Docdownloader.com Eseu Doctrine Urbane [614282]

– -OORRAAUUL L I IDDEEAALL- – ȘȘ
Referat doctrine urbaneReferat doctrine urbane
StudStud. A. Arh. rh. ANANDRODRO NIC CONIC CO DRUDRU -AN-ANTOTON N Ț Ț
Semian B, Anul III, 2!"-2!#Semian B, Anul III, 2!"-2!#

CUVIN TE CHEIE : urbanism , pre-urb anism, art ă, armonie , raiune, pop ulaie, obiective , ț ț 
 progr esist, culturalist, naturalist,raport om-medilu nat ural, p sihologie, utopie,ora grădină,ș
limită ,ora -sit, sănăt ate mi ntală  ș
$n %rimul i &n %rimul r'nd, ce e( te urbani( mul) ș
Urbani(mul e(te un an(am blu de acti*it+ i de oraniare a com %onentelor materiale cadrul ț
natural, re(u r(ele econ omice, cad rul con(truit, %o%ula ie,etc./ ale unit+ ilor teritoariale de locuire ț ț
(at, com un+, ora , on +, ter itoriu na ional, etc./ cu (co %ul &m bun+t+irii calit+ii *ie ii. ș ț ț ț ț
Urbani(mul e (te de dou+ ti% uri0 %re-urbani(m ul i urbani(m ul mode rn. De i are la ba + ș ș
modele ale %re-urban i(mului, urbani(mul m odern nu mai e(te reultatul unor ene raliti  alș
oame nilor %o litici, al econ omi tilor (a u al i(tor icilor /, ci (e a1u ne la co ntribu ia unor a de*+rai ș ț ț
(%ecialiti arhitecii/. ș ț
Urbani(mul con(tituie arta de-a ordona de-o manier+ armonioa(+ i raional+, *iaa unei ș ț ț
 %o%ula ii, &ntr-un (%a iu eorafic determina t3. 4ractic, re%reint+ o acti*itate de intere(  eneral cu ț ț
caracter continuu , care (e de(f+ oar+ %e &ntre teritoriul, a *'nd la baa lu i un %rinci%iu al de *olt+rii ș
durabile, mai e5 act con(truirea unui mediu (+n+to( i coerent (u b ra% ort cu ltural i func ional, la ș ș ț
ni*el ul localit+ii urbane i rural e. ț ș
4entru a a(iura un cadru o%tim de locuire, care (+ core(%und+ %rinci%iului de*olt+rii
durabile, acti*itatea de urbani(m trebuie (+ &nde%linea(c+ c'te*a obiecti*e %recum0 determinarea
(truc turii fu ncional e a lo cuin elor6 utili area r aional + i ech ilibra t+ a te renur ilor ne ce(are ț ț ț ș
func iunilor urban i(tice &n lo calit+i6 a(iu rarea un ei locu iri core( %un +toarea ne*o ilor ome neti6 ț ț ș
a(iurarea condi iilor %entru (ati(facerea unor ne* oi (%eciale ale co%iilor , %er(oanelor *' r(tnice i ț ș
 %er(oanelor cu h andica%6 a(iura rea e(teticii com%o iionale &n realiarea cadrului con(truit i ț ș
amena1area cadrului natural6 %rote1area %o%ula iei i a cadrului natural6 %rote1area, con(er*area i ț ș ș
 %unerea &n *aloa re a monumentelo r i(torice, %recum i a %atrimoniului natu ral. ș
Du%+ cum (e tie, %robl ema locui rii urbane i a oraului a fo(t iniialia t+ de c+tre ș ș ș ț
re%reentan ii celorlalte domenii de acti*itate. 4erioade i de %'n+ la &nce%utul (ecolului al 77-lea , ț
8rancoi(e Choa9 &i d+ denumirea de %re-urbani(m, %erioad a urbani(mului de( f+ur'ndu-(e odat+ cu ș
im%licarea &n acea(t+ %roblematic+ a arhitecturii.
1

Ideoloia urbani(mului (-a n+(cut din confruntarea dintre miturile maini(te i mieria ș ș
muncitorimii. Uto%iile u rbani(tice ale (ecolului 7I7 era u de e(en + (ociali(t+ i au a%+rut ca reac ie ț ș ț
la con( ecin ele re* oluiei indu (triale &n dome niul loc uirii0 au & nce%ut mut+ rile de la (a t la ora , &n ț ț ș
orae a a%+rut (%ecula funciar+, a &nc e%ut (+ (e con(truia(c + &ntr-un ritm alert, dar necore(%un+ tor, ș
oraele tran (form 'ndu -(e &n :ora e liberal e3. Dar &nt re anii !;< -!=! uto%i ilor le-a urm at un ș ș
million de metod e, care *o r fi doar relua te i am%lificate &n %erioada interbe lic+. ș
4roie ctele d e ora e uto%i ce car e au tin( ( + fie %u( e &n a%lic are au fo (t0 ora ul r+d in+ a lui ș ș
>ben eener ?o@ar d care a fo(t ac uat c+ (-a tra n(form at &n :ora -dorm itor3/, ora ul reio nal al lui ș ș
4atric edde( i al lui e@i( umford, m onumentali(mul lui ?au ((man, mea lomania totalitari(t+ ș
a lui ?itler , Stalin, u((olini i 8ranco. De a(em enea, m ai (unt i conce% tele oriinale enerate d e ș ș
urbani(mu l mode rn0 ora ul de( chi(  : anti-urban 3/ al lui Eriht, o raul line ar al lui S oria, :ora ul- ș ș ș
radio (3 al lui  e Corbu(i er, care (e lea+ de tradiia oraului- r+di n+ , c't i de cea a ora ului ț ș ș ș
monumentelor i con(tituie *er(iunea moderniat+ i aeat+ %e *ertical+ a falan(terului. ș ș ș
Ace(te modele id eoloice ale ora ului (e &ncadrea + &n F mari cateorii0 mo delul ideoloic ș
 %rore(i(t, modelul id eoloic culturali(t i modelul naturali(t an ti urbani(mul american /. ș
Du%a cum declar+ 8rancoi(e Choa9 , toate %leac+ de la critica oraului lib eral i indu(trial i ș ș ș
a (ociet+ ii indu(triale ca re i-a dat n atere, dar (e deo(ebe(c %rin accentul %u( %e d iferitele a(%ecte, ț ș
con(idera te ca fiind e(en iale0ț odelul ide oloic %rore(i( t are &n centru de radarea in di*idului iș
are ca %rinci%ali re%reentan i %e Charle( 8ourier, Robert O@en, G ictor Con(idera nt, Hean-Ba%ti(te ț
odin, Hule( Gerne etc.. Ace tia (e &n(criu %e linia de 'ndire a raionali(mului filo(ofie i luminilor0 ș ț
e5%licarea fenomenelor % rin rela ia cau+ -efect, 'ndire a lor e( te orientat+ (%re %rore( i *iitor ț ș
durabilitate/. Au o conce% ie ab(tract+ a(u%ra omului c a indi*id-ti% de termin'nd, %e cale tiinific+ ț ș ț
un mode l uman3 /, &n ac elai tim% i loc, &n cerc'nd ( +-i creee un cadru (ati(f+c+tor %rintr-o ș ș
anali+ tiinific+. De a(emenea, %ro%un un (%aiu foa rte riuro(, chiar riid , (%ecialiat du%+ ș ț ț
acti*it+ ile %rinci%ale  locuire, mu nc+, tim% liber . Con (ecin a %ericuloa(+ a ace(tui ti% de 'nd ire ț ț
con(t+ &n reidentificarea indi*idului.
odelul ideoloic c ulturali(t %leac+ de la %ierderea coeiu nii culturale i are ca %rinci%aliș
re%reentan i %e A uu(t E elb9, Northmore 4 uin, Hohn Ru( in, Ei lliam orri( etc.. A ceti ț ș
'nd itori (u nt (tr'n ( lea i de tradi ia roma nti(m ului en le, iar idee a de ba + e(te c + ora ul %re- ț ț ș
indu(trial a re%reentat un mom ent e5c e%ional al i(toriei, iar realiarea indi*idual+ i &nflorirea ț ș
culturii (-a f+cut ra ie mediului urban. 'ndirea e( te anti-indu(trial+, hr+nit+ de no(talia %e ntru ț
2

oraul trecutului, cu c+ldu ra (a uman+ i cu calitatea arh itecturii care (e cer re&n*iate. $n (+ %ericolul ș ș
ace(tei linii de 'ndire e(te *erificarea i(toriei.
odelul naturali(t anti urbani(mul american/, care &i are ca %rinci%ali 'nditori %e Thoma(
Heffer(on i ?enr9 Adam( nu de%+ ete +rmurile Americii i %oate fi con(iderat ca o *ariant+ local+ ș ș ș ț ș
a modelului culturali(t, dar %reent' nd unele diferen e care, %arado5al, ar %utea fi &ncad rate &n linia ț
de 'ndire %rore(i(t+ 0 (%aiul urban e(te liber, eometriat i omoen, iar oranicitatea i ț ș ș
&nchiderea (%a ial+ (e re +(e(c la ni*elul edificiilor . iea + %e rela iile cu natura %entru ț ț
de(+*'rirea %er( onalit+ii uma ne. ș ț
4reentul urbani(m din Romania e(te com%licat i haotic. 8a + de com%le5itatea tradi iei, el ș ț ț
(e %reint+ mult mai m ode(t, omo en, re%eta bil %e ( %aii imen(e i &n forme de multe ori identice. ț ș
Una din caue e(te dime n(iunea c olo(al+ i mobilitatea afacerilor din con(truc ii. O alta , unificarea ș ț
normelor, fiecare (%ri1inindu-(e reci%roc. 4rinci%alii %romotori %oliticieni, con(tructori iș
 %roduc+tori de ma teriale/ tind (+ readuc+ arhitectura i urbani(mul la ni*e lul unei (im%le afac eri. ș
A%ar de1a %remi(ele lobali+rii tehnoloiilor, materialelor i modelelor . $n acela i tim%, crete ș ș ș
 %eri(abilitatea con( truciilor, (ca de durata de utilia re, arhitectura de*en ind tre%tat tre%tat un obie ct ț
de con (um. S% aiul e(te t ratat la fe l, ora ele de *in al omera ii urba ne, iar (a tele tin d (+ di( %ar+. ț ș ț
Din %unctul m eu de *ed ere, ora ul ideal ada %tat la ce e(te a(t+i (e %oate analia &n func ie ș ț
de F mari a(%ecte0 &n %rimul r'nd ora niarea (%a ial+ interioar+ nece(itatea + (irii ca(ei- o ț
nece(itate *ital+/ ,&n al doilea r'nd (tructu ra intim+  i aici m+ refer la interare a naturii &n mi1locul ș
urbanului %entru ca omul (+ %oat+ me dita/ i &n al treilea r'nd ra%ort ul dintre ora i (%aiul ș ș ș ț
eorafic unde e(te am%la(at (itul/ .
8+c'nd un e5 erciiu de imaina ie i inter'n d toate cele F a(%ecte, (e %oa te (%un e c+ am ț ț ș
a1une la crearea u nui a(a numit ora ideal3. 4e ntru realiarea orani+rii (%aiale interioare trebuie ș ț
(+ %lec +m de la un a a numit mod el uman -ti%, deo arece o amen ii au &n comun ac elea i ne*oi de ș ș
locui re i acelea i cerine.4entru oraul ideal, un ro l foar te im %orta nt &l are onificare a atent+ a ș ș ț ș
ace(tuia. Su nt anumite o ne %recum  ona indu(trial+ i ona re iden ial+ &ntre care e(te nece (ar+ o ș ț
di(tinc ie (emnificati*+ %entru a (e e*ita %e c't %o(ibil %olua rea i o on+ admini( trati*+ (ituat+ &n ț ș
centrul ora ului al+turat+ cl+dirilor de birouriJ firmelor u nde *-or fi am%la(ate toate con (truc iile cu ș ț
func ia %reciat+, %recum %rim+ria, 1udec+toria, fina nele etc.. K onei indu(triale trebuie (+ i (e ț ț
acorde i ei o aten ie deo (ebit+, d eoarece trebuie c once%ut+ (+ ob in+ o %roducti*itate ma5im+ c u o ș ț ț
 %oluare c't mai (c +ut+ i (+ ofere cond iii bune de munc+ %entru muncitori. 4ri*in d la un ni*el mai ș ț
eneral, (tr+ile trebu ie (+ fie bine defin ite i %u(e &ntr-un ( i(tem a5ial care ( + %ermit+ a1unere a la ș
3

fiecare loc uin+ &n cel ma i (curt tim% i %e cel m ai acce (ibil tra(eu f+r+ a fi ne*oi i (+ ocolea(c+ ț ș ț
centr ul oraului (au alte artere din ora un trafic fluid. ș ș
C'nd *ine *orba de imainea %e care o crea+ cl+dirile, de1a (e di(cut+ de(%re arhitectura
(%ecific+ fie carei one a oraului. B ine &n ele( c + &n cen trul or aul, cl+ dirile * -or a*e a cea m ai ș ț ș
im%oant+ arhitectur+, cl+dirile fiind re%reentate %rin (tilul (%ecific e%ocii – moderni(mul. Cu
a1utorul uno r (%a ii am%le , (tr+i lari i a a%ei &n armonie cu (%a iile *eri (e %oa te a1une la o ț ș ț
conto%ire %erfec t+ dintre om, con(truc ii i natur+, a(tfel &nc't (+ (e creee un tot unitar . Am%la(a rea ț ș
l'n+ o (ur(+ de a%+, un r'u, flu*iu (au mare ar fi cea mai fa*orabil+ din %unct de *edere at't
economic c't i eorafic.ș
De a(emenea , un rol im%ortant &l au i cl+dirile %recum teatre le, o%erele, mue ele, care ar ș
 %utea fi am%la(ate &n leatur+ cu ce ntrul i un cam%u( uni* er(itar, o rientat (%re ie irea din ora( (a u ș ș
&n le+tur+ tot cu centrul, a(tfel cre'ndu-(e o mic+ comunitate de (ine (t+t+toare ce cu%rinde0
facult+ ile, c+minele, cantinele, biblioteca, (ala de (%ort .a.m.d.. ț ș
4rin (tructura intim+ &neleem c+ alomera ia urban+ trebuie (tudiat+ a(tfel &nc't ( + nu (e ț ț
a1un+ la re%ercur(iuni a(u %ra com%ortamentului uman . Aici m+ refer la crea rea de (%a ii medii, cuț
func iuni %r ecum tera( ele, % a*ilioane i alte lo curi de rela5 are (a u di(t racie, (% aii care (+ &l a1u te %e ț ș ț ț
om (+ (e deconectee de tot ce il &ncon1oar+, oferindu-i o bine meritat+ %au+ &n (ocietate i &n *ia a ș ț
 %er(onal+.
Gitalitate a unu i ora de%inde &n mare %a rte de calitatea *ieii (ale %ublice, de adun+rile i de ș ț ș
con* er(aiile oam enilor . Intera ciunea %u blic+ , a %ietonilo r %e (tr+i, &n %ia ete duce la o &n*ior are a ț ț ț
oraului i crea + o comunitate unit+, (ati(f+c'nd a(tfel ne *oia uman+ de a%artenen +. Din (%u(ele ș ș ț
 %(iholoilor %entru (+ n+tatea mintal+ e( te ne*oie de 0 a (iurarea climatului de (ecuritate i deș
libert ate, bo+ ia &n aleere a acti* it+ilor i de im%re (ia de *ia+, eleme ntal d e di(tracie. U n alt ț ț ș ț ț
eleme nt ce ofer+ un %l u( de (ati (facie ce cont ribui e la (+n+ta tea minta l+ e(te mu lumire a cet+ enilor  ț ț ț
ce au co ntrib uit la ima inea or aului, la m odelarea ca drulu i lor de *ia +. ș ț
 Nu &n ultimul r'nd, (e ia &n calcul i ra%ortul ora -(it, %rin care ora ele trebuie (a fie ș ș ș
circum(cri(e unor limite a a cum (% une i modelul c ulturali(t. 4rin ace(te limite (+ nu (e &nelea+ ș ș ț
idurile de a%+rare ale unei cet+ i ci mai derab+ o limit+ oranic+. Adic+, a*' nd o form+ oranic+, ț
oraniarea oraului (e %oate face beneficiind la ma5imum de calit+ ile terenului, a(tfel onele mai ș ț
 %uin fa*oriate %ut'nd fi e*itate i e5tinderea ora ului (e *a fac e (%ontan. Datorit+ % roblemelor cu ț ș ș
 %oluarea %e ca re le a*em,din %u nctul meu de *ed ere interarea &n (o cietate a naturii, im%licit a
(%aiilor *eri, tera(e .a.m.d. e(te un factor ce %oate (c himba b alan a &n fa*oarea noa(tr+. A(tfel ț ș ț
4

%oluarea %ut'nd fi diminuat+ i ni*elul de trai cre(c 'nd (emnificati* . Dac + tot *orbim de(%re ș
 %oluare, trebuie re ol*at+ i %roblema de eurilor, a debara(+rii lor, o %o(ibil+ reol*a re fiind un ș ș
centru &n care ac e(tea (+ fie di(tru( e (au reciclate e *it'ndu-(e crearea de ro%i de uno i i im%licit aș
deterior+rii (tratului de oon.
Una dintre %rici%alele caue ale e ecului m odelelor %ro re(i(t, c ulturali(t i naturali(t a fo(t ș ș
fa%tul c+ ele (-au n+(cut ca i con(tructii imainare c e a*ea u %rea %uin le+tur+ cu realitate a ș ț
concret+. A (tfel, %e l'n+ alte a(%ecte, ele a u neli1at foarte mult %articularit+ ile %(iholoice aleț
oamenilor, %ri*indu -i cel mult dintr-o %er(%ecti*+ (ocioloic+ lobal+, (au, mai r+u, ca &n caul
modelului %ro re(i(t, ca fiine ti% ide ntice (ub toate latitudinile i &n (' nul tuturor culturilor. ț ș
Reali tatea e c+ o amenii nu (unt doar diferi i, ci ( unt m 'nai de a (%ira ii i con *ineri (% ecifice &n ț ț ț ș
func ie de mediul &n ca re au tr+it, de educa ia %rimit+, %rec um i de tr+(+turile de %er(onalitate ț ț ș
(%ecifice fiec+rui indi*id.
Tr+'nd la fin al o li nie, ( e con (tat+ c+ or aul &n  eneral i ora ul ide al e(te mai mult d ec't ș ș ș
(uma %a rilor com %one nte lui, ad ic+ (itu l, cadru l con(tr uit, %o% ulaia etc.. ț ș
$n concluie, du% + %+rerea mea, c rearea unui ora ideal are la ba + defa%t %roblema cre+rii ș
unei (o ciet+i ideale c are (+ fie c a%abil+ (+ rea liee ea &n(+ i un ora %erfe ct din toa te %un ctele d e ț ș ș
*edere. Acea (t+ (ocietate trebuie (+ c on(truia(c+ c e*a ce ( + core(%un d+ cu ce rinele oamen ilor i &n ț ș
(tr'n(+ le+tur+ cu modelele urbani(tice de1a e5i(tente.
5

!ursele bibliogra"ice:
 #Choa$- Urbanism Utopie si r ealitate
 %eter Hall & 'rasele de maine ' istorie intelectu ala a urbanismului in secolul (( 
6