia
constitue 1479 mii lei, care la momentul actual funcționează eficient.
Posturile de control a calității aerului a tmosferic, aflate în gestiunea
„Hidrometeo”, în per ioada de stagnare a întreprinderii au fost deteriorate definitiv.
La propunerea organelor de mediu, de către uzină a fost procurat un post de
control nou, cu capacități performante de apreciere a unui spectru mai larg de
ingredienți, destinate unei regiuni mai largi de analize. Pentru procurarea și
instalarea postului în cauză s -au cheltuit 1720 mii lei.

37
Informația analizată, în regim on -line în fiecare or ă se transmite către
serviciul „ Hidrometeo” în mod automatizat prin mijloacele electronice.
Investirea finanțelor la repararea drumului de acces spre fabrică, cu stropirea
sistematică a lui, a redus simțitor degajările de praf în atmosferă , care a redresat
pozitiv condițiile de trai a locuitorilor din preajmă.
Pentru redresarea și menținerea stării ecolo gice, la nivelul cuvenit la
întreprindere pînă la momentul actual s -au investit în jur de 10 mln lei.
„Lafarge Ciment” (Moldova) SA în permanență, trimestrial, își onorează
obligațiunile, conform legii, achitările plăților obligatorii pentru poluarea mediu lui.
În ultimii 10 ani de activitate întreprinderea a transferat în conturile Fondului
Ecologic Local aproape 2mln lei.
În scopul eficientizării activității uzinei și ameliorarea ulterioară de ambalare
a producției finite a fost construită secția de palet izare a cimentului, conform
standartelor europene. Pentru realizarea acestui proiect întreprinderea a investit
2571mii lei.
Permanent administrația uzinei acordă o atenție deosebită modernizării
programului politicilor de mediu, implimentării tehnologiilor de conservare a
resurselor tehnologice, se planifică și s -a efectuat perfectarea documentației
respective, referitor la utilizarea combustibilului alternativ cu folosirea deșeurilor,
ce va permite colectarea lor, cu diminuarea gunoiștilor neautorizate în regiune.
La ace st compartiment, la inițiativa „ Lafarge Ciment ” (Moldava) SA în
parteneriat cu Ministerul Mediului al RM la 21.06. 2 010 s -a desfășurat
simpoziomul „ Co-procesarea deșeurilor – soluția pentru o țară curată”.
Uzina dispune de specialiști cali ficați, capabili de soluționare a problemelor,
care pot provoca impact asupra medilui și lichidarea posibilităților de încălcare a
legislației ecolgice, de programe creative pentru școlarizarea personalului tehnic,
privind protecția mediului înconju rător.
În ultima perioadă s-a redus considerabil numărul de petiții în adresa
activității cotidie ne a uzinei cu privire la încălcarea legislației ecologice.

38
3.2. Supravegherea calității aerului atmosferic în cadrul Serviciului
Hidrometeorologic de Stat, localit atea Mateuți
Conform Anuarului Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS) 2015
privind starea calității aerului atmosferic, îcepînd cu luna martie a anului 2007 în
scopul realizări i eficiente a monitoringului privind calitatea aerului atmosferic s -au
inițiat lucrări de investigare prin amplasarea unei sta ții autom ate de control în satul
Mateuți, raionul Rezina. Amplasarea acestei sta ții poate fi explicată prin nivelul
sporit de pol uare în aceasta zonă.
Sursele de bază ale poluării atmosferei în localitatea Mateu ți, or. Rezina
sunt: SA. „Lafarge Ciment, or. Rezina, cît și sursel e de poluare de pe partea stîngă
a Nistrului, în special uzina de ciment și ardezie și combinatu l metalurgi c din
orașul Rîbnița.
Pe parcursul anului 2015 la postul automat Mateuți s -au prelevat și analizat
circa 34403 probe, dintre care 13500 probe aproximativ pentru monoxidul de
carbon CO; circa 20000 probe pentru ozonul troposferic 03 și pentru suspensii
solide totale – 903 probe.
Indicele mediu anual complex al poluării atmosferice (IPA 3), în anul 2015 a
constituit 1,00. Fluctuaț ia lunară a valorilor IPA complex este p rezentată în tabelul
de mai jos (Tabelul 3.4.).
Tabelul 3.4 .

Valorile lunare ale indicelui poluării atmosferei înregistrate
la stația Mateu ți în anul 2015
(Anuar aer, SHS, 2015, p. 75)

Ianuarie – 1,06 Mai – 1,00 Septembrie – ,79
Februarie – 1,04 Iunie – 0,90 Octombrie – 1,02
Martie – 1,11 Iulie – 0,93 Noiembrie – 1,12
Aprilie – 1,21 August – 0,74 Decembrie – 1,12

Tendinț a de modificare a indicelui anual complex pentru perioada d e 3 ani
este prezentat în F ig. 3.3. (Anuar aer , SHS, 2015 , p. 75 ).

39

Fig. 3.3 Nivelul poluării aerului, conform IPA complex, la postul automat Mateu ți,
anii 2012, 2 013, 2014 (Anuar aer, SHS, 2015, p. 75)

Pe parcursul ultimilor trei ani valorile indicelui complex a variat de la 0,74
în luna august a anului 2015 până la 3,0 0 în luna octombrie anul 2013 (Fig. 3.4.).

Fig. 3.4. Evoluț ia lunară a IPA complex, la post ul automat Mateu ți,
anii 2013, 2014, 2015 (Anuar aer, SHS, 2015, p. 76 )

În rezultatul estimării datelor pentru ultimii 3 ani, constatăm faptul că,
conform valorilor indicelui poluării aerului în parte pentru poluanț ii monitorizaț i,
cel mai înalt indice înregistrează ozonul troposferic. Totodat ă se observă și o
descreș tere consecutivă a indicelui poluării suspensiilor solide totale, astfel în 2013
acesta constit uind 0,34, iar în 2015 – 0,14 (Fig. 3.5.).

40

Fig 3.5. Evoluț ia anuală a IPA separat pe poluan ți, la postul automat Mateu ți,
anii 2013, 2014, 2015 (Anuar aer, SHS, 2015, p. 76 )

Rezultatele valorilor estimate în anul 2015 denotă faptul că nivelul de
poluare a aerului conform concentra țiilor medii anuale nu s-a modif icat esenț ial în
raport cu anul p recedent. Analizînd tabelul 3.5., observăm că pe parcursul anului
2015 la stația automată de control amplasată în localitatea Mateuți valorile
concentrațiilor medii lunare nu au înregistrat depășiri nici pentru un poluant
monitorizat. Deasemenea atât valor ile concentra țiilor medii anuale câ t și ale
concentra țiilor maxime momentane ale poluanț ilor monitorizaț i nu au atestat
depă șiri, comparativ cu anul precedent, câ nd valorile concentraț iilor maxime
momentane au înregistrat depă șiri pentru pulberile totale, atestînd 1,8 CMAmm.
Totodată în anul 2015 a crescut neesențial concentraț ia medie anuală a
ozonului troposferic O 3, constituind 1,0 CMAmd, faț ă de anul trecut cînd valoarea
acestuia a constituit 0,9 CMAmd.
Tabelul 3.5 .
Caract eristica poluării aerului atm osferic la postul automat de observații
Mateuți, pe perioada anului 2015

Denumirea poluantului Concentrația
medie
anuală Concentrația
maximă
momentană Nr.
mg/mc CMA mg/mc CMA
1. Monoxid de carbon (CO) 0,10 0,03 1,87 0,4
2. Ozon (O 3) 0,03 1,0 0,06 0,4
3.
Suspensii solide totale 0,02 0,1 0,326 0,7

41
Ozonul se găse ște în mod natural în concentr ații foarte mici în troposferă.
Ozonul troposferic, cuprin s între sol si 8 -10 km înă lțime este deosebit de toxic.
Acesta este un poluant secundar deoarece, s pre deosebire de alți poluanț i, el nu este
emis direct de sursa de emisie, ci se formează sub influenț a radiațiilor ultraviolete.
Formarea fotochimică a ozonului troposferic depinde în principal de factorii
meteoro logici (temperaturile ridicate și intensi tatea luminii solare) și de
concentrațiile precursorilor . Spre deosebire de ozonu l stratos feric, care protejează
viața pe pă mînt, ozonul troposferi c este foarte toxic, avînd o acț iune puternic
iritantă asupra că ilor respiratorii, ochilor și are potenț ial cancerigen.
De as emenea, ozonul are efect toxic ș i pentru plante, la care determină
inhibarea fotosintezei, producerea de leziuni foliare, necroze. Ozonul troposferic
este, de asemenea, incrimin at pentru participarea indirectă la formarea ploilor
acide. Oz onul prezent la nivelul solului se comportă ca o componentă a „smogului
fotochimic” .
Conform figurei 3. 6. cele mai înalte valori ale concentrațiilor medii anuale
s-au înregistrat pentru ozonul troposferic, constituind 1,0 CMA. (Anuar aer, SHS,
2015 , p. 78 )

Fig. 3.6. Nivelul poluării aerului atmosferic conform CMAmd a pol uanților
monitorizaț i, la statia Mateuț i, anii 2013, 2014, 2015
(Anuar aer, SHS, 2015, p. 78 )

42
Nivelul poluării aerului atmosferic conform concentra țiilor maxime
momentane pe pa rcursul ultimilor 3 ani au depăș it norma sanitară pentru:
suspensiile solide totale, astfel valoarea maximă de 1,8 CMA fiind î nregistrată în
anul 2014 (F ig.3.7.).

Cele mai înalte valori ale concentraț iilor medii lunare pentru suspensii
solide s -au atestat în a nul 2013 în luna octombrie, depășind norma sanitară
admisibilă , astfel înregistrînd valoarea de 0,3 mg/m3, ceea ce constituie 2,0
CMAmd (Fig.3.8. ).

Fig.3.8. Evoluția concentraț iilor medii lunare exprimate în CMAmd pentru suspens ii
solide totale, la stația Mateuț i, anii 2013, 2014, 2015 (Anuar aer, SHS, 2015, p. 79 )

Confor m graficului de mai jos (Fig.3.9.) constatăm că , cele mai înalte valori
ale concentraț iilor maxime momentane pentru suspensii solide pe parcursul anilor
2013 -2015 s -au atestat în luna octombr ie în anul 2013, înregistrâ nd valoarea de 2,0

Fig.3. 7. Nivelul poluării aerului atmosferic conform CMAmm a poluanților
monitorizaț i, la stația M ateuț i, anii 2013, 2014, 2015 (Anuar aer, SHS, 2015, p. 78 )

43
mg/m , ceea ce constituie 4,0 CMAmm, astfel depășind norma sanitară admisibilă
(Anuar aer, SHS, 2015 , p. 79 ).

Fig.3.9. Evoluția concentraț iilor maxime momentane exprimate în CMAmm pentru
suspensii solide totale, la staț ia Mateuț i, anii 2013, 2014, 2015 (Anuar aer, SHS, 2015, p. 79 )

3.3. Acțiuni pri vind reducerea gradului de poluarea aerului atmosferic
Activitățile de inspectare în vederea realizării obiectivelor și măsurilor
trasate în planul de activitate pen tru anul 2016, au fost fixate spre reducerea
impactului negativ al activităților economice asupra mediului înconjurător ,
resurselor naturale și sănătății populației, de prevenire a poluării mediului
înconjurător prin conștientizare a populației.
Pe parcursul perioadei de raportare de căt re IE Rezina la compartimentul
„aerul atmosferic” au fost întocmite 15 acte de control cu 70 prescripții obligatorii,
din care au fost executate 62, și 2 procese verbale cu privire la contravenție pe
art.143 -1 p/v, art.147 -1 p/v, în urma examinării cărora s -au aplicat sancțiuni
contravenționale sub formă de amendă în mărime de 3000 lei și achitate 1500 lei.
Prejudicii cauzate aerului atmosferic nu au fost depistate. (Anuarul IE Rezina 2016)
Cheltuieli și resurse pentru protecția aerului atmosferic
Acțiuni aplicate în vederea finanțării activității d e protecție a aerului
atmosferic de către SA „Lafarge Ciment” (Moldova) SA în sumă de 4001551 lei
pentru:
– măsurători emisii aer, apă;
– mentenanta echipamentelor de monitorizare a emisiilor;

44
– mentenanța sistemului de management de mediu;
– curățenie;
– reabilitarea carierei.
Plata pentru poluarea aerului atmosferic
Plata pentru poluarea aerului atmosferic se distinge în conformitate cu
prevederile legii privind plata pentru poluarea mediului. Plata se achită de către
întreprinderile indu striale, care în procesul de funcționare cauze ază poluarea
aerului atmosferic cu emisii de poluanți. Suma calculată și achitată pentru poluarea
aerului atmosferic de la întreprinderile din r aionu l Rezina în anul 2016 constitue
183075.68 lei (Tabelul 3.6.) .
Tabelul 3.6 .
Plata pentru poluarea aerului atmosferic de la sursele staționare de poluare, anul 2016.
(Anuar IE Rezina, 2016)

Nr.
d/o
Denumirea
întreprinderii Suma
achitată
2016 Plata pentru poluare

Calculat
Achitat
Întreprinderi
Publice Întreprinderi
Private Întreprinderi
Publice Întreprinderi
Private
1 „Lafarge
Ciment” 174038.43 174038.43 174038.43
2 SA
Moldtelecom 56.44 56.44 56.44
3 SRL
Primautoservice 12.81 12.81 12.81
4 SA Red Nord 48.40 48.40 48.40
5 SRL Basapetrol
s.Prip iceni 16.41 16.41 16.41
6 SRL Basapetrol
s.Horodiste 20.13 20.13 20.13
7 SRL
BemolRetail 81.46 81.46 81.46
8 SRL Lucoil
Moldova 246.81 246.81 246.81
9 Calea Ferată 7,63 7,63 7,63
10 ÎS Inmex 131,08 131,08 131,08
11 SA
Rezindmontaj 147 147 147
12 SRL Sematrus 13,37 13,37 13,37
13 SRL Alvitrans 112,52 112,52 112,52
14 SRL Resendjer 31,13 31,13 31,13
15 SRL Dor
August 18,71 18,71 18,71
16 SRL Timoti 9,39 9,39 9,39
17 SRL Covcor 360,79 360,79 360,79
18 SRL Ago Doro 28,26 28,26 28,26

45
19 GȚ Țurcan
Valentin 481,79 481,79 481,79
20 ÎI Eugenia Nica 29,68 29,68 29,68
21 SRL Orhei Gaz 64,77 64,77 64,77
22 Consumcoop
Cinișeuți 86,24 86,24 86,24
23 SRL Becad 491,14 491,14 491,14
24 ÎI Victoria
Donica 155,33 155,33 155,33
25 ÎI Bunescu
Mihail 38,80 38,80 38,80
26 SRL Candidus 236,61 236,61 236,61
27 SRL
Eurociment 26,19 26,19 26,19
28 GȚ Leontii Iom 24,41 24,41 24,41
29 SA Drumuri
Orhei 351,74 351,74 351,74
30 SA
Specimontaj 13,78 13,78 13,78
31 SRL Caragor
Agro 29,88 29,88 29,88
32 SRL Cadom
Gaz 11,92 11,92 11,92
33 Cooperativa de
consum
Țareuca 27,29 27,29 27,29
34 ÎI Marchitan
Conct 29,40 29,40 29,40
35 GȚ Josan
Elizaveta 37,13 37,13 37,13
36 SRL
Glavsplasan 860,91 860,91 860,9 1
37 SA Tirex Petrol 21,05 21,05 21,05
38 SRL Tranzit 460,80 460,80 460,80
39 ÎI Nani Boris 187,79 187,79 187,79
40 GȚ Ceban P.I. 4,74 4,74 4,74
41 FMC rezina 2623,72 2623,72 2623,72
42 ÎI Cozacenco
Ludmila 61,68 61,68 61,68
43 SRL Excel
Manufacturing 416,33 416,33 416,33
44 SRL Mina de
piatră Lalova 665,38 665,38 665,38
45 SRL
Biocentrum 52,41 52,41 52,41
46 SA RZ –
Transcom 25,46 25,46 25,46
47 SRL Agroopt 73,56 73,56 73,56
48 SRL Omprico
Invest 1,16 1,16 1,16
49 ÎI Laza ri
Natalia 103,82 103,82 103,82

TOTAL 183075.68 183075.68 183075.68

46
3.4. Obiective și măsuri de protecție a aerului atmosferic
în Republica Moldova
Obiectivele protecției a erului atmosferic sînt axate spre remedierea măsurilor
de prevenire a po luării și de protecție a aerului atmosferic. Ele cuprind acțiuni de
monitorizare și inspectare a unităților economice în scopul asigurării respectării
normelor stabilite în aut orizațiile de emisii. În vederea realizării acestor obiective
se vor efectua următoarele acțiuni de ord in ethnic și organizatoric de di minuare a
poluării aerului atmosferic:
1. În primul rînd e necesar ca î ntreprinderile industriale să fie separate de
casele de locuit prin zone sanitare -de protecție -suprafața cărora se stabilește de la
50 pînă la 1000 m, în dependență de nocivitatea deșeurilor ;
2. Controlul emisiilor în aerul atmosferic trebuie să fie revăzut în scopul de a
obține rezultate cît mai complxe și veridice, acesta se referă la sursele staționare de
poluare și la sursele mobile;
3. Modernizarea u tilajului de purificare la coșurile de evacuare a emisiilor în
atmosferă prin înzestrarea întreprinderilor cu instalații de reținere a poluanților ;
4. Interzicerea (stoparea) incendierii deșeurilor menajere solide și a resturilor
vegetale;
5. Promov area acțiunii „Un aer curat pentru toți” și utilizarea bici cletelor ca
mijloc de transport;
6. Dezvoltarea sistemului de colectare, sistematizare și prezentare a
rapoartelor statistice privind calitatea aerului atmosferic și de informare a
societății ;
7. Întreprinderea măsurilor de minimizare a impactului negativ al activității
economice asupra mediului înconjurător, de prevenire a poluării acestuia prin
măsuri de conștientizare atît a agenților economici cît și a populației ;
8. Introducerea modificărilor în actel e legislative și normative în domeniul
protecției aerului atmosferic, privind autorizarea emisiilor de poluanți în cantități
nesemnificative;

47
9. Supravegherea permanentă a respectării prevederilor actelor legislative și
normative la întreprinderi cu impact sp orit de poluare;
10. Protecția aerului atmosferic este o obligațiune a activități lor economice
generatoare de produse și substanțe nocive, inclusiv a celor care utilizează
mijloace de transport. Autoritățile publice de ambele niveluri sunt obligate să
susțină inițiativele referitoare la diminuarea poluării aerului atmosferic cu
substanțe nocive;
11. În toate activitățile economice, inclusiv și în transport, să se acorde
prioritate problemelor de protecție a mediului, tehnologiilor cu consecințe negative
pentr u me diu și sănătatea populației;
12. Armonizarea cadrului legislativ ș i normativ în domeniul supravegherii și
gestionării calității aerului la directivele Uniunii Europene și tra tatele
internaționale la care Republica Moldova face parte;
13. Asigurarea protecției atm osferei prin fortificarea sistemului de prevenire,
control și de supraveghere a calit ății aerului în zone cu grad sporit de poluare;
14. Consolidarea și eficientizarea infrastructurii de gestionare a calității
aerului în scopul optimizării evaluării calității aerului la nivel național și local;
15. Tratarea prealabilă a combustibilului folosit sau a unor materii prime
pentru reducerea concentrației de poluanți și înlocuirea combustibilului inferior cu
cel superior .

48
CONCLUZII
În urma studiilor efectuate p ot menționa următoarele concluzii ׃
1. Protecția aerului atmosferic cuprinde un aspect extrem de important și
complex al problemei privind protecția naturii și a mediului ambiant.
2. Poluarea aerului este cauzată de industrie, de transport, de sistemele
energetic e, de agricultură, dar și de fiecare dintre noi.
3. Industria este considerată la ora actuală drept cea mai importantă sursă de
poluare a bazinului aerian .
4. Conform Anuarului Inspectoratului Ecologic de Stat 2016 acum în
Republica Moldova sunt înregistrate 5 5 69 întreprinderi poluatoare a aerului
atmosferic, 3 centrale termoelectrice, 3 920 cazangerii.
5. Una dintre cele mai mari probleme ale raionului Rezina în privința
mediului sunt problemele legate de calitatea aerului, argument în acest sens fiind
zona indus trială dezvoltată pe teritoriul raionului.
6. Volumul de poluanți emiși în atmosferă de la toate sursele de poluare în
raionul Rezina, în anul 2016 a fost estimat la nivelul de 4415.4081 t.
7. Analizînd dinamica emisiilor de poluanți în aerul atmosferic pe terit oriul
raionului Rezina constatăm că pe perioada anului 2014 volumul total al emisiilor
degajate este de 4404,604697t, cu 95,301503t mai puțin ca în anul 2013, în anul
2015 volumul total al emisiilor este de 4407.8642t, cu 3.2596t mai mult ca în anul
2014, în anul 2016 volumul total al emisiilor este de 4415,4081 t, cu 7,5439 t mai
mult ca în anul 2015.
8. La momentul actual în raionul Rezina activează 106 de întreprinderi
industriale care prezintă risc pentru mediul înconjurător, din care de gradul I de
500t numai o întreprindere „Lafarge Ciment” Moldova.

49
9. Aproximativ toate procesele tehnologice de producere a cimentului sunt
însoțite de formarea prafului începînd cu extragerea materiei prime în carieră și
terminînd cu livrarea cimentului, iar în urma arderi i combustibilului tehnologic
(gazul natural) în aerul atmosf eric sunt emise produse de ardere ca, dioxidul de
azot, oxid de carbon, 3.4 -benzaperen.
10. În urma producerii cimentului în aer mai sunt aruncate și metale grele
cum ar fi: cadmiu, mercur, plumb, cup ru, plumb, zinc. Sursele de emisie ale
metalelor grele sunt: zgura folosită la producer cimentului în calitate de adosuri
minerale, materialele tehnologioce adaosurile.
11. Pe parcursul anului 2015 la postul automat Mateuți s -au prelevat și
analizat circa 3440 3 probe, dintre care 13500 probe aproximati v pentru monoxidul
de carbon CO, circa 20000 probe pentru ozonul troposferic 03 și pentru suspensii
solide totale – 903 probe.
12. Nivelul poluării aerului atmosferic conform concentra țiilor maxime
momentane pe parcur sul ultimilor 3 ani au depășit norma sanitară pentru
suspensiile solide totale, astfel valoarea maximă de 1,8 CMA fiind î nregistrată în
anul 2014 .
13. Cele mai înalte valori ale concentraț iilor maxime momentane pentru
suspensii solide pe parcursul anilor 2013 -2015 s -au atestat în luna octombrie în
anul 2013, înregistrînd valoarea de 2,0 mg/m , ceea ce constituie 4,0 CMAmm,
astfel depă șind norma sanitară admisibilă .
15. Pe parcursul perioadei de raportare de către IE Rezina la compartimentul
„aerul atmosferic” a u fost întocmite 15 acte de control cu 70 prescripții obligatorii,
din care au fost executate 62, și 2 procese verbale cu privire la contravenție pe
art.143 -1 p/v, art.147 -1 p/v, în urma examinării cărora s -au aplicat sancțiuni
contravenționale sub formă d e amendă în mărime de 3000 lei și achitate 1500 lei.
16. Suma calculată și achitată pentru poluarea aerului atmosferic de la
întreprinderile din r aionul l Rezina în anul 2016 constitue 183075.68 lei .

50
RECOMANDĂRI
1. În primul rînd e necesar ca întreprinderil e industriale să fie separate de
casele de locuit prin zone sanitare de protecție suprafața cărora se stabilește de la
50 pînă la 1000 m, în dependență de nocivitatea deș eurilor (Mereniuc G.V., 1991
p.106)
2. Modernizarea în continuare a utilajului de puri ficare la coșul de evacuare
a emisiilor în atmosferă la uzina de ciment „Lafarge Ciment” (Moldova) SA.
3. Promovarea acțiunii „Un aer curat pentru toți” în spațiul rural și utilizarea
bicicletelor ca mijloc de transport
4. Se recomandă u tilizarea cît mai l argă a transportului electric în localitățile
urbane (tramvaie, troleibuze), iar pe viitor și electromobilele.
5. Trecerea la folosirea gazului comprimat și lichefiat în calitate de
combustibil pentru transportul auto.
6. Pentru minimalizarea impactului ne gativ al transportului asupra bazinului
aerian, se recomandă de a reveni la organizarea posturilor ecologice de cotrol în
localitățile urbane și pe drumuri, în scopul trecerii la standardele europene pentru
toate tipurile de transport.

51
BIBLIOGRAFI E
1. Anuarul Inspecției Ecologice – Rezina, 2012 -2016 .
2. Anuarul IES – 2016 „Protecția mediului în Republica Moldova”
Ministerul Mediului, Inspectoratul Ecologic de Stat. Chișinău, 2017 .
3. Anuar starea calității aerului atmosferic pe teritoriul Repu blicii Moldova ,
pentru anul 2014 , Serviciul Hidromete orologic de Stat. Chișinău, 2015 , p.61-63.
4. Anuar starea c alității aerului a tmosferic p e teritoriul R epublicii Moldova,
pentru anul 2015 , Serv iciul Hidrometeorologic de Stat . Chișinău, 2016, p. 75-79.
5. Anuar statistic al Republicii Moldova. Chișinău, 2014, 558 p.
6. BOAGHIE D . Monitoring e colog ic și forestier. Chișinău, 2004, p.6.
7. BUMBU I a. Protecția naturii cu bazele g eoch imiei e cologice. Chișinău,
1997, p.75.
8. BUMBU Ia. Bazele ecologiei generale. Chișinău, 2004.
9. CAPCELE A A. Mediul înconjurător pentru Europa. Chișinău, 2000.
10. CERNOVA N.M., BÎLOVA A. Ecologie. Chișinău, 1994, 283 p.
11. COPACINSCHI Gh. Mediul Ambiant 2005, Sursele de poluare a aerului
atmosferic, Chișinău 2005, p.39 -43.
12. Convenția asupra poluării aerului atmosferic transfrontalier pe distanțe
lungi, Geneva, 1979.
13. DONEA V., și alții . Ecologie și p rotecția m ediului. Chișinău, 2002 ,
p. 67-75.
14. DUCA Gh. , și alții . Poluarea și protecția atmosferei. Chișinău , 2003 ,
p. 3-25.
15. DUCA Gh., STOLERU I. Starea factorilor de me diu d in R.M. Chișinău,
2003.
16. FLOREA S., Factorul e cologic și dezvoltarea socio -economic teritorială
durabilă a Republicii Moldova, Chișinău, 2010.
17. Ghid privind reglementarea importului/exportului substanțelor care
distrug stratul de ozon , precum și al echipam entelor și produselor ce conțin
asemenea substanțe. Oficiul OZON, Chișinău, 2007, 149 p.

52
18. IONESCU Al. Ecologie și societate. București, 1991, 175p.
19. LĂZĂROIU Gh. Soluții moderne de poluare aerului. București, 2006.
20. LĂZĂROIU Gh. D ispersia particulelor poluan te. București, 2006, 301p.
21. Legea privind protecția mediului înconjurător nr.1515 -XIII din 16 iunie
1993.
22. Legea privind protecția aerului atmosferic nr.1422 -XIII din
17 decembrie 1997.
23. MERENIUC G . Poluarea mediului ambiant și sănătatea populației.
Chișină u, 1991, p .7.
24. MIHĂIESCU R. Monitoringul integrat al m ediului. Cluj -Napoca, 2014,
p.26-76.
25. MOHAN Gh. Ecologie și protecția mediului. București, 1993.
26. Planul național de acțiuni în domeniul protecției meiului înconjurător.
Hotărârea Guvernului Republicii Mol dova nr.302 din 07 iunie 1996.
27. PUMNEA C., GRIGORIU G. Protecția mediului ambiant. București,
1994, p. 36 -39.
28. Starea Mediului în Republica Moldova 2007 -2010. (Raport Național),
192 p.
29. STRATEGI A DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI
REZINA, 2013 – 2020.
30. VLĂDI CESCU V. Plan de management de mediu, Chișinău, 2010.
31. ZICHIL V. Surse și factori de poluare ai atmosferei. Chișinău, 2002.
SURSE Internet:
http://www.gimnaziu.info/aerul -soluti e-gazoasa -poluarea -aerului
http://protectio.org/poluarea -aerului/
http://www.scritub.com/geografie/ecologie/Pol uarea -industriala62126.php
http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/databasetree.asp
http://calatorie.md/ro/info /12-rezina
http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie -mediu/Atmosfera -Structura –
atmosferei615.php

Anexa 1
Sursele fixe de poluare a aerului atmosferic Nrd/o

Localitatea
Numărul de întreprinderi
poluante/ inclusiv întreprinderi de
stat
Numărul întreprinderilor
controlate/ inclusiv cu depistarea
încălcării legislației
Numărul surselor fixe de poluare/
din ele dotate cu instalații de
epurare (captare)
Numărul surselor staționare de
poluare/ din ele organizate
Volumul emisiilor de poluanți de
la sursele staționare, (t/an)
Au înregistrat depășiri ale EL A
Au elaborat ELA (inventarie,
volumul)
Emisii nesupuse procesului de
purificare (captare)/inclusiv emisii
organizate, (t)
Numărul instalațiilor pentru
purificare (captare)/ inclusiv
instalații noi construite (unități)
Instalații defectate (unități)
Instal ații neeficiente (unități)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 Rezina 36 16 115/80 115/97 1391,5937 – 9 – 115 – –
2 Bușăuca 4 1 3/3 3/3 118,03373 – 1 – 3 – –
3 Cinișeuți 4 2 4/3 4/3 116,02652 – – – 4 – –
4 Cogîlniceni 3 2 2/2 2/2 116,32633 – – – 2 – –
5 Cuizăuca 3 2 2/2 2/2 115,32633 – – – 2 – –
6 Echimăuți 3 1 1/1 1/1 115,32633 – – – 1 – –
7 Ghiduleni 4 1 3/3 3/3 114,68950 – – – 3 – –
8 Gordinjești 2 1 1/1 1/1 114,96316 – – – 1 – –

54
9 Horodiște 4 1 3/3 3/3 114,68950 – – – 3 – –
10 Ignăței 3 2 2/2 2/2 115,32633 – – – 2 – –
11 Lalova 2 1 1/1 1/1 114,96316 – – – 1 – –
12 Lipceni 2 1 1/1 1/1 114,96316 – – – 1 – –
13 Mateuți 4 2 3/3 3/3 115,6895 – – – 3 – –
14 Meșeni 2 1 1/1 1/1 114,96316 – – – 1 – –
15 Minceni 1 1 1/1 1/1 114,96316 – – – 1 – –
16 Otac 3 1 2/2 2/2 115,03249 – – – 2 – –
17 Păpăuți 2 1 2/2 2/2 115,32633 – – – 2 – –
18 Peciște 2 1 1/1 1/1 114,96316 – – – 1 – –
19 Pereni 2 1 1/1 1/1 114,96316 – – – 1 – –
20 Pripiceni 3 1 2/2 2/2 115,32633 – – – 2 – –
21 Saharna 3 2 2/2 2/2 115,32 633 – – – 2 – –
22 Sîrcova 3 2 2/2 2/2 115,32633 – – – 2 – –
23 Solonceni 3 2 2/2 2/2 115,32633 – – – 2 – –
24 Trifești 3 2 2/2 2/2 115,32633 – – – 2 – –
25 Țareuca 4 2 2/2 2/2 116,6895 – – – 2 – –
Total 106 50 161/142 161/142 4161, 449 10 161

55
Anexa 2

Masa de emisii a poluanților în aerul atmosferic de la sursele staționare, anul 2016.

Nr.
Denumirea
întreprinderii
Masa emisiilor în
aerul atmosferic,
tone. Inclusiv, t.

Altele Autorizație AEPA
numărul, termenii
CH
SO 2
CO
NO 2
Substanțe
solide
Compuși
organici
volatili 2015 2016
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
I Sectorul energetic

1 Cazangerii 145,953
145.953 41,4
64.38
4,627
35,5456

2 SA „Red Nord” 0.5242
0,5242
0,0354 0,0116 0,335 0,0708 0,0237 0,0477 IE nr.000127
02.22.2015 –
02.02.2020
3 SRL "Orhei Gaz"
Rezina
1,4767107 1,4767 0.0429 0,0107 0,3059 0,0667 0,0255 1,0250 IES nr.000117
18.08.2014 -18.08.2019
II Sectorul
industrial

1 „Lafarge Ciment”
(Moldova) SA 1126. 641 1126.641 0.121 5.898 657.235 460.322 2.169 0.896 IES nr.002158
15.03.2014 -01.10.2016

2 ÎI”Bunescu
Mihail” 0,292 0,292 0,0004 0,0001 0,2474 0,0081 0,036 IES nr.000123
03.10.2014 –
03.10.2019
3 ”Cadom gaz” SRL 0,0295 0,0295 0,015 0,0003 0,009 0,0005 0,0027 – 0,002 IES nr.000903
16.07.2010 –
16.07.2015
4 SRL”Parșe Tutun” 5,77833 5,7783 0,0086 0,0009 0,9896 0,3377 4,4394 – 0,0021 IES nr.000104
28.03.2016 –

56
28.03.2021
5 SRL „Becad” 1,80511
1,8051
0,0014
0,0004
0,0114
0,0089
1,7598
0,0232
IES n r.000108
23.12.2013 –
23.12.2018
6 ÎI”Grubîh
Gheorghe” 0,1425 0,1425 0,0051 0,0006 0,1058 0,009 0,022 0,00004 IES nr.000111
11.08.2014 –
11.08.2019
7 SRL”Sematrus” 0,16384 0,16384 0,0045 0,0002 0,1289 0,029 0,0001 0,0011 IES nr.000110
08.08.2014 –
08.08.2 019
8 SA”FMC” 25,548824 25,5488 0,4642 0,3023 1,6159 0,6371 22,5286 0,0007 IES nr.000109
21.02.2014 -21.02.2019
9 ÎI”Marchitan
Constantin”
0,2229
0,2229
0,1791
0,0093
0,0345
IE nr.1378 03.03.2010
-03.03.2015
10 GȚ”Ceban Petru” 0,036048 0,0360 0,0027 0,0006 0,0209 0,0034 0,0083 0,0001 IES nr.000118
18.08.2014 –
18.08.2019
11 SRL
”Primautoservice
nr.2” 0,30417 0,3042 0,0994 0,0005 0,1203 0,0043 0,0044 0,0753 IES nr.001748
02.02.2012 –
02.02.2017
12 SRL”Tranzit” 1,941 1,941 0,003 0,784 0,900 0,0354 0,2186 IES nr.000119
19.08.2014 –
19.08.2019
13 SRL"Bagheta
Nova"
0,24
0,24
0,0034
0,0005
0,0493
0,0305
0,006
0,1503
IES nr.000106
23.09.2013 -23.09.2018
14 „Glavsplsan” SRL
1,3362
1,3362
0,002
0,002
0,0084
0,0026
1,3203
0,0009
IES nr.001273
28.06.2011 -28.06.2016
15 SRL”Agroopt” 0,215578 0,2156 0,0005 0,0883 0,0021 0,0560 0,0687 0,0000031 IES nr.000120
19.08.2014 –
19.08.2019
16 SRL”Arveal
Agro” 0,332 0,332 0,0003 0,0001 0,2818 0,0076 0,042 0,0002 IES nr.000124
03.10.2014 –
03.10 .2019
17 SRL”Langraft” 0,183016 0,1830 0,0003 0,0001 0,1565 0,0031 0,023 0,0000425 IES nr.000116

57
15.08.2014 –
15.08.2019
18 ÎSS”Inmex” 1,0268 1,0268 0,0331 0,2184 0,3482 0,0268 0,3998 0,0005 IES nr.001492
07.10.2011 –
07.10.2016
19 SRL”Caragor
Agro” 0,058959 0,0589 0,0004 0,0001 0,0024 0,0006 0,0524 0,0030 IES nr.000913
03.11.2016 – 03.1.2021
20 ÎI”Frunză Ion” 0,4161 0,4161 0,4161 IES nr.000122
02.10.2014 –
02.10.2019
21 SRL”Eurociment” 0,1320 0,1320 0,0011 0,0620 0,0114 0,0543 0,0032 IES nr.000 112
12.08.2014 –
12.08.2019
22 SA”Moldtelecom” 0,4007 0,4007 0,0187 0,0131 0,2449 0,1191 0,0024 0,0025 IES nr.000904
18.11.2015 -18.11.2020
23 SRL"Alcavedo" 0,15316 0,1532 0,1532 IES nr.000105
14.06.2013 -14.06.2018
24 SRL”Max Victor” 0,4042 0,4042 0,0019 0,2965 0,0331 0,0122 0,0605 IES nr.000115
15.08.2014 –
15.08.2019
25 SC”Dor August”
SRL 0,135121 0,1351 0,00003 0,00001 0,0203 0,0511 0,0543 0,0094 IES nr.000114
13.08.2014 –
13.08.2019
26 GȚ Valentin
Țurcan 2,7074 2,7074 0,001 0,00001 0,735 0,0231 1,8271 – 0,1212 IES
nr.000126 02.02.2015 –
02.02.2020
27 SRL”Simandra” 0,2146 0,2146 – – 0,1719 0,0093 0,0334 – – IE nr.006001
03.06.2008 –
03.06.2013
28 SRL”Omprico
Invest” 0,5959 0,0168 0,002 0,00002 0,0111 0,0002 0,0023 – 0,0012 IES nr.0009 05
04.04.2016 –
04.04.2021
29 SA"Rezindmontaj" 1,3921 1,3921 0,0245 0,0013 0,19 0,053 1,1084 0,0149 IES nr.000101
21.08.2012 –
21.08.2017
30 SRL "Candidus" 0,73899 0,7389 0,0004 0,0001 0,0034 0,0012 0,7338 – 0,000005 IES nr.000107

58
10.10.2013 –
10.10.2018
31 ÎI”Cozacenco
Ludmila” 0,497601 0,4976 0,0013 0,0003 0,0801 0,0041 0,4118 0,000071 IES nr.000113
13.08.2014 –
13.08.2019
32 SRL”Covcor” 1,06238 1,0624 0,0033 0,0006 0,0024 0,0079 1,0266 – 0,0216 IES nr.000103
04.03.2013 –
04.03.2018
33 ÎI „Eugenia Nica ” 0,1532 0,1532 – – – – 0,1532 – IES nr.000138
31.03.2015 -31.03.2020
34 SRL „Surinmih” 0,1209 0,1209 – 0,0002 0,0676 0,0035 0,0482 0,0014 IES nr.000135
31.03.2015 -31.03.2020
35 SRL „Mina de
piatră Lalova 2,003 2,003 0,1071 0,0807 0,28 0,0223 1,3118 0.2011 IES nr.000136
30.03.2015 -30.03.2020
36 ÎM
„Resendjer”SRL 0,1466 0,1466 0,0018 0,0597 0,0510 0,0291 0,0026 0,0024 IES nr.000137
30.03.2015 -30.03.2020
37 SA”Drumuri
Rezina” 3,2967 3,3 0,0414 0,0011 0,3645 0,0618 2,8081 0,0231 IES nr.000907
27.07. 2016 –
27.07.2021
38 ÎI „Lazari Natalia 0,7809 0,7809 0,0004 0,000004 0,0739 0,0023 0,7043 0,000052 IES nr.000902
27.10.2015 -27.10.2020
39 SRL „Chivamax” 0,1911 0.1911 0,0002 0,000041 0,0015 0,0004 0,1890 0,0000018 IES nr.000901
27.10.2015 -27.10.2020
40 GȚ „Leontii
Pantelei” 0,1259 0,1259 0,001 0,0001 0,0652 0,0116 0,0480 0,00000477 IES nr.000150
27.10.2015 -27.10.2020
41 ÎI „Nani Boris” 0,8875 0,8875 0,0211 0,0031 0,2492 0,0147 0,5878 0.0116 IES nr.000148
22.09.2015 -22.09.2020
42 ÎI „Nani Boris” 0,6563 0,6563 0,0007 0,0002 0,0637 0,0045 0,5871 0.0001 – IES nr.000145
20.05.2015 -20.05.2020
43 SRL „Timoti” 0,1384 0,1384 0,0004 0,000037 0,1123 0,0211 0,0046 0,000037 IES nr.000144
14.05.2015 -14.05.2020
44 ÎM „Ago –
Doro”SRL 0,3096 0,3096 0,0000069 0,0000 10 0,2414 0,0061 0,0621 0,000000612 IES nr.000143
08.04.2015 -08.04.2020
45 Consumcoop
Țareuca 0,3755 0,3755 0,011 0,0019 0,3067 0,017 0,0373 0,0016 IES nr.000142
07.04.2015 -07.04.2020
46 Consumcoop 1,0076 1,0076 0,0989 0,0125 0,718 0,0558 0,0151 0,1073 IES nr.000141

59
Cinișeuți 07.04.2015 -07.04.2020
47 ÎI „Garant
Hanganu” 0,586 0,586 0,0482 0,0019 0,4962 0,0246 0,0085 0.0067 IES nr.000140
06.03.2015 -06.03.2020
48 ÎI „Victoria
Donica” 0,4161 0,4161 – – – – 0,4161 – IES nr.000147
13.07.2015 -13.07.2020
49 GȚ „Chiabur
Mihail” 2,9887 2,9887 0,000058 0,000001 2,9256 0,0210 0,042 0,00001215 IES nr.00146
09.07.2015 -09.07.2020
50 Școala
profesională
Rezina 0,209 0,209 0,094 0,076 0,031 0,008 IES nr.000139
06.04.2015 -06.04.2020
51 SRL „Todcrisan” 0,1945 0,1945 0,0005 0,000056 0,0991 0,0091 0,0108 0,0750 IES nr.000131
11.03.2015 -11.03.2020
52 GȚ „Grițco igor
Faust 0,0615 0,0615 0,0003 0,0001 0,0015 0,0005 0,0591 0,0000015 IES nr.000134
11.03.2015 -11.03.2020
53 SRL „Alvitrans –
Com” 0,3559 0,3559 – 0,0035 0,1911 0,0426 0,0992 0,0195 IES nr.000130
27.02.2015 -27.02.2020
54 GȚ „Negura Oleg
Ștefan” 0,2745 0,2745 0,0008 0,0002 0,0054 0,0012 0,2669 0,000006 IES nr.000129
05.02.2015 -05.02.2020
55 GȚ”Josan
Elizaveta” 0,0833 0,0833 0,0009 0,0002 0,0052 0,0008 0,0762 0,000065 IES nr.000128
05.02.2015 -05.02.2020
56 ÎI „Jiguli Rusu” 0,0768 0,0080 0,0004 0,0656 0,0015 0,0013 – IES nr.000906
17.05.2016 -17.05.2021
57 ÎI Ilie Mereacre 0,1211 – 0,0009 0,0712 0,0032 0,0448 0,001 IES nr.000908
25.07.2016 –
25.07.202 1
58 Excel
Manufacturing
SRL 7,9454 0,0008 0,3888 6,3965 0,3730 0,7844 0,0019 IES nr.000912
21.10.2016 –
21.10.2021
59 SRL „Cinmar
Agro” 0,263 0,0584 0,0021 0,1394 0,0257 0,037 0,0004 IES nr.000914
20,12,2016 –
20,12,2021
60 SRL „Total Agro
Prod” 0,1935 0,0055 0,0024 0,1289 0,0014 0,0553 –
III Transport
1 SA"RZ -Transcom" 0,253315 0,2533 0,027 0,0021 0,1483 0,0287 0,0418 0,0054 IES nr.000102
17.09.2012 –

60
17.09.2017
2 ÎS”Calea Ferată”
0,5302
0,0666
0,0474
0.0192
IES nr.000149
29.09.2015 –
29.09.2020
IV PECO
1 ÎCS”Bemol
Retail” 2,7242 2,7242 0,4935 0,0058 0,4525 0,0350 0,0016 – 1,7358 IES nr.00125
15.12.2014 -15.12.2019
2 SRL”Basapetrol”
Pripiceni
0,5424
0,5424
0,0175
0,0002 0,1441 0,0067 0,0012 – 0,3727 IES
nr.000 133125.03.2015 –
25.03.2020
3 SRL”Basapetrol”
Horodiște 0,959666 0,9597 0,0193 0,0007 0,0502 0,0031 0,0002 – 0,8859 IES nr.000132
25.03.2015 –
25.03.2020
4 SRL”Lucoil
Moldova” 7,6008 5,8319 0,2022 0,0279 2,4540 0,1210 0,0046 – 3,0222 IES nr.000910
26.09.2 016-
26.09.2021
5 SA”Tirex Petrol” 1,253162 0,9532 0,2334 0,0008 0,1603 0,0029 0,0001 0,5557 IES nr.000911
26.09.2016 –
26.09.2021
6 SRL „Datario” 1,5884 0,0577 0,0031 0,2432 0,0103 0,0003 1,2738 IES nr.000909
05.09.2016 –
05.09.2021
V Sectorul
”Deșeur i” 3056 3056 1360,68 20,9336 711,742 20,9336 – – 941,7064
Total 4407.8642 4415.4081 1363.0298 69.4913 1457.791 489.4662 82.9247 – 952.7051

Anexa 3

Analiza consumului de combustibili și poluanți emiși de sursele mobile (t), anul 2016

Denumirea co mbustibilului
utilizat

Consumul de
combustibil, (t) Cantitatea poluantului, (t/an)
CO Hidrocarburi NO 2 SO 2 Aldehide Substanțe
solide Suma totală de
emisii
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Benzină, (t) 1261.469 555.0464 58.0275 31.5367 2.5229 1.5138 1.8922 650.5 395
Motorină, (t) 2071.810 97.3751 39.3644 84.9442 31.0771 7.0441 19.0606 278.8655
Gaz petrolier lichefiat, (t) 531.749 233.3346 24.4605 14.3572 1.0635 0.6381 0.5849 274.4388
Combustibil reactiv, (t)
Gaz natural comprimat,
(mii m3)

TOTAL 3865.028 885.7561 121.8524 130.8381 34.6635 9.196 21.5377 1203.8438
Sectorul transport, inclusiv:
auto

Sectorul feroviar
Sectorul aerian
Sectorul naval
TOTAL

DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

Subsemnata , Pascari Elena , declar pe propria răspundere că lucrarea de față
este rezultatul muncii mele, pe baza propriilor cercetări și pe baza informațiilor
obținute din surse care au fost citate și indicate, conform no rmelor etice, în note și
în bibliografie. Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă la nici
o instituție de învățământ superior. În caz contrar urmând să suport consecințele, în
conformitate cu legislația în vigoare.

Semnătura autorului ________________
Data 13.06.2017 _________________