Raportbuget 2014 [614234]

1

GUVERNUL ROMÂNIEI

MINISTERUL FINAN ȚELOR PUBLICE

RAPORT

PRIVIND SITUA ȚIA MACROECONOMIC Ă

PE ANUL 2014

ȘI PROIEC ȚIA ACESTEIA PE ANII

2015-2017

2
CUPRINS

Capitolul 1 Coordonate ale construc ției bugetare pe anul 2014
1.1. Obiectivele politicii bugeta re în 2013: au fost sau nu
îndeplinite?
1.2. Obiectivele politicii bugetare 2014. Un buget bazat pe
investiții
1.3. Necesitatea încheierii unui nou acord cu FMI și CE
 
Capitolul 2 Coordonate ale cadrului general extern și intern al politicii
fiscal bugetare în anul 2014  
 
Capitolul 3 Evoluții macroeconomice și bugetare
 
3.1.Execuția bugetară 2012 și primele 9 luni ale anului 2013
3.2.Eficien ța utilizării fondurilor publice
3.3.Evoluții și tendințe macroeconomice interne 2013-2017
3.4.Riscuri fiscal bugetare ale bugetului pe anul 2014 și orizontul
2015-2017.
Capitolul 4 Politica fiscal bugetar ă și de administrare fiscal ă
4.1. Politica fiscal ă și bugetară
4.2.Politica de administrare fiscal ă
Capitolul 5 Domenii prioritare finan țate prin proiectul de buget în anul
2014
5.1.Evoluția principalelor domenii finan țate prin buget și ponderea
acestora în deficitul bugetului general consolidat
5.2.Finanțarea autorit ăților locale
5.3.Investițiile publice prioritare
5.4.Marile programe na ționale
5.5.Situația despăgubirilor

Capitolul 6 Datoria public ă, finanțarea deficitului bugetar și acordarea de
garanții

Capitolul 7 Active financiare și nefinanciare ale Guvernului României

Capitolul 8
Perspective bugetare pentru perioada 2015-2017
8.1 Politica fiscal bugetar ă pe termen mediu
8.2 Finanțări de la Uniunea European ă
8.3 Contribu ția României la bugetul UE și poziția financiar ă netă

3

Guvernul a îndeplinit obiecti vele politicii bugetare în 2013 . Astfel:

– Au fost reîntregite sa lariile bugetarilor în 2013;
– Au crescut pensiile – pentru prima oar ă după 3 ani;
– A crescut salariul minim cu 15%, a crescut venitul minim garantat;
– S-au plătit arierate (datorii mai vechi de 90 de zile) de peste 2,6 miliarde lei pentru medicamente;
– S-au platit arierate de circa 1 miliard lei la nivelul autorit ăților locale;
– A crescut substan țial absorbția fondurilor europene, datorit ă creșterii cheltuielilor de cofinan țare
precum și a împrumuturilor din tr ezorerie pentru prefinan țare.

Cu toate aceste cre șteri de cheltuieli, și în pofida unor realiz ări sub așteptări ale veniturilor fiscale, deficitul
bugetar s-a încadrat în țintele propuse, astfel încât procesul de consolidare fiscal ă a continuat. Pe
parcursul anului 2013 România a ie șit din procedura de defic it bugetar excesiv și a avut în continuare o
politică bugetară caracterizat ă de un management prudent al cheltuielilor publice și de o îmbun ătățire
semnificativ ă a managementului datoriei publice.

Obiectivele bugetului pe 2013, conform
Raportului privind situa ția
macroeconomic ă pe anul 2013, care a
însoțit Proiectul Legii Bugetului în
ianuarie 2013 Realizări
1. Asigurarea resurselor pentru
dezvoltarea economic ă sustenabil ă prin
creșterea cu 15,4 miliarde lei a cheltuielilor
bugetului general consolidat. Realizat. Chiar și după a doua rectificare negativ ă pe
fondul încas ărilor sub a șteptări, cheltuielile bugetului
general consolidat au crescu t cu 13,9 miliarde lei în
2013 față de 2012.
Au crescut salariile bugetarilor cu 15%, pensiile cu 4%,
salariul minim cu 15%, veni tul minim garantat cu 8%
2. Continuarea procesului de consolidare
fiscală Realizat. Pe metodologia european ă de angajamente,
deficitul bugetar în 2013 a sc ăzut la 2,6% din PIB, fa ță
de 3,0% din PIB (cifra definitiv ă) în 2012. Pe
metodologia cash, deficitul buget ar la 9 luni (ultimul
disponibil la data realiz ării acestui raport) a fost de
1,3% din PIB, în gr afic pentru atingerea țintei de deficit
cash la sfâr șitul anului, de 2,5% din PIB.
3. Întărirea disciplinei bugetare prin
reducerea risipei în cheltuielile aparatului
central și prin plata arieratelor în s ănătate, în
infrastructura de transport și în administra ția
locală. Realizat . Au fost pl ătite în 2013 arierate în s ănătate în
valoare de 2,6 miliarde lei, iar arieratele administra ției
locale s-au diminuat cu 600,0 milioane lei în perioada
ianuarie 2013 – septembrie 2013, pe fondul acord ării
unor împrumuturi din Trezorer ie pentru plata arieratelor
(în valoare de 800 milioane lei) precum și prin
adoptarea legisla ției privind insolven ța autorităților
locale. Capitolul 1 Coordonate ale construc ției bugetare pe anul 2014

1.1. Obiectivele politicii bugetare în 2 013: au fost sau nu îndeplinite?

44. Reforma investi țiilor publice prin
creșterea substan țială a fondurilor alocate
cofinanțării proiectelor europene și finanțarea
cu prioritate, în 2013, a acelor investi ții care au
un grad ridicat de execu ție și care pot fi
finalizate pân ă în 2014. Realizat. Cheltuielile pentru cofinan țarea proiectelor
europene au crescut substan țial cu 3,3 miliarde lei,
respectiv cu 25% fa ță de anul 2012 , de la 2,2% din PIB
în 2012 la 2,6% la PIB în 2 013. În plus, au fost acordate
împrumuturi temporare di n Trezorerie de peste 8
miliarde lei în primele 10 luni ale anului 2013 pentru
plata beneficiarilor de proiecte finan țate din fonduri
europene în contul pl ăților ce vor fi efectuate de UE.
5. Îmbunătățirea planific ării bugetare
multianuale pentru 2014-2016 În curs de realizare . Au fost f ăcute progrese cu privire
la prioritizarea investi țiilor publice, bugetarea pe baz ă
de rezultate pentru anumite domenii, și consolidarea
bugetelor companiilor de st at reclasificate ca f ăcând
parte din bugetul general c onsolidat (pe metodologie
ESA). Totu și, nu a putut fi realiz at un buget multianual
din cauza nemodific ării la timp a Constitu ției pentru a
permite un astfel de demers.
6. Transparen ță în utilizarea banului
public și bune practici de raportare bugetar ă. Realizat. Pentru prima dat ă in România, datele
detaliate privind bugetul și datoria public ă, în format
accesibil, au fost public ate pe site-ul nou înfiin țat
www.mbuget.ro , aducând un nivel de transparen ță fără
precedent în dezbaterea public ă despre buget.
A fost aprobat ă O.U.G. nr.88/2013 privind adoptarea
unor măsuri fiscal-bugetare pen tru îndeplinirea unor
angajamente convenite cu organismele interna ționale,
precum și pentru modificarea și completarea unor acte
normative

7. Managementul adecvat al datoriei
publice Realizat. România s-a împrumutat în 2013 la minime
istorice, atât pe pia ța internă cât mai ales pe pia ța
externă (de exemplu, 4,15% la emisiunea de
eurobonduri cu maturitate pe 7 ani). Datorit ă acestor
evoluții, la a doua rectificare bugetar ă au fost ob ținute
economii de peste 600 milioane le i din dobânzi aferente
datoriei publice guvernamentale.

Consolidarea bugetar ă aferentă anului 2013 nu s-a realizat prin cre șterea arieratelor, ci dimpotriv ă a fost
o dublă consolidare efectuat ă, atât prin diminuarea deficitului, cât și prin reducerea arieratelor la
companiile de stat, cât și la administra ția publică locală și centrală.

5

Situația privind arieratele  inregistrate  de administratia  publica centrala 
si locala  în anul 2013
27,7 18,4840,2
237,9
0,0100,0200,0300,0400,0500,0600,0700,0800,0900,0
Dec 2012 Sept  2013milioane lei 
administra ție centrală 
administra ții locale

Situația arieratelor  înregistrate  de operatorii  economici  cu capital / 
patrimoniu  integral / majoritar  de stat
16.372,016.568,0
16.200,016.300,016.400,016.500,016.600,0
Dec 2012 Sept  2013milioane lei

6

Bugetul anului 2014 este un buget orientat c ătre investiții. Obiectivul general al politicii bugetare în 2014
este continuarea reducerii deficitului bugetar, în paralel cu stimularea cre șterii economice prin cre șterea
investițiilor publice.

Pentru anul 2014, principalele obiective specifice ale politicii bugetare sunt:

1. Continuarea consolid ării fiscale prin reducerea defici tului ESA de la 2,6% din PIB în 2013 la
2,2% din PIB în 2014, respectiv a deficitului cash de la 2,5% din PIB în 2013 la 2,2% din PIB în
2014. Aceste ținte includ o ajustare pentru investi ții de 0,2% din PIB fa ță de Strategia Fiscal-
Bugetară 2013-2015, în scopul cre ării unui spa țiu fiscal pentru stimularea investi țiilor.

2. Stimularea cre șterii economice prin:
– Creșterea investi țiilor publice, în special cre șterea cofinan țării pentru absorb ția fondurilor
europene cu 0,5 puncte procentuale.
– Creșterea finan țării programelor de inves țitii la nivelul autorit ăților locale, de la 14,6 miliarde lei
în anul 2013 la 18,4 miliarde lei în anul 2014, respectiv o cre ștere de 26%. Potrivit Tratatului
de aderare la Uniunea European ă România s-a angajat ca pân ă în anul 2015 pentru sistemele
de alimentare cu ap ă și până în anul 2018 pentru sisteme de canalizare și stații de epurare s ă
asigure localit ăților din România conformarea la legisla ția din domeniul mediului prin
dezvoltarea infrastructurii de ap ă și apă uzată, în caz contrar putând fi declan șată procedura
de infringement.
– Direcționarea cre șterilor salariale în sectorul bugetar c ătre tinerii absolven ți din sănătate și
educație care r ămân în sistem (medici reziden ți; profesori debutan ți în învățământul
preuniversitar; preparatori și lectori în înv ățământul universitar), pentru a facilita investi ția în
sănătate și educație;
– Stimularea mediului de afacer i prin schemele de garan ții de stat și ajutoare de stat, în special
prin noua schem ă de garanții pentru IMM-uri în cuant um de 2 miliarde lei;
– Sprijinirea produc ătorilor agricoli prin alocarea de la buget ul de stat prin bugetul Ministerului
Agriculturii și Dezvoltarii Rurale a sumei de 2,1 miliarde lei, respectiv 1,5 miliarde lei
subvenții pentru sprijinirea produc ătorilor agricoli și 0,6 miliarde lei, reprezentând pl ăți
naționale directe complementar e în sectorul vegetal.

3. Prioritizarea investi țiilor publice , prin:
– Aprobarea și publicarea listei investi țiilor publice prioritare (din rândul investi țiilor semnificative,
peste 100 milioane lei). Aceast ă listă facilitează atât finalizarea investi țiilor respective, prin
concentrarea finan țărilor către investițiile selectate, cât și creșterea transparen ței în decizia de
alocare a cheltuielilor de investi ții, precum și în monitorizarea implement ării acestora;
– Introducerea obligativit ății raportării lunare a stadiul ui fizic de execu ție, în unități de măsură,
pentru creșterea calității analizei execu ției bugetare;

4. Asigurarea protec ției sociale pentru categoriile de popula ție cu venituri reduse prin:
– indexarea pensiilor cu 3,75%;
– creșterea salariului minim cu 12,5%;
– creșterea venitului minim garantat cu 4,5%.

5. Dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de management al datoriei publice

1.2. Obiectivele politicii bugetare 2014. Un buget bazat pe investi ții

7În conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernament ale pentru perioada 2013-
2015, finan țarea deficitului bugetar se va realiza în propor ție echilibrat ă din surse interne și din surse
externe, în principal prin em iterea de titluri de stat pe pia ța internă și pe piețele interna ționale de
capital, iar refinan țarea datoriei publice guvernamentale se va asigura de pe pia ța pe care s-a emis
inițial datoria.

În acest context, pentru finan țarea de pe pia ța internă, MFP va ac ționa pentru extinderea maturit ăților
emisiunilor de titluri de stat, l ărgirea și diversificarea bazei de investitori precum și pentru consolidarea
și extinderea curbei de randament a titlurilor de stat, astfel încât titlurile de stat s ă reprezinte o
referință pentru finan țarea în lei pe piata intern ă de capital. De al tfel, dezvoltarea pie ței interne a
titlurilor de stat este un obiectiv strategic al MFP pe termen lung, având în vedere c ă o piață internă a
titlurilor de stat dezvoltat ă și lichidă ajută la atenuarea șocurilor externe în economie și asigură soluții
de finanțare de pe pia ța internă atunci când finan țarea de pe pie țele externe devine dificil ă și
costisitoare. Este de remarcat totodat ă și diversificarea bazei investi ționale pentru titlurile de stat
emise pe pia ța internă, ponderea de ținerilor nereziden ților în totalul titlurilor emise crescând pân ă la un
nivel de 24% la sfâr șitul lunii septembrie.

În ceea ce prive ște finanțarea extern ă, aceasta se va asigura în principal, prin emisiuni de
euroobligatiuni pe pie țele externe de capital, MFP ac ționând pentru men ținerea unei curbe de
randament pentru emisiunile denominate în Euro, în special pentru maturit ățile de 5 și 10 ani, și de
consolidare a pozi ției deținute pe pie țele interna ționale de capital. Emisiu nile de titluri pe pie țele
externe denominate în USD sau în alte valute vor avea un caracter ocazional, având în vedere
avantajele oferite de aceste pie țe. Împrumuturile de la institu țiile financiare interna ționale reprezint ă o
altă sursă de finanțare externă, foarte avantajoas ă din punct de vedere al costurilor și maturităților, pe
lângă avantajul asisten ței tehnice oferite de c ătre aceste institu ții pe reformele structurale la care
Guvernul s-a angajat sau pe proiectele sprijinite prin aceste finan țări.

PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI – SINTEZÃ

Indicatori
PIB – milioane lei 658.615
Crestere economica % 2,2
Inflatia medie anuala % 2,4
Curs mediu lei/euro 4,45
Venituri BGC – milioane lei 216.808,0
Ponderea veniturilor totale in PIB 32,9
Cheltuieli BGC – milioane lei 231.298,0
Ponderea cheltuielilor totale in PIB 35,1
Deficit – milioane lei 14490,0
Deficit – pondere in PIB 2,2
Someri (numar total persoane) 435.000
Castig salarial net lei lunar 1.676INDICATORI MACROECONOMICI AI CONSTRUCTIEI BUGETARE
An 2014

8

FUNDAMENTAREA OBIECTIVELOR ȘI INDICATORILOR MACROECONOMICI

1. Continuarea procesului de consolidare fiscal ă, în sistem ESA, de la 3% din PIB în 2012 la circa
2,2% în 2014.

Pentru anul 2014 se are în vedere o temperare u șoară a traiectoriei de ajus tare, pentru a facilita și în anul
viitor o absorb ție mai mare de fonduri europene, cu scopul de a dezvolta poten țialul de cre ștere
economică.

Deficitele bugetare perioada 2012-2017

Deficite
bugetare 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Deficit ESA 3,0 2.6 2.2 1,4 1,4 1,3
Deficit Structural 2,7 2,0 1,7 1,0 1,0 1,0
Deficit cash 2,5 2,5 2,2 1,4 1,4 1,3

9 România va depune un efort sus ținut și în continuare pentru a înscrie finan țele publice pe o traiectorie
sănătoasă, pentru a restabili încrederea investitorilor , a reduce costurile de rambursare a datoriilor și a
crea spațiu fiscal pentru investi ții, întrucât redobândirea sustenabilit ății fiscale va fi atât în beneficiul
actorilor publici, cât și al celor priva ți, și va contribui la stabilitatea general ă a țării.
9 România are în vedere o viziune nou ă a continu ării consolid ării fiscale care să atenueze impactul
asupra cre șterii economice, să distribuie în mod echitabil povara ajust ărilor, să înlăture creșterea
disparităților, polarizarea veniturilor și tensiunile sociale.

Deficitul Administra ției publice generale pe anul 20 12 a fost de 3,0% din PIB și se menține în limita de 3%
prevăzută în Protocol, fapt ce reconfirm ă ieșirea României din proce dura de deficit excesiv.
Față de anul 2011, deficitul bugetar calculat conf orm metodologiei europene s-a redus de la 5,6 % din PIB
la 3,0 % din PIB, fapt ce confirm ă continuarea procesului de consolidare fiscal ă și încadrarea în parametrii
stabiliți, ca urmare a unei politici bugetare prudente și sustenabile.
Menționăm că media deficitului bugetar pe anul 2012 pentru zona euro este 3,7% din PIB și pentru UE28
este 3,9% din PIB.
Reducerea deficitului bugetar nu este un scop în sine ci un mijloc de stimulare a activit ății economice, prin
faptul că statul are astfel o nevoie mai redus ă de finanțare a deficitului, permi țând băncilor să crească
nivelul credit ării pentru firmele din sectorul privat.

9 Deficitul cash stabilit în anul 2013 este de 2, 5% din PIB, țintă ce corespunde unui deficit în termeni
ESA de 2,6% din PIB.
9 Deficitul structural va fi de 1% în anul 2015.

9 Pentru anul 2014, vor continua procesul de ajustare treptat ă fiind estimat ă o țintă de deficit de 2,2%
din PIB în termeni ESA cât și cash .
9 Pe perioada 2015-2017 deficitele bugetare cash și ESA se vor situa într e 1,4 -1,3 % din PIB.

9Evoluția deficitului ESA, a deficitului cash și a deficitului structural în perioada 2012-
2017 % din PIB
-3-2,6-2,2-1,4 -1,4-1,3
-2,7-2-1,7-1 -1 -1
-2,5 -2,5-2,2-1,4-1,4-1,3
-3,5-3-2,5-2-1,5-1-0,50
2012 2013 2014 2015 2016 2017
Deficit ESA Deficit structural Deficit cash

Principalele m ăsuri întreprinse pe linia consolid ării fiscale:

Asigurarea resurselor pentru dezvoltarea economic ă sustenabil ă prin creșterea cu 9,4
miliarde lei a cheltuielilor bugetului general consolidat în anul 2014 fa ță de anul 2013.

Creștere
nominală
2014 față
de 2013
– mld. Lei – Explicații
Cheltuieli totale
din care cre șterile majore s-au
înregistrat la urm ătoarele
categorii de cheltuieli: 9,4
Cheltuieli de personal 1,6 Pentru anul 2014 s-au avut în vedere urm ătoarele:
– acordarea unor major ări salariale pentru cadrele
didactice din înv ățământul universitar de stat și
preuniversitar de stat cu vechime în înv ățământ de pân ă
la 6 ani, dar nu mai mult decât salariul prev ăzut de Legea-
cadru nr. 284/2010. Astfel, se în cepe procesul de alinierea
etapizată a salariilor de baz ă ale personalului pl ătit din
fonduri publice la nivelurile prev ăzute de Legea unitar ă de
salarizare;
– creșterea salariului de baz ă minim brut pe țară garantat
în plată la 850 lei de la 1 ianuarie și la 900 lei de la 1 iulie;
– ocuparea posturilor în sectorul bugetar conform
principiului „unu la unu” din posturile care se vacanteaz ă,
stabilit prin OUG nr.77/ 2013; astfel, se estimeaz ă un
număr maxim de 1.185.000 posturi finan țate;
– asigurarea sumelor aferente pl ății tranșei de 25% din
titlurile executorii având ca obiect acordarea de drepturi
salariale personalului din sect orul bugetar, în conformitate
cu prevederile Ordonan ței de urgen ță a Guvernului
nr.71/2009, cu modific ările și completările ulterioare (2
miliarde lei);
– neacordarea de premii, prime de vacan ță, tichete de
vacanță, tichete de mas ă (cu excep ția personalului din

10instituțiile publice finan țate integral din venituri proprii),
compensarea numai cu timp liber corespunz ător a orelor
efectuate peste durata normal ă a timpului de munc ă.
Asistența socială 2,7 Aplicarea legii pens iilor prin cre șterea valorii punctului de
pensie cu 3,75%.
Impact din venitul minim garantat care se majoreaz ă cu
4,5%.
Contribuție natională 5,5 Creșterea se datoreaz ă susținerii proiectelor de investi ții
cu finanțare european ă care altfel ar fi fost sus ținute din
fonduri bugetare proprii m ărind efortul bugetar în condi țiile
constrângerilor care ac ționează în economie.

În bugetul general consolidat este cuprins efortul na țional total aferent proiectelor cu finan țare
nerambursabil ă, respectiv:
• cofinanțarea aferent ă beneficiarilor publici precum și cofinanțarea suportat ă de Autorit ățile de
Management pentru beneficiarii priva ți în procente diferite, stabilite conform
regulamentelor/deciziilor eur opene aferente programelor opera ționale (de exemplu 8% în cadrul
Axei 2 “C orelarea înv ățării pe tot parcursul vie ții cu piața muncii ” aferent Programului opera țional
POSDRU și până la 41% în cadrul Axei 3 “ Reducerea polu ării și minimizarea efectelor schimb ărilor
climatice prin reabilitar ea sistemelor de înc ălzire urban, vizând atingerea țintelor de eficien ță
energetică în zonele prioritare identificate” aferent Programului opera țional POSMEDIU;
• corecțiile aplicate de Uniunea European ă ca urmare a neregulil or depistate în derularea
programelor opera ționale;
• cheltuieli neeligibile af erente proiectelor ai c ăror beneficiari sunt institu ții publice care sunt estimate
la aproximativ 1,7 miliarde lei.
Sume alocate pentru sus ținerea transportului rutier

– milioane lei –
2013 2014
Cheltuielile alocate transportului rutier 6.059,7 7.389,1
I. Buget de stat prin bugetul Secretariatul General al Guvernului 5.536 6.271
Drumuri na ționale – transport rutier 5.536 6.271
II. Bugete locale 523,5 1.118,3
Sume defalcate din taxa pe valoarea ad ăugată pentru drumurile
județene și comunale 368,3 368,3
Estimam ca 50% din sumele propuse pentru finantarea
Programului national de dezvolare locala se vor utiliza pentru finantarea infrastructurii de drumuri 155,2 750,0

2. Stimularea cre șterii economice prin:

Măsuri pentru stimularea cre șterii :

• Creșterea investi țiilor publice, în special cre șterea cofinan țării pentru absorb ția fondurilor europene cu
0,5% din PIB;
• Creșterea finan țării programelor de investi ții la nivelul autorit ăților locale, de la 14,6 miliarde lei în anul
2013 la 18,4 miliarde lei în anul 2014, respectiv o cre ștere de 26%.
• Direcționarea cre șterilor salariale în sectorul bugetar c ătre tinerii absolven ți din sănătate și educație
care rămân în sistem (medici reziden ți; profesori debutan ți în învățământul preuniversitar; preparatori
și lectori în înv ățământul universitar), pentru a facilita investi ția în sănătate și educație;
• Creșterea cererii interne, în paralel cu încurajarea muncii, prin cre șterea salariului minim cu 12,5%;

11• Bugetul anului 2014 este un buget bazat pe investi ții, anul 2014 fiind primul an în care investi ția
publică va depăși deficitul bugetar de aproape 3 ori.

O regulă de aur a finan țelor publice spune c ă deficitul trebuie s ă fie alocat pentru investi ții, cu rol
important în dezvoltarea sustenabil ă a țării, așa cum se observ ă din graficul de mai jos. De și procesul
de consolidare fiscal ă a continuat, totu și raportul investi ții/deficit a crescut, proces sus ținut prin
prioritizarea cheltuielilor cu investi țiile.
Raportul investitii/deficit
1,23
0,911,00 1,001,522,402,74
0,000,501,001,502,002,503,00
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Nota: Cheltuielile de investi ții cuprind cheltuielile af erente programelor cu finan țare din fonduri externe
nerambursabile postaderare (FEN posta derare) , cheltuieli de capital, cheltuieli aferente programelor cu
finanțare rambursabil ă, precum și alte transferuri de natura investi țiilor.

• Creșterea gradului de absorb ție a fondurilor structurale și de coeziune ; Rata cumulat ă de
absorbție a ajuns la 23,7% la finele lunii septembr ie, fiind necesare în continuare, eforturi sus ținute
pentru atenuarea riscurilor de dezangajare în anul 2013 și 2014.

Prin rectificarea bugetar ă de la sfârșitul lunii octombrie a avut ca efect majorarea țintei de deficit la 2,5%
din PIB cu 0,2 punc te procentuale fa ța de deficitul de 2,3 % din PI B, pentru a crea mai mult spa țiu pentru o
cofinanțare mai mare a fondurilor UE și a susține investi țiile generatoare de cre ștere economic ă,
menținând în acela și timp direc ția de reducere a vulnerabilit ăților fiscale.

Măsurile întreprinse pe linia fondurilor europene au în vedere asigurarea de resurse suficiente
pentru proiectele de mare prioritate a Guvernului.

9 Prioritizarea mai bun ă a proiectelor de investi ții de capital; a fost adoptat un memorandum ce cuprinde
lista proiectelor de investi ții semnificative prioritizate pe baza criteriilor de prioritizare, pentru
elaborarea bugetului pe anul 2014;
9 Identificarea pân ă la sfărșitul lunii decembrie 2013 a unei liste cu proiectele neperformante aflate în
derulare pe baza dep ășirilor de cost și timp, proiecte pentru care se va proceda la reevaluare;
9 Aprobarea și publicarea listei proiecte lor de la nivelul autorit ăților locale care nu vor mai fi cofinan țate
de la bugetul de stat;
9 O mai bun ă planificare bugetar ă pentru a permite o cofinan țare mai ridicat ă; identificarea pân ă la
sfărșitul anului 2014 a implica țiilor bugetare datorate sumelor af erente perioadei de programare 2007-
2013 ce risc ă să nu fie opera ționale la finele anului 2015;

129 Acordarea unor împrum uturi nete de 4 miliar de RON în prima jum ătate a anului 2014 și 3 miliarde
RON în a doua jum ătate a anului 2014 pentru plata beneficiarilor de proiecte finan țate din fonduri
europene în contul pl ăților ce vor fi efectuate de UE;
9 Urgentarea finaliz ării planului master pentru sectorul transporturi și strategia de reform ă administrativ ă,
documente ce vor sta la programarea și implementarea fondur ilor UE în urm ătoarea perioad ă de
programare.
9 Continuarea aloc ării de sume pentru sus ținerea proiectelor finan țate din fonduri rambursabile BERD și
BEI, pentru sus ținerea infrastructurii.
Conform calendarului asumat de c ătre autorit ățile române, România a elaborat prima variant ă a
documentului consultativ privind Acordul de Part eneriat 2014 – 2020, document care a fost lansat în
consultare public ă din 6 iunie a.c. și transmis în consultare informal ă către CE.
Acesta este un document consultativ care va sta la baza acordul ui de parteneriat între România și
Comisia European ă, document de program are care asigur ă cadrul de implementare a Fondurilor
Europene Structurale și de Investi ții (FESI) 2014-2020;
Orientările care stau la baza program ării 2014-2020 sunt: prom ovarea competitivit ății și convergen ța și
concentrarea tematic ă a interven țiilor, în vederea încuraj ării obținerii unei dezvolt ări inteligente, bazat ă pe
creștere economic ă și incluziune social ă;

• Stimularea mediului de afacer i prin schemele de garan ții de stat;

9 Acordarea garan țiilor de stat pentru IMM-uri în valoare de 2 miliarde RON.
Programul de garantare a credite lor pentru întreprinderi mici și mijlocii aprobat prin Ordonan ța de
urgență a Guvernului 92/2013 este un pr ogram multianual de încurajare și de stimulare a
dezvoltării întreprinderilor mici și întreprinderilor mijlocii și constă în acordarea IMM-urilor a unei linii
de credit pentru capital de lucru garantat ă de către stat în procent de maxim 50% din valoarea
finanțării, exceptând dobânzile, comisioanele și spezele bancare.
Prin acest program se urm ărește flexibilizarea și scurtarea timpului necesar acord ării finanțărilor
garantate de stat și implicit crearea unui acces mai rapid al IMM-urilor la capital de lucru. Conform
OUG 92/2013, plafonul de garan ții este de 2 miliarde lei, un volu m necesar pentru a dinamiza un
sector extrem de import ant pentru economia real ă. În funcție de interesul beneficiarilor, pe
parcursul derul ării programului, acest plaf on poate fi suplimentat pân ă la 4 mld. lei.
• Sprijinirea produc ătorilor agricoli prin alocarea de la bugetul de stat prin buget ul Ministerului Agriculturii
și Industriei Alimentare a sume i de 2,1 miliarde lei, respec tiv 1,5 miliarde lei subven ții pentru sprijinirea
producătorilor agricoli și 0,6 miliarde lei, reprezentând pl ăți naționale directe complementare în
sectorul vegetal.

Sprijin produc ători agricoli 2014 acordat de la bugetul de stat prin bugetul MADR
– mii lei –
Nr.
crt. Denumire indicator Valoare
1 Sprijin produc ători agricoli, din care: 1.528.046
Acțiuni ecologizare 1.453
Ajutor de stat motorin ă (acciza redus ă) 485.031
Ajutor de minimis pentru achizi ționarea de tancuri de r ăcire a laptelui 70.879
Plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic, pentru specia
ovine/caprine (40,8 lei/cap animal) 348.610
Plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic, pentru specia
bovine, din care: 585.000

13 – schema decuplata de produc ție în sectorul lapte 96.200
– schema decuplata de produc ție în sectorul carne 488.800
Ameliorarea raselor de animale (pân ă în prezent nu a fost promovat de MADR
actul normativ de aprobare a cuantumului sumei alocate)
Prime de asigurare (pana in prezent nu a fost promovat de MADR actul
normativ de aprobare a cuantumului sumei alocate) 37.073
2 Plăți naționale directe complementare în sectorul vegetal (21 euro/ha) 663.200
TOTAL SPRIJIN 2.191.246

Creșterea economic ă pentru anul 2014 este estimat ă la 2,2%.
Sursele cre șterii economice pe anul 2014.
*) Consumul guvernamental in clude consumul individual și consumul colectiv al administra ției publice

Contribuția elementelor de utilizare la cre șterea reală a PIB
– procente –
2013 2014
PRODUSUL INTERN BRUT 2,2 2,2
Cererea intern ă -1,1 2,3
Consum final 0,2 1,3
– Cheltuielile cu consumul privat 0,2 1,0
– Cheltuielile cu consumul guvernamental* 0,0 0,3
Formarea brut ă de capital -1,3 1,0
– Formarea brut ă de capital fix -0,3 1,0
– Modificarea stocurilor -1,0 0,0
Exportul net 3,3 -0,1
– Exportul de bunuri și servicii 3,3 2,2
– Importul de bunuri și servicii -0,1 2,3
Contribuția ramurilor la cre șterea reală a PIB
– procente –
2013 2014
Industrie 1,1 0,9
Agricultură, silvicultur ă, pescuit 0,6 -0,2
Construcții 0,1 0,5
Total servicii 0,6 0,7
Impozite nete pe produs -0,2 0,2
PRODUS INTERN BRUT 2,2 2,2

143. Prioritizarea investi țiilor publice prin:

Măsuri în domeniul investi țiilor

9 Aprobarea și publicarea listei investi țiilor publice prioritare (din rândul investi țiilor semnificative, peste
100 milioane lei). Aceasta list ă facilitează atât finalizarea investi țiilor respective, prin concentrarea
finanțărilor către investițiile selectate, cât și creșterea transparen ței în decizia de alocare a cheltuielilor
de investiții, precum și în monitorizarea implement ării acestora;

9 Introducerea obligativit ății raportării lunare a stadiului fizic de execu ție, în unități de măsură, pentru
creșterea calității analizei execu ției bugetare;

9 Elaborarea unui mecanism de implementare pentru verificarea eligibilit ății spre finan țare UE , ca parte
a procesului de planificare bugetar ă pe termen mediu.

Cheltuielile de investi ții în perioada 2012-2016

2012 2013 2014 2015 2016 2017
propuneri estimări estimări estimări
Cheltuieli totale
BGC (mil. lei) 207.922 221.864 231.298 240.205 252.671 264.196
– % din PIB 35,4 35,5 35,1 34,7 34,6 34,2
Cheltuieli de
investiții BGC (mil.
lei) 35.455 36.183 39.762 42.325 47.695 51.069
% din cheltuieli
totale 17,1 16,3 17,2 17,7 18,9 19,4
– % în PIB 6,0 5,8 6,0 6,1 6,5 6,6

Nota: Cheltuielile de investi ții cuprind cheltuielile af erente programelor cu finan țare din fonduri externe
nerambursabile postaderare (FEN post aderare), cheltuieli de capital, c heltuieli aferente programelor cu
finanțare rambursabil ă, precum și alte transferuri de natura investi țiilor.

Va fi avută în vedere o nouă abordare a finan țării investițiilor, diferită de cea aferent ă anilor 2010-2011, cu
o filozofie mult mai corect ă, limitarea finan țărilor de la bugetul de stat și orientarea c ătre acele proiecte
finanțate în primul rând din programe europene, din fonduri rambursabile pentru care exist ă un audit și o
perspectivă de multiplicare a modului de investire a banilor publici.
În anul 2014 cheltuielile destinate investi țiilor reprezint ă 39,8 miliarde lei, cu 3, 6 miliarde mai mult ca în
anul 2013, reprezent ând 6% în PIB și o pondere în total cheltuieli buget are de 17,2% mai mult cu 0,9
puncte procentuale mai mult ca în anul 2013.

152,30,33,30,2
2,60,12,80,2
30,22,70,1
01234567
2012 2013 2014Structura cheltuielilor de investitii pe anii 2012-2014
% din P.I.B.
Alte transferuri de natura
investițiilor
Cheltuieli de capital
Proiecte aferente prog cu fin.
rambursabil ă
Proiecte FEN

4. Asigurarea protec ției sociale pentru categorii ale popula ției cu venituri reduse
• Creșterea salariului minim de la 800 lei/lun ă la 850 lei/lun ă începând cu luna ianuarie 2014 și la 900
lei/lună în luna iulie 2014.

Evoluția salariului minim în perioada 2005-2014 în Euro:

Salariul minim, euro
8694117147142 143158 157180202
507090110130150170190210230250
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Notă: Salariul minim la sfâr șitul anului.

• Pentru anul 2014 valoarea punc tului de pensie se majoreaz ă cu 3,75% (respectiv 3,33% – infla ția și
0,42% – 50% din cre șterea reală a câștigului salarial m ediu brut) indicatorii fiind cei realiza ți pe anul
2012.
• Valoarea punctului de pensie va cre ște în anul 2014 de la 762,1 lei la 790,7 lei.

16Pensia medie lunara
60,279,895,3130,0171,3177,0196,2200,9
184,8192,3
186,7
0,050,0100,0150,0200,0250,0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014- euro –
Pensia medie lunara – pensionari de asigurari sociale (exclusiv agricultori) – EURO

Conform graficului de mai sus, pentru 2014 se estimeaz ă ca pensia medie de asigurari sociale s ă
depăsească 200 euro pe lun ă.
• Venitul minim garantat se majoreaz ă cu 4,5%

5. Dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de management al datoriei publice

Datoria guvernamental ă brută conform metodologiei UE a cre scut de la 37,9% din PIB la sfâr șitul anului
2012 la 38,2% din PIB la sfâr șitul lunii septembrie 20131, situându-se sub plafonul de 60% stabilit prin
Tratatul Uniunii Europene. Nive lul estimat al datoriei guver namentale brute pentru sfâr șitul anului 2013
este de 39,5% din PIB, iar pentru anul 2014 de 40,4% din PIB, în timp ce datoria guvernamental ă netă se
estimează să ajungă la 35,3% din PIB pentru sfâr șitul anului 2013 și la 36,4 % din PIB pentru anul 2014 .

În conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernam entale pentru perioada 2013-
2015, finan țarea deficitului bugetar se va realiza în propor ție echilibrat ă din surse interne și din surse
externe, în principal prin em iterea de titluri de stat pe pia ța internă și pe piețele interna ționale de capital, iar
refinanțarea datoriei publice guvernamental e se va asigura de pe pia ța pe care s-a emis ini țial datoria.

În acest context, pentru finan țarea de pe pia ța internă, MFP va ac ționa pentru extinderea maturit ăților
emisiunilor de titluri de stat, l ărgirea și diversificarea bazei de investitori precum și pentru consolidarea și
extinderea curbei de randament a titlurilor de stat, astfel încât titlurile de stat s ă reprezinte o referin ță
pentru finan țarea în lei pe pia ța internă de capital. De altfel, dezvoltarea pie ței interne a titlurilor de stat
este un obiectiv strategic al MFP pe termen lung, având în vedere ca o pia ță internă a titlurilor de stat
dezvoltată și lichidă ajută la atenuarea șocurilor externe în economie și asigură soluții de finanțare de pe
piața internă atunci când finan țarea de pe pie țele externe devine dificil ă și costisitoare. Este de remarcat
totodată și diversificarea bazei investi ționale pentru titlurile de stat emise pe pia ța internă, ponderea
deținerilor nereziden ților în totalul titlurilor emise crescând pân ă la un nivel de 24% la sfâr șitul lunii
septembrie.

1 date operative

17
Evoluție Randamente dup ă maturitate
10,00
6,71
6,51
2,885,91
3,526,247,00
6,55
3,126,147,237,174,456,577,35 7,00
5,276,757,25 7,10
0,002,004,006,008,0010,0012,00
dec.09
feb.10 apr.10
iun.10
aug.10
oct.10 dec.10
feb.11
apr.11
iun.11 aug.11 oct.11
dec.11
feb.12
apr.12
iun.12
aug.12
oct.12
dec.12
feb.13
apr.13
iun.13
aug.13
oct.136L
12L
3A
5A
10A

În ceea ce priveste finan țarea extern ă, aceasta se va asigura în principal, prin emisiuni de euroobliga țiuni
pe piețele externe de capital, MFP ac ționând pentru men ținerea unei curbe de randament pentru
emisiunile denominate în Euro , în special pentru maturit ățile de 5 și 10 ani, și de consolidare a pozi ției
deținute pe pie țele interna ționale de capital. Emisiunile de titluri pe pie țele externe denominate în USD
sau în alte valute vor avea un caracter ocazional, având în vedere avantajele oferite de aceste pie țe.
Împrumuturile de la institu țiile financiare interna ționale reprezint ă o altă sursă de finanțare externă, foarte
avantajoas ă din punct de vedere al costurilor și maturităților, pe lâng ă avantajul asisten ței tehnice oferite
de către aceste institu ții pe reformele structurale la care Guvernul s-a angajat sau pe proiectele sprijinite
prin aceste finan țări.

1.3. Necesitatea încheierii unui nou acord cu FMI
De ce a fost necesar ă încheierea unui nou acord cu FMI și CE?
Pachetul financiar agreat cu institu țiile financiare interna ționale va permite ca România s ă
beneficieze în cadrul mecanismului top-up de aproximativ 1,7 miliarde lei în 2014 și se estimeaz ă în 2015
1,3 miliarde lei. Mecani smul top-up reprezint ă sume majorate ale pl ăților intermediare ale Comisiei
Europene și ale plății soldului final cu o sum ă echivalent ă cu 10 puncte procentuale în plus fa ță de rata de
cofinanțare aplicabil ă unor axe prioritare care trebuie aplicat ă valorii cheltuielilor eligibile cuprinse în
declarațiile de cheltuieli, mecanism care se aplic ă potrivit Regulamentului (UE) nr.1311/2011 al
Parlamentului European și al Consiliului. Aceste su me sunt folosite pentru sus ținerea cofinan țării
naționale.
De asemenea, consecin țele unui nou acord cu UE și FMI sunt urm ătoarele:
• revenirea la o cre ștere economic ă robustă,
• continuarea reformelor structurale în spec ial în domeniul energiei, transporturilor și sănătății, și al
guvernanței corporatiste în sectorul compani ilor cu capital majoritar de stat,

18• consolidarea credibilit ății externe a României cu consecin țe pozitive asupra cererii mediilor
investiționale în emisiunile de titluri de stat pe pie țele de capital și implicit, asupra costurilor
aferente împrumutur ilor guvernamentale,
• creșterea competitivit ății economice în vederea adopt ării monedei euro într-un orizont mediu de
timp, în conformitate cu Programul de convergen ță,
• consolidarea stabilit ății macroeconomice, pentru a r ămâne în afara procedurii de deficit excesiv,
• creșterea absorb ției fondurilor europene.

Ce s-a întâmplat cu împrumutul din acordul agreat cu institu țiile financiare interna ționale din 2009?
Pentru a preîntâmpina deteriorarea situa ției economice și financiare, în anul 2009, autorit ățile
române au agreat un pachet financiar pe o perioad ă de 2 ani cu FMI, CE și alte institu ții financiare
internaționale (BIRD, BEI, BERD) înva loare de 19,95 mld. EURO. În cadrul acestui pachet de finan țare
externă, BEI și BERD au contribuit cu 1 miliard de Euro pentru sus ținerea sectorului privat.

TOTAL TRAGERI DIN PACHETUL DE FINAN ȚARE*)

BNR

MFP

FMI – Aranjament Stand-by
8.622,5 mil. DST (aprox.
9.791,6mil. Euro)
1.946,5 mil. DST (aprox.
2.151,6 mil. Euro)

CE – Facilitate pentru sus ținerea
balanței de plăți
0
5,0 miliardeEuro
Banca Mondial ă – Împrumut
pentru politici de dezvoltare
0
1,0 miliard Euro

TOTAL
8.622,5 mil. DST (aprox.
9.791,6 mil. Euro)
8.151,6 milioane Euro
*) ultima tran șă din împrumutul de la FMI acordat BNR în valoare de 874 milioane DST nu a mai fost tras ă, urmând a fi tratat ă
ca un împrumut de tip preventiv.

Sumele împrumutate de c ătre Guvern prin MFP din pachetul financiar extern au fost utilizate
pentru finan țarea deficitului și refinanțarea datoriei publice.
Împrumuturile externe c ontractate de la FMI, CE și BIRD la un nivel deosebit de favorabil al ratelor
de dobând ă, contribuie la realizar ea obiectivelor de mini mizare a costurilor aferente datoriei pe termen
mediu și lung și de reducere a riscului de refinan țare prin echilibrarea scaden țelor aferente datoriei
contractate.

În contul împrumuturilor trase de c ătre MFP din pachetul financiar extern, pân ă în prezent, s-a
rambursat suma de 1.572,8 milioane Eu ro, reprezentând rate de capital și plăți de dobânzi și comisioane.
În anul 2013 au fost încheiate acor duri financiare preventive cu FMI și CE, în valoare de 4 miliarde
euro (câte 2 miliarde euro de euro cu fiecare institu ție), în continuarea acordurilor derulate cu succes cu
aceste institu ții. Scopul încheierii acestor ac orduri este pe de o parte continuarea programelor de reform ă
agreate cu institu țiile financiare interna ționale iar pe de alt ă parte, consolidarea credibilit ății externe a
României prin men ținerea angajamentelor asumate, cu impact pozitiv asupra cerer ii mediilor investi ționale
și implicit asupra costurilor de finan țare a deficitul ui bugetar și refinanțare a datoriei public e. Astfel, în a
doua parte a anului 2013, în luna septembrie, Români a a atras cu succes, pr in Ministerul Finan țelor
Publice, 1,5 miliar de de euro de pe pie țele interna ționale de capital la cel mai sc ăzut randament aferent

19unei emisiuni de obliga țiuni de stat denominate în Euro, respectiv de 4,769%. Emisiunea de
euroobliga țiuni a fost redeschis ă în luna octombrie 2013 când s-au atras de pe pie țele interna ționale de
capital 500 milioane de euro, la un randament în sc ădere de 4,15%.
Totodat ă, în luna octombrie 2013, MFP a tras o sum ă de 700 milioane euro, în cadrul
împrumutului de tip DPL DDO în valoare de 1 miliard euro (împrumut pentru politici de dezvoltare cu
opțiunea de tragere amânat ă), la o dobând ă fixă de 3,55% pe o maturitate de 18 ani. Suma r ămasă în
cadrul împrumutului, în sum ă de 300 milioane euro poate fi tras ă până în anul 2015, în func ție de
obiectivele de adminis trare a datoriei publice și de necesit ățile de finan țare a deficitului bugetar și
refinanțare a datoriei publice.

Capitolul 2.
Coordonate ale cadrului general extern și intern al politicii fisc al bugetare în anul 2013
CADRU EXTERN 2

REDRESARE TREPTATÃ

În ultimele luni, au existat semne încurajatoare c ă Europa este în curs de redresare economic ă. După o
scădere care a durat pân ă în primul trimestru al anului 2013, economia european ă a început s ă crească
din nou în al doilea trimestru, iar PIB-ul real va continua s ă crească în mod constant de-a lungul acestui
an.
Se estimeaz ă că, în a doua jum ătate a anului 2013, cre terea va fi de 0,5% comparative cu aceea și
perioadă a anului 2012 în UE. Pe o baz ă anuală, creșterea de anul acesta a PIB-ului real este estimat ă la
0,0% în UE i la -0,4% în zona euro.
În perspectiv ă, conform previziunilor, cre șterea economic ă se va accelera treptat pe parcursul perioadei
de prognozare, ajungând la 1,4 % în UE i la 1,1 % în zona euro în 2014 i atingând 1,9 %, respectiv 1,7%
în 2015.
Ajustarea intern ă și externă în Europa continu ă, susinută în multe cazuri prin reforme structurale de
amploare i prin consolidarea fiscal ă semnificativ ă puse în aplicare în ultimii ani.
Acest lucru a dus la am eliorarea condiiilor necesare pentru ca cererea intern ă să devină treptat principalul
motor al creterii economice în Europa.
Cu toate acestea, pe fondul unor perspec tive mai slabe pentru economiile de pia ță emergente, revenirea
la o creștere solidă va fi un proces progresiv.

RELANSARE PROGRESIV Ă

Dezechilibrele macroeconomice acumulate sunt în sc ădere și se așteaptă o accelerare moderat ă a
ritmului cre șterii. Dei situaia pieelor financiare s-a îmbun ătăit considerabil, iar ratele dobânzilor au
scăzut în ările vulnerabile, aceste elemente nu s-au repercutat înc ă în economia real ă, întrucât
fragmentarea pieelor financiare persist ă, existând diferene substaniale în tre statele membre i între firme
de diferite dimensiuni.
Deoarece a sc ăzut nevoia de a se reduce povara datoriilor, se preconizeaz ă că cererea intern ă se va
consolida lent, graie relans ării creterii consumului privat și redresării în ceea ce privete formarea brut ă
de capital fix, datorit ă îmbunătăirii condiiilor gl obale de finanare și a percepiei generale asupra
economiei.
În 2014 i 2015, se preconizeaz ă că cererea intern ă va fi principalul motor al creterii, pe fondul unor
perspective mai slabe pentru exporturile UE c ătre restul lumii.
Este de ateptat ca redresarea activit ăii economice s ă se traduc ă doar treptat prin crearea de locuri de
muncă.

2 Previziunile de toamn ă ale Comisiei Europene

20Există perspective modeste de diminuare a ratei șomajului către 10,7% în UE i c ătre 11,8% în zona euro
până în 2015, diferenele dintre  ări rămânând îns ă foarte mari.
Se preconizeaz ă că, în cursul perioadei de prognozare, in flaia preurilor de consum va r ămâne scăzută
atât în UE, cât i în zona euro, ratele fiind apropiate de 1½ %.
Ca urmare a câtigurilor continue în ma terie de competitivitate a preurilor și a unei consolid ări a
sectoarelor lor de export, se preconizeaz ă că o serie de state membre vulnerabile vor înregistra în acest
an excedente de cont curent.

RITM MAI LENT DE CONSOLIDARE

Reducerea deficitelor publice generale va continua .
În 2013, se preconizeaz ă că deficitele fiscale globale vor sc ădea la 3 ½ % din PIB în UE i la 3 % în zona
euro, în timp ce ponderea datoriei în raport cu PIB-ul va ajunge la aproape 90 % în UE i la 96 % în zona
euro.
Se prevede c ă deficitul bugetar structural, adic ă deficitul public corectat pentru factorii ciclici, m ăsurile cu
caracter excepional i alte m ăsuri temporare, va sc ădea în mod semnificativ în 2013 cu peste ½% din PIB
în ambele zone, ca urmare a m ăsurilor de consolidare puse în aplic are în mai multe state membre.
Conform proiectelor de buget pentru 2014 disponibile înaintea datei limit ă a previziunilor, aceast ă
ameliorare va continua în 2 014, dar într-un ritm mai lent. Această situaie se explic ă, parial, prin faptul c ă
unele state membre și-au atins deja obiectivele pe termen medi u în ceea ce privete soldurile bugetare
structurale, ceea ce ar trebui s ă contribuie la reducerea progresiv ă a datoriei publice.

CADRU INTERN

Cadrul general intern este cara cterizat prin stabilitate politic ă, concretizat ă în relansarea economiei, o
încredere mai mare a in vestitorilor, disciplin ă bugetară și reducerea risipei , fiind înregistrate progrese pe
linia realizării unui echilibru corect între consolidarea fiscal ă sustenabil ă și relansarea economic ă, între
economic și social, asigurarea credibilit ății și predictibilit ății politicii economice a Guvernului și finanțarea la
costuri rezonabile a deficitului bugetar și a celui extern, premise pentru realizarea unor finan țe publice
sănătoase.
9 Dezechilibrele fiscale acumul ate înainte de criza financiar ă internațională au fost în cea mai mare
parte corectate.
9 Deficitul bugetar în anul 2012, calculat potrivit ESA 95, a fost în limita de 3% prev ăzută în Protocol,
fapt ce a permis ie șirea României din procedura de deficit excesiv.
9 Ținta de deficit în termeni cash pe anul 2012, conform datelor pr eliminare, s-a situat la 2,5% din PIB;
9 Bugetul anului 2013 țintește un deficit de 2,6 la sut ă din PIB conform metodologiei ESA și 2,5 la sut ă
în termeni cash.

21Deficit bugetar in termeni ESA95, % PIB
‐10,00‐9,00‐8,00‐7,00‐6,00‐5,00‐4,00‐3,00‐2,00‐1,000,00
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Nivel datoriei guvernamentale în unele țări ale UE în anul 2012
9,818,521,737,9117,4124,1127156,9
020406080100120140160180
Estonia Bulgaria Luxemburg Romania Irlanda Portugalia Italia Grecia

Capitolul 3.1. .Execuția bugetar ă 2012 și primele 9 luni ale anului 2013

Execuția bugetar ă pe anul 2012
Pe ansamblu, conform datelor operative, execu ția bugetului general consolidat în anul 2012 s-a
încheiat cu un deficit cash de 14,8 m iliarde lei, respectiv 2,5% din PIB, fa ță de un deficit anual prev ăzut de
13,7 miliarde lei.

22Procesul de consolidare fiscal ă a continuat în anul 2012, deficit ul bugetar diminuâ ndu-se cu peste
38% față de 2011, de la 4,3% din PIB la 2,5%.

Veniturile bugetului general consolidat
Veniturile bugetului general consolidat în anul 2012 au totalizat 193,1 miliarde lei,
reprezentând 32,9% pondere în PIB și un grad de realizare fa ță de estimarile anuale de 97,1%.
Încasările bugetare au fost influen țate atât de evolu țiile economice, cât și de deciziile de politic ă
fiscală adoptate, cum ar fi: cre șterea salariului minim, majorarea salar iilor în sectorul bugetar, modificarea
bazei de calcul în cazul contribu ției de asigur ări sociale de s ănătate datorat ă de pensionari, modificarea
cuantumului accizelor, precum și de măsura blocării temporare a ramburs ărilor fondurilor europene, ca
urmare a deficien țelor constatate în anii anteriori.

STRUCTURA VENITURILOR BUGETARE IN 2011 2012
10,526,3
10,527,8
10,2
3,45,626,2
10,526,7
9,5
4,16,55,710,9
5,6
0,010,020,030,0
Impozitul
pe profitImpozitul
pe salarii și
venitTVA Accize Contribu ții
de
asigurări Venituri
nefiscaleSume U.E. Alte venituri% din total2011 2012

Din punct de vedere a ponderii pr incipalelor categorii de impozit e în total venituri încasate , s-au
înregistrat cre șteri în cazul impozitelor pe profit, salarii, venit și câștiguri de capital cu 0,4 pp, în cazul
impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii cu 1,2 pp, dar și în cazul sumelor primite de la UE în contul
plăților efectuate și prefinanțări cu 0,8 puncte procentuale.
În paralel, s-au înregistrat și diminuări în cazul contribuțiilor de asigur ări cu 1,1 pp și a
veniturilor nefiscale cu 0,7 pp.
Comparativ cu anul anterior, veniturile bugetului general consolidat în anul 2012 au avut o
evoluție pozitivă, creșterea nominal ă înregistrat ă fiind de 6,2%, iar ca procent în PIB au crescut cu 0,2pp,
de la 32,7% în 2011, la 32,9% în 2012.
Creșterea nominal ă a veniturilor fa ță de anul 2011 a fost determinat ă, în principal, de încas ările
din impozitul pe profit (+5, 3%), impozitul pe salarii și venit (+9,9%), TVA (+ 5,4% ), accize (+6%), contribu ții
de asigurări (+2%), sumele primite de la Uniunea European ă în contul pl ăților efectuate (+30,6%).
Evoluții sub nivelul încas ărilor anului 2011 s-au înr egistrat, în principal, în cazul veniturilor din
capital (-15,1%) și veniturilor nefiscale (-1,3%).

23Încasările din impozitul pe venit au crescut ca urmare a major ării numărului de salaria ți și a
câștigului salarial mediu brut, a cre șterii salariului minim.
Veniturile din accize au înregistrat cre ștere ca urmare a major ării nivelului accizelor la motorin ă, la
țigarete, precum și majorării cursului de schimb.
Încasările în cazul veniturilor din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii în anul 2012 au
înregistrat o cre ștere semnificativ ă față de încasările anului anterior (+588,4%) datorit ă virării începând cu
anul 2012 a contribu ției trimestriale pentru finan țarea unor cheltuieli în domeniu s ănătății.
Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utiliz ării bunurilor sau pe
desfășurarea de activit ăți au crescut fa ță de anul anterior cu 46,4%, ca urmare a încas ării în anul 2012 a
sumei de 921,6 milioane lei reprezentând taxe de licen ță pentru acordarea drepturilor de utilizare a
frecvențelor radio, potrivit pr evederilor H.G. nr.605/2012.
Încasările din contribuțiile de asigur ări, deși au crescut în termeni nominali cu 2%, ca urmare a
influenței rezultate din cre șterea câștigului salarial mediu brut, precum și a creșterii salariului minim,
ponderea lor în total venituri buget are s-a diminuat cu 1,1 pp.
Sumele primite de la Uniunea European ă în contul pl ăților efectuate au fost în cuantum de 8
miliarde lei și au reprezentat 1,4% din PIB.
Cheltuielile bugetului general consolidat
Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat în anul 2012 207,9 miliarde lei prezentând
un grad de realizare fa ță de nivelul prev ăzut de 97,8%.
STRUCTURA CHELTUIELILOR BUGETARE
15,4
4,33,133,0
9,219,6
16,6
2,96,432,2
9,37,811,0
5,218,7
5,2
0,07,014,021,028,035,0
Cheltuieli
de
personalBunuri și
serviciiDobânzi Subven ții Proiecte
din fonduri
U.EAsistența
socialăCheltuieli
de capitalAlte
cheltuieli% din total2011 2012

Structura economic ă a cheltuielilor a înregistrat o cre ștere a ponderii cheltuielilor de personal cu
1pp, a cheltuielilor cu bunuri și servicii cu 1,1pp, dobânzi cu 0,8pp și a cheltuielilor cu proiectele cu
finanțare din fonduri externe ner ambursabile cu 1,1pp.
Diminuări ale ponderii s-au înregistrat în cazul cheltuielilor cu subven țiile cu 0,2 pp și a cheltuielilor
cu asistența socială cu 0,8 pp.

24Comparativ anul anterior, cheltuielile bugetului general consolidat au înregistrat o cre ștere
nominală de 1% în condi țiile în care ponderea acestora în PIB s-a diminuat cu 1,6pp.
În anul 2012, s-au înregistrat diminu ări ale cheltuielilor bugetare fa ță de anul precedent în cazul
cheltuielilor cu subven țiile cu 4,4%, cheltuielilor cu asisten ța socială cu 1,4%, dar și în cazul celor
aferente programelor cu finan țare rambursabil ă cu 23,6%.
Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, în anul 2012, au cr escut cu 6,2%
față de anul precedent, ca urmare a reîntr egirii salariilor în sectorul buget ar cu 8% începând cu luna iulie,
precum și acordării unor drepturi salari ale în urma unor hot ărâri judecătorești.
În anul 2012 s-au men ținut restric țiile cu privire la angaj ările din sistemul bugetar, precum și cele
cu privire la acordarea anumitor sporuri personalului bugetar.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au înregistrat o cre ștere nominal ă de 8,4% fa ță de anul
precedent, iar ca pondere în PIB au crescut cu 0,2. Cre șterile au fost înregistrate, în principal, la
administra țiile locale, precum și la fondul na țional de sănătate, ca urmare a pl ăților făcute pentru servicii
medicale și medicamente.
Cheltuielile cu dobânzile au înregistrat o cre ștere cu 20,6% fa ță de anul precedent, ca rezultat al
majorării deficitelor bugetare ac umulate din anii preceden ți și angajării împrumuturilor pentru acoperirea
acestora, înregistrându-se astfel un ef ort suplimentar în ceea ce prive ște plata ratelor de capital și a
dobânzilor.
Cheltuielile pentru investi ții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente
programelor de dezvoltare finan țate din surse interne și externe, au fost în anul 2012 de 35,5 miliarde lei și
au reprezentat 6% ca pondere în PIB.
Execuția bugetar ă aferentă perioadei 1 ianuarie – 30 septembrie a anului 2013
Conform datelor operative, execu ția bugetului general cons olidat în primele nou ă luni ale anului
2013 s-a încheiat cu un deficit cash de 8,1 m iliarde lei, respectiv 1,3 % din PIB.
Veniturile bugetului general consolidat în primele nou ă luni ale anului 2013 au totalizat 147,3
miliarde lei (23,5% din PIB) și au înregistrat o cre ștere nominal ă față de aceea și perioadă a anului
precedent de 4,4%.

25EVOLUTIA VENITURILOR BUGETARE in perioada 1.01 –
30.09
0,07.000,014.000,021.000,028.000,035.000,042.000,049.000,0milioane lei
2012 8.146,5 15.651,4 36.206,4 15.412,0 38.297,1 13.791,0 4.993,6 8.580,6
2013 8.042,5 16.884,1 37.687,1 15.845,5 40.092,6 13.270,4 5.033,1 10.437,8Impozitul
pe profitImpozitul
pe venit TVA AccizeContribu ții
asigurări Venituri
nefiscaleSum e U.E.Alte
venituri

Creșterea nominal ă a veniturilor comparativ cu aceea și perioadă a anului 2012 a fost determinat ă,
în principal, de evolu ția pozitivă înregistrat ă la încasările din: impozitul pe salarii și venit (+7,9%), impozite
și taxe pe proprietate (+8,9%), TVA (+4,2%), accize (+2,8%), contribu ții de asigur ări (+4,7%). Cea mai
puternică creștere a veniturilor bugetare s-a înregistrat în cazul taxei pe utilizarea bunurilor, autorizarea
utilizării bunurilor sau pe desf ășurarea de activit ăți (+122,6%), în principal, ca urmare a încas ării taxelor de
licență pentru acordarea drepturilo r de utilizare a frecven țelor radio.
Încasări sub nivelul realiz ărilor aceleia și perioade a anului precedent s- au înregistrat, în principal,
în cazul impozitului pe comer țul exterior și tranzacțiile interna ționale (-16,3%) și a veniturilor nefiscale (-
3,8%).
Impozitul pe salarii și venit și contribu țiile de asigur ări sociale au crescut (+7,9%, respectiv
+4,7%), datorit ă reîntregirii salariilor personalului bugetar, a cre șterii punctului de pensie și a majorării
salariului minim de la 1 februarie 2013 și respectiv 1 iulie 2013
Încasările din impozitele și taxele pe proprietate au fost cu 9,7% mai mari fa ță de primele nou ă
luni ale anului 2012, ca urmare a cre șterii în anul 2013 a nivelului va lorii impozabile în cazul cl ădirilor și al
terenurilor.
Comparativ cu aceea și perioadă a anului precedent, taxa pe valoarea ad ăugată a înregistrat o
creștere cu 4,1%, în condi țiile în care încas ările di n TVA au crescut cu 4,2%, în timp ce ramburs ările de
taxă au fost cu 5,5% mai mari.
Încasările din accize au crescut în termeni nominali cu 2,8%, ca urmare a major ării nivelului
accizelor la motorin ă și bere, a major ării cursului valutar leu/euro luat în calcul la plata accizelor, precum și
a implement ării unor reforme administrative de îmbun ătățire a colect ării.
Veniturile nefiscale au scăzut cu 3,8% la nivelul bug etului general consolidat, sc ăderea
înregistrându-se numai la b ugetul de stat cu 18,8%.
Sumele primite de la Uniunea European ă în contul pl ăților efectuate în primele nou ă luni ale
anului 2013 au fost în c uantum de 5 miliarde lei și au reprezentat 0,8% din PIB.

26 Cheltuielile bugetului general consolidat în primele nou ă luni ale anului 20 13 au fost în sum ă
de 155,4 miliarde lei și au înregistrat o cre ștere nominal ă de 4,8%, dar ca procent în PIB acestea s-au
diminuat cu 0,4 pp, de la 25,2% în aceea și perioadă a anului 2012 la 24,8% în 2013.
Cheltuielile de personal ale bugetului general cons olidat, în primele nou ă luni ale anului 2013,
au crescut cu 14,7% fa ță de aceea și perioadă a anului precedent, ca urmare a reîntregirii salariilor în
sectorul bugetar la nivelul lunii iunie 2010 și a plății obligațiilor stabilite prin hot ărârile judec ătorești.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au înregistrat o cre ștere nominal ă de 12,1% fa ță de nouă luni
ale anului precedent, iar ca pondere în PIB au crescut cu 0,2 pp. Cre șterile au fost înregistrate, în
principal, ca urmare a acceler ării procesului de achitare a arieratelor de c ătre autoritățile locale și a plăților
din fondul na țional de sănătate.
Cheltuielile pentru investiții incluzând cheltuielile de capital și cele aferente programelor de
dezvoltare finan țate din surse interne și externe, au fost de 19,4 miliarde lei, reprezentând 3,1% din PIB.

EVOLUTIA CHELTUIELILOR BUGETARE in perioada 1.01 – 30.09
-2.000,07.000,016.000,025.000,034.000,043.000,052.000,0milioane lei
2.012 30.031,4 23.830,3 8.124,5 4.082,4 9.329,6 49.939,5 22.156,2 756,2
2.013 34.454,1 26.704,8 8.596,7 4.096,6 8.570,4 50.879,7 19.388,3 2.745,9Cheltuieli de
personalBunuri și
serviciiDobânzi Subven țiiProiecte
fonduri U.E.Asistența
socialăCheltuieli de
capitalAlte
cheltuieli

3.2.Eficien ța utilizării fondurilor publice
Capătă o importan ță deosebită în contextul noii abord ări a politicii bugetare induse de evolu țiile interne și
internaționale, de îmbun ătățirea guvernan ței fiscale la nive lul Uniunii Europene și de constrângerile
Tratatului fiscal care a intrat în vigoar e la 1 ianuarie 2013.Tr atatul fiscal stabile ște aplicarea unei game mai
largi și mai stricte de sanc țiuni în caz de nerespectare a criteriului datoriei publice și a criteriului deficitului
bugetar. În acest context, prelungirea și în anul 2014 a unor m ăsuri bugetare care s ă conducă la utilizarea
fondurilor publice de o manier ă echilibrată este o coordonat ă de bază a construc ției bugetare.

Prelungirea și în anul 2014 a unor m ăsuri bugetare care s ă conducă la utilizarea fondurilor publice
de o manier ă echilibrat ă este o coordonat ă de bază a construc ției bugetare.

9 Amânarea pân ă în anul 2015 a aplicării prevederilor L egii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de
masă pentru personal din institu țiile și autoritățile publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din
venituri proprii și a unităților prevăzute la art. 93 alin. (11) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul s ănătății, cu modific ările și completările ulterioare.

279 Amânarea pân ă în anul 2015 a aplicării prevederilor Legii nr. 193/2006 și a Ordonan ței de urgen ță a
Guvernului nr. 8/2009 referitoare la acordarea de tichete cadou și respectiv tichete de vacan ță pentru
personalul din autorit ățile și instituțiile publice.
9 Pentru reducerea presiunilor asupra c heltuielilor bugetului de stat se propune ca alocarea de fonduri
de la bugetul de stat pentru finan țarea activit ății Institutului de Drept Public și Științe Administrative al
României s ă se realizeze începând cu anul 2015.
9 Aplicarea și în anul 2014 a prevederilor art. 18 și 19 ale art. II din Ordonan ța de urgen ță a Guvernului
nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonan ța de urgen ță a Guvernului nr. 37/2008 privind
reglementarea unor m ăsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor m ăsuri
financiare în domeniul bugetar, aprobat ă cu modific ări și completări prin Legea nr. 283/2011.

O.U.G. nr. 88/2013 privind adoptarea unor m ăsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor
angajamente convenite cu organismele interna ționale, precum și pentru modificarea și
completarea unor acte normative
Are în vedere crearea unui cadru legal aplicabil tuturor institu țiilor și entităților publice care s ă asigure
implementarea și funcționarea sistemului na țional de verificare, m onitorizare, raportare și control a
situațiilor financiare, angajamentelor legale și bugetelor entit ăților publice, sistem care va asigura
integrarea sistemului de raportare contabil ă al instituțiilor publice cu sistemul de pl ăți al Trezoreriei statului
și care va include un modul pentru raportarea și controlul angajamentelor legale pentru toate nivelurile
administra ției publice și un modul pentru raportare și modificare bugete.
• Controlul angajamentelor are în vedere necesitatea înt ăririi disciplinei bugetare la nivelul entit ăților
publice și a responsabiliz ării ordonatorilor de credite în procesul bugetar și reducerea deficitului
bugetului general consolidat prin diminua rea arieratelor înregistrate de entit ățile publice;
• Prioritatea major ă a Guvernului o constituie îmbun ătățirea planific ării bugetare și prioritizarea
proiectelor de investi ții publice semnificative, pentru a spori absorb ția fondurilor UE, în vederea
creării spațiului fiscal și a susținerii creșterii economice.
• Mai buna prioritizare a proiectelor de investi ții publice semnificative, mutând finan țarea de la
resursele na ționale către sursele UE, va contribui la îmbun ătățirea deficitului fiscal.
• În cadrul Ministerului Finan țelor Publice s-a înfiin țat Unitatea de Ev aluare a Investi țiilor Publice,
care va contribui la înt ărirea controlului calit ății în procesele de elaborare, prioritizare, evaluare și
gestionare a proiectelor noi de investi ții publice.
• S-a avut în vedere emiterea unui nou set de criterii de prioritizare a c ăror aplicare s ă determine o
utilizare a fondurilor bugetare alocate proiectelor de investi ții semnificative de o manier ă mai
echilibrată și mai eficient ă. La aplicarea prevederilor Capitolului Criterii de prioritizare a investi țiilor
publice semnificative al acestei ordonan țe de urgen ță sunt exceptate proiectele de investi ții publice
din sectorul de ap ărare națională, ordine public ă și siguranță națională. 3.4 Riscuri ale c

283.3.Evoluții și tendințe macroeconomice interne 2013-2017
Evoluții macroeconomice în anul 2013
Creșterea economic ă în
semestrul I 2013 a fost
de 1,8% Evoluția pozitivă a economiei în semestrul I 2013 a fost sus ținută, pe de o parte,
de producția din agricultur ă și din industrie, și pe de alt ă parte de revenirea pe
creștere a cererii externe care a favorizat exporturile de bunuri și servicii ale
României.
Caracteristicile generale ale evolu ției trimestriale sunt:
• cererea extern ă netă a reprezentat motorul cre șterii economice
• cheltuielile cu consumul privat au înregistrat cre ștere pe trimestrul II dup ă
scăderea înregistrat ă în trimestrul I, comparativ cu trimestrele
corespunz ătoare din 2012
• formarea brut ă de capital fix a înregistrat di namici negative, dar în condi ții
echivalente din punct de vedere al sezonalit ății (serie ajustat ă) acestea au
fost mai mari în tr imestrul II a.c. fa ță de trimestrul I 2013, ilustrând tendin ța de
redresare
• consumul guvernamental, care include consumul individual și consumul
colectiv al administra ției publice, a înregistrat r educeri în fiecare trimestru
• industria, agricultura și serviciile au contribuit pozitiv la cre șterea PIB în
semestrul I 2013
• impozitele nete pe produs au înregistrat o dinamic ă negativă (-1,5%)

– modificări procentuale fa ță de perioada corespunz ătoare a anului precedent, % –
Evoluția produsului intern brut în 2013
Trim. I Trim. II Sem. I
Cererea intern ă, din care: -2,2 -4,3 -3,4
– Cheltuielile cu consumul privat -0,3 0,5 0,1
– Cheltuielile cu consumul guvernamental -0,2 -0,3 -0,3
– Formarea brut ă de capital fix -5,4 -2,9 -3,9
Exportul de bunuri și servicii 9,1 14,5 11,9
Importul de bunuri și servicii -0,1 0,1 0,0
Produsul intern brut 2,2 1,5 1,8
Industrie 2,6 5,0 3,9
Agricultură, silvicultur ă, pescuit -8,0 17,7 6,1
Construcții 1,6 -4,5 -2,5
Servicii 3,0 0,8 1,8

O evoluție bună a
economiei este
așteptată în semestrul II
2013 Se așteaptă o majorare a cererii interne, pe fondul cre șterii valorii ad ăugate
brute din agricultur ă ca urmare a condi țiilor climatice fa vorabile, precum și
revigorarea sectorului de construc ții.

29Creșterea economic ă
se va accelera în anul
2013 Având în vedere o produc ție agricolă foarte bun ă și, implicit, valoarea
adăugată brută din acest sector, precum și menținerea cererii externe, pentru
anul 2013 se estimeaz ă o creștere a produsului in tern brut de 2,2%.
Evoluția în termeni reali a produsului intern brut
-6.6-1.12.3
0.72.2
-8.0-6.0-4.0-2.00.02.04.0
2009 2010 2011 2012 2013- modificare procentuala anuala –

Inflația anual ă se
reduce în a doua parte
a anului 2013 În luna septembrie 2013, infla ția anuală a fost de 1,88%, reducându-se cu
1,79 puncte procentuale fa ță de luna august.
La sfârșitul anului 2013 se a șteaptă ca rata infla ției să ajungă la circa 2%.

Cadrul macroeconomic în 2014 și pe termen mediu

Indicatori UM Estim ări 2014
Produsul intern brut, pre țuri curente mld lei 658,6
– creșterea reală % 2,2
Creșterea medie a pre țurilor de consum (IPC) % 2,4
Numărul de șomeri înregistra ți la sfârșitul anului mii pers 435
– rata șomajului înregistrat % 4,8
Câștigul salarial mediu brut lei/ luna 2.298
Soldul contului curent % PIB -1,3

Creșterea economic ă
prognozată va fi de
2,2% în anul 2014 Având în vedere contextul economic interna țional și evoluția economic ă și
financiară din zona euro, pentru anul 2014, sc enariul de prognoz ă prevede o
creștere a produsului intern brut de 2,2%, cererea intern ă reprezentând motorul
creșterii economice.
• Ritmul de cre ștere a form ării brute de capital fix va fi de 4,0%
• Cheltuielile cu consumul priv at se vor majora cu 1,6%
Deficitul contului curent
al balan ței de pl ăți
externe va reprezenta
1,3% din PIB După reducerea semnificativ ă a ponderii în PIB a defi citului de cont curent
până la 1% în anul 2013, se a șteaptă ca aceasta s ă fie de 1,3% în 2014, cu un
sold comercial de 3% din PIB.

30Presiunile pe pia ța
muncii se vor atenua Se așteaptă o majorare a num ărului de salaria ți concomitent cu reducerea ratei
șomajului înregistrat la sfâr șitul anului 2014.
Inflația anuală se va
reduce în 2014 Consolidarea procesului de reducere a infla ției este sus ținută de rezultatele
bune ale produc ției agricole din anul 2013 cât și de efectele m ăsurilor de
reducere a cotei de TVA la pâine și făină care determin ă pentru anul 2014 un
efect de baz ă ce va influenta favorabil dinamica pre țurilor din primele 3
trimestre. La sfâr șitul anului rata infla ției va ajunge la 3, 0%, cu o medie anual ă
de 2,4%.
Previziunile
macroeconomice sunt
convergente cu cele ale
Comisiei Europene În concordan ță cu prevederile Legii nr. 270/2012 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 500/2002 privind finan țele publice, previziunile
macroeconomice utilizate la proiec ția bugetar ă sunt cele din prognoza de
toamnă a Comisiei Na ționale de Prognoz ă, care nu prezint ă diferențe
semnificative fa ță de prognoza de toamn ă a Comisiei Europene.

Comparație între prognoza CNP și prognoza CE pentru anul 2014
Prognoza CNP Prognoza CE
PIB, mld lei 658,6 658,0
Creștere economic ă, % 2,2 2,1
Consum privat, % 1,6 1,6
Consum public, % 1,7 1,8
Formarea brut ă de capital fix, % 4,0 3,5
Deflatorul PIB, % 3,0 3,0
Indicele armonizat al pre țurilor de consum, % 2,5 2,5
Contribuții la creșterea PIB – procente
– Cererea intern ă 2,3 2,2
– Exportul net -0,1 -0,1
Creșterea economic ă pe
termen mediu se va
accelera Pentru perioada 2015 – 2017 se estimeaz ă că economia româneasc ă își va
relua creșterea mai sus ținută, cu un ritm mediu anual de 2,9%. Cererea
internă va continua s ă reprezinte motorul cre șterii economice.
• Formarea brut ă de capital fix se va accelera pe fondul îmbun ătățirii
finanțării din economie, cu un ritm mediu anual de 6,5%.

31Evoluția indicatorilor macroeconomici pe termen mediu
– modificare procentual ă față de anul anterior –
2013 2014 2015 2016 2017
Produsul intern brut,
– pre țuri curente – mld. lei
– cre șterea reală, %
625,6
2,2
658,6
2,2
692,2
2,5
730,3
3,0
771,6
3,3
Contul curent – mil. euro
– % din PIB -1.480
-1,0-1.910
-1,3-2.525
-1,6 -3.125
-1,9 -4.100
-2,3
Creșterea prețurilor de consum, %
– sfâr șitul anului
– media anual ă 2,0
4,13,0
2,42,5
2,8 2,3
2,5 2,2
2,3
Cursul de schimb mediu – lei/euro 4,42 4,45 4,40 4,40 4,37
Câștigul salarial mediu brut lunar – lei 2.185 2.298 2.401 2.492 2.582
Câștigul salarial mediu net lunar – lei 1.594 1.676 1.750 1.815 1.879
Câștigul salarial real, % 1,6 2,6 1,6 1,2 1,2
Numărul de șomeri înregistra ți la sfârșitul anului,
mii persoane
– rata șomajului înregistrat, % 438
4,9435
4,8420
4,6 415
4,5 410
4,4

Deficitul contului curent
se va men ține în limite
sustenabile Ponderea în PIB a deficitului de cont curent se va majora treptat dup ă 2014,
până la 2,3% în 2017.
Piața muncii va continua
să se îmbun ătățească Ocuparea for ței de munc ă se va îmbun ătăți, în principal, prin cre șterea
numărului de salaria ți, fiind posibil ă creșterea productivit ății muncii.
Numărul șomerilor înregistra ți se va reduce, rata șomajului sc ăzând până la
4,4% la sfâr șitul anului 2017.
Tendința de reducere a
inflației va continua Estimările au luat în calcul ani agricoli normali și o volatilitate redus ă pentru
prețul internațional al petrolului.
• Rata inflației urmeaz ă să se reduc ă gradual pân ă la nivelul de 2,2% la
sfârșitul anului 2017, cu o medie anual ă în scădere de la 2,8% în 2015 la
2,3% în 2017.

32 Capitolul 3.4. Riscuri fiscal- bugetare ale bugetului pe anul 2014 și orizontul 2015-2017

Estimările bugetare și prognozele economice care prec ed întocmirea bugetului pot fi ținta a numeroase
riscuri, inclusiv ale efectelor provenite din variațiile ipotezelor de baz ă și ale parametrilor de prognoz ă.

Balanță echilibrat ă a riscurilor asociate perspecti vei economice pentru România

Performan țele înregistrate de România în cadrul ultimelor dou ă Acorduri Stand-By de tip preventiv,
convenite cu organismele financiare interna ționale au condus la consol idarea încrederii în capacit ățile
instituționale și politice ale autorit ăților de a implementa politici s ănătoase, finan țarea programelor
economice aferente acestora, atât a celo r încheiate deja cu succes precum și a celui de-al treilea , aflat în
derulare, servind drept ancor ă pentru politica fiscal ă și continuarea reformelor structurale.

Principalele riscuri privind evolu ția economic ă în anul 2014
Riscurile care pot afecta economia real ă și implicit obiectivul de cre ștere economic ă sunt în principal de
natură externă. Economia româneasc ă ca parte a economiei europene depi nde de contextul economic
internațional.
Recentele previziuni ale Comisiei Europene confirm ă așteptările ca revenirea economic ă în UE început ă
în trimestrul al doilea din acest an s ă continue și să se accelereze anul viitor . În caz contrar, reducerea
cererii din UE și mai ales din țările care sunt principali i parteneri comerciali ai României va afecta – prin
intermediul exportului dar și al fluxurilor investi ționale – cre șterea produsului intern brut. Între riscurile
externe la adresa perspectivelor macroeconomice se men țin și cele legate de fragilitatea pie țelor
financiare, de incertitudinea po liticii fiscale a SUA, precum și tensiunile geopolitice care ar putea conduce
la o creștere mai mare a pre țurilor la energie.
Pe plan intern, riscurile sunt în general echilibrate din punct de vedere al afect ării ofertei sau cererii
interne. Dup ă anul agricol 2013 foarte bun, dac ă condițiile climatice vor fi defavorabile în 2014, produc ția
agricolă ar putea înregistra o contrac ție foarte accentuat ă cu efect direct în infla ție și creșterea economic ă.
Ca risc cu impact în toate sectoarele economice și cu deosebire asupra întreprinderilor mici și mijlocii
trebuie subliniat ă politica restrictiv ă de creditare a sectorului bancar, cu toate c ă rata de politic ă monetară
a fost relaxat ă. Ca urmare a evolu țiilor din ultimele luni se a șteaptă o ușoară revigorare a creditului bancar,
dar pentru atingerea obiectivelor de cre ștere economic ă din 2014 este nevoie de o extindere semnificativ ă
a creditării agenților economici și a populației.

Riscuri mai echilibrate pentru Europa pe fondul relans ării economice progresive
Persistă anumite riscuri externe legate de contextul financiar european și internațional

Previziunile actuale cu privire la Europa se bazeaz ă pe ipoteza punerii în aplicare riguroas ă a măsurilor de
politică convenite la nivelul UE și al statelor membre, m ăsuri ce vor sprijini în continuare procesul de
ajustare necesar aflat în curs de desfa șurare și vor susține îmbunătățirea climatului de încredere cât și a
condițiilor financiare.
– Bazele redres ării au fost puse de ampla ac țiune de consolidare fiscal ă și de reformele structurale
întreprinse în Europa;
– În prezent, conform ultimelor date statistice , ia avânt un proces de relansare economic ă progresivă.
După o scădere care a durat pan ă în primul trimestru al anului 2013, economia european ă a început
să crească din nou în al doilea trimestru, iar PIB real va continua evolu ția ascendent ă în mod constant
de-a lungul acestui an. În perspectiv ă, creșterea economic ă se va accelera treptat pe parcursul
perioadei de prognozare, aj ungând la 1,4 % în UE și la 1,1 % în zona euro și atingând 1,9 %,
respectiv 1,7% în 2015.
– Riscurile privind integritatea monedei euro percepute în legatur ă cu criza datoriilor suverane au
disparut;
– Au aparut riscuri orientate mai mult în sens pozitiv , legate de posibilitatea ca reformele puse în
aplicare în ultimii ani s ă poată genera mai multe efecte pozitive, mai repede decât se preconizase. O

33evoluție benignă a piețelor financiare ar putea spori încrederea mai mult decât se a șteaptă în scenariul
de bază. Noi reforme structurale, suplimentare fa ță de ipotezele din scenariul de baz ă, ar putea fi
adoptate în statele membre vulnerabile, iar efectele reformelor deja implem entate, ar putea avea noi
influențe pozitive, conducând la o accelerare a proces ului de ajustare, cu impact pozitiv asupra
creșterii.
– Cu toate acestea, de și nivelul de incertitudine a sc ăzut, acesta ramâne ridicat și amenință să
frâneze în continuare cre șterea.
– Principalul risc din zona euro ramane stresul de pe pie țele financiare și reactivarea unor percep ții
negative cu privire la riguroasa aplicar e a politicilor economice. Continu ă să persiste riscul ca
derapajul politicilor să sporească gradul de incertitudine și să reînvie presiunile financiare, în timp ce
riscurile de evolu ție negativă din mediul extern au crescut.
– Materializarea previzi unilor din scenariul de baz ă depinde, de asemenea, de viitoarele evoluții din
mediul de business și de încrederea consumatorilor , ca și de evoluția procesului de defragmentare
financiară, în curs de desf ășurare. Implementarea mecanismului unic de supraveghere financiar ă
constituie un progres major c ătre înfaptuirea uniunii bancare . În prezent, anumite provoc ări afecteaz ă
piețele financiare precum și sectorul bancar, ipoteza de reducere a incertitudinii și de îmbun ătățire a
condițiilor de finan țare, bazându-se tocmai pe progr esele preconizate pe aceast ă linie. De aceea, nu
este exclus ă revenirea stresului și slăbirea încrederii financiare, mai ales pe fondul unui ritm mai lent
de continuare a reformelor în 2014. În 2013, se preconizeaz ă că deficitele globale vor sc ădea la 3,5 %
din PIB în UE și la 3 % în zona euro, în timp ce ponderea datoriei în raport cu PIB-ul va ajunge la
aproape 90 % în UE și la 96 % în zona euro. Se prevede c ă deficitul bugetar structural va sc ădea în
mod semnificativ în 2013 cu peste 0,5 % din PIB în ambele zone, ca urmare a m ăsurilor de
consolidare puse în aplicare în mai multe stat e membre. Reducerea deficitelor publice generale va
continua și în 2014, dar într-un ritm mai lent. Aceast ă situație se explic ă, parțial, prin faptul c ă unele
state membre și-au atins deja obiectivele pe termen mediu în ceea ce prive ște soldurile bugetare
structurale.

Riscuri reduse la adresa sustenabilit ății finanțelor publice pe termen mediu

În ipoteza men ținerii premizelor din scenariul de baz ă al estimării indicatorilor macroeconomici și ai celor
bugetari, finan țele publice nu risc ă să fie supuse unor presiuni bugetar e importante pe termen scurt sau
mediu.

În urma amplului proces de consolidare fiscal ă și a reformelor structurale în cepute pe parcursul acordurilor
financiare cu organismele financiare interna ționale finalizate cu succe s de România continuate și pe
parcursul actualului acord încheiat, situa ția finanțelor publice ale Ro mâniei s-a îmbun ătățit: deficitul
bugetar în termeni ESA a coborât în anul 2012 sub nivelul de 3% din PIB prevăzut de Procedura de
Deficit Excesiv , iar datoria public ă a României va continua s ă se situeze mult s ub plafonul de 60 % din
PIB, prevăzut de criteriile de la Maastricht.

La nivelul anului 2013 bugetul ini țial, aprobat prin Legea b ugetului de stat nr. 5/2013, a fost rectificat pe
baza Ordonanței Guvernului nr. 17/30 iulie 2013 cu privire la re ctificarea bugetului de stat pe anul 2013 și
a Ordonanței de Urgen ță a Guvernului nr. 99/30 octombrie 2013 cu pr ivire la rectificarea bugetului de stat
pe anul 2013 .

Soldul cash al bugetului general consolidat, es timat cu ocazia primei rectific ări bugetare la -2,3 % din PIB
a fost majorat la cea de-a doua rectificare bugetar ă din 2013, la -2,5 % din PIB , păstrând obiectivul de
ajustare a deficitului pe termen mediu prev ăzut de Tratatul privi nd stabilitatea, coordonarea și guvernan ța
în cadrul Uniunii Economice și Monetare (Tratatul Fiscal), iar nivelul datoriei publice se va men ține mult
sub plafonul de 60 % din PIB.

Deficitul structural va fi de 1% în anul 2015.
Pe termen mediu este avut ă în vedere o mai bun ă gestionare a riscurilor fiscale în contextul reformelor
managementului finan țelor publice.

34

Analiza riscurilor privind datoria public ă – ipoteze și scenarii alternative

1) Riscul bugetar rezultat din pl ățile efectuate de MFP în calitate de garant pentru garan țiile
emise de stat

Având în vedere stocul în descre ștere al garan țiilor de stat emise în tr ecut pentru împrumuturile
contractate de companii și gradul foarte redus al pl ăților efectuate de MFP în ca litate de Garant în contul
garanțiilor emise în cadrul progr amelor guvernamentale, estim ările privind pl ățile ce urmeaz ă a se efectua
din bugetul de stat în contul acestor garan ții se situeaz ă sub 0,1% din PIB în perioada 2014 – 2017.
Ipotezele acestui scenariu au în vedere și garanțiile de stat emise în cadr ul programului guvernamental
“Prima cas ă”, programului de sprijin pentru beneficiarii pr oiectelor în domenii prioritare pentru economia
româneasc ă, finanțate din instrumentele structurale ale Uniu nii Europene alocate Ro mâniei, programului
pentru reabilitarea termic ă a ansamblurilor de locuin țe, programul Kog ălniceanu de sprijinire a IMM-urilor
și programul guvernamental cu privire la m ăsuri pentru îmbun ătățirea arhitectural ă și a cerințelor de mediu
a ansamblurilor de locuin țe. La estimarea pl ăților în contul garan țiilor emise, nu au fost luate în considerare
eventualele pl ăți în contul noului program guvernamental pentru garantarea liniilor de credit destinate
capitalului de lucru al IMM-urilor, întrucât pentru acest program urmeaz ă a fi elaborat ă legislația
secundară.

2) Analiza de senzitivitate a da toriei guvernamentale brute

1) Analiza influen ței reducerii sub a șteptări a creșterii economice, asupra nivelului datoriei
guvernamentale. Scenariul de baz ă este realizat conform proiec țiilor prezentate în cadrul
macroeconomic pe termen mediu, iar scenariu l alternativ este construit pe baza sc ăderii creșterii
economice cu 1% fa ță de scenariul de baz ă.

După cum se observ ă în graficul de mai sus, în scenariul de baz ă ponderea în PIB a datorieii
guvernamentale brute va sc ădea cu 0,3% la sfâr șitul anului 2017, comparativ cu nivelul datoriei estimat
pentru sfâr șitul anului 2013, iar în scenariul alternativ , ponderea datoriei guvernament ale brute în PIB va
crește cu 0,1%.

352) Analiza influen ței deprecierii monedei na ționale față de EURO și a creșterii ratelor de dobând ă cu 1%
asupra nivelului pl ăților de dobând ă din bugetul de stat

1.00%1.20%1.40%1.60%1.80%
2013 2014 2015 2016 2017Influenta deprecierii RON/EUR si a cresterii ratelor de dobanda asupra
nivelului platilor de dobanda din bugetul de stat
% plati de dobanda in PIB
% plati de dobanda pentru crestere rate dobanda cu 1%
% plati de dobanda in PIB depreciere 5% EURO

Dacă în scenariul de baz ă ponderea pl ăților de dobând ă în PIB va sc ădea cu 0,2% la sfâr șitul anului 2017
comparativ cu nivelul datoriei estimat pentru sfâr șitul anului 2013, în scenar iul deprecierii cu 5% a
monedei na ționale față de Euro, aceasta va sc ădea cu 0,17%, în timp ce în scenariul alternativ de cre ștere
a ratelor de dobând ă cu 1%, ponderea pl ăților de dobând ă în PIB va sc ădea cu 0,06%.

Riscul nerealiz ării veniturilor bugetare

A. Riscul rezultat din neîncasarea veniturilor în conformitate cu programul stabilit

Realizarea veniturilor la niveluri mai mici decât au fost stabilite în programul bugetar, în ultima parte a
anului 2013 a reflectat în principal pierderile din sectorul bancar, sc ăderea TVA aferent ă importurilor,
venituri fiscale mai mici și o colectare mai slab ă datorată parțial unei restructur ări a administra ției fiscale.
Nerealizarea veniturilor a fost în mare parte compensat ă prin măsuri pe partea de cheltuieli și modificarea
în creștere cu 0,2% din PIB a plafonului de deficit în scopul asigur ării spațiului fiscal pentru o cofinan țare
mai mare a fondurilor UE și de a susține investițiile generatoare de cre ștere economic ă.

Cauzele care au stat la baza nerespect ării țintelor de venituri pe lunile august-septembrie 2013 pot
continua s ă producă efecte și pe parcursul exerci țiului bugetar 2014, generând constrângeri suplimentare
pe partea de cheltuieli și impunând, totodat ă, prudență sporită în ceea ce prive ște respectarea țintelor
fiscale și a angajamentelor asumat e de România cu organismele financiare interna ționale. Ca m ăsură de
protecție împotriva incertitudinilor pe pa rtea de venituri, nu va fi eliberat ă rezerva de 10% din buget înainte
de cea de-a doua rectificare a bugetului din 2014.

B. Riscuri asociate absorb ției fondurilor externe nerambursabile provenite de la Uniunea
European ă

Pe plan intern, accelerarea absorb ției fondurilor UE constituie o prioritate major ă, îndeosebi în contextul
măsurilor de reorientare a resurselor bugetare c ătre proiectele de investi ții cu finanțare UE.

La nivelul anului 2013, de și s-au înregistrat progrese în absorb ția fondurilor UE, se impun eforturi
suplimentare pentru co rectarea iregularit ăților trecute din sistem, iregularit ăți ce au condus la corecții
financiare pe parcursul anului 2012, mai ales în ceea ce prive ște problemele legate de achizi țiile publice.

36În urma evalu ării riscului dezangaj ării automate (regula n+2/n+3) pentru per ioada de programar e
2007-2013, în conformitate cu pr evederile art. 93-94 din Regulament ul (CE) 1083/2006, cu modific ările și
completările ulterioare, precum și în raport cu prevederile proiectului de modificare a Regulamentului (CE)
1083/2006, referitor la aplicarea regulii n+3 de dezangajare a angajamentel or aferente anilor 2011 și 2012
pentru România și Slovacia, a rezultat c ă, în ipoteza în care aceste prognoze se vor îndeplini, la sfâr șitul
anului 2013 vor fi dezangajate din oficiu urm ătoarele sume:

mil. Euro
Program opera țional / Fond Regula n+2/n+3 Regula n+3
POSCCE (FEDR) -605.22 -69.54
POAT(FEDR) -29.63
POSM (FEDR) -93.20
POSM (FC) -392.58
POSDRU (FSE) -636.46 -5.37
POST(FEDR) -298.20 -62.53
POST(FC) -573.70
PODCA (FSE) -32.34
CBC Ro-BG (FEDR) -8.91
TOTAL -2, 670.25 -137.44

Risc de intensitate medie legat de sustenab ilitatea pe termen lung a bugetului de pensii și
adecvarea sistemului de pensii

Pe termen lung, România este expus ă unui risc de intensitate medie ca urmare a cheltuielilor legate de
îmbătrânirea popula ției, având în vedere procentul sc ăzut al contribuabililor care sunt activi pe pia ța muncii
față de procentul persoanelor care beneficiaz ă de drepturi de pensie.
În viitor, vor fi evaluate rezu ltatele pilonului doi de pensii și implicațiile acestuia asupra sustenabilit ății
fiscale precum și gradul de adecvare a sistemului de pensii asupra pie ței de capital din România.

37

Capitolul 4. Politica fiscal-bugetar ă și de administrare fiscal ă
4.1. Politica fiscal-bugetar ă
Comparații privind povara fiscal ă în statele membre ale Uniunii Europene
Povara fiscal ă pe forța de munc ă, deși a cunoscut o tendin ță permanent ă de reducere, r ămâne printre cele
mai ridicate din UE.
În anul 2012 povara fiscal ă totală (ca pondere în costul for ței de munc ă a impozitului pe salariu și a
contribuțiilor sociale) a fost de 44,5%, cu 0,3 puncte procentuale sub cea din 2011 și cu 3,5 puncte
procentuale sub nivelul din 2001. Contribu țiile sociale ale angajatorilor, în anul 2012, au reprezentat
21,9%, cu 0,5 puncte procentuale sub nivelul din 2011 și cu 8,9 puncte procentuale sub ponderea
înregistrată în 2001.

Povara fiscala pe munca in Romania
‐ % din costul fortei de munca ‐
383940414243444546474849
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Cu toate acestea România se situa, dup ă povara fiscal ă, pe locul 7 în UE dup ă Belgia (56%), Fran ța
(50,2%), Germania (49,7%), Ungar ia (49,4%), Austria (48,9%) și Italia (47,6%).

38Proiecția politicii fiscal-bugetar e pe termen mediu se bazeaz ă pe ancorarea acesteia în câteva repere
economice și instituționale esen țiale: echilibrul macroeconomic, responsabilitatea fiscal-bugetar ă și
disciplina financiar ă. Se continu ă practic conduita echilibrat ă, începută în a doua parte a anului 2012, de
consolidare fiscal ă sustenabil ă și, în acest cadru, de relansare economic ă.
Între obiectivele fundamentale privind fiscalitatea, men ționate în Programul de Guvernare 2013-
2016, se înscriu simplificarea fiscalit ății și crearea predictibilit ății într-un cadru fiscal – bugetar stimulativ
pentru dezvoltarea mediului economic privat și public.
Caracteristicile politicii fiscale pe perioada 2014-2017
¾ Fiscalitatea trebuie subordonat ă obiectivului fundamental al dezvolt ării economice;
¾ Viziunea fiscal ă trebuie să fie una calitativ ă, să stimuleze mediul economic, investi țiile și inițiativa
antreprenorial ă;
¾ Eficiența cheltuirii banilor publici și promovarea investi țiilor.
MĂSURI FISCALE PENTRU ANUL 2014

CONȚINUTUL PROPUNERII An 2014
impact fiscal
(mil. lei)
TOTAL IMPACT M ĂSURI FISCALE PROPUSE 4.963,6
I. CODUL FISCAL
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor 49,8

– Introducerea contribuabililor care realizeaz ă venituri de pân ă la 20% din consultan ță și
management 50,0
– Eliminarea din baza de impozitare a diferen țelor de curs valutar și a reducerilor comerciale
acordate -0,2
Accize și alte taxe speciale 4.032,0
– Interzicerea practic ării vânzărilor cu prime, iar pentru cele din categoria promo țiilor doar în
anumite condi ții, pentru produsele accizabile din grupa tutunului prelucrat și din grupa
alcoolului și băuturilor alcoolice 246,0
– Stabilirea unui mod de calcul al valorii accizelor în lei, în situa ția în care cursul de schimb
valutar stabilit în prima zi lucr ătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene, este mai mic decât cursul de schimb valutar stabilit în prima zi
lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, în sensul c ă valoarea în lei a
accizelor și a impozitului la țițeiul din produc ția internă, datorate bugetului de stat, stabilite
potrivit titlului VII din Codul fiscal în echivalent euro pe unitatea de m ăsură, se determin ă prin
transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar
stabilit în prima zi lucr ătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, publicat în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, valoare care se actualizeaz ă cu media anual ă a indicelui
prețurilor de consum calculat ă în luna septembrie din anul precedent, comunicat ă oficial de
Institutul Na țional de Statistic ă, până la data de 15 octombrie 1.107,4
– Creșterea nivelului accizei la benzina f ără plumb de la 467,00 euro/ton ă la 557,91 euro/ton ă,
respectiv de la 359,59 euro/1000 de litri 429,59 euro/1.000 de litri 810,0
– Creșterea nivelului accizei la motorin ă de la 391,00 euro/ton ă la 473,85 euro/ton ă, respectiv
de la 330,395 euro/1000 de litri la 400,395 euro/1.000 de litri. 1867,0
– Creșterea nivelului accizei la petrolul lampant (kerosen) – utilizat drept combustibil pentru
motor de la 469,89 euro/ton ă la 557,39 euro/ton ă, respectiv de la 375,91 euro/1000 de litri la
445,91 euro/1.000 de litri 1,60
Contribuții sociale obligatorii 49,8
– Extinderea bazei de calcul a contribu ției de asigur ări sociale de s ănătate pentru persoanele
care realizeaz ă venituri din cedarea folosin ței bunurilor, indiferent dac ă acestea mai
realizează și alte venituri. pe ntru care datoreaz ă această contribuție. 49,8
Impozitul asupra valorii construc țiilor, altele decât cl ădirile 488,0
II. Cresterea sal ariului minim de la 800 lei/luna la 850 lei/luna începând cu luna
ianuarie 2014 și la 900 lei/luna în luna iulie 2014 344,0

39
• Reducerea semnificativ ă a CAS cu 5 puncte procentuale începând cu luna iulie 2014, care
prin măsurile ce vor fi întreprinse va avea un impact bugetar neutru.

• Pentru anul 2013 deficitul pe baze cash este de 2,5%, cel ESA 2,6 % iar cel structural 2,0% din
PIB.
9 Deficitul structural va fi de 1% în anul 2015.
9 Limitarea deficitului structural promovată prin Tratatul privind st abilitatea, coordonarea și guvernan ța
în cadrul Uniunii Economice și Monetare semnat și de România la 2 mart ie 2012 va conduce la
imposibilitatea practic ării unor politici fiscale pr ociclice, la o disciplin ă fiscală pronunțată, cheltuirea
responsabil ă a banilor publici, ceea ce pentru o țară ca România, dat ă fiind experien ța istorică
negativă, poate fi un avantaj semnificativ.
9 Mutarea accentului în ca drul politicii fiscale, dup ă anul 2012 pe țintirea echilibrului structural va
permite acesteia s ă joace un rol de stabilizator pe întregul ciclu economic, aspect posibil prin
instalarea cadrului institu țional impus de Noul Tratat Fiscal – instrument important pentru înt ărirea
disciplinei fiscale și a elaborării politicilor.

– milioane lei-
% din total Sume % din total Sume
Venituri bugetare
total 100,0 205.964 100,0 216.808
Impozit pe profit 5,2 10.805 5,2 11.378
Impozit pe salarii si venit 11,1 22.838 11,1 24.001
Impoz ite si taxe pe
proprietate 2,2 4.453 2,3 5.041
TVA 25,6 52.810 25,2 54.622
Accize 10,2 20.942 11,1 24.102
Impozit pe comert exterior si tranzactiile internationale
0,3 592 0,3 623
Alte venituri fiscale 3,9 8.130 3,0 6.396
Contributii asigurari sociale 26,4 54.325 26,6 57.779
Venituri nefiscale 8,4 17.389 8,0 17.390
Venituri din capital 0,3 607 0,3 621
Sume primite de la UE 6,3 13.073 6,9 14.856Ponderea veniturilor in total venituri bugetare pe anii 2013-2014
2014 2013

mm       M

40Evolutia principalelor venituri ale buge tului general consolidat în anii 2012-2014
– procente în PIB –
8,3
3,78,8
2,61,43,18,8
3,58,6
3,6
1,92,12,88,7
3,48,4
3,7
1,7 2,33,6
1,7
0246810
impozit profit impozit venit TVA Accize Contributii Venituri
nefiscaleSume primite
din FEN
postaderare si
preaderare
2012 2013 2014
 
 
  
  
• Veniturile bugetare sunt estimate la 216,8 miliarde le i reprezentând o pondere în PIB de 32,9%,
respectiv o pondere ca în anul 2013.  
• Estimarea veniturilor bugetare va avea în vedere în anul 2014 atingerea unui nivel al deficitului
bugetar de 2,2% din PIB, prognozat în func ție de ceilal ți indicatori macroeconomici, evolu ția cadrului
macroeconomic, necesitatea cre șterii capacit ății de absorb ție a fondurilor europene.
• Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare se înregistreaz ă la contribuții (8,8% din PIB)
TVA (8,3% din PIB) , Accize (3,7% din PIB) .
  
 
  
 
  
 
  
 
  
 
  
 
  
 
 Ponderea veniturilor in total venituri bugetare pe anul 2013
Accize
10,2% Impozit pe
comert exterior
si tranzactiile
internationale
0,3%Alte venituri
fiscale
3,9%Contributii
asigurari
sociale
26,4% Venituri
nefiscale
8,4%Venituri din
capital
0,3%Sume primite
de la UE
6,3%Impozit pe profit
5,2%Impozit pe
salarii si v enit
11,1%
Impozite si taxe
pe proprietate
2,2%
TVA
25,6%

41

Politica bugetar ă

Coordonatele predominante ale politicii bugetare pe anul 2014:

• Asigurarea în anul 2014 a resurs elor pentru dezvoltarea economic ă sustenabil ă prin creșterea cu 9,4
miliarde lei a cheltuielilor bugetului general consolidat.

• Creșterea eficien ței alocărilor bugetare și reduceri de cheltuieli pentru identificarea de economii în
vederea cre ării spațiului de manevr ă pentru domenii prioritare cu influen ță asupra cre șterii
economice: marile proiecte în infrastructur ă, educație, cercetare, agricultur ă, etc.

Cheltuielile bugetare estimate pentru an ul 2014 sunt prev ăzute în sum ă de 231,3 milliarde lei, respectiv
35,1% din PIB.

Cheltuielile de personal

Anvelopa salarial ă se va încadra în 7,3% din PIB și va avea un trend descresc ător fiind corelat ă mai bine
cu evoluția productivit ății muncii.
Pentru anul 2014 politica salarial ă promovată este în concordan ță cu ultimele evolu ții ale mediului intern și
internațional, cadrul legislat iv în vigoare, precum și măsurile fiscale și bugetare ce se vor implementa pe
orizontul de referin ță.
.
Pentru anul 2014 se are în vedere aplicarea etapizat ă a Legii-cadru nr.284/2010 prin stabilirea de m ăsuri
în domeniu astfel s ă se asigure încadrarea în plafonul nom inal al cheltuielilor de personal.

Totodată, în anul 2014 se asigur ă plata tran șei de 25% din titlurile executorii având ca obiect
acordarea de drepturi salariale per sonalului din sectorul bugetar, în conformitate cu prevederile
Ordonanței de urgen ță a Guvernului nr.71/2009, cu modific ările și completările ulterioare.
Ponderea veniturilor in total venituri bugetare pe anul 2014
Impozit pe profit
5,2%Impozit pe salarii si
venit
11,1%
I m pozite si taxe pe
proprietate
2,3%
Accize
11,1%Sume primite de la
UE
6,9% Venituri din capital
0,3%
Venituri nefiscale
8,0%
3,0%I m pozit pe com ert
exterior si
tranzactiile
internationale
0,3%Contributii asigurari
sociale
26,6%TVA
25,2%
Alte venituri fiscale

42Măsurile salariale, precum și alte reglement ări în domeniul cheltuielilor de personal în anul 2014 vor face
obiectul legii speciale de salari zare elaborate în baza Legii-cadru nr.284/2010 priv ind salarizarea unitar ă a
personalului pl ătit din fonduri publice.
Politica privind ocuparea post urilor vacante din institu ții și autorități publice s-a relaxat prin aprobarea
Ordonanței de urgen ță a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor m ăsuri privind asigurarea
funcționalității administra ției publice locale, a num ărului de posturi și reducerea cheltuielilor la institu țiile și
autoritățile publice din subordinea, sub aut oritatea sau în coordonarea Guvernul ui ori a ministerelor. De la
data intrării în vigoare a acestui act normativ ocuparea posturilor vacante din cadrul autorit ăților și
instituțiilor publice se face pe baza princi piului "unu la unu", respectiv la un post ocupat devenit vacant, un
post ocupat.

Cheltuielile cu investi țiile
Acestea vor fi de 39,8 miliarde lei în anul 201 4, în creștere cu 3,6 miliarde lei fa ță de anul 2013 și o
pondere în PIB în anul 2014 de 6,0 %.
În anii urm ători, pentru a respecta regulile impuse de noul pact fiscal, legate de deficitele ce vor fi atinse,
absorbția fondurilor UE apare ca o solu ție de stimulare a economiei în condițiile unui spa țiu mult mai limitat
la nivelul politicii fiscal-bugetare și a dimensiunii reduse a stabilizatorilor automa ți.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile

Reducere substan țială a unor categorii de cheltuieli materiale și de servicii ineficiente și oneroase
pentru contribuabili, ca efect al înt ăririi cadrului legislativ privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor
publice și întărirea disciplinei financiare, Astfel, cheltuielile cu bunurile și serviciile ajung în anul 2014 la
6,0% din PIB, fa ță de 6,3 % din PIB în anul 2013.

Subvențiile
Acestea ajung la 0,9% din PIB în anul 2014 fa ță de 0,8 % din PIB în anul 2013, ceea ce arat ă diminuarea
intervenției statului în economie și intensificarea ac țiunii regulilor ec onomiei de pia ță.

Cheltuielile cu dobânzile
Acestea se situeaz ă la 1,7% din PIB în anul 2014, la acela și nivel ca și în anul 2013, l ăsând spațiu de
manevră pentru alte naturi de cheltuieli.

Continuarea reformelor structurale:

Vor continua reformele în sistemul sanitar, transporturi și energie, care au rolul de a restabili
încrederea și a stabiliza situa ția economic ă și financiară, și vor pune bazele unei redres ări economice
durabile, generatoare de locuri de munc ă, conducând la transformarea economiei pe termen mediu.

9 Noul Cod al Muncii a îmbun ătățit în mod semnificativ func ționarea pie ței muncii. Contractele pe durat ă
determinat ă au contribuit la cre șterea gradului de ocupare, acestea cr escând de la 4,1% la finele lunii
august 2013 fa ță de nivelul din urm ă cu un an, totalul contractelor ac tive crescând cu 1,9% în aceea și
perioadă.
9 Continuarea monitorizarii implement ării Legii Dialogului Social , asigurându-ne ca toate
amendamentele vor fi implementat e prin consultare cu p ărțile implicate printr- un proces legislativ
normal.

439 Având în vedere șomajul ridicat în rândul popula ției tinere din Rom ânia, se continu ă implementarea
Planului na țional de locuri de munc ă avându-se în vedere elaborarea indicatorilor de evolu ție pentru
monitorizarea progreselor.
9 Se va elabora un plan de ac țiune pentru implementarea m ăsurilor care s-ar putea califica pentru a fi
susținute în cadrul Ini țiativei Ocuparea Tinerilor, în conformitate cu concluziile Consiliului European din
iunie 2013.
9 Vor fi finalizate normele metodologice la Legea Uceniciei ce introduce un model dual de ucenicie și o
lege ce faciliteaz ă obținerea de experien ță profesional ă de către tinerii absolven ți, de studii superioare.
Efectele m ăsurilor întreprinse
Refacerea echilibrului macroeconomic pe termen mediu prin respectarea corela țiilor economice
fundamentale.
Pachetul de guvernan ță economic ă, viitoarea participare a României la Tratatul fiscal au determinat
întreprinderea de m ăsuri pe linia celor men ționate în sensul reducerii deficitului bugetar, ac țiuni care au
început deja s ă își arate beneficiile.

Cheltuielile bugetare pe perioada 2012-2014

5,87,3
6
1,7
0,910,9
6,0
2,311,4
11,85,96,9
6
2,411
0,81,76,37,4
2,4
024681012
Cheltuieli de
personalBunuri si
serviciiDobanzi Subventii Asistenta
socialaAlte transferuri Cheltuieli de
investitii
2012 2013 2014

44

Ponderea cheltuielior in total cheltuieli bugetare pe anul 2013
Dobanzi
4,8%
Subventii
2,3%Bunuri si servici
17,8%Cheltuieli de
personal
20,8%Cheltuieli de
investitii
16,3%
Alte transferuri
6,9%
Asistenta sociala
31,0% – milioane lei-
% din total Sume % din total Sume
Cheltuieli total 100,0 221.864 100,0 231.299
Cheltuieli de personal 20,8 46.152 20,7 47.786
Bunuri si servicii 17,8 39.561 17,0 39.369
Dobanzi 4,8 10.673 4,9 11.224
Subventii 2,3 5.211 2,5 5.753
Asistenta sociala 31,0 68.819 30,9 71.513
Alte transferuri 6,9 15.266 6,9 15.892
Cheltuieli de investitii 16,3 36.183 17,2 39.762Ponderea cheltuielilor in total cheltuieli bugetare pe anii 2013- 2014
2014 2013

45
Ponderea cheltuielilor in total cheltuieli bugetare
pe anul 2014Cheltuieli de
investitii
17,2%
Alte
transferuri
6,9%
Asistenta
sociala
30,9%Subventii
2,5%Dobanzi
4,9%Bunuri si
servicii
17,0%Cheltuieli de
personal
20,7%

4.2.Politica de administrare fiscal ă
  
ll.. PPoolliittiiccaa ddee aaddmmiinniissttrraarree ffiissccaallăă îînn ppeerriiooaaddaa iiaannuuaarriiee ––sseepptteemmbbrriiee 22001133

Rezultatele ob ținute de ANAF în primele nou ă luni ale anului 2013 relev ă o creștere semnificativ ă
a eficienței și dinamicii activit ății de administrare fiscal ă. Astfel, veniturile bugetare totale încasate, în sum ă
de 128.627,5 mil. lei, au dep ășit cu 4,3% încas ările din aceea și perioadă a anului 2012.
Evoluția favorabil ă a încasărilor s-a datorat atât îmbun ătățirii conform ării voluntare la declarare și,
implicit, la plat ă, trendului favorabil al încas ărilor din arierate cât și sumelor suplimentare rezultate ca
urmare a verific ărilor desfășurate de cele trei structuri de control (Inspec ția fiscală, Garda Financiar ă,
Autoritatea Na țională a Vămilor).

11.. CCeellee mmaaii iimmppoorrttaannttee aaccțțiiuunnii lleeggiissllaattiivvee șșii oorrggaanniizzaattoorriiccee

În perioada ianuarie – octombri e 2013, ANAF a pus în practic ă măsuri organizatorice și legislative care
au vizat, pe de o parte combater ea evaziunii fiscale, iar pe de alt ă parte prevenirea indisciplinei fiscale
și creșterea gradului de conformare voluntar ă. Principalele acte nor mative elaborate de Agen ția
Națională de Administrare Fiscal ă în perioada ianuarie – octombrie 2013:
z OPANAF nr. 195/2013 pentru modifica rea i completarea Ordinului preedintelui Ageniei Naionale
de Administrare Fiscal ă nr.1.950/2012 privind apro barea modelului i conin utului formularelor
utilizate pentru declararea impozitelor i taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reinere
la sursă;
z OPANAF nr. 342/2013 pentru modificarea și completarea anexei nr.1 la Ordinul pre ședintelui
Agenției Naționale de Administrare Fiscal ă nr. 1.221/2009 privind Procedura de aprobare a
regimului de declarare derogatoriu;
z OPANAF nr. 608/2013 pentru modificarea și completarea anexei nr.6 la Ordinul pre ședintelui
Agenției Naționale de Administrare Fiscal ă nr.1.950/2012 privi nd aprobarea modelului și conținutului
formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de st abilire prin autoimpunere

46sau reținere la surs ă;
z OPANAF nr. 184/2013 pentru m odificarea Ordinului pre ședintelui Agen ției Naționale de
Administrare Fiscal ă nr.52/2012 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare
prevăzute la Titlul III din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modific ările ulterioare;
z OPANAF nr. 476/2013 pentru m odificarea Ordinului pre ședintelui Agen ției Naționale de
Administrare Fiscal ă nr.52/2012 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare
prevăzute la Titlul III din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modific ările ulterioare;
z OPANAF nr. 641/2013 pentru m odificarea Ordinului pre ședintelui Agen ției Naționale de
Administrare Fiscal ă nr.52/2012 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare
prevăzute la Titlul III din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modific ările ulterioare;
z OPANAF nr. 65/2013 pentru modificarea Ordinului pre ședintelui Agen ției Naționale de Administrare
Fiscală nr. 1081/2011 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare de declara ții
informative;
z OPANAF nr. 339/2013 pentru aprobar ea Procedurii de înregistrare, din oficiu, în Registrul
persoanelor impozabile care aplic ă sistemul TVA la încasare și a Procedurii de radiere, din oficiu,
din Registrul persoanelor impozabile care aplic ă sistemul TVA la încasare, precum și a modelului și
conținutului unor formulare;
z OPANAF nr. 606/29. 05.2013 privin d modificarea Ordinului pre ședintelui Agen ției Naționale de
Administrare Fiscal ă nr. 700/2012 pentru aprobarea Procedurii de modi ficare, din oficiu, a vectorului
fiscal cu privire la TVA, precum și a modelului și conținutului unor formulare;
z OPANAF nr. 607/29.05.2013 privind aprobarea Proc edurii de implementare și de administrare a
grupului fiscal unic, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare;
z Ordinul viceprim-ministrului, ministrului finan țelor publice nr. 426/2013 pentru completarea
Ordinului ministrului finan țelor publice nr. 33/2012 pentru aprobarea Procedurii de certificare
a declara ției privind nedeductibi litatea TVA aferent ă cheltuielilor cuprinse în cererea de
rambursare, precum și a modelului și conținutului formularului “Certi ficat privind nedeductibilitatea
TVA aferent ă cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare”;
z OPANAF nr. 296/2013 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea sumei reprezentând timbrul de
mediu pentru autovehicule și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare;
z Ordinul comun al viceprim -ministrului, ministrului finan țelor publice, al ministrului afacerilor
interne și al ministrului mediului și schimbărilor climatice nr . 608/76/1595/2013 privind
constituirea Eviden ței autovehiculelor înmatriculate sau transcrise care intr ă sub inciden ța
timbrului de mediu pentru autovehicule;
z OPANAF nr. 622/2013 privind mo dificarea Ordinului pre ședintelui Agen ției Naționale de
Administrare Fiscal ă nr. 296/2013 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea sumei reprezentând
timbrul de mediu pentru autovehicule și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare;
z OMFP nr. 250/2013 privind modifica rea Ordinului ministrului finan țelor publice nr. 262/2007 pentru
aprobarea formularelor de înregistrare fiscal ă a contribuabililor;
z OPANAF nr. 17/2013 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a acordurilor privind declararea și
plata contribu țiilor sociale, încheiate de angajatorii nereziden ți cu persoane fizice rezidente sau
nerezidente care î și desfășoară activitatea în România și obțin venituri din salarii, precum și pentru
reglementarea unor aspecte procedurale;
z OPANAF nr. 24/2013 pentru modificarea Ordinului pre ședintelui Agen ției Naționale de Administrare
Fiscală nr. 52/2012 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare prev ăzute la Titlul III
din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific ările ulterioare;
z OPANAF nr. 504/2013 pentru aprobarea „Pro cedurii privind accesul la informa țiile publice prin
intermediul serviciului de mesaje scurte – SMS”;

47z OPANAF nr. 8 din 7 ianuarie 2013 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 172
"Declarație-inventar privind redeven țele restante rezultate din cont ractele de concesiune, arend ă și
din alte contracte de exploatare eficient ă a terenurilor cu destina ție agricolă, aflate în sold la data de
15 noiembrie 2012 și neachitate";
z OPANAF nr. 490/407 din 29 martie 2013 pentru ap robarea Procedurii de re stituire a sumelor
prevăzute la art. 7, 9 și 12 din Ordonan ța de urgen ță a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de
mediu pentru autovehicule, precum și a sumelor stabilite de instan țele de judecat ă prin hotărâri
definitive și irevocabile;
z OPANAF nr. 618 din 30.05.2013 pentru modi ficarea anexei nr. 1 la Ordinul pre ședintelui Agen ției
Naționale de Administrare Fiscal ă nr. 1.294/2007 privind impozitele, contribu țiile și alte sume
reprezentând crean țe fiscale, care se pl ătesc de contribuabili într-un cont unic;
z OPANAF nr. 230 din 1.03.2013 pentru apr obarea Procedurii de accesare a informa țiilor cuprinse în
dosarul fiscal, puse la dispozi ția contribuabililor pe pagi na de internet a Agen ției Naționale de
Administrare Fiscal ă, în spațiul privat al contribuabilului;
z OPANAF nr. 393/2013 privind aprobar ea modelului si continutului formularelor si documentelor
utilizate in activitatea de verifica re fiscala a persoanelor fizice;
z Ordinul vicepresedintelui ANAF care conduce ANV nr. 1.718/2013 pentru apr obarea Instructiunilor
de lucru privind întocmirea, evaluarea și valorificarea sechestrelor asupra bunurilor mobile și
imobile;
z Ordinul vicepresedintelui ANAF care conduce ANV nr. 1.717/2013 pentru apr obarea Instructiunilor
de lucru privind executar ea silita prin poprire;
z Ordinul vicepresedintelui ANAF care conduce ANV nr. 1.789/2013 pentru apr obarea Instructiunilor
de lucru privind actualizarea periodi ca a obligatiilor de plata acceso rii, evidentierea acestora in
contabilitate pe baza titlurilor de creanta emis e si comunicarea acestora debitorilor;
z OPANAF nr. 282/2013, de aprobare a Procedurii pr ivind monitorizarea transporturilor de bunuri
provenind din țări membre ale Uniunii Europene, de c ătre personalul Agen ției Naționale de
Administrare Fiscal ă;
z OPANAF nr. 330/2013, privind desf ășurarea activit ăților de informare și instruire în cadrul
ANAF;
z OPANAF nr. 704/2013 privind crearea Com partimentului pentru lupta antifraud ă în cadrul
Direcției generale de informa ții fiscale;
z OPANAF nr . 762/ 2013 pentru aprobarea ștatului de func ții pentru aparatul propriu al ANAF;
z OPANAF nr. 782/2013 pentru aprobarea st ructurilor organizatorice ale direc țiilor generale ale
finanțelor publice jude țene și a municipiului Bucure ști și a ștatelor de func ții ale direc țiilor
generale ale direc țiilor generale ale finan țelor publice jude țene și a municipiului Bucure ști;
z OPANAF nr. 497/2013 privind unele m ăsuri organizatorice;
z OPANAF nr. 877/2013 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare fiscal ă a contribuabililor
nerezidenți care desf ășoară activitate în România prin unu l sau mai multe sedii permanente,
precum și a formularului 013 “ Declara ție de înregistrare fiscal ă / Declara ție de men țiuni pentru
contribuabilii nereziden ți care desf ășoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii
permanente”;
z OPANAF nr. 878/2013 p entru modificarea și completarea OPANAF nr. 1.950/2012 privind
aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizat e pentru declararea impozitelor și taxelor cu
regim de stabilire prin autoimpunere sau re ținere la surs ă ;
z OPANAF nr. 938/2013 pentru aprobarea form ularului “Decizie de impunere anual ă pentru stabilirea
contribuției de asigur ări sociale de s ănătate”;
z OPANAF nr. 2.211/2013 p entru aprobarea competen ței teritoriale de administrare;

48z OPANAF nr. 2.223/2013 pent ru aprobarea modelului și conținutului formularului (307) “ Declara ție
privind sumele rezultate din ajustarea/corec ția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea ad ăugată”;
z OPANAF nr. 2.224/2013 pent ru aprobarea modelului și conținutului formularului (311) “Declara ție
privind Taxa pe valoare a ad ăugată colectată, datorată de către persoanele impozabile al c ăror cod
de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat conf orm art. 153 alin. (9) lit. a)-e) sau g) din Legea
nr. 571/2003 privind Codul fiscal ”;
z Ordinul veceprim-ministrului, ministrului finan țelor publice nr. 1504/2013 priv ind stabilirea modelului
declarației de patrimoniu și de venituri, precum și a elementelor de patrimoniu și de venituri ce
trebuie declarate de persoana fizic ă supusă verificării situației fiscale personale.
z OPANAF nr. 1022/2013 privind aprobarea modelului și conținutului unor documente întocmite în
activitatea de inspec ție fiscală pentru persoane fizice care desf ășoară activități independente în
mod individual și/sau într-o form ă de asociere;
z Ordin nr. 1081/2013 al viceprim-ministrului, ministrul finan țelor publice, pentru abrogarea unor
ordine privind modelul și conținutul unor documente și formulare utilizate în activitatea de inspec ție
fiscală;
z OPANAF nr. 1024/2013 privi nd aprobarea modelului și conținutului formularului „Decizie privind
nemodificarea bazei de impunere urmare a inspec ției fiscale”;
z OPANAF nr. 1023/2013 pentru modificarea OPAN AF nr 1415/2009 privin d aprobarea modelului și
conținutului unor documente și formulare utilizate în activitatea de inspec ție fiscală la persoane
fizice;
z OPANAF nr. 1021/2013 priv ind aprobarea modelului și conținutului formularului „Decizia de
impunere privind obliga țiile fiscale suplimentare de plat ă stabilite de inspec ția fiscală pentru
persoane juridice”.
z OPANAF nr. 3136/2013 pentru modificarea și completarea OPANAF nr.1950/2012 privind
aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizat e pentru declararea impozitelor și taxelor cu
regim de stabilire prin autoimpunere sau re ținere la surs ă;
z OPANAF nr. 3331/2013 pentru aprobar ea Procedurii de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu
privire la TVA, precum și a modelului și conținutului unor formulare;
z OPANAF nr. 3329/2013 pentru modificarea Anexei la Ordinul pre ședintelui Agen ției Naționale de
Administrare Fiscal ă nr.2211/2013 pentru aprobarea competen ței teritoriale de administrare;
z OPANAF nr. 3330/2013 pentru aprobar ea Procedurii de înregistrare, la cerere, în scopuri de tax ă pe
valoarea ad ăugată potrivit prevederilor art. 153 alin. (9^1) lit. b) – d) din Le gea nr.571/2003 privind
Codul fiscal, cu modific ările și completările ulterioare și pentru aprobarea modelului și coninutului
unor formulare;
z OPANAF nr. 3361/2013 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formul are utilizate în
certificarea pl ății accizelor în cazul vehiculelor achizi ționate intracomunitar;
z OMFP privind organizarea și funcționarea Biroului central de leg ătură pentru contactele cu alte state
membre în domeniul asisten ței reciproce la recuperare, precum și cu Comisia European ă;
z OMFP privind modificarea și completarea Instruc țiunilor de completare a num ărului de eviden ță a
plății, aprobate prin Ordinul ministrului finan țelor publice nr.1870/2004.
z OPANAF nr 467/2013 privind condi țiile și modalitățile de suspendare a inspec ției fiscale;
În perioada ianuarie – septembrie 2013, în dom eniul evaziunii fiscale, ANAF a continuat
demersurile întreprinse anterior și a inițiat noi acțiuni prioritare:
• verificări ce au vizat contribuabilii care prezint ă risc fiscal ridicat, conformare voluntar ă
redusă sau inexistent ă;

49• acțiuni de inspec ție fiscală complexe realizate de c ătre structurile cu atribu ții de inspec ție
fiscală din subordine, în colaborare cu organele de urm ărire penală (DNA, DIICOT, IGPR),
desfășurate pe domenii de activitate și la contribuabili cu risc fiscal ridicat.
Activitatea G ărzii Financiare s-a desf ășurat pe trei paliere de ac țiune:
• Palierul I – combaterea fraudelor în domeniul tranzac țiilor intracomunitare;
• Palierul II – combaterea evaziunii fi scale – s-au avut în vedere solicit ările organelor de
cercetare și urmărire penală ale Curții de Conturi și ale altor institu ții, inclusiv peti ții,
sesizări;
• Palierul III – ac țiuni tematice și operative pe baza analizei de risc care vizeaz ă combaterea
evaziunii fiscale.
În vederea sprijinirii mediului de afaceri, au fost aprobate:
• OUG 12/2013 pentru reglementarea unor m ăsuri financiar – fiscale și prorogarea unor
termene, prin care procentul de garan ție suplimentar ă a fost diminuat de la 40% la 16% din
sumele eșalonate la plat ă, în cazul garan țiilor constituite prin instituirea sechestrului
asiguratoriu, dac ă bunurile sunt ipotecate/gaj ate în favoarea altor creditori. În plus, în cazul
contribuabililor cu risc fiscal mic, organul fiscal competent poate aproba e șalonarea la plat ă
a obligațiilor fiscale restante, pe o perioad ă de cel mult 12 luni, condi țiile de aprobare fiind
mai permisive.

• OUG nr. 50/2013 prin care se reglementeaz ă posibilitatea acord ării de noi facilit ăți fiscale
sub forma amân ării la plată a obligațiilor fiscale administrate de ANAF sau a altor sume
datorate bugetului gener al consolidat si transmise sp re recuperare acestei institu ții pentru
contribuabilii care au de încasat sume certe, lichide și exigibile de la autorit ăți cu
competențe în gestionarea fondur ilor europene în baza contractelor de finan țare încheiate
de acestea.
ANAF implementeaz ă “Proiectul de modernizare a administrat iei fiscale”, realizat cu sprijinul
Băncii Mondiale, pe o perioad ă de 5 ani, și se axează în principal, pe urm ătoarele obiective:
• dezvoltarea institu țională (reorganizare, restructurare, regionalizare);
• îmbunătățirea eficien ței operaționale (retehnologizare și dezvoltare I.T.);
• dezvoltarea serviciilor pentru contribuabili.
Acesta a intrat în efectivitate în data de 9 august 2013. Reuniunea de lansare a Proiectului
RAMP a avut loc în data de 10 septembrie 2013.
ANAF se afl ă într-un amplu proces de reor ganizare, ce se va derula pân ă în anul 2015, care are
ca scop final:
• restructurarea aparatului central;
• crearea a 8 direc ții regionale;
• creare a 47 de unit ăți teritoriale.
Reorganizarea urm ărește modernizarea Agen ției prin:
• îmbunătățirea serviciilor pentru contribuabili;
• îmbunătățiri organiza ționale și modificări ale infrastructurii informatice necesare pentru
funcționarea optim ă a unui sistem informatic integrat;
• creșterea capacit ății administra ției pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale;

50• creșterea gradului de conformare voluntar ă la plată în vederea îmbun ătățirii substan țiale a
colectării impozitelor și a contribu țiilor sociale.
Astfel, s-au aprobat OUG 74/2013 privind unele m ăsuri pentru îmbun ătățirea și reorganizarea
activității Agenției Naționale de Administrare Fiscal ă, precum și pentru modificarea și completarea
unor acte normative și HG 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agen ției Naționale de
Administrare Fiscal ă, urmând ca pân ă la 1 noiembrie 2013 s ă fie recrutat personal de specialitate pentru
Direcția General ă de Antifraud ă Fiscală.
Pân ă la 1 octombrie 2013, în procesul de reorganizarea al ANAF, au avut loc schimb ări majore:
• crearea celor 8 direc ții regionale prin fuziunea prin absorb ție a celorlalte direc ții generale ale
finanțelor publice jude țene din aria de competen ță, care își pierd personalitatea juridic ă,
inclusiv a structurilor subordonate;
• absorbția Autorității Naționale a Vămilor prin fuziunea cu ANAF;
• desființarea Gărzii Financiare și preluarea activit ății acesteia de ANAF;
• înființarea Direcției Generale Antifraud ă Fiscală. Operaționalizarea  acestei direcții se va 
realiza până la 15 noiembrie  2013.
 

22.. RReeaalliizzăărriillee AANNAAFF îînn ppeerriiooaaddaa iiaannuuaarriiee–sseepptteemmbbrriiee 22001133

2.1. Activitatea de colectare a veniturilor
Totalul veniturilor bugetare realizate de Agen ția Națională de Administrare Fiscal ă, au fost în sum ă
de 128.627,5 mil. lei, înregistrând o dep ășire cu 4,3% a nivelului venitur ilor realizate în primele noua luni
ale anului 2012.
Arieratele recuperabile la data de 30 septembrie 2013 au înregistrat o sc ădere cu 16,1% fa ță de
30 septembrie 2012. Raportat la Produs ul Intern Brut, ponderea arieratelor r ămase de recuperat la
bugetele administrate de ANAF a sc ăzut de la 3,4% la 30 septembrie 2012 la 2, 7 % la 30 septembrie
2013.
Prin executare silit ă, în primele noua luni ale anul ui 2013 au fost încasate crean țe fiscale în sum ă
de 12.690,0 mil. lei, cu 1,6 % mai mult fa ță de aceeași perioadă a anului 2012.

2.2. Sprijinirea conform ării voluntare

Serviciile electronice promovat e în continuare de ANAF sunt o oportunitate pentru o conformare
rapidă, sigură și economic ă.
De la 1 iunie 2013, Agen ția Națională de Administrare Fiscal ă a implementat serviciul “Po șta
electronică securizată, care permite contribuabililor s ă primească pe e-mail documentele emise de Fisc.
De asemenea, ANAF a lansat un nou serviciu pentru contribuabili, "Acce s date prin SMS", prin care se
pot obține informatii publice referitoare la agen ții economici: codul de identificare fiscal ă, denumire, dac ă
sunt înregistra ți în scopuri de TVA, dac ă sunt activi/inactivi fiscal, daca aplic ă TVA la incasare.
A fost actualizat ă pagina web de pe portalul AN AF a programului de îmbun ătățire a conform ării
fiscale a persoanelor fizice cu averi mari, aceast ă pagină web având drept scop consolidarea instruirii
persoanelor fizice cu averi mari prin informarea cu pr ivire la programul de cre ștere a conform ării derulat de
administra ția fiscală. În egală măsură, este utilă și în cazul necesit ăților de informare a reprezentan ților
mass-media și a publicului.
Au fost puse la dispozi ția contribuabililor, gratuit, prin public are pe site, o serie de ghiduri care s ă
faciliteze conformarea contribuabililor:
• ”Ghidul fiscal al contribua bililor care au obliga ția de declarare a veniturilor realizate din
Romania”;
• ”Ghidul privind recuperarea TVA achitat ă în alt stat membru al Uniunii Europene”;

51• ”Ghidul fiscal privind obliga țiile declarative ale persoanelor fizice care realizeaz ă venituri din
străinătate și desfășoară activitate în România, ale pe rsoanelor fizice române angajate ale
misiunilor diplomatice și posturilor consulare acreditate în România, precum și ale
angajaților acestora”;
• ”Ghidul contribu țiilor sociale”.
Au fost elaborate și difuzate comunicate de pres ă privind obliga țiile fiscale ale contribuabililor, care
decurg din reglement ările în materie.
În primele noua luni ale anului 201 3, gradul de conformare voluntar ă la declarare și la plată a
crescut cu 3,25 p.p. (de la 89,55% la 92,80%), fa ță de perioada ianuarie – septem brie 2012, respectiv 2,13
p.p. (de la 79,23% la 81,36%).

2.3. Combaterea evaziunii și fraudei fiscale
Lupta cu evaziunea si frauda fiscal ă – axă prioritară a activității de administrare fiscal ă
Activitatea de verificare și control desf ășurată de cele trei structuri de specialitate ale ANAF este
orientată cu prioritate în direc ția asigurării egalității cetățenilor în fa ța obligațiilor lor fiscale și a menținerii
unei concuren țe corecte între agen ții economici, prin diminuarea sus ținută a evaziunii fiscale care
afectează veniturile bugetare și distorsioneaz ă mediul de afaceri.
În perioada ianuarie – septembr ie 2013, structurile de s pecialitate ale ANAF au desf ășurat, în
total, 179.105 controale și inspecții. Rezultatele s-au ma terializat în obliga ții fiscale suplimentare stabilite
de 8.687,0 mil. lei (cu 56,7% peste nivelul celor înr egistrate în primele noua lu ni ale anului 2012), amenzi
aplicate în sum ă de 124,7 mil. lei. A fost transmis c ătre organele abilitate, un num ăr de 5.209 sesiz ări
penale, pentru prejudicii în valoar e de 7.499,4 mil. lei (+11,6%).
Au fost confiscate produse și numerar în valoare estimativ ă de 123,2 mil. lei.
Diminuarea pierderii fiscale a fost de 991,1 mil. lei.

AAccttiivviittaatteeaa ddee iinnssppeeccțțiiee ffiissccaallăă

Numărul verificărilor a fost de 65.166, iar obliga țiile suplimentare au fost stabilite la valoarea de
6.835,6 mil. lei, în cre ștere cu 39,62% fa ță de perioada ianuarie – septembrie 2012.
Pierderea fiscal ă a fost diminuat ă cu suma de 991,1 mil. lei. S-au dispus m ăsuri asigur ătorii
pentru suma de 2.234,1 mil. lei.
Pentru contraven țiile și infracțiunile depistate s-au aplicat 9.302 amenzi contraven ționale, valoarea
acestora însumând 15,4 mil. lei și au fost transmise 2.517 sesiz ări penale (+2,4%), prejudiciul aferent
sesizărilor penale înaintate fiind de 4.430,5 mil. lei (+25,7%).

AAccttiivviittaatteeaa ddee vveerriiffiiccăărrii ffiissccaallee

În luna februarie a fost derulat un Program de notificare de nedeclarare privind veniturile
obținute din strain ătate în anul 2011 adresat persoanelor fizice cu averi/venituri mari care fac parte din
grupul țintă și care nu au depus Declara ția 201 aferent ă acestor venituri, urmat în luna mai de un
Program de notif icare amiabil ă privind declararea veniturilor ob ținute din str ăinătate în anul 2012. La
data de 24 mai 2013 au fost expediate 357 de notific ări către persoanele fizice cu averi mari în vederea
creșterii conform ării voluntare.
În cadrul celor 30 de verific ări fiscale prealabile do cumentare care se afl ă în desfășurare la
nivelul ANAF au fost prelucrate și analizate datele și informațiile primite în perioada ianuarie-iunie 2013
ca urmare a solicit ărilor de informa ții adresate ter ților.

AAccttiivviittaatteeaa GGăărrzziiii FFiinnaanncciiaarree

Numărul de controale desf ășurate de Garda Financiar ă în perioada ianuarie – septembrie 2013 a fost
de 91.314 fa ță de 90.000 în perioada ianuar ie – septembrie 2012.
Rezultatele ob ținute s–au concretizat în 910 m ăsuri asigur ătorii, în valoare de 1.313,8 mil. lei, un

52număr de 26.969 amenzi aplicate, în valoare de 57,3 mil. lei. De asemenea, confisc ările de bunuri și
numerar au avut o valoare estimativ ă de 4,5 mil. lei. Au fo st transmise 2.313 sesiz ări penale cu un
prejudiciu stabilit de 2.895,6 mil. lei (+0,8%).

AAccttiivviittaatteeaa AAuuttoorriittăățțiiii NNaațțiioonnaallee aa VVăămmiilloorr

În urma inspec țiilor fiscale și acțiunilor de control ulterior , au fost stabilite obliga ții suplimentare în
sumă de 1.851,4 mil. lei (cu 185,8% mai mult decât în primele noua luni ale anului 201 2). Au fost aplicate
amenzi contraven ționale în valoare de 51,9 mil. lei. De asemenea, au fost înaintate 379 sesiz ări penale în
valoare de 173,3 m il lei. Valoarea m ăsurilor asigur ătorii a fost de 143,3 mil lei.

II. Obiective strategice ale ANAF pe term en scurt si mediu – prezentare selectiv ă

• 1. Politica de administrare fiscal ă în anul 2014

• Combaterea ferm ă a evaziunii fiscale
Acțiuni prioritare
9 perfecționarea și actualizarea bazelor de date cu cazu ri fiscale speciale identificate;
9 optimizarea procedurilor de rambursare a TVA pe baza unei analize de risc, pentru a
reduce semnificativ timpul alocat c ontroalelor fiscale în acest domeniu și pentru a reduce
timpul necesar solu ționării cazurilor de restituiri pân ă în luna iunie 2014;
9 continuarea ini țiativei privind Persoanele Fizice cu Averi Mari (PFAM), respectiv
efectuarea de verific ări conform codului de procedur ă fiscală și relansarea campaniei de
notificare prin transmiterea de scrisori c ătre contribuabili ce prezentau riscul de
nedepunere a declara ției de venit din str ăinătate;
9 combaterea fraudei la TVA, în special frauda intracomunitar ă, prin organizarea de
inspecții fiscale par țiale (la operatorii economici pl ătitori de accize implica ți în importuri,
achiziții, livrare, produc ție de produse acciz abile, care datoreaz ă accize), ca urmare a
faptelor sesizate din opera țiuni operative și prin gestionarea de pr ofile de risc specifice și
efectuarea unui schimb eficient de informa ții de risc;
9 implementarea și dezvoltarea controlului comer țului electronic;
9 întărirea controlului vamal:
– dezvoltarea politicii de securitate IT;
– creșterea eficien ței acțiunilor echipelor mobile, prin prezen ța mai activ ă în teren și
prin efectuarea controalelor în trafic;
– gestionarea în continuare a activit ăților specifice pentru implementarea Conven ției
Schengen;
– protejarea teritoriului vamal na țional și comunitar prin combat erea traficului ilicit de
droguri, precursori, produs e cu regim special, m ărfuri contraf ăcute și pirat, bunuri
culturale mobile, specii s ălbatice de flor ă și faună, metale și pietre pre țioase, aliaje
ale acestora, a traficului de m ărfuri cu risc pentru s ănătatea și siguranța
consumatorului precum și prin controlul mi șcării de numerar la frontiera comunitar ă;
– creșterea gradului de monitorizare și control al produc ției, achiziției și importului de
produse energetice, alcool și băuturi alcoolice. În acest domeniu ANAF va introduce
supravegherea permanent ă pe baza analizei de risc ;
– întărirea controalelor la frontiera extern ă a UE pentru a combate traficul ilicit de
țigarete și alte produse din tutun prelucrat.

• Îmbunătățirea conform ării voluntare
Acțiuni prioritare
9 continuarea aplic ării sistemului stabil de înlesniri la plata obliga țiilor pentru contribuabilii
aflați în dificultate generat ă de lipsa temporar ă a disponibilit ăților bănești;
9 simplificarea accesului contribuabilu lui la propriul dosar fiscal;

539 întărirea sistemului de arhivare electronic ă a informa țiilor, documentelor și a procedurilor
astfel încât s ă se permit ă circulația documentelor, în cadrul ANAF, f ără retipărirea
acestora;
9 continuarea simplific ării declarațiilor fiscale precum și dezvoltarea declar ării electronice;
9 crearea condi țiilor tehnice și procedurale pent ru plata obliga țiilor fiscale prin toate
instrumentele bancare;
9 continuarea implement ării standardelor de ca litate pentru serviciile furnizate și optimizarea
proceselor de activitate;
9 dezvoltarea serviciilor destinate contribuabililor, oferite spre exemplu prin portalul ANAF
(considerat a fi un “ghi șeu unic”) pân ă la data de 30 iunie 2014, și prin asigurarea unei
interpretări lipsite de ambiguitate a legisla ției fiscale prin pu blicarea unei proceduri
comune cu MFP și înființarea unui singur canal care s ă se ocupe de toate solicit ările de
interpretare a legisla ției fiscale pân ă la data de 31 decembrie 2014;
9 Dezvoltarea canalelor de interac țiune informatic ă cu contribuabilii.

2. Obiective în perioada 2015 – 2017
• Combaterea ferm ă a evaziunii fiscale
Acțiuni prioritare
9 dezvoltarea analizei de risc generalizat ă la nivelul întregii activit ăți de administrare fiscal ă,
în baza informa țiilor de natur ă fiscală despre contribuabili;
9 dezvoltarea aplica țiilor informatice în vederea efectu ării de analize ale rezultatelor
acțiunilor de inspec ție fiscală inițiate ca urmare a analizei de risc, în vederea confirm ării
criteriilor de risc și a furnizării de informa ții pentru analize de risc viitoare;
9 perfecționarea și actualizarea bazelor de date cu cazu ri fiscale speciale identificate;
9 dezvoltarea și implementarea unui progr am automatizat de analiz ă a informa țiilor primite
de la contribuabili pe baz ă declarativ ă, pentru a opera ționaliza verificarea din birou a șa
cum este deja sus ținută în Codul de procedur ă fiscală. Va fi pusă în aplicare procedura de
control documentar.
9 combaterea fraudei la TVA, în special frauda intracomunitar ă, prin organizarea de
inspecții fiscale par țiale (la operatorii economici pl ătitori de accize implica ți în importuri,
achiziții, livrare, produc ție de produse acciz abile, care datoreaz ă accize), ca urmare a
faptelor sesizate din opera țiuni operative și prin gestionarea de pr ofile de risc specifice și
efectuarea unui schimb eficient de informa ții de risc;
9 dezvoltarea controlului comer țului electronic;
9 întărirea controlului vamal:
– dezvoltarea politicii de securitate IT;
– creșterea eficien ței acțiunilor echipelor mobile, prin prezen ța mai activ ă în teren și
prin efectuarea controalelor în trafic;
– gestionarea în continuare a activit ăților specifice pentru implementarea Conven ției
Schengen;
– protejarea teritoriului vamal na țional și comunitar prin combat erea traficului ilicit de
droguri, precursori, produs e cu regim special, m ărfuri contraf ăcute și pirat, bunuri
culturale mobile, specii s ălbatice de flor ă și faună, metale și pietre pre țioase, aliaje
ale acestora, a traficului de m ărfuri cu risc pentru s ănătatea și siguranța
consumatorului precum și prin controlul mi șcării de numerar la frontiera comunitar ă;
– creșterea gradului de monitorizare și control al produc ției, achiziției și importului de
produse energetice, alcool și băuturi alcoolice. În acest domeniu ANAF va introduce
supravegherea permanent ă pe baza analizei de risc ;
– întărirea controalelor la frontiera extern ă a UE pentru a combate traficul ilicit de
țigarete și alte produse din tutun prelucrat.

54
• Îmbunătățirea conform ării voluntare
Acțiuni prioritare
9 realizarea, împreun ă cu Asocia ția Română a Băncilor, a unui sistem electronic eficient de
înființare/ridicare a poprir ilor asupra disponibilit ăților bănești aflate în conturile bancare ale
debitorilor;
9 simplificarea accesului contribuabilu lui la propriul dosar fiscal;
9 continuarea simplific ării declarațiilor fiscale precum și dezvoltarea declar ării electronice;
9 continuarea implement ării standardelor de ca litate pentru serviciile furnizate și optimizarea
proceselor de activitate;
9 dezvoltarea Call-center-u lui ANAF prin cre șterea num ărului de posturi și crearea unor
servicii de sprijin pentru operatorii telefonici implica ți în aceast ă activitate; înfiin țarea unor
centre regionale în vederea cre șterii operativit ății în oferirea informa țiilor solicitate;
9 Dezvoltarea canalelor de interac țiune informatic ă cu contribuabilii.

• Creșterea eficien ței colectării veniturilor
Acțiuni prioritare
9 întărirea componentei de formare profesional ă, atât în sensul dezvolt ării și îmbunătățirii
acestei activit ăți, inclusiv prin elaborarea unei strategii de formare, cât și în ceea ce
privește creșterea nivelului de competen ță profesional ă a personalului propriu al ANAF;
9 implementarea unui sistem IT integrat, unitar, care s ă reprezinte cea mai bun ă valoare
pentru banii investi ți;
9 automatizarea și eficientizarea proceselor func ționale ale ANAF, prin utilizarea tehnologiei
informației și comunica țiilor, în condi țiile reorganiz ării agenției;
9 îmbunătățirea asisten ței contribuabililor prin uti lizarea tehnologiei informa ției și
comunicațiilor.

55Capitolul 5 Domenii prioritare finan țate prin proiectul de buget în anul 2014

5.1.Evolu ția principalelor domenii finan țate prin buget și ponderea acestora în deficitul
bugetului general consolidat în perioada 2009-2014

Domenii 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Total Cheltuieli bu get general consolidat 193.679 202.282 205.819 207.922 221.864 231.298 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
din care
Asigurări și asistență socială 68.870 72.718 71.496 73.421 73.421 76.213 35,6 35,9 34,7 35,3 33,1 33,0
Sănătate din care: 18.286 19.434 20.520 22.184 27.621 28.294 9,4 9,6 10,0 10,7 12,4 12,2
Sănătate fără arierate*) 24.995 27.857
Transporturi 17.754 19.646 21.377 20.184 19.842 21.916 9,2 9,7 10,4 9,7 8,9 9,5
Educație și cercetare**) 22.108 20.148 19.530 19.396 20.664 21.844 11,4 10,0 9,5 9,3 9,3 9,4
Agricultură și dezvoltare rural ă 6.867 7.973 7.213 6.541 6.394 5.978 3,5 3,9 3,5 3,1 2,9 2,6
Ordine public ă și siguranță națională 12.093 12.792 12.498 13.856 14.479 12.919 6,2 6,3 6,1 6,7 6,5 5,6
Administrație publică centrală și locală 9.755 9.417 8.766 8.217 9.890 10.152 5,0 4,7 4,3 4,0 4,5 4,4
Locuințe, servicii și dezvoltare public ă 7.505 7.227 7.358 6.477 6.686 6.002 3,9 3,6 3,6 3,1 3,0 2,6
Apărare 4.075 3.882 4.258 4.161 5.292 6.033 2,1 1,9 2,1 2,0 2,4 2,6
Protecția mediului 2.843 3.416 5.192 4.504 4.253 4.943 1,5 1,7 2,5 2,2 1,9 2,1
Alte domenii bugetare (datorie public ă, alte
servicii generale etc. ) 23.523 25.630 27.609 28.982 33.322 37.004 12,1 12,7 13,4 13,9 15,0 16,0Evoluția principalelor domenii finan țate prin proiectul de buget in perioada 2009-2013 si estimari pentru anul 2014
milioane lei % din total

*) În domeniul s ănătații, eliminând sumele rezultând din apl icarea Legii nr.72/2013 de implementare a
Directivei 7/2011 privind combat erea întârzierii în efectuarea pl ăților în tranzac țiile comerciale, atât în anul
2013 cât și în anul 2014, sumele alocate în domeniul s ănătății au crescut în 2014 cu 11,5% fa ță de 2013.

**) În anul 2014, la domeniul educa ției, la nivelul administra ției locale, se estimeaz ă utilizarea efectu ării de
plăți în cadrul proiectelor finan țate din fonduri europene în sum ă echivalent ă nivelului de 230 milioane euro
reprezentând fonduri realocat e de la Programele Opera ționale Mediu și Transport c ătre Programul
Operațional Regional pentru finalizarea lucr ărilor la școli.

Evoluția principalelor domenii finan țate prin buget scoate în eviden ță faptul că și în anul 2014 cheltuielile
cu asisten ța socială continuă să dețină ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor bugetare, de peste
33%.

În anul 2014 sumele alocate din totalul cheltu ielilor bugetului general consolidat pentru s ănătate reprezint ă
12,2% cu o evolu ție ascendent ă față de anul 2009 când au reprezentat 9, 4% din total cheltuieli.

De asemenea și cheltuielile bugetare pentru domeniul înv ățământ au fost estimate pentru anul 2014 la
aproximativ 9% având o evolu ție în linie cu cea din perioada 2010-2013.

Și celelalte domenii buget are au avut o evolu ție în anul 2014 cvasiconstant ă în compara ție cu anii
anteriori.

56Raportul cheltuielilor  bugetare in domeniul  
sanatate/deficit
0,80
0,500,580,861,501,711,95
0,000,501,001,502,002,50
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Cheltuieli  publice pentru sanatate 
per post finantat, mii lei
80,0090,00100,00110,00120,00130,00140,00150,00160,00
2009 2010 2011 2012 2013 2014

57

Raportul cheltuielilor  bugetare in domeniul  
invatamant/deficit
0,90
0,570,550,741,201,191,38
0,000,200,400,600,801,001,201,401,60
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Cheltuieli  publice pentru educatie  si 
cercetare  per post finantat,  mii lei
51,0052,0053,0054,0055,0056,0057,0058,00
2009 2010 2011 2012 2013 2014

Așa cum se observ ă din graficele de mai sus dup ă anul 2013, reducerea defic itului nu s-a reflectat și
în reducerea sumelor alocate în domenii prioritare ca s ănătatea și învățământul. Totu și raportul
cheltuieli în domeniul sanatatii si inva tamantului /deficit a crescut de aproape dou ă ori față de anul
2012.

58Raportul cheltuielilor  bugetare  in domeniul  asistentei  
sociale/deficit
2,36
1,892,162,994,97
4,625,26
0,001,002,003,004,005,006,00
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Raportul cheltuielilor  bugetare in domeniul  
apararii/deficit
0,19
0,11 0,120,180,280,330,42
0,000,050,100,150,200,250,300,350,400,45
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Deși procesul de consolidare fiscal ă a continuat, totu și raportul cheltuieli în domeniul ap ărării/deficit a
crescut de aproape dou ă ori față de anul 2012.

59Raportul cheltuielilor  bugetare in domeniul  
transporturilor/deficit
0,80
0,490,580,891,37
1,251,51
0,000,200,400,600,801,001,201,401,60
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Deși procesul de consolidare fiscal ă a continuat, totu și raportul cheltuieli în domeni ul transporturilor/deficit
a crescut de aproape dou ă ori față de anul 2012.

Raportul cheltuielilor  bugetare  in domeniul  
mediului/deficit
0,10
0,080,100,220,30
0,270,34
0,000,050,100,150,200,250,300,350,40
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

605.2. Finan țarea autorit ăților locale
– mil.lei –
Denumire indicatorRealizări
2011Realizări
20122013
Program
rectificatPropuneri
2014 2014/
2013
TOTAL SUS ȚINERE DE LA BUGETUL DE STAT PENTRU BUGETELE LOCALE
ȘI FINANȚARE RAMBURSABIL Ă38.567,99 37.556,07 41.882,02 46.988,10 112,19
TOTAL SUME DE LA BUGETUL DE STAT PENTRU BUGETELE LOCALE 36.639,39 35.414,87 39.352,72 44.288,10 112,54
Cote defalcate din impozitul pe venit 14.231,50 13.837,60 15.157,90 15.901,60 104,91
Sume defalcate din taxa pe valoarea ad ăugată, Total, din care: 12.496,80 13.303,90 14.902,20 15.225,50 102,17
– Sume defalcate din taxa pe valoarea ad ăugată pentru finan țarea
cheltuielilor descentralizate la nivelul jude țelor pentru finantarea cheltuielilor
privind:protec ția copilului, centrele pentru persoane cu handicap, invatamantul
special, servicii de evidenta persoanei de la nivelul judetelor, programul "Lapte si
corn", fructe in scoli, cultura si culte1.945,30 1.973,70 2.133,70 2.056,80 96,40
– Sume defalcate din TVA pentru finan țarea cheltuielilor descentralizate la
nivelul comunelor, ora șelor, municipiilor și sectoarelor Municipiului
București pentru finantarea urmatoarelor cheltuieli: finantarea de baza a
invatamantului preuniversitar de stat (salarii, bunuri si servicii), hotarari judecatoresti, asistenti personali ai persoanelor cu handicap grav, cre șe, protectia
copilului, centre persoane cu handicap, fructe si "Lapte si corn" la nivelul mun.Bucuresti, ajutor incalzirea locuintei, servicii de evidenta a persoanei de la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor7.993,00 9.209,00 10.646,20 11.046,40 103,76
– Sume defalcate din taxa pe valoarea ad ăugată pentru drumurile jude țene și
comunale 557,50 367,20 368,30 368,30 100,00
– Sume defalcate din taxa pe valoarea ad ăugată pentru echilibrarea bugetelor
locale *)2001,0 1754,0 1.754,00 1.754,00 100,00
Subvenții de la bugetul de stat c ătre bugetele locale 5.522,30 4.464,00 5.235,80 7.119,50 135,98
– subven ții de capital (Programul national de dezvoltare locala, investitii finantate
din bugetul Min.Sanatatii si din veniturile proprii ale acestuia, planuri urbanistice generale, retehnologizare centrale termice, reducerea riscului seismic, reabilitare
termica, programe prioritare de mediu etc)2.508,30 2004,4 2.796,70 4.717,00 168,66
**)
– subven ții curente (drepturile persoanelor cu handicap, finantare unitati de
asistenta medico-sociala, camere agricole, programe de interes national
MMFPSPV , etc)3.014,00 2459,6 2.439,10 2.402,50 98,50
Sume primite de la UE/al ți donatori în contul pl ăților efectuate și prefinan țări 3600,2 3490,4 3.799,6 5.482,4 144,29
Sume prev ăzute în bugetul Ministerului Dezvolt ării Regionale și
Administra ției Publice catre CNI si ANL pentru finan țarea unor obiective de
investitii destinate si autorit ăților locale788,59 318,97 257,22 559,10 217,36
– Transferuri curente (Programul pentru construc ții de locuinte și săli de
sport)79,29 43,05 19,80 30,00 151,52
– Alte transferuri (CNI) 292,4 130,39 78,42 241,00 307,31
– Cheltuieli aferente progra melor cu finantare rambursabila (CNI si ANL) 232,87 101,44 32,40 161,60 498,77
– Active nefinanciare(CNI si ANL) 184,03 44,09 126,60 126,50 99,92
Programul de împrumuturi – Total, din care: 1.928,60 2.141,20 2.529,30 2.700,00 106,75
– plafon privind finan țările rambursabile contractate sau care urmeaz ă a fi
contractate de c ătre unitățile/subdiviziunile administrativ – teritoriale 700 900 800,00 1.200,00 150,00
– finanțări rambursabile destinate refinan țării datoriei publice locale, precum și
finanțările rambursabile destinate proiectelor care beneficiaz ă de fonduri externe
nerambursabile de la Uniunea European ă, inclusiv cele cuprinse în Planul Elen de
Reconstruc ție și Dezvoltare Economic ă a Balcanilor – HIPERB care nu intra sub
plafonul de împrumut aprobat1228,6 1241,2 1.729,30 1.500,00 86,74SITUAȚIA SUMELOR ALOCATE DE LA BUGETUL DE STAT PENTRU SUS ȚINEREA FINAN ȚĂRII UNOR CHELTUIELI DIN SARCINA
AUTORIT ĂȚILOR LOCALE ȘI FINANȚĂRI RAMBURSABILE
ÎN ANII 2011- 2014
*) nu cuprinde sumele ce s-au suplimentat în cursul anului in baza unor acte normative
**) Subven țiile de capital de la bugetul de stat c ătre bugetele locale au crescut cu 68,7% î n anul 2014 fa ță de anul 2013 în special pentru sus ținerea
finanțării Programului na țional de dezvoltare local ă, programe prioritare de mediu având în vedere prevederile Tratatului de aderare la Uniunea
European ă prin care România s-a angajat ca pân ă în anul 2015 pentru sistemele de alimentare cu ap ă și până în anul 2018 pentru sisteme de
canalizare și stații de epurare s ă asigure localit ăților din România conformarea la legisla ția din domeniul mediului prin dezvoltarea infrastructurii de
apă și apă uzată, în caz contrar putând fi declan șată procedura de infrin gement

61
5.3 Investi țiile publice prioritare
Pe baza listei proiectelor semnif icative prioritizate elaborate și transmise de ordonator ii principali de credite
conform prevederilor legale în vigoare, prezent ăm mai jos o serie de grafice pentru a reflecta sursa de
finanțare și respectiv gradul ridicat de conc entare a proiectelor de investi ții publice semnificative în sectorul
infrastructurii de transport:
– Structura listei în func ție de sursa de finan țare (ca num ăr total de proiecte și valoare actualizat ă a
acestora): integral de la bugetul de stat și respectiv finan țare asigurat ă din fonduri europene
nerambursabile pre și post aderare, fonduri rambursabile, în condi țiile legii, și de la bugetul de stat

Valoarea  actualizata
37%
63%Integral BS
FEN/FR/BS

– Structura listei în func ție de num ărul de proiecte de investi ții publice semnificative ale fiec ărui
ordonator principal de credite,

62

– Structura listei în func ție de valoarea actualizat ă a proiectelor de investi ții publice semnificative ale
fiecărui ordonator principal de cr edite, respectiv în func ție de sursa de finan țare.

63

– structura listei în func ție de valoarea r ămasă de executat pentru proiectele de investi ții publice
semnificative ale fiec ărui ordonator principal de cr edite respectiv în func ție de sursa de finan țare

În conformitate cu obiectivele generale și specifice men ționate în art 37 și art 38 din OUG 88/2013, în baza
punctajului acordat de c ătre ordonatorii prin cipali de credite și a poziției proiectului în lista ordonatorului,
ținând cont de faptul c ă (i) unii dintre ace știa nu au acordat punctaje obiectivelor de investi ții cu finanțare
europeană nerambursabil ă, (ii) unii dintre ace știa au acordat punctaj maxim mai multor proiecte, f ără a
furniza Ministerului Finan țelor Publice o justificare pentru punctajul acordat pe fiecare criteriu, pentru a

64analiza propunerile ordonatorilor principali de credite, au fost avute în vedere principiile și criteriile de
prioritizare a proi ectelor de investi ții publice și că unul din angajamentele asum ate de România cu Fondul
Monetar Interna țional și Comisia European ă constă în reorientarea chel tuielilor de investi ții publice în
vederea realiz ării unei treceri trept ate de la investi țiile finanțate integral din surse na ționale la investi ții
cofinanțate din fonduri UE. Subliniem c ă această prioritizare indicativ ă nu implic ă o excludere de la
finanțare a altor proiecte de investi ții publice prin legile bugetare anual e, în conformitate cu prevederile
legale în vigoare. În baza acestui exerci țiu, a rezultat lista de mai jos, func ție de sursa de finan țare:

Nr.
Crt. OPC Denumirea obiectivului / proiectului de investi ții semnificativ *)
Finanțare FEN/FR/BS
1 SGG Autostrada Lugoj-Deva (Dum brava-Deva si Lugoj-Dumbrava)
2 MT Reabilitarea liniei de cf Brasov – Simeria, component ă a Coridorului IV Pan-
European pentru circula ția trenurilor cu vitez ă maxima de 160 km/h, sectiunea
Coslariu – Sighisoara
3 SGG Constructia Autostrazii Sebes-Turda
4 MT Magistrala 5 Tronsonul Universitate – Pantelimon, statia si depoul Valea
Ialomitei
5 MT Reabilitarea liniei de c. f. Brasov – Simeria, component ă a Coridorului IV Pan-
European pentru circula ția trenurilor cu vitez ă maxima de 160 km/h, sectiunea
Coslariu – Simeria
6 MT Magistrala 5 Tronsonul Drumul Tabere i – Universitate sec tiunea Raul Doamnei
– Hasdeu
7 SGG Autostrada Orastie-Sibiu

658 SGG Autostrada Arad Timisoara si by-pass Arad
9 SGG Autostrada Cernavoda-Constanta
10 MT Reabilitarea liniei de c.f. Frontier ă-Curtici-Simeria parte component ă a
Coridorului IV Pan-Euro pean pentru circula ția trenurilor cu vitez ă maxima de
160 km/h, sectiunea Frontier ă-Curtici-Arad-km.614 (tronsonul 1)
11 SGG Autostrada Nadlac-Arad
12 SGG Autostrada Timisoara-Lugoj
13 MEN EXTREME LIGHT INFRASTRUCTU RE – NUCLEAR PHYSICS (ELI-NP)
14 SGG Largire la 4 benzi centura Bucurest i Sud intre A2 km 23+600 si A1 km 55+520
(Pasaj suprateran DJ 602 Centura Bucure ști-Domne ști)
15 MMSC Protec ția și reabilitarea p ărții sudice a litoralului românesc a M ării Negre în
zona municipiului Constan ța și Eforie Nord
16 MMSC WATMAN- SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL
INTEGRAT AL APELOR (etapa I+II)
17 SGG Reabilitare DN56 Craiova – Calafat
18 MT Legatura retelei de metrou cu Aeropor tul International Henr i Coanda – Otopeni
19 MC Teatrul National Bucurest I. L. CAR AGIALE Stab. si siguranta in exploatare
optimizarea functionala
20 SGG Constructia variantei de ocolire a oraselor Deva -Orastie la standard de
autostrada (ex-ISPA)
21 SGG Constructia variantei de oc olire a orasului Sibiu (ex-ISPA)

Finanțare integral de la buget de stat

1 SGG Autostrada Brasov – Cluj – Bors (Tronson Suplacu de Barc ău-Borș)
2 SGG Autostrada Bucuresti – Brasov (incl ude si tronsonul Comarnic-Brasov)
3 SGG Autostrada de centura a municipiului Bucuresti/ s ector centura sud km 52+770-
100+900
4 MS Refunctionalizare imobil Spital Clinic de Urgen ța cu 300 de paturi Ia și, in curs
de executie, pentru amenajarea Institutu lui Regional de Oncologie 300 paturi
Iași

*) Numai pentru proiectele de investi ții cu valoare mai mare de 100 milioane lei.

66

Valoare totală actualizat ă
34,48%
65,52%Integral BS FEN/FR/BS

Analiza acestei liste arat ă următoarea distribu ție a proiectelor:
– 72% din cele 25 de proiecte sunt la nivel na țional și 28% în regiunea Bucure ști-Ilfov.
– 80% din cele 25 de proiecte sunt în domeniul infrastructurii de trans port, la nivelul Secretariatului
General al Guvernului si Mi nisterului Transporturilor
– funcție de ordonatorul principal de credite din punct de vedere numeric, respectiv valoric (valoarea
rămasă de executat pentru proiectele de investi ții publice semnificative ale fiec ărui ordonator
principal de credite).

67

Valoare totală actualizat ă
0,48% 1,61%
65,57%30,46%1,42%0,46%MMSC SGG MT MEN MC MS

*) Menționăm că toate valorile de mai sus sunt conform cu informa țiile comunicate de c ătre ordonatorii
principali de credite

5.4 Marile programe na ționale

Programe de investi ții propuse a fi finan țate în anul 2014
A. Programe în domeniul s ănătății în valoare de 3,6 miliarde lei.

În perioada urm ătoare, se asigur ă derularea și finanțarea programelor na ționale de s ănătate de
sănătate publică ce au drept scop:
(i) prevenirea, supravegherea și controlul bolilor transmisibile prin :
– programul na țional de imunizare;

68- programul na țional de supraveghere și control al bolilor transmisibile (boli transmisibile prioritare,
infecție HIV, tuberculoz ă, infecții cu transmitere sexual ă);
– programul na țional de prevenire, supraveghere și control al infec ției HIV;
– programul na țional de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei;
– programul na țional de supraveghere și control al infec țiilor nosocomiale și monitorizare a utiliz ării
antibioticelor și a antibioticorezisten ței.
(ii) prevenirea, supravegherea și controlul bolilor netransmisibile prin:
– programul na țional de depistarea precoce activ ă a cancerului de col uterin;
– programul na țional de sănătate mintal ă;
– programul na țional de transplant de organe, țesuturi și celule de origine uman ă;
– programul na țional de boli endocrine.
(ii) asigurarea securit ății transfuzionale;
(iii) monitorizarea factorilor determinan ți din mediul de via ță și muncă;
(iv) asigurarea unor servicii de s ănătate public ă specifice în cadrul:
– programul na țional de evaluare și promovare a s ănătății și educației pentru s ănătate a
populației
– programului na țional de sănătate a femeii și copilului
De asemenea, se vor finan ța programele na ționale de s ănătate curative care au drept scop
asigurarea tratamentului specific în cazul bolilor cu impact major asupra s ănătății publice, dup ă cum
urmează:
– programul na țional de boli cardiovasculare;
– programul na țional de oncologie;
– programul na țional de tratament al surdit ății prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și
proteze auditive);
– programul na țional de diabet zaharat;
– programul na țional de tratament al bolilor neurologice;
– programul na țional de tratament al hemofiliei și talasemiei;
– programul na țional de tratament pentru boli rare;
– programul na țional de sănătate mintal ă;
– programul na țional de boli endocrine;
– programul na țional de ortopedie;
– programul na țional de transplant de organe, țesuturi și celule de origine uman ă;
– programul na țional de supleere a func ției renale la bolnavii cu insuficien ță renală cronică;
– programul na țional de terapie intensiv ă a insuficien ței hepatice;
– programul na țional de diagnostic și tratament cu ajutor ul aparaturii de înalt ă performan ță.

B. Programul National de Dezvoltare Locala are alocat ă o sumă de 1,5 miliarde lei
Conform O.U.G. nr. 28/2013, programul este structurat pe trei subprograme:
a. Subprogramul „Moderniza rea satului romanesc”
b. Subprogramul „Regenerarea urbana a m unicipiilor si oraselor”
c. Subprogramul „Infrastru ctura la nivel judetean”
Finantarea acestui program se asigura de la bugetul de stat, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta
destinatie, prin bugetul Ministerului Dezvoltarii Regi onale si Administratiei Publice, pe subprogramele pe
care le-am mentionat mai sus, respectiv M odernizarea satului rom anesc, Regenerarea urbana a
municipiilor si oraselor si In frastructura de nivel judetean, din fondurile ap robate anual cu aceasta
destinație in bugetele locale ale U.A. T.-urilor beneficiare sau din alte surse legal constituite.

69Buget 2014
-mii lei-
Subprogramul „Modernizar ea satului romanesc” 800.000
Subprogramul „Regenerarea ur bana a municipiilor si
oraselor” 200.000
Subprogramul „Infrastruct ura la nivel judetean” 500.000
TOTAL 1.500.000

In anul 2014 cu sumele estimate a fi alocate se pot finaliza 226 obiective de inve stitii si vor continua
lucrarile la peste 1000 de obiective de investitii.

C. Programe în domeniul locuin țelor
1. Programul de constructii locuinte sociale destinate chiriasilor e vacuati din locuintele
retrocedate fostilor proprietari de rulat conform O.U.G. nr. 74/2007
In cadrul acestui program, in perioada 2007-2012, s-au finalizat 2. 972 de locuinte sociale destinate
chiriasilor evacuati din locuintele retrocedate.
Fondurile alocate de la bugetul de stat in peri oada 2009-2012 au fost in valoare de 216.826 mii lei.
Pentru anul 2013, fondurile alocate de la bugetul de stat pentru acest pr ogram sunt in valoare de 9.000
mii lei, care permit finalizarea a 11 obiective de inve stitii (332 locuinte sociale destinate chiriasilor
evacuati).
Pentru anul 2014, suma necesar ă este de 24.000 mii lei, pentru finalizar ea obiectivelor aflate in executie
din programul pe anul 2013 (10 obiective cu un total de 601 locuinte sociale).

2.Programul de constructii locuinte sociale de rulat in baza prevederilor Legii locuintei nr.
114/1996
Fondurile alocate de la bugetul de stat in peri oada 2009-2012 au fost in valoare de 149.534 mii lei.
Pentru anul 2013, fondurile alocate de la bugetul de stat pentru acest pr ogram sunt in valoare de 10.800
mii lei, care permit finalizarea a 10 obiective de investitii (414 locuinte sociale). Pentru anul 2014, este propus ă suma de 6.000 mii lei, pentru finalizarea obiectivelor aflate in executie din
programul pe anul 2013 (4 obiective cu un total de 176 locuinte sociale) si inceperea de noi obiective de
investitii.

3.Programul national multianual privind crester ea performantei energetice la blocurile de
locuinte, conform O.U.G. nr. 18/2009
Tinta programului este reducerea cons umului anual specific pentru incalzire sub 100 kwh/mp, in conditiile
in care in prezent, consumul de energie es te cuprins intre 180 kWh/mp si 240 kWh/mp.
In perioada 2009 – 2012 s-au finalizat lucrarile privind cresterea performantei energetice la 75.065
apartamente.
Fondurile alocate si utilizate de la bugetul de stat in perioada 2009- 2012 au avut o valoare de 464.030 mii
lei.
Pentru anul 2013, fondurile alocate de la bugetul de stat pentru aces t program au o valoare de 14.000 mii
lei, care permit finalizarea lucrarilor privind cr esterea performantei energet ice la 1.200 apartamente.
Pentru anul 2014, fondurile necesare de la bugetul de stat pentru acest program au o valoare de
21.000 mii lei, care permit finaliz area lucrarilor privind cresterea pe rformantei energetice la circa
6.300 apartamente.

704.Programul termoficare 2006-2015
Sunt vizate lucrari de investitii promovate de unita țile administrativ-teritoriale pentru retehnologizarea si
modernizarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termica a lo calitatilor in cadrul programului.
In anul 2013, s-a alocat suma totala de 33.371 mii lei pentru reabilitarea sist emelor centralizate de
alimentare cu energie termica a 22 de unitati administrativ teritoriale.
Pentru anul 2014 suma necesar ă este de 35.000 mii lei.

5.Programul privind constructia de locuinte pentru tineri, destinate inchirierii, conform
prevederilor Legii nr.152/1998 prin intermediul Agentiei Nationale pentru Locuinte
Acest program are în vedere realizarea de locuinte destinate tinerilor ale ca ror venituri nu le permit accesul
la o locuinta in conditiile pietei, in acelasi timp c onstituindu-se un fond de locuin te la nivel local pentru a
asigura mobilitatea tinerilor specialis ti intre localitati la nivelul intr egii tari. Prin acest demers se poate
stimula tanara generatie sa profeseze pe teritoriul Romaniei, limitand in astfel migratia specialistilor catre
alte tari.
În perioada 2001-2012 au fost finalizate 30.792 de unit ăți locative (u.l.), sumele alocate, conform
prevederilor legale în vigoare, pentru finan țarea acestui program ridicându-se la 2.820.350 mii lei.
Pentru anul 2013, fondurile alocate de la bugetul de st at pentru acest program s unt in valoare de 139.108
mii lei, care au permis fin antarea lucrarilor la 51 obiective de inve stitii (2.469 unitati locative destinate
tinerilor).
Pentru anul 2014 se solicit ă fonduri în cuantum de 118.052 m ii lei pentru derularea lucr ărilor de execu ție la
8.666 unități locative, din care se vor finaliza 3.666 unit ăți locative.

6. Programul prioritar na țional pentru reabilitarea, modern izarea infrastructurii culturale și dotarea
așezamintelor culturale din mediul mic urban.
Programul a fost l ansat în anul 2008 și se afla în desf ășurare. Scopul programul ui este acela de înt ărire a
rolului așezamintelor culturale în cre șterea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale
precum și de conservare a patrimoniului natural, cultural și arhitectural.
In perioada 2009 – 2012 s-au finalizat lucr ările la 32 a șezăminte culturale.
Fondurile alocate și utilizate de la bugetul de stat în peri oada 2009-2012 au avut o va loare de 53.361 mii
lei.
Pentru anul 2013, f ondurile alocate de la bugetul de stat pentru acest program au o valoare de 14.000 mii
lei, care permit finalizarea lucr ărilor la 22 obiective de investi ții.
Pentru anul 2014 fondurile sunt în suma de 92.000 mii lei, fonduri care asigur ă finalizarea lucr ărilor la 10
obiective de investi ții din programul anului 2013 preconizate a fi în execu ție în anul 2014 și finanțarea
parțiala pentru 52 de obiective de investi ții noi.

7. Proiect “Sistem integrat de reabilit are a sistemelor de alimentare cu ap ă și canalizare, a sta țiilor
de tratare a apei potabile și stațiilor de epurare a apelor uzate în localitatile cu o popula ție de până
la 50.000 de locuitori” se implementeaza conform Legii nr. 224/2007 cu modificarile și completările
ulterioare privind ratificarea Acordulu i Cadru de Imprumut dintre România și Banca de Dezvoltare a
Consiliului Europei, semnat la 2 februarie 2007 la Bucure ști și la 9 februarie 2007 la Paris, pentru
finanțarea primei etape a Proiectului.
Pentru anul 2013 fondurile alocate proiectului sunt: 17.563 mii lei
În cadrul Proiectului, în perioada 2007- 2012, s-au recep ționat 38 de subproiecte, ia r în anul 2013 au fost
recepționate 4 subproiecte, iar pân ă la 31.12.2013 se vor mai recep ționa încă 2 subproiecte.
Pentru anul 2014 se etimeaza un necesar de fonduri in suma de 110.000 mii lei, fonduri care asigura
finanțarea lucrărilor la 25 obiective de investi ții, dintre care 7 aflate în execu ție la 31.12.2013 și cu
finalizare în 2014.

717. Programul Prima cas ă

Programul Prima cas ă a fost lansat în data de 4 iunie 2009, intr-un context în care persoanele
fizice se confruntau cu dificult ăți în accesarea unui credit destinat achizi ționării/construirii unei locuin țe,
dificultăți care se datorau în principal lipsei garan țiilor solicitate de b ănci în temeiul normelor de creditare
proprii.
Prin programul Prima cas ă s-au creat condi ții avantajoase de achizi ționare sau construire a unei
locuințe de către persoanele fizice eligib ile, programul cunoscând pân ă în prezent o dinamic ă
semnificativ ă. Implicarea statului prin acor darea de garantii de stat s-a realizat intr-o prima faza pentru
80% din valoarea creditulu i, dupa care, incepand cu anul 2010, pentru 50% din valo area creditului,
incluzandu-se si o componenta de sprijinire a construc tiilor noi. Incepand cu luna august 2013, prin HG nr.
565/2013, Programul sprijina doar creditarea imobiliar a/ipotecara in lei.
Până în prezent au fost executate 145 garan ții, reprezentând o rat ă de default de 0,1%.
În perioada 2009 – 2013 s-au inregistrat urm ătoarele valori în ceea ce prive ște garantiile acordate
prin Prima cas ă:
MIL. EUR
Ani Nr. garantii Valoare garantii
2009 11.931 500,40
2010 22.702 931,50
2011 19.023 391,00
2012 26.408 496,50
2013 19.150 357,80

D. Programe pentru IMM-uri
Programul de garantare a credite lor pentru întreprinderi mici și mijlocii aprobat prin Ordonan ța de urgen ță
a Guvernului 92/2013 este un progr am multianual de încurajare și de stimulare a dezvolt ării întreprinderilor
mici și întreprinderilor mijlocii și constă în acordarea IMM-urilor a unei linii de cr edit pentru capital de lucru
garantată de către stat în procent de maxim 50% din valoarea finan țării, exceptând dobânzile,
comisioanele și spezele bancare.
Prin acest program se urm ărește flexibilizarea și scurtarea timpului necesar acord ării finanțărilor garantate
de stat si implicit crearea unui a cces mai rapid al IMM-urilor la c apital de lucru. Conform OUG 92/2013,
plafonul de garan ții este de 2 miliarde lei, un volum neces ar pentru a dinamiza un sector extrem de
important pentru econom ia reala. În func ție de interesul beneficiarilor, pe parcursul derul ării programului,
acest plafon poate fi suplimentat pân ă la 4 mld. lei.
5.5. Situația despăgubirilor
"Despagubiri" milioane lei
2011 201 2 2013 2014 201 5 2016 2017
TOTAL despagubiri, din care: 373, 21.667,7 2.216,9 2.961,4 2.790,9 3.672, 03.707, 7
Titluri executorii salarii
TOTAL, din care: 390 800 2.060 2.105 3.021
invatamant preuniversitar si universitar 417 1.060 1.083 1.554
Restituire contributie de asigurari soc. de sanatate la pensionari
606,4 779,6
Despagubiri restituirea proprietatii si CED O
TOTAL 373,2 671,3 637,3 901,4 685,6 650,9 3.707,7

72

Un impact major asupra cheltuielilo r bugetului general consolidat o au și sumele care s-au acordat și se
acordă și în anii urm ători pentru plata unor desp ăgubiri reprezentând:

¾ titluri executorii având ca obiect drepturi de natur ă salarială, obținute în instan ță de angaja ții din
sectorul bugetar care în conf ormitatea cu pr evederile Ordonan ței de urgen ță a Guvernului
nr.71/2009, aprobat ă cu modific ări prin Legea nr.230/2011, Ordonan ței Guvernului nr.17/2012,
precum și Ordonanței de urgen ță a Guvernului nr.92/2012 , se realizeaz ă eșalonat pe o perioad ă
de 5 ani astfel : 5% în primul an, 10% în al doilea an, 25% în al trelea și al patrulea an și 35% în al
cincilea an; astfel plata acestor titluri a început în anul 2012 și se va efectua pân ă în anul 2016,
inclusiv;
¾ restituirea sumelor re ținute, cu titlu de asigur ări sociale de s ănătate, în perioada 1 ianuarie 2011 –
aprilie 2012, pensionarilor ale c ăror venituri din pensii dep ășeau 740 de lei ; restituirea s-a realizat
în tranșe lunare egale în perioada iunie-august 2012 și ianuarie-septembrie 2013;
¾ despăgubiri în numerar acordate pent ru imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului
comunist în România, pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplic ării
Tratatului dintre România și Bulgaria, precum și pentru bunurile proprietate sechestrate, re ținute
sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța;
¾ despăgubiri în numerar acordate pers oanelor care au suferit condamn ări cu caracter politic în
perioada 6 martie 1945 – 22 dec embrie 1989 sau care au f ăcut obiectul unor m ăsuri administrative
cu caracter politic, precum și despăgubiri stabilite prin hot ărâri CEDO împotriva statului român;

Scurta prezentare ale principalelor domenii finan țate din bugetul de stat pe anul 2014
Politica salarial ă
Măsuri de politic ă salarială în anul 2014 Pentru anul 2014 politica salarial ă promovat ă este în
concordan ță cu ultimele evolu ții ale mediului intern și
internațional, cadrul legislat iv în vigoare, precum și măsurile
fiscale și bugetare ce se vor im plementa pe orizontul de
referință.
Plafonul nominal al cheltuielilo r de personal, aferente bugetului
general consolidat, este stabilit la nivelul de 47,8 miliarde lei,
respectiv 7,3% din PIB.
Pentru anul 2014 se are în vedere aplicarea etapizat ă a Legii-
cadru nr.284/2010 prin stabilirea de m ăsuri în domeniu astfel
să se asigure încadrarea în plafonul nominal al cheltuielilor de
personal.
Creșterea salariului minim de la 800 lei/lun ă la 850 lei/lun ă
începând cu luna ianuarie 2014 și la 900 lei/lun ă în luna iulie
2014.
Totodată, în anul 2014 se asigur ă plata tran șei de 25% din
titlurile executorii având ca obiect acordarea de drepturi
salariale personalului din sector ul bugetar, în conformitate cu
prevederile Ordonan ței de urgen ță a Guvernului nr.71/2009, cu
modificările și completările ulterioare.
Măsurile salariale, precum și alte reglement ări în domeniul
cheltuielilor de personal în anul 2014 vor face obiectul legii
speciale de salarizare elaborate în baza Legii-cadru
nr.284/2010 privind salarizarea unitar ă a personalului pl ătit din
fonduri publice.

73Ocuparea posturilor vacante din institu ții și
autorități publice Politica privind ocup area posturilor vacante din institu ții și
autorități publice s-a relaxat prin aprobarea Ordonan ței de
urgență a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor m ăsuri
privind asigurarea func ționalității administra ției publice locale, a
numărului de posturi și reducerea cheltuielilor la institu țiile și
autoritățile publice din subordinea, sub autoritatea sau în
coordonarea Guvernului ori a mi nisterelor. De la data intr ării în
vigoare a acestui act normativ ocuparea posturilor vacante din
cadrul autorit ăților și instituțiilor publice se face pe baza
principiului "unu la unu", res pectiv la un post ocupat devenit
vacant, un post ocupat.

Politica în domeniul ocup ării forței de munc ă
 
Ținta de ocupare la nivel na țional Rata de ocupare de 70% în anul 2020 pentru popula ția din
grupa de vârst ă 20-64 de ani
Piața muncii din România va fi o pia ță performant ă, dinamic ă și flexibilă, în care minim 70% din
persoanele cu vârsta cuprins ă între 20 și 64 ani vor avea acces la un loc de munc ă de calitate, conform
cu capacitatea și competen ța lor și venituri care s ă le asigure un trai decent.
Recomand ări specifice de țară pentru
România Asigurarea unei mai bune particip ări pe piața muncii și sporirea
capacității de inser ție profesional ă și a productivit ății forței de
muncă prin:
• revizuirea și consolidarea politicilor active în domeniul
pieței muncii;
• asigurarea de servicii de formare și îndrumare
individualizate;
• promovarea înv ățării pe tot parcursul vie ții.
Proiectul Strategiei Na ționale pentru Ocuparea For ței de Munc ă 2013-2020

Obiectivul general îl reprezint ă atingerea unui nivel su stenabil de ocupare a for ței de munc ă susținut de
competitivitate economic ă, coeziune social ă și dezvoltare durabil ă.
Obiective specifice și direcții de acțiune Creșterea ocup ării în rândul tinerilor și prelungirea vie ții active
a persoanelor în vârst ă prin:
• diminuarea șomajului în rândul tinerilor și a numărului
de tineri din categoria celor care nu sunt în ocupare,
educație sau formare;
• creșterea particip ării pe piața muncii a persoanelor în
vârstă.
• Integrarea pe pia ța muncii a tinerilor cu risc de
marginalizare social ă

Îmbunătățirea structurii ocupa ționale și participării pe piața
muncii în rândul femeilor și persoanelor apar ținând grupurilor
vulnerabile prin:
• reducerea ocup ării în agricultura de subzisten ță și
facilitarea reloc ării acestei resurse umane c ătre
activități non-agricole;
• creșterea particip ării femeilor pe pia ța muncii, inclusiv
prin măsuri suport de reconciliere a vie ții profesionale
cu cea de familie;
• creșterea particip ării persoanelor apar ținând grupurilor
vulnerabile pe pia ța muncii prin dezvoltarea de m ăsuri
care să combine suportul social cu activarea.

74 Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare
și competen țe adaptate la cerin țele pieței muncii prin:
• sprijinirea adaptabilit ății și dezvoltării permanente a
forței de munc ă corelate cu schimb ările structurale ale
pieței muncii;
• îmbunătățirea nivelului de competen țe al persoanelor
șomere și inactive apte de munc ă pentru a facilita
reintegrarea acestora pe pia ța muncii.
• Certificarea competen țelor profesionale ob ținute pe
alte căi decât cele formale
Îmbunătățirea mecanismului de f undamentare, implementare,
monitorizare și evaluare a politicilor cu impact pe pia ța muncii
prin:
• consolidarea mecanism ului de fundamentare,
implementare, monitorizare și evaluare a politicilor cu
impact pe pia ța muncii;
• consolidarea dialogului social la toate nivelurile pentru
a facilita adoptar ea, implementarea și respectarea
politicilor cu impact pe pia ța muncii.

Începând cu anul 2014 se promoveaz ă aplicarea unor programe integrate de tipul “Garan ții pentru tineri”
orientate c ătre tineri care nu sunt nici ocupa ți și nici în sistemul de educa ție sau formare. Schemele “Garan ții
pentru tineri” vizeaz ă:
• prevenirea abandon ării timpurii a școlii;
• creșterea șanselor de ob ținere a unui loc de munc ă;
• eliminarea barierelor practice din calea ob ținerii unui loc de munc ă.

Politica în domeniul pensiilor
 
Descrierea situa ției actuale Reforma în domeniul pensiilor a fost instituit ă prin Legea
nr.263/2010 privind sistemul uni tar de pensii publice, cu
modificările și completările ulterioare. Prin cipalul obiectiv al
reformei sistemului public de pensii este asigurarea
sustenabilit ății financiare a sistemului public de pensii.

În anul 2014 se continu ă procesul de implementare a
prevederilor Legii nr.263/ 2010, obiectivul prin cipal al politicii de
pensii fiind încadrarea cheltuieli lor bugetare în cadrul fiscal-
bugetar din strategia fiscal-bugetar ă a Guvernului pentru
perioada 2014-2016.
Direcții de acțiune Creșterea vârstelor standard de pensionare pentru femei
Creșterea vârstelor de pensionare pentru cadrele militare în
activitate, solda ții și gradații voluntari, poli țiștii și funcționarii
publici cu statut special din sistemul administra ției penitenciare,
din domeniul ap ărării naționale, ordinii publice și siguranței
naționale
Descurajarea num ărului de pension ări anticipate par țiale
Implementarea unor criterii ma i stricte în ceea ce prive ște
accesul la pensia de invaliditate și descurajarea pension ărilor
de invaliditate abuzive, nejustificate medical.

Potrivit Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii

75publice, cu modific ările și completările ulterioare, valorea
punctului de pensie se majoreaz ă anual cu 100% rata medie
anuală a inflației la care se adaug ă 50% din cre șterea reală a
câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori cunoscu ți în
anul curent pentru anul calendaristic anterior și comunica ți de
Institutul Na țional de Statistic ă.

Măsuri Pentru anul 2014 valoarea punctu lui de pensie se majoreaz ă
cu 3,75% (respectiv 3,33% – infla ția și 0,42% – 50% din
creșterea reală a câștigului salarial mediu brut) indicatorii fiind
cei realizați pe anul 2012.
Valoarea punctului de pensie va cre ște în anul 2014 de la
762,1 lei la 790,7 lei.

Majorarea punctajelor med ii anuale pentru pensionarii nou
intrați în plată în anul 2014 cu un indice de corec ție calculat ca
raport între 43,3% din câ știgul salarial mediu brut realizat și
valoarea punctului de pensie în vigoare în anul 2014
actualizată cu rata medie anual ă a inflației pe anul 2011.

Politica în domeniul asisten ței sociale
 
În domeniul asisten ței sociale se are în vedere sus ținerea măsurilor de protec ție a familiei și copilului, a
persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a celor provenite din medii defavorizate și a tuturor celor care
se află în risc de s ărăcie și excluziune social ă.
Obiective Instituirea unui sistem de beneficii sociale eficient, echilibrat și
flexibil, corelat cu m ăsuri active, care s ă asigure prevenirea și
combaterea riscurilor sau situa țiilor ce pot conduce la
excluziune social ă;

Dezvoltarea cadrului legal pen tru realizarea unui sistem
național, sustenabil, de serv icii sociale eficiente și de calitate,
adaptate la nevoile diferitelor categorii de persoane aflate în
situații de dificultate;

Dezvoltarea capacit ății instituționale în scopul asigur ării
monitorizării sistematice, evalu ării, analizei și prognozei
indicatorilor din domeniul asisten ței sociale și incluziunii
sociale, precum și în scopul realiz ării planificării strategice și
stabilirii celor mai eficiente politici și programe în domeniu;

Creșterea performan ței sistemului de asisten ță socială prin
promovarea competen ței și calității personalului angajat în
sistem.

Măsuri Începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2014 nivelul
venitului minim garantat se majoreaz ă cu 4,5%
Începând cu anul 2015 , în conformitate cu prevederile Legii asisten ței sociale nr.292/2011, se va institui venitul
minim de inser ție ca principal ă formă de interven ție pentru prevenirea s ărăciei, în scopul garant ării unui venit
minim fiec ărei persoane din România. Acesta, se va adresa familiilor cu venituri reduse și va asigura, în timp,
atingerea țintei propuse în Programul na țional de reform ă, pe baza Strategiei Eur opene 2020, de diminuare a
sărăciei stabilit ă conform metodologiei utilizate la nivelu l statelor membre ale Uniunii Europene.
Informatizarea sistemului de s ănătate prin implementarea

76cardului na țional de asigurari sociale de s ănătate și a
proiectelor CNAS privind dosarul electronic de s ănătate și
prescripția electronic ă Ca urmare a semn ării contractului între
Ministerul S ănătății și Imprimeria Na țională, se va finaliza
tipărirea cardurilor de s ănătate pentru popula ția eligibilă până
la mijlocul anului 2014.
• Promovarea unui plan de dezvoltare a
infrastructurii în s ănătate pe termen
mediu și lung
Modernizarea infrastructurii unit ăților medicale și asigurarea
unei dotări corespunz ătoare cu echipamente și aparatur ă
medicală;
Continuarea extinderii infrast ructurii SMURD la nivel na țional și
continuarea dot ării prin programe multi anuale a serviciilor de
ambulanță și SMURD (ambulan țe, autosanitare, elicoptere) și a
unităților de primiri urgen ță;
Continuarea lucr ărilor de reabilitare a sec țiilor de obstetric ă-
ginecologie și neonatologie și a celor de consolidare și reparații
capitale la spitale;
Dezvoltarea unor centre de chirurgie cardiovascular ă pediatrică
și neonatală.

Transferuri de resurse c ătre bugetele locale

Bugetul general centralizat al unit ăților administrativ-teritoriale (BG CUAT), estimat pe anul 2014, este
rezultat din cumularea veniturilor și cheltuielilor bugetelor locale ale comunelor, ora șelor, municipiilor,
sectoarelor municipiului Bucure ști, județelor și municipiului Bucure ști, bugetelor institu țiilor publice
finanțate din venituri proprii și subvenții din bugetele locale sau integral din venituri proprii, bugetului
împrumuturilor externe și interne și a bugetului fondurilor externe nerambursabile și reflectă dimensiunea
efortului financiar public al unit ăților administrativ-teritoriale pe anul 2014.

Veniturile bugetului gener al centralizat al unit ăților administrativ-teritoriale , pe anul 2014, se estimeaz ă la
60.535,6 milioane lei, repr ezentând 9,2% din produsul intern brut, iar în cadrul acestora, veniturile totale
ale bugetelor loca le se estimeaz ă la 52.373,7 milioane lei, reprezentând 7,9% din produsul intern brut, în
timp ce veniturile celorlal te bugete de la nivelul autorit ăților administra ției publice locale reprezint ă 1,3%
din produsul intern brut.

Venituri proprii Veniturile pr oprii ale bugetelor locale (forma te din impozite, taxe, contribu ții, alte
vărsăminte, alte venituri) estimate la 8.644,8 milioane lei, reprezint ă 16,5% din
totalul veniturilor bugetelor locale, cu 1 pp mai putin fa ță de estimatul anului
2013.

Cote defalcate din
impozitul pe venit Cotele defalcate din impozitul pe venit reprezint ă 15.901,6 milioane lei,
respectiv 30,1% din totalul veniturilor bu getelor locale, în scadere, comparativ
cu ponderea acestora în veniturile buge telor locale aferente anului 2013, cu
2,8 p.p. .
Sume defalcate din TVA
la nivelul jude țelor 2.056,8 milioane lei, destinate finan țării:
– sistemului de protec ție a copilului și centrelor de asisten ță socială a
persoanelor cu handicap;
– finanțării drepturilor privind ac ordarea de produse lactate și de panifica ție

77pentru elevii din înv ățământul primar și gimnazial de stat și privat, precum și
pentru copiii pre școlari din gr ădinițele de stat și private cu program normal de 4
ore;
– finanțării drepturilor privind ac ordarea de miere de albine ca supliment nutritiv
pentru pre școlari și elevii din clasele I – IV din înv ățământul de stat și
confesional;
– finanțării cheltuielilor privind implement area programului de încurajare a
consumului de fructe proaspete în școli, pentru elevii prev ăzuți la art.1 din
Ordonanța Guvernului nr.24/2010 privi nd implementarea programului de
încurajare a consumului de fructe proaspete în școli, cu modific ările și
completările ulterioare, care frecventeaz ă învățământul de stat și privat
autorizat/acreditat, în limita sumelor totale aprobate potrivit anexei la Hot ărârea
Guvernului nr.800/2013 privind stabilir ea fructelor distribuite, a perioadei și
frecvenței distribuției, a limitei valorii zilnice/elev și a fondurilor necesare pentru
distribuția fructelor și a măsurilor adiacente distribu ției de fructe, a bugetului
aferent acestora, precum și a modalit ății de implementare efectiv ă și de
gestionare la nivelul administra ției publice, în cadrul programului de încurajare
a consumului de fructe proaspete în școli în anul școlar 2013 – 2014;
– finanțării învățământului special și centrelor jude țene de resurse și asistență
educațională;
– finanțării instituțiilor de cultur ă descentralizate începând cu anul 2002;
– plății contribuțiilor pentru personalul neclerical angajat în unit ățile de cult din
țară;
– finanțării serviciilor publice comunitare de eviden ță a persoanelor de sub
autoritatea consiliilor jude țene;
– plății sumelor prev ăzute prin hot ărâri judecătorești având ca obiect acordarea
unor drepturi de natur ă salarială stabilite în favoarea personalului din unit ățile
de învățământ special și din centrele de resurse și asistență educațională, în
cuantumul prev ăzut pentru anul 2014 prin Ordonan ța de urgen ță a Guvernului
nr. 71/2009 privind plata unor sume prev ăzute în titluri executorii având ca
obiect acordarea de drepturi salarial e personalului din sectorul bugetar,
aprobată cu modific ări prin Legea nr. 230/2011.

Sume defalcate din TVA
la nivelul comunelor,
orașelor și municipiilor 11.046,4 milioane lei destinate:
– finanțării de bază a unităților de înv ățământ preuniversitar de stat pentru
categoriile de cheltuieli prev ăzute la art. 104 alin. (2) din Legea educa ției
naționale nr. 1/2011, cu modific ările și completările ulterioare;
– plății sumelor prev ăzute prin hot ărâri judecătorești având ca obiect acordarea
unor drepturi de natur ă salarială stabilite în favoarea personalului din unit ățile
de învățământ preuniversitar de stat, în cuantumul prev ăzut pentru anul 2014
prin Ordonan ța de urgen ță a Guvernului nr. 71/2009, aprobat ă cu modific ări
prin Legea nr. 230/2011;
– finanțării drepturilor asisten ților personali ai persoanelor cu handicap grav sau
indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav acordate în baza
prevederilor art. 42 alin. (4) di n Legea nr. 448/2006 privind protec ția și
promovarea drepturilor persoanel or cu handicap, republicat ă, cu modific ările și
completările ulterioare;
– finanțării ajutorului pentru înc ălzirea locuin ței cu lemne, c ărbuni și combustibili
petrolieri, pentru beneficiarii de ajutor social;
– finanțării serviciilor publice comunitare de eviden ță a persoanelor de sub
autoritatea consil iilor locale ale comunelor, ora șelor, municipiilor, sectoarelor și
Consiliului General al Municipiului Bucure ști;
– finanțării cheltuielilor cre șelor;
– finanțării cheltuielilor descentraliz ate la nivelul sectoarelor și municipiului

78București, respectiv pentru: sistemul de protec ție a copilului, centrele de
asistență socială a persoanelor cu handicap, drepturile privind acordarea de
produse lactate și de panifica ție pentru elevii din înv ățământul primar și
gimnazial de stat și privat, precum și pentru copiii pre școlari din gr ădinițele de
stat și private cu program normal de 4 or e, drepturile priv ind acordarea de
miere de albine ca supliment nutritiv pentru pre școlari și elevii din clasele I – IV
din învățământul de stat și confesional, implementarea programului de
încurajare a consumului de fructe proaspete în școli pentru elevii prev ăzuți la
art.1 din Ordonan ța Guvernului nr.24/2010, cu modific ările și completările
ulterioare, care frecventeaz ă învățământul de stat și privat autorizat/acreditat, în
limita sumelor totale apr obate potrivit anexei la Hot ărârea Guvernului
nr.800/2013 privind stab ilirea fructelor distribuite, a perioadei și frecvenței
distribuției, a limitei valorii zilnice/elev și a fondurilor necesare pentru distribu ția
fructelor și a măsurilor adiacente distribu ției de fructe, a bugetului aferent
acestora, precum și a modalit ății de implementare efectiv ă și de gestionare la
nivelul administra ției publice, în cadrul programului de încurajare a consumului
de fructe proaspete în școli în anul școlar 2013 – 2014, înv ățământul special și
centrele de resurse și asistență educațională, instituțiile de cultur ă
descentralizate începând cu anul 2002 și plata contribu țiilor pentru personalul
neclerical angajat în unit ățile de cult.

Finanțarea drumurilor
județene și comunale
368,3 milioane lei

Echilibrarea bugetelor
locale 1.754,0 milioane lei

Subvenții de la bugetul
de stat 7.119,5 milioane lei, din care, în principal, pentru:
– finanțarea programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a
apelor (15,6 milioane lei);
– finanțarea drepturilor acordate persoanel or cu handicap (2.178,5
milioane lei);
– retehnologizarea centralelor termice și electrice de termoficare (35,0
milioane lei); – acordarea ajutorului pentru înc ălzirea locuin ței cu lemne, c ărbuni,
combustibili petrolieri (124,4 milioane lei);
– finanțarea investi țiilor derulate potrivit Programului Na ț
ional de
Dezvoltare Local ă, aprobat prin Ordonan ța de urgen ță a Guvernului
28/2013 (1.500,7 milioane lei)
– susținerea derul ării proiectelor finan țate din fonduri nerambursabile
(FEN ) postaderare (2.705,8 milioane lei) implementate la nivelul
unităților administrativ-teritoriale.

79
Capitolul 6 Datoria public ă3, finanțarea deficitului bugetar și acordare de garan ții

Datoria guvernamental ă brută conform metodologiei UE a crescu t de la 37,9% din PIB la sfâr șitul anului 2012 la
38.2% din PIB la sfâr șitul lunii septembrie 20134, situându-se sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul Uniunii
Europene. Dac ă se are în vedere rezerva financiar ă în valută aflată la dispozi ția Trezoreriei Statului, datoria
guvernamental ă netă5 a scăzut de la 35,3% din PIB la sfâr șitul anului 2012 la 34,2 % la sfâr șitul lunii septembrie
2013. Chiar dac ă indicatorul datorie guvernamental ă / PIB a scăzut la sfârșitul lunii septembrie 2013 comparativ cu
sfârșitul anului 2012, dat oria guvernamental ă în valoare nominal ă a crescut în perioada analizat ă. Această
creștere de datorie guvernamental ă s-a datorat în principal angaj ării de datorie pentru finan țarea deficitului bugetar
și refinanțarea datoriei publice, atât de pe pia ța internă, prin emisiuni de titluri de stat, cât și de pe pia ța externă,
prin emisiuni de eurobliga țiuni și intrărilor din credite externe destinate finan țarii de proiecte, cât și datorită datoriei
contractate pentru consolidarea rezervei în valuta la dispozi ția Trezoreriei Statului.
Nivelul estimat al datoriei gu vernamentale brute pentru sfâr șitul anului 2013 este de 39,5% din PIB, iar pentru anul
2014 de 40,4% din PIB, în timp ce datoria guvernamental ă netă se estimeaz ă să ajungă la 35,3% din PIB pentru
sfârșitul anului 2013 și la 36,4 % din PIB pentru anul 2014 .

Datoria guvernamental ă conform metodologiei UE (%PIB)
37.9%38.2%39.5%40.4%
39.3% 39.4%39.20%
35.3%
34.2%35.3%36.4%
35.5%35.8% 35.8%
31%32%33%34%35%36%37%38%39%40%41%
2012 30/09/13 2013  est 2014  prog 2015  prog 2016  prog 2017  progdatorie guvernamentala   bruta(% în PIB) datorie guvernamentala  neta (% in PIB)

Sursa: MFP

Tendința de creștere a datoriei guvernamentale pe termen mediu se reflect ă și în valorile absolute ca urmare a
angajării de datorie pentru acoperirea necesit ăților de finan țare a deficitului bugetar și de refinan țare a datoriei

3 datoria guvernamental ă brută calculată conform metodologiei UE, care include și datoria societ ăților reclasificate în sectorul
administra ției publice. Datele de datorie au fost revizuite ca urmare a aplicarii Deciziei Eurostat privind reclasificarea unor
credite comerciale în împrumuturi și cu datoria entit ăților reclasificate în sectorul administratiei publice pentru Notificarea fiscal ă
transmisă în luna octombrie 2013.

80publice.

Datoria guvernamental ă conform metodologiei UE (mld. lei)

Sursa: MFP

În ceea ce prive ște structura datoriei guvernamentale în func ție de reziden ța creditorilor, de și la 30 septembrie
2013 se observ ă o creștere a datoriei contractate de pe pie țele externe de capital la 21, 6% în PIB de la 19,3% în
PIB la sfâr șitul anului 2012, în principal ca urmare a emisiunilor de euroobliga țiuni denominate în euro și USD
lansate în lunile februarie și septembrie 2013 în valoare cumulat ă de cca 2,6 miliarde euro, pe termen mediu
ponderea acestei datorii va înregistra o tendin ță descrescătoare până la 19% din PIB în anul 2017.

Datoria guvernamental ă conform metodologiei UE (% PIB)

Sursă: MFP

4 date operative
5 reprezintă datoria guvernamentala brut ă diminuată cu rezerva în valut ă la dispoziția Trezoreriei Statului

81Perspectiva de cre ștere moderat ă a datoriei guvernamentale pe termen mediu se datoreaz ă atât creșterii
economice estimate la o medie de cca 2,7 % în perioada 2014-2017, men ținerii cursului relativ stabil leu/euro, dar
și măsurilor de consolidare fiscal ă și pentru men ținerea deficitului bugetar în term eni ESA95 sub limita de 3% din
PIB. În scopul protej ării finanelor publice, c ontinuând polit ica monetar ă și pe cea a sectorului financiar, de
păstrare a rezervelor financiare și de creștere a rezistentei la locurile ex terne, dupa incheierea cu succes a
Acordului Stand-by cu FMI și după consultări cu UE, în iulie 2013 Romania a solicitat o nou ă asistență financiară
preventivă de la UE și FMI, pe o perioad ă de 2 ani, în valoare cumulat ă de 4 miliarde euro.

Finanțarea deficitului bugetar

În conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernament ale pentru perioada 2013-2015,
finanțarea deficitului bugetar (termeni cash) se va realiza în propor ție echilibrat ă din surse interne și din surse
externe, în principal prin em iterea de titluri de stat pe pia ța internă și pe piețele interna ționale de capital, iar
refinanțarea datoriei publice guvernamental e se va asigura de pe pia ța pe care s-a emis ini țial datoria.
În acest context, pentru finan țarea de pe pia ța internă, MFP va ac ționa pentru extinderea maturit ăților
emisiunilor de titluri de stat, largirea si diversificarea bazei de investitori precum si pentru consolidarea și
extinderea curbei de randament a titlurilor de stat, astfel încât titlurile de stat s ă reprezinte o referin ță pentru
finanțarea în lei pe pia ța internă de capital. De altfel, dezvoltarea pie ței interne a titlurilor de stat este un obiectiv
strategic al MFP pe termen lung, avand in vedere ca o pia ță internă a titlurilor de stat dezvoltat ă și lichidă ajută
la atenuarea șocurilor externe în economie și asigură soluții de finan țare de pe pia ța internă atunci când
finanțarea de pe pie țele externe devine dificil ă și costisitoare.
În ceea ce prive ște finanțarea extern ă, aceasta se va asigura în prin cipal, prin emis iuni de euroobliga țiuni pe
piețele externe de capital, MFP ac ționând pentru men ținerea unei curbe de r andament pentru emisiunile
denominate în Euro, în special pentru maturit ățile de 5 și 10 ani, și de consolidare a pozi ției deținute pe pie țele
internaționale de capital. Emisi unile de titluri pe pie țele externe denominate în USD sau în alte valute vor avea
un caracter ocazional, având în veder e avantajele oferite de aceste pie țe. Împrumuturile de la institu țiile
financiare interna ționale reprezint ă o altă sursă de finațare externă, în deosebi imprumuturile de la BIRD pentru
politici de dezvoltare (tip DPL).
2013 2014
Finanțare deficit bugetar, din care: 100,0 % 100,0 %
surse interne 49,6% 49,8%
surse externe 50,1% 49,8%
alte surse (sume încasate di n privatizare) 0,3 % 0,4 %

82Cheltuielile cu dobânzile din bugetul general consolidat

În anul 2014 ponderea cheltuielilor cu dobânzile din bugetul general c onsolidat în PIB se va men ține la nivelul de
1,7% din PIB înregistrat în anul 2013.

De la începutul anului 2013, MFP s-a axat pe emisiuni cu scaden țe pe termen mediu și lung pe cre șterea
treptată a sumelor alocate pentru astfel de instrumente. Includerea titlurilor de stat romanesti în indicii de referinta
ai Barclays si JP Morgan GBI-EM a determinat cre șterea interesului investitorilor nereziden ți pentru titlurile de stat
și intrări semnificative de capital începand cu sfâr șitul anului 2012, și în prima parte a anului 2013. Includerea
titlurilor de stat în ace ști indici de referin ță reprezintă un semnal pozitiv pentru dezvoltarea pe termen mediu a
pieței interne a titlurilor de stat și contribuie la reducerea gradual ă a costurilor de finanar e pe termen mediu pentru
MFP.
Scăderea randamentelor titlurilor de stat emise în lei pe pia ța primară în perioada 2011 – octombrie 2013 se
prezinta astfel:

6.55%7.48%7.35%7.25%
6.24%6.14%6.57%6.75%
3.52% 4.14%4.37%5.29%
3.0%4.0%5.0%6.0%7.0%8.0%
1 Y3 Y 5 Y 1 0  YRandament %
31‐Dec‐11 31‐Dec‐12   31‐Oct‐13

Conform ultimelor date privind reevaluarea obliga țiunilor de stat cuprinse de indexul JP Morgan, în luna
septembrie obliga țiunile cu maturitatea de 10 ani scadente în luna aprilie 2023 au fost incluse în acest index, astfel
că ponderea României a crescut la 1,26%. Aceast ă reevaluare recunoa ște conformitatea acestor obliga țiuni cu
criteriile calitative privind maturitatea, lichiditatea și disponibilitatea la cotarea pe pia ță. De altfel, emisiunea de
obligațiuni a fost redeschis ă periodic de la lansarea sa în luna ianuarie 2013 având în vedere strategia MFP de a
crește maturitatea medie r ămasă a portofoliului de datorie public ă guvernamental ă.
Pe langă titlurile de state emise în lei pe piata intern ă, Ministerul Finan țelor Publice a emis și titluri de stat
denominate în euro, în scopul men ținerii rezervei financiare (buffer) în valut ă la dispozi ția Trezoreriei Statului,
precum și pentru constituirea resurselor necesare rambursar ii emisiunilor de titluri de stat denominate în euro
scadente în august și noiembrie 2013, în valoare cumulat ă de 1,76 mld euro.
Pe piața externă de capital, Ministerul Finan țelor Publice a lansat în luna februarie 2013 o emisiune de
euroobliga țiuni denominat ă în USD, în valoare de 1,5 miliarde USD, cu scaden ța de 10 ani și cupon de 4,375%.

83În conformitate cu Strategia de admin istrare a datoriei publice guvernamentale și ținând cont de necesit ățile de
finanțare pentru a doua parte a anului 2013, în luna septembrie, Romania a at ras cu succes, prin Ministerul
Finanțelor Publice, 1,5 mi liarde de euro de pe pie țele interna ționale de capital la cel mai sc ăzut randament aferent
unei emisiuni de obliga țiuni de stat denominate în Euro, re spectiv de 4,769%. Emisiunea de euroobliga țiuni a fost
redeschisă în luna octombrie 2013 când s-au atras de pe pie țele interna ționale de capital 500 milioane de euro, la
un randament în sc ădere de 4,15%.

Garanții guvernamentale

Pentru men ținerea la un nivel redus a impactului pe care pl ățile în contul garantiilor guvernamentale îl au asupra
deficitului bugetar pentru anul 2014, propunem un plafon în val oare de 8.000 mil. Lei. În cadrul acestui plafon, se vor
emite garan ții de stat pentru:
• companii din sectorul energetic
• programele guvernamentale: pr ogramul „Prima Casa”, pr ogramului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor in
domenii prioritare pentru economia romaneasca finantat e din instrumente struct urale ale UE, programul
pentru reabilitare termica și programul guvernamental cu privire la m ăsuri pentru îmbun ătățirea arhitectural ă,
precum și
• un nou program guvernamental pentru garant area liniilor de credit destinate capi talului de lucru al IMM-urilor.

Capitolul 7 Active financiare și nefinanciare ale Guvernului României

Active guvernamentale
solduri la sfirsitul perioadei

– milioane lei –
31.12.2011 31.12. 2012 30.06.2013
Active nefinanciare Total 595.903,9 588.880,5 607.150,8
din care:
Active fixe corporale 580.303,7 572.783,6 591.377,6

Active fixe necorporale 1.997,2 2.018,3 1.838,3

Stocuri 13.603 14.078,6 13.934,9

Active financiare Total 240.129,4 233.837,1 218.277,4
din care:
Active financiare necurente 35.982,3 3.660 4.179,8

Titluri de participare 27.343,5 30.944,9 32.136,5

Creante necurente 12.740,1 12.509,1 12.970,6

Creante curente 151.606,6 144.699,3 118.288,5

84Disponibilitati la banci,trezoreria statului si Trezoreria
Centrala 12.456,9 42.023,8 50.702

Creanțele statului român însumau, la data de 30 octombrie 2013, 1.032,8 milioane dolari SUA pe
relația devize convertibile, 1.319,2 milioane ruble transferabile și alte sume în diverse valute, din care:

A. DATORII REGLEMENTATE (în curs de încasare prin derularea Acordurilor guvernamentale)

– 791.573 mii USD
6 (din care: Irak – 774.959,5 mii USD, R. Mozambic -13. 673 mii USD, R.
Guineea -2.305,5 mii USD, R.P.D. Coreean ă -547 mii USD și R.D. Congo – 88 mii USD).
– 24,4 mii EUR – Guineea

B. DATORII NEREGLEMENTATE

– 241.308 mii USD (din care: Sudan -169.858 mii USD, Li bia – 45.568,3 mii US D, Nigeria -12.587
mii USD, R. Centrafrican ă -10.686,2 mii USD, Somalia-2.509,5 mii USD și Tanzania-99 mii USD.
– 1.319.156,8 mii RBT – Cuba
– 881,3 mii lire sterline – Sudan
– 22.930,1 mii dinari libieni – Libia

I. Situatia activelor nefinanciare ale institu țiilor publice la 30 iunie 2013

Activele fixe necorporale sunt active f ără substanță fizică, care se utilizeaz ă pe o perioad ă mai
mare de un an.
Activele fixe necorporale sunt în sum ă de 1.838,3 milioane lei și reprezintă contravaloarea
programelor informatice, licen țelor, brevetelor, cheltuie li de dezvoltare etc. de ținute de institu țiile publice
din care:
• 833,6 milioane lei (45,3% din total active fi xe necorporale) reprezentând active fixe
necorporale ale institu țiilor publice finanțate din bugetul de stat;
• 901,8 milioane lei (49,1% din total active fixe nec orporale) reprezentând active fixe
necorporale ale institu țiilor publice finan țate din bugetul unit ăților administrativ-teritoriale;
• 82,2 milioane lei (4,5% din total active fixe necorporale) reprezentând active fixe
necorporale ale institu țiilor publice finanțate din bugetul asigur ărilor sociale de stat,
bugetul asigur ărilor pentru șomaj și bugetul Fondului na țional unic de asigur ări sociale de
sănătate;
• 20,7 milioane lei (1,1% din total active fixe necorporale) reprezentând active fixe
necorporale ale institu țiilor publice finanțate integral din venituri proprii.

Activele fixe corporale cuprind: terenuri și clădiri, instala ții tehnice, mijloace de transport,
animale și plantații, mobilier, aparatur ă birotică, alte active corporale de ținute de stat și unitațile
administrativ-teritoriale. Acestea prezint ă un sold de 591.377,6 milioane lei din care:
• în sumă de 247.565,1 milioane lei ( 41,9 % din total active fi xe corporale) reprezentând
active fixe corporale ale institu țiilor publice finan țate din bugetul de stat ;
• în sumă 341.766,6 milioane lei ( 57,8% din total active fixe corporale) reprezentând active
fixe corporale ale institu țiilor publice finan țate din bugetul unita ților administrativ-
teritoriale ;
• 882 milioane lei (0,1% din total active fixe corporale) reprezentând active fixe corporale ale
instituțiilor publice finan țate din bugetul asigur ărilor sociale de stat, bugetul
asigurărilor pentru șomaj și bugetul Fondului na țional unic de asigur ări de sănătate;

6 În perioada ianuarie-octombrie 2013 s-au încasat în contul crean țelor României 69 milioane
dolari SUA (Irak, Mozambic și R.D.Congo).

85• 1.163,9 milioane lei ( 0,2% din total active fixe corporale) reprezentând active fixe corporale
ale institu țiilor publice finan țate integral din venituri proprii .

Stocurile sunt active circulante de ținute pentru a fi vândute pe parcursul desf ășurării normale a
activității sau materii prime, materiale și alte consumabile ce urmeaz ă a fi folosite în desf ășurarea activit ății
instituției.
La data de 30 iunie 2013 stocurile sunt în sumă de 13.934,9 milioane lei .

II. Poziția financiar ă a societăților/companiilor la care statul/unit ățile administrativ teritoriale de țin
acțiuni

La sfârșitul anului 2012, valoarea participa țiilor deținute de statul român la societati/companii
de subordonare central ă este în sum ă de 32.936 mil.lei , iar cele de ținute de unitățile administrativ
teritoriale la societăți/companii de subordonare local ă este în sumă de 3.075 mil lei.
Patrimoniul de ținut de statul român la regiile autonome de subordonare central ă, este în sum ă de
5.222.mil. lei , din care patrimoniul public 4.447 mil. lei.
Patrimoniul de ținut de unitățile administrativ teritoriale la regiile autonome de subordonare
locală, este în sum ă de 4.620.mil. lei , din care patrimoniul public 3.513 mil. lei.

Activele totale (active imobilizate, active circulante și cheltuieli în avans) ale operatorilor
economici la care statul și unitățile administrativ-teritoriale sunt ac ționari raportate în situa țiile financiare
anuale centralizate la nivelul MFP sunt în sum ă de 260.180 mil lei .

Capitalurile proprii determinate ca diferen ță între activele totale și datoriile totale, ale acestor
operatori economici sunt în sumă de 106.428 mil. lei.

Profitul net realizat de operatorii ec onomici la care statul și unitățile administrativ-teritoriale sunt
acționari raportate în situa țiile financiare anuale centralizate la nivelul MFP este în sum ă de 8.610 mil lei ,
în timp ce pierderea net ă este în sum ă de 6.061 mil lei.

La nivelul Ministerului Finan țelor Publice în anul 2012 s-a r ealizat monitorizarea trimestrial ă a 244
operatori economici cu capital inegral/majoritar de stat, având urm ătoarea structur ă:

• 31 societăți comerciale cu capital social integral de stat;
• 69 societa ți comerciale cu capital social majoritar de stat;
• 87 filiale ale societ ăților comerciale cu capital integral/majoritar de stat
• 15 regii autonome;
• 42 institute na ționale de cercetare dezvolt are organizate potrivit Ordonan ței Guvernului nr. 57/2002
privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologic ă.
Corespunz ător acestui num ăr, capitalul social/patrimoniul de ținut de stat este în valoare de 23.503
mil lei, repartizat astfel:
9 7.035 mil lei aferent societ ăților comerciale cu capital social integral de stat;
9 11.616 mil lei aferent societ ăților comerciale cu capital social majoritar de stat ;
9 3.823 mil lei aferent filialelor;
9 775 mil lei af erent regiilor autonome;
9 254 mil lei af erent institutelor na ționale de cercetare dezvoltare.

86

SITUAȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI
PENTRU 244 OPERATORI ECONOMICI CU CAPITAL / PATRIMONIU INTEGRAL/MAJORITAR DE STAT
ÎN ANUL 2012

mil lei
din care:
Indicatori total regii
autonom
e societăți comerciale
cu capital integral/
majoritar de stat filiale institute
naționale de
cercetare
dezvoltare
0 1=(2+3+4+5) 2 3 4 5
Număr operatori
economici 244 15 100 87 42
Capital social 23.503 775 18.651 3.823 254
Capital Propriu 67.355 4.893 53.535 7.965 962
Total Active
din care : 151.15212.271 118.720 16.352
3.809
active imobilizate 120.375 10.137 97.292 10.597 2.349
active circulante 30.474 2.109 21.200 5.712 1.453
cheltuieli în avans 303 25 229 43 6
Venituri totale
din care: 55.632 4.136 38.126 12.334 1.036
subvenții / transferuri 2.787 90 2.642 30 25
Cheltuieli totale 55.297 3.950 38.143 12.171 1.033
Profit net 2.944 158 2.398 372 16
Pierdere net ă -3.433 -52 -3.095 -268 -18
Rezultat net -489 106 -697 104 -2
Dividende/v ărsăminte
cuvenite statului 2.130 140 1.990 – –
Rata profitului la venituri
Rezultatul net /
Venituri totale – 2.56% – 0.84% –
Rata profitului la total
active
Rezultatul net /
Total active – 0.86% – 0.63% –
Plati restante 16.568 147 13.938 2.430 53

87

Capitolul 8
Perspective bugetare pentru perioada 2015-2017

8.1 Politica fiscal-bugetar ă pe termen mediu
Proiecția politicii fiscal-bugetar e pe termen mediu se bazeaz ă pe ancorarea acesteia în câteva repere
economice și instituționale esen țiale: sustenabilitate macroeconomic ă, responsabilitate fiscal-bugetar ă și
disciplină financiară. Viziunea strategiei fiscale pe termen mediu și lung este una calitativă, menită să
stimuleze mediul economic, investi țiile și inițiativa antreprenorial ă, să dinamizeze inclusiv reformele din
sfera sectorului public, precum și să încurajeze comportamentul onest în afaceri și în relațiile dintre stat și
contribuabili.
În același timp, în dimensiunea sa financiar-bugetar ă, modelul economic de dezvo ltare va fi axat pe
investiții publice de antrenar e, acele investi ții menite s ă susțină infrastructura, agricultura și dezvoltarea
rurală, energia și tehnologia avansat ă.

Veniturile, Cheltuielile și Deficitul bugetului ge neral consolidat (%PIB) – % din PIB –
2014
Estimări 2015
Estimări 2016
Estimări 2017
Estimări
VENITURI cash 32,9 33,3 33,1 32,9
CHELTUIELI cash 35,1 34,7 34,6 34,2
DEFICIT cash 2,2 1,4 1,4 1,3
DEFICIT metodologie ESA 2,2 1,4 1,4 1,3
DEFICIT structural 1,7 1,0 1,0 1,0
Nota: Din cauza rotunjirilor este posibil ca totalul sa nu fie egal cu suma componentelor
Veniturile bugetare
Estimarea evolu ției principalelor categorii de impozite și taxe pe perioada 20 15-2017 are la baz ă cea mai
recentă proiecție a indicatorilor macroeconomici.
Direcțiile de acțiune pe termen mediu au în vedere:
¾ lărgirea bazei de impozitare;
¾ simplificarea sistemului de taxe;
¾ creșterea colect ării veniturilor bugetare;
¾ reducerea evaziunii fiscale.

În valoare nominal ă veniturile bugetare vor înregistra o cre ștere cu aproximativ 17,2% fa ță de nivelul din
anul 2014, ceea ce corespunde unei traiectorii aproape stabil ă relativ la PIB, în jurul valorii de 33% din
PIB.

În termeni nominali, atât impozitul pe profit cât și impozitul pe veni t, impozitele pe proprietate, accizele și
taxa pe valoarea ad ăugată sunt estimate în cre ștere cu peste 10% în anul 2017 fat ă de anul 2015.

Contribuțiile de asigur ări sociale sunt estimate cu o dinamic ă nominală pozitivă de circa 10,4%, contribuind

88în mod semnificativ la tendina general ă a veniturilor bugetare.

– mil. lei –
2015
estimari2016
estimari2017
estimari
Total, din care: 230.168,9 242.082,5 254.165,6
Impozit pe profit 12.053,2 12.594,0 13.294,7
Impozit pe venit 25.371,3 26.766,7 28.173,4
Impozite si taxe pe proprietate 5.298,6 5.779,9 6.067,5
Taxa pe valoarea adaugata 57.312,7 60.122,2 63.340,8Accize 25.5 21,4 27.043,5 28.518,4
Impozit pe comertul exterior 655,8 684,4 720,8Alte venituri fisca le 6.245,3 6.648,0 6.953,2
Contributii de asigurari sociale 61.273,2 64.198,5 67.636,1
Venituri nefiscale 18.755,9 19.639,9 20.321,4Venituri din capital 652,5 685,3 720,2Donatii 2,3 1,3 1,3
Sume de la UE in contul platilor
efectuate 17.026,5 17.918,7 18.417,7
Nota: Din cauza rotunjirilor este posibil ca totalul sa nu fie egal cu suma componentelorVeniturile bugetului general consolidat
– pe tipuri de venit –

Veniturile bugetului general consolidat pe termen mediu
0,05,010,015,020,025,030,0
Total, din care: Impozit pe profit Impozit pe venit Impozite si taxe
pe proprietateTaxa pe valoarea
adaugataAccize Impozit pe
comertul exteriorAlte venituri
fiscaleContributii de
asigurari
socialeVenituri
nefiscaleVenituri din
capitalDonatii Sume de la UE
in contul platilor
efectuate% din PIB
2015 estimari 2016 estimari 2017 estimari

89

Politica de cheltuieli
Orientări generale:
– asigurarea unui nivel sustenabil pentru cheltuielile cu salariile și pensiile în sectorul public;
– orientarea resurselor disponibile c ătre investitii publice de antrenar e în domeniile: infrastructura,
agricultura și dezvoltarea rural ă, energia și tehnologia avansat ă;
– accelerarea ritmului de cheltu ire a fondurilor europene pentru îmbun ătățirea ratei de absorb ției;
– regândirea achizi țiilor publice în baza criteriilor de oportunitate, prioritate, eficien ță;

Ponderea în PIB a cheltuielilor bugetare totale se mentine pe un trend descen dent pe termen mediu, în
principal datorit ă traiectoriei cheltuielilor de personal, a celor cu bunuri și servicii și a celor cu asistena
socială.
Cheltuielile de personal continu ă să scadă până la un nivel de sub 7% din PIB în anul 2017, reflectând
continuarea aplic ării unei politici de personal prudent ă pentru sectorul public.
Cheltuielile cu dobânzile au o traiectorie aproape constant ă ca pondere în PIB, fiind de a șteptat chiar o
dinamică nominală negativă în ultimul an al orizontului de prognoz ă.
Chiar dacă dinamica nominal ă a cheltuielilor cu asistenta social ă se mentine în teritoriul pozitiv, aceasta
este una sustenabil ă și permite o contractie a ponderii acestora în PIB de la 10,7% la 10,4% la sfâr șitul
orizontului de prognoz ă.
Reducerea ponderii în PIB a celorl alte naturi de cheltuieli creaz ă spatiu fiscal sufici ent pentru majorarea
substanțială a cheltuielilor pentru investiii de la 6,1% din PIB în 2015 la 6,6% din PIB în anul 2017.

– pe clasificatia economica –
2015
estimari2016
estimari2017
estimari
Total, din care: 240.205 252.671 264.196
Cheltuieli de personal 49.972 51.531 51.961
Bunuri si servicii 40.877 41.672 42.560
Dobanzi 11.999 12.912 12.801
Subventii 5.810 5.934 6.103
Asistenta sociala 74.008 77.607 80.353
Alte transferuri 15.214 15.321 19.349
Cheltuieli de investitii 42.325 47.695 51.069
Nota: Din cauza rotunjirilor este posibil ca totalul sa nu fie egal cu suma componentelorCheltuielile bugetulu i general consolidat
– mil. lei –

902015
estimari2016
estimari2017
estimari
Total, din care: 34,7 34,6 34,2
Cheltuieli de personal 7,2 7,1 6,7Bunuri si servicii 5,9 5,7 5,5
Dobanzi 1,7 1,8 1,7
Subventii 0,8 0,8 0,8
Asistenta sociala 10,7 10,6 10,4
Alte transferuri 2,2 2,1 2,5
Cheltuieli de investitii 6,1 6,5 6,6
Nota: Din cauza rotunjirilor este posibil ca to talul sa nu fie egal cu suma componentelor- pe clasificatia economica –
– % din PIB -Cheltuielile bugetului general consolidat

Cheltuielile bugetului general consolidat dupa natura
economica
-5,00,05,010,015,020,025,030,035,0
Total, din
care:Cheltuieli
de personalBunuri si
serviciiDobanzi Subv entii Asistenta
socialaAlte
transf eruriCheltuieli
de inv estitii% din PIB
2015 es timari 2016 es timari 2017 es timari

91 8.2 Finan țări de la Uniunea European ă
A. Stadiul implement ării fondurilor europene
1) Instrumente structurale
Alocările fondurilor Structurale și de Coeziune
Alocarea pentru România a fondurilor Structurale și de Coeziune pentru perioada 2007-2013 este de
19,67 miliarde euro, din care 19, 21 miliarde euro sunt alocate pr ogramelor operationale aferente
obiectivului „Convergen ță”, iar 0,46 miliarde sunt alocate obiectivului „Cooperare Teritorial ă European ă”.
Din suma de 19,21 miliarde euro – obiecivul „Con vergenta”, suma de 12,66 miliarde euro reprezint ă
fonduri structurale (Fondul Eu ropean de Dezvoltare Regional ă și Fondul Social European) și 6,55 miliarde
euro Fondul de coeziune.
La data de 30 august 2013 stadiul implement ării programelor opera ționale fina țate în cadrul obectivului
„Convergen ță” se prezint ă astfel:

Proiecte depuse
Pentru cele 7 programe opera ționale au fost depuse 39.265 pr oiecte, în valoare total ă de aproximativ
68,62 miliarde euro, din care aprox . 44,60 miliarde euro reprezint ă contribuția UE.
Proiecte aprobate
Din totalul proiectelor depuse, au fost aprobate 12.746 proiecte, în valoare total ă de aprox. 32,29 miliarde
euro; din aceast ă valoare, cca. 19,32 miliarde euro reprezint ă contribuție UE, ceea ce reprezint ă
aproximativ 100,55% din alocarea UE 2007–2013.
Contracte/decizii de finan țare semnate cu beneficiarii
Au fost semnate 9.860 contracte de finan țare cu beneficiarii, în valoare total ă de aprox. 28,70 miliarde
euro, din care valoarea eligibil ă de aprox. 22,42 miliarde euro. Din aceast ă valoare, fondurile UE
reprezintă aprox. 17,63 miliarde euro. Contribu ția UE aferent ă contractelor semnate, în raport cu alocarea
UE 2007–2013 este de aproximativ 91.78%.
Plăți către beneficiari
Plățile totale c ătre beneficiari (pre-finan țări și rambursări), s-au ridicat la suma de aprox. 6,59 miliarde
euro. Din aceast ă valoare, contribu ția UE a însumat cca. 5,89 miliarde euro, respectiv 30,64% din
alocarea 2007–2013.
Rata de absorbtie curent ă
Rata de absorb ție curentă reprezintă raportul dintre valoarea declara țiilor de cheltuieli transmise Comisiei
Europene și alocarea total ă aferentă perioadei 2007-2013.
Astfel, la data de 31 august 2013, valoarea declara țiilor de cheltuieli care au fost transmise Comisiei
Europene este de 4,21 miliarde euro, ceea ce reprezint ă o rată de absorb ție curentă de 21,89 % din
alocarea UE pentru perioada 2007-2013.

Referitor la tipurile de fonduri pentru care au fost transmise declara ții de cheltuieli c ătre Comisia
Europeană menționăm că din suma de 4,21 miliarde euro, su ma de aprox. 2,16 miliarde euro este
aferentă FEDR, suma de 1,33 miliarde euro este aferenta FC și 0,72 miliarde euro aferent ă FSE.
Rata ramburs ărilor

92Rata ramburs ărilor reprezint ă raportul dintre valoarea sumelor rambursate de c ătre Comisia European ă și
alocarea total ă aferentă programelor opera ționale.
Suma total ă primită de Romania de la Comisia European ă pentru perioada 2007-2013 este de 5,98
miliarde euro, ceea ce reprezint ă 31,13% din alocarea UE pentru perioada 2007-2013. Din aceast ă sumă
2,11 miliarde reprezint ă pre-finanțări, în timp ce 3,87 miliarde euro reprezint ă sume rambursate de c ătre
Comisia European ă. Astfel, rata ramburs ărilor este de 20,12% din total alocare pentru perioada 2007-
2013.
Valoarea ramburs ărilor de la Comisia European ă în 2013 (de la 1 ianuarie la 31 august 2013) este de
1.662 milioane euro, reprez entând 8.65 % din total aloc are pentru programele opera ționale fina țate în
cadrul obiectivului „Convergen ță”. Suma rambursat ă în anul 2013 (pân ă la 31 august) este de 1,46 ori mai
mare decat suma de 1.138 milioane euro rambursat ă în anul 2012.
Referitor la tipurile de fonduri pentru care Comisia European ă a rambursat sume solicitate de c ătre
România, men ționăm că din suma de 3,87 miliarde euro, suma de aprox. 1,94 miliarde euro este aferent ă
FEDR, suma de 1,25 milia rde euro este aferent ă FC și 0,68 miliarde euro afereni FSE.

Proiecte majore aprobate de Comisia European ă
La 31 august 2013, Româ nia are aprobate de c ătre Comisia European ă un număr de 81 proiecte majore,
astfel:
– 64 proiecte în domeniul mediului (infrastructur ă de alimentare cu ap ă, tratarea apelor uzate,
managementul de șeurilor, sisteme urbane de înc ălzire, protec ția împotriva inunda țiilor și eroziune
costieră)
– 16 proiecte în domeniul transporturilor (infrastructur ă rutieră, feroviară și navală)
– 1 proiect în domeniul cercet ării.
Valoarea total ă eligibilă a celor 81 de proiecte este de aproximativ 9,57 miliarde euro.

2) Fonduri externe nerambursabile aferente mecanismelor financiare SEE și Norvegian 2009-2014

În afara fondurilor puse la dispoziie de Uniunea Europeanã, România beneficieazã și de fonduri externe
nerambursabile aferente mec anismelor financiare SEE și Norvegian 2009-2014, finanțate de Statele
Donatoare (Norvegia, Islanda și Liechtenstein).

Valoarea totalã a acestor f onduri pentru întreaga perioadã este de 280,9 milioane Euro FEN și 35,8
milioane Euro cofinan țarea de la bugetul de stat .

Din totalul de 22 de programe finan țate în cadrul celor douã me canisme, au fost aprobate pân ă în prezent
20 de programe, restul de programe urmând sã fie aprobate pânã la sfâr șitul anului în curs.
Implementarea efectivã a programelor se va desf ășura pe parcursul anilor 2014 – 2016.

3) Instrumentele financiare nerambursabile de pre-aderare
În ceea ce prive ște instrumentele financiare ner ambursabile de pre-aderare , Ministerul Fondurilor
Europene asigurã men ținerea mecanismelor existente pent ru efectuarea transferurilor c ătre beneficiari a
sumelor aferente contribu ției Uniunii Europene, pân ă la închiderea mãsurilor ex-ISPA, precum și
regularizarea fondurilor ut ilizate de la bugetul de stat pentru continuarea și finalizarea m ăsurilor ex-ISPA

B. Măsuri implementate și planificate în domeniul fondurilor europene
1) Măsuri implementate pân ă în prezent în vederea atingerii obiectivului de absorb ție

93În vederea asigur ării stabilității economice și a atingerii reformelor struct urale, Guvernul României
urmărește creșterea capacit ății de absorb ție a fondurilor europene, ac estea reprezentând o surs ă majoră
de investiții în infrastructura României.

Toate măsurile luate de Guvern, cu privire la modificarea cadrului institu țional, legislativ și procedural au
condus, într-o prim ă etapă, la deblocarea programelor opera ționale (POS DRU în februarie 2013, POR în
aprilie 2013 și POS T în iunie 2013) și ulterior la cre șterea ritmului de implementare a proiectelor și a ratei
de absorbție a fondurilor europene.

Astfel, Ministerul Fondurilor Europene a elaborat un set de m ăsuri in vederea accelerarii ritmului de
implementare a Programelor Opera ționale:

9 Introducerea unui mecanism adi țional pentru decontarea cererilor de plat ă pentru toate
categoriile de beneficiari ai proiectelor finantate prin f onduri europene nerambursabile, inclusiv
beneficiari priva ți , c a r e s e g ăsesc în imposibilitatea de a achita facturile pentru servicii/bunuri
/execuție de lucrări recepționate, acceptate la plat ă (Ordonan ța de urgen ță Guvernului nr. 84/2013
pentru modificarea și completarea Ordonan ței de urgen țã a Guvernului nr. 64/2004 privind
gestionarea financiar ă a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul
convergen ță, Ordonan ța de urgen ță Guvernului nr. 76/2013 pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgen ță a Guvernului nr. 64/2009, Ordonan ța de urgen ță a Guvernului nr. 27/2013
pentru modificarea și completarea Ordonan ței de urgen ță a Guvernului nr. 64/2009).

9 Creșterea portofoliului de proiecte în scopul asigur ării premiselor pentru m ărirea volumului
cheltuielilor declarate c ătre CE cu efecte în cre șterea gradului de absorb ție și evitarea dezangaj ării
automate (Ordonan ța de Urgen ță nr. 52/2013 privind stabilirea proc entului de supracontractare la
nivel de program opera țional).
9 Asigurarea necesarului de f onduri la nivelul autorit ăților de management în vederea efectu ării
plăților pentru rambursarea cheltuielilor eligibile c ătre beneficiari și pentru plata cheltuielilor
eligibile rambursabile din cererile de plat ă aferente instrumentelor structurale în scopul
implement ării optime a programelor opera ționale (au fost aprobate Hot ărârea Guvernului
nr.73/2013, Hot ărârea Guvernului nr.182/2013, Hot ărârea Guvernului nr.242/2013, Hotãrârea
Guvernului nr.445/2013, Hotã rârea Guvernului nr.554/2013 și Hotãrârea Guvernului nr.669/2013,
prin care au fost alocate tempor ar, pentru lunile martie, aprilie și mai, mai și iunie, iulie, august și
septembrie ale anului 2013, su me în valoare de aproximativ 6,12 miliarde lei din venituri din
privatizare, ordonatorilor pr incipali de credite cu rol de autoritate de management).
9 Au fost aprobate reglement ări menite s ă îmbunătățească activitatea Organismelor
Intermediare prin îmbun ătățirea fluxurilor financiare , respectiv posibilitatea acord ării, în baza
contractelor/deciziilor de finan țare, a unei prefinan țări în valoare de 35%, în cadrul proiectelor care
au ca obiect finan țarea cheltuielilor de organizare și funcionare ale organismelor intermediare
(Hotărâre a Guvernului nr. 270/2013 pen tru modificarea art. 15 alin (4) din Normele metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonan ței de urgen ță a Guvernului nr.64/2009 pr ivind gestionarea financiar ă
a instrumentelor structurale și utilizarea acestora p entru obiectivul convergen ță, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 218/2012).
9 S-a aprobat contractarea suplimentar ă de proiecte finan țate în cadrul Programelor
Operaționale în limita sumelor rezultate din crean țe bugetare, economii, reduceri procentuale
și din rezilierea contractelor de finan țare, estimate a se realiza (Hotărâre a Guvernului nr.
482/2013 pentru modificarea și completarea art. 7 din Norm ele metodologice de aplicare a
prevederilor Ordonan ței de urgen ță a Guvernului nr.64/2009 pr ivind gestionarea financiar ă a

94instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergen ță, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr.218/2012).
9 Au fost adoptate m ăsuri pentru anularea/scutirea penalit ăților, dobânzilor și a altor accesorii
de orice natur ă acumulate de beneficiari în rela ția cu bugetul de stat, ca urmare a neramburs ării la
timp a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor (Ordonan ța de urgen ță a Guvernului nr.50/2013
privind reglementarea unor m ăsuri fiscale).
9 Se asigură rambursarea de c ătre CE a cheltuielilor deja efectua te pentru proiectele majore din
programe opera ționale sectoriale Mediu și Transport, anterior emiterii deciziilor de aprobare
de către CE . Astfel, se asigur ă mărirea volumului cheltuielilor declarate c ătre CE cu efecte în
creșterea gradului de absorb ție și evitarea dezangaj ării automate (Hot ărârea Guvernului nr.503/2013
pentru modificarea și completarea Hot ărârii Guvernului nr.759/2007 priv ind regulile de eligibilitate a
cheltuielilor efectuate în cadrul opera țiunilor finan țate prin programele opera ționale).
9 A fost asigurat ă suportarea de la bugetul de stat a corec țiilor financiare și/sau a crean țelor
bugetare stabilite în conformitate cu prevederile Ordonan ței de urgen ță a Guvernului nr.
66/2011 pentru POS Mediu și POR (Ordonan ța de urgen ță nr.15/2013 privind reglementarea unor
măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corec țiilor
financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legisla ția din domeniul achizi țiilor publice
pentru Programul Opera țional Sectorial Mediu 2007-2013); prin aceast ă măsură se va asigura
finanțarea proiectelor, cu efec te asupra gradului de absorb ție a fondurilor alocate României și, mai
ales, asupra cre șterii riscului de dezangajare automat ă a acestor fonduri.
9 S-a aprobat aplicarea de c ătre autorit ățile române a corec ției financiare de: -5% care se aplic ă
la nivelul Axei Prioritare 4 a Programului Opera țional Sectorial “Cre șterea Competitivit ății
Economice” , pentru cheltuielile efective aferente contractelor de finan țare încheiate ca urmare a
celor două cereri de proiecte aferente opera țiunii 4.2 men ționate mai sus (Hot ărârea Guvernului
nr.485/2013 privind aplicarea corec țiilor financiare solicita te de Comisia European ă asupra
cheltuielilor finan țate din cele dou ă cereri de propuneri de proiecte aferente opera țiunii 4.2 „Sprijinirea
investițiilor în realizarea și modernizarea de noi capacit ăți de producere a ener giei electrice și
termice, prin valorificarea resurselor regenerabile : a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unit ăți
cu putere instalat ă mai mică sau egală cu 10 MW), solare, eoliene, a bi ocombustibilului, a resurselor
geotermale și a altor resurse regenerabile de energie” din cadrul axei prioritare 4 a Programului
Operațional Sectorial „Cre șterea Competitivit ății Economice”.
9 S-a aprobat aplicarea de c ătre autorit ățile române a corec ției financiare de -25% pentru
cererile de rambursare de tip B și C, în cadrul POS DRU, aflate la nivelul sistemului cât și cele
care urmeaz ă a fi transmise de beneficiari pân ă la finalizarea contractelor , în vederea
rambursării (Hotarârea Guvernului nr. 680/2013 privind aplicarea de corec ții financiare în cadrul
Programului operational se ctorial „Dezvoltarea resurselor um ane” (POS DRU) 2007 – 2013 conform
solicitării Comisiei Europene); neado ptarea acestui act normati v poate determina suspendarea
Programului Operaional Sectorial “Dezvoltarea resurselor umane” de c ătre CE, în baza art. 92
alin.(1) lit. b) din Regulamentul Consiliulu i CE nr.1083/2006 de stabilire a anumitor dispozi ții generale
privind Fondul European de Dezvoltare Regionalã, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și
de abrogare a Regulamentului (C E) nr.1260/1999, cu consecin țe negative asupra bugetului na țional,
din cauza necesit ății asigurării continuării finanțării programului din resurse na ționale și riscului de
dezangajare automat ă la sfârșitul anului 2013 a unor sume importante).
9 În vederea implement ării eficiente a mecanism elor financiare SEE și Norvegian, Ministerul Fondurilor
Europene a luat m ăsurile necesare pentru aprobarea Ordonan ței de Urgen ță a Guvernului nr.23/2013

95privind gestionarea financiar ă a fondurilor externe nerambursabile af erente Mecanismului Financiar al
Spațiului Economic European 2009 – 2014 și Mecanismului Financiar Norvegian 2009 – 2014; se
asigură astfel cadrul procedural, legal, financiar pentru gestionarea financiar ă a fondurilor externe
nerambursabile aferente Mecani smelor financiare ale Spa țiului Economic European 2009 – 2014
acordate României prin Mecanismul Financiar Spa țiul Economic European și Mecanismul Financiar
Norvegian pe perioada de programare 2009-2014.
9 În vederea regularizarii fondurilor utilizate de la bugetul de stat pentru continuarea și finalizarea
măsurilor ex-ISPA a fost aprobat ă Ordonanța de urgen ță a Guvernului nr.33/ 2013 pentru modificarea
și completarea unor acte normative.
9 Pentru reluarea pl ăților din fonduri de la bugetul de stat c ătre contractorii ex-ISP A, pentru proiectele
gestionate, s-a dispus prioritizarea obliga țiilor de plat ă. Se vor efectua în acest sens redistribuiri de
sume între și în cadrul proiectelor finan țate din fonduri externe nerambur sabile preaderare (ex-ISPA)
pentru anul 2013, a fost aprobata Ordonan ța de urgen țã a Guvernului nr.47/2013 pentru alocarea de
la bugetul de stat a credit elor bugetare necesare finaliz ării proiectelor ex-ISPA în domeniul
transporturilor).
9 S-a aprobat Memorandumul cu te ma Aprobarea principalelor m ăsuri privind accelerarea procesului
de implementare a proiectelor finan țate din FSE prin PODCA și de recuperare a întârzierilor
înregistrate de c ătre instituțiile beneficiare din administra ția publică centrală”.

2) Măsuri planificate în vederea at ingerii obiectivului de absorb ție pe anul 2013

Printre măsurile planificate în vederea cre șterii gradului de absorbie al fondurilor europene putem
enumera:
9 Memorandumul cu tema Aprobarea unor m ăsuri în vederea înfiin țării unui fond pent ru sprijinirea
autorităților locale
9 Memorandum cu tema ,,Propuneri de eficientizare a mecanismului de emitere a avizelor aferente
proiectelor finan țate din fonduri europene în per ioada de programare 2007 – 2013’’.
9 Identificarea și preluarea de proiecte alternative PO S Mediu si POS Transport 2007 – 2013 finan țate
până în prezent de la bugetul de stat și includerea tuturor cheltuielilor ef ectuate în cadrul acestora în
DLC-uri ce vor fi transmise CE pân ă la 31.12.2013
9 Actualizarea condi țiilor de contract FIDIC prin modifica rea Ordinului comun MEF/MT/MDLPL nr.
915/465/415/2008 pentru aprobarea condi țiilor contractuale generale si speciale la încheierea
contractelor de lucr ări
9 Modificarea HG 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la
atribuirea contractelor de achizi ție publică din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de
achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucr ări publice și a contractelor de concesiune de
servicii
9 Elaborarea de documenta ții de atribuire standard pentru servicii de supervizare, pentru servicii de
pregătire aplicații/proiecte si de proiectare lucr ări si pentru servicii de asisten ță tehnică in vederea
creșterii calității contractorilor și accelertarea ritmului de implementare a proiectelor;

9 Transpunerea în timp util a noului pachet legislativ comunitar privind achizi țiile publice la nivel de
legislație primară și secundar ă, precum și norme de interpretare/Memorandumul cu tema

96Pregătirea transpunerii în legisla ția națională a noilor directive eu ropene în domeniul
achizițiilor publice și a cadrului institu țional aferent sistemului na țional de achizi ții publice
9 Constituirea unui grup de exper ți la nivel jude țean, care urmeaz ă să facă parte din comisiile de
evaluare, în func ție de specificul tehnic, în cadrul licita țiilor derulate de c ătre toate autorit ățile
contractante locale și instruirea acestora în cadrul unui pr oiect gestionat de Ministerul Fondurilor
Europene și finanțat din Programul Opera țional de Asisten ță Tehnică
9 Modificarea și completarea Ordonan ței de Urgen ță a Guvernului nr.66/2011 privind prevenirea,
constatarea și sancționarea neregulilor ap ărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau
a fondurilor publice na ționale aferente acestora
9 Abrogarea/Modificarea Ordinului MAEur nr.1050/2012 privind ap robarea procedurii de atribuire
aplicabile beneficiarilor priva ți de proiecte finan țate din instrumente structurale, obiectivul
Convergen ță
9 Organizarea de reuniuni de monitorizare cu beneficiarii proiectelor majore și Antreprenorii
contractelor de lucrari din cadrul POS Mediu si POS Transporturi

C. Informații privind noul cadru financiar 2014-2020

În vederea eficientiz ării modalității în care fondurile europene vor fi folosite, principala preocupare a
autorităților române o reprezint ă îmbunătățirea viitoarelor documente de progr amare, în conformitate cu
noile cerin țe europene și având în vedere procesul de implem entare aferent actualei perioade de
programare.
Conform calendarului asumat de c ătre autorit ățile române, România a elaborat prima variant ă a
documentului consultativ privind Acordul de Part eneriat 2014 – 2020, document care a fost lansat în
consultare public ă din 6 iunie a.c. și transmis în consultare informal ă către CE.
Acesta este un document consultativ care va sta la baza acordul ui de parteneriat între România și
Comisa European ă, document de programare care asigur ă cadrul de implementare a Fondurilor Europene
Structurale și de Investi ții (FESI) 2014-2020;
Orientările care stau la baza program ării 2014-2020 sunt: prom ovarea competitivit ății și convergen ța și
concentrarea tematic ă a interven țiilor, în vederea încuraj ării obținerii unei dezvolt ări inteligente, bazat ă pe
creștere economic ă și incluziune social ă;
Este adev ărat că, la nivel na țional este nevoie de investi ții în foarte multe domenii și de aceea o
prioritizare a acestor nevoi este esen țiala pentru a utiliza sustenabil re sursele limitate ale aloc ărilor din
FESI 2014-2020.
În perioada 2014-2020, interven țiile din FESI vor viza urm ătoarele obiective strategice care coincid
nevoilor României identificat e prin documentul de pozi ție:
1. Îmbunătățirea capitalului uman prin cre șterea ratei de ocupare a for ței de munc ă și politici mai
bune privind incluziunea social ă și educația
2. Dezvoltarea unei infrastr ucturi moderne pentru cre ștere și locuri de munc ă
3. Promovarea competitivit ății economice și a dezvoltării locale
4. Optimizarea utiliz ării și protejării resurselor și activelor naturale
5. Modernizarea și consolidarea administra ției naționale și a sistemului judiciar
Rezultatele ce se doresc a fi ob ținute ca urmare a interven țiilor din FESI 2014-2020, vor reflecta
schimbarea pe care autorit ățile române sper ă să o genereze în urm ătoarea perioad ă de programare,

97ținând seama de lec țiile învățate în actuala perioad ă și luând în considerare nevoile de dezvoltare și
potențialul național existent.
În ceea ce prive ște implementarea FESI 2014-2020, aceasta se va realiza într-un sistem mult mai bine
coordonat, fiind stabilite atribu ții de autoritate de management numai la nivelul a trei ministere:
− Ministerul Fondurilor Europene pentru managementul a 4 programe opera ționale care vizeaz ă:
infrastructura mare (transport, mediu și energie); competitivitatea (cer cetare – dezvoltare, Agenda
Digitală); dezvoltarea capitalului uman și asistența tehnică;
− Ministerul Dezvolt ării Regionale și Administra ției Publice (managementul programelor de dezvoltare
regională, a programelor dedicate cooper ării teritoriale europene și a celui dedicat dezvolt ării
capacității administrative);
− Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (managementul pr ogramelor dedicate dezvolt ării rurale și
pescuitului și acvaculturii).
8.3 Contribu ția României la bugetul UE

Estimarea contribu ției României la bugetul Uniunii Europene
pentru anul 2014 și perspective pentru perioada 2015 – 2017

Potrivit angajamentelor asum ate prin Tratatul de adera re a Republicii Bulgaria și a României la Uniunea
Europeană ratificat prin Legea nr. 157/2005 (negociate la Capitolul 29 – Pr evederi financiare și bugetare),
România, în calitate de stat membru, particip ă la finanțarea bugetului Uniunii Eu ropene potrivit regulilor
comunitare unitare care sunt direct aplicabile de la data ader ării. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2007,
România asigur ă plata contribu ției sale pentru finan țarea bugetului Uniunii Europ ene în cadrul sistemului
resurselor proprii ale bugetului comunitar.
Începând cu anul 2007 sistemul resu rselor proprii comunitare este reglementat prin Decizia nr.
2007/436/CE, Euratom, aceasta fiind publicat ă, atât în original (EN) cât și toate limbile oficiale ale statelor
membre (inclusiv în limba român ă), în Jurnalul Oficial al Uniun ii Europene nr. L 163, partea a II-a, din
23.06.2007 (p. 17-21 pentru versiunea in limba român ă).

Contribu ția României la bugetul Uniunii Europene pentru anul 2013 și estimarea pentru anii 2014-2017
mii LEI
Denumirea 20131) 20141) 20151) 20161) 20171)
Contributii din taxe vamale 458.749,8 685.300,0 677.600, 0 677.600,0 677.600,0
Contribuții din sectorul zaharului 22. 087,2 4.450,0 4.400, 0 4.400,0 4.400,0
Total contributii din resurse
proprii tradi ționale 480.837,0 689.750,0 682.000, 0 682.000,0 682.000,0
Contributii din resursa TVA 669. 392,0 726.751,0 718.520, 0 718.520,0 718.520,0
Contribuții pentru corectia/rabatul
acordat Marii Britanii 366.549,0 443.138,0 438.240, 0 438.240,0 438.240,0
Contributii din resursa VNB 5.295.909,0 4.892.424,0 4.603.280,0 4.582.600,0 4.595.360,0
Contributii pentru reducerile în
favoarea Țărilor de Jos și Suediei 40.575,0 0,0 0,0 146.960,0 47.520,0
Total contributii din resurse
proprii 6.853.262,0 6.752.063,0 6.442.040 ,0 6.568.320,0 6.481.640,0
Contributii suplimentare si
neprevazute, din care: -170.078,0 279.426,0 277. 200,0 277.200,0 277.200,0
2) rezerve pentru
acoperirea diferentelor calculate
la soldurile TVA si VNB -170.078,0 279.426,0 277. 200,0 277.200,0 277.200,0
Contributia Romaniei la bugetul
UE 6.683.184,0 7.031.489,0 6.719.240 ,0 6.845.520,0 6.758.840,0

Produsul Intern Brut 3) 625.600.000,0 658.600.000,0 692.200. 000,0 730.300.000,0 771.600.000,0
Contributia Romaniei privind
resursele proprii la bugetul UE, ca
pondere in PIB (%), inclusiv
contributii suplimentare si
neprevazute 1,07 1,07 0,97 0,94 0,88

981) Estimari UCRBUE pe baza nivelului general de cheltuieli prevazut in DB 2014, a plafoanelor de cheltuieli din Perspectiva Fin anciara 2014 – 2020 actualizate de COM in
septembrie 2013, coroborate cu setul de indicatori ai prognozei resurselor proprii comunitare pentru 2013-2014 conveniti la ACO R Previziuni din 16 mai 2013;
2) Estimate de UCRBUE pentru acoperirea:
– diferentelor calculate la soldurile TVA si VNB
– diferentelor de curs valutar intre cursul BS si cursul BCE – bugetelor rectificative UE aferente anului N-1, dar solicitate la plata in anul N
– diferentelor intre DB si B adoptat
3) Conform indicatorilor macroeconomici – Scrisoarea Cadru 2014

Aceste sume pot suferi modific ări, întrucât, pe de o parte , potrivit procedurilor comunitare, se vor efectua
ajustări tehnice automate ale indicatorilor stabili ți în cadrul reuniunii ACOR – Previziuni, la momentul
apariției noilor indicatori macroeconomici estima ți de Comisia European ă, iar pe de altă parte , nivelul
contribuției tuturor Statelor Membre, deci și a României, se va modifica în func ție de negocierile la nivel
comunitar în ceea ce prive ște volumul total al bugetului Uniunii Europene.
Estimarea contribu ției României la Fondul European de Dezvoltare pentru anul 2014 și perspective
pentru perioada 2015 – 2017
Prin Legea nr. 16/2008, România a ad erat la Acordul, semnat la Luxemburg la 25 iunie 2005, de
modificare a Acordului de part eneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe
de o parte, și Comunitatea European ă și statele membre, pe de alt ă parte, semnat la Cotonou la 23
iunie 2000.
În acest context, din 2011, România contribuie la ce l de-al 10-lea Fond Europe an pentru Dezvoltare (FED
10).
În tabelul de mai jos este prezentat ă estimarea contribu ției României la Fondu l European de Dezvoltare
pentru anul 2013, precum și proiecția acesteia pe perioada 2014-2017:

Contribu ția României la Fondul European de Dezvoltare pentru anul 2013
și estimarea pentru anii 2014-2017
mii LEI
Denumirea 2013 2014 2015 2016 2017
Contribuția României la Fondul European de
Dezvoltare 63.270,0 63.270,0 52.910 ,0 52.910,0 102.258,0
Transferuri curente in strainatate (catre
organizatii internationale) 63.270,0 63.270,0 52.910 ,0 52.910,0 102.258,0

Aceste sume pot suferi modific ări în funcție de deciziile luate la nivel comunitar, cu privire la necesarul de
fonduri pentru pl ățile către statele ACP.

Poziția financiar ă netă dintre România și Uniunea European ă
Balanța financiar ă netă (BFN) reprezint ă instrumentul prin care se determin ă poziția financiara net ă
națională in relația cu bugetul Uniunii Europene – co mparând fluxurile financiare de la și către bugetul
comunitar.

99

milioane EURO
0 A 1 2 3 4=1+2+3
1I. SUME PRIMITE DE LA BUGETUL UE (A+B) 15.529,64 5.814,21 8.601,63 29.945,48
2A. Fonduri de pre-aderare 2.628,35 81,08 0,00 2.709,44
3B. Fonduri post-aderare , din care: 12.901,29 5.733,13 8.601,63 27.236,05
4 i) Avansuri 3.755,72 106,74 0,00 3.862,45
5 ii) Rambursari (inclusiv FEGA ) 9.145,57 5.626,39 8.601,63 23.373,59
6B1. Fonduri structurale si de coeziune (FSC), din
care:4.372,49 2.859,35 6.103,11 13.334,95
7 a) Avansuri din FSC 2.125,81 0,00 0,00 2.125,81
8 b) Rambursari din FSC 2.246,68 2.859,35 6.103,11 11.209,14
9B2. Fonduri pentru dezvoltare rurala si pescuit
(FEADR+FEP), din care:3.893,38 1.427,54 1.169,50 6.490,42
10 a) Avansuri (FEADR+FEP) 600,99 0,00 0,00 600,99
11 b) Rambursari (FEADR+FEP) 3.292,39 1.427,54 1.169,50 5.889,43
12B3. Fondul European pentru Garantare Agricola
(FEGA)3.468,70 1.323,59 1.329,02 6.121,31
13 B4. Altele (post-aderare ), din care: 1.166,72 122,64 0,00 1.289,36
14 a) Avansuri 1.028,91 106,74 0,00 1.135,65
15 b) Rambursari 137,80 15,91 0,00 153,71
16II. SUME PLATITE CATRE UE (C+D) 7.667,17 1.581,35 1.580,10 10.828,62
17C. Contributia Romaniei la bugetul UE 7.440,47 1.516,30 1.580,10 10.536,87
18D. Alte contributii 226,70 65,05 291,75
19III. Soldul fluxurilor = I – II 7.862,47 4.232,86 7.021,53 19.116,86Realizat 2007-
2012Denumire Estimari 2014 Estimari 2013 BALANȚA FINANCIAR Ă NETĂ
Nr
rd.TOTAL 2007-
2014

100

Alocarea unor sume importante pent ru cheltuielile de investi ții, cu rol multiplicator în economie, asigurarea
sustenabilit ății finantelor publice, continuarea programului de consolidare fiscal ă, accesarea fondurilor
comunitare și accelerarea ritmului de absorb ție al acestora, masuri ferm e de combatere a risipei în
utilizarea banului public, asigurarea securit ății sociale reprezint ă priorități ale construc ției bugetare pe anul
2014 și perspectiva 2015-2017.

VICEPRIM – MINISTRU,
Ministrul Finantelor Publice, Daniel Chi țoiu
Ministrul Delegat pentru Buget,
Liviu Voinea

Avizăm favorabil,
Ministrul Justi ției
Robert Marius Cazanciuc

101

AVIZAT:

Secretar de stat:
Președintele Comisiei Nationale de Prognoz ă
Gheorghe Gherghina
Ion Ghizdeanu
Secretar de stat: Secretar de stat:
Enache Jiru Dan Manolescu

Direcția general ă de trezorerie și datorie public ă
Direcția general ă legislație cod fiscal și reglement ări
vamale
Director general : Ștefan Nanu Director general Bogdan Iulian Hu țucă

Direcția general ă de programare bugetar ă
Director general: Daniela Pescaru
Unitatea de coordonare a rela țiilor bugetare cu Uniunea
European ă
Direcția de analiz ă macroeconomic ă și politici
financiare

Doamna director Raluca Zamfirescu Director: Alexandra Cojocaru
Directia generala juridica
Madalina Gheorghe
Intocmit
Director general: Ioana Burl ă

Director general adjunct: Marin Cojoc