Docdownloader.com Referat Orasul Ideal [614281]

OORRAAUUL L MMEEU U I IDDEEAALL Ș Ș
 Boicu Sergiu Mihai Anul 3 Semianul A Boicu Sergiu Mihai Anul 3 Semianul A

ORAUL MEU IDEAL Ș
Ora ul, un produ s viu a l soci etăii omen eti, a su ferit d e-a lu ngul ti mpulu i nume roase critici, ș ț ș
trans formă ri i remod elări, c ondi ionat e fie de fa ctori e xtern i, fie de no i tendi ne ce s-a u nasc ut în ș ț ț
interiorul porilor sale. To tui, aa cum ni se prez intă el acum la înce putul seco lului XXI, ac eastă ț ș ș
entitate este departe de a fi ajuns la o formă i structură perfectă care să fie în măsură să răspundă ș
tutur or cerin elor impu se de nev oile ob iective i subiec tive ce re zidă în in teriorul vie ii urban e. e ț ș ț
altfel, atingerea unei forme finite, !perfecte", este pe c# t de imposibilă, pe at#t de nedorit, deoarece
acest lucru ar pre supune în săi îng$ earea e volu iei so cietă ii într-o formă fixă, n etran sform abilă . ș ț ț ț
%robl emel e ce apar însă în func ionar ea acestu i organ ism au impus încă din secolu l XIX ț
analize i strategi i de dezvoltare menite să limitez e aspecte le negativ e pe de-o parte si să aducă ș
îmbu nătă iri cal ităii vie ii urba ne pe de al tă par te. %u nctul de plecare l-a constituit f ără în doial ă ț ț ț
agravarea prob lemelor oraului industrial. &ond iiile insalubre în care popu laia din ce în ce mai ș ț ț
numeroasă era for ată să trăia scă pre cum i necesitatea adap tării planurilor oraelor medievale ț ș ș
 pentru a putea acomoda noile func iuni urbane, au fost suficiente motive pentru demararea unor  ț
studii menite să înlăture toate aceste ne ajunsuri. Ini iativa a apărut la început sub forma manife stelor  ț
unor pol emiti um anitariti 'of ieri m unicipali, oam eni ai bi sericii, me dici, igieniti, etc.( i a av ut o ș ș ț ș ș
abordare mai degrab ă descript ivă. )cest ora li s-au adău gat o serie de filozofi si ginditori politic i
care, cu exceptia lui *arx si +ngels, au considerat că impunerea unor modele noi de organizare
repre zintă singur a solu ie a acestei problem e. )ceste propune ri presu pune au o nouă modal itate de ț
ordon are urba nă i, în func ie de teori ile pe care le a u la bază, îmb racă do uă forme  una orie ntată ș ț
spre viitor i progres, cealaltă nostalgică i orientată spre trecut. ș ș
ei încerc ările ace stor spi rite au invo cat mere u studii obi ectiv e, e lesne de ob serva t că ș
dincolo de aspec tul tiinific, cunoscutele teorii, concretizate mai tarzi u în modele urban iste, ș ț
 progresist, culturalist si naturalist, au avut la baza i un puternic substrat de natură subiectivă. ș
usinătorii aces tor mod ele nu doa r că nu au reu it să tind ă către o solu ie ec$ ilibrată men ită să ț ș ț
satisfacă cu adevărat nevoile socie tăii, ci au căutat mai degra bă impunere a propriilor convin geri ț
sub formă de modele manifest, de multe ori discredi t#ndu-se reciproc într-un stil c#t se poate de
 polemic.
2

Istoria ne confirmă că modelele mai sus am intite au reu it punctual să înlăture anumite ta re, ș
dar înc ercarea de a fi aplicate ca sol uii univ ersale a cond us la alte situ aii probl ematice ce îi cer  ț ț ș
încontinu are solu ionarea. az# ndu-n e pe acest fapt, consid erăm că o primă obs erva ie în ceea ce ț ț
 prive te creionareaș !ora ului id eal" e ste ac eea că e l va fi con ceput ca un el emen t unic i irepe tabil ș ș
care poate servi doar ca insp iraie pentru altele i nu ca model prototip. Orice încercare de ț ș
repro ducere n-ar face dec#t să reiterez e parcurs ul defectu os al oraului progre sist care se dorea a fi ș
adaptabil oriu nde, indiferen t de p articularită ile locului.ț
ei realita tea socie tăii actual e poate, în cazu l anumit or state aflat e în plină dezvol tare, să ș ț
impună nec esitatea apa riiei unor ora e noi, de la zero, con siderăm că o aezare urba nă, pe ntru a ț ș ș
 putea primi atributul de ideal, trebuie să aibă i o legătură str#nsă cu trecutul. )ces t lucru nu se vrea ș
a fi o tendină paseistă tipică model ului culturalist, ci mai degra bă un lucru izvor#t din nevo ia ț
ancestrală a omului de a transc ede propria efemeritate, prin identifica rea cu ceva măre , capabil săț
supra vieiuască istorie i. &u alte cuvinte, con siderăm că individ ului rezid ent al ora ului idea l trebuie ț ș
să îi fie îngăduită conte mplarea at#t a trecutului c# t i a viitorului, excludere a uneia sau alteia dintre ș
dimensiuni în virtutea unui progres sau paseism, nefiind altceva dec#t o constr#ngere.
+xerciiul de ima ginaie pe care ni- l propu nem a- l efec tua cu ide ea unu i ora ideal are in ț ț ș
vedere cel puin două aspecte importante. %rimul se referă la mijloacele concrete ce asigură ț
 bunăstarea locuitorilor i poate lua forma f actorilor economici, a particularită ilor impuse de relief, ș ț
climă , cond iionări geo- politice, ia r celă lat, de fac tură u mană , ine de aspiraiile in diviz ilor ce îl ț ț ț
locuiesc care , în func ie de nivelul lor cult ural, de aspiraiile pe care le au, det ermină într -o ț ț
 propor ie $otăr#toare evolu ia aezării. ț ț ș
/n cee a ce priv ete prim ul asp ect, vom înce pe de la îns ăi localizarea acestei aezări. ș ș ș
0ecinătatea unor resurse natu rale valoro ase, prec um i a unor căi de transpor t favorabi le au fost ș
c$iar de către is torie co nfirma te ca fiind d eterm inant e în apari ia i dezvo ltarea ora elor im porta nte. ț ș ș
Ora ul nostru a fost înteme iat încă din perio ada medie vală într-o depre siune intra mont ană, pe un ș
important drum comercial ce unea occidentul cu orie ntul. )cest lucru i-a favorizat o dezvoltare
economică remarcabilă precum i o bună protec ie. ș ț
/n partea nord i nord-ve st, a ezarea este înc onjurată de pantele unui mas iv muntos . pre est ș ș
i sud vest pa ntele su nt mai line, ia r zona de sud de scre te uor p#nă sp re defil eul săpa t de un fluviu ș ș ș
important care, aflat la 12-32 de 4ilometri de a ezarea noastră o leagă pe acea stea de zonele ș
industriale din nord-estul con tinentului i zona litorală aflată la cateva sute de 4ilometri în sud-vest. ș
3

Ora ul, in iial apă rut sub f orma u nei ce tăi, a cun oscut o dez volta re deos ebită în per ioada revo luiei ș ț ț ț
industrial e, at#t datori tă elemen telor enun ate mai sus, c#t i datorită des c$ide rii locuito rilor către ț ș
inovaie i cer cetare. 5elieful ce i-a l imitat în tinderea a făc ut ini ial ca o dată cu dez voltarea ț ș ț
industriei să apară i primele prob leme legate d e densita tea popula iei însă ac estea nu au cunosc ut o ș ț
acutizare asemă nătoare marilor centre indust riale, oraul reprezen t#nd mai mult un nod comerc ial, ș
dec#t un centru de producie propriu-zis. 6nităile de producie, at#tea c#t au fost necesare ț ț ț
 prelucrării resurselor provenite din carierele din apropiere, au f ost amplasate sistematic în partea de
sud i sud-ve st av#nd la baz ă criterii de efic ienă caract eristi ce model ului de urba nism prog resist. ș ț
Tot în vi rtutea aces tor ten dine orien tate că tre efic ientiz are s-a p ropus i o zonif icare a o raului în ț ș ș
funcie de activităile desfăurate. ț ț ș
7ocu inele, l imita te ini ial în interiorul i în j urul vec$iului ora, s-au întins trepta t, org anic, ț ț ș ș
către ext remităi i cupri nd at# t locu ine indiv iduale, c#t i cole ctive. %robl emele ca uzate de ț ș ț ș
densitatea ridicată a populaiei în interiorul vec$ilor limite este acum eliminată prin utilizarea ț
mate rialelor modern e care alătur i de te$nici noi de const rucie i proiecta re permit expl oatarea ț ș
teren urilo r în pantă. )c este c onstr ucii rezid eniale ofe ră at#t ori entări favora bile că tre lumin ă i aer  ț ț ș
curat, c#t i perspec tive deos ebit de specta culoa se. %racti c, majorita tea zonel or reziden iale sunt ș ț
dispuse pe pan tele de est, nor d i vest , cu orie ntare spre su d i cent rul ora ului. 7ot urile pen tru ș ș ș
locuinele individu ale sunt dimen siona te variat, adres#n du-se astfe l unei categ orii c#t mai largi de ț
locuitori, fii nd asi gurat e totod ată un mi nim de sp aiu verd e i însori re pen tru fiec are. 7o cuin ele ț ș ț
colective sunt de dimensiuni mici i medii, iar proie ctarea lor se baze ază pe principiul unei ș
flexibilităi i diversităi planimetrice c#t mai acce ntuate. %entru a fi c#t mai atractive pen tru ț ș ț
locatari, a cestea di spun la niv elul p arterului de spaii com une d e loisir i recreaie, săli de sport , ț ș ț
cafenele i restau rante. 8o nele re ziden iale sunt puse în legă tură une le cu altele, pre cum i cu restul ș ț ș
oraului pe l#n gă ci rculaii aut o, pri n spa ii ver zi am enajate cu ale i pietonale i pia ete, astf el înc #t ș ț ț ș ț
să aib ă o funcie de pola rizare i nu de deli mitare. imen sionarea ace stor spa ii este mul t mai ț ș ț
redusă dec#t cea propusă de modelul progresist, opt#ndu-se pentru mai m ulte zone de dimensiuni
mici, dec#t c#teva de dimensiuni mari ce pot favoriza actele antisociale.
&irculaiile propriu-zise nu sunt limitate doar la funciunea lor de bază, exploat#ndu-se ț ț
 beneficiile rezultate din utilizarea unor pietonale generoase marginite de spaii comerciale i loisir. ț ș
Totodată el e se dife reniază în f uncie de zon ele într e care fa c legă tura. a că însp re peri ferii i mai ț ț ș
ales în zona com ercia lă i cea indust rială ace stea sun t conce pute să ofere un max im de eficien ă ș ț
 pentru transportul auto, pe măsură ce ne apropiem de zona centrală istorică i de cele reziden iale, ș ț
4

ele se reduc în gabarit, da r cresc ca num ăr i iau forme sinu oase i întortoc$ iate, în func ie de teren ș ș ț
sau con struc ii existe nte. ț
8ona isto rică a ora ului este c onservată a r$itectural dar ad aptată ca func iuni i util ităi la ș ț ș ț
cerinele conte mporane. 0ec$ile locuine, ateliere sau fortificaii sunt acum exploatate turistic, ț ț ț
oferind prin pit oresc ul i carac terul lor sp ecific nenum ărate p uncte de atrac ie at#t pen tru rezi denii ș ț ț
oraului, c #t mai al es pen tru stră ini. %o sibilităile de am enaja re sunt m ultipl e i sunt f ructificate p rin ș ț ș
spaii de loisir, docu mentare i recre ere, fiind astfel ma i mult dec#t o zonă de div ertisment, c i i un ț ș ș
important generator de bunăstare economică. &onstruciile nou realizate continuă tradiia celor  ț ț
existente dar la un nive l subtil, fără a intro duce ele mente de pa stiă, urmări ndu-s e ob inere a unei ș ț
relaii armonioase între trecut, prezent i viitor. ț ș
ezvoltarea pe verticală a oraului este pe c#t posibil limitată la zona ș !centrului nou",
evit#ndu-se astfel eclipsarea monumentelor existent e. )ceastă zonă, organizată ca un centru de
afaceri, repre zintă cen trul motorului e conomic c e asigură bunăstarea oraului i cuprinde o serie de ș ș
func iuni contem poran e precu m $oteluri, centre come rciale, sedii de firme sau bănci. 9iind un ț
important nod în rela iile ora ului cu exteriorul, acea stă zonă este lega tă direct de principalele c ăi de ț ș
acces în ora ' gări, aerop ort, autostrăzi( prin bul evarde larg i i transport publ ic de mare vitez ă ș ș
'metrou(. )părută ca o extind ere firească a ora ului contempora n, această zonă se de zvoltă în partea ș
de su d i sud :est, la capătul une i axe imaginare ce unete centrul vec $i de centrul n ou i delimitea ză ș ș ș
zona prepo ndere nt rezidenială din nord de zona come rcial-i ndustrială din sud. e creează astfel o ț
relaie vec$i-nou, respectiv muncă-odi$nă ce favorizează at#t activitatea economică, c#t i ț ș
sentimen tul de sigur ană i linite a locuitoril or. )x a din tre cele d ouă centre de interes ale oraului ț ș ș ș
ideal, capătă totodată o dimensiune istorică, care prin parcurgerea ei oferă imaginea evoluieiț
oraului din tre cut i p#nă în pre zent. &ontra stul din tre cele do uă elem ente est e atenu at printr-o ș ș
trecere graduală de la o tramă stradală îngustă fla ncată de clădiri istorice, la una din ce în ce mai
largă în a cărei mărgi nire, spa iile desc$is e, verzi, capătă un rol privileg iat. /n cazul princ ipale lor  ț
străzi i buleva rde s-a optat pen tru o planific are orient ată spre efic ienă, dar în limita unui impa ct ș ț
c#t mai scăzu t asupra situlu i. e altfel, centrul istor ic este inc$is circ ulaiei auto, exce pie făc#nd ț ț
mijloacele de aprovozionare, iar transportul public se realizează doar pe ine prin mijloace ș
alimentate cu energie electrică.
%rezena în prox imitatea ora ului a unor curs uri de apă cu debit bog at alim entate de pe ț ș
versanii mun ilor a permi s reali zarea unu i lac de acu mulare arti ficial i a unei $idro centrale ț ț ș
capabile să as igure energia ele ctrică pentru întreaga zo nă, fără a fi i o sursă de po luare. ș
5

)ceastă prezentare sumară a oraului ideal am realizat-o in#nd cont de elementele ș ț
considerate pozitive din cadrul modelelor urbanistice studiate.
in cadrul modelului progresist, cure nt ce a avut ca principali reprezenta ni pe 7e &orbusier,ț
Ton; < arnier, < 5ietveldl, &. 0an + esteren, = <ropius .a., am co nsiderat a vantajoasă orientarea ș
inclinată spre viitor i progres c e putea fi aplicată pentru organizarea z onelor dedica te prepondere nt ș
activităilor de producie. %reocuparea pentru eficacitate ce se manifestă în cazul acestui model ț ț
 printr-o importan ă deosebită acordată problemei sănătă ii i igienei a constituit i ea un punct de ț ț ș ș
 plecare în delimitarea loturilor i proiectarea zonelor reziden iale. )m urmărit în această direc ie ș ț ț
dedensific area s paiului p rin in trodu cerea de o c$iuri de v erdeaă i soare. To tui, am c onsiderat că o ț ț ș ș
aplic are nua nată a ace stor prin cipii ar fi ma i indica tă, abol irea stră zii ca i conse cină imedi ată a ț ș ț
aplic ării nedife reniate a acestei strate gii i izolare a edificiilo r, aduc#nd num eroas e dezava ntaje în ț ș
cazul z onelor is torice i c$iar i a celor rez iden iale ma i sus amintite. /n aceste sens ne-am ima ginat ș ș ț
 pentru aceste zone un climat mental lini titor, confortabil i stimulator apropiat mai mult de ora ele ș ș ș
grădină britanice dec#t de !parcurile" progresiste. )cestea au fost considerate ca mult mai
favorabile intensificării i multiplicării relaiilor in terpersonale. e altminteri, după cum remarca i ș ț ș
9rancoise &$o a; în carte a sa, !6rbanismul, uto pii i reali tăi ș ț", în aglomerarea progresistă nu
domn ete un clima t cu adevărat u rban. )cea stă afirm aie, de i apa rent p aradoxală, e bazată p e însăi ș ț ș ș
termi nologia utiliza tă în cadrul aces tui mode l ce trădează toc mai atomiz area i dizloc area a ezării ș ș
care gr upează în ver deaă serii de zg #rie no ri sau mic i ora e verti cale. ț ș
*odel ul natural ist america n, datorită dimen siunilor sale grandio ase i a accentulu i pus pe ș
utiliz area unui sis tem de trans port aut o, l-am cons idera t prea pu in potriv it pentru ace st ora ideal. ț ș
Totui, ele mente ce in de rap ortarea la si t i con ceperea loc uirii în ter meni de lib ertate i ș ț ș ș
 personalizare, pot fi inspiratoare.
6n alt aspect con siderat fundame ntal după c um am men ionat încă de la început îl constituie ț
 psi$ologia popula iei oraului. ei acest lucru nu a fost prezentat explicit în niciunul dintre ț ș ș
modelele urbane avut e în vedere, considerăm totui că aces ta aduce un aport substanial asupr a ș ț
calităii unei aezări. ț ș
6na dint re pricip alele ca uze ale e ecului mode lelor prog resist, cultu ralist i natura list a fost ș ș
faptul că ele s-a u născut ca i constructe imaginare ce aveau prea pu in legă tură cu real itatea ș ț
concretă. )stfel, pe l#ngă alte aspect e, ele au neglijat foarte mult particular ităile psi$olog ice ale ț
oamenilor, privindu-i cel mult dintr-o perspectivă sociologică globală, sau, mai rău, ca în cazul
modelului progr esist, ca fiine tip iden tice sub toat e latitudinile i în s#nul tuturor culturilor. ț ș
6

5ealitatea e că oam enii nu sunt do ar dif erii, ci sunt m# nai de aspi raii i conv ingeri sp ecifice în ț ț ț ș
funcie de mediul în care au trăit , de edu caia prim ită, precum i de trăsăturile de perso nalitate ț ț ș
specifice fiec ărui individ. )ceste e lemente pot fi cuantificate i analiza te statistic pentru a se ob ine ș ț
valori med ii de referină, însă ace ste dat e, sing ure nu pot prev eni apa riia disfu ncionalităilor în ț ț ț ț
lume a reală. &u alte cu vinte , pentru ca un ora să func ioneze ca un organ ism armon ios, ca pabil să ș ț
se autoregleze în timp fără a produc e dezec$ilibre, oa menii care îl locuies c ar trebui să se s itueze iș
ei într-o dimensiune idea lă, adică să aibă m ajoritatea o pregătire intelectuală p este medie, să fie c u
toii situa i la un n ivel de civilizaie core spunzător perio adei în care s e găs esc i să ai bă o co nduit ă ț ț ț ș
morală ire proabilă. %utem sp une în ac est se ns că ne afl ăm în fa a unui par adox. ive rsitatea ș ț
cultu rală est e un fac tor stim ulato r al progre sului i al cali tăii rela iilor inte ruman e dar, tot odată, ș ț ț
 poate fi i un generator de dis func ionalită i. ș ț ț
&oncluzionăm deci că la baza unui astfel de exerciiu de imaginaie ar sta mai degr abă ț ț
 problema creării unei societă i ideale care să fie ea capabilă de realizarea unor orae perfect ț ș
adaptate condiiilor externe i interne, dec#t apli carea unor noi modele urba nistice societăilor  ț ș ț
existente.
ibliografie
9rancoise &$oa; : Urban ismul , utopi i i realită i ș ț , ed. %aideia > imetri a, u cure ti 1221 ș
%eter ?all – Orasele de maine.O istorie intelectuala a urbanismu lui in secolul XX , ed.)ll, ucuretiș
@AAA
7