Cap. 1. Studiul, analiza și prezentarea sistemului actual [614193]

1
Cap. 1. Studiul, analiza și prezentarea sistemului actual

1.1 Rolul și poziția firmei in sistemul economico -social național și in
ramura de activitate

AutoCenter este o societate comerciala cu raspundere limitata infiintata in anul 200 2, cu
capital integral romanesc, ce are ca principala activitate importul de autotur isme second hand
din Comunitatea E uropeana, dar si cumpararare acestora din Romania, si vanzarea pe teritoriul
Romaniei.
Prin calitatea serviciilor si profesionalismul ang ajatilor firma s -a afirmat inca de la
inceputul intrarii pe piata, acumuland in decursul anilor suficienta experienta in luarea celor
mai bune decizii in alegerea unei masini care sa -i multumeasca pe clienti .Dupa 9 ani de la
lansarea pe piata, AutoCenter s e pozitioneaza in topul preferintelor viitorilor clienti, datorita
seriozitatii si promptitudinii de care a dat dovada.Acest lucru a dus la marirea considerabila al
numarului de vizitatori al parcului auto detinut de firma.

2

1.2 Studiul și anal iza sistemului existent al S.C. AutoCenter S.R.L.

1.2.1. Caracteristici generale ale sistemului

S.C. AutoCenter S.R.L. incearca sa acopere pe cat posibil toata gama de autoturisme
si sa raspunda cererilor clientilor prin innoirea saptamana a parcului auto cu importuri noi sau
contractarea autoturismelor de la persoanele fizice ce doresc vanzarea acestora.Pentru a veni
in sprijinul clientilor AutoCenter a realizat parteneriate cu BCR Romania, pentru a oferi
sisteme de finantare prin:
 Leasing
 Credit
Reprezentan tul de vanzari reprezinta societatea comerciala in fata clientilor si a
potentialilor clienti pentru remiterea ofertei de autoturisme, consultanta tehnica si comerciala,
negocierea, incheierea si executarea contractelor si acordurilor de vanzari, conform d elegatiei
primite din partea Directorului de vanzari.
Vicepreședintele analizează contractul și trimite Directorului General propuneri și
sugestii. Acesta din urmă, analizează, acceptă, aprobă sau respinge contractul. Propunerea
acceptată, este trimisă Vi cepreședintelui. Acesta numește agentul care trebuie să î ntocmească
actele cu firma.

Organigrama AutoCenter:

3
Director General

Vicepresedinte
Contabil

Casier

Director de vanzari
Director de resurse
umane

Consilier Vanzari

Tehnicieni
Receptioneri Clienti

4

Director General
Vicepre ședinte
Director V ânzari
Director Resurse Umane

Analiz a
Decizii
Informa ții

Contabil
Consilier V ânzări
Recep ționer Clien ți
Tehnicieni
Casieri

1.2.2 Studiul sistemului de conducere
Sistemul de conducere al societatii comerciale S.C. AutoCenter S.R.L este for mat din 4
membri :
 Director General
 Vicepre ședinte
 Director V ânzari
 Director Resurse Umane
Directorii sunt cei care fixează politica firmei, stabilesc strategia de organizare, cei
care decid și semnează contractele de import, cumparare sau vanzare a autot urismelor .
Sistemu l de conducere

Sistemul informa țional

Sistemul condus

5 Director General:
 Coordoneaza, indruma si asigura toate activitatile desfasurate de societate direct
sau prin director ii din subordine, delegand acestora competentele necesare. ;
 Angajeaza raspunderea patrimoniala a societatii, prin semnatura sa. Aproba
structura organizatorica a societatii ;
 Asigura coordonarea si raspunde de activitatea de marketing. Asigura
organizarea si declansarea actiunilor de publicitate si reclama cu privire la
obiectul de activitate al societatii si lucrarile/ serviciile/ produsele realizate de
organizatie, in conditii de calitate si la preturi competitive, in scopul atragerii de
noi c lienti ;
 Semnează contracte de colaborare;
 Dispune intocmirea balantelor de verificare lunare si efectuarea impreuna cu
ceilaiti director i, a analizei costurilor pe activitati, in vederea stabilirii cailor de
reducere a cheltuielilor si de cre stere a beneficiului societatii;
 Analizează contractele;
Vicepre ședinte:
 Angajează, supraveghează și concediază personalul;
 Informează regulat starea în care se afl ă firma directorului general;
 Creează relații pe termen lung cu partenerii existenți și identificarea de noi
parteneri de afaceri;
 Negociază și urmărește propunerile pentru angajare.
Director V ânzari:
 Analizeaz ă contractele de leasing;
 Identific a si contacteaza potentiali clienti in vederea remiterii ofertei,
negocierii, incheierii si executarii contractelor ;
 Informarea clientilor si a potentialilor clienti despre activitatea organizatiei,
direct sau prin intermediul mass -mediei (stiri, comunica te, interviuri);

6  Efectuarea studiilor de piata in vederea identificarii modului de structurare a
pietei: clienti actuali, clienti potentiali;
 Propune spre aprobare contractele;
 Analiza ofertelor prod uctiei de mat eriale publicitare si identificarea celor ma i
avantajoase forme de promovare (atat din perspectiva impactului asupra pietei,
cat si din perspectiva preturilor);
Director Resurse Umane:
 Raspunde de organizarea actiunilor de recrutare si selectionare a personalului
necesar pentru realizarea lucrarilor , serviciilor si produselor contractate de
societate cu clientii sai, in concordanta cu structura organizatorica ap robata de
conducerea societatii;
 Asigura desfasurarea in conditii optime a activitatilor de personal, invatamint,
organizare si sa larizare di n cadrul societatii ;
 Urmareste insusirea si respectarea de catre intregul personal al societatii, a
tuturor regulilor interne stabilite de conducerea societatii pentru mentinerea
ordinii si disciplinei, iar in cazul constatarii unor incalcari ale acestora,
formuleaza propuneri de sanctionare a celor vinovat i.

1.2.3 Studiul sistemului condus

Sistemul condus este alcă tuit din:
 Contabil – 1 persoan ă
 Consilier V ânzari – 3 persoane
 Recep ționer Clien ți – 1 persoan ă
 Tehnicieni – 6 persoane
 Casieri – 2 persoane

7
Contabil:
 Elaboreaza in baza analizelor efectuate, proiectul bugetului de venituri si
cheltui eli (b.v.c. ) pentru anul care incepe, in vederea aprob arii de catre
conducerea societatii;
 Asigura legatura intre societate si organele bancare si cele fiscale in vederea
efectuarii operatiunilor de incasari si plati, inclusiv a celor in numerar,
urma rind si verifica nd respectarea legalitatii in c adrul operatiunilor respective;
 Intocmeste la termenele stabilite, informarile, rapoartele si situatiile cerute de
conducerea societatii in legatura cu activitatile din domeniul financiar -contabil ,
precum si daril e de seama statistice specifice .
Consilier V ânzări:
 Prezint ă oferta clientului;
 Acordarea de suport si consultanta directa clientilor ;
 Stabilirea de intalniri cu potentialii clienti ;
 manifestarea de politete în relatiile cu clientii ;
 Întocme ște dosarul pentru finalizare tranzactiei dintre firma si client ;
Recep ționer Clien ți:
 Oferă clien ților informa țiile necesare;
 Solutionarea eficienta a tuturor solicitarilor inregistrate;
 Stabilirea unor relatii optime cu clientii, pentru rezolvarea in timp util si in
bune conditii a tuturor problemelor ocazionale.

Tehnicieni:
 Efectueaz ă revizia tehnic ă și remedieaz ă eventualele defec țiuni;

8  Participa la examinarea autoturismului alaturi de receptionerul care solicita
acest lucru si ofera consultanta clientului;
 Intervi ne direct in cazurile tehnice dificile si asista receptionerul pentru a
efectua un diagnostic sau o proba inainte de de vanzare masinii.

Structura personalului din cadrul s istemului condus este grupată după:
 Vârstă:
– 20-25 ani – 5 persoane
– 26-30 ani – 7 persoane
– 30-45 ani – 1 persoană
 Sexe:
– bărbați – 12 persoane
– femei – 1 persoane

Pregătirea profesională a tuturor angajaților:
– Studii superioare;
– Experienta de minim 2 ani in vanzari ,de preferat in domeniul
auto ;
– Permis de conducer e auto cu vechime de minim 3 ani ;
– Cunoasterea de l imbi stră ine: engl eză, franceză;
– Cunostinte foarte bune in operarea calculatorului ;

9 REPREZENTANȚ A AUTOCENTER
IN TARA SECRETARIAT DIRECTOR
GENERAL DIRECTOR DE
VÂNZĂRI AGENT
VANZARI SOLICITANT INTRARI PRELUCRARI IESIRI
Cerere
Cumpara re
Oferte
Vanzare

BD
Oferte Analizeaza,
Semneaza
Examineaza,
propune pt
executie BD
Propuneri pt
intocmirea
contractului
Contracte
vanzare –
cumpararea
leasing
Studiu
Prelucrare
Semnare

Situatii vanzari 1.3.1 Fluxul documentelor 1.3. Stud iul sistemului informaț ional

10 Sistemul informational este o parte a sistemului informational in care procesul de
culegere, transmitere, stocare si prelucrare a datelor se realizeaza utilizand elemente sau
componente ale TI, adica mijloace de calcul si de comunicare moderne, produse software
specializare, proceduri si tehnici specifice la care se adauga personalul special izat.Sistemul
informatic este o parte a sistemului informational, adica aceea parte care cuprinde culegerea,
prelucrarea si transmiterea automata a datelor si informatiilor din cadrul sistemului
informational.
Sistemul informațional (care este subordonat si stemului de conducere) face legă tura
între sistemul de conducere și sistemul condus.

1.3.2 Analiza sistemului informatic existent

Sistemul informatic este o parte a sistemului informațional în care procesul de
culegere, transmitere, stocare și prelucrare a datelor se realizează utilizând elemente sau
componente ale IT, adică mijloace de calcul și de comunicare moderne, produse software
specializate, proceduri și tehnici specifice la care se adaug ă personalul specia lizat.
Sistemul informatic nu este prin el însusi un sistem de conducere, ci un sistem pus în
slujba conducerii. Introducerea sistemului informatic aduce o contributie de seama la
îmbunatatirea cunoasterii si valorificarii tuturor capacitatilor si a între gului potential de
productie, a tuturor rezervelor. Calculatorul nu -l elimina pe om ci constituie un factor activ
pentru sporirea productivitatii muncii acestuia, pentru largirea posibilitatilor sale de abordare a
obiectivelor.

Dotarea tehnică

Sistemul condus este dotat cu computere, imprimante, telefoane, fax și xerox.

11 Situația sistemelor de calcul , repartizata pe fiecare angajat al firmei, se reprezintă în felul
următor:
Directorului General, Vicep reședintelui, Directorului d e Vânzări ș i Directorului de
Resurse Umane li s -au dat în folosință calculatoare personale cu aceeași configurație:

Procesor – Intel ® Pentium Dual Core E5700 3000
(MHz)
Memorie – 2048 MB
Hard disk – 250 GB
Monitor – 19” LCD
Sistem de operare – Windows 7
Multifunctional – Multifunctionalul Brother MFC –
5895CW
Modem – Teac 45v
Contabilului i s -a dat în utilizare un singur calculator cu urmatoarea configurație:
Procesor – Intel® Pentium® Dual Core E6700 (3200MHz)
Memorie – 2048 MB
Hard di sk – 250 GB
Monitor – 18” LCD
Sistem de operare – Windows XP
Modem – Teac 45v

Consilierilor de Vanzari li s -a dat în folosința câte un calculator portabil, cu urmatoarea
configurație:
Procesor – Intel® Pentium® Dual Core E5400 (2700MHz)
Memorie – 2048 MB

12
Hard disk – 250 GB
Monitor – 17” LCD
Sistem de operare – Windows XP
Imprimantă – HP DeskJet 1000
Modem – Teac 45v

Receptioner Clienti si Casieri li s -au dat în utilizare un singur calculator cu urmatoarea
configurație:
Procesor – Intel®Pentium® Dual Core E5400 (2700MHz)
Memorie – 2048 MB
Hard disk – 250 GB
Monitor – 17” LCD
Sistem de operare – Windows XP
Imprimanta – EPSON Stylus S21
Modem – Teac 45v

1.3.3 Modelarea datelor și prelucră rilor
I. Mode lul conceptual al prelucr ărilor (MCP)

13 Cerere de
cumpărare
Analiza cererii de cumpărare 1
– Se analizează oferta de vânzare
– Se incheie contract vânzare –
cumpărare pe leasing
– Se trimite spre execuție S1
S2 Depunerea cererii de
cumpărare de solicitanți
S3
Introducere în baza de date 2
– Se introduc ofertele de vânzare î n
baza de date 2a Introducere în baza de date
– Se introduc cererile de cumpă rare ale
solicitanților în baza de date
S4

14 3 Analiza cererii de cumpărare – solicitant
– Se analizează cererea de cumparare
– Se analizează datele solicitanților
– Se propun tip, mărci, modele
– Se consultă cu Vicepreședintele
Not OK OK
S5
4 Plecări
– Se întocmesc Contracte de vănzare cumpă rare leasing
– Se întocmesc grafice de calcul rata leasing
– Se întocmesc facturi

15 II. Modelarea logică și fizică a prelucrarilor (MLP)
ÎN ȚARĂ Departament
Director General Vicepreședintele
Solicitant
Cerere de
cumpărare Analiză cereri
de cumpărare 1
Cerere
acceptată
2 Înregistrare în
BD
Trimitere pt
execuție 2a Înregistrare în
BD
Analiza
cererii de
cumpărare
3 Propuneri,
intocmire rapoarte
Aprobări pt
vânzare Semnare
chestionar
-oferta
4 Întocmire
contracte
vânzare
cumpărare
leasing
Semnare
contract 5 Pregătire
Agenți
Vânzare 6 Eliberare
factură si
ridicarea
bunului
solicitat

16 III. Modelul Entitate -Asociere (MEA)
Modelarea conceptuala este o faza importanta în proiectarea unei aplicatii de baze de
date. Termenul aplicatie de baza de date se refera la o utilizare particulara a unei baze de date.
De exemplu, o baza de date care contine informatii de personal al unei institutii si un program
asociat care implementeaza comenzi le necesare pentru introducere, stergere, actualizare a
datelor, precum si interogarile prin care un utilizator (operator) obtine informatiile dorite
(drepturile salariale ale unui angajat, etc) reprezinta o aplicatie de baze de date.
Modelul Entitate Asoc iere este un model semantic care urmărește obținerea unei
reprezentări fidele a realității. MEA este un instrument de lucru care se utilizează în studierea
problemei ce urmează a fi informatizată. MEA fiind un model semantic face abstracție de
orice restri cție informatică sau organizatorică și reprezintă în fond un instrument de
comunicare între realizatorii sistemului precum și între informaticienii și viitorii utilizatori.
Modelul entitate -asociere permite reprezentarea informatiilor despre structura baz elor
de
date folosind trei elemente de constructie: entitati, atribute ale entitatilor si asocieri intre
entitati.
Datele aplicației informatice, modelate prin MEA, pentru ca să fie corecte și coerente
în raport cu realitatea pe care o reflectă trebuie să respecte anumite cerințe, cerințe numite
generic restricții de integritate.

Restricțiile de integritate se referă la :
 valorile pe care le pot lua atributele entitățiilor și asocierilor;
 valorile identificatorilor entitățiilor;
 rolurile jucate de entități în asocierile la care participă;
 asocierile stabilite între entități.

17 Fig.3

Fig.3Marca
id
nume_marca Modele
id
id_marca
nume_model
Orase
id
nume_oras Utilizatori
id
utilizator
parola
nume
prenume
email
telefon
Admin
id
utilizator
parola Pagini
id
titlu
continut Anunturi
id
id_utilizator
id_marca
id_model
titlu
pret
id_judet
descriere
stare
tip
an
km
culoare
caroserie
usi
capacitate
putere
consum
carburant
transmisie
poza1
poza2
poza3
poza4
poza5
data_expirare
afisari

18 Cap.2 Soluția conceptuală și de informatizare a noul sistem
informatic

2.1 Orientări generale pentru stabilirea soluției de informati zare

Planificarea este cel mai important proces în lanțul valorilor într -o întreprindere, iar
calitatea și competitivitatea pe piaț ă a produselo r sau serviciilor este esențială . Pentru
îndeplinirea acestor deziderate este esențial ă eficiența sistemului informatic. Numai
implementarea unei soluții informatice perfect modelate pe speci ficul unei întreprinderi
producă toare poate asigura permisele competitivității acesteia.
Din analiza sistemului actual a rezultat că societatea este pregatită pentru
informatizare, iar s oluția de informatizare aleasă va ajuta intreprinderea în demersul de
dezvoltare ulterioară.
Soluția aleasă este o soluție de tip client / server . Aceasta se remarcă printr -o
securitate sporită a datelor, mai ales în condițiile în care baza de date va fi u nică, atât pentru
aplicațiile interne cât și pentru aplicațiile care vor rula pe site -ul web.
În vederea pregătirii implementării noului sistem și pentru asigurarea unui cadru
managerial și organizatoric propice care să permit ă o funcționare eficientă a si stemului se
propune: asigurarea unui grad sporit de securita te a datelor prin acces restricționat la baza de
date a societații și administrarea acesteia numai de c ătre o persoană de specialitate.
Aceste elemente vor asigura o implementare rapidă și eficien tă a noului sistem și de
asemenea reducerea rezistenței personalului existent la schimbarea sistemului de lucru prin
școlarizarea acestuia.
Arhitectura viitorului sistem informatic al acestei societăți este conformă cu
recomandările Organizației Internațio nale de Standardizare ISO.
In arhitectura sistemului se disting urmatoarele nivele:
1. arhitectura organizațională:
 domenii de activitate

19  memoria centrală
2. arhitectura tehnică:
 tehnica de calcul (server)
 sistemul de comunicații (rețeaua de calculatoare)
3. arhitectura aplicațiilor
 produse program proprii
 produse program achiziționate
 produse program existente
4. arhitectura informațională
 baze de date
 fluxuri de date
 proceduri de lucru

2.1.1 Punctele slabe ale sistemului informatic existent

 Înscrierile nu se po t face online, firma practic neavand un site pe care potentialii
clienti sa il poata vizita.
 Baza de date nu este actualizată suficient de des;

2.1.2 Puncte forte ale sistemului informatic implementat

 Siguranța în manevrarea informațiilor
Caracteristici le tehnice ale aplicației asigură protecția maximă a datelor din sistem.

 Sortarea calitativă a informației

20 Informația, cea mai importantă sursă a competitivității organizației, trebuie utilizată
eficient. Într -un mediu de lucru tot mai dinamic, caracter izat printr -un timp de reacție scăzut
și prin creșterea responsabilității individuale , acces la informațiile utile in cel mai scurt timp
reprezint ă garanția reacției imediate, în timp real, la schimbare. Sistemul vă dă posibilitatea să
găsiți instantaneu informația de care aveți nevoie.

 Flexibilitate si trasabilitate
Sistemul se adaptează perfect necesitaților de schimbare ale întreprinderii, impuse de
dinamica mediului concurențial în care evoluează acesta. Modificările legislative survenite
ulterior su nt usor de înglobat în sistem, precum și extinderea ulterioară a funcționalităților la
cererea expresă a utilizatorilor.

 Reducerea costurilor
Printr -o mai corectă gestiune a resurselor prductive se pot simplifica si îmbunatați
activitățile din cadrul fi rmei.Promovarea pe internet costa semnificativ mai putin decat
promovarea la radio sau televiziune, asa ca prin promovarea siteului in motoarele de cautare
ne propunem sa promovam imaginea firmei si totodata sa atragem cat mai multi clienti. .

 Funcționalit ate la parametri ridicați de competitivitate
Avantajele enumerate mai sus se concretizează în creșterea competitivității
întreprinterii. Sistematizarea activităților productive si auxiliare permit managerilor
focalizarea atenției spre identificarea de noi oportunități pe piața, în direcția extinderii sau a
diversificării portofoliului de clienți și spre găsirea de noi avantaje competitive.

2.1.3 Structurarea cerințelor sistemului direcției de perfecționare ale acestora

 Angajarea unui administrator de sistem care sa tina evidenta site -ului si sa se
ocupe zilnic de acesta ;

21  Angajarea unui programator cu vaste cunoștințe de programare in limbajul PHP
si MySql , dar si de SEO.Programatorul va trebui sa se ocupe zilnic de
intretinerea siteului si sa stea la d ispozitia administratorului care poate cere
eventuale modificari la structura siteului sau stergerea de anunturi de pe acesta. ;

2.2. Definirea rapoartelor finale

Datele elementare conținute de fluxurile de date înseamnă, în același timp, și
conținuturile formularelor de intrare sau ale rapoartelor și răspunsurilor la întrebări. Datele
formularelor sau rapoartelor pot fi date elementare ale locurilor de stocare și ale datelor din
modelul entitate -relație al aplicațiilor sau pot fi calculate pe baza acestor date elementare.
Un formular poate fi un document primar sau o machetă de ecran care conține unele
date predefinite, cărora li se adaugă altele ce urmează a fi completate în rubrici special
rezervate.
Din punct de vedere structural, un formular este un el ement tipărit, cu antet și alte
componente pretipărite, precum și cu spații (rubrici) pentru completarea cu date. Într -un sistem
de prelucrare automată a datelor, formularul este asociat imaginii afișate pe ecran, identică
formularului tipărit. Datele afiș ate din formulare sunt cunoscute sub numele de date constante,
în timp ce elementele ce vor fi completate sunt numite date variabile. Imediat ce datele
variabile au fost completate pe formular, în câmpurile corespunzătoare, formatul devine o
înregistrare ( articol) sau o tabelă.
Majoritatea formularelor au în structură patru elemente determinate: introducerea,
instrucțiunile, partea principală (corpul) și concluziile.
Introducerea, în general, trebuie să apară la începutul formularului și să conțină titlul
acestuia, numărul său și, dacă formularul trebuie distribuit altcuiva, numele și adresa
organizației respective.
Instrucțiunile sunt de două feluri: ele precizează fie modul de completare a
formularului, fie destinația lui după completare. Uneori, numele el ementelor de completat sunt
atât de clare încât nu mai necesită informații speciale pentru completare. De regulă,
formularele cu un pronunțat caracter tehnic, necesită mai multe informații în partea principală
sau pe verso. Instrucțiunile în legătură cu ce ea ce trebuie făcut cu formularul trebuie să fie

22 foarte clare, specificându -se pentru fiecare exemplar unde trebuie să ajungă. În proiectarea
acestor formulare trebuie să se urmărească o cât mai simplă formă de realizare.
Partea principală este cea care c oncură la utilizarea unor formulare cât mai simple.
Relațiile logice dintre căsuțe trebuie să fie grupate; căsuțele și coloanele trebuie să fie foarte
clar conturate, și evident, locul unde trebuie completate, mai ales când datele din el vor fi
supuse prel ucrării automate.
Concluziile apar la sfârșit și se referă la înregistrarea informațiilor cu privire la
dispozițiile finale și/sau la aprobările necesare în legăturile cu operațiile consemnate,
incluzând semnăturile și data. Dacă este vorba de un formular cu operațiuni financiare, el
trebuie să conțină și totalul formularului.
De asemenea, la proiectarea formularelor trebuie să se mai țină seama și de alte
principii. De exemplu, în funcție de importanța documentului se va alege tipul de hârtie
corespunzător iar caracterele din interiorul lui vor fi tipărite în forme variate. Părțile lui trebuie
să fie marcate distinct și în concordanță cu standardele existente.
Un raport este un document economic în care sunt incluse doar date predefinite, ceea
ce înseamnă că poate fi numit și document pasiv, folosit în mod exclusiv pentru a fi citit sau
vizualizat.
Obiectivul prezentării detaliate a ieșirilor este și acela de a determina formularul și
conținutul tuturor rapoartelor imprimate, ale documentelor și ecranelor formulate de sistem.
Conceperea ieșirilor se va face astfel încât să răspundă și cerințelor utilizatorilor, și celor ce se
ocupă cu proiectarea.
Cele mai multe rapoarte au o formă excelentă de prezentare, când se apelează la
instrumentele grafice. Cantită ți mari de date pot fi condensate în câteva pagini de rapoarte
grafice, ce pot fi mult mai ușor interpretate decât rapoartele cu coloane. Pachetele de programe
moderne au o multitudine de facilități de lucru în mod grafic.
În funcție de momentul elaborării rapoartelor, ele pot fi clasificate în patru categorii:
– Rapoarte programate (la termen) – au un conținut predeterminat și formatul lor este
dinainte stabilit; aici se încadrează rapoartele realizate lunar pentru fiecare compartiment,
analizele săptămâna le ale vânzărilor, precum și dările de seamă financiar -contabile.
– Rapoarte de analiză neprogramate cu rol special – deseori numite și rapoarte ad -hoc,
nu au conținutul și forma dinainte stabilite și nu sunt realizate conform unor programări

23 anterioare. E le sunt elaborate ca răspuns la întrebările managerilor privind anumite probleme
de planificare managerială.
– Rapoartele declanșate de excepții. Au un conținut predeterminat și un format anume,
dar sunt elaborate numai când sunt realizate unele condiții d e excepție (depășirea costurilor,
stocuri supradimensionate, etc.).
– Rapoartele la cerere – au conținut și formă predeterminate dar sunt elaborate numai ca
răspuns la cererea managerilor sau a altor angajați. Atât rapoartele declanșate de excepții, cât
și cele la cerere explică puterea sistemelor bazate pe calculatoare de a fi deosebit de eficiente
în procesul conducerii.
Proiectarea de ansamblu a ieșirilor
Ieșirile sistemului informatic sunt reprezentate de rezultatele prelucrărilor desfășurate.
Aceste ie șiri, în funcție de natura prelucrărilor care le -au generat, sunt de două categorii:
– Ieșiri obținute în urma unor operații de transfer al datelor, care nu și -au modificat
valoarea față de momentul introducerii lor în sistem. De exemplu: marca si modelul unui
autoturism etc.
– Ieșiri obținute în urma unor operații de calcul pe baza unor algoritmi prestabiliți
(Pretul autoturismului calculat in RON,EURO sau USD …etc).
– Ieșirile sistemului informatic pot fi clasificate în funcție de co nținutul și forma lor de
prezentare în:
– Indicatori sintetici regăsiți în tablourile de bord oferite manageril or ce pot fi
consultate on -line
– Rapoarte (situații) care grupează diverși indicatori sintetici sau analitici sub formă
tabelară.
Exemplu: Situa ția parcului auto la un anumit interval de timp .
a) După gradul de agregare a datelor rapoartele se clasifică astfel:
-Rapoarte sintetice, cuprinzând indicatori cu grad mare de sintetizare, destinate
analizei activității și fundamentării deciziilor. Exempl u: Situația anunturilor dupa marca.
-Rapoarte analitice conținând informații detaliate privind desfășurarea unei activități
pe un anumit segment de timp (Situația anunturilor pe o anumita perioada de timp ). Sunt
destinate utilizării în cadrul compartimente lor funcționale.
b) După criteriul naturii informațiilor prezentate rapoartele se pot clasifica în:

24 -Rapoarte conținând date de stare reflectând valoarea patrimoniului la un moment dat,
volumul activității la o anumită dată. Cel mai elocvent exemplu este b ilanțul contabil care
reflectă o “fotografiere” a situației patrimoniale la sfârșitul perioadei de gestiune.
-Rapoarte statistice cuprinzând informații având caracter statistic necesare raportărilor
ierarhice (ministere, bănci etc) sau fundamentării unor d ecizii vizând perioade viitoare de
timp.
-Rapoarte previzionale care permit pe baza informațiilor privitoare la perioade
anterioare de gestiune să se anticipeze evoluția unor procese și fenomene economice și/sau
financiare. Aceste rapoarte sunt necesare at ât în fundamentarea deciziilor tactice cât și a celor
strategice.
c) După destinație, conținut și modul de structurare rapoartele se pot clasifica
astfel:
-Rapoarte de uz intern al căror conținut este determinat de cerințele proprii de
informare și control
-Rapoarte de uz general al căror conținut este prestabilit , multe dintre acestea fiind
destinate și mediului exterior firmei.
d) După frecvența de generare:
-Rapoarte zilnice
-Rapoarte lunare
-Rapoarte trimestriale
-Rapoarte anuale

În cadrul acestor rap oarte gradul de agregare/sintetizare a informației conținute este cu
atât mai mare cu cât intervalul de timp la care se referă este mai larg.
Rapoartele pot fi generate pe imprimantă, pe monitorul calculatorului, pe suport
magnetic sau optic pentru a fi tr ansmise off -line beneficiarului sau transmise la distanță on –
line (sub formă de fișiere) prin intermediul rețelelor, ieșiri destinate altor sisteme reprezentate
de fișiere transmise on -line sau off -line în vederea continuării prelucrărilor în cadrul altor
subsisteme informatice.
Pentru punerea în practică a obiectivelor stabilite pentru S.C. AutoCenter S.R.L. , este
necesar punerea în practică a următoarelor situații de informare:

25 – Rapoarte pentru evidenta autoturismelor (evidenta dupa marca , intrari/iesir i de autoturisme );
– Liste de autoturisme, grupate dupa marca si/sau model;
– Liste de utilizatori;
– Rapoarte pentru evidenta anunturilor noi;
– Rapoarte pentru evidenta autoturismelor vandute prin intermediul site -ului;

2.3 Prezentarea platformei hardwa re și software

Platforma Hardware:
Sistemul este proiectat client / server singurul calculator care necesită dotări deosebite
este serverul. Serverul propus este :
CPU: Intel® Core™ i7 -920 Quad -Core inkl. Hyper -Threading -Technologie
Frecven ță: 4x 2,67 GHz
Memorie: 8 GB DDR3 RAM
HDD: 2x750GB SATA -II HDD (Software -RAID 1) + 1x 120 GB SSD(folosit pentru o
viteza marita a siteului, foarte important a in noul algortim al principalului motor de cautare,
Google) .

Platforma Software:
Pentru realizarea proiect ului am ales următoarea platformă software:
 Limbajul PHP;
 Un editor de PHP – Macromedia Dreamweaver 8 ;
 SGBD MySQL;
 Serverul Web – Apache;
 Un browser (Internet Explorer, Opera sau FireFox
Mozilla).

26 Limbajul PHP
PHP vine de la "Hypertext Preprocessor" și est e un limbaj de comenzi -script pentru server (se
spune că acționează pe partea serverului – server -side language ). Adică fișierele cu comenzi
PHP rulează pe serverul Web, nu în navigator, pe stația client. Cu alte cuvinte, nu trebuie să ne
batem capul cu co mpatibilitatea soft a calculatorului personal de pe care navigăm. PHP este un
limbaj relativ nou (comparativ cu alte limbaje precum Perl (CGI) și Java), dar devine rapid
unul dintre cele mai răspândite și mai populare din Internet.
Adobe Dreamweaver
Adobe Dreamweaver (cunoscut anterior ca Macromedia Dreamweaver ) este o aplicație de
dezvoltare web , disponibilă atât pentru Windows , cât și pentru Mac. Versiunile recente includ
suport pentr u tehnologii web, cum ar fi CSS, JavaScript , PHP, Cold Fusion , cât și cadre ASP.
Dreamweaver s -a bucurat de un larg succes încă de la sfârșitul anilor '90 și momentan dețin e
aproximativ 80% din piața editoarelor HTML. Produsul poate fi rulat pe variate platforme
software: Mac, Windows, dar suportă în același timp și platforme UNIX cu ajutorul unor
emulatoare software, cum ar fi Wine.
Ca orice alt editor WYSIWYG , Dreamweaver poate ascunde detaliile de implementare a
paginilor HTML , făcând astfel posibilă crearea cu ușurință a paginilor web de către util izatorii
neexperimentați.
Mozilla Firefox
Mozilla Firefox este un browser de web gratuit dezvoltat de Fundația Mozilla . Firefox este al
doilea browser ca număr de utilizatori, după Internet Explorer de la Microsoft .
Firefox are numeroase facilități, cum ar fi navigarea cu file, un sistem împotriva phishing -ului
și al spyware -ului, o facilitate de gestionare a descărcărilor ș.a.
Este foarte configurabil – i se pot adăuga m ulte extensii făcute de dezvoltatori independenți[4];
gama de extensii este deja foarte largă, fiind disponibile aproape 2.000 de extensii de cele mai
diverse facturi. Printre ce le mai populare extensii se numără NoScript (oprește rularea
scripturilor dăunătoare), FoxyTunes (controlează media player -ele), StumbleUpon
(descoperire de situri ) și DownThemAll! (facilități pentru descărcarea de fișiere).

27 Cap.3 Proiectarea, realizarea și implementarea
Sistemului Informatic

3.1 Proiectarea de ansamblu

Proiectarea de ansamblu a sistemului inf ormatic și succesiunea activitatilor din
cadrul proiectarilor este următoarea:
 definirea obiectivelor
 locul aplicației in sistem
 definirea ieșirilor
 definirea intrărilor

Obiectivele sistemului
Proiectarea sistemului trebuie să răspundă de următoarele ceri nțe:
 Flexibilitate;
 Fiabilitate;
 Ușurința în folosire;
 Implementarea cât mai rapidă;
 Cost redus;
 Eficiența maximă;

28
Proiectarea sistemului va realiză:
 Proiectarea sistemului integrat al ofertelor auto;
 Proiectarea paginilor web care va avea la bază infor mații despre procesul activităților;
 Reproiectarea unei părți a sistemului existent;

Sistemul de inregistrarea ofertelor auto trebuie să realizeze următoarere informații:
 Asigură securitatea și confidențialitatea datelor;
 Posibilitatea de postare a anunțu rilor de către persoane fizice și juridice;
 Stocarea datelor;
 Posibilitatea ca utilizatorul sa -si exprime parerea la pagina de contact;
 Posibilitatea modificării datelor de înregistrare;
 Posibilitatea de a manageria propriile anunturi;

Proiectarea bazei d e date trebuie să aibă urmatoarele cerințe tehnice:

Să raspunda restricțiilor de:
 Unicitate a cheii;
 Integritate a domeniului;
 Integritate a relației;
 Integritate de referință;

29
Locul aplicației informatice în sistem

Aplicația informatică a sistemulu i se află pe un site web. Datele sunt introduse de
fiecare utilizator în parte după ce acesta s -a înregistrat si au fost verificate de un administrator
al site -ului.

Definirea sistemului informatic final

Aplicația cuprinde baza de date a anunturilor aut o. Utilizatorii se folosesc de aceasta
baza de date pentru a introduce anuntul dorit intr -un timp scurt.

Definirea documentelor de ieșire

Prin ieșirile unui subsistem informatic se înțelege totalitatea informațiilor
furnizate de acesta beneficiarilor in terni și externi, respectiv rapoarte, note de informare –
rapoatre, etc.
Definirea ieșirilor fiecărui subsistem informatic, presupune, în primul rând, stabilirea
la nivel global, a informațiilor necesare conducerilor de pe diferite trepte ierarhice ale
sistemului, specificând pentru fiecare în parte: aspectele programatice (legate de utilitate) și
aspectele semantice (legate de conținut).
În cadrul acestei aplicații ieșirile reprezintă rapoartele pentru:

 evidența utilizatorilor
 evidența anunturilor online

30 Definirea documentelor de intrare

Prin intrările unui sistem informatic se înțelege totalitatea datelor primare necesare
obținerii informațiilor de ieșire ale sistemului.
Datele primare reflectă starea și dinamica fenomenelor și procesele economice
din u nitatea economică. Datele primare sunt necesare pentru crearea și actualizarea bazelor de
date, pentru obținerea de situații de ieșire și pentru realizarea de rapoarte cu ieșiri.
Aceste date sunt:
Documente de intrare:
– Anunturi online;
Informații despre:
– Legislație;
– Date de contact ale utilizatorilor;

3.2 Structura bazei de date
Baza de date a aplicatiei contine 7 tabele (admin,anunturi,marci,modele,orase,pagini si
utilizatori), cu o singura cheie de unicitate care contin la randul lor campuri.

Fig. 3.0 – Structura bazei de date

Entități :

31 Entitatile corespunzatoare bazei de date "auto" sunt urmatoarele:
ADMIN (id, utilizator , parola);

Fig. 3.1 – Structura Tabelei – Admin
ANUNTURI (id, id_utilizator , id_marca, id_model, titlu, pret, id_judet, de scriere, stare,
tip, an, kilometri, culoare, caroserie, usi, capacitate, putere, consum, carburant, transmisie,
poza1, poza2, poza3, poza4, poza5, data_expirare, afisari);

Fig. 3.2 – Structura Tabelei – Oferte Auto

MARCI (id, nume_ marca);

32 Fig. 3.3 – Structura Tabelei – Marci

MODELE (id, id_marca, nume_ model);

Fig. 3.4 – Structura Tabelei – Modele

ORASE (id, nume_oras );

Fig. 3.5 – Structura Tabelei – Orase

PAGINI (id, titlu, continut);

Fig. 3.6 – Structura Tabelei – Pagini

UTILIZATORI (id, utilizator , parola, nume, prenume, email, telefon);

Fig. 3. 7 – Structura Tabelei – Useri

33 În tabelul următor este sintetizat întreg sistemul de codificare a cheilor primare ale aplicatiei:

Nr.
Crt.
Tabel
Cheie primara
Codificare
Explicație

1 Adm in Id int(11)
auto_increment Identificarea se va face unic
dupa nume utilizator și parolă.
Identificarea se va face unic
dupa codul clientului care este
acelasi cu numele utilizator.
Atributul de auto_increment
asigură unicitatea cheilor
primare.
2 Anun turi Id int(11)
auto_increment
3 Marci Id int(11)
auto_increment
4 Modele Id int(11)
auto_increment
5 Judete Id int(11)
auto_increment
6 Pagini Id int(11)
auto_increment
7 Utilizatori Id int(11)

34 3.3 Schema conceptuala a bazei de date

+–––––– +
| Anunturi |
+__________________ +
| id |
| id_user |
| id_marca |
| id_model |
| titlu |
| pret |
| id_oras |
| descriere |
| stare |
| tip |
| an |
| km |
| culoare |
| caroserie |
| usi |
| capacitate |
| putere |
| consum |
| carburant |
| transmisie |
| poza1 |
| poza2 |
| poza3 |
| poza4 |
| poza5 |
| data_expirare |
| afisari |
+–––– ––+ +–––– +
| marci |
+––– –+
| id |
| nume_marca |
+––––+ +–––– +
| modele |
+––– –+
| id |
| id_marca |
| nume_model |
+–––– +
+–––- -+
| orase |
+–––– +
| id |
| nume_oras |
+––––+ +–––- –+
| utilizatori|
+–––- –+
| id |
| utilizator |
| parola |
| nume |
| prenume |
| email |
| telefon |
+–––- –+
+–––– +
| admin |
+–––– +
| id |
| utilizator |
| parola |
+––– –+ +–––– +
| pagini |
+–––– +
| id |
| titlu |
| continut |
+––– –+

35
Cap.4 Prezentarea aplicatiei si ghid de utilizare .

4.1 Introducere

4.1.1 Ce este internetul

Internet -ul este o retea vasta de calculatoare care leaga milioane de retele mai mici din
lumea întreaga. O retea este constitui ta în general dintr -un grup de calculatoare si de
echipamente de calcul conectate pentru a oferi informatii si a gestiona resurse. Calculatoarele
(PC-urile) dintr -un birou sunt, de obicei, interconectate pentru a putea utiliza aceleasi fisiere si
aceiasi i mprimanta. Toate calculatoarele legate în reteaua Internet pot schimba informatii între
ele. este la fel de usor de comunicat cu un calculator dintr -un alt continent ca si cu unul din
aceeasi camera. Putem spune ca o retea este un ansamblu de echipamente de tehnica de calcul
(hardware), de produse -program (software) si infrastructura de comunicatie necesara, dedicate
interconectarii calculatoarelor in vederea partajarii resurselor si serviciilor.

Servere -le si clientii: În Internet exista doua categor ii importante de calculatoare: cele
care înmagazineaza, sorteaza si distribuie informatiile se numesc gazde sau servere, iar cele
care solicita accesul la aceste informatii si le utilizeaza se numesc clienti.

Liniile telefonice: Retelele de calcul care compun Internet -ul sunt legate prin sisteme
telefonice private si publice. Ele pot trimite si primi informatii prin linii telefonice. Aceste linii
variaza de la cabluri din fire de cupru pâna la cabluri din fibra optica prin care se pot transmite
mai mult e date si cu viteza mai mare (de cca. 1000 de ori mai repede decât prin liniile
telefonice din cupru). Unele retele pot fi legate si prin unde radio. Retelele din tari si
continente diferite sunt deseori legate prin cabluri subacvatice sau prin sateliti.

36
World Wide Web (cunoscut si sub numele de WWW, W3, sau simplu Web) a facut ca
accesul pe Internet la o informatie pentru o persoana obisnuita sa fie mult mai usor. WWW -ul
este serviciul Internet care s -a dezvoltat cel mai mult in ultimii ani si car e este si cel mai
utilizat. Pe Web poti gasi informatii privitoare la cumpararea unei masini, cumpararea unei
case sau la gasirea unei locatii pentru vacanta, practic toate cunostintele omenirii sint adunate
acolo.
Internetul s -a născut la mijlocul anilor 60 în forma ARPAnet (Advanced Research
Projects Agency Net) – o rețea între mai multe computere din unele instituții americane, ce
lucrau pentru ARPA, un departament de cercetare din cadrul Pentagonului. ARPA a fost pus
în funcți une ca reacție la succesul sovietic al lansării satelitului Sputnik în spațiu în 1957.
Unul din obiectivele ARPAnet era crearea unei rețele, care să nu fie distrusă datorită
atacurilor asupra sistemului. Războiul Rece fiind la apogeu, scenariul unui dezas tru era
considerat fie lansarea unei bombe fie un atac nuclear.
De aici a rezultat un proiect de rețea, unde rețeaua însăși era permanent în pericol de
atac. În consecință: – doar un minimum de informații era cerut de la computerele client în rețea
– oricâ nd transmisia de date întâlnea un obstacol, sau una dintre adrese era de negăsit, se găsea
o altă cale către adresa căutată.
Toate acestea au fost codificate într -un protocol care reglementa transmisia de date pe
Internet. În forma sa finală, acesta era T CP/IP (Transmission Control Protocol / Internet
Protocol), care este și acum baza Internetului. TCP/IP face posibil ca modele diferite de
calculatoare, de exemplu IBM compatibile sau Mac's, folosind sisteme diferite de operare,
cum ar fi UNIX, Windows, Mac OS etc. să se "înțeleagă" unele cu altele. În acest fel,
Internetul era și este cu adevărat o platformă -independentă.
Internet -ul "civil" a început ca o rețea de patru computere între Universitățile din Utah, Santa
Barbara și Los Angeles și Institutul de Cercetare din Stanford. În curând, cercetători din alte
instituții de stat au devenit interesați. Deoarece folosirea computerelor era costisitoare, ei au
văzut imediat avantajele folosirii în comun a unei rețele.
La sfârșitul anilor 60 și începutul anilor 70, când Internetul număra în jur de 50 de
computere, s -au dezvoltat primele dintre servicii, folosite încă și azi pentru transferul
informației: – File Transfer Protocol pentru trimiterea și regăsirea fișierelor – Telnet pentru

37 accesarea și folosirea baz elor de date, a bibliotecilor și a cataloagelor din toată lumea – E-Mail
pentru trimiterea mesajelor personale.
Internetul era în mod categoric în ascendență. Cu noi grupuri de utilizatori care se
alăturau, în următoarea decadă, Internetul a crescut la o rețea de 200 de computere. Partea
militară era organizată într -o rețea separată, Milnet.
În același timp, au apărut alte rețele, mai ales în sectorul academic. Importantă printre acestea
era (și este) USENET sau Users' Network, care a început în 1979, cân d câteva UNIX –
computere au fost conectate împreună.
USENET. În sute de grupuri de discuții despre orice subiect imaginabil, oamenii
făceau schimb de noutăți și imagini, în ciuda distanțelor și a hotarelor. Alte rețele s -au
dezvoltat de -a lungul USENETului . Toate formau baza unui spațiu de comunicație radical
democratic. De exemplu, înaintea unei noi discuții pe care grupul o începea, comunității
Netului i se cerea un vot de accept. Grupurile de discuții joacă încă un rol mare pe Internet.
Există mii și zeci de mii în întreg Internetul. Altă moștenire a USENET este "Netiquette", sau
regulile de comportament pe Internet.
10 ani după ce USENET își începuse dezvoltarea, Internetul a crescut la 80.000 de computere.
A început să fie un factor de luat în consi derare în politică. Și curând, expresia "Information
SuperHighway" (autostrada informației) a devenit uzuală. În această metaforă, Internetul era
văzut ca o importantă infrastructură pentru transportul unor bunuri vitale – informațiile.
În anii 80 și începutul anilor 90, când Internetul era folosit doar de un număr mic de
cercetători, arată mult diferit față de prezent. Principalele aplicații erau atunci poșta electronică
și grupurile de discuții (Newsgroups) plus diverse rutine de căutare și mecanisme de transfer al
fișierelor. Aceasta era o lume UNIX, în care toate comunicațiile existau doar ca text sau
numere, și liniile de comandă trebuiau memorate și tipărite.
Când poșta electronică, dar mai ales programele de căutare și de transfer al f ișierelor au trebuit
să facă față unor cerințe mai complexe, s -au dezvoltat noi navigatoare. Software -ul pentru
fiecare trebuia să fie obținut și configurat separat. Folosirea fiecăruia trebuia să fie învățată.
Pe scurt: datorită metalimbajului foarte dif icil, folosirea Internetului în acea perioadă era
restrânsă la un mic grup de oameni din universități și institute de cercetare.
Marea schimbare a început în 1989, când Tim Berners Lee de la CERN (Centrul
European pentru Fizica Nucleara) din Geneva a pus bazele în 1989 dezvoltării primului

38 prototip al World Wide Web (WWW sau 3W). Ca de obicei în istoria Internetului, scopul
inițial al WWW -ului era destul de limitat.
Era destinat să fie o platformă internă de comunicații pentru cercetătorii din întreaga
lume care lucrau pentru CERN. Sarcina principală era să asigure un sistem care să facă
legătura între varietatea de platforme ale diverselor calculatoare.
Soluția de bază era ideea de a face legătura între documente via "hipertext". Hipertext
înseamnă, a ma rca șirurile de text sau alte obiecte și de a le lega cu alte obiecte, care ar putea
fi din punct de vedere fizic la mare distanță de obiectul original. Când legătura este selectată,
cineva poate "sări" la documentul legat. În acest fel este posibil de a l ega un număr nelimitat
de documente între ele într -o structură web ne -ierarhică. Pentru a putea deosebi aceste
documente și pentru a le regăsi, fiecare are o adresă unică. Aceasta este Unique Resource
Locator (URL). URL -urile constau într -un protocol de tr ansmitere (în cazul WWW -ului acesta
este Hypertext Transfer Protocol – http), urmat de www (în cele mai multe cazuri) și de
domeniu (de exemplu numele serverului și numele paginii).
Prima versiune a programelor pentru a naviga pe www, așa numitele "browse re" urmau
încă tradiția originală a Internetului – erau numai text. De aceea, sistemul a rămas, în principiu,
neprietenos cu utilizatorii. În septembrie 1992 nu existau mai mult de 20 de servere web în
întreaga lume.
Schimbarea radicală s -a produs când NC SA (National Center for Supercomputing
Applications) din SUA a scos "Mosaic" – Browser în 1993, care era bazat pe o interfață grafică
(Windows). Enorma creștere a web -ului a început virtual, dintr -o dată: În iunie 1993, 130
servere Web erau înregistrate, î n 1994 erau deja 11.576 servere.
Dar web -ul nu a făcut doar să se dezvolte. De asemenea, posibilitățile de a prezenta
datele au crescut dramatic. Curând au apărut poze și animații pe situri web, urmate de sunete .
Doar un mic pas mai era necesar pentru a aduce cataloage, directoare și formulare de comandă
pe situri web. Astfel, câțiva ani mai târziu s -a născut E -Commerce.

4.1.3 Motoare de cautare si SEO

39 Un motor de căutare este un program care accesează Internetul în mod automat și frecvent și
care stochează titlul, cuvinte cheie și, parțial, chiar conținutul paginilor web într-o bază de
date. În momentul în care un utilizator apelează la un motor de căutare pentru a găsi o anumită
frază sau cuvânt, motorul de căutare se va uita în această bază de date și, în funcție de anumite
criterii de prioritate, va crea și afișa o listă de rezultate (engleză: hit list ).
Problema nu este de loc trivială, deoarece:
 există deja peste 100 milioane de situri web , sumând în total miliarde de pagini web,
distribuite pe tot globul
 conținutul acestori pagini nu este static, ci chiar extrem de dinamic (se schimbă
frecvent)
 răspunsul la o comandă de căutare trebuie să vină repede, în gener al în mai puțin de o
jumătate de secundă, chiar atunci când lista de rezultate conține, să zicem, zeci de mii
de pagini web potrivite la criteriile de căutare folosite.
Optimizarea pentru motoarele de cautare:
„Search Engine Optimization” (SEO , în română optimizare pentru motoare de căutare ) este
o subcategorie a marketing -ului online, practică apărută în anul 1990, odată cu apariția
primelor site -uri pe Internet, și care reprezintă totalitatea tehnicilor prin care un site web este
adus la o formă în care este propulsat mai sus în lista de rezultate date de un motor de căutare
pentru diverse cuvinte -cheie. Cu timpul, optimizarea unei pagini web a unui site a devenit un
serviciu oferit de unele companii și/sau corporații.
La începuturile Internetului , motoarele de căutare afișau în urma unei căutari, pagini în a căror
descriere se afla cuvântul de cautare. De oarece webmaster -ii (proprietarii de site -uri) au făcut
abuz de acest factor, motoarele de căutare au alcătuit algoritme mult mai complexe, care
includ:
 Textul cuprins între etichetele <title> și </title>
 Nume de domeniu
 Elementele HTML
 Etichetele HTML
 Frecvența unui cuvânt cheie, atât în pagină cât și global
 Sinonime ale cuvântului cheie
 Atributele ALT pentru imagini
 Titlul link -urilor
 Numărul total de hyperlink -uri de la și spre o pagină
 Calitatea site -urilor de la care pleacă link -uri spre o pagină
 Vechimea unui site
În sens larg , SEO reprezintă o c omponentă a Marketing -ului prin faptul că necesită
întelegerea modului în care funcționează algoritmii de căutare și ce ar căuta vizitatorii, pentru
a stabili o corespondență cu site -urile care oferă ceea ce aceștia caută. Termenul SEO
poate să se refere si la "Optimizatori pentru Motoare de Căutare", un termen adoptat de

40 industria consultanților care se ocupa de optimizarea site -urilor în numele clienților precum si
de angajații propriet arilor de site -uri care pot lucra SEO în interiorul firmei.
Consultantii SEO propun adesea SEO ca un serviciu singular, facând parte dintr -o
campanie mai mare de marketing. Deoarece un proces de optimizare eficient poate cere
schimbări în codul sursă al s ite-ului, este recomandat să fie inclus în dezvoltarea inițială și
design -ul site -ului pentru a ajunge sa fie "Search Engine Friendly". Termenul de "Search
Engine Friendly" ( "Prietenos Motoarelor de Căutare") este folosit pentru a descrie design -ul,
meniu rile, sistemul de management al conținutului și al coșului de produse care poate fi
optimizat ușor si eficient.
O tehnologie "White Hat" recent aparută este cea a "friendly url's". Aceasta vorbeste
despre formatarea intr -un mod inteligent a link -urilor un ui site de la forma dinamica la o
structura statica. Astfel, un site care contine imediat dupa extensia de domeniu o structura de
felul: ?title=SEO&action=View sa fie redenumit in /vizualizare/SEO . Aceasta solutie este
permisa datorita extensiei de apache denumita ReWrite si se poate activa din fisierul de sistem
.htaccess . Mai multe detalii despre cum se intrebuinteaza acest feature se gasesc pe adresa de
home a serverului apache .
Un exemplu ar putea fi urmatorul, linii pe care trebuie sa le scrieti in fi sierul .htaccess :
RewriteEngine on
#aceasta regula spune serverului ca http://www.exemplu.com/articole/web este
index.php?cat=articole&sect=web
#practic, este o redirectare de baza
RewriteRule ^articole/web$ index.php?cat=articole&sect=web [QSA,L]

#sau, p entru pagini, folosind expresii regulare: ([a -z]+) va fi $1, iar ([0 -9]+) va fi $2 [in
ordine, de la stanga la dreapta]
#astfel, va fi link de forma: http://www.exemplu.com/articole/web/cum_sa_optimizezi -2.html
RewriteRule ^articole/web/([a -z]+)-([0-9]+).h tml$ index.php?cat=articole&sect=web&pag=$2
[QSA,L]

4.1.3 PHP si MySQL

4.1.3.1 PHP

41

Fig. 4.0 – PHP

Tendinta de globalizare si circulatia informatiei prin Internet au determinat schimbari
radicale in viata oamenilor. Mai mult in viata celor care t raiesc in partea de "vest" a lumii. Si
in Romania se fac simtite "replicile" acestui val Tsunami al informatiei. Paginile HTML
reprezinta sursa principala de informatii din Internet. Exista demult suport pentru "client -side
scripting", implementat cu JavaS cript. Insa, in contextul actual al dinamismului si
interactivitatii, surfer -ul nu mai asista pasiv la citirea unei pagini de Web, ci isi poate exprima
opiniile, poate selecta ce informatii sa -i fie prezentate regulat la vizitarea unui site sau poate
face cumparaturi intr -un magazin virtual. Toate aceste facilitati sunt oferite prin folosirea
bazelor de date si a limbajelor de scripting executate pe server -ul de web. ASP si Cold Fusion
sint doua dintre acestea, disponibile comercial. Concurentul OpenSource al acestora este PHP.
PHP-ul este un limbaj de scripting ce combina concepte de Perl, Java si C, facind invatarea
acestuia o joaca. Pentru a deveni productiv nu sint necesare decat cateva zile de lucru. Ajuns la
versiunea 4, PHP a crescut exploziv anul tre cut. De la un numar de zeci de mii de site -uri, in
scurt timp a fost depasita bariera de 500.000, concurand de la egal la egal produsele
comerciale. Trioul format din PHP (limbaj de scripting server -side), MySQL (server de baza
de date) si Apache (server d e web) a luat pe neasteptate orice predictii. Slashdot, Freshmeat,
LinuxToday sint numai unele dintre site -urile importante care utilizeaza PHP. Peste 700 de
functii sint disponibile, incluzand interfete pentru cele mai populare baze de date, suport
XML, g enerare dinamica de imagini si documente PDF, PHP compilandu -se sub o multime de
variante Unix si sub Windows.

42 In primul rind PHP este un limbaj de programare asemanator cu C++ sau Perl, executat
pe serverele web (Apache, IIS, altele), sau server -side, car e returneaza cod HTML. Se pot
folosi algoritmi de generarea paginilor, informatii stocate in baze de date, conectari pe alte
site-uri, XML, fisiere si multe alte lucruri. Paginile sint deci generate dinamic din diverse
surse, nu static dintr -un fisier doar de afisat.
In plus se pot prelucra parametrii pasati paginilor PHP prin operatiuni GET sau POST
disponibile folosind HTTP. Sau altfel spus, puteti prelucra valorile cimpurilor formelor HTML
(salva, trimite prin email, etc.).
PHP nu este singurul limbaj de acest fel: ASP, ASP.NET, Perl, JSP, ColdFusion,
iHTML, CGI sau alte solutii. Insa este unul dintre cele mai bine puse la punct, cu o gramada
de functii disponibile si oferit de majoritatea hostingurilor pe Linux / Unix. In mod normal se
folosesc functii p entru diverse operatiuni insa se pot crea si folosi si clase. Tot codul PHP este
pus intre taguri:
<?php … cod PHP … ?>
Acest cod se executa NUMAI pe server iar in browser este trimis cod HTML generat. Paginile
au de obicei extensia .php insa pot f i folosite si alte variante.
PHP Development Team doreste sa anunte disponibilitatea PHP 4.3.10 si PHP 5.0.3.
Sunt versiuni in care sunt reparte probleme ne -critice si cateva probleme de securitate serioase.
Toti utilizatorii sunt incurajati sa upgradeze c atre aceasta versiune cat mai curand posibil.
PHP.net anunta ca versiunea 5.0.1 este disponibila. In aceasta versiune au fost reparate
o mare parte din bug -urile necritice, si contine de asemenea noi documentatii pentru instalarea
sub Windows si Unix.
Echipa PHP a anuntat lansare oficiala a PHP 5. In noua versiune mult asteptata de
lumea developerilor si nu numai s -au efectuat schimbari majore, aducand in plus noi optiuni.
PHP 5 are integrat Zend Engine II cu un nou object model. Suportul pentru OOP in PH P 5 este
dezvoltat, contine impartirea proprietatilor din metodelor unei clase in public, private,
protected (pana acum acest lucru se facea formal).
Suportul pentru XML este complet refacut, toate extensiile bazandu -se pe libxml2.

43 O noua extensie SimpleX ML a fost include pentru a accesa si manipula usor XML ca
obiect PHP, de asemenea poate "comunica" cu o extensie DOM si invers. O noua extensie
SOAP pentru interoperabilitate cu serviciile web.
Deși PHP -ul este specializat pe “Server Side Scripting” poate face mai multe:
 Server – side sripting;
 Command line scripting;
 Client -side GUI applications

4.1.3.2 MySql

Fig. 4.1 – MySql
Este, de fapt, surprinzător cât de utilă poate fi o bază de date, mai ales atunci când
poate fi folosită într -un site Web. Sunt foarte multe lucruri care se pot face într -un astfel de
caz, de la afișarea unor simple liste și până la producerea integrală a paginilor Web dintr -o
bază de date. Câteva exemple cu PHP și MySQL, folosite împreună, sunt:
Schimbarea – rotația Banner -elor. P entru a realiza schimbarea pe ecran a imaginilor la
diferitele vizitări ale unei pagini și a asigura astfel un interes mai mare al vizitatorilor, se poate
folosi un script PHP care deschide o bază de date ș extrage aleator o imagine sau un set de
imagini, pentru a -l include într -un set de pagini Web. Scriptul PHP va contoriza deasemeni
numărul de câte ori a fost văzut banner -ul, putând, cu modificări minore, să urmăreasc ਞ chiar
și numărul de click -uri. Pentru a adăuga, schimba sau edita bannerele, tot ce av em de făcut
este să schimbăm baza de date iar scriptul va încărca banner -ul corect în toate paginile site –
ului Web.

44 Sute de forumuri de dezbatere sunt acum realizate – rulează în PHP și MySQL. Acestea
s-au dovedit mult mai eficiente dacât alte sisteme, cr eind câte o pagină pentru fiecare mesaj și
oferind o largă varietate de opțiuni. Toate paginile forumului pot fi actualizate prin schimbarea
unui script PHP.
Bazele de Date. Un astfel de exemplu (edificator) îl oferă site -urile care dau toate informațiile
dintr -o bază de date. Spre exemplu, Script Avenue este rulat de câteva scripturi, care
furnizează toate informațiile dintr -o bază de date amplă. Toate categoriile de scripturi diferite
pot fi accesate într -un singur script exact prin schimbarea URL -ului p entru a accesa diferite
părți ale bazei de date.
Când avem un site de mari dimensiuni – cu multe pagini, și dorim să modificăm
aspectul general sau să schimbăm proiectul, chestiune care ar cere foarte mult timp pentru
aducere la zi și încărcare. Cu PHP și MySQL întregul site Web se poate reduce la unul sau
două scripturi PHP care să acceseze o bază de date MySQL pentru a obține informațiile pentru
paginile Web. Pentru a actualiza sau a modifica proiectul centrului Web nu trebuie să
schimbăm decât o pagină.
Sunt necesare trei componente pentru a putea rula scripturi PHP care să acceseze baze de date
cu MySQL.
În primul rând, este nevoie de un server Web. Acesta poate fi sau pe calculatorul
personal sau pe o 'gazdă' Web. Oricare pachet – oricare tip de serve r Web este acceptat și va
lucra cu PHP și MySQL, dar cel mai recomandat este Apache, care e public și gratis.
PHP trebuie să fie instalat pe server. Dacă nu este deja instalat, puteți să o faceți sau să apelați
la administratorul serverului Web, în acest sens. Pachetul de instalare poate fi descărcat –
preluat de la http://PHP.net și este deasemeni public – gratuit. Dacă nu sunteți sigur dacă este
sau nu instalat, o să vedeți mai jos cum vă puteți lămuri.
În fine, aveți nevoie de MySQL. Acesta este de fap t pachetul de programe pentru gestiunea
bazelor de date. Puteți folosi deasemeni multe alte sisteme de baze de date (SQL, Oracle etc.)
dar aici discutăm despre PHP/MySQL, deci avem nevoie de MySQL (cu toate că se folosesc
comenzi care țin de limbajul SQL ț i 'merg' la oricare din sistemele de baze de date SQL.

45 4.1.4 Eficienta unui site

Un website bine facut este un website care se încarca rapid și oferă vizitatorilor o
funcționalitate impecabilă și un conținut complet. Arhitectura informatiei este simpl ă și clară,
asigurând o navigare intuitivă pentru acces rapid la toate informațiile.
Criteriile necesare pentru eficiența unui site sunt:
 încarcare rapidă
 conținut relevant
 navigare ușoară
 prezentare consecventă
 organizare intuitivă
 aspect plăcut
 optimizarea pentru motoarele de căutare

Un design de calitate înseamna și un aspect placut, care pune în valoare functionalitatea
site-ului și informația oferită.
Animațiile și imaginile marețe timpul de încărcare al paginii. Pe Internet, însă, rapiditatea
face legea. Statisticile spun ca un vizitator asteaptă în medie 12 secunde ca pagina sa se
încarce, dupa care pleacă. În aceasta aplicaței s -a ținut cont și de acest lucru.
Un element foarte important este informația la zi . Site -ul trebuie sa conțina nout ăți nu mai
vechi de o saptmană.La nivel tehnic, criteriul cel mai important este plasarea site -ului în
motoarele de căutare si urcarea lui pe primelor locuri pentru a atrage cat mai multi vizitatori,
marind astfel sansele numarul potentialilor clienti si p romovand firma cu succes. .

46 4.2 Prezentarea Produsului so ftware
Sistemul este bazat pe cea mai completă arhitectură de baze de date pentru membrii .
El a fost creat pentru realizarea unei pagini web av and ca scop postarea de oferte online.
Baza de date :

Fig. 4.3 – Structura Bazei de Date
Baza de date cu numele „auto ” are 7 tabele. Aici a fost creata strucura tabelelor
tabelele cu atributele lor. Au fost setate campurile, tipurile de date, lungimea etc. Aici au fost
testate comenzile SQL folosi te în PHP, am modificat sau am sters date.
Informatiile de pe prima pag ina a site -ului ( ACASA ) sunt afișate primele 6 marci cu
cele mai multe oferte , o sectiune de filtrare cat si ultimele zece anunturi postate gratuit de useri
care s -au inregistrat in pre alabil. Fiecare anunt contine informatii care pot fi vizualizate
apasand butonul „Vezi Detalii”.

47

Fig. 4.4 – Prima pagina a aplicatiei
În partea de sus (sus.php) sunt butoanele ( Acasa , Despre noi, Ghid de cumparare,
Oferte speciale , Inregistreaza -te, Adauga și Contact), in partea din stanga ( sidebar .php) sunt
datele din cont, campurile unde se introduce User -ul si Parola, butonul de log in “GO” si link –
urile pentru recupererea parolei si Inregistrare. In partea din stanga se mai afla deasemenea si
sectiunile de Statistici(in care sunt afisate numarul de anunturi si numarul de useri online),
Curs Valutar si Parteneri.
Toate celelalte informații sunt deschise in mijlocul paginii, partea de sus (sus.php)
partea din stanga (stanga.php) si partea de jos (jos .php) ramanand la fel. În realizarea fiecarei
pagini s -a folosit funcția require('sus.php'); require(' sidebar .php'); și require('jos.php');
care preia informatii din celelalte doua părți.
După butonul Prima Pagina urmează Despre noi în care se gasesc infor matii despre
firmă.

48

Fig. 4.5 – Despre Noi
Accesand link -ul „Inregistr are” fara de care nu este posibile publicarea unui anunt.
Pagina cuprinde 6 campuri (Nume, Prenume, User, Parola, Telefon si E -mail) si 2 butoane
(Inregistrare si Resetare).

49 Fig. 4.7 – Pagina de Inregistrare

Apasand buton ul din meniul de sus, Contact eaza -ne, unde se gasesc toate datele de contact
ale AutoCenter precum si un formular de contact cu posibilitatea alegerii departamentului din
cadrul firmei, catre care doresti sa trim iti mesajul.

Fig. 4.8 – Pagina de Contact
Cautarea in site se face cu ajutorul formularului de cautare, care odata accesat poate
oferi utilizatorului listarea anunturilor in functie de marca, model, judet, starea autoturismului,
tipul autoturismului, a nul de fabricatie, caroserie, carburant, si transmisie.

50

Fig. 4.9 – Listarea anunturilor in functie de criteriile selectate de utilizator
In meniul de cautare utilizatorul poate selecta anunturile adaugate in ultima saptamana
precum si cele din ultima lu na, sau poate sa opteze pentru a cauta de la o data specifica pana la
o alta data, introduse de catre acesta.

51 Fig. 4. 10 – Listarea anunturilor din ultima saptamana
In meniul din dreapta utilizatorul introduce User -ul si Parola si dupa logare in loc de
sectiunea Creare Cont apare sectiunea „Contul Meu” care contine urmatoarele butoane.
 Date personale
 Masini Adaugate
 Adauga Masina
 Iesire Cont
La sectiunea Date Personale utilizatorul isi poate schimba datele care au fost introduse
la crearea contului.

Fig. 4.11 – Modificare date cont personal
Pentru a putea avea control asupra anunturilor personale s -a creat pagina „ Masinile
mele ” unde utilizatorul poate:
 Vizualiza anunturile proprii
 Modifica oferta introdusa
 Sterge anuntul dorit

52

Fig. 4.1 2 – Pagina Anunturile mele

Pagina Adauga Masina , in aceasta pagina utilizatorul poate adauga un anunt, pentru
adaugarea anuntului toate campurile sunt obligatorii. Pentru adaugarea unei oferte sunt
necesare completarea tuturor campurilor.

53

Fig. 4.1 3 – Prima pa gina – Adaugare Oferta
Ultimul buton din sectiunea Contul Meu este Iesire din Cont , prin apasarea acestui
buton utilizatorul se poate deloga din cont. Dupa delogare se va reveni la prima p agina.

Panoul de Administrator

54 Pentru a avea acces la pa noul de administator este necesara folosirea unui user si a
unei parole. (ex: user:admin, pass:admin)

Fig. 4.1 4 – Login Administrator
In pagina OFERTE AUTO administratorul bazei de date poate sterge si poate
vizualiza orice oferta .

Fig. 4.1 5 – Listarea Ofertelor Adaugate

55 In pagina UTILIZATORI admin istratorul poate lista useri inregistrati si poate sterge
conturile acestora daca acestea nu sunt in concordanta cu regulile de utilizare ale siteului

Fig. 4.1 6 – Listare utilizatori inregistrati
Admi nistratorul poate verific a ofertele introduse de catre utilizatori si le poate sterge.

Fig. 4.1 7 – Oferte adaugate de utilizator

56

In pagina MARCI SI MODELE administratorul po ate adauga o marca si un model, marcile
si modelel fiind aranjate automat in ordine alfabetica.

Fig. 4.1 8 – Pagina de adaugare MARCA SI Model Masina

In pagina Orase administratorul poate introduce, modifica sau sterge un oras.

57

Fig. 4.1 9 – Listare Orase

4.3 Descrierea funcțiilor utilizate în aplicație:

isset() – funcț ie care verifică daca a fost setată o valoare a unei variabile;
mysql_connect('localhost', $user, $pass) – deschide o conexiune carte un server mysql
(numele serverului – ‚localhost’, $user – username -ul si parola – $pass);
mysql_select_db($dbname) – alege o baza de date mysql dupa conectarea la un server
mysql;

58 mysql_query() – trimite o comanda mysql bazei de date active de pe server;
mysql_fetch_object() – scoate rezultatele din interogare;
mysql_error() – returneaza mesajul de eroare sub forma de sir d e caractere generat de baza de
date mysql daca este cazul;
mysql_num_rows() – returneaza numarul de linii din rezultatul unei cereri mysql;
session_start() – initializeaza o sectiune de date bazata pe ID -ul de sesiune trimis printr -o
cerere GET sau POST;
session_destroy() – distruge toate datele asociate cu sesiunea curenta;
ob_start() – opreste afisarea bufferului pana la terminarea executiei scriptului;
is_valid() – verifica formatul unei adrese de mail;
makethumbhails() – micsoreaza;
mysql_free_result() – elibereaza memoria serverului;
include() – include un fisier;

4.4 Instalarea Aplicatiei

1. Instalaț i serverul de Apache (WAMP), (Nu modificati nimic din setarile implicite ale
procesului de instalare – aplicatia trebu ie instalata in C: \wamp) .
2. Inst alare Site: C opiati aplicatia trimisa i n directorul: C: \wamp\www \auto\
3. Dupa instalarea wampului, veti vedea o iconita mica, sub forma unui semicerc alb negru, in
coltul din dreapta jos, acolo unde apare si ceasul de windows.
4. D ati click pe iconita W AMP -ului si undeva in meniul afisat, sus, o sa vedeti optiunea
phpMyAdmin (pe a doua pozitie de sus);

59 5. Se va deschide intr -o fereastra phpMyAdmin ul. introduceti textul "auto " acolo unde apare
"Create new database" si apasati butonul Create;
6. Dati cli ck pe tabul de sus unde scrie "SQL" (al doilea, imediat dupa "Structure");
7. Duceti -va in c: \wamp \www \auto\db\ si deschide -ti cu Notepad fisierul "auto -db.sql"
8. Copiati continutul acestui fisier (tot textul… Ctrl+A si apoi Ctrl+C)
9. Reveniti in fe reastra phpMyAdmin -ului, si mutati cursorul acolo unde scrie "Run SQL
query/queries on database auto " si apoi apasati Ctrl+V (Paste)
10. A pasati pe butonul "Go" de jos si apoi un OK pentru confirmare.
11.. Deschideti o noua fereastra de Internet Explorer s i introduceti adresa:
http:// localhost /auto (pentru interfata utilizator) iar pentru interfata de administrator accesati
adresa http://localhost/auto/admin va logati folosind urmatoarele date (user: admin , p ass:
admin )

60 BIBLIOGRAFIE:

1. „Proiectarea Sistemelor Informatice” – Metode de realizare
de V. Chichernea, C.Botezatu , Edit. Sylvi, București 2002;

2. „Proiectarea sistemelor informatice” – de V. Stanciu și colectiv,
Edit. DualTech, 200 2;

3. „Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice” –
de Prof. dr. Dorin Zaharie și alții, Edit. DualTech;

4. „Proiectarea sistemelor informatice prin limbajul
Unified modeling language” – de Niculae Davidescu , Edit. ALL Beck , 2003;

5. „Baz e de date – proiectare, implementare, gestionare” – de T. Connolly,
C. Begg, A. Strachan, Edit. Teora, București 2001;

6. „Bazele Informaticii – Sisteme informatice pentru birou” –
de Virgil Chichernea, Edit. Sylvi, București 1998;

7. „Object Oriented Modeling and design for Database Applications” –
de Blaha M. și Premerlani W., Edit. Prentice Hall, 1997

8. „Data mining and Knowledge discovery in databases” – de Fayyad U.,
Edit. Communication of the ACM (Special issue), 1996;

9. „Query processi ng in databases systems” – de Kim W, Reiner D, Batory S.,
Edit. Springer Verlag, 1985;

10. „Object Oriented Concepts, databases and applications” – de Kim W,
Lochovskz F. H., Edit. Addison -Wesley, 1989;

11. „Sisteme informaționale economice” – de Opr ea D., Edit. Economică,
București 1997;

12. „SQL fără profesor, în 14 zile” – de J. Perkins, B. Morgan, Edit Teora,
București 1998;

http://www.php.net/
http://www.phpmyadmin.net
www.mysql.com

61 ANEXA
index.php
<?php include("config.php"); ?>
<!DOCTYPE html PUBLIC " -//W3C//DTD XHTML 1.1//EN"
"http://www.w3.org/TR/xhtm l11/DTD/xhtml11.dtd">
<html xmlns="http://www.w3 .org/1999/xhtml" xml:lang="en">
<head>
<title>AutoCenter – Import si vanzari de autoturisme</title>
<?php include("html.php"); ?>
</head>
<body>
<div id="main">
<?php include "sus.php"; ?>
<div id="content"> <br />
<div class="divarea">
<?php include "stiriauto.php"; ?></div>
</div>
</div>
<div id="footer">
<?php include "modules/footer.php"; ?>
</div>
</div>
</body>
</html>

62
sus.php
<table align="left" c ellpadding="0" cellspacing="0"><tr><td width="69"
valign="bottom"><img src="../images/logo.jpg" style="margin -left:10px;"/></td>
<td align="right" valign="bottom" style="font -size:12px;"><?php
if($_SESSION['login_error'] == "") {} else {echo ''.$_S ESSION['login_error'].'<br/>'; }
if($_SESSION['login'] == "Da") {
$id3 = $_SESSION['id'];
$sql = mysql_query("SELECT * FROM useri WHERE id='$id3'") or
die(mysql_error());
if(mysql_num_rows($sql) == 0) {}
else {
$user = mysql_fetch_objec t($sql);
echo'
Bine ai venit <b>'.$user ->prenume.'</b> !<br/>
<a href="date.php">Date personale</a> |
<a href="cont.php">Anunturile mele</a> |
<a href="adauga.php">Adauga masina</a> |
<a href="iesire.php">Iesire din cont</a>';
}
}
else {
echo'
<form name="login" method="post" action="login.php">
<table><tr><td> Utilizator</td><td>Parola</td></tr>

63 <tr><td><input type="text" name="user" /> </td>
<td><input type="password" name="parola" /> < /td>
<td> <input type="submit" name="go" value="Autentificare" /></td></tr>
</form>
<tr><td> <a href="parola.php">Recuperare parola</a></td>
<td><a href="inregistrare.php">Inregistrare</a></td></tr></table></form>
';
}
unset($_SESSION['login_error']);
?></td>
</tr><tr><td colspan="2"><div id="menu"><?php include "modules/meniu.php"; ?>
</div>
</td></tr><tr><td colspan="2" align="center"><?php include "harta_cautare.php"; ?>
<br /><span align="left" style="font -size:14px;">Anunturi noi</span>
<br />
<?php include 'anunturi_noi.php'; ?>
</td></tr></table>
meniu.php
<ul>
<li><a href="http://www.vasluianu.net">ACASA</a></li>
<li><a href="pag.php?id=2">Despre noi</a></li>
<li><ahref="ofer te_speciale.php"style="color: #C00;"><b>Oferte speciale!</b></a></li>
<li><a href="pag.php?id=3">Ghid de cumparare</a></li>
<li><a href="pag.php?id=4">Taxa auto</a></li>

64 <li><a href="pag.php?id=5">Finantare auto</a></li>
<li><a href= "contact.php">Contacteaza -ne</a></li>
</ul>
<li><a href="adauga.php">ADAUGA un anunt</a></li>
</ul>