Răcirea relației dintre părinți și copii: [614274]

Răcirea relației dintre părinți și copii:
O problemă a societății contemporane

_____________________________________________________________________________________

Hvostenco Eugeniu
Dobre Andreea -Alexandra
Bărb ieru Paul -Adrian
Nicoi Ruxandra -Valentina

Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării
Specializarea: Publicitate
Unversitatea ”Babeș -Bolyai”

– 1 –

– 2 –
Abstract

În prezent, tinerii sunt puși în fața unor provocări co nstante și tot mai dificile, motiv pentru
care timpul liber lasă de dorit în cele mai multe situații. Acesta a fost pasul de la care am pornit în
ideea de a încerca să studiem câți dintre studenți se îndepărtează de familie odată cu înaintarea în
vârstă, l ovirea de responsabilități și a situațiilor nemaiîntâlnite. Acest studiu are scopul de a pune
accent pe factorii principali care conduc spre distribuirea atenției, timpului și afecțiunii unui alt
public, determinarea noilor priorități, dar și cauzele care duc la plasarea familiei pe un alt loc.
Odată cu maturizarea acestora, multe aspecte legate de viața lor se schimbă în ceea ce urmăresc
de percepțiile diferite pe care le dobândesc, noul stil de viață abordat, precum și descoperirea unor
altfel de necesită ți. O cercetare amplă a subiectului, ar însemna o înțelegere în detaliu a stundenților
ce s-ar putea dezvolta atipic. Pentru realizarea acestui studiu, subiecții care au participat sunt atât
elevii din Republica Moldova, aflați în anii terminali, cât și studenții de la Facultatea de Științe
Politice, Administrative și ale Comunicarii, cei din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență
Socială , si din cadrul Facultății de Drept, reprezentând un eșantio n neprobabilist. Intervalul de
vârstă este 17 -33. În conceperea acestuia s -au folosit ca metode de ce rcetare: ancheta sociologică
și interviul astfel, rezultatele obținute au fost atât cantitative, cât și calitative. Conceptele care stau
la baza studiului sunt: menținerea și disoluția familiei, fenomenele care au loc în cadrul familiei și
procesele natura le ale dezvoltării umane. Rezultatele arată că îndepărtarea față de familie are loc,
în mare parte, din cauza distanței scăzute de timp petrecute împreună și, într -o oarecare măsură, și
din lipsa comunicării, a respectului și a deschiderii față de propriil e viziuni ale student: [anonimizat], se demonstrează că aceștia se îndepărtează din cauza vieții separate oarecum, dar
și din cauza atitudinii părinților, care nu conștientizează problemele la momentul oportun.

Cuvinte cheie: familie, detaș are parentală, relația părinte -copil, sugestii

– 3 –
Răcirea relației dintre părinți și copii: O problemă a societății contemporane

Introducere
Tema de studiu pe care am ales să o discutăm în cercetarea noastră reprezintă conflictele
dintre generații , care duc la înstrăinarea de propria familie în urma a ceea ce se întâmplă.
“Care sunt motivele pentru care tinerii aleg să se îndepărteze de familie, odată cu înaintarea
în vârstă?” reprezintă întrebarea de cercetare pe care ne -am concentrat cu scopul de a ajunge la
finalul studiului cu rezultate clare.
Acesta este un subiect cunoscut pe baza căruia se trag concluzii diverse venite nu doar din
partea oamenilor de specialitate, ci și din experiențele oamenilor de familie puși în fața situațiilor
împlinite.
Considerăm că reprezintă interes public atât în rândul adulților care au trecut prin această
etapă a vieții, se gândesc la întemeierea unei viitoare familii și vor să ia la cunoștintă ce anume
este greșit în comportamentele și acțiunile tinerilor, cât și al e părinților.
Totodată, noi suntem de părere că reprezintă interes și în rândul tinerilor care conștientizează
că relația lor cu familia nu decurge atât de sănătos și vor să afle ce anume fac nepotrivit, dar și în
rândul părinților care și -ar dori să știe care sunt cauzele, dacă exista acțiuni neintenționate în urma
cărora copiii acestora mențin o barieră în ceea ce privește relația de familie.
Cercetarea a pornit de la următoarea ipoteză: “Cu cât tinerii sunt mai nemulțumiți de ce
se întâmplă în cerc ul lor familial, cu atât aceștia reduc sentimentele de afecțiune".
“La tinerețe învătăm, la maturitate înțelegem” – Ebner Eschenbach , are o semnificație
profundă și confirmă premisa de la care am pornit. Pe lângă înțelesul citatului, acesta transmite
ideea principală care rezumă întreg studiul , dându -ne oportunitatea de a ne lega de tinerețe ca punct
de plecare și de maturitate ca destinație. Acesta aduce în discuție două etape existențiale a vieții :
prima este tinerețea , ea fiind catalogată drept o perioad ă a descoperirii de sine, predominând
instabilitatea. Aceasta are un rol influențator în evoluția personalitații și comporamentului
tânărului . Cea de-a doua etapă este maturitatea , care presupune înțelepciune, cunoașterea propriei
persoane , dar și stabilit ate pe toate planurile. Maturitatea nu trebuie forțată. Aceasta presupune un
pachet complex de cunoștințe acumulate , care pot fi folosite în mod rațional soluționând
problemele, prevenind conflictele, comunicând mai mult și aplanând situațiile care necesit ă astfel
de acțiuni.

– 4 –
Pentru a identifica aceste motive care stau la baza alcătuirii întregului studiu vom folosi
două metode de cercetare: ancheta sociologică și interviul , pentru a surprinde în toate nuanțele
detaliile necesare nouă, dar și publicului e ventual interesat.
Întregul proces nu se va desfășura pe o perioadă relativ scurtă de timp, acesta începând în
anul 2019, luna noiembrie , și încheindu -se la sfârșitul lunii decembrie a aceluiași an.
Locația în care am ales sa demarăm această cercetare est e România, județul Cluj, orașul
Cluj-Napoca, iar subiecții vor fi studenții din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative
și ale Comunicării , Facultății de Sociologie și Asistență Socială, și Facultății de Drept, pentru a ne
confirma ipoteza de la care am pornit.
În momentul actual, subiectul abordat de noi este cunoscut în rândul tinerilor, care , odată cu
maturizarea și obținerea independenței pot risca pierderea legăturii apropiate cu familia .
Îndepărtarea tinerilor față de aceasta nu are loc numai din cauze naturale și pentru că odată cu
maturizarea apare pregătirea pentru a privi viața dintr -o perspectivă individuală si independentă,
ci poate să vizeze și un aspect negativ în urma acțiunilor forțate și repetate din partea uneia sau a
ambelor părți care formează familia.
Cercetările realizate cu câteva decenii în urmă care au investigat dimensiunile culturale ale
României, au desemnat țara ca avand o cultură colectivistă observandu -se tendinte spre atitudini
mai individualiste.
Perioada tiner eții nu are o definiție oficială nici în tratatele internaționale, nici în legislația
română. De obicei, politicile publice fac referire fie la copii, fie la tineri, iar în unele cazuri cele
două categorii sunt abordate unitar.1
Potrivit studiilor făcute p ână în momentul de față, această perioadă, pe plan fizic, trece printr –
o serie de transformări care o conduc spre adoptarea unui conținut apropiat cu cel al adulților. Pe
plan psihologic, transformările sunt rapide și conduc spre căutarea unor noi modalită ți de
relaționare cu alte persoane din afara celor obișnuite, se dezvoltă intelectul și se alcătuiește propriul
sistem de valori sociale și civice, se consolidează o independență față de părinți și adulți.2
Înaintarea în vârsta duce la o schimbare a percep țiilor și o modelare a stilului de gândire care se
evidențiază în confruntarea cu tinerii. Individul adolescent tinde să se îndepărteze de părinți, în
încercarea de a fi independent și de a decide pentru el însuși. Începe să -și formeze identitatea în
afara familiei, recunoscându -și unicitatea în raport cu ceilalți, întrebându -se cine este și ce
valorizează. Nevoia părinților de control și de supraveghere devine incongruentă cu noile nevoi de

1 “State of adolescents in Romania” -unicef.ro
2 Învățând să Trăim Împreună Un Program Intercultural și Interreligios pentru E ducație Etică

– 5 –
dezvoltare și comunicare ale copilului, iar conflictele devin sur sa permanentă a neînțelegerilor
între aceștia.3
Obiectivele care stau la baza acestei cercetări și pe care ni le -am propus sunt să descoperim
care sunt cauzele problematice în relațiile tinerilor cu familia, dacă tinerii neglijează adevăratele
valori și a cționează în favoarea pierderii calității a unei bune relații cu familia, dar și dacă își dau
seama de riscurile pe care le p resupune distanțarea în relația tineri -părinți.
Se atestă faptul ca aceștia încep acest proces de maturizare căruia i se mai spune "dans între
autonomie și independență" fără a realiza faptul că susținerea deplină o găsesc aproape doar în
cadrul familiei, sfaturile bine intenționate vin tot dinspre aceasta, iar formarea, educarea, învățarea
diverselor semnificații, evaluarea și valo rificarea la adevăratul potențial sunt lucruri pe care le
acumulezi în mediul în care crești. 4
Mediul principal în care crește și se dezvoltă copilul este familia. Ea influențează foarte mult
asupra formării personalității adolescentului. Deseori, însă, adolescentul manifestă rebeliune față
de membrii familiei, iar orice ,,contact interpersonal” devine imposibil.
Printre factorii care influențează relația tinerilor cu familia pot fi: statutul social al părinților
deoarece tinerii încep sa realizeze odată cu înaintarea în vârstă că sunt nemulțumiți de condițiile
pe care le -au avut și încep prin a -și procura singuri banii, dispărând, astfel, timpul petrecut
împreună și comunicarea. Un alt factor îl reprezintă stima de sine scăzută cauzată de rezultatele pe
plan educațional ale adolescenților si a așteptărilor pe care părinții acestora le au.5
Pe lângă performanțele școlare, se află încrederea redusă pe care tinerii o au în momentul în
care se simt neînțeleși și nu simt că primesc atenția cuvenită din partea părinților . De asemenea, și
activitățile impuse și neacordarea șansei de a decide reprezintă factori care influențează această
relație .
Este extrem de important ca părinții sa adopte stilul corect de comportare în relațiile cu
adolescenții. Printre stiluri le cunoscute de comportare în relațiile părinți -tineri sunt adoptate: stilul
protectiv, stilul autoritar și stilul liberal.
Primele semne sunt apreciate ca fiind nesemnificative la început, fiind urmate observarea
familiei a unor comportamente neobișnuite din partea tinerilor, de acțiuni nepotrivite, adresari
nepoliticoase și alegerile de a-și gestiona și preocupa timpul în preajma prietenilor, colegilor și
altor persoane.

3 https://prezi.com/m/zu4uignqcyyz/adolescenta/
4 "Varietăți ale autonomiei personale in funcție de vârstă" – Monica Albu
5 “climatul -familial -si-drumul -spre -performanta”

– 6 –
În urma cercetărilor sale, psihologul Carl Pickhardt semnalează câteva motive despre care
am amintit, acest lucru demonstrând că problemele cu care se confruntă generațiile sunt urmărite,
asemănătoare și puse în atenția celor care doresc evitarea lor.
În primul rând, se vorbește despre separarea de dragul independenței, deoarece acesta în cepe
să își construiască o familie socială proprie. În al doilea rând, există o diferențiere de dragul
individualității.
Un alt motiv îl reprezintă expansiunea de dragul creșterii. Aici dorința adolescentului este
de a avea parte de noi experiențe, de a explora lumea. Urmează apoi opoziția de dragul autonomiei,
aici dorința adolescentului este să acționeze mai mult cum își dorește, nu cum i se spune. 6
Deși se spune ca “vine, oricum e în celule” și că maturizarea se trăiește și înțelege în mod
subiectiv, cercetătorul menționează ca un ultim motiv responsabilitatea de dragul maturității.
Vorbește despre dorința adolescentului de a lua în mod liber decizii și de a suporta consecințele. 7
Anna Davies anunță teoria anxietatii socializate: Procesu l de dezvoltare și socializare a
adolescentului este modelat de valori, norme, atitudini culturale, impuse prin control social și
normativ al colectivității, ce se exercită prin sancțiuni, pedepse, amenințări. (apud Rădulescu,
2000).
La fel și adolescenții care au parte de schimbări multiple atat în raport cu familia, grupul de
prieteni, mediile de informare, expectante școlare și sociale diverse, trăiesc într -o tranziție a
dezvoltării identitare. (Santrock, 1996)8
Robert Havighurst enunță teoria sarcinil or de dezvoltare. Tineriii trebuie să -și însușească
capacități cu caracter cognitiv, afectiv, comportamental, pentru a face față așteptărilor societății în
îndeplinirea statusurilor și rolurilor. Dacă acestea nu se îndeplinesc, dezvoltarea eșuează, crește
anxietatea adolescenților și dezaprobarea socială. Cele mai importante achiziții în această perioadă
sunt: acceptarea propriului fizic, independența emoțională față de părinți, independența
economică, pregătirea pentru ocupație, familie, căsătorie, dezvolt area abilităților intelectuale și
sociale (Radu, 1995).9
Robert Merton are propria contribuție teoretică prin paradigma socializarii anticipate
prin care tinerii tind să se alăture grupurilor de referință din care aceștia fac parte: prieteni, col egi,
vecini de aceeași vârstă cu ei (Neculau, 2004).10

6 “maturizarea incătușează deșii promite că eliberează”
7 Carl E Pickhardt Ph.D “Surviving your child’s adolescence” (Wiley, 2013.)
8 John W. Santrock. Adolescence, Twelefth Edition
9 Radu, Nicolae Psihologia Varstelor, Adolescenta Schița De Psihologie Istoric ă
10 Neculău, Adrian coord. Manual de psihologie socială, Editura Polirom

– 7 –
George Herbert Mead enunță o teorie care spune că socializarea și transformarea
rolurilor în adolescență sunt importante mai mult ca în oricare altă perioadă și se bazează pe:
creșterea independ enței față de părinți, interacțiunea cu persoane de aceeași vârstă, sensibilitate
sporită față de evaluările altora, activități pe diferite teme: religioase, politice, activități de loisir.
(Adams and Marshall, 1996)
Sociologul James Coleman vorb ește de teoria subculturii tineretului ce se referă la setul
de norme, valori ce caracterizează stilul de viață adolescentin . Această subcultură e diferită de cea
a adulților și implică relații între membrii egali ca vârstă și status social, performanțele fiind
autonomia și identificarea cu modele etalon.11
Sunt surprinse valorile studenților români referitoare la: educație, familie, societate,
voluntariat i maginea acestora, cum își petrec timpul liber, ce modele au , fiind cons iderate niște
valori aflate într-o continuă mișcare.12
Un studiu de tip cantitativ realizat profund de Unicef despre perioada trecută a adoleșcenței
lprezinta niste rezultate si concluzii cu privire la comportamentele de risc ale tinerilor. Aceste
comportamente pot fi ca uzate de o relație nefavorabilă în familie, de conflicte în continuă
desfășurare și neînțelegeri. Aceștia aleg, în cele din urmă, să se refugieze în consumul de substanțe:
3,8% dintre adolescenți au experimentat un tip sau altul, iar la adolescenții de 14 ani, procentul
ajunge la 5.4%. Consumul de alcool cel puțin o dată în viață este mai des în rândul adolescenților
și în mediul urban (50% versus 32% în rural).
Consumul de tutun: un sfert din adolescenți (23%) adolescenții de peste 14 ani , la băieți
(32% în comparație cu 16%fete) și în zonele urbane (28% vs. 19% în rural).
Un alt fel prin care tinerii contemporani își ocupă timpul și evită petrecerea timpului cu
familia este legat de mass -media: Utilizarea mass -media și a Internetului 96% din adolescenț i se
uită zilnic la televizor și 50% petrec peste 3 ore pentru această activitate în loc să socializeze. 88%
din adolescenți utilizează internetul, media fiind de 3.37 ore pe zi. Peste 50% din adolescenții care
utilizează rețelele de socializare o fac pen tru a fi în contact cu alți prieteni, pentru a trimite mesaje.
13

11 (Coleman, J. S. 1961. The Adolescent Society. Glencoe, IL: Free Press. )
12 Tinca Cretu, Psihologia Varstelor, Editura Polirom
13 “State of adolescents in Romania” – unicef.ro

– 8 –
Metodologia cercetării
Subiecți și participanți :
Acest proiect a fost realizat de Barbieru Paul Adrian, Dobre Andreea -Alexandra, Hvostenco
Eugeniu și Nicoi Ruxandra -Valentina. Subie cții acestui studiu sunt studenți atât din anul I, cât și
din anul al II -lea , din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicarii,
Facultății de Sociologie și Asistență Socială, și Facultății de Drept, linia română, cu vârste cuprinse
între 17-33 de ani. Prima metodă utilizată a fost ancheta sociolog ică având ca instrument
chestionarul, la care au răspuns 190 de studenți (81,6% fiind fete, 18,4% băieți). Cea de -a doua
metodă utilizată a fost interviul , instrumentul fiind ghidul de interviu , la care au răspuns 5 subiecți
aleși în mod nealeator, rezultâ nd un eșantion neprobabilist. Motivația acestora de participare nu a
fost influențată în vreun fel de noi, aceștia dându -și acordul în realizarea studiului.

Aparate :
Pentru realizarea studiului și pentru precizie au fost necesare următoarele aparate: lapt op,
telefon, aceste elemente fiind necesare pentru a înregistra interviul, a -l nota, a scrie proiectul, a
construi chestionarul și a ne documenta.
Pentru realizarea chestionarului online am utilizat aplicatia "docs.google.com ", iar mai apoi
l-am distribuit pe diverse grupuri din social media , destinate studenților. Datele au fost interpretate
programul Microsoft Excel, iar costurile alocate proiectului au fost minime.

Procedura:
Planul nostru de cercetare a pornit de la următoarea întrebare: "Care sunt motivele p entru
care tinerii aleg să se îndepărteze de familie, odată cu înaintarea în vârstă?”, urmând ca ipoteza să
fie formulată astfel: ” Cu cât tinerii sunt mai nemulțumiți de ce se întâmplă în cercul lor familial,
cu atât aceștia reduc sentimentele de afecțiune”. Pentru a afla motivele principale ale acestei
probleme am aplicat metode atât calitative, cât și cantitative.
Metoda cantitativă aplicată a fost ancheta sociologică, o metodă de cercetare care semnifică
obținerea și prelucrarea informațiilor obiectiv verificate. Ancheta sociologică a fost aplicată sub
forma unui chestionar online, pentru colectarea informațiilor într-un mod cât mai rapid .
Răspândirea acestuia în mediul online a dus la utilizarea unor costuri minime. Un alt avantaj adus
de către ace astă metodă este flexibilitatea, fiecare întrebare având minim 3 răspunsuri puse la
dispoziția participantului. Eșantionul utilizat pentru desfășurarea anchetei sociologice a fost format
din studenți din Romania si elevi aflați in anii terminali din Republica Moldova. Eșantionarea a

– 9 –
fost una nealeatoare de conveniență, deoarece am aplicat chestionarul doar in mediul online, pe
diferite site -uri și grupuri de pe Facebook.
Ancheta sociologică s -a desfășurat de la începutul lunii noiembrie până în data de 22
decembrie, perioadă în care s -au înregistrat 190 de răspunsuri. Dintre acestea am putut folosi doar
173 de raspunsuri, 17 dintre ele fiind eronate. Scopul anchetei a fost menționat la începutul
chestionarului, alături de anonimitatea datelor personale. Mesajul utilizat pentru înștiințar ea
participanților în legătură cu scopul chestionarului a fost: ”Suntem patru tineri ai departamentului
de Comunicare, Relații Publice și Publicitate din cadrul facultății FSPAC. Ceea ce ne -a determinat
să analizăm comportamentul tinerilor în ceea privește familia și distanțarea față de aceasta este
însăși viața de student de anul I, ajuns într -un oraș străin , înconjurat de oameni noi și pus în fața
unor situații nemaiîntâlnite până acum (…) Prin completarea acestuia ne -ati ajuta enorm să ne
ducem la bun sf ârșit proiectul de cercetare la care lucrăm. Vă mulțumim!” Chestionarul a fost
alcătuit din 29 de întrebări, dintre care 6 au fost de tip deschis, iar restul de 23 au fost de tip închis,
media de vârstă a fost cuprinsă între 17-33 de ani, iar procentajul r ăspunsurilor a fost 81,6% fete,
respectiv 18,4% baieti. Link -ul către chestionar se găsește in anexă.
Metoda calitativă aplicată a fost interviul, o convorbire în cursul căreia, persoanei
intervievate îi sunt adresate un număr de întrebări cu scopul de a afla opinia acesteia în legatură
cu un subiect sau o cercetare sociologică. Această metodă ne -a ajutat să determinăm atât o reactie
spontană în rândul participanților, care de altfel este și cea mai importantă , cât și un răspuns bine
structurat și argument at. Eșantionul pe care am aplicat această metodă a fost alcătuit din studenți,
iar eșantionarea a fost un aleatoare, deoarece am dorit să aflăm cât mai multe opinii.
Interviul s -a desfășurat în perioada 19.12.2019 -20.12.2019, înregistrând astfel 5 partici panți.
Scopul acestuia a fost menționat la începutul interviului, alături de anonimitatea datelor personale.
Mesajul utilizat pentru înștiințarea participanților în legătură cu scopul interviului a fost
asemănător cu cel al anchetei sociologice: ”Suntem pa tru tineri ai departamentului de Comunicare,
Relații Publice și Publicitate din cadrul facultății FSPAC și avem de realizat un proiect pentru
facultate. Ai fi dispus să ne acorzi câteva minute pentru un scurt interviu în legătură cu motivele
îndepărtării t inerilor de familie odată cu înaintarea în vârstă ? Doresc să precizez faptul ca
răspunsul va fi inregistrat, însă toate datele vor rămâne confidențiale. Îți mulțumesc !” Interviul a
fost alcătuit din 9 întrebări, fiecare de tip deschis, media de vârstă a fost cuprinsă între 19-23 de
ani, iar participanții au fost 3 fete și 2 băieți. Interviul se poate găsi în anexa lucrării.

– 10 –
Rezultate obținute
După finalizarea chestionării studenților și a analizei datelor obținute din chestionarul online
realizat în ”Google Forms”, am identificat 173 de răspunsuri valide din 190, care au generat
următoarele rezultate: 84,7% din respondenți consideră că a avea o relație bună cu familia este
foarte important, dar doar 15% dintre cei chestionați au o relație excelentă cu părinții săi.
Procentajul unei relații rele sau foarte rele este la nivel de 6% și 2% respectiv.

În proporții egale sunt divizați cei care preferă să petreacă timpul liber cu familia și cu
prietenii, ceea ce rezultă din ”Figura 1.3.”, unde procentajul celor care petrec timpul liber cu
părinții este de 41%, iar cei care petrec timpul liber cu prietenii – 40% din respondenți. Doar 19%
din adolescenți pre feră să petreacă timpul liber împreună cu alte persoane.
Pe de altă parte, doar 56% dintre cei chestionați preferă să apeleze la părinți când au o
problemă, 16% și 14% din respondenți apelează la prieteni și la partener/ă respectiv. De aici putem
deduce că în lumea modernă, adolescenții se confruntă cu probleme pe care nu mereu le pot
comunica părinților și este mult mai simplu să le rezolve cu ajutorul prietenilor sau partenerilor.

Sursa: Elaborată de autor.
Figura 1.3. Petrecerea timpului liber
Puțin important
Foarte important
Sursa: Elaborată de autor.
Figura 1.1. Importanța relației cu familia
Sursa: Elaborată de autor.
Figura 1.2. Descrierea relației cu familia

Sursa: Elaborată de autor.
Figura 1.4. Apel în caz de problemă

– 11 –
Cea mai mare parte din respondenți s -au simțit de puține ori neapr eciați de către familia
proprie , 16% nu s -au simțit neapreciați niciodată, pe când s -au simțit neapreciați de mai multe ori
– 28% dintre cei intervievați, ceea ce atestă că în ziua de azi mai mulți tineri se simt neapreciați în
ceea ce fac și în rezultate le pe care le obțin.
Presiunea din partea părinților este, la fel, o problemă des întâlnită la adolescenții
contemporani. 47% din respondenți s -au simțit presați de către proprii părinți măcar o singură dată
în viață. La fel cu neaprecierea, aici se obser vă un procent mai mare (31%) a celor presați de mai
multe ori, decât procentul (20%) celor care nu au fost presați niciodată de așteptările părinților săi.

Majoritatea respondenților (84%), pot discuta liber cu cel puțin unul din părinți, ceea c e
demonstrează că relațiile dintre tineri și părinți nu sunt în stagnare. Observăm tendința tot mai
mare de a le permite copiilor să iasă cu prietenii sau să participe la diverse activități din ”Figura
1.8.”, ceea ce dovedește că părinții în ziua de azi au mai multă încredere în copiii lor. Doar mai
puțin de 10% întâmpină dificultăți la obținerea permisiunii părinților.

Foarte greu
Foarte ușor Sursa: Elaborată de autor.
Figura 1.5. Neaprecierea de către familie
Sursa: Elaborată de autor.
Figura 1.6. Presiunea așteptărilor părinților

Sursa: Elaborată de autor.
Figura 1.7. Libertatea discuțiilor cu părinții
Sursa: Elaborată de autor.
Figura 1.8. Permisiunea părinților

– 12 –
Divergențe dintre tineri și părinți au loc destul de rar, din toți respondenții – 43% au indicat
că divergențele sunt rare, iar 20% au specificat că divergențele sunt foarte rare. Aceste date ne
comunică faptul că părinții devin tot mai conștienți de viziunea diferită a propriilor copii și încearcă
tot mai tare să elimine divergențele din relația lor.
Motivele principale ale acest or divergențe sunt școala sau liceul, facultatea, anturajul și
viciile. Cele mai des întâlnite totuși sunt facultatea și anturajul în proporții de 29% și 27%
respectiv.

Mai mult de jumătate (53%) din tinerii chestionați au indicat că spațiul lor personal nu este
invadat de către părinți, 38% au menționat că acesta este invadat doar uneori și doar 9% au
specificat că spațiul lor este invadat de către părinți. La fel, 66% au specificat că sunt dependenți
de părinții lor, într -un oarecare mod (finan ciar, decizional, etc.), pe când 22% din chestionați sunt
independenți.

Sursa: Elaborată de autor.
Figu ra 1.9. Divergențe între tineri și părinți
Sursa: Elaborată de autor.
Figura 1.10. Motivele divergenților

Sursa: Elaborată de autor.
Figura 1.11. Spațiul invadat de părinți
Sursa: Elaborată de autor.
Figura 1.12. Dependența tinerilor de părinți

– 13 –
Părinții ca sursă de mijloace financiare printre tineret este o altă problemă chestionată.
Rezultatele fiind deloc pozitive, 82% din respondenți apelează la părinții lor pentr u a primi
susținere financiară și doar 5% dintre ei nu apelează la nimeni și încearcă să obțină resurse
financiare pe cont propriu. Deciziile luate în mare parte sunt consultate cu părinții (57%), și într -o
măsură egală cu prietenii și partenerii – 11% și 13% respectiv.

La finalul chestionarului s -au colectat date specifice fiecărui respondent precum gen, vârstă
și mediul de proveniență. Ca urmare se observă un număr mai mare a respondenților de gen
feminin. Vârsta preponderentă este de 17 -20 de a ni ceea ce implică 68% din suma totală, iar mediul
cel mai răspândit este mediul urban cu 71%.

Sursa: Elaborată de autor.
Figura 1.13. Sursa resurselor financiare
Sursa: Elaborată de autor.
Figura 1.14. Consultații la luarea decizi ilor

Sursa: Elaborată de autor.
Figura 1.15. Gen
Sursa: Elaborată de autor.
Figura 1.16. Vârsta
Sursa: Elaborată de autor.
Figura 1.17. Mediul

– 14 –
Prin intermediul interviului realizat am urmărit să descoperim partea calitativă a temei
alese, să studiem relația dintre persoanele intervievate și familie, părerea acestora despre anumite
subiecte, precum dependența de părinți, cauzele divergențelor și importanța unei bune comunicări,
și, nu în ultimul rând, motivele pentru care subiecții se desprind de familie, odată cu înaintarea în
vârstă. În urma sintetizării rezultatelor obținute prin intermediul interviurilor, s -a ajuns la concluzia
că tinerii au suferit o oarecare distanțare față de părinți.
Prima întrebare la care au fost supuși cei cinci subiecți, respectiv trei studente și doi
studenți, are ca scop aflarea propriei păreri legate de importanța unei relații bune cu familia. Toate
răspunsurile au fost pozitive, tinerii fiind de părere că familia “reprezintă atât suport moral, cât și
financiar în prima parte a vieții”, părinții fiind cei car e “te formează ca om”, și totodată persoanele
care te susțin mereu. Prin urmare, toți subiecții consideră că o relație bună cu membrii familiei este
necesară.
În ceea ce privește descrierea relației perfecte dintre părinți si subiecți, tinerii au dat
răspu nsuri variate. În timp ce o studentă a considerat că relația cu familia este deja perfectă
deoarece a primit întotdeauna suport moral, o alta a fost de părere că sunt necesare o bună
comunicare, mai multe momente petrecute împreună, fie ele cât de scurte, și sinceritate. Subiecții
susțin că relația trebuie să implice o doză de respect din ambele părți, însă și o anumită acceptare
și înțelegere a părinților asupra viziunilor diferite ale tinerilor.
Fiind întrebați de care membru al familiei sunt cel mai apr opiați, două dintre persoanele
intervievate au afirmat faptul că fratele este cel care ocupă această poziție, datorită diferenței mici
de vârstă, alți doi subiecți au susținut că este vorba despre mama lor, iar o persoană a menționat
că sora este cea cu ca re are cea mai bună relație. În acest caz, criteriile diferă de la un subiect la
altul.
A patra întrebare are ca scop aflarea motivelor pentru care au loc divergențele dintre
subiecți și familie. Astfel, principala problemă este diferența dintre generații, viziunea diferită
asupra lucrurilor, un subiect considerând că are “un spirit mai rebel” decât părinții lui, și nu se
“conformează principiilor pe care aceștia le respectă” și de care nu se pot despărți. Totodată, o
studentă a declarat că: “Deseori, nu șt im noi, oamenii, să ne exprimăm gândurile și argumentele
așa cum ar trebui”, ajungându -se astfel la o comunicare ineficientă, la pierderea unor informații
esențiale în ceea ce privește frustrările pe care le avem și stările prin care trecem. De asemenea,
alte motive sunt cele legate de bani, încăpățânare și statutul de “atotștiutor” pe care și -l asumă,
adesea, părinții.
La a cincea întrebare, prin care ne -am dorit să aflăm părerea tinerilor despre dependența
față de părinți, fie ea financiara, emoționala sa u decizională, răspunsurile primite au ajuns la un
punct comun și anume: tinerii au considerat că această dependență este una firească, mai ales în

– 15 –
prima etapă a vieții. Un student susține că este “în regulă să fii dependent de familie, atât financiar,
cât și emotional, pentru o anumită perioadă, însă o anumită independență trebuie să fie prezentă
după un timp, mai ales din punct de vedere decizional, deoarece toți ar trebui să fim capabili să
judecăm, să luăm propriile decizii și să ne urmăm propriile țelu ri.” Un alt subiect consideră că la
un moment dat, ar trebui să “se producă o ruptură”, îndeosebi financiară, dar și emoțională și
decizională, având loc astfel maturizarea, care la unii poate fi prezentă de mai mult timp, precum
ne demonstrează un alt sub iect, care este independent din orice punct de vedere: “Nu mă consider
dependent de familie deoarece mă întrețin singur, deciziile mi le iau tot singur, iar emotional apelez
mai mult la prieteni.”. În urma răspunsurilor primite, concluzionăm că patru dintr e subiecți sunt
dependenți de părinți din punct de vedere financiar, însă din punct de vedere emotional și
decizional sunt ori independenți, ori dependenți de alte persoane, care se află în afara cercului
familial.
În momentul în care am abordat tema discu ției libere cu părinții, subiecții au dat răspunsuri
variate. Unul dintre ei afirmă că nu poate să -și expună deloc părerile și ideile în fața părinților
deoarece principiile lor diferă și riscă “mai multe certuri decât discuții pașnice”. Două persoane
intervievate pot discuta liber cu ei într -o oarecare măsură, una din ele adăugând că nu poate să -și
“expună toată părerea legată de un subiect anume”. La aceeași concluzie a ajuns și o altă studentă,
care afirmă că, într -adevăr, poartă discuții libere cu mama ei, abordând diverse teme, însă în
momentul în care se ajunge la “frici”, la “propriul suflet”, nu se poate deschide suficient, nu se
poate exprima, și alege să țină totul pentru ea. Numai o singură persoană declară fără ezitare că în
familia lui pot avea loc discuții libere, legate de orice subiect. Mai mult decât atât, în urma acestei
întrebări am aflat că trei dintre studenți poartă conversații relativ simpliste cu părinții, cei din urmă
interesându -se de situația de la facultate, de starea emoțională a subiecților și de activitățile
desfășurate de aceștia pe parcursul zilei, iar ceilalți doi au parte și de discuții profunde.
Am fost interesați și de felul în care tinerii aleg să -și petreacă timpul alături de familie,
activitățile deprinse de aceștia, mom entul din zi în care interacționează cel mai mult și cât de des
au loc aceste clipe petrecute împreună. De data aceasta, două dintre răspunsuri sunt similare,
ajungându -se la concluzia că subiecții nu comunică prea mult cu părinții, între ei având loc doar
discuții superficiale, cu întrebări scurte legate de starea fiecăruia. Când vine vorba de a acorda
ajutor, unul dintre ei susține că se implică cu “mare plăcere”. Pe de altă parte, ceilalți trei studenți
au menționat că una dintre activitățile desfășurate impreună cu familia este vizionarea unui film,
care are loc seara, de obicei. Dat fiind faptul că toti subiecții sunt la facultate, clipele petrecute
împreună cu părinții sunt din ce în ce mai rare, limitându -se atât la un week -end pe săptămână, cât
și la o zi-două pe lună.

– 16 –
Cu ajutorul penultimei întrebări, ne -am dorit să aflăm care sunt principiile care stau la baza
unei comunicări eficiente în familie. “Respectul”, “sinceritatea” și “acceptarea viziunilor diferite”
sunt răspunsurile date de subiecți. Un ul dintre tineri ne -a informat că părinții lui sunt într -un
dezacord total cu alegerile și stilul lui de viață, motiv pentru care acesta preferă să nu se deschidă
în fața lor. O persoană a menționat și “acordarea sprijinului moral”, “încrederea” și “sigura nța”,
fiind de părere că părinții ar trebui să nu mai critice, ori judece alegerile și concepțiile propriilor
copii, ci mai degrabă să invețe să le înțeleagă. Desigur, în cazul în care acele decizii și principii nu
sunt tocmai benefice pentru tineri, aceșt ia, la rândul lor, ar trebui să fie dispuși să “accepte sfaturile
acordate de părinți”.
Ultima întrebare adresată subiecților are ca scop aflarea așteptărilor pe care aceștia le au în
legătură cu relația de familie, dacă își doresc să se schimbe ceva, sau, dimpotrivă, să rămână totul
la fel. Doar unul dintre aceștia își dorește ca relația să rămână la fel, deoarece totul merge bine, nu
există conflicte grave, nici presiune pe diverse planuri. În schimb, un student își dorește ca ideile
lui să fie “acceptate mai ușor”, la fel și modul lui de a fi. Mai mult decât atât, spune că “o deschidere
mai mare, o sinceritate mai mare nu ar strica, de asemenea”, acestea fiind toate lucrurile pe care și
le-ar dori de la părinți. În ceea ce privește o altă persoană intervi evată, dorința acesteia este ca
părinții să “își dorească să comunice mai mult, să treacă de bariera de comunicare platonică”. Pe
când un tânăr student își exprimă ferm și convins dorința, aceasta fiind cea de a se întâlni mai des
cu familia, un alt subiec t își dorește să poată da “timpul înapoi cu câțiva ani buni”, pentru a nu se
ajunge la situația de acum.

– 17 –
Discuții
Tema cercetării noastre este studierea motivelor pentru care tinerii aleg să se îndepărteze
de familie odată cu înaintarea în vârstă, ipote zele fiind următoarele: “Cu cât tinerii sunt mai
nemulțumiți de ce se întâmplă în cercul lor familial, cu atât aceștia reduc sentimentele de
afecțiune.”și “Cu cât tinerii petrec mai puțin timp în preajma familiei, cu atât aceștia devin
independenți și se o bișnuiesc cu viața de adult.”
În urma interviului am observat că, desi tinerii se îndepărtează de familie odată cu
înaintarea în vârstă, majoritatea încă au sentimente față de persoanele care i -au format, îndrumat
și susținut. Cauzele producerii unei ruptu ri între părinți și tineri variază, însă se remarcă o problemă
comună, și anume viziunea diferită asupra vieții, asupra realității. Din păcate, această problemă
persistă chiar și după ce se produce distanțarea, părinții nerealizând deseori că acest lucru î i face
pe tineri să nu se mai deschidă în fața lor. La fel cum se schimbă mediul înconjurător, așa se
schimbă și oamenii, cu tot cu principii, iar dacă părinții nu sunt dispuși să își schimbe puțin
mentalitatea, riscul producerii unei prăpastii între gener ații este foarte mare. De asemenea, am
constatat că unii părinți nu au știut cum să realizeze o conexiune cu copiii lor de -a lungul anilor și
să le acorde siguranța că vor fi înțeleși și susținuți. Acest fapt a dus la orientarea tinerilor spre alte
persoan e, care rezonează cu principiile lor, care pot să le satisfacă nevoia de a fi acceptați, de a nu
fi judecați și ignorați, care le sunt alături în diverse situații.
Totodată, distanțarea face parte din procesul de maturizare, tinerii devenind independenți
din punct de vedere decizimal, emotional și financiar pe parcurs ce înaintează în vârstă. Există,
totuși, o diferență între distanțarea de familie din aceste motive, și distanțarea din motivele pe care
le-am menționat mai sus. În timp ce parcurgerea drumulu i spre maturitate este un lucru complet
normal, lipsa încrederii, a comunicării, a sincerității și a respectului din cercul familial nu este un
lucru firesc, relația deteriorându -se astfel în timp.
În ceea ce privește chestionarul aplicat, putem spune că mai mult de jumătate din
respondenți s -au simțit presați de așteptările părinților de câteva ori, iar aproape jumătate s -au
simțit neapreciați, ce -i drept, de puține ori. Din graficele prezente reiese și faptul că tinerii pot
discuta liber cu cel puțin unu l dintre părinți, iar ieșirile cu prietenii și desfășurarea diferitelor
activități cu aceștia nu reprezintă o problemă.
De asemenea, certurile sunt rare, conform datelor colectate în urma chestionarului, cauzele
producerii acestora fiind facultatea, viciil e și anturajul. Acest lucru ne arată că există de ambele
părți dorința de a avea o relație armonioasă.

– 18 –
Erori
În urma colectării a unui număr de 190 de răspunsuri de la respondenți, am evaluat fiecare
răspuns în parte și am eliminat 17 răspunsuri care era u incomplete sau fără sens. După eliminări,
am ajuns la un număr de 173 de răspunsuri valide pe care le -am expus în partea cu rezultatele
obținute.
Recomandăm viitorilor cercetători care vor aborda această temă să utilizeze și alte metode
de cercetare precum experimentul și să nu se limiteze doar la tinerii din România și Republica
Moldova.

Concluzie
Sesizăm astfel că, la scară largă, tinerii se înțeleg bine cu părinții lor, chiar dacă există
cazuri particulare, unde relația dintre cele două părți este de teriorată. Concluzionăm că
îndepărtarea față de familie are loc, în mare parte, din cauza distanței, a numărului scăzut de clipe
petrecute împreună, și, într -o oarecare măsură, și din cauza lipsei comunicării, a respectului și a
deschiderii față de proprii le viziuni ale studentului aflat in cauză. Astfel, rezultatele cercetării
confirmă ipotezele noastre, demonstrând că studenții se îndepărtează de părinți din cauza distanței,
a vieții oarecum separate duse de către aceștia, dar și din cauza atitudinii pări nților, care fie nu
conștientizează problemele, fie o fac prea târziu, cândva după perioada de înstrăinare a tânărului.

– 19 –
Bibliografie
 Carl E Pickhardt Ph.D “Surviving your child’s adolescence” (Wiley, 2013.)
 Clerget,S.(2008), Criza adolescenței, Editura Trei, București
 John W. Santrock. Adolescence, Twelefth Edition
 Monica Albu "Varietăți ale autonomiei personale in funcție de vârstă"
 Neculau, Adrian coord. Manual de psihologie sociala, Editura Polirom
 Radu, Nicolae Psihologia Varstelor, Adolescenta Schi ta De Psihologie Istorica
 Tinca Cretu, Psihologia Varstelor, Editura Polirom
 https://prezi.com/m/zu4uignqcyyz/adolescenta/
 “climatul -familial -si-drumul -spre-performanta”
 “maturizarea incătușează deșii promite că eliberează”
 www.integritate.eu/Politica -de-confidențialitate

– 20 –
Anexe
Interviul :
1. Credeți că este important să aveți o relație bună cu familia? Motivați răspunsul.
2. Cum ar arăta relația perfecta dintre dumneavoastră și familie?
3. De ce membru al familiei vă simțiți mai apropiat?
4. Care sunt motivele pentru care au loc divergențe în familia dumneavoastră?
5. Ce părere aveți despre dependența față de familie, fie ea financiară, emoțională sau
decizională?
6. Puteți discuta liber cu părinții? Motivați răspunsul.
7. Cum alegeți să vă petreceți timpul cu familia?
8. Care su nt principiile care stau la baza unei bune comunicări?
9. Care sunt așteptările pe care le aveți în legătură cu relația de familie?

pu țin important1 2 3 4 5
foarte important
familie
prieteni
Other:Atitudinea tinerilor fa ț ă de familie
Bun ă tuturor! Suntem patru tineri care studiaz ă în departamentul de
Comunicare, Rela ț ii Publice ș i Publicitate din cadrul Facult ă ț ii de Ș tiin ț e Politice,
Administrative ș i ale Comunic ă rii. Ceea ce ne-a determinat s ă analiz ă m
comportamentul tinerilor în ceea ce prive ș te familia si distan ț area fa ț ă de
aceasta este ins ă ș i via ț a de student de anul I, ajuns într-un ora ș str ă in,
înconjurat de oameni noi ș i pus în fa ț a unor situa ț ii nemaiîntâlnite pân ă în
momentul de fa ț ă . Vom l ă sa mai jos un scurt chestionar (10-15 minute) realizat
de c ă tre noi, în folosul de a în ț elege atitudinea tinerilor fa ț ă de familie. Prin
completarea acestuia ne-a ț i ajuta enorm s ă ne ducem la bun sfâr ș it proiectul
de cercetare la care lucr ă m. V ă mul ț umim!
* Required
Cât de important considera ț i c ă este s ă ave ț i o rela ț ie bun ă cu
familia? *
Cum a ț i descrie rela ț ia dumneavoastr ă cu familia? *
Your answer
În compania cui prefera ț i s ă v ă petrece ț i timpul liber? *

o dat ă pe s ă pt ă mân ă
o dat ă pe lun ă
o dat ă la câteva luni
p ărin ț i
prieteni
partener/ ă
colegi
Other:
familie
prieteni
partener/ ă
colegiCât de des planifica ț i o activitate cu familia?(ie ș it în ora ș , vizionare de
filme etc) *
La cine apela ț i când ave ț i o problem ă ? *
Dac ă a ț i ales alt r ă spuns decât “a”, care este motivul?
Your answer
Din partea cui sim ț i ț i c ă ave ț i parte de sus ț inere deplin ă ? *

niciodat ă
de pu ț ine ori
de mai multe ori
nu r ă spund
niciodat ă
de câteva ori
de multe ori
nu r ă spund
da
nuAu existat momente în care v-a ț i sim ț it neapreciat de familie? *
V-a ț i sim ț it vreodat ă presat de a ș tept ă rile p ă rin ț ilor/p ă rintelui? *
Dac ă da, ce fel de a ș tept ă ri?
Your answer
Sim ț i ț i c ă pute ț i discuta liber cu cel pu ț in unul dintre p ă rin ț i? *

foarte greu1 2 3 4 5
foarte u ș or
foarte rar
rar
des
foarte des
nu r ă spund
s ă le rezolv ă m
s ă trecem peste ele
nu ș tiu/nu r ă spundDac ă a ț i r ă spuns “nu”, care este motivul?
Your answer
Cât de u ș or v ă este s ă ob ț ine ț i permisiunea p ă rin ț ilor/p ă rintelui în
ceea ce prive ș te ie ș irea cu prietenii/participarea la diverse activit ă ț i
împreun ă cu ei? *
Cât de des au loc divergen ț e între dumneavoastr ă ș i p ă rin ț i/p ă rinte? *
Considera ț i c ă este mai eficient s ă rezolva ț i aceste certuri, sau s ă le
da ți uit ă rii? *

școal ă /liceu
facultate
anturaj
vicii
Other:
câteva ore
câteva zile
o perioad ă mai îndelungat ă
da
uneori
nuCare sunt motivele pentru care exist ă aceste divergen ț e? *
Dac ă a ț i ales prima variant ă , cât de repede sunt solu ț ionate acestea?
Prin ce manier ă se rezolv ă acestea?
Your answer
Considera ț i c ă spa ț iul dumneavoastr ă personal este invadat de
p ărin ț i/p ă rinte? *

da
nu
nu ș tiu
p ărin ț i/p ă rinte
prieten/ ă
partener/ ă
nimeni
nu r ă spund
Other:
p ărin ț i/p ă rinte
prieten/ ă
partener/ ă
nimeni
nu r ă spund
Other:Considera ț i c ă sunte ț i dependent de p ă rin ț i/p ă rinte?(dpdv financiar,
emo ț ional, decizimal) *
La cine apela ț i atunci când nu mai ave ț i resurse financiare? *
De c ă tre cine dori ț i s ă fi ț i consolat în cazul unui e ș ec/situa ț ii sensibile?
*

p ărin ț i/p ă rinte
prieten/ ă
partener/ ă
nimeni
Other:
F
MPe cine consulta ț i în vederea lu ă rii unei decizii? *
Gen *
Vârst ă *
Your answer
Facultate *
Your answer
An studiu *
Your answer

Urban
Rural
Never submit passwords through Google Forms.
This content is neither cr eated nor endorsed b y Google. Repor t Abuse – Terms of Ser vice – Privacy
PolicyDin ce mediu proveni ț i? *
Care este mesajul pe care l-a ț i adresa p ă rin ț ilor/p ă rintelui în acest
moment? *
Your answer
S u b m i t
  F o r m s