1. Ponderea și locul jude țului Neam ț în economia na țională …………………………. 3 2. Prezentarea general ă a județului… [614180]

MONOGRAFIA
JUDEȚULUI NEAM Ț

2

CCuupprriinnss

1. Ponderea și locul jude țului Neam ț în economia na țională …………………………. 3
2. Prezentarea general ă a județului ………………………………………………………….. 3
3. Indicatori sintetici ai activit ății economice …………………………………………… 10
4. Agenți economici ………………………………………………………………………….. 11
5. Industrie și construc ții …………………………………………………………………….. 15
6. Agricultura și silvicultura ………………………………………………………………… 18
7. Transporturi …………………………………………………………………………………. 21
8. Comerț exterior …………………………………………………………………………….. 22
9. Forța de munc ă și veniturile salariale …………………………………………………. 25
10. Activitate bancar ă ………………………………………………………………………… 28
11. Investi ții străine …………………………………………………………………………… 31
Bibliografie ……………………………………………………………………………………… 33

31. Ponderea și locul jude țului Neam ț în economia na țională

UM Anul 2010
Pondere (%) Loc
Suprafața totală hectare 2,5 18
Numărul municipiilor num ăr 1,9 26
Numărul orașelor număr 1,4 33
Numărul comunelor număr 2,7 15
Numărul satelor număr 2,7 19
Populația la 1 iulie număr 2,6 15
Durata medie a vie ții ani 0,0 17
Resurse de munc ă mii persoane 2,6 15
Populația ocupată la sfărșitul anului mii persoane 2,2 17
Numărul mediu al salaria ților persoane 1,7 22
Câștigul mediu net pe salariat lei 0,0 32
Numărul șomerilor înregistra ți la sfârșitul anului num ăr 2,5 23
Suprafața agricolă la sfârșitul anului hectare 1,9 31
Învățământ de toate gradele (unit ăți din învățământ) num ăr 2,3 19
Populația școlară persoane 2,1 19
Locuințe, total la 31decembrie num ăr 2,5 15
Întreprinderi active num ăr 1,8 21
Veniturile bugetului local mil.lei 2,1 19
Cheltuielile bugetului local mil.lei 2,1 18
Sursa: Anuarul statistic al jude țulului Neam ț 2011
2. Prezentarea general ă a județului
a) Situarea geografic ă, forme de relief, clim ă, rețea hidrologic ă, resurse naturale
Suprafața totală a județului este de 5 896,18 km2. Județul se află situat în partea central-estic ă a
României, relieful acestuia suprapunându-se par țial Carpaților Orientali, Subcarpa ților Moldovei și
Podișului Moldovenesc, râurile Bistri ța și Moldova traversând jude țul de la nord la sud.
Părțile central ă, de vest și de nord sunt ocupate de Mun ții Bistriței, masivul Ceahl ău cu Vârful
Toaca de peste 1 900 m, Mun ții Hășmaș, munții Tarcău și Munții Stănișoarei. În est, dealurile
Podișului Moldovenesc sunt str ăjuite de apele râului Siret.

4Lacurile existente pe teritoriul jude țului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri economice
(hidroenergetice, iriga ții, piscicultur ă, rezervă de apă), dintre toate acumularea „Izvorul
Muntelui” Bicaz fiind de cea mai mare importan ță, cu un volum de ap ă de aproximativ
1 251 milioane m3.
Teritoriul jude țului Neam ț aparține zonei de climat temperat-continental, aflat sub influen ța
variațiilor de altitudine și particularit ățile circula ției atmosferice. Caracterul continental este pus
în eviden ță de valorile extreme ale temperaturilor: +38,6° la Piatra Neam ț în august 1952 și
-33,2° la Roman în februarie 1954.
Județul dispune de variate resurse natura le reprezentate de ape minerale (B ălțătești, Oglinzi,
Tarcău), sare gem ă (Tg.Neam ț, Dobreni) și de materiale de construc ții (pietrișuri, calcare,
nisipuri) utilizate în industria cimentului.
Vegetația natural ă este specific ă zonei muntoase cu p ăduri de conifere și foioase.
Fauna include specii de interes cinegetic (ursul, lupul, cerbul, veveri ța, cocoșul de munte,
iepurele etc.).
b) Popula ția
Populația județului Neam ț numără 562 122 locuitori (1 iulie 2010), 37,7 la sut ă dintre ace știa
locuind în mediul urban și 62,3 la sut ă în mediul rural. Densitatea medie a popula ției este de
95 locuitori/km2. Peste 98,6 la sut ă dintre locuitori sunt români, 1 la sut ă sunt rromi și 0,4 la sut ă
alte etnii. Majoritatea popula ției este de religie ortodox ă, însă există și o comunitate apreciabil ă
de catolici (cca 10,9 la sut ă) și mici grupuri apar ținând altor religii.
c) Structura administrativ ă (reședință de județ municipii, ora șe, comune)
La finele anului 2010 jude țul Neamț se compunea din dou ă municipii (Piatra Neam ț și Roman),
trei orașe, 78 comune și 344 sate.
Orașul Piatra Neam ț este municipiu și reședință de județ. Atestarea documentar ă datează din
secolul al XV-lea, când Ștefan cel Mare ridica la Piatra Neam ț o curte domneasc ă (aprilie 1491).
Orașul are o suprafa ță de 77,4 km2, o popula ție de 106 611 locuitori (iulie 2010) și o densitate
medie de 1 377 locuitori/km2. Din totalul locuitorilor ora șului, 47,4 la sut ă sunt de sex masculin,
iar 52,6 la sut ă sunt de sex feminin.
Orașul este recunoscut prin Rezerva ția paleontologic ă Cozla-Pietricica-Cernegura, Muzeul de
Științe Naturale, Gr ădina Zoologic ă și, mai nou, telegondola cu o lungime de 1 915 m, din care
pot fi admirate toate obiectivele din ora ș.
Orașul Roman este cel de-al doilea municipiu al jude țului Neam ț, încadrat de dou ă râuri
importante, Siret și Moldova, și străbătut de drumul european E85.

5Acesta are o suprafa ță este de 30,08 km2, cu o popula ție de 66 758 locuitori (iulie 2010), o
densitate medie a popula ției de 2 219 locuitori/km2. Structura pe sexe este: 48,5 la sut ă bărbați și
51,5 la sut ă femei.
Denumirea ora șului, așa cum apare înscris în Letopise țul cronicarului Grigore Ureche, a fost
preluată de la numele voievodului Roman Mu șat. Era recunoscut ca fiind ora șul cu cea mai
veche fabric ă de țevi (azi, Arcelor Mittal Tubular Product SA Roman).
Evoluția popula ției județului Neam ț în perioada 2005 – 2010
număr de locuitori
2005 2006 2007 2008 2009 1 iulie
2010
Total popula ția județului: 570 682 567 908 566 059 564 291 562 489 562 122
Populația urbană 220 149 217 941 215 952 213 616 212 420 212 104
Populația rurală 350 533 349 967 350 107 350 675 350 069 350 018
procente
Populație urbană/
populația județului 38,6 38,4 38,2 37,9 37,8 37,7
Populație rurală/
populația județului 61,4 61,6 61,8 62,1 62,2 62,3
Sursa: Anuarul statistic al jude țului Neam ț 2010, Anuarul statistic al României 2011
Populația județului a fost în sc ădere în toat ă perioada 2005-2010, popula ția urbană urmând
aceeași tendință, în timp ce popula ția rurală a consemnat o u șoară creștere în anii 2007 și 2008
față de anul 2006.
În ceea ce prive ște structura pe medii, aceasta nu a suferit modific ări semnificative, ponderea
populației rurale r ămânând superioar ă celei aferente popula ției urbane în întreg intervalul analizat.
d) Obiective turistice
În județul Neamț turismul este dezvoltat pe cinci paliere: turismul montan, turismul cultural-
ecumenic, turismul rural și agroturismul, ecoturismul și turismul balnear.
Zona Bicaz cu Cheile Bicazului, Masivul Ceahl ău – cel mai seme ț munte al Moldovei despre
care circul ă multe legende și povestiri, la poalele c ăruia se afl ă stațiunea Dur ău, reprezint ă locuri
cu un intens aflux turistic.
Bogata mo ștenire istoric ă evidențiată prin muzee, case memoriale, catedrale și mai ales m ănăstiri
oferă numeroase oportunit ăți de recreere și de cunoa ștere a tradi țiilor popula ției din zon ă.
Ecoturismul, eviden țiat de adev ărate destina ții turistice cu un mediu natural nealterat, este
reprezentat de numeroase rezerva ții naturale: Parcul Na țional Ceahl ău, Rezerva ția Natural ă

6Vânători Neam ț, Cheile Bicazului, Poli ța cu Crini, Codrii de Aram ă, Codrii de Argint, unde flora
și fauna sunt declarate monumente ale naturii.
Turismul balnear are un poten țial ridicat pentru tratamente, sta țiunile Bălțătești și Oglinzi fiind
apreciate de mul ți turiști din țară și străinătate pentru calit ățile curative ale apelor minerale și
nămolului.
Monumente istorice, de arhitectur ă și artă, muzee și instituții culturale, obiective turistice
și unități de cazare
În județul Neamț, lista monumentelor istorice și de arhitectur ă cuprinde peste 108 obiective.
Aici, monumente istorice precum Cetatea dacic ă de la Bâtca Doamnei atest ă elemente de cultur ă
ce aparțin epocii neolitice (Zona Cucuteni), iar Sinagoga din lemn aflat ă în Piatra Neam ț,
construită în secolul al XVIII-lea, aduce m ărturie a numeroase comunit ăți evreiești care au
existat în zon ă.
Munții județului Neam ț adăpostesc un num ăr însemnat de m ănăstiri construite în vremuri de
răstriște pentru Moldova, de domnitori precum Alexandru cel Bun, Petru Mu șat, Ștefan cel Mare,
Bogdan Vod ă.
Complexul M ănăstirii Neam țului poart ă amprenta domnitorilor men ționați, primele zidiri datând
din secolul al XIV-lea, și după toate întâmpl ările și faptele cunoscute – cutremure, incendii,
atacuri din partea vr ăjmașilor – a fost reconstruit de fiecare dat ă, devenind cel mai interesant și
reprezentativ monument al arhitecturii vremii, atât ca plan și structură interioară, cât și ca mod de
decorare a fa țadelor. Complexul M ănăstirii Neam țului adăpostește o catapeteasm ă din secolul al
XVII-lea cu Icoana Maicii Domnului f ăcătoare de minuni pictat ă în anul 665 în Israel, pe care
domnitorul Alexandru cel Bun a primit-o în dar de la Împ ăratul bizantin Ioan al VIII-lea
Paleologul, câteva icoane executate de N. Grigorescu, care a locuit aici înainte de a picta biserica
Mănăstirii Agapia, o pres ă tipografic ă din secolul al XVIII-lea, diferite piese tipografice și un
bogat fond de carte, constituit din 18 000 de volume.
Mănăstirea mai este numit ă și „Ierusalimul ortodoxiei române”. Tot de m ănăstire apar țin Casa
memorial ă Visarion Puiu și Muzeul Mihail Sadoveanu.
La 9 km de Târgu Neam ț este construit ă între mun ți Mănăstirea Agapia, unul dintre cele mai
cunoscute și mai apreciate monumente din aceast ă parte a țării, o străveche vatr ă de cultur ă și
credință, un nepre țuit tezaur de art ă.
Cunoscut ă mai întâi ca Agapia din Deal (Agapia Veche), ridicat ă în secolul al XIV-lea, aceasta a
fost mutat ă mai în vale, unde Petru Rare ș, iar mai apoi Petru Șchiopul construiesc prima biseric ă
de zid, cunoscut ă ca Agapia Nou ă sau Agapia din Vale.

7Sfântul loca ș, jefuit și pustiit de multe ori de o știle străine (turci, t ătari, poloni), dup ă anul 1823 a
fost supus unor lucr ări de repara ții și executare a picturilor de c ătre Nicolae Grigorescu. În jurul
mănăstirii s-a construit un sat m ănăstiresc cu peste 320 de case, printre acestea aflându-se și casa
scriitorului Alexandru Vlahu ță.
Lucrările de restaurare de dup ă anul 1995 au reu șit să redea circuitului turistic și ecumenic nu
numai biserica, ci și muzeul de o deosebit ă importan ță pentru cultura româneasc ă și european ă.
În anul 1785, la nici 12 km de Târgu Neam ț începe construirea M ănăstirii Văratec, care va
deveni cea mai mare m ănăstire de maici din România (peste 400 maici).
Asediată și prădată de otomani în timpul Revolu ției de la 1821, incendiat ă de mai multe ori,
Mănăstirea Văratec a fost supus ă unor lucr ări de refacere, consolidare, restaurare și renovare, cea
mai important ă având loc în anul 1962.
În diferite perioade M ănăstirea Văratec a fost gazd ă prietenoas ă pentru teologi și oameni de
cultură, care fie au locuit temporar, fie au r ămas definitiv în acest l ăcaș:
 poeta Veronica Micle – a fost înmormântat ă în cimitirul m ănăstirii;
 Mitropolitul Clujului Bartolomeu Anania – în anii 1982-1993 s-a întors la m ănăstire pentru
a se dedica scrisului;
 Academician Zoe Dumitrescu Bu șulenga – a devenit maic ă, dedicându-se unei vie ți
spirituale foarte frumoase.
În anul 2004 m ănăstirea a fost inclus ă pe lista monumentelor istorice.
Alte mănăstiri, precum Bistri ța, Secu, Sih ăstria, ocup ă de asemenea un loc aparte în via ța
spirituală a românilor.
Sub patronajul institu țiilor de cultur ă din jude țul Neamț, în Piatra Neam ț regăsim Muzeul de
istorie, în Roman reg ăsim Muzeul de istorie, Muzeul de art ă și Muzeul de Științe ale naturii, iar
în Târgu Neam ț, impresionanta Cetate a Neam țului.
Evoluția structurilor de primire turistic ă în județul Neamț
Numărul unităților de primire turistic ă a avut în perioada 2005-2010 o tendin ță de creștere
continuă. Evoluții pozitive semnificative au fost consemna te în anul 2010 la categoria pensiuni
turistice și popasuri.
În aceste condi ții, numărul locurilor de cazare a crescut în to ți acești ani, atr ăgând un num ăr
apreciabil de turi ști în anii 2007 și 2008, perioad ă în care s-au consemnat și vârfuri ale num ărului
de turiști cazați și ale indicelui de utilizare a capacit ății de cazare.

8Scăderi semnificative ale indicelui de utilizare a capacit ății de cazare s-au înregistrat în anul
2010, pe fondul crizei economice.
Capacitatea de cazare
număr unități de cazare
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total, din care: 94 103 112 120 181 179
– hoteluri 16 16 15 15 16 20
– moteluri 5 4 4 4 5 …
– cabane turistice 5 5 5 5 5 7
– campinguri 2 1 1 1 1 3
– vile turistice 3 3 3 3 4 8
– tabere de elevi și preșcolari 3 3 3 3 3 3
– pensiuni turistice 8 13 14 15 23 28
– alte spații de cazare
(pensiuni turistice rurale și
popasuri)
42
48
55
63
110
101

Anul Capacitatea de cazare
Sosiri
(mii turiști) Înnoptări
(mii turiști) Indice
de utilizare
a capacit ății
de cazare Existentă
(locuri) În funcțiune
(mii locuri
/zile)
2005 4 045 1 165 117,3 265,9 22,8
2006 4 121 1 264 140,8 306,7 24,3
2007 4 289 1 270 156,7 336,9 26,5
2008 4 371 1 379 160,0 346,0 25,1
2009 5 418 1 563 148,8 320,5 20,5
2010 5 478 1 566 131,0 274,4 17,5
Sursa: Anuarul statistic al jude țului Neam ț 2010, Anuarul statistic al României 2011, Buletin statistic
nr.12/2010 al jude țului Neam ț

e) Personalit ăți importante pe plan na țional și internațional
Județul Neamț este apreciat și prin prisma oamenilor care s-au n ăscut sau au poposit vremelnic în
aceste locuri pline de istorie.
Episcopul Dosoftei, între anii 1665-1671, a tradus și versificat la Roman „Psaltirea în versuri”
tipărită apoi la Kiev în 1673.

9Cronicarul Miron Cost in, care avea o mo șie în apropierea ora șului, a trăit și a sfârșit tragic la
Roman.
Episcopul Leon Ghinea, în secolul al XVIII-lea, posesorul uneia dintre cele mai bogate biblioteci
ale vremii, a tradus c ărți din operele lui Seneca și Platon.
Veniamin Costachi, cunoscut ierarh și cărturar, a fost episcop de Roman între anii 1796-1803.
În epoca modern ă, orașul Roman a dat culturii na ționale și universale nume mari în literatur ă:
Otilia Cazimir, Cezar Petrescu, Haralamb Zinc ă; tot aici au poposit Calistrat Hoga ș, Nicolae
Iorga, George Topârceanu.
În muzică s-au făcut cunoscu ți Mihail Jora și Sergiu Celibidache (dirijor, compozitor), membru
de onoare al Academiei Române.
f) Unități de învățământ
În anul școlar 2010-2011 jude țul Neamț a înregistrat o popula ție școlară de 86 433 persoane
aflate în toate nivelurile de educa ție: preșcolar (15,8 mii), primar și gimnazial (43,9 mii), liceal și
profesional (23,3 mii), superior (0,8 mii).
Activitatea de educa ție s-a desf ășurat în grădinițe cu 836 cadre didactice, 110 școli cu 3 105 cadre
didactice, 49 licee cu 1 400 cadre didactice și o institu ție de înv ățământ superior cu 19 cadre
didactice.
g) Rețeaua sanitar ă
La nivelul anului 2010, activitatea sanitar ă pentru popula ția județului Neam ț a fost asigurat ă
în 1 116 unit ăți sanitare, reprezentând peste 2 la sut ă din num ărul pe total țară, structurate în
7 spitale, 53 cabinete medicale de medicin ă generală, școlare și studențești, 259 cabinete
medicale de familie, 242 cabine te stomatologice, 240 cabine te medicale de specialitate,
125 farmacii și puncte farmaceutice, 67 laboratoare medicale, 87 laboratoare de tehnic ă dentară
și 36 alte unit ăți sanitare.
Activitatea medical ă a fost asigurat ă de un num ăr apreciabil de personal de specialitate:
788 medici, 243 stomatologi, 107 farmaci ști, 2 658 personal sanitar mediu.

103. Indicatori sintetici ai activit ății economice
România Regiunea nord-est Jude țul Neamț
2005
Creșterea reală PIB (%) 4,2 0,8 4,3
PIB/loc. (EUR) 3 688 2 458 2 395
Rata șomajului (%) 5,9 6,8 5,6
2006
Creșterea reală PIB (%) 7,9 4,5 6,9
PIB/loc. (EUR) 4 530 2 921 2 924
Rata șomajului (%) 5,2 6,2 4,9
2007
Creșterea reală PIB (%) 6,3 5,4 0,2
PIB/loc. (EUR) 5 788 3 698 3 525
Rata șomajului (%) 4,1 5,1 3,8
2008
Creșterea reală PIB (%) 7,3 3,6 -1,8
PIB/loc. (EUR) 6 499 4 011 3 627
Rata șomajului (%) 4,4 5,3 4,0
2009
Creșterea reală PIB (%) -6,6 -9,1 -9,2
PIB/loc. (EUR) 5 509 3 303 2 988
Rata șomajului (%) 7,8 8,6 8,0
2010
Creșterea reală PIB (%) -1,6 -3,5 -3,2
PIB/loc. (EUR) 5 792 3 358 3 043
Rata șomajului (%) 7,0 7,8 7,8
NOTĂ: datele privind PIB pentru anul 2010 sunt semidefinitive.
Sursa: Comisia Na țională de Prognoz ă – Evoluția principalilor indicatori economico-sociali în Regiunea
nord-est și județul Neamț, martie 2011; Anuarul statistic al României 2011
În perioada 2005-2006, PIB la nivel de jude ț a avut o tendin ță de creștere, pentru ca începând din
anul 2007 s ă înregistreze o inversare a acest eia, vârful negativ (-9,2 la sut ă) fiind înregistrat în
anul 2009.
Nivelul PIB/locuitor a consemnat în perioada 2005-2008 o dinamic ă pozitivă, pentru ca în anii
2009 și 2010 acesta s ă se plaseze sub cel realizat în anul 2008.

11În perioada analizat ă, rata șomajului s-a situat sub media înregistrat ă la nivelul regiunii nord-est.
Cu toate acestea, pe fondul declinului economic, valorile atinse în anii 2009 și 2010 au dep ășit
considerabil nivelurile consemnate în jude ț în anii preceden ți.
4. Agenți economici
În perioada 2005-2008 num ărul societ ăților comerciale s-a situat pe un trend ascendent atât pe
total jude ț, cât și în majoritatea sectoarelor de activitate. Ulterior, trendul acestui indicator a fost
inversat.
Poziții importante din punct de vedere al num ărului de societ ăți comerciale înregistrate de țineau
în anul 2010 sectoarele: comer țul cu ridicata și cu amănuntul (40,47 la sut ă din numărul total pe
județ), industria prelucr ătoare (15,81 la sut ă), tranzac ții imobiliare (11,97 la sut ă) și construc ții
(9,85 la sut ă).
Cifra de afaceri a unit ăților locale active a înregistrat un vârf în anul 2008, urmat de declin în
anul urm ător, ca efect al crizei economice și financiare globale asupra economiei române ști;
în anul 2010 acest indicator a consemnat o u șoară ameliorare.
Structura în func ție de num ărul de salaria ți relevă predominan ța societăților cu 0-9 salaria ți. Cele
mai multe unit ăți din aceast ă clasă de mărime se reg ăsesc în domenii cu pondere important ă în
economia jude țului: comer țul cu ridicata și cu amănuntul, industria prelucr ătoare, tranzac ții
imobiliare și construc ții. În func ție de forma de proprietate, în anul 2010 unit ățile locale active cu
capital privat de țineau o pondere de 99,5 la sut ă din total jude ț. Dintre acestea, unit ățile cu
capital str ăin reprezint ă 13,4 la sut ă.
a) Domeniul de activitate și numărul societ ăților comerciale (industrie, construc ții, comer ț
și alte activit ăți)
Nr.
crt. Domeniul de activitate Număr de societ ăți comerciale
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total jude țul Neamț 8 524 8 965 9 606 10 385 9 770 8 864
1. Industria extractiv ă 12 16 19 27 25 19
2. Industria prelucr ătoare 1 599 1 607 1 625 1 624 1 512 1 358
3. Producerea și furnizarea de
energie electric ă, termică, gaze,
apă, aer condi ționat
6
7
9
8
7
9
4. Distribuția apei, salubritate,
gestionarea de șeurilor, activit ăți
de decontare … … … 36 35 39
5. Construc ții 479 582 805 1 016 1 020 835
6. Comerțul cu ridicata și cu
amănuntul, repara ții și
întreținere autovehicule și
bunuri 3 837 3 942 4 007 4 076 3 653 3 417

12Nr.
crt. Domeniul de activitate Număr de societ ăți comerciale
2005 2006 2007 2008 2009 2010
7. Transport, depozitare 567 603 660 616 604 580
8. Hoteluri și restaurante 462 487 519 549 644 564
9. Informa ții și comunica ții … … … 193 185 174
10. Tranzac ții imobiliare … … … 174 167 1 047
11. Activități, servicii
administrative și servicii suport … … … 248 240 …
12. Înv ățământ 30 29 39 49 60 52
13. Sănătate și asistență socială 97 110 123 98 107 106
14. Alte activit ăți de servicii 151 164 190 173 158 205
Sursa: Anuarul statistic al jude țului Neam ț 2008, 2009, 2010, 2011 (datele pentru anii 2009 și 2010 conform
secțiunii CAEN Rev.2)
b) Structura firmelor (unit ăți locale active)
b.1. Număr de unități pe domenii de activitate
39,2
9,815,65,91,827,72008
comerț cu ridicata construcții industria prelucr ătoare
transport și depozitare tranzacții imobiliare alte activit ăți
Sursa: Anuarul statistic al jude țului Neam ț 2008, 2009, 2010 procente
37,4
10,4 15,56,21,728,82009
38,5
9,4 15,36,511,818,42010Grafic 4.1. Structura firmelor

13b.2. Cifra de afaceri a unit ăților locale active
42583691 38063415
2732 2862877
671777398
356367309
2743041.426
1.2411.414
02.0004.0006.0008.00010.00012.000
2008 2009 2010
alte activit ăți
tranzacții imobiliare
transport și
depozitare
construcții
industria
prelucrătoare
comerț cu ridicata și
amănuntulmilioane lei Grafic 4.2. Cifra de afaceri a unit ăților locale active
Sursa: Anuarul statistic al jude țului Neam ț 2010, 2011

b.3. Unități locale active pe clase de m ărime după numărul de salaria ți
Anul 2008
Domeniul de activitate Total
unități Din care:
pe clase de m ărimi dup ă numărul de salaria ți
0-9 10-49 50-249 250 și peste
Total, din care : 10 385 9 206 962 190 27
– industrie prelucr ătoare 1 642 1 261 274 90 17
– construcții 1 023 860 140 22 1
– comerț cu ridicata
și amănuntul 4 203 3 848 322 33 …
– transport, depozitare 632 580 43 7 2
– hoteluri și restaurante 560 524 31 5 …
– tranzacții imobiliare 177 168 7 2 …
Sursa: Anuarul statistic al jude țului Neam ț 2010 și 2011

14Anul 2009
Domeniul de activitate Total
unități Din care:
pe clase de m ărimi dup ă numărul de salaria ți
0-9 10-49 50-249 250 și peste
Total, din care : 9 970 8 912 870 166 22
– industria prelucr ătoare 1 543 1 215 234 79 15
– construcții 1 032 884 124 23 1
– comerț cu ridicata
și cu amănuntul 3 780 3 488 268 24 …
– transport, depozitare 619 570 40 7 2
– hoteluri și restaurante 652 609 39 4 …
– tranzacții imobiliare 1 202 1 143 47 11 1
Sursa: Anuarul statistic al jude țului Neam ț 2010 și 2011
Anul 2010
Domeniul de activitate Total
unități Din care:
pe clase de m ărimi dup ă numărul de salaria ți
0-9 10-49 50-249 250 și peste
Total, din care : 8 864 7 835 861 148 20
– industria prelucr ătoare 1 358 1 038 232 75 13
– construcții 835 702 115 17 1
– comerț cu ridicata
și cu amănuntul 3 417 3 131 263 23 …
– transport, depozitare 580 535 40 4 1
– hoteluri și restaurante 564 514 46 4 …
– tranzacții imobiliare 1 047 986 50 9 2
Sursa: Anuarul statistic al jude țului Neam ț 2010 și 2011
b.4 Structura cifrei de afaceri din industrie pe forme de proprietate pentru anul 2010
procente
Total industrie, din care pe forme de proprietate 100
– capital majoritar de stat 7,9
– capital privat autohton 42,7
– capital str ăin 49,4
Sursa: Buletin statistic nr.12/ 2010 al jude țului Neam ț

15c) Unități locale active din industrie, construc ții și alte servicii pe forme
de proprietate în anul 2010
număr de unități
Total Din care , pe forme de proprietate Din total,
cu capital integral str ăin Majoritar de stat Majoritar privat
8 864 34 8 823 183
Sursa: Anuarul statistic al României 2011
d) Numărul și ponderea societ ăților comerciale cu participare de capital str ăin
În județul Neamț, în perioada 1991-2010, participarea de capital str ăin a fost eviden țiată la un
număr de 1 285 societ ăți comerciale, reprezentând 0,7 la sut ă din numărul pe total țară. Valoarea
acestui capital a fost de 99 572,6 mii euro, reprezentând 0,3 la sut ă din total țară.
5. Industrie și construc ții
a) Sectoare economice importante
Deși afectate puternic în ultimii 20 de ani, sectoarele economice care ocup ă poziții importante în
economia jude țului Neam ț sunt urm ătoarele:
 industria metalurgic ă;
 industria produc ătoare de textile;
 industria produc ătoatre de substan țe chimice;
 industria lemnului și de prelucrare a lemnului ;
 industria produc ătoare și de furnizare a energiei electrice, gaze naturale și apă;
 industria alimentar ă și a băuturilor;
 industria produc ătoare a materialelor de construc ții și a altor produse din minerale
nemetalice;
 industria articolelor de îmbr ăcăminte;
 industria de ma șini și echipamente.
b) Structura unit ăților locale active din industrie și construc ții pe clase de m ărime,
în funcție de num ărul de salaria ți:
La nivelul anilor 2008-2010, unit ățile cu 0-9 salaria ți au deținut ponderea majoritar ă (circa 80 la
sută), în timp ce unit ățile cu cel pu țin 250 de salaria ți s-au situat sub 1 la sut ă.

1679,315,54,20,72008
0-9 salaria ți 10-49 salaria ți 50-249 salaria ți 250 salaria ți și peste
Sursa: Anuarul statistic al jude țului Neam ț 2009, 2010, 201181,513,94,00,6
79,415,84,20,62009 2010procenteGrafic 5.1. Structura unit ăților locale active

c) Investi ții brute ale unit ăților locale active din industrie și construc ții din jude țul Neamț
În anul 2010, tendin ța de scădere a investi țiilor brute la nivelul economiei jude țului se reg ăsește
mai accentuat în industria extractiv ă și cea prelucr ătoare.
Activități (secțiuni CAEN Rev.2) Investiții brute
(milioane lei – pre țuri curente)
2009 2010
Total activit ăți ale economiei na ționale din jude ț,
din care : 777 687
– industria extractiv ă și prelucrătoare 273 184
– construcții 55 53
d) Cifra de afaceri a unit ăților locale active din industrie și construc ții din jude țul Neamț
Cifra de afaceri a înregistrat în anul 2010 o revigorare atât la nivelul economiei jude țului, cât și
în cazul principalelor activit ăți.
Activități (secțiuni CAEN Rev.2) Cifra de afaceri
(milioane lei – pre țuri curente)
2009 2010
Total activit ăți ale economiei na ționale din jude ț, din care : 8 965 9 530
– industria extractiv ă și prelucrătoare 2 760 2 902
– construcții 671 777

17e) Principalele companii
SC Petrotub – Combinatul de țevi laminate Arcelor Mittal Roman a fost construit între anii
1951-1957, fiind proiectat s ă fabrice 300 000 tone de țevi pe an cu un num ăr de 1 640 angaja ți.
În anul 1969 fabrica prime ște de la OSIM atestatul pentru marca de țeavă produsă.
În perioada parcurs ă până în anul 1991 fabrica trece prin transform ări tehnologice și investiții
majore, ajungând la o capacitate de laminare instalat ă de 660 000 tone de țevi pe an, num ărul de
salariați ai fabricii atingând 10 000.
Devenită societate comercial ă pe acțiuni în anul 1991 și apoi preluat ă de investitorul indian de la
Mittal Steel în anul 2004, societatea mai p ăstrează circa 2 000 salaria ți și produce anual peste
100 000 tone de țevi.
Raportul anual pentru exerci țiul financiar 2010 consemneaz ă un capital social subscris și vărsat
de 36 milioane lei, o cifr ă de afaceri de 497 milioane lei, din care export 410 milioane lei.
Produsele realizate sunt utilizate în diverse domenii de activ itate precum industria petrolului,
industria chimic ă, energetic ă nucleară și clasică, industria construc țiilor de ma șini, industria
ingineriei civile. Pia ța de desfacere extern ă este reprezentat ă de SUA, Arabia Saudit ă, India,
Comunitatea Statelor Independente, Grecia, Kuweit, Olanda, Egipt, Rusia, Spania.
SC Moldocim Bicaz, înființată în 1951 sub denumirea de Fabrica Bicaz, ca urmare a cererii
masive de ciment în construc țiile hidrotehnice, industriale și de cercetare, a devenit decisiv ă în
construcția hidrocentralei Izvorul Muntelui de pe râul Bicaz.
În anul 1975 construc ția fabricii s-a extins și în Tașca, pentru ca în 1998 s ă fie achizi ționată de
Heidelberg Ciment, fiind prima achizi ție în România a grupului german.
Prin modernizarea și extinderea de capacitate realizate în anul 2009, produc ția fabricii s-a ridicat
la 2,3 milioane tone de ciment pe an.
Au fost realizate investi ții de mediu în valoare de 14,9 milioane euro, care au vizat reducerea
emisiilor de praf eliberat în atmosfer ă și a emisiilor de gaz de ardere sub limitele legale.
Compania Heidelberg Ciment România, din care face parte și fabrica de la Ta șca-Bicaz, a
realizat în anul 2010 o cifr ă de afaceri de 214 milioane euro.
SC KOBER Turture ști – Piatra Neam ț, înființată în anul 1991, este primul produc ător din
zonă de vopsele și grunduri alchidice, iar mai târziu de r ășini alchidice.
Extinderea din anul 1995 a însemnat prima etap ă de modernizare a investi ției în protec ția
mediului (incineratoare de de șeuri solide și ape chimice reziduale, bazin de colectare-decantare a
apelor pluviale), valoarea acesteia ajungând la 1 milion euro.

18După anul 2000 s-a trecut la o promovare mai intens ă a imaginii de marc ă și a produselor
fabricate, la implementarea sistemului de identificare a produselor dup ă cod de bare.
Piața produselor firmei vizeaz ă mai multe domenii: lucr ări de construc ții; confec ții metalice;
industria electronic ă și electrotehnic ă; industria naval ă; construc ții de mașini; industria chimic ă;
industria mobilei.
Cu un num ăr de 341 salaria ți în anul 2003, societatea avea o cifr ă de afaceri de 34 milioane euro.
În anii 2005-2006 fabrica a trecut la produc ția unor noi game de produse pentru lemn: „Elegant”
și „Ecolasur”.
A fost premiat ă în anul 2006 la manifest ările expozi ționale „Expor Construct” Bucure ști, iar în
anul 2007, pentru produsele „Decoral” la „Expo Construct Ambient 2007”.
Extinderea din anul 2008 a însemnat m ărirea capacit ății de produc ție la 120 000 tone/an,
valoarea investi ției situându-se la 12 milioane euro.
Produsele Kober sunt prezente și în afara grani țelor țării, în Ungaria, Moldova, Slovacia și
Ucraina.
6. Agricultura și silvicultura
a) Suprafa ța agricolă și structura acesteia
În perioada 2005-2010 suprafa ța agricolă totală (fond funciar) de 589,6 mii ha a jude țului Neam ț
a rămas nemodificat ă, înregistrând varia ții nesemnificative doar pe categorii de folosin ță.
În anul 2010 suprafa ța arabilă ocupa 60,1 la sut ă din total suprafa ță agricolă, în timp ce restul
suprafețelor erau ocupate cu p ășuni (24,4 la sut ă), fânețe (14,5 la sut ă) și vii și livezi (0,8 la sut ă).
Fondul funciar dup ă modul de folosin ță
mii hectare
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total jude ț 589,6 589,6 589,6 589,6 589,6 589,6
Suprafața agricolă total, din care : 284,0 284,0 283,3 283,5 282,6 281,5
– arabilă 170,9 170,9 170,0 170,0 170,0 169,2
– pășune 69,8 70,0 70,4 70,4 69,2 68,8
– fânețe 40,1 40,1 40,1 40,6 40,9 41,0
– vii și pepiniere viticole 0,7 0,7 0,6 0,6 0,6 0,6
– livezi și pepiniere pomicole 2,4 2,3 1,7 1,8 1,8 1,8
Păduri și alte terenuri cu vegeta ție
forestieră 260,8 260,6 260,6 260,5 262,4 262,7
Ape, bălți 10,2 10,4 10,4 10,3 10,4 10,1
Alte suprafe țe 34,5 34,5 35,3 35,3 34,3 35,2
Sursa: Anuarul statistic al jude țului Neam ț 2008, 2009, 2010, 2011; Anuarul statistic al României 2011

19
TotalDin care:
majoritar
privatTotalDin care:
majoritar
privatTotalDin care:
majoritar
privatTotalDin care :
majoritar
privatTotalDin care:
majoritar
privatTotalDin care:
majoritar
privat
Sup rafața
cultivată total,
din care:157.2 153.3 147.7 145.4 135.4 133.2 140.1 138.4 149.6 148 149.6 148.1
Cereale p entru
boabe,din care :103.5 102.2 90.3 89.4 86.1 85.2 87.5 86.5 90.8 90.2 93.1 92.4
– grâu și secară 29,7 28,2 22,6 22,3 20,1 19,7 24,8 24,5 23,4 23,0 25,0 24,5
– porumb boabe 57,5 57,2 53,2 52,8 54,3 54,0 47,0 47,0 49,1 48,9 53,4 53,3
Legume pentru
boabe,din care:0,8 0,7 0,7 0,6 1,0 0,9 0,5 0,5 0,5 0,.5 0,6 0,6
– fasole boabe 0,5 0,5 0,5 0,5 0,9 0,9 0,5 0,5 0,4 0,4 1,5 1,5
Plante uleioase,
din care:7,8 7,6 8,7 8,5 9,7 9,4 12,6 12,3 17,3 16,9 17,0 16,5
– floarea
soarelui7,4 7,2 7,4 7,2 6,2 6,0 6,7 6,56 7,8 7,5 9,4 9,2
Rădăcinoase,
din care:10,0 10,0 10,0 10,0 8,1 8,1 8,6 8,6 8,7 8,7 8,4 8,4
– cartofi 10,0 10,0 10,0 10,0 8,1 8,1 8,6 8,6 8,7 8,7 8,3 8,3
Legume,
din care:5,0 5,0 5,3 5,1 4,4 4,4 4,9 4,9 5,1 5,1 4,4 4,4
– tomate 0,8 0,8 0,6 0,6 0,8 0,8 0,9 0,9 0,9 0,9 0,8 0,8
– ceapă 1,2 1,2 0,8 0,8 0,8 0,8 1,0 1,0 1,0 1,0 0,8 0,8
Furaje verzi 27,4 25,6 26,3 25,9 22,1 21,6 23,0 22,7 23,4 23,2 23,8 23,6
Sursa: Anuarul statistic al jude țului Neam ț 2008, 2009, 2010; Anuarul statistic al României 2011 Suprafața cultivat ă cu principalele culturi
mii hectare
2008 2009 2010
Explicații2005 2006 2007

20După o scădere în anii 2006 și 2007, suprafa ța cultivată s-a înscris pe un trend ascendent în anii
2008 și 2009.
Cea mai mare parte a suprafe țelor cultivate este de ținută de sectorul privat (97,5 la sut ă în anul
2005; 98,9 la sut ă în anul 2010).
În anii 2008-2010 culturile de legume și rădăcinoase au fost realizate exclusiv în sectorul privat;
celelalte culturi au apar ținut acestui sector în propor ție de peste 99 la sut ă.
Specii și efective de animale preponderente în jude țul Neamț
mii capete
Specii de animale 2009 2010
Bovine 88,7 69,3
Porcine 129,9 103,4
Ovine 207,5 161,5
Caprine 179,5 146,9
Efectivele de animale la finele anului 2010 au înregistrat sc ăderi față de anul anterior, astfel: în
cazul bovinelor cu 21,9 la sut ă, al porcinelor cu 20,4 la sut ă, al ovinelor cu 22,2 la sut ă și al
caprinelor cu 18,2 la sut ă.
b) Fondul forestier
Zona forestier ă, în suprafa ță de 258,9 mii hectare, este caracteristic ă zonelor înalte muntoase,
fiind reprezentat ă de păduri de rășinoase (54,6 la sut ă) și de foioase (43,4 la sut ă). În anul 2010 a
fost recoltat un volum însemnat de lemn, evaluat la 1 253,1 mii m3 brut, din care r ășinoase
685,9 mii m3, fag 446,8 mii m3 și stejar 23,6 mii m3.
c) Produc ția agricol ă și structura acesteia
mii tone
2005 2006 2007 2008 2009 2010
1.Cereale pentru boabe ,
din care : 338,6 261,8 149,1 322,8 301,6 324,2
– grâu și secară 89,2 60,8 40,6 77,3 65,8 72,4
– orz și orzoaică 16,0 11,9 8,5 21,6 18,4 14,2
– porumb boabe 213,5 171,2 90,0 204,9 202,7 221,8
2. Legume 60,7 63,5 45,5 59,8 64,8 50,7
3. Floarea soarelui 8,6 12,7 6,5 12,4 13,2 …
4. Sfeclă de zahăr 27,4 95,3 51,8 65,0 74,9 85,2
5. Cartofi 134,3 148,9 98,9 117,6 132,9 93,5

21 mii tone
2005 2006 2007 2008 2009 2010
6. Furaje verzi 445,8 485,0 289,8 341,3 354,1 368,9
7. Fructe 42,7 37,0 10,8 20,7 22,4 20,2
8. Struguri
(vii pe rod) 2,4 3,7 1,0 2,7 2,9 2,8
9. Produc ția agricol ă, animală,
păsări și albine, din care :
– carne – mii tone 42,8 42,9 33,0 33,3 28,9 23,8
– lapte – mii hl 1 960,4 2 311,6 2 188,8 1 945,0 1 840,0 1 554,0
– lână – tone 493,1 689,2 473,5 468,0 586,0 406,0
– ouă – milioane buc. 159,1 186,3 141,7 152,0 147,0 145,0
– miere – tone 394,2 344,0 332,8 353,0 298,0 549,0
Sursa: Anuarul statistic al jude țului Neam ț 2009, 2010; Anuarul statistic al României 2011
Producțiile anuale au fost în sc ădere în perioada 2006-2007, mai accentuat ă în anul 2007 datorit ă
secetei, dar au cunoscut o revigorare substan țială în anii 2008 și 2010 la majoritatea culturilor.
Trebuie subliniat faptul c ă există o capacitate redus ă a produc ătorilor agricoli de a interveni
pentru a diminua impactul negativ al factorilor climatici datorit ă lipsei sau insuficien ței dotărilor:
sisteme de iriga ții, lucrări anticoroziune, îndiguiri etc.
Producțiile mici în aceste condi ții se datoreaz ă și unei productivit ăți reduse la hectar din cauza
fărâmițării terenurilor și practicării unor culturi de semisubzisten ță pe o mare parte din terenul
agricol prin neaplicarea de tehnologii și mecaniz ări adecvate.
7. Transporturi
Drumuri publice:
 drumuri publice, total = 1 875 km, din care:
 drumuri na ționale = 422 km;
 drumuri jude țene și comunale = 1 453 km.
În partea de est, jude țul este str ăbătut de drumul european E85 (Bucure ști-Suceava) pe o lungime
de 44 km.
Cele mai importante drumuri na ționale sunt:
 Bacău – Piatra Neam ț;
 Roman – Piatra Neam ț;
 Piatra Neam ț – Bicaz;
 Piatra Neam ț – Tg. Neam ț;
 Tg. Neam ț – Brașov.

22Cale ferat ă
Județul Neamț este străbătut de 173 km cale ferat ă, din care 89 km sunt electrifica ți, rutele
principale fiind:
 Bacău – Roman – Pa șcani;
 Bacău – Piatra Neam ț – Bicaz.
Stații importante: Piatra Neam ț și Roman.
8. Comer ț exterior

a) Exporturile (FOB)
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total țară (mil. euro) 22 255,1 25 850,5 29 380,3 33 613,6 29 036,0 37 250,6
Județul Neamț
(mil. euro) 342,1 399,2 386,1 385,0 287,0 345,4
% în total țară 1,53 1,54 1,31 1,14 0,98 0,92
Sursa: INS – Anuarul statistic al României 2009, 2010, 2011, Anuarul statistic al jude țului Neam ț 2010, 2011

23b) Exportul pe principalele capitole conform Nomenclatorului Combinat
milioane euro
Explicații 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Export total pe jud. Neam ț,
din care, pe principalele sec țiuni și
capitole: 342,1 399,2 386,1 385,0 287,0 345,4
1. Produse din lemn, plut ă și
împletituri de nuiele, din care : 25,2 32,9 33,7 30,0 24,6 25,5
– lemn, cărbune de lemn și articole
din lemn; 25,2 32,9 33,7 30,0 24,6 25,5
2. Materii textile și articole din
acestea, din care: 91,9 133,6 123,8 116,1 105,6 135,7
– filamente sintetice sau artificiale ; 22,9 23,5 22,3 18,5 18,3 …
– fibre sintetice sau artificiale
discontinue; 16,5 23,2 22,6 28,3 32,2 …
– articole și accesorii de
îmbrăcăminte tricotate
sau croșetate; 17,5 23,6 21,9 22,5 23,3 …
– articole și accesorii de
îmbrăcăminte, altele decât cele
tricotate; 26,9 40,7 36,4 32,1 24,2 …
3. Articole din piatr ă, ipsos, ciment,
ceramică, sticlă și din alte
materiale similare, din care : 5,8 5,3 4,8 7,6 4,7 3,9
– articole din piatr ă, ipsos, ciment,
azbest, mic ă; 2,1 2,4 2,0 1,0 0,9 …
– produse ceramice; 3,6 2,8 2,9 6,4 3,7 …
4. Metale comune și articole din
acestea, din care : 171,1 185,3 166,8 159,1 63,3 93,5
– produse din font ă, fier și oțel; 170,4 184,4 166,0 158,0 62,2 …
5. Mașini, aparate și echipamente
electrice; aparate de înregistrare
sau de reprodus sunetul și
imaginile, din care :
– reactoare nucleare, ma șini,
cazane, aparate; 12,7 8,9 11,7 15,3 10,4 22,6
6. Mărfuri și produse diverse,
din care : 20,8 18,3 20,7 15,9 18,9 14,7
– mobilă, aparate de iluminat, alte
articole. 20,7 18,1 18,0 14,7 12,8 …
Sursa: Anuarul statistic al jude țului Neam ț, 2010; Buletin statistic lunar nr.2/2011, jude țul Neamț

24
produse din lemn,
plută și impletituri de
nuiele
7,4 materii tex tile
și articole din acestea
39,3
articole din piatr ă,
ipsos, ciment,
ceramică, sticlă
1,1metale comune și
articole din acestea
27,1mașini, aparate
și echipamente
electrice
6,5mărfuri și produse
diverse (mobil ă,
aparate iluminat)
4,3alte produse
14,3
Sursa: INSprocenteGrafic 8.2. Structura exportului de m ărfuri în anul 2010

Exportul jude țului Neam ț a cunoscut o tendin ță ascendent ă susținută în perioada 2006-2008,
creșterea cumulat ă cifrându-se la 12 la sut ă, însă ponderea de ținută în exporturile României
rămâne modest ă (circa 1 la sut ă).
Pe seama devans ării importurilor fa ță de exporturi, în anii 2007 și 2008 s-au înregistrat mici
deficite comerciale, îns ă în ultimii doi ani analiza ți balanța comercial ă a consemnat valori
pozitive.
În structur ă, exportul s-a bazat în principal pe materiale textile, materiale comune și produse din
acestea, cu tendin țe descresc ătoare în perioada 2007-2009, dar cu realiz ări pozitive în anul 2010
față de toți anii anteriori la prima categorie de produse.
c) Principalele firme exportatoare și piețele lor de desfacere
Mecanica Ceahl ău SA – Piatra Neam ț, înființată în 1991, produc ătoare de utilaje pentru
agricultur ă, cu o cifr ă de afaceri în 2010 de 22 201 mii lei, cu un num ăr de personal de
186 salaria ți, a efectuat un export de 10 la sut ă din cifra de afaceri.
Arcelor Mittal Tubular Products Roman , cu un num ăr de 1 195 salaria ți și o cifră de afaceri
în anul 2010 de 497 813 mii lei, a efectuat exporturi în propor ție de 80 la sut ă din cifra de afaceri
în țări precum SUA, Arabia Saudit ă, India, Grecia, Italia, Egipt, Olanda, Rusia, Spania.
Moda Elissa SRL – Tg. Neam ț, înființată în 1997, produc ătoare de articole de îmbr ăcăminte, cu o
cifră de afaceri în anul 2010 de 6 501 mii lei și un număr de 393 salaria ți, a realizat un export de
100 la sut ă din produc ția realizat ă, în Anglia (produc ție în lohn).

25Ingrit Conf SRL – Roman , înființată în anul 2004, a avut în anul 2010 o cifr ă de afaceri de
1 910 mii lei, realizat ă cu 72 salaria ți, producția fiind exportat ă în totalitate, în sistem lohn, în
Italia.
Ema SA – Piatra Neam ț, înființată în anul 1991, produc ător de tricotaje pentru adul ți și copii, în
2010 a realizat o cifr ă de afaceri de 11 107 mii lei, cu un num ăr de 286 salaria ți, producția
realizându-se în sistem lohn pentru export.
9. Forța de munc ă și veniturile salariale
a) Popula ția ocupat ă
mii persoane
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total economie 8 390 8 409 8 725 8 747 8 411 8 371
Regiunea nord-est 1 265 1 246 1 262 1 249 1 208 1 207
Județul Neamț 200,9 196,0 196,4 193,8 188,3 198,0
Sursa: Comisia Na țională de Prognoz ă, INS – Anuarul statistic al României 2009, 2010, 2011, Buletin lunar
nr.12/2010, jude țul Neamț

26b) Număr mediu de salaria ți
mii persoane
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total economie 4 558 4 667 4 885 5 046 4 774 4 376
Regiunea nord-est 566 564 579 592 557 499
Județul Neamț 87,2 87,3 85,3 86,5 81,9 74,0
Sursa: Comisia Na țională de Prognoz ă, INS – Anuarul statistic al României 2009, 2010, Buletin statistic
lunar nr. 12/2010, jude țul Neamț
c) Rata șo m a j u l u i
procente
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total economie 5,9 5,2 4,0 4,4 7,8 7,0
Regiunea nord-est 6,8 6,2 5,1 5,3 8,6 7,8
Județul Neamț 5,6 4,9 3,8 4,1 7,9 7,7
Sursa: Comisia Na țională de Prognoz ă, INS – Anuarul statistic al României 2009, 2010, Buletin statistic
lunar nr.12/2010, jude țul Neamț

27d) Câștigul salarial mediu brut
lei/salariat
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total economie 968 1 146 1 396 1 761 1 845 1 902
Regiunea nord-est 853 1 009 1 247 1 543 1 629 1 623
Județul Neamț … 950 1 190 1 398 1 462 1 488
Sursa: Comisia Na țională de Prognoz ă; INS – Anuarul statistic al României 2006, 2009, 2010; Buletin
statistc lunar nr.12/2010, jude țul Neamț
În perioada 2006-2009 popula ția ocupată a județului Neam ț a avut o tendin ță de scădere continu ă
comparativ cu anul 2005. U șoare major ări față de anul anterior au fost consemnate în 2007 și
2010.
Consemnând cre șteri nesemnificative în anii 2006 și 2008 față de anii preceden ți, numărul mediu
de salaria ți s-a redus continuu comparativ cu anul 2005.
În perioada analizat ă, rata șomajului s-a situat sub media regiunii nord-est, îns ă în anii 2009 și
2010 nivelurile acestui indicator au cunoscut o majorare semnificativ ă, ca urmare a
disponibiliz ărilor efectuate în aceste perioade.
În termeni nominali, câ știgul salarial mediu brut s-a situat pe un trend ascendent în întreaga
perioadă 2006-2010.

2810. Activitate bancar ă
a) Rețeaua bancar ă la 31 decembrie 2010
Nr.
crt. Denumirea institu ției de credit Unități teritoriale
în județul Neamț
Sucursale Agen ții/filiale
1. BANCA COMERCIAL Ă ROMÂN Ă SA 4 13
2. RAIFFEISEN BANK SA … 10
3. BRD GROUPE SOCIÉTÉ GENERALE SA 2 16
4. UNICREDIT TIRIAC BANK SA 3 1
5. BANCPOST SA 2 3
6. BANCA ROMÂNEASC Ă SA – membr ă a grupului
NATIONAL BANK OF GREECE 3 …
7. CREDIT EUROPE BANK (ROMÂNIA) SA 1 …
8. BANCA TRANSILVANIA SA 2 10
9. MKB NEXTEBANK SA 1 …
10. ALPHA BANK ROMANIA SA 1 1
11. PIRAEUS BANK ROMANIA SA … 2
12. OTP BANK (Romania) SA 1 …
13. CEC BANK SA 2 2
14. INTESA SANPAOLO ROMANIA SA 1 …
15. LIBRA BANK SA 1 …
16. ROMANIAN INTERNATIONAL BANK SA 1 …
17. MARFIN BANK (ROMÂNIA) SA 1 …
18. BANCA COMERCIAL Ă CARPATICA SA 1 2
19. VOLKSBANK ROMANIA SA 3 …
20. GARANTIBANK SA … 1
21. GE GARANTIBANK INTERNATIONAL NV
SUCURSALA ROMÂNIA … 1
22. ING BANK NV AMSTERDAM – SUC. BUCURE ȘTI … 1
Total sucursale/agen ții/filiale 30 63
Total unit ăți 93
Sursa: Banca Na țională a României

29b) Credite bancare
milioane lei

Valori la sfâr șitul perioadei
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total, din care : 701 1 285 2 026 2 595 2 446 2 367
– lei 395 865 1 147 1 371 1 252 1 122
– valută 306 420 879 1 224 1 194 1 245
restante, din care : 7 5 15 47 123 257
– lei 2 1 10 36 90 159
– valută 5 4 5 11 33 98
Persoane fizice total,
din care : … … 1 076 1 433 1 387 1 341
– lei … … 565 672 626 540
– valută … … 511 761 771 801
Persoane juridice total,
din care: … … 947 1 158 1 056 925
– lei … … 581 696 634 581
– valută … … 366 462 422 444
Sursa: Banca Na țională a României
c ) D e p o z i t e b a n c a r e
milioane lei
Valori la sfâr șitul perioadei
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total, din care : 476 602 1 331 1 576 1 870 2 118
– lei, din care : 306 396 948 1 087 1 269 1 431
– agenți economici 42 82 63 71 95 134
– populație 263 313 447 479 800 929
– valută, din care: 170 206 383 489 601 687
– agenți economici 15 19 48 58 67 86
– populație 156 186 332 429 531 599
Sursa: Banca Na țională a României
La 31 decembrie 2010 în jude țul Neamț își desfășurau activitatea 93 unit ăți bancare apar ținând
unui num ăr de 22 bănci comerciale.

30Creditele bancare acordate în jude țul Neamț au avut o tendin ță continuă de creștere în perioada
2006-2008, urmat ă de o inversare a acesteia în urm ătorii doi ani. Astfel, la 31 decembrie 2010
valoarea acestora însuma 2 367 milioane lei, sub nivelurile înregistrate în anii 2008 și 2009, dar
mai mare cu 195 la sut ă față de anul 2005.
În perioada 2005-2009, valoarea creditelor în lei a fost superioar ă celei aferente creditelor în
valută, o inversare a propor ției fiind înregistrat ă în anul 2010.
În intervalul 2007-2010 persoanele fizice au accesat credite într-o m ăsură mai mare decât
persoanele juridice, ponderea creditelor persoanelo r fizice în total credite acordate situându-se
între 53 la sut ă și 57 la sut ă.
Creditele restante au avut o tendin ță continuă de creștere, ponderea acestora în total credite
majorându-se de la 1 la sut ă în anul 2005 la 11 la sut ă în anul 2010. În structura în func ție de
moneda de denominare, se remarc ă ponderea majoritar ă deținută de creditele restante în lei în
ultimii patru ani ai perioadei analizate (61,8 la sut ă în 2010).
Depozitele bancare au acoperit valoarea creditelor într-o propor ție mai mic ă în perioada 2005-
2008, pentru ca în anii 2009 și 2010 acoperirea s ă fie de 76 la sut ă și respectiv 89 la sut ă, ceea ce
semnifică un nivel mai ridicat de economisire.

3111. Investi ții străine
Nr.
Crt. Denumire raportorȚara
de
provenien țăAnul
înființării
ca
investiție
străină
directăValoarea
capitalului
social (lei) /
%
participare
străinăObiectul principal
de activitate
36.110.773
69,77%
98.770.216
74,12%
40.269.390
39,25%
50.000.000
99,99%
54.012.059
99,60%
23.990.846
21,56%
12.387.683
99,07%
4.423.835
98,67%
300.000
99,00%
302.360
50%
3.491.954
98,20%
Sursa: Banca Na țională a RomânieiSituația principalelor investi ții străine directe în jude țul Neamț în anul 2010
1.SC ARCELOR MITTAL
TUBULAR PRODUCTS
ROMAN SA Olanda 20032420 – Produc ția de tuburi,
țevi, profile tubulare și
accesorii pentru acestea,
din oțel
2.SC ALTEX ROMÂNIA
SRL Piatra Neam țOlanda 20064754 – Comer ț cu amănuntul al
articolelor și aparatelor
electrocasnice
1310 – Preg ătirea fibrelor
și filarea fibrelor textile
4.SC YARNEA SRL
SăvineștiItalia 20041310 – Preg ătirea fibrelor
și filarea fibrelor textile3. SC RIFIL SA S ăvinești Austria 1991
3513 – Distribu ția energiei
electrice5.SC FIBREXNYLON SA
SăvineștiItalia 2000
2830 – Fabricarea ma șinilor și
utilajelor pentru agricultur ă
și ex ploatări forestiere
7.SC CERSANIT
ROMANIA SA RomanPolonia 20062342 – Fabricarea
de obiecte sanitare6.SC MECANICA
CEAHLĂU SA
Piatra Neam țFond
de investi ții
din Insulele
Cayman2010
1610 – Tăierea și rindeluirea
lemnului
9.SC GA – PRO – CO
CHEMICALS SA
SăvineștiCipru 20052015 – Fabricarea
îngrășămintelo r și produselor
azotoase8.SC FORESTAR SA
TarcăuTurcia 1995
1439 – Fabricarea prin tricotare
articole de îmbr ăcămin te
11.SC 8 TIM SA
Piatra Neam țOlanda 20064941 – Transporturi rutiere de
mărfuri10. SC AUGSBURG SRL Elve ția 1991

La 31 decembrie 2010, în jude țul Neamț atât valoarea, cât și numărul investi țiilor străine se
situau la niveluri reduse.

32Cei mai reprezentativi investitori sunt cei din Olanda, care au achizi ționat pachete majoritare de
acțiuni la Altex SRL Neam ț, a cărui activitate vizeaz ă comerțul cu articole și aparate electrocasnice
și Arcelor Mittal Roman, a c ărui activitate const ă în produc ția de tuburi și țevi.
Investiții destul de însemnate la nivelul jude țului Neam ț sunt efectuate și de investitori din Italia
în societăți comerciale cu produc ție de fibre și filare fibre textile sau activit ăți de distribu ție a
energiei electrice.

33Bibliografie
Banca Na țională a României Seturi de date: Credite și depozite 2005, 2006, 2007,
2008, 2009, 2010
Comisia Na țională de Prognoz ă Evoluția principalilor indicatori economico-sociali în
Regiunea nord-est și județul Neamț – martie 2011
Institutul Na țional de Statistic ă Anuarul statistic al României 2009, 2010, 2011
Institutul Na țional de Statistic ă Anuarul de comer ț internațional al României
Institutul Na țional de Statistic ă Anuarul demografic al României
Institutul Na țional de Statistic ă Anuarul statistic al jude țului Neam ț 2007, 2008, 2009,
2010, 2011
Institutul Na țional de Statistic ă Buletin statistic lunar jude țul Neamț nr.12/2010
Institutul Na țional de Statistic ă Buletin statistic lunar jude țul Neamț nr.2/2011
Institutul Na țional de Statistic ă Conturi na ționale 2007-2008
Institutul Na țional de Statistic ă Conturi na ționale cu date regionale 2003-2008
Ministerul Justi ției – Oficiul
Național al Registrului Comer țului Sinteza statistic ă la 31 iulie 2011
x x x Monografii ale jude țului Neam ț
x x x Monografii ale localit ăților Piatra Neam ț, Roman,
Tg. Neam ț