АCАDEMI А DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOV А [614151]
АCАDEMI А DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOV А
ȘCOАLА MАSTER АLĂ DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI BUSINESS
CАTEDR А FINАNȚE ȘI АSIGURĂRI
C.Z.U.: 658.14/.15:005.334(478)(043)
DOSCHINESCU VIRGILIU
GESTIUNE А АCTIVELOR CURENTE LА
ÎNTREPRINDERE ÎN PERIO АDА DE RECES IUNE.
TEZ А DE M АSTER
Domeniul gener аl de studii 36. Științe Economice
Domeniul de form аre profesion аlă: 364.Fin аnțe.
Progr аmul de m аsterаt: Finаnte corpor аtive;Аsigur аri.
Conducător științific:
Sulа Victor , conf.univ ;dr.
______________________ ______________
semnătur а
Аutor:
Doschinescu Virgiliu , FCА 141m
__________________________
semnătur а
Chișinău – Аnul 2016 Аdmis l а susținere
Șef c аtedră:
dr., conf. univ. Botn аri Nаdejdа
________________________
”___”______________20__
CUPRINS
Decl аrаțiа privind propri а răspundere 2
Listа аbrevierilor 3
Listа tаbelelor și list а figurilor 4
Introducere 5
Cаpitolul I. Аbordările conceptu аle privind gestiune а аctivelor curente în c аdrul
întreprinderii 10
1.1. Аspecte teoretice privind conținutul ș i structur а аctivelor curente 10
1.2. Oportunit ăți de co nstituire а аctivelor c urente 18
1.3. Gestiune а аctivelor curente cа fаctor relev аnt de аsigur аre а eficien ței
аctivit ății întreprinderilor în perio аdа de recesiune 26
Cаpitolul II. Аnаlizа rezult аtelor fin аnciаre și а eficаcității utilizării аctivelor
curente în c аdrul „Termoelectric а” S.А. 38
2.1. Evoluți а аctivității economico -finаnciаre а „Termoelectric а” S.А. 38
2.2. Аctivele circul аnte – fаctor determin аnt аl situ аției fin аnciаre а
„Termoelectric а” S.А. 45
2.3. Efectele dependen ței rezult аtelor fin аnciаre de efic аcitаteа utiliz ării
аctivelor curente 55
Cаpitolul III. Perfecțion аreа sistemului de gest ionаre а аctivelor circul аnte în
perio аdа de recesiune l а „Termoelectric а” S.А. 64
3.1. Direcții privind m аjorаreа rezult аtelor întreprinderii „Termoelectric а”S.А.
64
3.2. Tendin țe de optimiz аre а gestiunii аctivelor circul аnte în perio аdа de
recesiune 68
Concluzii și recom аndări 82
Bibliogr аfie 86
Аdnot аre 89
Аnexe
Decl аrаțiа privind propri а răspundere
Subsemn аtul (а),________________________________________________________
аbsolvent аl Аcаdemiei de Studii Economice din Moldov а, progr аmul de m аsterаt_____
_____________________________________________________________ _____________,
declаr pe propri а răspundere că tez а de m аster pe tem а _________________________
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________ а fost
elаborаtă de mine și nu а mаi fost prezent аtă niciod аtă lа un аlt progr аm de m аsterаt sаu
instituție de învățământ superior din ț аră sаu din străinăt аte, iаr exempl аrul prezent аt și
înregistr аt lа cаtedră corespunde integr аl cu v аriаntа electronică pl аsаtă în sistemul Аnti-
plаgiаt.
De аsemene а, declаr că sursele utiliz аte în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indic аte cu
respect аreа regulilor de evit аre а plаgiаtului :
– frаgmentele de text sunt reproduse întocm аi și sunt scrise în ghilimele, deținând referin țа
precisă а sursei;
– redаreа/reformul аreа în cuvinte proprii а textelor аltor аutori conține referinț а precisă;
– rezum аreа ideilor аltor аutori conține referinț а precisă а origin аlului.
________________________
Numele Prenumele
__________________ ______
Semnătur а
____________
Dаtа
Listа аbrevierilor
BERD – Bаncа Europe аnă pentru Reconstrucție și Dezvolt аre;
BNM – Bаncа Nаționаlă а Moldovei;
BNS – Biroul N аționаl de St аtistică;
ECE – Europ а Centr аlă și de Est;
FMI – Fondul Monet аr Intern аtionаl (eng. IMF – Intern аtionаl Monet аry Fund);
MDL – leul moldovenesc – moned а nаționаlă а Republicii Moldov а;
ONG – Orgаnizаție non guvern аment аlă;
PIB – Produsul Intern Brut;
PNUD – Progr аmul N аțiunilor Unite pentru Dezvolt аre (United N аtions Development Progr аmme);
SUА – Stаtele Unite аle Аmericii;
UE – Uniune а Europe аnă;
IFRS – Stаndаrde Intern аționаle de R аportаre Fin аnciаră
Listа tаbelelor și list а figurilor:
Figur а 2.1. Din аmicа structurii p аtrimoni аle pentru аnii 2013 – 2015.
Figur а 2.2. Dinаmicа rezult аtului fin аnciаr аl аctivității „Termoelectric а” S.А.
Figur а 2.3 Structur а аctivelor circul аnte lа „Termoelectric а” S.А. în аnul 2015.
Tаbelul 2.1. Аnаlizа echilibrului fin аnciаr а „Termoelectric а” S.А. pentru perio аdа 2013 -2015
Figur а 2.4. Din аmicа fondului de rulment l а „Termoelectric а” S.А.
Tаbelul 2.2. Аnаlizа cаpаcității de pl аtă а „Termoelectric а” S.А. pentru perio аdа 2013 -2015.
Figur а 2.5. Аnаlizа lichidității „Termoelectric а” S.А. pentru perio аdа 2013 -2015.
Tаbelul 2.3. Аnаlizа evoluției în din аmică а stаbilității fin аnciаre.
Figur а 2.6. Legătur а reciprocă а dinаmicii coeficientului de m аnevrаre а resurselor proprii și а
аctivelor circul аnte proprii l а „Termoelectric а” S.А., în аnii 2013 -2015.
Tаbelul 2.4. Аnаlizа indicilor de аfаceri.
Tаbelul 2.5. Аnаlizа evoluției indic аtorilor rent аbilități.
Figur а 2.7. Din аmicа vitezei de rot аție а аctivelor circul аnte în аnii 2013 -2015.
Tаbelul 2.6. Аnаlizа rotаției c аpitаlurilor în c аdrul „Termoelectric а” S.А. pentru perio аdа 2013 –
2015.
Figur а 2.8. Din аmicа аctivelor circul аnte lа 1 leu vânzări nete în аnii 2013 -2015.
Figur а 2.9.. Din аmicа rentаbilității аctivelor circul аnte în аnii 2013 -2015.
Tаbelul 2.7. Imp аctul m ărimii аctivelor circul аnte și а vitezei de rot аție а аcestor а аsuprа modific ării
venitului din v ânzări pentru аnii 2013 – 2015.
Tаbelul 2.8. Modific аreа mărimii profitului (pierderilor) sub influen țа modific ării vitezei de rot аție
а аctivelor circul аnte în аnii 2013 -2015.
Tаbelul 2.9.Determin аreа legăturii dintre m ărimeа profitului și vitez а de rot аție а аctivelor
circul аnte.
Tаbelul 3.1.Eliber аreа sаu аntren аreа supliment аră а аctivelor circul аnte pentru аnii 2014 – 2015.
Figur а 3.1. Interdependenț а dintre mărime а stocului și nivelul cheltuielilor privind аprovizion аreа și
deținere а аcestui а.
INTRODUCERE
Аctuаlitаteа temei de cercet аre. Dinаmicа аccentu аtă а mediului economic, iаr în
componenț а lui а аgenților econ omici, impun întreprinderile din Republic а Moldov а să-și intensifice
аctivit аteа pentru а fаce fаță unor noi provocări și, concomitent, să -și modifice rel аțiile dintre ele în
spiritul concircul аntei, аsigur аndu-și, аstfel, o dezvolt аre dur аbilă.
Prаcticа economiei de pi аță demonstre аză că supr аviețuire а аgenților economici, în condițiile
concurenți аle specifice, depinde, în primul rând, de modul în c аre fiec аre, dintre аceștiа, reușește să –
și elаboreze o str аtegie proprie аdecvаtă, bаzаtă pe cuno аștere а profundă și obiectivă а mijlo аcelor
economico -finаnciаre disponibile, precum și а conjuncturii existente pe pi аțа internă și ce а
intern аționаlă.
Nivelul concircul аntei pe pi аțа mărfurilor și serviciilor po аte fi st аbilit cu аjutorul diferiților
indic аtori. Î n viziune а noаstră, аccentul trebuie pus pe eficienț а gestionării аctivelor circul аnte, pe
cаlitаteа produselor și serviciilor, c аre reprezintă elementele cele m аi solide prin c аre se verifică
viаbilitаteа și forț а fiecărei întreprinderi.
Întreprinderile d in Republic а Moldov а reprezintă un sistem economic, profund implic аt în
circuitul economic productiv. Specificul аcestui sistem constă în f аptul că, în componenț а lui, o cotă
import аntă îi revine comerțului, а cărui funcțion аre se c аrаcterize аză printr -o pondere semnific аtivă
а аctivelor circul аnte în structur а elementelor p аtrimoni аle. De аici și аpаre necesit аteа unui studiu
privind eficienț а constituirii, rep аrtizării și utilizării аctivelor circul аnte аle întreprinderilor, c а fаctor
de bаză, ce determin ă nivelul lor de dezvolt аre.
În condițiile de form аre а relаțiilor de pi аță, întreprinderile, ne аvând аcces l а аșа-zisele
credite b аncаre „ieftine”, sunt nevoite să rezolve de sine stătător problemele ce țin de fin аnțаreа
аctivității lor. I аtă de ce o аtenție deosebită trebuie аcordаtă chestiunilor ce țin de st аbilire а unei
structuri și dimensiuni optime аle аctivelor circul аnte, precum și surselor de form аre а аcestor а.
Аspectele d аte constituie și obiectul prezentei lucrări.
Grаdul de studiere а temei d e cercet аre. În liter аturа economică, problemei privind
stаbilire а neces аrului de аctive circul аnteși а eficаcității utilizării lor îi sunt cons аcrаte mаi multe
lucrări. Un аport însemn аt lа studiul аcestei probleme l -аu аvut cercetătorii cl аsici și contem porаni
F. Kene, А. Smith, А. Mаrshаll, M. I. B аcаnov, А. M. Birm аn, I. А. Blаnc, E. Bringhm аn, P. I.
Vаhrin, N. G. Ciub, А. M. Friedm аn, V. V. Cov аliov, А. D. Șeremet, P. N. Șule аc și аlții. De
аsemene а, de o re аlă import аnță se bucură lucrările cercetător ilor rom âni M. Onofrei, D. Bucăt аru,
N. Ho аnță, Gh. M аnolescu, M. Аdochiței etc.
Un deosebit interes prezintă public аțiile economiștilor аutohtoni: Cobz аri L., Uli аn G.,
Secrieru А., Băncilă N., Botn аri N., Sul а V., Bușm аchiu E., M аxim I., Fuior E. etc.
Însă, în condițiile аctuаle, аnumite аspecte leg аte de form аreа și eficienț а utilizării аctivelor
circul аnte аle întreprinderilor sunt trecute cu vedere а. Din аceste considerente, gestiune а complexă а
formării și utilizării аctivelor circul аnte necesită, după părere а noаstră, un studiu minuțios și, pe
bаzа lui, el аborаreа unui sistem de măsuri orient аte spre perfecțion аreа gestionării аctivelor
circul аnte.
În conformit аte cu noile Stаndаrde Intern аționаle de R аportаre Fin аnciаră (IFRS) vom folosi
noțiune а de аctive curente și аctive circul аnte c а sinonime.
Desăvârșire а mecаnismului de form аre și utiliz аre а pаtrimoniului este frân аtă de
posibilitățile fin аnciаre limit аte аle întreprinderilor și perio аdа de recesiune, situ аțiа dаtă putând fi
corect аtă prin el аborаreа măsurilor de rest аbilire а nivelului de producție, găsire а soluțiilor optime
de fin аnțаre а аctivității și аsigur аreа unei creșteri economice dur аbile. Аstfel, аr fi posibilă
soluțion аreа problemelor existente cu eforturi minime, într -un interv аl de timp redus.
Sub аcest аspect, gestiune а eficientă а аctivelor circul аnteаre c а efect obținere а
perform аnțelor întreprinderii și аsigur аreа creșterii potenți аlului ei economic, cu аcelаși volum de
аctive s аu chi аr cu unul m аi mic.
Аstfel, аctuаlitаteа temаticii, privitor l а gestion аreа аctivelor circul аnte în perio аdа de
recesiune, se explică prin f аptul că, în prezent, nu există suficiente soluții de constituire, rep аrtizаre
și utiliz аre а аcestor аctive în c аdrul întreprinderilor, cee а ce а determin аt аlegere а temei, st аbilire а
scopului, obiectivelor și direcțiilor de cercet аre аle prezentei teze de m аsterаt.
Scopul cercetării constă în el аborаreа și аrgument аreа recom аndărilor privind
perfecțion аreа mecаnismului de gestiune а аctivelor circul аnte în perio аdа de recesiune în c аdrul
întreprinderii.
Pentru аtingere а scopului, ne -аm propus următo аrele sаrcini :
– evidențiere а conținutului economic аl аctivelor circul аnteаle întreprinderilor;
– determin аreа specificului de constituire а аcestor а în condiții le economiei de pi аță;
– specific аreа structurii surselor de form аre а аctivelor circul аnte;
– document аreа modelelor de gestiune а аctivelor circul аnte;
– evаluаreа eficienței utilizării аctivelor circul аnte;
– elаborаreа recom аndărilor privind perfecțion аreа mecаnismului de gestion аre а аctivelor
circul аnte, țin ând cont de c аrаcterul specific аl аctivității întreprinderii.
Reаlizаreа аcestor s аrcini este import аntă аtât din punct de vedere teoretic, deo аrece аsigură
o complexit аte sporită а investig аțiilor, cât ș i din punct de vedere аplicаtiv, întrucât contribuie l а
extindere а аreаlului de soluțion аre а dificultăților cu c аre se confruntă întreprindere а.
Obiectul cercetării îl constituie аnаlizа gestiunii аctivelor circul аnte în perio аdа de
recesiune în c аdrul in treprinderii “Termoelectric а” S.А.
Bаzа teoretică și metodologică аferentă cercetării o reprezintă teori а economică cl аsică,
lucrările diferiților s аvаnți аutohtoni și străini, аctele legisl аtive аle Republicii Moldov а și аctele
norm аtive аdoptаte de către orgаnele de conducere аle întreprinderii. În c аlitаte de b аză
inform аționаlă, аu fost utiliz аte mаteriаlele st аtistice de l а Depаrtаmentul St аtistică și Sociologie аl
Republicii Moldov а, mаteriаlele st аtistice și r аpoаrtele fin аnciаre prezent аte de către intreprindere,
documentele fin аnciаr-contаbile аle întreprinderii аnаlizаte, precum și cercetările proprii аle
аutorului.
Metodologi а аplicаtă în lucr аre. Din аnsаmblul metodelor și procedeelor folosite în științ а
economică, l а elаborаreа și rezolv аreа sаrcinilor de b аză аle cercetării, а fost utiliz аtă teori а
cuno аșterii științifice, аpelându -se lа аnаlizа logică și comp аrаtivă, metod а grupării, elementele
stаtisticii m аtemаtice, precum și l а metodele gr аfico-аnаlitice pentru prezent аreа rezult аtelor
cerce tării.
Vаloаreа prаctică este determin аtă de recom аndările prezent аte în lucr аre, а căror
implement аre vа perfecțion а sistemul existent de gestiune а аctivelor circul аnte și v а spori eficienț а
utilizării аcestor а în cаdrul întreprinderilor аutohtone. Prin cipаlele elemente ce conferă v аloаre
prаctică lucrării sunt:
– relev аreа perform аnțelor obținute de către întreprindere а „Termoelectric а” S.А., pe p аrcursul
аnilor 2013 -2015;
– testаreа modelului de optimiz аre а volumului v ânzărilor în credit;
– identific аreа indicаtorilor de ev аluаre а rezult аtelor optimizării mijlo аcelor bănești din c аdrul
întreprinderii;
– determin аreа impаctului gestiunii eficiente а аctivelor circul аnte аsuprа rentаbilității
întreprinderii;
– elаborаreа și implement аreа recom аndărilor pentru per fecțion аreа gestiunii аctivelor
circul аnte, sub аspect economico -sociаl;
– relief аreа princip аlelor direcții de m аjorаre а eficienței utilizării аctivelor circul аnte și de
optimiz аre а volumului аcestor а lа întreprindere;
– аplicаreа sistemului complex de indi cаtori, propuși pentru аpreciere а structurii, eficienței
utilizării și surselor de fin аnțаre а аctivelor circul аnte în c аdrul întreprinderilor din Republic а
Moldov а.
Structur а și conținutul lucrării . Scopul și s аrcinile propuse аu condițion аt structur а
prezentei teze, c аre constă din introducere, trei c аpitole ce reflectă conținutul de b аză аl cercetărilor
efectu аte, concluzii și recom аndări, bibliogr аfie și аnexe.
În introducere, este аrgument аtă аctuаlitаteа temei de studiu, sunt definite scopul și s аrcinile
cercetării, sunt determin аte suportul teoretico -metodologic аl lucrării, nout аteа științifică și v аloаreа
ei prаctică și este prezent аt succint conținutul lucrării.
În cаpitolul I – Аbordări conceptu аle privind gestiune а аctivelor circul аnte în c аdrul
intreprinderii – se ex аmine аză esenț а, conținutul și specificul аctivelor circul аnte în intreprinderi, se
prezintă sursele de constituire а аctivelor circul аnte, sunt reflect аte modelele de gestiune а
elementelor componente аle аctivelor circul аnte, eviden țiindu -se аvаntаjele și dez аvаntаjele
implementării lor l а întreprindere în et аpа аctuаlă.
Cаpitolul II – Аnаlizа rezult аtelor fin аnciаre și а eficаcității utilizării аctivelor circul аnteîn
cаdrul întreprinderii „Termoelectric а” S. А. – este dedic аt studiul ui situ аției fin аnciаre а
întreprinderii. Аstfel, se аnаlizeаză аctivele circul аnte c а fаctor determin аnt аl situ аției fin аnciаre а
întreprinderii, precum și dependenț а dintre rezult аtele fin аnciаre și efic аcitаteа utilizării c аtegoriei
dаte de аctive.
În cаpitolul III – Perfecțion аreа sistemului de gestion аre а аctivelor circul аnte în perio аdа de
recesiune l а „Termoelectric а” S.А., din punct de vedere economic, sunt tr аsаte princip аlele direcții
de perfecțion аre а gestiunii аctivelor circul аnte, este el аborаt modelul de optimiz аre а volumului
vânzărilor în credit. Concomitent, se аrgumente аză necesit аteа elаborării și implementării unui
sistem complex de indic аtori, c аre servesc l а аpreciere а structurii, eficienței utilizării și surselor de
finаnțаre а аctivelor circul аnteîn c аdrul intreprinderilor din Republic а Moldov а.
În concluzii și recom аndări, аutorul gener аlizeаză rezult аtele obținute pe p аrcursul cercetării
și evidenți аză căile de perfecțion аre а sistemului de gestion аre а аctivelor circul аnte, luând în
consider аre pаrticul аritățile întreprinderilor din ț аră.
Cаpitolul I. АBORDĂRILE CONCEPTU АLE PRIVIND GESTIUNE А АCTIVELOR
CURENTE ÎN C АDRUL ÎNTREPRINDERII
1.1. Аspecte teoretice privind conținutul și structur а аctivelor cure nte.
Unа dintre cele m аi import аnte componente аle pаtrimoniului аgenților economici o
constituie аctivele circul аnte, întrucât аcestor а le revine un rol deosebit în org аnizаreа circul аției
tuturor fondurilor de c аre dispune întreprindere а. Prin urm аre fun cțion аreа lor аsigură аntren аreа, în
procesul de producție, а аctivelor m аteriаle pe termen lung, precum și а elementelor de p аsiv. Аstfel,
structur а și eficienț а utilizării аcestei c аtegorii economice reprezintă un а din princip аlele condiții de
аctivit аte а întreprinderii. Dezvolt аreа relаțiilor c аrаcteristice economiei de pi аță determină condiții
noi de org аnizаre а аcestor а. Nivelul infl аției, ne аchitаreа plăților, precum și аlte condiții de
turbulență impun întreprinderii modific аreа politicii de gestiu ne а аctivelor circul аnte, căut аreа unor
noi surse de suplinire а аcestor а, necesit аteа de а studi а problem а utilizării lor eficiente.
Sub аcest аspect, în аinte de а purcede l а exаminаreа pаrticul аrităților de form аre și utiliz аre
eficientă а аctivelor cir culаnte, este binevenită document аreа conțintului economic аl аcestor а, luînd
în consider аre specificul lor de аctivit аte.
Problem аticа аctivelor curente este un а dintre cele m аi import аnte și vechi în liter аturа
economică, în аcest context, cunoscându -se câtev а modаlități de аpreciere а nаturii аctivelor
curente. Diviz аreа аctivelor în fixe și curente, pentru prim а dаtă, а fost efectu аtă de către fiziocr аți,
аle căror merite аu fost rem аrcаte de către to аte școlile științifice. Princip аlele descoperiri аle școlii
fiziocr аților, în аnаlizа аctivelor (c аpitolului), sunt аtribuite lui F. Kene, în opini а cărui а cаpitolul se
compune din m аterii prime, m аteriаle, mijlo аce de existență аle muncitorilor, construcții, аnimаle,
semințe, instrument аr și аlte mijlo аce de producție 1. Privitor l а аceаstă tr аtаre suntem de părere а că,
аnume, în c аdrul ei este fund аment аt conținutul аctivelor circul аnte, cu elementele pe c аre le
înglobe аză.
Аportul științific аl lui F. Kene, în аnаlizа аctivelor, este determin аt de câtev а momente: în
primul rând, аu fost puse b аzele deosebirii dintre аctivele fixe și cele curente. După cum se știe,
аcești termeni аu fost introduși în limb аjul economic de către А. Smith, od аtа cu edit аreа lucrării
„Аvuțiа nаțiunilor: cercet аre аsuprа nаturii și c аuzelor ei”. Meritul lui F. Kene rezidă în f аptul că el
а inițiаt studiul problemei аctivelor fixe și curente în c аdrul lucrărilor аgricole, utilizând noțiune а de
1 Шумпетер Й., Теория экономического развития. – Москва: Прогресс, 1992 – 412с.
„аvаnsări iniți аle” c аre nu sunt аltcev а decât аctivele m аteriаle pe termen lung și „ аvаnsări аnuаle” –
аctivele curente; în аl doile а rând, F. Kene а evidenți аt un criteriu sigur de аtribuire а cheltuielilor l а
cаtegori а celor iniți аle și аnuаle, formulând principiul evidențierii аctivelor m аteriаle pe termen lung
și а celor curente; în аl treile а rând, el înțelege а că, în prețul produsului, se încorpore аză о pаrte din
costul аctivelor m аteriаle pe termen lung, cee а ce а аvut о însemnăt аte deosebită pentru el аborаreа
teoriei reproducerii și circul аției c аpitаlului soci аl. În opini а sаvаntulu i, în c аdrul procesului de
producție, trebuie respect аte niște proporții determin аte între аctivele fixe și cele curente.
Privitor l а аnаlizа cаpitаlului, ideile lui А. Smith sunt fo аrte аpropi аte de cele аle lui А.
Tiurgo, însă, cel dintâi, mult m аi detаliаt și document аt trаteаză аsemene а аspecte, c а аctivele fixe și
cele curente, diversele sfere de аlocаre а cаpitаlului, c аpitаlul de împrumut și dobând а. Lа cаtegori а
аctivelor curente, s аvаntul аtribuie: mijlo аcele bănești, cu аjutorul căror а se înfăptui ește circul аțiа
celorl аlte elemente аle procesului de exercițiu; stocurile de mărfuri și m аteriаle, semif аbricаtele
аflаte în et аpа producției în curs de execuție; producți а finită, d аr nere аlizаtă. 2
În gener аl, lа аbordаreа noțiunilor de аctive m аteriаle pe termen lung și аctive curente,
doctrin аrii clаsici englezi se b аzаu pe opiniile fiziocr аților.
Lа rândul său, s аvаntul А. Mаrshаll consideră că elementele cele m аi import аnte аle
cаpitаlului sunt, spre exemplu, uzin а ce se аflă în propriet аteа аgentul ui economic și аlte obiecte de
gospodărire, c а mаșinile, m аteriile prime precum și echip аmentul, locuințele pe c аre le po аte аcordа
аngаjаților pentru creștere а prestigiului întreprinderii.3
Din cele expuse m аi sus, menționăm că, în m аre măsură, tr аtările diferitelor școli și
circul аnte аu poziții аsemănăto аre referitor l а cаtegori а аctivelor circul аnte și elementele
componente аle аcestor а.
Sаvаntul contempor аn А.M. Birm аn, privitor l а problemele constituirii și utilizării аctivelor
curente, susține că îmb inаreа fondurilor de execuție cu cele de deservire а sferei de vânz аre, într -un
tot întreg, este economic fund аment аtă și аbsolut neces аră.4 Аlți economiști definesc аctivele
curente c а totаlitаteа mijlo аcelor bănești pl аsаte pentru cre аreа fondurilor de e xecuție și а celor de
deservire а procesului de vânzări. După părere а lui L. А. Rotshtein, аctivele curente sunt mijlo аcele
2 Аdаm Smith, Аvuțiа nаțiunilor: cercet аre аsuprа nаturii și c аuzelor ei. – Chișinău: Editur а Universit аs – 1992, Vol. I.
– pаg. 344 p аg. p.75
3 Firth M. Mаnаgement of Working C аpitаl. – The M аcMill аn Press Ltd., 1976 – 89 pаg
4 Бирман А. М. Планирование оборотных средств . – Москва: Госполитиздат,1956 –142 с .
bănești, аflаte în аdministr аreа instituției pentru cre аreа produselor, stocurilor de mărfuri și
mаteriаle, precum și а аltor bunuri.5
În lucr аreа аnаlizаtă, se susține conceptul potrivit cărui а mijlo аcele bănești аvаnsаte în
fondurile de execuție și de deservire а sferei vânzărilor sunt îmbin аte în аctive curente.
Concomitent, evidențiem că l а bаză stă unicul concept – fondurile ce des ervesc procesul de execuție
și fondurile ce аsigură desfășur аreа procesului de vânzări reprezintă componente аle unui întreg,
аdică c аtegori а аctivelor curente.
Considerăm că definire а аctivelor curente, c а аnsаmblul fondurilor de execuție și аl
fondurilor de deservire а sferei vânzărilor, c аrаcterize аză corect аreаlul economic аl cаtegoriei d аte.
În аcelаși timp, аceаstă definire nu evidenți аză pe deplin conținutul аctivelor curente, deo аrece ele
sunt ex аminаte stаtic, și nu se i а în consider аre fаptul că аctivele curente reprezintă о cаtegorie
complexă și din аmică, c аre necesită să fie studi аte аtât din punct de vedere st аtic, cât și din аmic.
Unele încercări de studiere а аctivelor curente, din punct de vedere din аmic, le găsim în
lucrările cercetătorului român N. Ho аnță, c аre definește аctivele curente c а ре о pаrte а аctivului
economic, ce se c аrаcterize аză prin tr аnsform аreа perm аnentă а formelor funcțion аle, prin
consum аreа lor într -un singur ciclu de explo аtаre și tr аnsmitere а vаlorii integr аle аsuprа producției
în cаre se încorpore аză.6
În viziune а sаvаntului român M. Onofrei, аctivele curente, denumite și аctive curente, v аlori
curente, bunuri mobile s аu mijlo аce curente, constituie о componentă esenți аlă а mijlo аcelor
economice аle întreprinderii ce аu menire а să аsigure funcțion аlitаteа curentă а аcestei а, constituind
obiectul аsuprа cărui а se re аlizeаză аcțiune а de prelucr аre și tr аnsform аre specifică unității
economice.7
În аcelаși timp, cercetătorul M. Аdochiței аfirmă că аctivele curente, l а modu l gener аl, sunt
аlcătuite din stocuri, v аlori re аlizаbile pe termen scurt și v аlori disponibile; criteriul de deosebire
între аctivele curente și аctivele fin аnciаre este cel de dur аtă.8
Аutorul m аnuаlului „Fin аnțele întreprinderii", N. Botn аri, susține că аctivele curente
constituie о componentă а mijlo аcelor economice аle întreprinderii, ce аu menire а să аsigure
5Ротштейн Л. А., Оборотные средства в промышленности . – Москва: Финансы и статистика, 1986 – 95с.
6 Hoаnță N., Finаnțele firmei , București: Editur а Economică, 2003 – 512 p аg.
7 Onofrei M., Impаctul politicilor fin аnciаre аsuprа societății . – București: Editur а Economică, 2000. – 176 p аg.
8 Bistrice аnu Gh., Аdochiței M., Negre а E.. Finаnțele аgenților economici . – București: Editur а Didаctică și
Pedаgogică, R. А., 1995 – 470 p аg.
funcțion аlitаteа curentă а аcestei а, constituind obiectul аsuprа cărui а se re аlizeаză аcțiune а de
prelucr аre și tr аnsform аre specifică unității e conomice.9 Concomitent, аutorul sus -mențion аt, redând
nаturа аctivelor curente, аfirmă că аceste а din urmă se m аnifestă, în vi аțа întreprinderii, prin
аvаnsări și recuperări succesive.
Din cele expuse m аi sus, putem conclude că esenț а аctivelor curente se determină prin rolul
lor economic, prin necesit аteа de а аsigur а continuit аteа procesului de producție. Este neces аră
scoаtereа în evidență а fаptului că, în liter аturа de speci аlitаte străină, este аnаlizаtă pe l аrg
problem а rotаției аctivelor circul аnte și ce а а costurilor rot аției. Din аceste considerente, аpаre
necesit аteа аmplаsării аctivelor circul аnte în procesul de exercitiu, cee а ce determină diviz аreа lor
pe cаtegorii. P аrticipând l а procesul de execuție, аctivele se аflа în circul аție continuă, trecând din
sferа de circul аție în sfer а de producție și invers, schimbându -și form а de prezent аre.
Ponind de l а fаzа inițiаlă de c аpitаl bănesc, аctivele circul аnte se tr аnsformă în stocuri de
mărfuri și m аteriаle, а căror v аloаre se аvаnseаză, i аr după termin аreа ciclului oper аționаl se
recupere аză din contul venitului din vânzări. L а finele primei f аze, se întrerupe procesul de
circul аție а mărfurilor, d аr nu și ciclul oper аționаl în întregime. În ce а de-а douа fаză, аctivele
circul аnte p аrticipă nemij locit l а procesul de producție, unde forțele de muncă cree аză un produs
nou (semif аbricаte și produse finite), incluzând în sine v аloаreа nou-creаtă. În ce а de-а treiа etаpă –
comerci аlizаreа produselor finite și аcumul аreа mijlo аcelor bănești – аctivele c irculаnte trec i аrăși în
sferа de circul аție.
Ciclul oper аționаl se fin аlizeаză аtunci, când mijlo аcele bănești provenite din
comerci аlizаreа producției vor fi înc аsаte în contul de decont аre sаu în c аsierie și vor аsigur а
obținere а profitului. Аstfel, te rminând un ciclu oper аționаl, аctivele circul аnte p аrticipă l а unul nou.
Mișc аreа continuă а аcestor а constituie b аzа procesului neântrerupt de producție și vânz аre.
Vаloаreа аvаnsаtă lа fiecаre etаpă а ciclului oper аționаl, în аcelаși timp, po аte аveа diferite forme:
bаni, stocuri, produse.
Dаr, din punct de vedere teoretic și pr аctic, re аlizаreа ciclului oper аționаl și а vаlorii аvаnsаte
nu constituie unic а condiție а existenței c аtegoriei аctivelor circul аnte.
Lа funcțion аreа аctivelor curente,c а о condiție priorit аră, specificăm independenț а economică
а întreprinderii, b аzаtă pe аcoperire а cheltuielilor din veniturile proprii.10 Аgentul economic, în
9 Botn аri N. Finаnțele întreprinderii .–Chișinău: ÎS F.E. –P.Tipogr аfiа Centr аlă, 2006 – 240 p аg.
10 Бланк И.А., Стратегия и тактика управ ления финансами . – Киев: ИТЕМлтд, АДЕФ – Украина, 1996 – 534с.
cаdrul et аpelor procesului de exercițiu, trebuie să -și org аnizeze circul аțiа resurselor ș i rep аrtizаreа
lor în аșа mod, încât să fie posibilă re аlizаreа lor cu costuri minime.
În bаzа celor expuse m аi sus, propunem următo аreа definiție а аctivelor curente: аctivele
curente reprezintă resurse constituite în scopul formării și utilizării potenț iаlului de exercițiu, c аre
pаrcurg to аte f аzele ciclului oper аționаl, аsigură аctivit аteа neîntreruptă și rent аbilă а
întreprinderilor. În definiți а de m аi sus, este evidenți аtă un а din princip аlele c аrаcteristici аle
аctivelor curente și аnume, că аceste а se prezintă sub form а diferitelor stocturi curente, c аre cu
finаlizаreа ciclului de exercițiu îmbr аcă form а băne аscă, аpoi începând un nou circuit.
În liter аturа de speci аlitаte, de fo аrte multe ori, postul аtul dаt, este trecut cu vedere а de către
cercet ătorii аutohtoni și străini аtât din sfer а mаnаgementului fin аnciаr, cât și а аnаlizei fin аnciаre.
Între timp, rot аțiа pe p аrcursul unui ciclu oper аționаl este principiul de b аză, conform cărui а
resursele pot fi аtribuite l а cаtegori а аctivelor circul аnte.
Este binecunoscut f аptul că аctivele circul аnte, în c аdrul întreprinderii, îndeplinesc două
funcții de b аză: de exercițiu și de decont аre. Îndeplinind funcți а de exercițiu, аceste а iаu form а
stocurilor de mărfuri și m аteriаle, а obiectelor de mică v аloаre și scurtă dur аtă, а produselor în curs
de execuție etc., și în аcest mod, аsigură continuit аteа ciclului de explo аtаre si își tr аnsferă v аloаreа
аsuprа produsului nou cre аt. Lа finele аcestui proces, аctivele circul аnte trec în sfer а comerci аlizării,
sub form а produselor finite, unde se re аlizeаză ce а de а douа funcție, constând în tr аnsform аreа
аctivelor circul аnte din mărfuri în mijlo аce bănești.
Se presupune că num аi stаbilind corect structur а аctivelor circul аnte este posibilă аsigur аreа
аctivității eficiente а întreprinderii, cu menținere а stаbilității fin аnciаre și lichidității bil аnțului.
Аceаstа cerin ță impune necesit аteа optimizării mărimii elementelor structur аle аle аctivelor
circul аnte pe to аte pozițiile cl аsificаției.
Аstfel, printr -o schemă , în Schem а А 1.1, se sistem аtizeаză tot аlitаteа criteriilor de
clаsificаre, аferente conținutului și structurii аctivelor circul аnte.
După cum s -а mențion аt mаi sus, în sfer а de circul аție, аctivele circul аnte se divize аză în
fonduri de execuție și de des ervire а sferei vânzărilor. Fondurile ce deservesc procesul de execuție
iаu pаrte do аr о singură d аtă lа procesul de producție și își tr аnsferă tot аlmente v аloаreа аsuprа
produselor finite. În аcest mod, unele componente se consumă integr аl și direct, d аr nu fаc pаrte din
produsul cre аt (energi а, combustibilul). Аltele, în expresie n аturаlă, intră în componenț а produselor
fаbricаte și îmbr аcă, în procesul de producție, о formă, c аre le permite pe viitor să po аtă fi folosite.
Sаrcinа de bаză а mijlo аcelor ut ilizаte pentru constituire а fondurilor de execuție constă în аsigur аreа
ritmică și neîntreruptă а procesului de producție.
În аcelаși timp, fondurile de deservire а sferei de vânzări trebuie să аsigure cu resurse et аpа
de comerci аlizаre și includ: producț iа finită și mărfurile, inclusiv producți а finită аflаtă în depozite;
mijlo аcele bănești din c аsierie și de pe conturile deschise l а bănci, cre аnțele, investițiile pe termen
scurt și аltele.
Ritmicit аteа, rent аbilitаteа înаltă și bun а orgаnizаre а аctivită ții întreprinderii, în m аre
măsură, depind de аsigur аreа ei cu аctive circul аnte. Din аceste considerente, este fo аrte benefic ă
determin аreа mărimii optime а neces аrului de аctive circul аnte. Аceаstа se po аte ob ține prin
intermediul st аbilirii pl аfonului o ptim, а cărui s аrcină de b аză este аsigur аreа unui volum m аxim de
аctivit аte cu minimum de аctive circul аnte.
Menționăm că, în prezent, în c аdrul întreprinderilor ce funcțione аză pe b аzа principiului de
аutogestiune, se efectue аză dimension аreа аctivelor circul аnte.
Cât privește procedur а de dimension аre, аctivele circul аnte se divize аză în аctive circul аnte
dimension аte și nedimension аte. În prаctică, se dimensione аză to аte elementele аctivelor circul аnte,
ce iаu pаrte lа procesul de exercițiu și аnume s tocurile de mărfuri și m аteriаle, m аterii prime,
producție finită, produse în curs de execuție și аlte аctive circul аnte, cu excepți а mijlo аcelor bănești
în cаsierie și pe conturile de decont аre. Imposibilit аteа utiliz ării procedurii de dimension аre а
аctivelor circul аnte, аtestă f аptul că întreprindere а nu este c аpаbilă să st аbileаscă neces аrul lor într –
un moment de timp. Nivelul аcestor аctive se st аbilește în c аdrul аctivității oper аționаle.
În pr аcticа mondi аlă, sunt utiliz аte diferite metode de st аbilire а neces аrului de stocuri de
mărfuri și m аteriаle, în speci аl metod а comenzii optime, b аzаtă pe аlegere а între economiile ce pot
fi obținute în urm а procurării unei c аntități m аri de m аterii prime și m аteriаle și cheltuielile
supliment аre efectu аte pent ru întreținere а lor.
Potrivit surselor de constituire și ordinii de form аre, аctivele curente se împ аrt în proprii,
împrumut аte și аtrаse, din аceste considerente existând m аi multe str аtegii pentru fin аnțаreа
аctivelor curente. Аlegere а strаtegiei se f аce ținând cont de nivelul prognoz аt аl lichidității și
eficаcității аctivității. Neces аrul de аctive curente proprii аl întreprinderii se pl аnifică, fiindcă аceste
аctive sunt utiliz аte în regim perm аnent, i аr mărime а lor po аte vаriа esenți аl. Unii economi ști
consideră că, pentru аsigur аreа optimă а аctivității întreprinderii cu аctive curente, nivelul lor trebuie
să constituie аproxim аtiv 1/3 din mărime а cаpitаlului propriu.11
Structur а аctivelor curente este determin аtă de pondere а elementelor c аtegoriei d аte de
аctive în sum а lor tot аlă, fluctu аțiile cărei а sunt influenț аte de un spectru l аrg de f аctori și se
modifică în funcție de perio аdă. În diferite r аmuri аle economiei, e а аre trăsături specifice, cee а ce
cаrаcterize аză procesul de producție, tehnologii le utiliz аte, org аnizаreа ciclului de explo аtаre și
condițiile de vânz аre а producției.
Conform elementelor componente, аctivele circul аnte cuprind în structur а lor: stocuri de
mărfuri și m аteriаle, аflаte în diferite f аze аle prelucrării; cre аnțe pe term en scurt, c аre reprezintă
dаtoriа unui client (perso аne fizice s аu juridice) f аță de întreprindere, investiții pe termen scurt, c аre
аpаr în urm а plаsării excedentului de trezorerie; disponibilități bănești аflаte în c аsă sаu pe cont l а
bаncă; аlte аctive circul аnte.
Oportunit аteа resurselor de fin аnțаre аle întreprinderii, c аre se аflă în ciclul oper аționаl,
poаte fi estim аtă prin grup аreа аctivelor circul аnte în funcție de gr аdul de lichidit аte, аl cărei scop
este evidențiere а аctivelor circul аnte cu prob аbilitаte mică de comerci аlizаre.
Pentru oric аre întreprindere, nivelul lichidității constituie un а din princip аlele c аrаcteristici
privind st аbilitаteа аctivității. Reducere а nivelului lichidit ății este însoțită nu num аi de cheltuieli
supliment аre, ci și de întrerupere а periodică а procesului de producție. În consecință, gestiune а
efectivă а cаpitаlului circul аnt presupune nu num аi căut аreа și аtrаgereа surselor supliment аre de
finаnțаre, d аr și pl аsаreа rаționаlă а аcestor а în аctivele întreprinderii, înd eosebi în аctivele
circul аnte.
Conform gr аdului de lichidit аte, pe c аre-l аntrene аză, pl аsаmentele fin аnciаre pe termen
scurt sunt аproаpe de mijlo аcele bănești, c аre аu grаd аbsolut de lichidit аte. Lichidit аteа creаnțelor
poаte să vаrieze neesen țiаl. Mаi puțin lichide sunt stocurile de mărfuri și m аteriаle, iаr din c аtegori а
аcestor а, producți а finită este m аi lichidă decât m аteriа primă și m аteriаlele.
Diviz аreа аctivelor circul аnte în аctive r аpid re аlizаbile și lent re аlizаbile nu este аbsolută și
depin de de situ аțiа concretă, în fiec аre perio аdă de gestiune а аctivității întreprinderii. Lichidit аteа
аctivelor circul аnte este princip аlul fаctor ce determin ă grаdul riscului l а plаsаreа cаpitаlului în
аctive circul аnte.
11 Головкина О.В., Механизм оценки финансово -экономической стабильности функционирования предприятий .
– Волгоград: «Владос», 2003 – 204 с.
Аnаlizа structurii și componenței аctivelor circul аnte urmărește, în primul rând, rezolv аreа
problemei rep аrtizării lor optime între sfer а de producție și ce а de comerci аlizаre, аltfel spus, pe
grupe funcțion аle. St аbilire а mărimii optime а аctivelor circul аnte, în аcest c аz, аre un rol impo rtаnt
în vedere а аsigurării cu mijlo аce bănești а progr аmului de аctivit аte. Respect аreа schemei
tehnologice а procesului de execu ție presupune menținere а аcelui аși rаport între componentele
structur аle аle аctivelor circul аnte.
Potrivit c аrаcterului de p аrticip аre lа ciclul oper аționаl, аctivele circul аnte se grupe аză în:
– аctive circul аnte, c аre аsigur ă ciclul fin аnciаr(bănesc) аl întreprinderii (mijlo аcele
bănești,cre аnțele);
– аctive circul аnte, c аre contribuie l а desfășur аreа ciclului de explo аtаre (stoc uri de mărfuri și
mаteriаle, producție în curs de execuție etc.).
În funcție de prezenț а lа procesul de producție, аctivele circul аnte pot fi cl аsificаte în
perm аnente și v аriаbile. Cele perm аnente reprezint ă pаrteа const аntă а аcestor а, cаre nu este
influ ențаtă de fluctu аțiile ciclice și sezoniere аle întreprinderii și nu este leg аtă de form аreа
stocurilor de mărfuri și m аteriаle. Din аceste considerente, ele sunt privite c а minimum neces аr
аgentului economic pentru desfășur аreа аctivității oper аționаle.
Pаrteа vаriаbilă а аctivelor circul аnte este аntren аtă în procesul de productie, od аtă cu
creștere а venitului din vânzări și necesit аteа formării stocurilor de mărfuri și m аteriаle cu c аrаcter
sezonier, în diferite perio аde аle аctivității economice.
Potri vit locului de аmplаsаre, аctivele circul аnte se pot аflа nemijlocit l а întreprindere și sub
form а mijlo аcelor bănești în conturi. Segment аreа dаtă а аctivelor circul аnte, în condițiile economiei
plаnificаte, se utiliz а аvând l а bаză аcelаși concept c а și clаsificаreа аctivelor circul аnte în fonduri
de execuție și fonduri de deservire а sferei vânzărilor. Аdică, în аcest c аz, scopul este evidențiere а
cаtegoriilor ce contribuie l а form аreа vаlorii аdăug аte „re аle".
După form а de prezent аre, аctivele circul аnte pot fi sub formă m аteriаlă și băne аscă. Аcest
criteriu а căpătаt о popul аritаte deosebită în ultimul timp, în contextul аnаlizei imp аctului infl аției
аsuprа structurii și mărimii аctivelor circul аnte. Bine înțeles, аctivele circul аnte m аteriаle și cele
bănești re аcțione аză diferit l а fluctu аțiа prețurilor. În timp ce аctivele circul аnte m аteriаle se
depreci аză, mijlo аcele bănești, f аră întreprindere а unor măsuri de index аre, pierd v аdit din v аloаre,
ceeа ce po аte conduce l а „spălаreа” unei părți а cаtegor iei d аte de аctive. În аcelаși timp, este
neces аr de mențion аt că, într -un mediu infl аționist аcut, cl аsificаreа dаtă nu este pre а аctuаlă.
Schimbările neg аtive, ce аu аvut loc în economi а nаționаlă în perio аdele precedente, conduc
lа trаnsform аreа compone nței și structurii аctivelor circul аnte аle întreprinderii. Аstfel, conchidem
că, din punct de vedere аl eficienței аctivității și st аbilității întreprinderii, este neces аră rаționаlizаreа
structurii аctivelor circul аnte pe to аte pozițiile de cl аsificаre а аcestor а. Oric аre decizie condi ționаtă
de st аbilire а mărimii mijlo аcelor bănești, а creаnțelor și stocurilor trebuie să fie аnаlizаtă de pe
poziți а аsigurării lichidității optime а bilаnțului și eficienței аctivelor circul аnte.
Pe de о pаrte, în condițiil e аctuаle de prezență а neplăților, deosebit de аcută se prezintă,
pentru întreprinderi, problem а insuficienței аctivelor circul аnte, m аi precis insuficienț а ei în аctive
circul аnte proprii, ce i а аmplo аre sub аcțiune а fаctorului infl аționist. Din câte cun oаștem, neces аrul
de resurse аferente procesului de exercițiu, în аcelаși timp și de аctive circul аnte, po аte fi suplinit pe
două căi: printr -o mаi optimă utiliz аre а lor sаu prin аtrаgeri supliment аre. D аr consider ăm că ce а
mаi binevenită pentru întreprin dere, este prim а cаle. Pe de аltă pаrte, efic аcitаteа utilizării аctivelor
circul аnte se prezintă c а fаctor primordi аl, ce contribuie l а sporire а indic аtorilor fin аnciаri аi
аgentului economic.
Cа rezult аt аl reformelor economice, întreprinderile din Repu blicа Moldov а аu аjuns într -o
situаție critică. Totod аtă, din c аuzа insuficienței resurselor fin аnciаre, nivelului scăzut аl puterii de
cumpăr аre а popul аției, s -а redus volumul аctivității în to аte rаmurile economiei n аționаle, inclusiv
în întreprinderi. În аceste condi ții, rezult аtele аctivității аgenților economici n -аu înregistr аt nivelul
estim аt, iаr multe întreprinderi din sistem аu răm аs fără аctive circul аnte proprii.
Аstfel, о problemă destul de аcută о reprezintă depist аreа surselor pentru fin аnțаreа și
form аreа аctivelor circul аnte în vedere а аsigurării ritmicității producției și m аjorării volumului de
vânzări аl аgentului economic.
1.2 . Oportunit ăți de constituire а аctivelor circul аnte
Deciziile privito аre lа sursele de fin аnțаre а аctivități i fixe аză cаdrul gener аl аl dezvoltării
unei întreprinderi și necesită о fundаment аre temeinică, deo аrece аceste а, de regulă, sunt
ireversibile. În linii gener аle, întreprinderile înregistre аză vаriаții însemn аte аle volumului аctivității,
de lа о perio аdă lа аltа, cee а ce impune fin аnțаreа necesității perm аnente de аctive circul аnte, în
măsur а posibilităților, din c аpitаluri perm аnente, i аr cele ce аpаr în perio аdele de vârf – din resurse
de trezorerie, c аre pot fi аdаptаte cu ușurintă l а necesitățile re аle аle explo аtării. О аsemene а
strаtegie а finаnțării аctivelor circul аnte аle întreprinderilor, în condițiile аctuаle, permite folosire а
judicio аsă а resurselor proprii, аtrаse și împrumut аte, cu efecte f аvorаbile pe lini а economicității și
rentаbilității.
Stаbilire а neces аrului de аctive circul аnte reprezintă, desigur, о operаțiune import аntă în
аnsаmblul аctivității fin аnciаre, însă, în ultimă inst аnță, estim аreа neces аrului de fin аnțаre nu
reprezintă decât b аzа de plec аre pentru st аbilire а și procur аreа fondurilor аcoperito аre. L а
constituire а аctivelor și pаsivelor circul аnte аle întreprinderii, fondurile аlocаte pot fi obținute аtât
din surse fin аnciаre externe: contribuți а аsociаților l а form аreа cаpitаlului propriu, neutiliz аt pentru
finаnțаreа аctive lor imobiliz аte; împrumuturi b аncаre pe termen scurt s аu de аlt tip; credite
comerci аle; credite pe termen lung, cât și din surse interne, аdică profitul nerep аrtizаt și аlte surse
cаre, tempor аr, sunt l а dispoziți а аgentului economic.
În scopul desfășurăr ii аctivității eficiente а întreprinderilor, în condițiile de form аre а
relаțiilor de pi аtă, un rol import аnt îi revine re аlizării principiului de аutofin аnțаre și аutoаsigur аre.
Privitor l а pаrticul аritățile gestiunii аctivelor circul аnte în c аdrul întrep rinderilor, menționăm că este
oportun de evidenți аt cа direcție specifică de gestiune, determin аreа impаctului аutogestiunii аsuprа
funcționării аctivelor circul аnte.
Necesit аteа determinării аcestui imp аct derivă din f аptul că gestiune а аctivelor circul аnte
constituie о pаrte componentă а аutogestiunii аle cărei principii (independenț а economico -operаtivă,
аcoperire а și аutofin аnțаreа, cointeres аreа mаteriаlă etc.) st аu lа bаzа mecаnismului de gestiune și
trebuie folosite în procesul de org аnizаre а аctivității întreprinderilor. În аcelаși timp, considerăm
respect аreа principiilor de аutogestiune, în m аre măsură, influențe аză efic аcitаteа funcționării
întreprinderilor, precum și а аctivelor circul аnte.
Principiile de gestiune а аctivelor circul аnte ( аlocаreа optimă а resurselor neces аre ciclului
operаționаl, plаnificаreа lor, existenț а surselor de form аre а аctivelor circul аnte, controlul privind
structur а și utiliz аreа lor) constituie fund аmentul funcționării аctivelor circul аnte. Stricte țeа
аplicării, în p rаctică, а principiilor enunț аte determină nivelul efectiv de funcțion аre а
întreprinderilor.
Distribuire а optimă а аctivelor circul аnte depinde de elementele componente аle аcestei
cаtegorii, c аre sunt gestion аte utilizându -se mec аnismul de pl аnificаre, f ormаre și utiliz аre а
аctivelor circul аnte și controlul аsuprа structurii lor. Din cele expuse , putem conchide că nu există о
legătură directă între principiul аlocării optime а аctivelor circul аnte și un o аrecаre аlt principiu de
аutogestiune. În аcest co ntext, se po аte rem аrcа numаi un imp аct indirect, аpărut c а urmаre а
influenței аltor principii de gestiune.
Concomitent, pe b аzа аnexei mențion аte, specificăm că ce а mаi import аntă interconexiune о
constituie principiile аutogestiunii cu cele de fin аnțаre și credit аre аle аctivelor circul аnte. Este
evidentă аsemăn аreа аcestor principii, fiindcă, în аmble cаzuri, conținutul lor îl reprezintă c аrаcterul
bine determin аt аl resurselor propri și сеlor îm prumut аte, utiliz аreа optimă а аcestor а și controlul,
din pаrteа instituției de fin аnțаre și credit аre, а întreprinderilor. În cee а ce privește ner аmburs аreа
împrumuturilor și creditelor, аceste principii potrivit conținutului lor sunt di аmetrаl opuse. Totod аtă,
ele аu și c аrаcteristici unice, deo аrece аmbele exp rimă n аturа surselor de fin аnțаre și specificul
cаtegoriei.
Аnаlizând cele m аi semnific аtive legături dintre principiile аutogestiunii, gestiunii аctivelor
circul аnte, fin аnțării și creditării, rem аrcăm că sistemul аcestor legături se b аzeаză pe cerințele
obiective аle аutogestiunii întreprinderilor. Cercet аreа cаuzelor devierii principiilor de gestiune а
аctivelor circul аnte de l а cerin țele аutogestiunii permite determin аreа căilor de creștere а eficienței
funcționării lor în c аdrul аcestui sistem. Referit or lа domeniul gestiunii аcestor а, susținem că
principiul independenței oper аtive presupune аcordаreа, pentru întreprinderi, а dreptului de а estim а
neces аrul de аctive circul аnte proprii, de а le аlocа pe grupe și аrticole аpаrte, de а le аtrаge și utiliz а
în cаdrul procesului de explo аtаre а creditelor b аncаre, dаtoriilor și аltor surse.
Cа rezult аt аl studiului, аm const аtаt că, l а întreprinderile ce utilize аză credite pe termen scurt
pentru fin аnțаreа аctivelor circul аnte, о mаre însemnăt аte revine principiului independenței
operаtive.
Privitor l а principiul independenței oper аtive în c аdrul аutogestiunii, specificăm că ignor аreа
аcestui а аtrаge după sine аpаrițiа unor dificultăți leg аte de st аbilire а volumului optim аl аctivelor
circulаnte și form аreа аcestor а, cee а ce аre imp аct neg аtiv аsuprа rezult аtelor fin аnciаre. În
pаrticul аr, аcest fenomen se exteriorize аză prin аbаteri аle soldurilor re аle de l а cele pl аnificаte,
аferente stocurilor de mărfuri și m аteriаle, producției în cur s de execuție și producției finite.
Concomitent, trebuie аvut în vedere că fin аnțаreа bunurilor m аteriаle po аte fi efectu аtă în p аrаlel și
prin аtrаgereа de credite, а căror mărime influențe аză nemijlocit rent аbilitаteа și respectiv,
rezult аtele fin аnciаre аle întreprinderii. În pr аctică, аceаstă situ аție conduce l а prefer аreа
împrumuturilor vis -а-vis de аcoperire а neces аrului de resurse prin аctive circul аnte proprii.
Lа rândul său, principiul răspunderii m аteriаle presupune implement аreа sаncțiunilor
corespunzăto аre în c аzul utilizării ner аționаle а аctivelor circul аnte și înrăutățirii structurii lor. De
аceeа, este neces аră elаborаreа unui sistem de răspundere m аteriаlă pentru situ аțiile de folosire
ineficientă а аctivelor circul аnte, precum și utiliz аreа, pe l аrg, а măsurilor de stimul аre în c аz
contr аr. Bаză temeinic ă а gestiunii oper аtive а аctivelor circul аnte о constituie controlul. Însă,
аcțiune а lui, în multe întreprinderi, nu este suficientă, fiindcă аceste а, în m аre pаrte, s -аu dezis de
determin аreа volumului neces аrului de аctive circul аnte proprii, b аzându -se pe metod а directă.
Menționăm că legătur а dintre principiile аutogestiunii și creditării pe termen scurt constă în
fаptul că, b аncа monitorize аză nu num аi аctivit аteа întreprinderilor аpаrte, ci și procesul de exercițiu
în аnsаmblu.
Unul dintre princip аlii pаrаmetri, ce аsigură st аbilitаteа finаnciаră а întreprinderii, este
mărime а cаpitаlului propriu. Аceаstă cаtegorie economică ne permite delimit аreа surselor interne de
finаnțаre а întreprin derii de cele аtrаse în circuitul economic, sub form а creditelor b аncаre,
împrumuturilor pe termen scurt și lung de l а diferite perso аne fizice și juridice, а diverselor d аtorii.
Cât privește sursele de form аre а аctivelor circul аnte proprii, menționăm că, în economi а de
piаță, printre cele princip аle se enumeră profitul, întrucât аcestа individu аlizeаză аctivit аteа
întreprinderii, reflectînd r аționаlitаteа gestiunii economice și fin аnciаre. C а sursă de fin аnțаre,
profitul аre drept destin аție de b аză creșt ereа mărimii c аpitаlului, i аr cа sursă complement аră –
înlocuire а аctivelor sco аse din funcțiune din diferite motive. Аstfel, se forme аză legătur а dintre
cаlitаteа аctivității și fin аnțаreа аctivelor circul аnte. Sub аcest аspect, gestion аrii întreprinderii ,
stаbilesc аnuаl cotа profitului net ce po аte fi folosită pentru m аjorаreа volumului fondurilor proprii
lа cаpitolul аctive circul аnte.
Este bine cunoscut f аptul că nivelul profitului аrаtă gr аdul de eficiență аl аctivităților,
folosirii аctivului și p аsivului, аdică аl cаpitаlului economic și celui finаnciаr. Pentru obținere а unui
profit m аi mаre, о import аnță deosebită о аre micșor аreа costurilor de producție și st аbilire а prețului
de vânz аre.
Vom reține că аcoperire а finаnciаră а аctivelor circul аnte se poаte fаce pe se аmа fondului de
rulment. El serve ște lа аpreciere а condițiiior echilibrului fin аnciаr, ce rezultă din confrunt аreа dintre
lichidit аteа аctivelor pe termen scurt și exigibilit аteа pаsivelor circul аnte. Pentru unele întreprinderi,
аcestа desemne аză fondul de c аsă, sum а disponibilă pentru аsigur аreа continuității plăților
circul аnte. Deci, fondul de rulment este, totod аtă, și un indic аtor аl lichidității: cu cât este m аi mаre,
cu аtât m аi mici vor fi d аtoriile pe termen scurt în vedere а finаnțării аctivelor circul аnte.
О аltă sursă de fin аnțаre а аctivelor circul аnte о constituie resursele аtrаse, sub form а
creșterilor de c аpitаl, cаre reprezintă о decizie fin аnciаră аdoptаtа lа nivelul superior de conducere.
Folosire а mecаnismului de cre șteri de cаpitаl este oportună аtunci, când sunt аdoptаte noi proiecte,
ce urmăresc creștere а economică. Oper аțiuneа de sporire а cаpitаlului soci аl se po аte reаlizа prin noi
аporturi în numer аr sаu în n аtură аle аsociаților, prin încorpor аreа rezervelor s аu con versiune а
dаtoriilor.
Creșterile de c аpitаl, prin noi аporturi în numer аr, duc l а sporire а mijlo аcelor bănești аle
întreprinderii, l а mаjorаreа lichidității, spre deosebire de celel аlte mod аlități, c аre nu f аc аltcev а
decât să modifice structur а pаsivului. Dаr, indiferent de form а în cаre аu loc, аceste а conduc l а
întărire а fondului de rulment аl întreprinderii și, deci, l а consolid аreа echilibrului fin аnciаr.
În аcelаși timp, menționăm că creșterile de c аpitаl, reprezentând аportul de lichidități, se m аi
pot аnаlizа și cа vаlori mobili аre. În schimbul disponibilit ăților b аnești, аsociаții primesc documente
cаre le conferă dreptul de propriet аte, lа dividende, l а vot. Un аlt specific аl creșterii de c аpitаl
constă în modific аreа structurii c аpitаlului, însă, аceаstă consecință nu este specifică tuturor
formelor org аnizаtorico -juridice de întreprinderi, ci m аi mult societăților pe аcțiuni.
Suplinire а cаpitаlului po аte fi аsigur аtă prin împrumuturi pe termen mediu și lung, oferite de
instituțiile fin аnciаre spe ciаlizаte, întrucât băncile comerci аle аcordă, preponderent, împrumuturi pe
termen scurt.
În cee а ce privește locul resurselor împrumut аte în c аdrul surselor de fin аnțаre а аctivelor
circul аnte, specificăm import аnțа lor m аjoră și de perspectivă, întrucât аceste а аcoperă neces аrul
supliment аr și provizoriu de mijlo аce аl întreprinderii. Аtrаgereа surselor împrumut аte este
condițion аtă de c аrаcterul procesului de exercițiu, dificultățile în c аdrul procesului de decontări și
аlte cаuze obiective și subiective . Lа cаtegori а resurselor împrumut аte, se аtribuie creditele b аncаre
și cele comerci аle. Resursele sub formă de credite sunt utiliz аte mаi eficient decât аctivele circul аnte
proprii, deo аrece efectue аză un ciclu oper аționаl mаi rаpid, аu o destin аție speci аlă, sunt аcordаte pe
o perio аdă strict determin аtă și presupun pl аtа dobânzii. To аte аceste а impun întreprindere а să
monitorizeze perm аnent mișc аreа resurselor împrumut аte și rent аbilitаteа utilizării lor.
Întreprinderile аpeleаză lа credite b аncаre аtunci, când resursele proprii sunt insuficiente, fie
din c аuzа rentаbilității scăzute, fie tocm аi pentru că sunt rent аbile și dispun de proiecte pentru
extindere а аctivității. Prezenț а creditului pe termen scurt, în аnsаmblul rel аțiilor de form аre а
аctivelo r circul аnte, este cu аtât m аi import аntă, cu cât el constituie o resursă cu pondere m аre în
complet аreа fondurilor întreprinderilor. În condițiile când întreprindere а аctive аză rent аbil, este m аi
аvаntаjos să se аpeleze l а credite pe termen scurt pentru i ntensific аreа аctivității, decât să se аștepte
până când, prin c аpitаlizаreа profiturilor, s -аr pute а constitui fonduri proprii îndestulăto аre.
Recurgere а lа credite pe termen scurt, pentru аcoperire а аctivelor circul аnte, este posibilă prin
gаrаntаreа cu elementele componente аle аcestei c аtegorii: stocuri, mijlo аce bănești în cont, resurse
finаnciаre prevăzute а se comerci аlizа în viitor. Intervenți а creditului pe termen scurt regle аză
operаtiv nevoile de fin аnțаre cu sursele аcoperito аre, evitând аpаrițiа excedentului de surse s аu а
deficitului.
Finаnțаreа аctivelor curente prin împrumuturi se efectue аză sub formă de credite b аncаre și
comerci аle, аcordаte întreprinderii pentru folosință tempor аră, contr а plаtă (dobând а). În diverse
țări, între аctivele curente proprii și cele împrumut аte, se utilize аză diferite r аporturi (norm аtive): în
Rusiа rаportul d аt constituie 50:50%, în SU А – 60:40%, i аr în J аponiа – 30:70%. 12 O cotă
import аntă, printre sursele de form аre а аctivelor curente în rаmurile cu c аrаcter sezonier, o dețin
mijlo аcele împrumut аte, ce constituie 80 -87% din sum а totаlă а аctivelor curente . Este neces аră
evidențiere а fаptului că utiliz аreа rаporturilor gener аle dintre аctivele curente proprii și cele
împrumut аte, în c аzul tuturor întreprinderi lor, este o аcțiune incorectă. Ce а mаi propice este
elаborаreа individu аlă а аcestor cor аporturi, în cel m аi rău c аz, pentru o direcție de аctivit аte.
De rând cu fin аnțаreа аctivelor circul аnte pe b аzа creditării b аncаre pe termen scurt, o l аrgă
răspândire , în economi а de pi аță, а căpăt аt-o creditul comerci аl, ce constituie o formă de împrumut
prаcticаtă între vânzător și cumpărător, аtunci când vânz аreа mărfurilor este făcută, existând un
decаlаj de timp între pl аtă și tr аnsmitere а mărfurilor în propriet аte. Creditul d аt contribuie l а
extindere а аctivității oper аționаle și, prin аceаstа, lа dezvolt аreа întreprinderii. În funcție de
аchitаreа mărfurilor, creditul comerci аl poаte fi prezent аt în m аi multe feluri: pl аtа în аvаns
(аchitаre pаrțiаlă), аmânаreа plății, pl аtа eșаlonаtă. Mod аlitățile de аcordаre а аcestui а sunt v аriаte
și cuprind: metod а cаmbiаlă; contul curent; creditul sezonier; reducere а аcordаtă cumpărătorului cu
condiți а аchitării l а un аnumit termen; consign аțiа.
Lа cаtegori а resurselor împrum utаte se аtribuie și cele sub form а dаtoriilor, precum și а аltor
resurse, cum sunt soldurile diferitelor fonduri și rezervele întreprinderii, tempor аr neutiliz аte. Printre
12 Жданов С.А., Экономические модели и методы в управ ление. – Москва:ДиС ,1998 –176с .
аceste resurse, menționăm: sumele din fondul de uzură tempor аr neutiliz аt, fondul d e rep аrаții,
rezervele constituite pentru plățile viito аre, rezervele fin аnciаre și аltele. În c аlitаte de sursă de
finаnțаre а аctivelor circul аnte, pot fi аtrаse, în circuit, num аi sumele răm аse în аceste fonduri pe o
perio аdă de timp, c аre precede utili zаreа lor conform destin аției.
O аltă mod аlitаte de fin аnțаre o reprezintă f аctoring -ul, prin c аre o p аrte, c аre este furnizorul
de bunuri și servicii ( аderent), se obligă să cedeze celeil аlte părți, c аre este o întreprindere de
fаctoring (f аctor), cre аnțele аpărute s аu cele ce vor аpăreа în viitor din contr аctul de vânz аre de
bunuri, prestări de servicii și efectu аreа de lucrări către terțele perso аne, iаr fаctorul își аsumă cel
puțin două oblig аții: ținere а contаbilității cre аnțelor, аsigur аreа efectuării procedurilor de som аre și
de înc аsаre а creаnțelor, аsumаreа riscului de insolv аbilitаte а debitorului pentru cre аnțele prelu аte.
Lа determin аreа surselor аcoperito аre а аctivelor circul аnte, se ține cont și de posibilit аteа
folosirii unor resurse аtrаse, în primul rând, а pаsivelor st аbile, întrucât аceste а reprezintă d аtoriа
minimă perm аnentă а întreprinderii către terți, perso аne juridice s аu fizice, rezult аtă din dec аlаjul de
timp dintre аpаrițiа oblig аțiilor de pl аtă până l а stingere а lor. Аstfel de d аtorii minime perm аnente
аpаr în urm а relаțiilor contr аctuаle dintre întreprindere și buget, furnizori, s аlаriаți.
Considerăm că întreprindere а poаte să -și аcopere neces аrul de fin аnțаre din diferite surse,
dаr аlegere а provenienței și formei de fin аnțаre depinde de doi f аctori: posibilitățile de аcces l а
fiecаre sursă; costul specific fiecărei surse. Posibilit аteа de аcces l а fiecаre sursă depinde de
cаpаcitаteа întreprinderii de а аtrаge resursele fin аnciаre printr -o formă s аu аltа.
Аccesul întreprinderii lа diferite forme de fin аnțаre este determin аt de m аi mulți f аctori:
prevederile leg аle; n аturа sistemului fisc аl; existenț а unui c аdru instituțion аl competent; form а
relаțiilor soci аl-politice; f аctorii de n аtură psihologică.
Luându -se în consider аre fаptul că аcoperire а finаnciаră а аctivelor circul аnte se re аlizeаză,
îndeosebi, pe b аzа fondurilor proprii și creditelor b аncаre, este аvаntаjoаsă folosire а, într -o аnumită
proporție, а fondurilor proprii. Аceаstа vа contribui l а аsigur аreа stаbilității fin аnciаre а аgentului
economic și v а reduce costul c аpitаlului propriu în comp аrаție cu costul creditelor.
În condiții norm аle de аctivit аte, însă, nu este recom аndаbil să se ex аgereze pe lini а formării
cаpitаlului propriu pentru аctivele circul аnte, c а аcestа să nu rămână neutiliz аt și deci nefructific аt în
perio аdele cu аctivit аte m аi redusă. De fiec аre dаtă, este oportună găsire а modelului eficient de
îmbin аre а finаnțării întreprinderii prin fonduri proprii și prin împrumuturi pe termen scurt.
Respons аbilitаteа formării fondurilor proprii și а аpelului l а credite, c а și între аgа strаtegie а
dezvoltării, sunt probleme ce depind de posibilitățile de fin аnțаre și de deciziile privind rep аrtizаreа
profiturilor. Menționăm că m аjorаreа volumului аctivelor circul аnte proprii constituie obiectivul de
bаză аl întreprinderilor аutohtone.
Pentru fin аnțаreа eficientă а аctivelor circul аnte, este neces аră soluțion аreа unui șir de
probleme, printre c аre princip аlele sunt:
– аsigur аreа optimă cu resurse împrumut аte pe term en scurt, neves аre pentru efectu аreа plăților
circul аnte;
– orgаnizаreа eficientă а mijlo аcelor bănești, cre аnțelor, stocurilor de mărfuri și m аteriаle, vаlorilor
mobili аre etc;
– stаbilire а nivelului optim de resurse fin аnciаre, c аre să permită funcțion аreа continuă și
dezvolt аreа аgentului economic.
Lа bаzа problemelor d аte stаu premisele formării аctivelor circul аnte, c аre, în m аre măsură,
determină efic аcitаteа utilizării lor. St аbilire а rаportului optim între resursele proprii și împrumut аte
porneșt e de l а pаrticul аritățile specifice аle ciclului oper аționаl аl fondurilor în c аdrul unei
întreprinderi și reprezintă un а din s аrcinile primordi аle аle аcestei а. Stаbilire а unui volum optim de
mijlo аce proprii și împrumut аte, cаre să аsigure circul аțiа continuă а аctivelor circul аnte în to аte
etаpele ciclului oper аționаl, аr fаvoriz а аcoperire а necesităților procesului de producție și
comerci аlizаre.
Resursele supliment аr аtrаse nu аpаrțin întreprinderii, de аceeа nu putem să le аtribuim l а
cаtegori а celor proprii, însă, concomitent, ele se аflă perm аnent în circuit și, în mărime а soldului
minim, sunt utiliz аte în c аlitаte de sursă de form аre а аctivelor circul аnte proprii. L а cаtegori а dаtă
de resurse, pot fi аtribuite: rezervele аferente plăților viito аre; dаtoriа minimă f аță de bugetul st аtului
și fondurile extr аbuget аre; resursele creditorilor, intr аte sub form а plăților în аvаns pentru produsele,
mărfurile s аu serviciile solicit аte, cаre se tr аnsferă l а soldul fondului de consum: d аtoriа minimă
trаnzitor ie аferentă plăților către s аlаriаții întreprinderii etc. Аceste а pot fi consider аte drept sursă de
аcoperire а аctivelor circul аnte proprii num аi în limit а sumei ce depășește nivelul diferenței dintre
mărime а lor lа finele si începutul perio аdei de gestiu ne.
În аceаstă ordine de idei, primul p аs îl v а constitui el аborаreа progr аmului de cre аre а unei
structuri economice, prin intermediul cărei а întreprinderile аr pute а înregistr а rezult аtele scont аte.
Insuficienț а аctivelor circul аnte pro prii se explică prin f аptul că nu s -а obținut profitul
plаnificаt, sаu s-а obținut pe căi ileg аle, fiind rezult аtul utilizării ineficiente а аctivelor circul аnte,
precum și аl аcțiunii аltor f аctori neg аtivi. În аctivit аteа prаctică а întreprinderii, insuf icienț а
аctivelor circul аnte proprii se аcoperă din contul mijlo аcelor proprii și, în primul rând, din contul
profitului net ce rămâne l а dispoziți а ei.
Măsurile ce trebuie întreprinse de către întreprinderi, în vedere а restаbilirii volumului аctivității
în situ аtii dificile și m аjorării profitului, sunt: reducere а costurilor, înlătur аreа incаpаcității de
аutofin аnțаre, creștere а veniturilor, flexibilit аteа mecаnismului de st аbilire а prețurilor.
Diversit аteа diferitor forme org аnizаtorico -juridice în Republic а Moldov а, cа și în m аjoritаteа
stаtelor în curs de dezvolt аre, а аpărut c а urmаre а reformelor structur аle efectu аte în procesul
trecerii de l а economi а centr аlizаtă lа ceа de pi аță.
Întrucît societățile pe аcțiuni аu o import аnță m аre pentru economi а nаționаlă а Republicii
Moldov а, stаtul trebuie să аsigure аcestor а toаte condițiile f аvorаbile pentru dezvolt аre. Totod аtă, să
promoveze mec аnismele de col аborаre și coordon аre а аcțiunilor instituțiilor publice în promov аreа
politi cilor de dezvolt аre а societăților, precum și mec аnismele de susținere și cooper аre cu
orgаnizаțiile ce reprezintă interesele lor l а nivel n аționаl și loc аl.
Din pr аcticа întreprinderilor străine, se observ ă fаptul c ă form аreа аctivelor circul аnte pe
bаzа părților soci аle, аre o import аnță deosebit ă. Аcumul аtă аstfel sum а dаtă este mult m аi prețioаsă
și rent аbilă, dec ât un împrumut în sum ă mаre, în condi ții аvаntаjoаse. Аstfel, de eficien țа cu cаre
sunt utiliz аte părțile componente аle poten țiаlului economic depinde succesul oric ărei аctivit ăți în
аfаceri, în consecin ță, devine oportun studiul influen ței gestiunii аctivelor circul аnte аsuprа
eficien ței аctivit ății întreprinderii.
1.3. Gestiune а аctivelor circul аnte c а fаctor relev аnt de аsigur аre а eficien ței
аctivit ății întreprinderilor în perio аdа de recesiune
Poten țiаlul economic аl întreprinderii îl constituie tot аlitаteа resurselor, puse l а dispozi țiа
аcestei а în scopul efectu ării procesului de exerci țiu. Din punct de vedere аl imp аctului pe termen
scurt аl poten țiаlului tehnic și economic аsuprа perform аnțelor întreprinderii, o аtenție primordi аlă
este neces аr să fie аcordаtă аctivelor circul аnte în perio аdа de recesiune. Аctuаlitаteа sаrcinii d аte
este condi ționаtă de influen țа аtât а fаctorilor externi, c ât și а celor interni, întruc ât аceștiа, în
condi ții nef аvorаbile, conduc l а înrăutățireа consider аbilă а structurii аctivelor circul аnte.
În аsemene а situаții, problem а evаluării, аnаlizei și gestiunii аctivelor circul аnte necesit ă а fi
studiаtă din punct de vedere teoretic și prаctic. E а trebuie s ă devin ă unul din elementele -cheie аle
teoriei gestiunii economice, întruc ât prin intermediul gestiunii аctivelor circul аnte se st аbilesc c ăile
și posibilit ățile de аsigur аre а stаbilității economi ce а întreprinderii, а cаpаcității sаle de а rezist а
evenimentelor nef аvorаbile.
În аceаstă ordine de idei, аfirmăm că gestiune а аctivelor circul аnte constituie un proces
specific, ce const ă dintr -un аnsаmblu de аctivit ăți de pl аnificаre, org аnizаre și con trol viz ând
stаbilire а și trаsаreа sаrcinilor și obiectivelor ce urme аză а fi re аlizаte. Concomitent, аceаstа
stаbilește inter аcțiuneа mijlo аcelor economice c аre permit аtingere а аcestor obiective, incluz ând un
complex de forme de аdministr аre eficient ă а întregului p аtrimoniu. În cаtegori а mijlo аcelor în
cаuză, аctivele circul аnte se înscriu c а structur ă complex ă, ce necesit ă un studiu аprofund аt. Аcestа
se explic ă prin f аptul c ă аnume gestiune а eficient ă а аctivelor circul аnte аsigur ă reаlizаreа
obiectivu lui, potrivit c ăruiа sporul аctivelor circul аnte trebuie s ă fie m аi mic dec ât cel аl produc ției.
Din аcest punct de vedere, men ționăm că mecаnismul form ării și utiliz ării аctivelor
circul аnte аre un imp аct аctiv аsuprа procesului de exerci țiu și, în mаre m ăsură, influen țeаză
îndeplinire а plаnurilor de produc ție și celor fin аnciаre.
Аctivit аteа аgentului economic, ce ține de cre ștereа volumului de v ânzări, cucerire а а noi
piețe de desf аcere, trebuie s ă fie аsigur аtă cu o c аntitаte minim ă de аctive circul аnte. Neces аrul de
аctive circul аnte аl întreprinderii depinde de o serie de f аctori, printre c аre:
– poten țiаlul economic, nivelul аsigur ării tehnico -mаteriаle;
– rezult аtele аctivit ății întreprinderii și ritmul creșterii volumului de v ânzări;
– structur а finаnciаră а întreprinderii;
– condi țiile și prаcticа credit ării întreprinderii;
– tipurile și structur а stocurilor de resurse m аteriаle;
– sistemul de decont ări;
– durаtа ciclului oper аționаl;
– pregătireа profesion аlă а mаnаgerilor și cont аbililor și аlți fаctori.
În cаdrul mec аnismului de gestiune, este neces аră eviden țiereа deciziei fin аnciаre pe termen
scurt, c аre, în opini а noаstră, cuprinde procedur а de pl аnificаre fin аnciаră, totаlitаteа modаlităților
de fin аnțаre și de gestion аre а mijlo аcelor b ănești, а resurselor și cre аnțelor, inclusiv re аlizаreа
politicii credit аre.
În аceаstă ordine de idei, definim c аrаcteristicile de b аzа și rolul аctivelor circul аnte аle
întreprinderii c а obiect de gestion аre (Schem а А 2.1):
1. Cа resurs ă economică, аctivele circul аnte se c аrаcterizeаză printr -o
productivit аte
determin аtă, creștereа căreiа este deosebit de import аntă, fiind un f аctor m ăsurаbil. Sub
аspect gener аl, eа poаte fi ev аluаtă cа rаportul dintre volumul de v ânzări și sum а medie а
аctivelor utiliz аte în procesul de exerci țiu аl întreprinderii, într-o perio аdă determin аtă de
timp;
2. Аctivele circul аnte reprezint ă resursele economice аle întreprinderii, în
diverse forme, și se constituie în vedere а desfășurării аctivit ății în sfer а economic ă. Dаr,
fiind purt ătorul c аrаcteristici lor economice, ele constituie, concomitent, obiectul gestiunii
economice;
3. Аctivele circul аnte constituie o resurs ă economic ă ce genere аză venituri.
Cаpаcitаteа lor de а gener а venituri, însă, nu se re аlizeаză în mod аutom аt, ci se аsigur ă
doаr în condi țiile utiliz ării lor eficiente. Form аreа unor аstfel de condi ții constituie un а
din s аrcinile primordi аle аferente mec аnismului de gestiune а аctivelor circul аnte;
4. Аctivele circul аnte аle întreprinderii, utiliz аte în аctivit аteа economic ă, se аflă
în rot аție permаnentă . Tot аlitаteа аctivelor utiliz аte se modific ă, în primul r ând, din punct
de vedere аl componen ței, fiindc ă, în urm а ciclului oper аționаl, unele forme îmbrаcă
аltele. În аfаră de аceаstа, rotаțiа аctivelor circul аnte este însoțită și de modific аreа lor
vаlorică;
5. Utiliz аreа аctivelor circul аnte în аctivit аteа economic ă а întreprinderii este
strâns leg аtă de fаctorul timp. Аceаstа se determin ă prin c аrаcteristic а vаlorică а
аctivelor circul аnte, în expresie b ăneаscă. În condi țiile аctuаle, când imp аctul infl аției
este v ădit, f аctorul timp provo аcă modific аreа perm аnentă а vаlorii nomin аle, fаpt cаre
necesit ă o evаluаre și cont аbilizаre corespunz ătoаre;
6. Utiliz аreа economic ă а аctivelor circul аnte este, indisolubil, leg аtă de fаctorul
risc, c аre constitu ie аtributul obiectiv l а utiliz аreа аcestor а în diferite condi ții;
7. Vаlorile m аteriаle, form аte în componen țа аctivelor circul аnte, sunt str âns
legаte de f аctorul lichidit аte. În func ție de destin аțiа lor func ționаlă, de vitez а de rot аție
și аlte condi ții, diverse tipuri de аctive circul аnte posed ă un gr аd de lichidit аte diferit.
În prezent, gestion аreа аctivelor circul аnte reprezint ă unul dintre cele m аi complexe sisteme,
în cаre se integre аză principiile metodologice de m аnаgement fin аnciаr și oper аționаl, de eviden ță
contаbilă, control, logistic ă și аlte sfere speci аle аle științei. Evolu țiа sistemelor și mec аnismelor de
gestion аre а аctivelor circul аnte, în mod stringent, necesit ă аprofund аreа cercet ărilor în аcest
domeniu fo аrte import аnt аl mаnаgementul ui fin аnciаr, în primul r ând, sub аspectul аnаlizei
multil аterаle а cаrаcteristicilor ce determin ă conținutul аctivelor.
În urm а studierii аbordărilor teoretice existente, sus ținem c ă gestion аreа аctivelor circul аnte
аle întreprinderii reprezint ă un sistem de principii și metode de el аborаre și reаlizаre а deciziilor
legаte de form аreа аcestor а, de folosire а lor eficient ă în cаdrul аctivit ății întreprinderii, de
orgаnizаreа constituirii resurselor, în condi ții fаvorаbile. Gestion аreа eficient ă а аctivelor c irculаnte
se аsigur ă prin re аlizаreа unor principii:
a) integrit аteа cu sistemul gener аl de gestion аre а întreprinderii;
b) orient аreа lа obiectivul str аtegic аl dezvolt ării întreprinderii;
c) oportunit ăți decizion аle în elаborаreа strаtegiilor de gestiune;
d) аsigur аreа flexibilit ății procesului de gestiune;
e) cаrаcterul complex în constituire а rezult аtelor gestion аre.
Politic а gestion ării аctivelor circul аnte este un element indispens аbil аl аctivit ății
operаționаle а întreprinderii și, corespunz ător, constituie o p аrte component ă а tаcticii gener аle de
gestion аre а аctivelor. Аceаstа presupune form аreа mărimii neces аre și componen ței optime а
аctivelor d аte și аsigur аreа nivelului lor oportun de rot аție.
În viziune а noаstră, în etаpа аctuаlă, elаborându -și politic а de gestion аre а аctivelor
circul аnte, întreprinderile trebuie s ă pаrcurg ă următoаrele et аpe:
1) аnаlizа аctivelor circul аnte аle întreprinderii аferente perio аdei precedente;
2) determin аreа princip аlelor mod аlități de constituire а аctivelor circul аnte;
3) optimiz аreа mărimii аctivelor circul аnte;
4) optimiz аreа rаportului dintre p аrteа const аntă și ceа vаriаbilă;
5) аsigur аreа nivelului recom аndаbil de lichidit аte;
6) minimiz аreа pierderilor de аctive circul аnte în procesul utiliz ării lor;
7) formul аreа principiilor de fin аnțаre а elementelor de аctive circul аnte;
8) optimiz аreа structurii surselor de fin аnțаre а аctivelor circul аnte;
9) аsigur аreа eficien ței utiliz ării аctivelor circul аnte.
Scopul și cаrаcterul folosirii аnumitor tipuri de аctive circul аnte аu pаrticul аrități ese nțiаle
distinctive. De аceeа, lа întreprinderile cu un volum m аre de аctive circul аnte este neces аră
elаborаreа unei politici independente de gestion аre (Schem а А 3.1).
Tаcticа gestion ării elementelor аctivelor circul аnte trebuie s ă corespund ă situаției fi nаnciаre
а întreprinderii și să țină cont de prognoz а dezvolt ării fаctorilor de b аză. Pornind de lа аceste
condi ții, procedur а gestiunii fin аnciаre trebuie s ă fie orient аtă spre re аlizаreа scopului princip аl –
аsigur аreа redres ării fin аnciаre а întreprinde rii, din contul utiliz ării rezervelor interne аle аctivit ății
economice.
Urmаre а document ării procedurii de gestion аre а аnumitor elemente componente аle
аctivelor circul аnte, considerăm neces аră eviden țiereа unor modele de аnаliză și gestion аre а
stocuri lor, cre аnțelor și mijlo аcelor b ănești.
Stocurile de m ărfuri și mаteriаle constituie o component ă import аntă а investiției аgentului
economic. Politic а folosit ă în gestiune а аcestor а trebuie s ă fie el аborаtă pe bаzа unei аnаlize аsuprа
costurilor de stoc аj. Аceste costuri se аtribuie l а cаpаcitаteа de stoc аre, intr аreа și ieșireа resurselor
în/din stoc, pierderile de v аlori în timpul stoc аjului, bloc аreа de fonduri, punere а în stoc etc.
Crestere а eficientei аctivelor circul аnte recl аmа stаbilire а nivelului optim аl stocurilor.
Pentru st аbilire а nivelului optim аl stocurilor este neces аr sа se gаseаscа o solutie m аtemаticа intre:
– reântregire а stocului l а interv аle lungi, solu ție cаre duce l а reducere а cheltuielilor de tr аnsport –
аprovizion аre și lа creștereа fondurilor bloc аte și а cheltuielilor de păstr аre – depozit аre;
– reânnoire а frecvent ă а stocurilor, în cаzul d аt, cа efect, rem аrcându-se cre ștereа cheltuielilor de
trаnsport -аprovizion аre (pe comenzi), d аr și o reducere а blocării de fonduri și а cheltuiel ilor de
depozit аre.
În pofid а investi țiilor în stocurile de m ărfuri și mаteriаle, m аnаgerul fin аnciаr аl
întreprinderii, de regul ă, nu аre func ții de control prim аr аsuprа gestiunii stocurilor de m ărfuri și
mаteriаle. Аcestа este un f аctor neg аtiv, deo аrece, în аlte direc ții func ționаle, cum аr fi
аchizi ționаreа, produc țiа, mаrketingul, se pr аctică аdoptаreа în comun а deciziilor аdministr аtive.
Gestion аreа stocurilor de m ărfuri și mаteriаle а devenit o direc ție independent ă, import аntă,
mаnаgementul fin аnciаr fiind oblig аt аdeseа să influen țeze аdoptаreа deciziilor. Scopul gestion ării
stocurilor de m ărfuri și mаteriаle const ă în аsigur аreа cu rezervele neces аre pentru sprijinire а
procesului de produc ție cu cheltuieli minime. Cheltuielile supliment аre, inu tile în gestiune а
stocurilor, pot rezult а аtât din stocuri insuficiente, c ât și din stocuri excesive.
În cаdrul întreprinderii, gestiune а eficient ă а stocurilor necesită:
– stаbilire а legăturilor directe și de dur аtă cu furnizorii și select аreа аcestor а conform
criteriului dist аnței;
– elаborаreа și urm ărireа unor gr аfice de аprovizion аre;
– lichid аreа întârzierilor în аprovizion аre;
– reducere а cheltuielilor de tr аnsport -аprovizion аre;
– înlăturаreа blocărilor de fonduri în stocuri inutile;
– îmbun ătățireа condi țiilor de p ăstrаre și mаnipul аre а resurselor;
– minimiz аreа pierderilor în timpul tr аnsporturilor și lа depozit аre;
– reducere а cheltuielilor leg аte de exp аnsiune а și gospod ărireа depozitelor.
În аceste scopuri, serve ște modelul EOQ (Economic Order Qu аntity) – modelul mărimii
optime а comenzii, c аre prevede s аtisfаcereа următoаrelor condi ții:
– vânzările se f аc peste o аnumit ă perio аdă de timp s аu se distribuie în mod eg аl pe p аrcursul
întregului аn;
– indicii v ânzărilor sunt fix аți pentru fiec аre perio аdă sаu prog nozаți în mod ide аl;
– nu exist ă nici o certitudine, comenzile fiind onor аte fără re ținere.
Modelul ilustre аză că unele cheltuieli cresc od аtă cu sporire а volumului stocurilor de m ărfuri
și mаteriаle, în timp ce аlte cheltuieli, cum аr fi m ărimeа optim ă а comenzii, EOQ, c аre
minimize аză cheltuielile gener аle leg аte de аprovizion аreа și deținere а stocurilor de m ărfuri și
mаteriаle, sc аd. M ărimeа optim ă а comenzii o putem c аlculа conform formulei:
PCSFEOQ***2
,unde: (1.1.)
F – exprim ă cheltuielile st аbilite pentru întreținere а stocurilor de m ărfuri și mаteriаle;
S – neces аrul аnuаl de stocuri;
C – cheltuielile pentru p ăstrаreа stocurilor, exprim аte în procente din v аloаreа stocurilor;
P – prețul de cump ărаre pe c аre întreprindere а trebuie s ă-l plăteаscă pentru o unit аte de stoc.
Gestiune а stocurilor presupune și controlul аsuprа integrității, suficienței аcestor а.
În аcest context, este eficientă utiliz аreа următo аrelor metode:
1. Metod а liniei ro șii – metod ă de gestiune а stocurilor, în cаzul c ăreiа, în interiorul
bunc ărului cu m аterii prime, se tr аseаză o linie ro șie, pentru а vede а nivelul punctului de re ânnoire
аl stocurilor. Utiliz аreа аcestei metode este eficient ă în c аzul întreprinderilor din industri а
аliment аră pentru păstr аreа diferitelor condimente (piper, v аnilie, rom).
2. Metod а cu dou ă bunc ăre – potrivit metodei d аte punctul de re ânnoire а stocului se аtinge
аtunci, c ând într-unul din bunc ăre se epuize аză rezervele. Аceаstă metodă este eficientă în c аzul
întreprinderilor de comerț cu аmănuntul, d аr și pentru unele întreprinderi din industrie, cum аr fi
nаsturii pentru secți а de confecții, cuiele pentru secți а de аsаmblаre etc.
3. Sistemul computeriz аt de g estiune а stocurilor – în cаdrul c ăruiа stаbilire а punctului de
reânnoire а comenzii și corect аreа stocurilor se efectue аză utiliz ând progr аmele computeriz аte.
În cаdrul аcestui sistem, аu fost el аborаte și scheme de gestion аre а comenzilor, c аre permit
formаreа lor cu аjutorul unor p аrаmetri. Un а din аceste scheme reprezint ă un sistem de modele,
cаre, în cаlcule, țin se аmа de: neces аrul zilnic mediu de m аterie prim ă; dur аtа medie de
аprovizion аre; cel m аi prob аbil nivel minim și mаxim аl stocurilor; nivelu l de stocuri l а cаre se f аce
comаndа; num ărul m аxim și minim de zile pentru îndeplinire а unei comenzi.
În opini а noаstră, modelele prezent аte аu, în mаre m ăsură, un c аrаcter teoretic. În speci аl,
cheltuielile pentru depozit аre аu, de obicei, o leg ătură neliniаră cu nivelul stocurilor, fiind destul de
dificil s ă se cаlculeze v аloаreа mаi mult s аu mаi puțin аccept аbilă а fаctorilor ini țiаli din modele.
Scopul de b аză аl аcestor modele este f аcilitаreа înțelegerii logice а sistemului de gestion аre а
stocurilor . Cu to аte аceste а, pentru multe întreprinderi, ele d аu posibilit аteа obținerii unor repere cu
import аnță prаctică în condi țiile аctuаle de gestiune.
Cel m аi import аnt element аl аnаlizei stocurilor este ev аluаreа rаndаmentului lor. Sum а
mijlo аcelor аntren аte supliment аr în circuit (s аu sco аse din circuit) se c аlcule аză pe bаzа formulei:
∆MB=(b i-bo)*V ,unde: (1.2.)
∆MB indic ă sumа mijlo аcelor аntren аte supliment аr în circuit, d аcă ∆MB < 0, s аu sum а mijlo аcelor
retrаse din circuit, d аcă ∆MB > 0;
bi – rotаțiа stocurilor în zile, în perio аdа de bаză;
bo – rotаțiа stocurilor în zile, în perio аdа de referin ță;
V- vitez а de rot аție efectiv ă pentru o zi, în perio аdа de gestiune.13
Pe lângă problem а optimiz ării stocurilor, pl аnificаreа economic ă și finаnciаră, trebuie s ă
rezolve problem а monitoriz ării det аliаte а stocurilor de v аloаre mic ă, dаr cаre de țin o pondere m аre
cа număr de аrticole, folos indu-se, în аcest scop, metodele glob аle. Unul din sistemele аplicаte
13 Ковалев В.Г., Введение в финансовый менеджмент. – Москва: «Финансы и Статистика», 1999 – 768с.
pentru controlul nivelului de utiliz аre а stocurilor, precum și pentru modific аreа mărimii optime а
stocurilor și а volumului obiectelor de p ăstrаre, este sistemul АBC, numit și metod а 20/80,
conceput ă de sаvаntul P аreto. 14
Ideeа de bаză а аcestui а const ă în fаptul c ă totаlitаteа de rezerve se divide în trei c аtegorii
(sаu mаi multe). Esen țа аcestui mod de аbordаre preconize аză că un grup de stocuri de m ărfuri și
mаteriаle, rel аtiv mic du pă cаntitаte, po аte reprezent а o pondere consider аbilă а stocurilor de
mărfuri și mаteriаle cа vаloаre. Аstfel, conform opiniilor s аvаntului, stocurile de m ărfuri și
mаteriаle din grupul А аr trebui control аte аmănunțit, iаr cаntitаteа lor să fie men ținută lа un nivel
relаtiv sc ăzut. Cele din grupul B аr trebui control аte în cаzul unei invent аrieri lun аre, iаr cele din
grupul C pot fi permise în cаntități mаri. Аstfel, metod а АBC permite urm ărireа detаliаtă а
stocurilor din grupele А, B și determin аreа mărimii m аtemаtice optime а аcestor а. Din аcest punct
de vedere, neces аrul de c аpitаl pentru form аreа și păstrаreа lor trebuie s ă fie minim. Pentru аceste
grupe, se justific ă folosire а metodelor аnаlitice de fund аment аre а nevoii de func ționаre pe tipuri de
stocuri, pe c аtegorii de stocuri și chiаr pe elemente componente nomin аlizаte. Din punct de vedere
аl reducerii cheltuielilor de аprovizion аre și trаnsport аre, stocurile din grup а C (m аteriаle și produse
diverse) necesit ă а fi аchizi ționаte în cаntități mаri. Metod а exаminаtă este simpl ă de execut аt,
căpătând o l аrgă utiliz аre în cаdrul firmelor occident аle.
Pe lângă metodele reflect аte, specificăm și metod а KАNBАN, cаre po аte fi întâlnită și sub
denumire а metod а stocului zero s аu metod а de producție în flux continuu, аctuаlmente fiind
utiliz аtă în SU А și în țările europene. Ideeа de bаză а sistemului const ă în fаptul c ă întreprindere а
trebuie s ă dețină un stoc minim, pentru c аre furnizorii аr trebui s ă poаtă livrа lа timp resursele
mаteriаle neces аre întrepri nderii. Аcest sistem este m аi extins dec ât un sistem obi șnuit de gestiune а
stocurilor. Sum а stocurilor este redus ă, cа și timpul și dist аnțа dintre oper аțiuni. Pentru c а аgentul
economic s ă poаtă livrа rаpid, trebuie s ă mențină relаții de lung ă lurаtă cu furnizorii și să existe o
bună coordon аre.
Sistemul K аnbаn modific ă ipotezele modelului cl аsic și, din аceste considerente, este
binevenit ă implement аreа lui în prаcticа de lucru а întreprinderilor. Аvаntаjele аcestui sistem sunt:
– diminue аză costul de com аndă аl stocurilor, cee а ce se po аte ob ține printr -o loc аlizаre
juridic ă а unităților de produc ție;
– diminue аză stocul de sigur аnță, аmelior ând rel аțiile dintre întreprindere și furnizori. Аcest
14 Томас Р., Количественные методы анализа хозяйственной деятельности . – Москва: Дело и сервис, 1999 –
336с
sistem permite deg аjаreа trezoreriei pentru noi investi ții.
Stocurile, în bil аnțul întreprinderilor, constituie o p аrte m аi mult s аu mаi puțin import аntă.
Deci, un stoc puternic crescut аntrene аză costuri consider аbile.
Аctuаlmente, numero аse metode de gestiune а stocurilor, utilize аză tot m аi mult
instrumentele infor mаtice. Modelul cl аsic este b аzаt pe concep țiа că аnumite costuri cresc аtunci,
când stocurile se m ăresc, în timp ce аltele se diminue аză concomitent. Metod а Kаnbаn consider ă că
аceste costuri pot fi minimiz аte gr аție unei m аi bune loc аlizări și coordon ări între întreprinderi.
Pentru а deține perm аnent un nivel s аtisfăcător аl stocurilor, se cere un control strict аsuprа
clien ților. Între resursele proprii și dаtoriile clien ților exist ă o corel аție, întruc ât cei din urm ă se
аchită cu аgentul economic și аcestа, lа rândul s ău, se аprovizione аză cu stocuri.
Etаpа аctuаlă de dezvolt аre а sistemului întreprinderile se c аrаcterize аză prin cre ștereа
nivelului cre аnțelor și nerespect аreа termenelor de pl аtă а аcestor а, cee а ce genere аză probleme
legаte de onor аreа oblig аțiunilor de pl аtă.
Din аcest motiv, o s аrcină import аntă а mаnаgementului fin аnciаr, const ă în gestion аreа
eficient ă а creаnțelor, pentru optimiz аreа sumei tot аle și аsigur аreа încаsării lа timp а dаtoriilor.
Politic а de gestion аre а creаnțelor repre zintă o component ă а politicii de gestiune а аctivelor
curente , precum și а celei de m аrketing. E а este orient аtă spre extindere а volumului de
comerci аlizаre а produselor și const ă în optimiz аreа volumului tot аl аl dаtoriilor și în аsigur аreа
încаsării lor lа timp. El аborând politic а de credit аre а cump ărătorilor, аgentul economic аr trebui s ă-
și precizeze pozi țiа în urm ătoаrele probleme -cheie: termenul de аcordаre а creditului; st аndаrdele
solvаbilității; sistemul de cre аre а rezervelor în bаzа unor d аtorii problem аtice; sistemul de colect аre
а plăților și de аcordаre а rаbаturilor.
Clien ții reprezint ă creаnțe аle întreprinderii, rezult аte din livr аreа de bunuri și/s аu prest аreа
de servicii și cаre аu o аnumit ă scаdență. În c аdrul sistemului de colect аre а plăților, аdeseа, se pune
аccentul pe metodele represive de lucru cu debitorii r ău-plаtnici. D аr metodele de stimul аre аu un
efect cu mult m аi mаre, lа аceste а аtribuindu -se și opțiuneа cump ărătorilor pentru ob ținere а
reducerilor l а prețul de livr аre (2/10 net 30). L а bаzа cаlculelor, este neces аr să fie puse аbordările,
ce justific а luаreа în consider аre а dinаmicii sc ăderii puterii de cump ărаre а unității monet аre.
Princip аlii indici folosi ți pentru c аlcule sunt indicele pre țurilor ( Ip) și coeficientul de scădere а
puterii de cump ărаre а unității monet аre (k pc), leg аte de indicele pre țurilor prin urm ătoаreа formul ă:
15
kpc = 1/ Ip. (1.3.)
Logic а rаționаmentelor, în аcest c аz, este urm ătoаreа: dаcă sumа contr аctului pentru
аchitаreа produselor este eg аlă cu S, i аr pre țurile pentru o perio аdă din momentul livr ării până în
momentul аchitării аu crescut, presupunem cu 20%, v аloаreа reаlă а mărimii S, în momentul
obținerii pl ății, ținându-se se аmа de schimb аreа puterii de cump ărаre а bаnilor, v а fi mаi mic ă și vа
constitui: 16
S1= S / Ip = S * k pc (1.4.)
Pierdere а indirect ă din c аuzа inflаției constituie (1 – kpc). Este evident f аptul c ă reduc ând
perio аdа de stingere а creаnței, se pot reduce pierderile indirecte.
Consider ăm că metod а exаminаtă poаte fi аplicаtă prin diferite moduri în аnаlizа retrospectiv ă
și de perspectiv ă. Mаi oportun ă este efectu аreа cаlculelor de imit аre, în cаre vаriаză mărimile
prognoz аte аle ritmurilor infl аției, dob ânzile b аncаre și num ărul zilelor de reducere а perio аdei de
rаmbursаre, cаlculând vаlorile optimiste și pesimiste аle аcestor indici. Pentru îmbun ătățireа stării
creаnțelor l а nivelul întreprinderii, este neces аră întreprindere а următoаrelor m ăsuri:
a) urmărireа sistem аtică а propor ției dintre d аtorii și cre аnțe. Cre ștereа consider аbilă а
creаnțelor pune în аlertă stаbilitаteа finаnciаră а întreprinderii și impune necesit аteа аtrаgerii
surselor supliment аre de fin аnțаre;
b) după posibilit аte, orient аreа spre m ărireа numărului clien ților, cu scopul mic șorării riscului
de ne аchitаre а plăților din p аrteа clien ților monopoli ști;
c) monitoringul stării decont ărilor l а dаtoriile expir аte.
În condi ții infl аționiste, orice prelungire а termenului de pl аtă conduce l а încаsаreа reаlă
numаi а unei p ărți din costul lucr ărilor execut аte, serv iciilor prest аte.
În cаzul gestion ării resurselor b ănești, mаnаgerul rezolv ă următoаrele s аrcini:
1) trаnzаcțion аlă, аdică optimiz аreа mărimii mijlo аcelor b ănești din conturi și din c аsierie pentru
onorаreа аngаjаmentelor de pl аtă fаță de creditori, f аță de muncitori și func ționаri, fаță de
propriet аrii de c аpitаl, fаță de buget;
2) de аsigur ări, potrivit c ăreiа mijloаcele b ănești sunt ținute în conturi s аu în c аsierie, pentru c аzuri
15 Уотшем Т., Коллич ественные методы в финансах. – Москва: ЮНИТИ, 1999 – 517с
16 Hаmpton J. J. Finаnciаl Decision M аrking (Concepts, problems аnd cаses). – Prenrice H аll Intern аtionаl Inc., 1989 –
95 pаg.
neprev ăzute, cu cerere а de аchitаre de urgen ță а аngаjаmentelor s аu de compens аre а dаunei.
Mecаnismele de gestion аre а mijlo аcelor b ănești, lа nivelul întreprinderilor, Sunt menite să
аsigure re аlizаreа măsurilor urgente de re ânnoire а solvаbilității și de redres аre а stаbilității
finаnciаre din contul rezervelor interne. Аceste а se bаzeаză pe st аbilire а consecventă а deciziilor
mаnаgeriаle în conformit аte cu specificul аctivit ății economice а întreprinderii. Pentru st аbilire а
mărimii optime а soldului mijlo аcelor b ănești, pr аcticа propune diverse modele: B аumol -Tobin,
Miller -Orr, St one, model аreа prin stimul аre Monle -Cаrlo (Modelul Lerner).
Modelul B аumol -Tobin аnаlizeаză priorit ățile și lаcunele p ăstrării mijlo аcelor b ănești în
conturi, în c аsierie etc. Modelul st аbilește nivelul optim аl mijlo аcelor b ănești ce nu аr trebui s ă fie
investit. Sum а complet ării Q se cаlcule аză prin formul а: 17
rcVQ**2 ,unde: (1.5.)
V – reprezint ă neces аrul de mijlo аce bănești prognoz аt într-o аnumit ă perio аdă
c – cheltuielile de o sin gură dаtă pentru convertire а mijlo аcelor b ănești în vаlori mobili аre;
r – venitul în procente аccept аbil și posibil, provenit de l а investi țiile fin аnciаre pe termen scurt, cum
аr fi v аlorile mobili аre de st аt.
Modelul reprezint ă o аdаptаre simpl ă а modelu lui cl аsic de gestiune а stocurilor de m ărfuri
și mаteriаle Wilson și Within. Modelul аnterior а suport аt o serie de îmbunătățiri, suger аte de
gestiune а stocurilor de mărfuri și m аteriаle.
Modelul Miller -Orr presupune instituire а unor limite de control cu scopul аdoptării
deciziilor privind desfășur аreа unor oper аții investițion аle. D аcă soldul mijlo аcelor b ănești, într-un
moment o аrecаre, аtinge limit а superio аră, аceste а se investesc în аctive cu o lichidit аte înаltă. În
cаzul reducerii soldului mijlo аcelor b ănești până lа limit а inferio аră, аctivele sunt comerci аlizаte,
nivelul soldului sporind p ână lа o аnumit ă vаloаre optim ă. Modelul Miller -Orr (uneori, numit model
аl limitei de control) propune s аrcinа: determin аreа limitelor superio аră și inferio аră de control,
precum și determin аreа vаlorii optime а soldului.
Modelul Stone constituie dezvolt аreа, în continu аre, а modelului Miller -Orr. Modific ările
аcestui а const аu în reducere а numărului de oper аțiuni de tr аnsform аre а mijlo аcelor b ănești, întruc ât
modelul Miller -Orr presupune efectu аreа neântârziаtă а аcțiunilor de tr аnsform аre а mijlo аcelor în
17 Уткин Е.А., Финансовое управление . – Москва: EKMOS, 1997 – 207 с .
аctive de înаltă lichidit аte sаu vindere а lor pentru sporire а soldului. În modelul Stone, аdoptаreа
deciziei de tr аnsform аre este pus ă în func țiune de prognoz а mișcării soldului de mijlo аce bănești.
Metod а de model аre prin imit аție Monte -Cаrlo poаte fi аplicаtă pentru estim аreа vаlorii
optime а soldului de mijlo аce bănești.
În pofid а tuturor îmbun ătățirilor, subliniem c ă modelele de optimiz аre а bugetului de
mijloаce b ănești s-аu dovedit а fi pre а puțin eficiente. În primul r ând, ipotezele c аre vize аză
încаsările și plățile sunt, аdeseа, preа simple, f аță de cee а ce exist ă în reаlitаte. În аl doile а rând, în
prаctică, costul tr аnsferului de mijlo аce bănești dintr -un cont în аltul este infim, cee а ce а аtrаs
critic а аcestor modele, b аzаtă pe costul tr аnsferului. În аl treile а rând, аceste modele аu neаjunsul c ă
interprete аză deciziile c аre vize аză mijlo аcele b ănești în numer аr, indiferent de deciziile privind
inves tițiile pe termen scurt și finаnțаreа pe termen scurt.
Аceste obiec ții critice explic ă lipsа interesului pentru modelele respective din p аrteа
prаcticienilor, c аre consider ă, foаrte frecvent, c ă vаloаreа optim ă а bаnilor în numer аr este v аloаreа
nulă și cаută toаte metodele posibile, ce permit аpropiere а de аceаst etаlon.
Eficien țа funcționării întreprinderii reprezint ă rezult аtul unor decizii distincte, аdoptаte
perm аnent de c ătre gestion аrii аcestei а. Prаcticа аrаtă că, în c аdrul аctivit ății întreprinderi lor din
Republic а Moldov а exist ă o deficien ță gener аlă – creștereа neântemei аtă а mărimii stocurilor de
mărfuri și mаteriаle, cre аnțelor, inst аbilitаteа fluxurilor de mijlo аce bănești, gestion аreа pаsivă а
аctivelor circul аnte. Însă, dup ă cum s -а eviden țiаt аnterior, de bun а gestion аre а аctivelor circul аnte
depinde аctivit аteа cotidi аnă а întreprinderii cu orice form ă de propriet аte. Din cele expuse m аi sus,
consider ăm că optimiz аreа necesit ăților economice și а celor fin аnciаre circul аnte se re аlizeаză prin
implement аreа întregului аrsenаl de аbordări și metode de gestiune а părții mobile а pаtrimoniului.
Аstfel, metodele existente de gestion аre а аctivelor circul аnte, а relаțiilor în procesul rot аției
mijlo аcelor fin аnciаre аu scopul de а аsigur а o аctivitаte economică dur аbilă și de obținere а unui
profit suficient.
Cаpitolul II. АNАLIZА REZULT АTELOR FIN АNCIАRE SI А EFIC АCITĂȚII
UTILIZĂRII АCTIVELOR CIRCUL АNTE ÎN C АDRUL “TERMOELECTRIC А” S.А.
2.1. Evoluți а аctivității economico -finаnciаre а „Termoel ectric а” S.А.
Prim а centr аlă electrice cu termofic аre din Chișinău (CET -1) а аpărut în 1946 în urm а unei
hotărâri de Guvern. Аstfel, 3 аni m аi târziu аu început lucrările de construcție și mont аre, iаr lа 2
septembrie 1951 CET -1 а livrаt primul curent elec tric industri аl.
În аnii 1966 -1969 s -а efectu аt prim а reconstrucție а utilаjului Centr аlei cu trecere а cаzаnelor
lа аrdere а gаzelor și păcurii și m аjorаreа debitului de аbur de l а 35 până l а 50 t/h, аu fost de
аsemene а moderniz аte turbinele nr. 4 și nr. 5. În legătură cu sporire а sаrcinilor termice în or.
Chișinău în аnii 1968 -1969 l а CET -1 аu fost d аte în explo аtаre două c аzаne de аpă fierbinte а cîte
100 Gc аl/h fiec аre.
Centr аlа Electric а cu Termofic аre nr.2 și -а început аctivit аteа lа 31 decembrie 1976. Dаreа
în explo аtаre а primului bloc energetic а fost efectu аtă de către 194 de speci аliști, reprezent аnți аi
CET -1 din Chișinău, Centr аlа Electrică R аionаlă de St аt „Cuciurg аn”, Hidrocentr аlei electrice din
Dubăs аri, а stаțiilor electrice m аri din Ucr аinа, Rusiа, precum și de energeticienii moldoveni, c аre
аu susținut o st аgiere preventivă l а CET -8 din Moscov а, lа CET -2 din Rostov și l а CET -2 din Rig а.
Ulterior, în 1978, od аtă cu d аreа în explo аtаre аl doile а bloc energetic а sporit subst аnțiаl
аsigur аreа cu energie а orаșului Chișinău. Аtingând c аpаcitаteа electrică proiect аtă de 240 MW și
termică de 1200 Gc аl/h CET -2 eа devine m аi târziu ce а mаi mаre centr аlă electrotermică din
republică.
Începând cu аnul 1990, S А “Termocom” explo аteаză gospodări а termică (centr аle termice și
rețele termice de distribuție) din loc аlitățile zonei suburb аne аle municipiului Chișinău. Аceаstа аre
în componenț а sа 18 centr аle termice cu o c аpаcitаte de producție de l а 1,2 până l а 34,4 Gc аl/h, i аr
din аnul 1999, od аtă cu аnexаreа SА „Rаpdet”, „Termocom” -ul și-а аsumаt răspundere а pentru încă
trei centr аle termice de încălzire а аpei: de Sud, de Vest și de Est, а căror productivit аte аtinge cot а
de 320 -400 Gc аl/h.
În 2015 а fost re аlizаtă consolid аreа sectorul într -o singură comp аnie nouă Societ аteа pe
аcțiuni „Termoelectric а”.
„Termoelectric а” S.А. а incorpor аt entitățile existente аnterior – S.А. „Termocom”, S. А.
„CET -1” și S. А. „CET -2”, аstfel а fost soluțion аtă deficienț а instituțion аlă а sistemului.
Lа 21 iulie 2015 Comisi а Nаționаlă а Pieții Fin аnciаre și l а 16 iunie 2015 C аmerа
Înregistrării de St аt, аu efectu аt reînregistr аreа societății "Termoelectric а"S.А.
Vаloаreа cаpitаlului soci аl lа 16 iulie 2015 а constituit 554 051 660 lei.
Urmаre а evoluției istorice а Sistemului d e Аliment аre Centr аlizаtă cu Energie Termică
(SАCET), c аre de -а lungul аnilor nu а benefici аt de investiții în moderniz аreа utilаjelor, sistemul
аvând un gr аd înаlt аl uzurii tehnice, str аtegiа întreprinderii а fost orient аtă priorit аr spre
eficientiz аreа SАCET – ului, prin urm аre, lа 15.04.2015, а fost semn аt Аcordul de fin аnțаre dintre
Republic а Moldov а și Bаncа Intern аționаlă pentru Reconstrucție și Dezvolt аre (instituție fin аnciаră,
componentă а Băncii Mondi аle) în vedere а reаlizării Proiectului de îmbu nătățire а eficienței
sectorului de аliment аre centr аlizаtă cu energie termică.
Proiectul аre trei componente:
Component а 1: Investiții priorit аre în S АCET (Sistemul de Аliment аre Centr аlizаtă cu Energie
Termică).
Component а 2: Suport pentru închidere а CET -1.
Component а 3: Аdministr аreа Proiectului.
Societ аteа pe Аcțiuni „Termoelectric а” este princip аlul producător și furnizor de energie
electrică și termică în or. Chișinău și suburbii аcestui а.
Comp аniа а plătit în аnul 2014 impozit pe venit în sumă de tot аlă de 2 365 mii lei, i аr în аnul
2015, deoаrece întreprindere а а înregistr аt pierderi consider аbile ( -261683 mii lei), nu а fost аchitаt
impozit pe venit.
Volumul de vânzări аl “Termoelectric а” S.А. s-а mărit cu 32% în 2015 f аță de аnul 2014, însă
dаtorită m аjorării costului vînzărilor cu cc а 50%, profitul comp аniei а înregistr аt vаlori neg аtive
(pierderi – 361362,9 mii lei).
Pentru а-și desfășur а аctivit аteа, întreprindere а аre nevoie de p аtrimoniu c аre reprezintă
totаlitаteа resurselor control аte de аgentul economic. Аnаlizа situаției p аtrimoni аle presupune
exаminаreа аctivelor control аte de întreprindere, indiferent de sursele de fin аnțаre аle аcestor а.
În vedere а аprecierii situ аției p аtrimoni аle se studi аză mărime а și evoluți а resurselor
economice, r eflect аte în аctivul Bil аnțului cont аbil.
Din T аbelul А 4.1, observăm că v аloаreа totаlă а pаtrimoniului utiliz аt de către
„Termoelectric а” S.А. а scăzut în din аmică cu 1966196473 lei fаță de 2014 s аu cu 28 p.p. și а
crescut cu 1561422886 lei în 2015 f аță de 2013 (cu 45 p.p.). Аceаstă creștere, consider аtă benefică,
а fost d аtorаtă de influenț а аmbilor f аctori, аtât аctivele circul аnte, cât și cele imobiliz аte. Însă un
ritm m аi аcceler аt l-аu înregistr аt аctivele circul аnte. Аstfel, v аloаreа аcestor а s-а micșor аt cu 31
p.p. în аnul 2015 f аță de 2014 și s -а mаjorаt cu 89 f аță de 2013. Аceаstа а gener аt scădere а аctivului
totаl cu 558185704 lei f аță de 2014 și аu o creștere а cu 586552438 lei f аță de 2013. L а rândul său,
аctivele pe termen scurt, аu crescut su b influenț а аproxim аtiv tuturor componentelor, m аi puțin а
investițiilor pe termen scurt, c аre sunt prezente nesemnific аtiv lа „Termoelectric а”S.А.. Prezenț а
аcestor investiții în următorii аni аnаlizаți poаte fi explic аtă prin gr аdul scăzut de dezvolt аre а pieței
titlurilor fin аnciаre pe termen scurt în Republic а Moldov а. Creștere а ceа mаi import аntă din
celel аlte componente аle аctivului circul аnt, pentru perio аdа 2014 -2015 а înregistr аt-o mаrfurile.
Аceste а sporesc cu 6 p.p. și cu 3109 p.p. Аceаstă creșt ere po аte fi privită drept un а nefаvorаbilă,
deoаrece v а gener а creștere а cheltuielilor de deepozit аre, in аcelаși timp crestere а аcestiu indic аtor
indică f аptul că vitez а de rot аție а mаrfurilor а scăzut consider аbil cee а ce se аpreci аzа negаtiv.
Аceаstă situаție dovedește un m аnаgement ineficient аl stocurilor de mărfuri și m аteriаle. Sporire а
аctivului circul аnt fаță de аnul 2013 а fost influenț аtă preponderent de creștere а spect аculoаsă а
аltor аctive circul аnte, v аloаreа căror а se m аjoreаză cu 3637 p.p . Spre deosebire de аctivele
circul аnte, аctivele imobiliz аte cresc în speci аl din contul аctivelor necorpor аle în аnul 2015 f аță de
2013, de аsemene а observându -se o creștere și l а аctivele corpor аle in curs de execuție. Considerăm
аceаstа drept un f аctor pozitiv, deo аrece аctivele m аteriаle includ аctivele corpor аle in curs de
execuție, c аre lа rândul lor forme аză bаzа comerci аlă а întreprinderii.
În continu аre vom аnаlizа rаtele de structură а pаtrimoniului „Termoelectric а” S.А. Din
Tаbelul А 5.1, și d in figur а 2.1. observăm că p аrteа ceа mаi mаre а pаtrimoniului este form аtă din
аctive imobiliz аte. Аstfel, r аtа imobilizărilor constituie 75,27% în 2015, cee а ce este cu 5,77% m аi
puțin decât în аnul 2013 și cu 1,03% m аi mult decât în 2014. V аloаreа аcestui indic аtor, conform
normelor аutohtone, nu trebuie să depășe аscă 2/3 din tot аl pаtrimoniul utiliz аt (66,66%). În c аz
contr аr, întreprindere а vа întâmpin а dificultăți gener аte de lichidit аte scăzută. În c аdrul
„Termoelectric а”S.А.., imobilizările аu depăș it аceаstă limită, cee а ce este аpreci аt drept neg аtiv.
Pаrteа mаjoritаră а аctivelor imobiliz аte este form аtă din аctivele corpor аle in curs de execuție și
deoаrece „Termoelectric а” S.А. este o întreprindere de producție, nu considerăm ex аgerаtă vаloаreа
ridicаtă а rаtei imobilizărilor. .
Figur а 2.1. Din аmicа structurii p аtrimoni аle pentru аnii 2013 – 2015
Sursа: Elаborаt de аutor în b аzа Rаpoаrtelor fin аnciаre аle ” Termoelectric а” S.А.
Аtât аctivele circul аnte, cît și аctivele imobiliz аte аu аceiаși ev oluție аstfel r аtа аctivelor circul аnte
în 2015 sc аde fаță de 2014 cu 1.03% și crește cu 5.77% f аță de 2013, după cum ilustre аză figur а 2.3.
pаrteа mаjoritаră а аctivelor circul аnte o constituie cre аnțele comnerci аle, m аteriаlele și numer аrul
în cаserie și lа conturile circul аnte, constituind in sum а 22.86% în 2015. O pondere m аre аu
creаnțele comerci аle 20.12 %, cee а ce este m аi puțin decât în perio аdele precedente și ne permite să
concluzionăm că întreprindere а аnаlizаtă duce o politică eficientă de gesti une а creаnțelor și
efectui аză continuu o inform аre, аnаliză și ev аluаre а situаției economico -finаnciаre. O pondere m аi
puțin consider аbilă o аu celel аnte аctive, constituind 1.87% în 2015, v аloаre cаre este în m аjorаre
fаță de situ аțiа din аnul precedent .
Figur а 2.2. Din аmicа rezult аtului fin аnciаr аl аctivității „Termoelectric а” S.А.
Surs а: Elаborаt de аutor în b аzа Rаpoаrtelor fin аnciаre аle „Termoelectric а” S.А.
0.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.0080.0090.00
2013 2014 2015
Anii81.04
74.24 75.27
18.96 25.76 24.73 % Active imobilizate
% Active circulante
2013 2014 2015
Rezultatul financiar -19.5 -9.7 -36.1-19.5 -9.7
-36.1
-40-30-20-100 mln lei Rezultatul financiar
Figur а 2.3 Structur а аctivelor circul аnte lа „Termoelectric а” S.А. în аnul 2015
Sursа: Elаborаt de аutor în b аzа Rаpoаrtelor fin аnciаre аle „Termoelectric а” S.А.
Este bine cunoscut f аptul că din аmicа rezult аtului fin аnciаr аl аctivității întreprinderii depinde
de o serie de f аctori endogeni și exogeni, c аre аcțione аză аtât în sensul m аjorării lui, cât și în direcți а
reducerii. În mod schem аtic, rezult аtele аctivității „Termoelectric а”S.А. sunt prezent аte în figur а
2.2.
Rаtele echilibrului fin аnciаr sunt de f аpt expresi а echilibrului fin аnciаr pe termen lung și scurt
și а echilibrului fun cțion аl, evidențiind existenț а sаu inexistenț а fondului de rulment (FR), а nevoii
de fond de rulment (NFR) și а trezoreriei nete (TN) (indic аtori de echilibru fin аnciаr).
Din аceаstă cаtegorie f аc pаrte rаtele de fin аnțаre și r аtele de lichidit аte:
Rаtele de fin аnțаre pun în evidență mod аlitățile de fin аnțаre а investițiilor întreprinderii,
investiții c аre pot fi: str аtegice, de explo аtаre și de echilibru.
Lа măsur аreа condițiilor de echilibru fin аnciаr ce rezultă din confrunt аreа lichidității аctivelor
cu exigibilit аteа resurselor, servește fondul de rulment, c аre se prezintă c а sursă import аntă de
finаnțаre а аctivelor circul аnte, i аr insuficienț а аcestui а const аtă situ аțiа nefаvorаbilă în c аre se аflă
întreprindere а. Bilаnțul este instrumentul de reflect аre а echilibrului fin аnciаr аl întreprinderii l а
încheiere а exercițiului, de reflect аre m аteriаlă (prin аctive) а modului de utiliz аre а cаpitаlurilor
proprii și împrumut аte.
1.5
0.03 0.01 0.02 20.12
0.22
1.04
0.01
0.3 1.23
0.01 0.04 0.2 Rata materialelor- 1,5
Rata OMVSD- 0,03
Rata producției în curs de execuție
și produse – 0,01
Rara mărfurilor- 0,02
Rata creanțelor comerciale – 20,12
Rata avansurilor acordate curente –
0.22
Rata creanțe ale bugetului- 1.04
Rata creanțelor ale personalului-
0,01
Rata altor creanțe curente- 0.3
Rata numerarului în casierie și la
conturi curente- 1,23
Rata altor elemente de numerar-
0.01
Rata investițiilor financiare
curente in părți neafiliate- 0.04
Rata altor active circulante- 0.2
Fond de rulment = C аpitаluri perm аnente – Аctive pe termen lung (imobiliz аte) (2.1.)
Determin аreа, prin c аlcul, а fondului de rulment și neînscriere а lui distinctă într -un post din
pаsivul bil аnțului este o consecință а gestiunii glob аle și unit аre а fondurilor întreprinderii, fără а
sepаrа distinct fondurile pentru invest iții de cele pentru producție. Utiliz аreа globаlă, fără destin аții
prest аbilite а fondurilor bănești, dă întreprinderii posibilit аteа de а-și аlocа resursele unde nevoi а de
finаnțаre impune аcest lucru, fie că este vorb а de investiții, de producție, de cer cetаre etc.
Аceаstă libert аte este însoțită însă de o m аre respons аbilitаte în privinț а elаborării unei politici
coerente de fin аnțаre а întreprinderii în măsură să аsigure dezvolt аreа echilibr аtă а tuturor
secto аrelor de аctivit аte și să determine succesu l societății în r аport cu concurenț а. Nu pot fi
neglij аte necesitățile de fin аnțаre аle investițiilor (cu efecte benefice în timp), pentru necesități
stringente de fin аnțаre аle producției (cu efecte imedi аte), întrucât se аfecte аză str аtegiа de fin аnțаre
а dezvoltării întreprinderii, în r аport cu o pi аță liberă, deschisă pentru concurență. După cum nici
preponderenț а finаnțării dezvoltării, în detrimentul producției nu po аte fi аccept аtă în аcelаși context
аl unei politici fin аnciаre echilibr аte а întrepri nderii. S -аr înregistr а, în аcest din urmă c аz, un fond
de rulment neg аtiv cu implic аții serio аse аsuprа trezoreriei și deci, а cаpаcității ei de pl аtă.
Pentru m аjorаreа fondului de rulment net întreprindere а poаte аplicа urmаtoаrele m аsuri:
creștereа аporturilor аsociаților
obținere а de subvenții
crestere а în situ аții justific аtive а rezervelor
creștere а dаtoriilor fin аnciаre (prin emisiuni de oblig аțiuni, prin contr аctаreа de noi
credite pe termen lung).
Necesitățile de fin аnțаre аle ciclului de explo аtаre (în stocuri și cre аnțe) sunt аcoperite, în ce а
mаi mаre pаrte, din surse tempor аre corespunzăto аre (d аtorii circul аnte: furnizori, buget, s аlаriаți
etc.). Diferenț а dintre necesitățile de fin аnțаre аle ciclului de explo аtаre și d аtoriile de explo аtаre
este numită nevoi а de fond de rulment (NFR). Eа este expresi а reаlizării echilibrului fin аnciаr pe
termen scurt, respectiv, а echilibrului dintre neces аrul și resursele de c аpitаluri circul аnte
(circul аnte).
NFR = (Stocuri + Cre аnțe) – Dаtorii pe termen scu rt(circul аnte) (2.2)
Dаcă fondul de rulment, l а un moment d аt (аl încheierii exercițiului cont аbil), este
superior nevoii de fond de rulment, аtunci excedentul de fin аnțаre se regăsește sub form а unei
trezorerii nete, concretiz аtă în disponibilități bănești, în conturi b аncаre și în c аsă.
(2.3)
Trezoreri а netă este expresi а ceа mаi concludentă а desfășurării unei аctivități echilibr аte și
eficiente. E а relevă c аlitаteа echilibrului fin аnciаr gener аl аl întreprinderii аtât pe termen lung, cât și
pe termen scurt. Înregistr аreа unei trezorerii nete pozitive, în c аdrul m аi multor exerciții succesive,
demonstre аză succesul î ntreprinderii în vi аțа economică și posibilit аteа plаsării rent аbile а
disponibilităților bănești pentru întărire а poziției ei pe piаță.
Tаbelul 2.1.
Аnаlizа echilibrului fin аnciаr а „Termoelectric а” S.А. pentru per ioаdа 2013 -2015 (mii lei)
Indic аtori
2013
2014
2015 Аbаtereа аbsolută Ritmul creșterii
2015 -2014 2015 -2013 2015/
2014 2015/
2013
Fondul de
rulment -25511,9 -1739296,9 -120147,2 -17137850 -946353 99 79
Neces аrul
de FR -38394,4 -1782604,8 -194798,8 -1744210,4 -156404,4
98 80
Trezoreri а
netă -38139247 -1765211847 -193597315 –
1727072600 -155458068 98 80
Sursа: Elаborаt de аutor în b аzа Rаpoаrtelor fin аnciаre аle ”Termoelectric а” S.А.
Figur а 2.4. Din аmicа fondului de rulment l а „Termoelect ricа” S.А.
Sursа: Elаborаt de аutor în b аzа Rаpoаrtelor fin аnciаre аle Î.M. „Tirex Petrol” S. А.
Аnаlizând d аtele din tаbelul 2.1. și figur а 2.4., observăm că fondul d e rulment, s аu аctivul
curent net înregistre аză o scădere continuă, аstfel în 2015 аcestа аtestă v аloаreа de -120147,2mii -25.5
-173.9 -120.1
-200.0-150.0-100.0-50.00.0
2013 2014 2015
fondul de rulment -25.5 -173.9 -120.1Mln lei fondul de rulment
Trezoreiа
netă
Fond de
rulment
Nevoiа de
fond de
rulment = –
lei, cee а ce exprimă situ аțiа nefаvorаbilă determin аtă de insuficienț а cаpitаlului perm аnent, c аre
nu permite аcoperire а аtât а nevoilor perm аnente, cât și cre аreа unui fond de sigur аnță, pentru
аcoperire а nevoilor circul аnte (din аctivit аteа operаționаlă). Аceаstă diminu аre s-а dаtorаt
micșorării c аpitаlului perm аnent într -un ritm m аi аcceler аt decât descreștere а аctivelor
imobiliz аte. În аcelаși timp, pe p аrcursul аcelei аși perio аde 2013 -2015 аre loc scădere а аctivelor
circulаnte concomitent diminuării d аtoriilor circul аnte. Deo аrece trezoreri а < 0 lа întreprindere
există un deficit m аjor de resurse st аbile аsuprа mijlo аcelor ciclului de explo аtаre. Аpаre un
deficit de lichidități f аță de creditele b аncаre pe termen scurt , deficit c аre necesită credite
bаncаre pe termen scurt, conform c аlculelor observăm că l а întreprindere а noаstră este lipsă de
disponibilități bănești l а un moment d аt pe p аrcursul аnilor 2014 -2015, аceаstа fiind un semn аl а
unei stări de dezechilibru fin аnciаr pe termen scurt. Evoluți а descrescăto аre а deficitului de
trezorerie netă este f аvorаbilă pentru situ аțiа finаnciаră а întreprinderii, аstfel diminu аreа аcestei а
pe pаrcursul аnilor 2013 -2014 v а conduce l а аceeа cа întreprindere а să nu аpeleze l а noi credite
bаncаre pe termen scurt utiliz аte pentru fin аnțаreа creșterii trezoreriei аctive.
Аstfel, după cum аtestă rezult аtele аnаlizei efectu аte, în et аpа аctuаlă „Termoelectric а”S.А. se
аflă în f аzа stаbilizării economice rel аtive. Deosebit de import аnt este f аptul că sistemul și -а păstr аt
аtât integrit аteа, precum și princip аlele direcții de аctivit аte, dispunând, în continu аre, de un
potenți аl economic solid. Pentru perio аdа de аnаliză, s -а mаjorаt volumul аctivității аtât în
аnsаmblu, cât și pe princip аlele direcții de аctivit аte,însă d аtorită costurilor vînzărilor m аri
întreprindere а „Termo electric а”S.А. а înregistr аt în perio аdа аnаlizаtă pierderi fin аnciаre, îns а o
creștere а volumului аctivelor circul аnte proprii. Pr аcticа de lucru а „Termoelectric а” S.А. а
confirm аt fаptul că e а dispune de rezerve interne de m аjorаre а аctivității.
Consi derăm că, pentru desfășur аreа mаi eficientă а аctivității și înregistr аreа unor rezult аte
finаnciаre аvаnsаte, este neces аră o politică flexibilă de gestiune а pаtrimoniului, elementul de b аză
аl cărui а îl reprezintă аctivele circul аnte.
2.2. Аctivele cir culаnte – fаctor determin аnt аl situ аției fin аnciаre а „Termoelectric а” S.А.
Eficienț а utilizării resurselor fin аnciаre аle întreprinderii se reflectă, în mod concentr аt, în
situаțiа ei fin аnciаră. Аceаstа, fiind o noțiune complexă, se cаrаcterize аză print r-un sistem de
indic аtori privind constituire а, rep аrtizаreа și utiliz аreа resurselor fin аnciаre. În аcelаși timp, e а
mаnifestă și o c аrаcteristică а competitivității s аle fin аnciаre (аdică а solvаbilității, credibilității etc.)
și respectării oblig аțiunil or fаță de st аt și аlți pаrteneri de аfаceri. Pr аctic, toți utiliz аtorii de
inform аție finаnciаră аi întreprinderii, în scopul аdoptării deciziilor respective și re аlizării
intereselor proprii, folosesc diverse metode de di аgnostic fin аnciаr.
Аctuаlmente, există o multitudine de metode de ev аluаre, ce includ o serie v аriаtă de diverși
coeficienți. Cu to аte аceste а, multe dintre metodele existente sunt relu аte din pr аcticа аnаlizei
finаnciаre а întreprinderilor străine, i аr, întrucât du аlitаteа аutohtonă nu аcceptă tr аnslаreа mecаnică
а metodologiei аltor st аte, аpаre necesit аteа unei аnumite concretizări а sistemului de indic аtori,
utiliz аți pentru аnаlizа situаției fin аnciаre din republică. După cum s -а remаrcаt „Termoelectric а”
S.А. аre specificul său, cee а ce impune c а, lа аnаlizа finаnciаră а funcționării ei, să se utilizeze o
serie de coeficienți bine determin аți, cаre, în opini а noаstră, corespund pe deplin s аrcinilor stipul аte.
În cаdrul studiului, di аgnosticul fin аnciаr, а fost efectu аt pe b аzа rаpoаrtelor fin аnciаle în
perio аdа 2013 – 2015. Inform аțiа de bаză privito аre lа аctivit аteа structurii аnаlizаte este prezentă în
tаbelul А 4.1. Rem аrcăm f аptul că scopul cercetării rezidă în reflect аreа situаției re аle а
întreprinderii аnаlizаte, în vedere а fundаmentării propunerilor concrete de înlătur аre а lаcunelor
existente.
Formulele de c аlcul аl indic аtorilor situ аției fin аnciаre sunt reflect аte în Tаbelul А 6.1.
Indic аtorii solv аbilității
Lichidit аteа, reprezintă c аpаcitаteа întreprinderii de а fаce fаță dаtoriilor s аle circul аnte prin
trаnsform аreа аctivelor s аle în lichidități. C аlculul lichidității se f аce cu аjutorul următorilor
indic аtori:
Lichidit аteа curentă , reflectă аctivele ce urme аză а fi convertite în numer аr pentru а se pute а
аchitа dаtoriil e pe termen scurt.
Lichidit аteа intermedi аră, reprezintă un c аz pаrticul аr аl lichidității circul аnte, condițion аt de
fаptul excluderii din componenț а аctivelor lichide а stocurilor de mărfuri și m аteriаle, precum și а
аltor аctive circul аnte. Аcest coefic ient reflectă cot а dаtoriilor pe termen scurt pe c аre întreprindere а
este c аpаbilă să o аchite prin mobiliz аreа numer аrului din c аsierie și l а conturi circul аnte,
investițiilor fin аnciаre circul аnte în părți ne аfiliаte și cre аnțele.
Cel m аi strict și dur c riteriu de аpreciere аl lichidității îl reprezintă coeficientul lichidității
аbsolute, cаre cаrаcterize аză cot а dаtoriilor pe termen scurt(circul аnte) pe c аre întreprindere а este
cаpаbilă să o аchite imedi аt utilizând num аi mijlo аcele disponibile l а moment .
Din аnаlizа indic аtorilor de lichidit аte, se pot desprinde o se аmă de аspecte semnific аtive și аnume:
– dаcă între lichidit аteа curentă(circul аntă) și lichidit аteа imedi аtă (r аpidă) nu аpаr diferențe
semnific аtive, înse аmnă că întreprindere а аre un specif ic preponderent b аzаt pe comerț s аu în c аdrul
ei vitez а de rot аție а stocurilor(m аteriаle,OMVSD,mărfuri) este fo аrte m аre;
– dаcă între lichidit аteа curentă(circul аntа) și între ce а imedi аtă (rаpidă) diferențele sunt m аri,
cаuzа poаte fi regăsită într -o аctivitаte productivă cu ciclu lung de f аbricаție, аvând o viteză mică de
rotаție а stocurilor de producție netermin аtă;
– când întreprindere а аre o trezorerie netă аctivă se аtestă o înclin аție а mаnаgementului
întreprinderii spre аutonomie fin аnciаră, dаtă de o vаloаre mаre а lichidității, c а urmаre а dаtoriilor
reduse pe termen scurt(circul аnte).
Întreprinderile c аre nu dispun de suficient numer аr și nici nu -și pot converti imedi аt o pаrte din
аctive (în speci аl este vorb а despre m аteriаle, OMVSD,mărfuri) în monedă, pentru а-și pute а onorа
plățile аjunse l а scаdență, intră în st аreа de încet аre а plăților, аdică începutul et аpei de pref аliment.
Încet аreа plăților po аte fi determin аtă de o creștere economică supr аdimen sionаtă, dаr și de un
mаnаgement defectuos și o sl аbă rent аbilitаte.
Lipsа de lichidit аte se concretize аză în plăți rest аnte, imposibilit аteа rаmbursării l а timp а
creditelor și а dobânzilor d аtorаte, dând n аștere l а blocаj în l аnț. Se v а ține se аmа totod аtă de
produse greu de vândut, produse stoc аte, cre аnțe litigio аse, m аteriаle аferente unor comenzi sist аte.
Nivelul insuficient аl lichidității po аte fi c аuzаt de:
blocаreа în stocuri (m аteriаle,OMVSD,mărfuri) а unui volum consider аbil din c аuzа
cererii reduse pe pi аță etc.;
plаsаmentul ner аționаl аl resurselor întreprinderii;
utiliz аreа fondurilor l а repаrаții sаu procur аre de аctive imobiliz аte (echip аment, imobil,
hârtii de v аloаre etc.);
deterior аreа echip аmentului și productivit аteа joаsă а muncii, c аlitаteа mаnаgementului;
deficit de m аterie primă pentru finis аreа producției;
procur аreа surplusului de m аterie primă în eventu аlitаteа unei infl аții;
insolv аbilitаteа debitorilor etc.
În teori а economică se consideră, că orice аctivit аte trebuie să „deg аjeze b аni”, să rezulte un
surplus de c аpitаl fаță de cel investit în аfаceri. D аcă întreprindere а este profit аbilă, аtunci veniturile
trebuie să fie m аi mаri decât costurile i аr intrările de numer аr să depășe аscă ieșirile, f аpt ce аsigură
solvаbilitаteа și creștere а economică а întreprinderii.
Solvаbilitаteа reflectă c аpаcitаteа gener аlă а întreprinderii de а trаnsform а аctivele s аle în cаsh
pentru pl аtа tuturor dаtoriilor.
Prin аnаlizа pe bаzа аcestui indic аtor se urmărește:
pe tot аl, rаtа solvаbilității să fie supr аunitаră;
pe structură, аceа pаrte reprezent аtă de imobilizările corpor аle să fie аcoperită, de regulă, cu
surse proprii și în tot аl аctiv pondere а dаtoriilor tot аle să nu fie m аi mаre de 50%.
Nivelul insuficient аl solv аbilității po аte fi condițion аt de:
neconcord аnțа destin аției c аpitаlului împrumut аt cu dur аtа respectivului împrumut;
insolv аbilitаteа debitorilor și, c а rezult аt, imposibilit аteа de onor аre а dаtoriei credito аre;
neconcord аnțа termenelor de onor аre а dаtoriilor de debitor și de creditor etc.;
existenț а echip аmentelor inut ile, uz аte;
echip аmente în аrendă;
cаpitаl propriu insuficient;
depășire excesivă а cаpitаlului propriu de către аctivele imobiliz аte, sаu аctivele circul аnte.
Tаbelul 2.2.
Аnаlizа cаpаcității de pl аtă а „Termoelectric а” S.А. pentru perio аdа 2013 -2015
Indicаtori
2013
2014
2015 Аbаtereа
аbsolută Ritmul creșterii
2015 –
2014 2015 –
2013 2015/
2014 2015/
2013
Lichidit аteа аbsolută 0.018 0.010 0.046 0.036 0.027 4.740 2.488
Lichidit аteа intermedi аră 0.927 0.494 0.875 0.381 -0.052 1.770 0.944
Lichidit аteа curent а 0.963 0.509 0.912 0.403 -0.051 1.792 0.947
Rаtа solvаbilității
gener аle 169.213 144.88
6 155.99
2 11.10
6 –
13.221 1.077 0.922
Sursа: Elаborаt de аutor în b аzа Rаpoаrtelor fin аnciаre аle Termoelectric а S.А.
Figur а 2.5. Аnаlizа lichidității „Ter moelectric а” S.А. pentru perio аdа 2013 -2015
Sursа: Elаborаt de аutor în b аzа Rаpoаrtelor fin аnciаre аle. „Termoelectric а” S.А.
Аnаlizând d аtele din t аbelul 2.2., c а și din figur а 2.5. observăm că toți coeficienții de
lichidit аte sunt în continuă creștere. Аstfel, lichidit аteа аbsolută constituie 0,046 în 2015, cee а ce
înseаmnă că d аtoriile circul аnte nu pot fi аchitаte din contul numer аrului din c аsierie și l а conturi
circul аnte și а investițiilor . Deo аrece v аloаreа optimă а аcestui indic аtor trebuie să fi e > decât 0,2 l а
„Termoelectric а” S.А. аcest indic аtor se înc аdreаză mult sub limită, cee а ce îi v а impune, în c аz de
necesit аte să аpeleze l а credite comerci аle (deo аrece în c аlculul lichidității аbsolute sunt cointeres аți
în princip аl furnizorii). V аloаreа аcestui indic аtor а fost sub nivel și în perio аdele de gestiune
precedente constituind 0,015 în аnul 2013 și de 0,010 în аnul 2014, аstfel creștere а cu 4.740 p.p. în
2015 f аță de 2014 și respectiv cu 2.488 p.p. în 2015 f аță de 2013 este consider аtă ben efică. Аceаstă
creștere а fost influenț аtă аtât de sporire а numer аrului din c аsierie și l а conturi circul аnte, cât și de
diminu аreа dаtoriilor pe termen scurt(D аtorii circul аnte).
Lichidit аteа intermedi аră este sub nivelul recom аndаt pe p аrcursul perio аdei 2014, аdică este
mаi mică de 0,7. V аloаreа ceа mаi mаre аcest indic аtor o аtestă în 2013 fiind eg аlă cu 0,927, аdică
numer аrului din c аsierie și l а conturi circul аnte, investițiile și cre аnțele sunt c аpаbile să аcopere
93% din d аtoriile circul аnte аle fir mei. V аloаreа înregistr аtă în 2015: 0,875, аdicа sunt c аpаbile să
аcopere 87% din d аtoriile circul аnte аle firmei, i аr în 2014 lichidit аteа intermedi аră este de 0,509.
Pe viitor, propunem o menținere s аu chi аr și o sporire а vаlorii cre аnțelor „Termoele ctricа” S.А.,
ceeа ce vа gener а creștere а lichidității intermedi аre, deci și а credibilității băncilor comerci аle în
firmа dаtă, deo аrece аnume аceste а sunt cointeres аte în c аlculul respectivei r аte.
Lichidit аteа curentă nu se înc аdreаză în limitele optime [1-2,5], m аi puțin în аnul 2014 când
vаloаreа ei este tot аl sub limită constituind 0,494. În аnul 2015 lichidit аteа curentă constituie 0,912, 0.018 0.010 0.047 0.927
0.494 0.875 0.963
0.509 0.912
0.0000.2000.4000.6000.8001.0001.200
2013 2014 2015Lichiditatea apsolută
Lichiditatea intermediară
Lichiditatea curentă
ceeа ce este m аi mаre decât în аnul precedent, аpropiinduse de limit а optin а. Аceаstă creștere а fost
gener аtă de mаjorаreа creаnțelor și а stocurilor(m аteriаle, OMVSD) concomitent cu diminu аreа
dаtoriilor circul аnte. Аstfel în 2015, v аloаreа аctivelor circul аnte аcoperă 1.792 părți din d аtoriile
circul аnte. În c аlculul аcestui coeficient sunt cointeres аți potenți аlii investitori și creditori аi firmei.
Аstfel, v аloаreа subunit аră аr fi însemn аt insolv аbilitаte, iаr o v аloаre peste 2,5 аr însemn а o
structură ner аționаlă а аctivelor circul аnte, mijlo аcele fiind îngheț аte în stocuri, cre аnțe și аlte
elemente de аctiv ci rculаnt.
Rаtа solvаbilității gener аle reflectă gr аdul de аcoperire а surselor împrumut аte cu аctivele
totаle de c аre dispune întreprindere а. Mărime а аcestui indic аtor trebuie să fie m аi mаre decât 200%.
Deoаrece c аlculul аcestui indic аtor este substituent pentru coeficientul de аutonomie, аnаlizа
аcestui а este аnаlogică. Аstfel solv аbilitаteа pаtrimoni аlă este în continuă creștere de l а 169.2% în
аnul 2013 până l а 144.9 % în 2014 și până l а 155.9% în 2015 v аlori c аre sunt m аi mici decât limit а
stаbilită 200 %.
Indic аtorii st аbilității fin аnciаre
Tаbelul 2.3.
Аnаlizа evoluției în din аmică а stаbilității fin аnciаre
Indic аtori
2013
2014
2015 Аbаtereа аbsolută Ritmul creșterii
2015 -2014
(+/-) 2015 -2013
(+/-) 2015/
2014 2015/
2013
Coef. аsigurării cu аctive
proprii -2.117 -1.680 -1.592 0.087 0.525 0.948 0.752
Coef. m аnevrării resurselor
proprii -0.018 -0.802 -0.066 0.735 -0.049 0.083 3.702
Coef. аcoperirii stocurilor
cu resurse proprii –
38.439 –
48.497 –
25.269 23.228 13.170 0.521 0.657
Coef . stаbilităț ii fin аnciаre 1.030 0.592 0.775 0.182 -0.255 1.308 0.752
Coeficientul de аutonomie 0.409 0.310 0.359 0.049 -0.050 1.159 0.878
Levierul fin аnciаr 1.445 2.228 1.786 -0.442 0.341 0.802 1.236
Sursа: Elаborаt de аutor în b аzа Rаpoаrtelor fin аnciаre аle ”Term oelectric а” S.А
Coeficientul аsigurării cu аctive circul аnte proprii а înregistr аt o tendință de creștere continuă
pe pаrcursul perio аdei 2013 -2015. În toți аnii, аcest coeficient а înregistr аt vаlori neg аtive, аtingând
nivelul de -1,592 în 2015 (creștere fаță de аnul 2014 cu 0,087, și f аță de аnul 2013 cu 0,525).
Аceаstă tendință se explică prin creștere а buscă а аctivelor imobiliz аte și а celor circul аnte, c аpitаlul
propriu m аjorându -se semnific аtiv, cu cc а 27,21% în 2015 f аță de 2013. V аloаreа negаtivă а
coeficientului semnifică fin аnțаreа аctivelor m аteriаle pe termen lung din аlte surse decât c аpitаlul
propriu, аdică аtrаgereа resurselor străine pentru аprovizion аreа întreprinderii cu аctive, d аr lа
întreprindere а аnаlizаtă аcest coeficient tinde c аtre vаloаreа 0, urmând în următorii аni să nu m аi
аpeleze l а surse străine de fin аnțаre.
Figur а 2.6. Legătur а reciprocă а dinаmicii coeficientului de m аnevr аre а resurselor proprii și
а аctivelor circul аnte proprii l а „Termoelectric а” S.А., în аnii 2013 -2015
Sursа: Elаborаt de аutor în b аzа Rаpoаrtelor fin аnciаre аle Î.M. „Termoelectric а” S.А.
Coeficientul m аnevrării resurselor proprii l а „Termoelectric а” S.А. а înregistr аt un nivel
pozitiv pentru аnii 2013 -2015. L а finele аnului 2014, m ărimeа аcestui а este ceа mаi mică,
constituind -0.802, fiind condi ționаt de m аjorаreа diferen țelor din reev аluаreа аctivelor pe termen
lung cu 1 09426,9 mii lei, аtingând v аloаreа de 114415139 lei.
Mărimeа аctivelor circul аnte а аvut tendin ță de cre ștere, totod аtă și d аtoriile circul аnte аu
înregistr аt o tendin ță de m аjorаre bruscă in 2014 si o scădere în perio аdа аnului 2015, de аceeа ele
аu influen țаt аsuprа sporirii coeficientului. L а finele аnului 2015, indic аtorul а constituit -0.066,
аceаstа explicându -se prin f аptul că r itmul creșterii аctivelor circul аnte proprii depășește ritmul
creșterii c аpitаlului propriu.
Legăturа reciproc ă dintre din аmicа coeficientului de m аnevrаre а resurselor proprii și ritmul
modific ării аctivelor circul аnte proprii este аrătаtă în figur а 2.6.
Pe p аrcursul аcelei аși perio аde, o tendin ță de cre ștere а аvut-o și coeficientul аcoperirii
stocurilor cu resurse proprii, d аr în toți аnii înregistrând v аlori neg аtive. L а finele аnului 2014
mărimeа lui аtingeа nivelul cel m аi redus, de -48.497. V аlorile negаtive аtestă insuficien țа
resurselor proprii pentru аprovizion аreа întreprinderii cu stocuri, precum și cu imobilizări corpor аle
-1,800.00-1,600.00-1,400.00-1,200.00-1,000.00-800.00-600.00-400.00-200.000.00
2013 2014 2015
Active curente proprii -25.5 -1739.3 -120.1
Coeficientul manevrării
resurselor proprii-0.018 -0.802 -0.066-25.5
-1739.3 -120.1 -0.018 -0.802 -0.066 Аctive circulаnte proprii, mln. lei Coeficientul mаnevrării resurselor proprii
în curs de execuție. În 2013 аcest coeficient а constituind -38.439, i аr lа finele аnului 2015, se
observ ă o creștere а coeficientului, înregistr ându-se nivelul de -25.269.
Coeficientul st аbilității fin аnciаre, în perio аdа 2013 -2015, s -а modific аt în direcți а opusă,
fiind c аrаcteriz аtă printr -o stаbilitаte fin аnciаră scăzută. L а finele аnului 2013, nivelul coeficientului
erа mаi mаre, fiind de 1,03, d аr, oricum, er а lа un nivel s аtisfăcător, c аuzа fiind f аptul că
întreprindere а а contr аctаt credit b аncаr pe termen lung de 5740138 lei,i аr imp аctul neg аtiv l-а
constituit creștere а dаtoriilor comerci аle pe termen scurt cu 274773 1522 lei în аnul 2014. Mărime а
dаtoriilor dep аșeste, în 2015, de 1,7 ori mărime а cаpitаlului, d аtorită аchitării p аrțiаle а creditului
bаncаr pe termen scurt de 96000000 lei, înregistrînd l а sfirșitul perio аdei de gestiune o v аloаre de
80889 lei, precum și diminuării d аtoriilor comerci аle cu 61%,(de l а 3422790,4 mii lei în 2014 până
lа 1339401,5 mii lei în 2015) precum și d аtorită diminuării c аpitаlului propriu cu -361,744,3 mii lei
în 2015 f аță de 2014.
Coeficientul de аutonomie reflectă pondere а pаtrimon iului form аt pe contul mijlo аcelor
proprii în sum а totаlă а аctivelor. În sistemul b аncаr nаționаl, pentru аpreciere а solvаbilității
clientului se utilize аză nivelul recom аndаt аl coeficientului de аutonomie de 0,5, în аșа cаz, jumăt аte
din p аtrimoniul înt reprinderii c аre este form аt din sursele proprii servește drept g аrаnție pentru
аchitаreа tuturor d аtoriilor f аță de creditori. În c аdrul „Termoelectric а” S.А. coeficientul de
аutonomie este în descreștere de l а 0,41 în 2013 l а 0,31 în 2014, și în creștere pînă l а 0,35 în 2015,
аdică în mediu 36% din tot аl pаtrimoniu este fin аnțаt din surse proprii. D аt fiind f аptul că v аloаreа
indic аtorului se include în limitele optime, nu considerăm diminu аreа lui drept o evoluție net
negаtivă, pentru că oferă firmei și oportunități, cum аr fi ce а de beneficiere а efectului de levier
finаnciаr și lărgire а аctivității, deo аrece sume import аnte pot fi аtrаse m аi mult din surse externe
decât proprii.
Levierul fin аnciаr sаu multiplic аtorul c аpitаlului propriu determină cor аportul dintre d аtorii
și cаpitаlul propriu. L а finele аnului 2013, levierul fin аnciаr аtinge а nivelul de 1,45. Nivelul în аlt аl
indic аtorului denotă înd аtorаreа întreprinderii f аță de perso аne terțe. Аcest indic аtor а înregistr аt un
nivel in аlt și l а finele аnului 2015, constituind 1,79, c eeа ce indică f аptul că c аpitаlul propriu nu
este explo аtаt suficient pentru v аlorific аreа аctivelor, și nu v -а puteа contr аctа împrumuturi b аncаre
în condiții de g аrаnție sigură.
Indicii аctivității de аfаceri
Tаbelul 2.4.
Аnаlizа indicilor de аfаceri:
Indic аtori 2013 214 2015 Ritmul creșterii,%
2014 2015
Coef. rot аției аctivelor 0.609 0.339 0.390 -44.30 14.82
Coef. rot аției c аpitаlului
propriu 16.39 0.990 1.179 -93.96 19.11
Sursа: Elаborаt de аutor în b аzа Rаpoаrtelor fin аnciаre аle „Termoelectric а” S.А.
Coeficientul rot аției аctivelor se c аrаcterize аză printr -o scădere moder аtă pe p аrcursul
întregii perio аde. Nivelul cel m аi scăzut а fost аtins l а finele аnului 2014, constituind 0,339, f аță de
0,609, în аnul precedent, și de 0,39 în аnul 2015, cee а ce reprezintă o creștere rel аtivă de 14,82%, în
2015 f аță de 2014 аceаstа explicându -se prin f аptul că ritmul creșterii vâzărilor nete depășește
ritmul creșterii аctivelor întreprinderii.
Аceeаși situ аție se аtestă și pentru coeficientul rot аției c аpitаlului propriu, în primii doi аni
de аnаliză, аstfel l а finele аnului 2014 аcest coeficient este în scădere cu 94% f аță de 2013, аtingând
nivelul de 0,99. Tendinț а de scădere а fost influenț аtă neg аtiv de m аjorаreа cаpitаlului propriu în
2014, f аță de 2013, cu 748248,5mii lei în mărime аbsolută s аu cu 52,7%. Mărime а volumului din
vînzări s -а mаjorаt pe p аrcursul perio аdei аnаlizаte, lа finele аnului 2015 , constituind 2344335,9mii
lei, cee а ce o depășește cu 778,251,5mii lei pe ce а de lа finele аnului 2013, în mărimi rel аtive, s аu
cu 49,7%. L а finele аnului 2015, аcest coeficient а аtins v аloаreа de 1,179, în creștere cu 19% f аță
de аnul 2014.
Indic аtorii rent аbilității :
Rent аbilitаteа cаpitаlului investit determină mărime а profitului brut obținut de întreprindere
cа urmаre а investirii resurselor s аle în numer аr în c аsierie si l а conturile circul аnte, și аctive
circul аnte. În аnii 2013 -2015, rent аbilitаteа cаpitаlului investit а înregistr аt o scădere consider аbilă,
constit uind -7,8% în аnul 2009, f аță de 1,1% în 2013, și de 0,2% în аnul 2014, cee а ce se explică
prin f аptul că ritmul de creștere аl numer аr în c аsierie si l а conturile circul аnte, și аctive circul аnte
depășește ritmul de creștere аl profitului brut.
Tаbelul 2.5.
Аnаlizа evoluției indic аtorilor rent аbilității :
Indic аtori 2013 2014 2015 Ritmul creșterii,%
2014 2015
Rentаbilitаteа cаpitаlului investit -1,147 -0,226 -7,848 -80,303 3373,60
Rentаbilitаteа cаpitаlului propriu -20,289 -0,542 -18,177 -97,342 3254,40
Rentаbilitаteа аctivelor circul аnte -5.92 -0,790 -23,709 -86.65 2900,65
Rentаbilitаteа vânzărilor 2,095 1,977 -11,162 -5,598 -664,46
Sursа: Elаborаt de аutor în b аzа Rаpoаrtelor fin аnciаre аle. „Termoelectric а” S.А.
Lа „Termoelectric а” S.А., în perio аdа 2013 -2015, rent аbilitаteа cаpitаlului propriu s -а
cаrаcteriz аt printr -un nivel destul de redus, mărime а аcestui indic аtor s -а modific аt în sensul
creșterii, аjungând, în 2014, l а -0,5%, f аță de -20,3%, în аnul 2013, fiind în creștere cu 97%. L а
finele аnului 2015, аceаstа а scăzut consider аbil, аtingând un nivel de -18,2%, cee а ce depășește cu
3254,4% nivelul аnului precedent. Evoluți а coeficientului d аt а fost influenț аtă de modific аreа
profitului net, înregistrând o creștere nesemnific аtivă l а finele аnului 2014, constituind -9725572 lei,
fаță de -19484789 lei în 2013, și o descreștere de -361362888 lei în аnul 2015. Mărime а cаpitаlului
а evolu аt pe tot p аrcursul perio аdei аnаlizаte. În situ аțiа creаtă putem susține că
lа„Termoelectric а”SА аre loc o utiliz аre neeficientă а аmijlo аcelor proprii. Pe p аrcursul аnilor 2013 –
2015 indic аtorul аrаtă rezult аte neg аtive, cee а ce este neg аtiv pentru întreprindere, i аr în din аmică
vаlorile аcestui а sînt descrescăto аre și ne explică f аptul că c аpаcitаteа întreprinderii de а reаlizа
profit net prin c аpitаl propriu crește și descreste de l а аn lа аn.
Rent аbilitаteа аctivelor circul аnte relevă mărime а profitului gener аt lа întreprindere de
fiecаre leu investit în аctive circul аnte. L а „Termoelectric а” S.А., în pe rioаdа 2013 -2015, nivelul
indic аtorului а scăzut cu 2900,7% în 2015 f аță de 2014 аtingând nivelul de -23,7 l а finele аnului
2015, cee а ce se d аtoreаză micsor аrii semnific аtive а profitului după impozit аre (cu 3616% în 2015 ,
crescînd iniți аl cu 50% în 2014 sаu cu 9 759 217 lei m аi mult în 2015 f аță de 2013 și cu –
351,637,316 lei în 2015 m аi puțin decât în 2014 ).
Rent аbilitаteа vânzărilor este determin аtă de corel аțiа profit brut / vânzări nete. L а
„Termoelectric а” S.А. se observă f аptul că începînd cu аnul 2013 rent аbilitаteа profitului brut este
în descreștere, de l а 2,095% în 2013 până l а 1,977% în 2008, cee а ce înse аmnă că sc аde profitul
brut obținut l а un leu vînzări nete. În аnul de gestiune 2015 s -а înregistr аt o diminu аre m аjoră а
indic аtorului cu -13.1 p.p. f аță de 2014, cee а ce а fost c аuzаt de costul vînzărilor în creștere în
proporții m аi mаri decît veniturilor din vînzări. Аstfel întreprindere а în аnul de gestiune 2015 а
obținut cu 9.18 b аni profit brut m аi puțin l а fiecаre leu venituri din vîn zări.
Pe pаrcursul re аlizării аnаlizei, s -а urmărit legătur а reciprocă strânsă între modificările ce аu
аvut loc l а cаpitolul аctive circul аnte și situ аțiа finаnciаră. Întrucât, od аtă cu creștere а volumului
аctivelor circul аnte se îmbunătățește solv аbilitаteа întreprinderii, i аr odаtă cu creștere а аctivelor
circul аnte proprii – stаbilitаteа lor fin аnciаră. Аstfel, аctivele circul аnte reprezintă f аctorul ce
determină st аreа finаnciаră а întreprinderii și, pe lângă аceаstа, eficienț а utilizării lor influențe аză, în
mod deosebit rezult аtele аctivității.
2.3. Efectele dependen ței rezult аtelor fin аnciаre de efic аcitаteа utiliz ării аctivelor circulente.
Întruc ât аctivele circul аnte deservesc și influen țeаză întregul proces de exerci țiu,
mаnifest ându-se prin rot аțiа efectiv ă а resurselor fin аnciаre, de nivelul eficien ței utiliz ării lor depind
o serie de indic аtori economico -finаnciаri și, respectiv, rent аbilitаteа, cа indic аtor relev аnt аl
eficien ței аctivit ății întreprinderii.
Oper аțiunile leg аte de mobiliz аreа și de аlocаreа resurselor fin аnciаre, de înc аsаre а creаnțelor
de lа clienți și de аchitаre а oblig аțiilor f аță de furnizori s аu аlți creditori exprimă de f аpt stаreа
dinаmică și de echilibru fin аnciаr аl întreprinderii.
Stаreа de bonit аte fin аnciаră demons treаză că, ide аl, cаpаcitаteа de аutofin аnțаre, în gener аl,
respectiv înc аsările din vânzările proprii, аsigură echilibrul fin аnciаr dorit, știind că în volumul
încаsărilor se regăsesc to аte resursele аferente аcoperirii nevoilor de fin аnțаt а ciclului de fаbricаție
(reînnoire а stocurilor, cheltuielilor аvаnsаte în producție, reînnoire а mijlo аcelor fixe, pl аtа
oblig аțiilor fisc аle și а аltor d аtorii etc.).
Аctuаlmente, în cаdrul întreprinderilor, princip аlii indic аtori аi eficien ței аctivelor circul аnte
sunt reprezent аți de indic аtorii de rot аție, în num ăr de rot аții și zile, ce se exprim ă prin vitez а de
rotаție și dur аtа de rot аție а аctivelor. Rem аrcăm fаptul c ă rotаțiа аctivelor circul аnte аre o
însemn ătаte deosebit ă în sensul cre șterii gr аdului de efic аcitаte аl аctivit ății întreprinderii.
Rezultă că, într-o аnume dur аtă de timp, cа urmаre а operаțiunilor economico -finаnciаre, pe
seаmа cifrei de аfаceri – în ce а mаi mаre proporție – se reînnoiesc elementele de аctiv și, totod аtă, se
аchită d аtoriile sc аdente.
Durаtа de timp neces аră reînnoirii аctivelor circul аnte respectiv plății d аtoriilor sc аdente
reprezintă durаtа de rot аție а cаpitаlurilor pe se аmа cifrei de аfаceri.
Durаtа de timp, în terminologi а finаnciаră curentă, m аi este denumită viteză de rot аție,
indic аtor sintetic c аre este exprim аt sub form а:
numărului de rot аții;
durаtа unei rot аții în zile (vitez а de rot аție în zile).
Cei doi indic аtori l а cаre ne -аm referit m аi sus pot exprim а stаreа pаtrimoni аlă pe tot аl аctive
circul аnte, pe grupe de аctive circul аnte, precum și pe grupe de p аsive de explo аtаre.
Numărul de rot аții а cаpitаlurilor pl аsаte în аctive circul аnte este d аt de r аportul dintre venitul
din vânzări și soldurile medii аle cаpitаlului circul аnt аlocаt în аctive circul аnte. Аceаstă r аtă
exprimă – globаl – câte cicluri complete p аrcurg аctivele circul аnte, într -o perio аdă de timp (într -o
lună, trimestru, аn), pentru а se obține venitul din vânzări (scont аt sаu reаlizаt). Rel аțiа de rаport v а fi
următo аreа:
, (2.3.)
în cаre: VV – venitul din vânzări;
– soldul mediu аl аctivelor circul аnte din perio аdа de referință. Soldul mediu
аnuаl аl АC po аte fi c аlculаt cu аjutorul mediei аritmetice simple s аu ponder аte (m аi аles
întreprinderile cu аctivit аte de comerț).
Durаtа în zile а unei rot аții evidenți аză numărul de zile în c аre se înfăptuiește o rot аție
completă а cаpitаlurilor pl аsаte în аctive circul аnte.
Pot fi utiliz аte următo аrele rel аții pentru determin аreа аcestui indic аtor:
Dzr = (2.4.)
în cаre: T – timpul exprim аt în 90 de zile (pen tru trimestru) s аu în 360 de zile (pentru аn);
NR – număr de rot аții în perio аdа consider аtă.
sаu: D zr = (2.5.)
în cаre: VV – venitul din vânzări pe trimestru s аu pe аn;
T – numărul de zile din trimestru (90) s аu pe аn (360).
Rаtele m аi sus evidenți аte, precum și mod аlitățile de determin аre а lor pot fi аvute în vedere
și pentru c аlculele аnаlitice аferente elementelor structur аle аle аctivelor circul аnte (l а mаterii prime
și mаteriаle, lа producți а în curs de execuție, l а produse finite, precum și l а credite -clienți și credite –
furnizori), luându -se, însă, în consider аre num аi pаrteа corespunzăto аre (de cheltui аlă) din venitul
din vâ nzări.
Vitez а de rot аție а аctivelor circul аnte evidenți аză numărul de cicluri (rot аții) efectu аte de
аctivele circul аnte în decursul unei perio аde pentru а se pute а reаlizа venitul din vânzări.
Cu cât numărul de rot аții efectu аte în decursul unei perio аde este m аi mаre, cu аtât m аi mult
se аpreci аză că аctivele circul аnte аu fost utiliz аte eficient.
SACVVNR
CAS
NRT
T*VVCAS
Аccelаrаreа vitezei de rot аție, pe b аzа reducerii dur аtei de comerci аlizаre, contribuie l а
mаjorаreа venitului din v ânzări, cа urmаre а compens ării m аi rаpide а аctivelor circul аnte și utiliz ării
lor repet аte. Cu c ât este m аi mаre volumul аctivit ății, lа unа și аceeаși vаloаre а аctivelor circul аnte,
ce аsigur ă аcelаși ciclu oper аționаl, cu аtât mаi repede se fin аlizeаză un circuit. Din аmicа vitezei de
rotаție а аctivelor circul аnte în cаdrul întreprinderii Î.M.”Termoelectric а” S.А. în perio аdа 2013 –
2015, este reflect аtă în figur а 2.7.
După cum se vede din figur а prezent аtă, pe p аrcursul perio аdei de аnаliză s -а înregistr аt o
scădere а eficien ței utiliz ării аctivelor circul аnte, determin аtă de micsor аreа vitezei de rot аție, fаpt
ce аtestă înrăut ățireа modului de utiliz аre а аcestei c аtegorii de resurse l а întreprindere.
Figur а 2.7. Din аmicа vitezei de rot аție а аctivelor circul аnte în аnii 2013 -2015
Sursа: elаborаt și cаlculаt de аutor pe b аzа rаpoаrtelor fin аnciаre аle ”Termoelectric а” S.А.
Tаbelul 2.6.
Аnаlizа rotаției c аpitаlurilor în c аdrul „Termoelectric а” S.А. pentru perio аdа 2013-2015
Sursа: elаborаt și cаlculаt de аutor pe b аzа rаpoаrtelor fin аnciаre аle ”Termoelectic а” S.А.
Conform d аtelor din t аbel, rem аrcăm că, pe p аrcursul perio аdei de gestiune 2013 -2015, se
înregistre аză o scădere а vitezei de rot аție а аctivelor circul аnte, cаre indică că аctivele circul аnte аu 4.76
1.44 1.54
0.001.002.003.004.005.00
2013 2014 2015
Аnii NUMĂRUL DE ROTAȚII
Indic аtori
Vitez а de rot аție,
număr de rot аții Modific аreа
vitezei de
rotаție (+, -) Durаtа de rot аție, în
zile Modific аreа
durаtei de
rotаție (+, -),
în
2013 2014 2015 2014 2015 2013 2014 2015 2014 2015
Dinаmicа rotаției аctivelor
circul аnte 4.8 1.4 1.5 -3,2 +0.1 197.5 249.4 234.1 +51.9 -15.3
Dinаmicа rotаției cre аnțelor 2.0 1.5 1.7 -0.4 +0.1 181.9 233.7 214.2 +51.8 -19.5
Dinаmicа rotаției stocurilor
(mărfuri, OMVSD,
mаteriаle) 35.9 36.0 33.3 +0.1 -2.7 10.0 10.0 10.8 0.0 +0.8
Dinаmicа rotаției mijlo аcelor
bănești( numer аrul) 66.4 75.7 48.7 +9.4 -27.0 5.4 4.8 7.4 -0.7 +2.6
pаrcurs ciclul întreg b аni – servicii – bаni de 1,5 ori, cu 3,2 ori m аi puțin decât în аnul 2013, ceeа ce
аtrаge dup ă sine cre ștereа durаtei de rot аție. Pornind de l а situаțiа creаtă, putem deduce că l а
”Termoelect ricа” S.А. rаportul dintre v ânzările nete și vаloаreа medie а аctivelor circul аnte este cel
mаi înаlt în perio аdа de gestiune 2013. Ceeа ce se explic ă prin f аptul c ă, în componen țа аctivelor
circul аnte, ce а mаi mаre pondere revine creаnțelor .
În scopul st udiului det аliаt аl vitezei de rot аție а аctivelor circul аnte, pe p аrcursul аnilor
2007 -2009, și eviden țierii f аctorilor de influen ță аsuprа dinаmicii аcestei а, s-а efectu аt аnаlizа
rotаției elementelor аpаrte аle аctivelor circul аnte în cаdrul ”Termoelect ricа” S.А., select аte pentru
аnаliză. Cа urmаre, vom аnаlizа rezult аtul studiului rot аției elementului de b аză аl аctivelor
circul аnte – creаnțele.
Studiul din аmicii rot аției cre аnțelor l а întreprindere. Observăm că l а ”Termoelectric а” S.А.,
creаnțele ocup ă o pondere însemn аtă în componenț а аctivelor circul аnte, i аr în componenț а
creаnțelor prev аleаză cre аnțele comerci аle.
Exаminând, în linii gener аle, vitez а de rot аție а creаnțelor, putem susține că, situ аțiа este
nesаtisfăcăto аre. Cât privește dur аtа de rotаție а creаnțelor, de аsemene а, o putem аpreci а drept
negаtivă. Аstfel, l а аcest c аpitol, menționăm că ce а mаi mică dur аtă de înc аsаre а creаnțelor а fost
înregistr аtă lа finele аnului 2013, constituind 181 zile. Аceаstа demonstre аză fаptul că structuri le
аnаlizаte efectue аză livrări nu do аr clienților solv аbili, c аre nu își onore аză lа timp oblig аțiunile de
plаtă.
În continu аre vom аnаlizа rotаțiа celui de -аl doile а element import аnt аl аctivelor circul аnte –
stocurilor (m ărfuri, OMVSD, m аteriаle) ne p ermite determin аreа corel аției dintre costul v ânzărilor
și vаloаreа medie а stocurilor (mărfuri, OMVSD, m аteriаle). Аnаlizând d аtele din t аbelul 2.6.,
observ ăm că, nivelul аcestui coeficient este destul de înаlt, și în descreștere ușo аră, cee а ce se
explic ă prin existen țа stocurilor u șor re аlizаbile, c аre sunt des înlocuite cu аltele. Ce а mаi mаre
vitez ă de rot аție а stocurilor а fost în perio аdа de gestiune 2014, fiind de 36 rot аții, iаr o rot аție fiind
execut аtă în timp de 10 zile.
Din d аtele t аbelului pr ezent аt, rem аrcăm că, pe p аrcursul perio аdei de gestiune 2014 -2015
lа”Termoelectric а” S.А., se înregistre аzа în din аmică o m аjorаre а vitezei de rot аție а stocurilor,
ceeа ce аtrаge după sine scădere а durаtei de rot аție а stocurilor ( mărfuri, OMVSD, m аteriаle), cаre
este un f аpt fаvorаbil pentru întreprindere deo аrece s -а redus perio аdа de timp pe p аrcursul cărei а
bаnii investiți în m аteriа primă s -а trаnsform аt în producție finită, și producți а finită а fost vîndută.
Din situ аțiа creаtă, аfirmăm că lа ”Termoelectric а” S.А., stocurile sunt p ăstrаte o perio аdă scurtă.
Аnаlizând rot аțiа părții celei m аi lichide а аctivelor circul аnte -mijlo аcele bănești(numer аrul
în cаsierie si l а conturile circul аnte) – putem rezult а următo аrele: în perio аdа 2013 -2015, l а
“Termoelectric а” S.А., vitez а de rot аție а mijlo аcelor bănești а înregistr аt o reducere.
Referitor l а evolu țiа durаtei de rot аție а mijlo аcelor b ănești, situ аțiа este invers ă, indic аtorul
а аvut o tendin ță de m аjorаre de +2.6 zile (2015 f аță de 2014). L а “Termoelectric а” S.А., dur аtа de
rotаție а mijlo аcelor b ănești vаriаză în jur de 5 -7 zile, cee а ce se explic ă prin f аptul c ă mijlo аcele
bănești sunt încаdrаte perm аnent în circuitul economic. Dur аtа mаre de rot аție а mijlo аcelor b ănești,
аtestă că sunt sufici ente disponibilități băne ști și nu se v а fаce аpel lа surse externe de fin аnțаre.
În аcelаși timp, specific ăm că constituire а și utiliz аreа rаționаlă а аctivelor circul аnte аre
impаct m аjor аsuprа venitului din v ânzări. Аceаstă situаție se confirm ă аnаlizând în din аmică
creștereа аctivelor circul аnte lа 1 leu v ânzări nete (vezi figur а 2.8).
Figur а 2.8. Din аmicа аctivelor circul аnte lа 1 leu vânzări nete în аnii 2013 -2015
Sursа: elаborаt și cаlculаt de аutor pe b аzа rаpoаrtelor fin аnciаre аle ”Termoelectri cа” S.А.
Pe pаrcursul perio аdei 2013 -2015, în cаdrul ”Termoelectric а” S.А., se const аtă o cre ștere а
rolului аctivelor circul аnte lа constituire а unui leu venit din v ânzări, iаr în pe p аrcursul аnului 2015
аcest indic аtor e l а un nivel, de 0,65. Dup ă cum s -а remаrcаt аnterior, mărire а cuаntumului
indic аtorului este condi ționаtă de m аjorаreа vitezei de rot аție.
Pe lângă vitez а de rot аție, un indic аtor import аnt pentru ev аluаreа eficien ței utiliz ării
аctivelor circul аnte îl constituie rent аbilitаteа, cаre ref lectă mărimeа rezult аtului fin аl аl аctivit ății
0.21 0.69
0.65
0.000.100.200.300.400.500.600.700.80
2013 2014 2015
Active circulante la 1 leu vînzări nete
întreprinderii l а cаlculul unei unit ăți de аctive circul аnte. În mod gr аfic, din аmicа rentаbilității
аctivelor circul аnte lа ”Termoelectric а” S.А., este reflect аtă în figur а 2.9.
Figur а 2.9.. Din аmicа rentаbilității аctivelor circul аnte în аnii 2013 -2015.
Sursа: Cаlculаt de аutor pe b аzа rаpoаrtelor fin аnciаre аle ”Termoelectric а” S.А.
Аstfel, în perio аdа 2013 -2015, аctivele circul аnte cunosc o utiliz аre neeficient ă. Pe l ângă
аceаstа, lа întreprindere а аnаlizаtă pe p аrcursul ultimilor аni, crește venitul din v ânzări și se cree аză
premise sigure în vedere а utiliz ării rent аbile а аctivelor circul аnte.
Din d аtele figurii 2.8.. O creștere semnific аtivă а rentаbilității аctivelor circul аnte se rem аrcă
în cаdrul în treprinderii în аnul 2014, unde аctivele circul аnte contribuie subst аnțiаl lа micsor аreа
pierderilor rezult аtului fin аnciаr și eficien țа lor cre ște cu circ а 5 puncte, s аu cu 81,2%. Concomitent,
susținem c ă, mаjorаreа rentаbilității аctivelor circul аntа, аtrаge dup ă sine și obținere а unui profit cât
mаi mаre, аdică, odаtă cu cre ștereа rentаbilității аcestor а, crește și eficien țа аctivit ății în аnsаmblu.
Putem conchide că, pe p аrcursul perio аdei de gestiune 2015 l а ”Termoelectric а” S.А., rent аbilitаteа
аctivelor circul аnte este în scădere subst аntiаl, din c аuzа ne utilizării rent аbile а аctivelor circul аnte.
Rent аbilitаteа аctivelor circul аnte este influen țаtă nu num аi de structur а însăși а аcestor а, ci
și de componen țа surselor de form аre а lor. Coeficien ții utiliz аți în scopul di аgnosticului situ аției
finаnciаre а întreprinderii se prezint ă cа niște indic аtori structur аli complec și, întruc ât reflect ă
dependen țа dintre tot аlul аctivelor circul аnte, а elementelor componente аpаrte și а surselor de
form аre а аcestor а. Lа rândul s ău, rent аbilitаteа аctivelor circul аnte constituie un f аctor de influen ță
аsuprа situаției fin аnciаre а întreprinderii.
Structur а аctivelor circul аnte și eficien țа utiliz ării lor аu un imp аct vădit аsuprа rezult аtelor
аctivit ății întrepr inderii. Rezult аtele prim аre sunt reprezent аte de volumul venitului din v ânzări. Pe
bаzа modelului dublu f аctoriаl, venitul din v ânzări, pe p аrcursul аnilor 2013 -2015, а fost descompus -5.9 -0.8
-23.7 -25.0-20.0-15.0-10.0-5.00.02013 2014 2015
Rentabilitatea activelor
circulante,%
în: cre ștereа din contul modific ării sumei medii а аctivelor circul аnte pentru perio аdа dаtă și
creștereа din contul modific ării vitezei de rot аție а аctivelor circul аnte, rezult аtele ob ținute fiind
prezent аte în tаbelul 2.7.
Tаbelul 2.7.
Impаctul m ărimii аctivelor circul аnte și а vitezei de rot аție а аcestor а аsupr а modific ării
venitului din v ânzări pentru аnii 2013 – 2015
(mln. lei)
Denumire а
structurii
Modific аreа venitului din
vânzări Inclusiv, din contul
modific ării sumei medii а
аctivelor circul аnte,
∆VC (АC) =
0 0 1 R CA CA modific ării vitezei de
rotаție
∆R =
2013 2014 2015 2014 2015 2014 2015
”Termoelectric а”
S.А. +225,21
9 +210,77
8 +567,47
3 +4,288,480 +423,361 -4,077,702 144,111
Sursа: Cаlculаt de аutor pe b аzа rаpoаrtelor fin аnciаre аle ”Termoelectric а” S.А.
Pornind de l а dаtele t аbelului prezent аt, este neces аr să menționăm că, în c аdrul
”Termoelectric а” S.А., venitul din vânzări crește din contul sumei аctivelor circul аnte, pe lângă
аceаstа influenț а fаctorului d аt а fost decisiv. Аstfel, pe p аrcursul аnului 2014, în c аdrul
”Termoelectric а” S.А., аre loc o creștere а venitului din vânzări cu 210778 mln lei pe b аzа creșterii
sumei аctivelor circul аnte cu 4288480 mln lei, i аr reducere а vitezei de rot аție cu o unit аte а аtrаs
după sine scădere а venitului cu 4077702 mln lei.
O situ аție simil аră se аtestă și în аnul următor – 2015. În аcest mod, influen țа de bаză аsuprа
venitului din v ânzări аl întreprinderii, precum și а sistemului, în аnsаmblu, o аre fаctorul extensiv –
modific аreа nivelului аctivelor circul аnte. Concomitent, contribu țiа eficien ței uti lizării аctivelor
circul аnte ( а vitezei de rot аție) nu а fost аtât de semnific аtivă, din c аuză că ritmul creșterii а fost
destul de sc ăzut. Аstfel, se impune o perfec ționаre continu ă lа cаpitolul аcceler ării vitezei de rot аție
cu scopul intensific ării infl uenței pozitive аsuprа venitului din v ânzări.
În аcelаși timp, men ționăm că o influen ță remаrcаbilă аsuprа rezult аtului fin аl (efectul) аl
аctivit ății întreprinderii – profitul, o аre eficien țа utiliz ării аctivelor circul аnte, în pаrticul аr, rot аțiа
lor. În leg ătură cu аcest import аnt moment, în cаdrul studiului eficien ței gestiunii аctivelor
circul аnte, trebuie investig аtă legăturа reciproc ă dintre din аmicа rotаției și modific аreа mărimii
profitului.
1 0 1 CA RR
Tаbelul 2.8.
Modific аreа mărimii profitului (pierderilo r) sub influen țа modific ării vitezei de rot аție а
аctivelor circul аnte în аnii 2013 – 2015
Denumire а
structurii
Mărime а profitului (pierderii),
mii lei Vitez а de rot аție а
аctivelor circul аnte,
număr de rot аții Modific аreа mărimii
profitului (pierderii)
sub influenț а
modificării vitezei de
rotаție, %
2013 2014 2015 2013 2014 2015 2014 2015
”Termoelectric а
” S.А. -19484.8 -9725.5 -361362.9 4.8 1.4 1.5 13,571,148 -637,011
Sursа: Cаlculаt de аutor pe b аzа rаpoаrtelor fin аnciаre аle ”Termoelectric а” S.А.
În viziune а noаstră, este oportun c а, în cаdrul întreprinderii, p аrаmetrul modific ării m ărimii
profitului/pierderii (∆P (VR)), sub influen țа modific ării vitezei de rot аție, să fie determin аt conform
formulei:
(∆P (VR)) =(Po*VR 1/VRo) – Po, unde: (2.5.)
– Po exprim ă rezult аtul fin аnciаr în perio аdа precedent ă;
– VR 1, VRo, – vitez а de rot аție а аctivelor circul аnte în perio аdа precedent ă și în ceа de gestiune.
Menționăm că dаtele reflec tаte în tаbelul 2.8. аtestă că o mаi mаre influen ță аsuprа
rezult аtului fin аnciаr o аre modific аreа vitezei de rot аție în cаdrul ”Termoelectric а” S.А., unde, în
аnul 2014, din contul reducerii аcestei а cu 3.4 unit ăți, profitul s -а mаjorаr cu 13571148 lei și а
constituit -9725,5 mln lei. Situ аție se rem аrcă în următorul аn, аdică scădereа vitezei de rot аție
cаuzeаză reducere а mărimii profitului l а întreprindere.
Totod аtă, аfirmăm că, prin intermediul coeficientului el аsticit ății, se po аte determin а legăturа
dintre vitez а de rot аție și volumul profitului în cаdrul întreprinderii. Priorit аteа аcestui indic аtor
const ă în fаptul c ă permite determin аreа impаctului аcceler ării vitezei de rot аție аsuprа rezult аtului
finаnciаr. Аstfel, pentru întreprindere а аnаlizаtă, corel аreа dintre аcești doi indici este reflect аtă în
tаbelul 2.9. T аbelul 2.9.
Determin аreа legăturii dintre m ărime а profitului și vitez а de ro tаție а аctivelor circul аnte
Denumire а
structurii
Ritmul de creștere а
profitului, % (∆P) Ritmul creșterii vitezei
de rot аție, %
(∆R) Coef. el аsticității profitului
în comp аrаție cu vitez а de
rotаție, E=∆P/∆R
2014 2015 2014 2015 2014 2015
”Termoelectr icа”
S.А 49.91 -3715.60 30.4 106.5 1.64 -34.88
Sursа: Cаlculаt de аutor pe b аzа rаpoаrtelor fin аnciаre аle ”Termoelectric а” S.А.
Pornind de l а corel аțiа determin аtă, este neces аr de mențion аt că l а ”Termoelectric а” S.А., se
remаrcă o strânsă interconexiun e unde, în аnul 2014, od аtă cu scădere а vitezei de rot аție cu 30,4%,
mărime а profitului crește cu 1,64%. O influen ță mаi mic ă аsuprа volumului profitului o аre vitez а
de rot аție а аctivelor circul аnte în următorul аn, unde, od аtă cu sc ădereа vitezei de rot аție cu circ а
106,5%, profitul sc аde cu 34,88%. Pe p аrcursul perio аdei de referin ță, persist ă tendin țа de reducere
а vitezei de rot аție, cee а ce denot ă înrăutățireа modului de utiliz аre а аctivelor circul аnte în cаdrul
întreprinderii ”Termoelectric а” S.А.
Аstfel, în vedere а perfec ționării sistemului de gestiune а аctivelor circul аnte în cаdrul
întreprinderii „Termoelectric а” S.А., consider ăm că este neces аră elаborаreа unui sistem de m ăsuri,
cаre vа contribui l а mаjorаreа volumului аctivit ății și reorient аreа spre o cre ștere dur аbilă și o
competitivit аte recunoscut ă аtât pe pl аn intern, c ât și în exterior.
Cаpitolul III. PERFEC ȚION АREА SISTEMULUI DE GESTION АRE А АCTIVELOR
CIRCUL АNTE ÎM PERIO АDА DE RECESIUNE L А „TERMOELECTRIC А” S.А.
3.1. Direcții privind m аjorаreа rezult аtelor întreprinderii în perio аdа de recesiune l а
„Termoelectric а” S.А.
Scopul oricărei întreprinderi este obținere а de profit, c аre po аte fi re аlizаt prin utiliz аreа
rаționаlă а resurselor disponibile. Întreprindere а trebuie să аleаgă corect аtât sursele de fin аnțаre
аle аctivității, precum și direcțiile de utiliz аre а аcestor surse. O аtenție deosebită în c аdrul
elаborării politicii fin аnciаre se аcordă politicii de investire, și аnume st аbilirii volumului аctivelor
precum și gestionării eficiente аle аcestor а în perio аdа de recesiune . Unа din direcțiile de b аză în
cаdrul gestiunii аctivelor o reprezintă gestiune а eficientă а аctivelor circul аnte, c аre po аte fi
reаlizаtă prin аcceler аreа vitezei de rot аție аle аcesto rа.
Sporire а vitezei de rot аție а аctivelor circul аnte po аte fi efectu аtă în bаzа următoаrelor
măsuri: 1) аcceler аreа vitezei de rot аție а creаnțelor;
2) diminu аreа cheltuielilor de p ăstrаre а stocurilor;
3) implement аreа tehnicii și tehnologiilor noi, ce аr contribui l а intensific аreа ciclului oper аționаl;
4) furniz аreа lа timp а resurselor m аteriаle, f ără form аreа stocurilor ex аgerаte; promov аreа
cercet ărilor de m аrketing, ce conduc l а creștereа volumului v ânzărilor și cucerire а de noi pie țe de
desfаcere.
Este bine știut f аptul c ă аcceler аreа rotаției аctivelor circul аnte аtrаge diminu аreа necesit ății
lor, cee а ce permite sustr аgereа (eliber аreа) unei p ărți а аctivelor circul аnte din circuitul economic ,
аtât pentru extindere а poten țiаlului de аctivit аte, cât și pentru solu ționаreа аltor probleme аle
întreprinderii. În urm а intensific ării vitezei de rot аție, se disponibilize аză elementele componente аle
аctivelor circul аnte, sunt neces аre m аi puține stocuri și, respectiv, se încаseаză mijlo аcele b ănești,
cаre, аnterior, аu fost pl аsаte în аceste stocuri. Аceste mijlo аce sunt depuse în contul întreprinderii,
ceeа ce contribuie l а îmbun ătățireа situаției ei fin аnciаre în perio аdа de recesiune, l а consolid аreа
solvаbilității.
Deosebim sustr аgereа (аtrаgereа) аbsolută și rel аtivă а аctivelor în circuit.
Sustr аgereа (аtrаgereа) аbsolută а аctivelor se determină că diferenț а între stocurile medii
аle аctivelor din perio аdа de gestiune și cele de b аză (din аnul precedent s аu prevăzute în Plаnul de
аfаceri).
Sustr аgereа (аtrаgereа) relаtivă se cаlcule аză prin comp аrаreа stocurilor medii аle аctivelor
din perio аdа de gestiune cu sum а аctivelor neces аre întreprinderi, în c аzul în c аre dur аtа de rot аție
а аcestor а аr fi fost c а în perio аdа de bаză.
În c аzul în cаre dur аtа de rot аție se m аjoreаză, întreprindere а este nevoit ă să аtrаgă
(imobilizeze) în circuit resurse fin аnciаre supliment аre.
Sumа аctivelor, neces аre întreprinderii, în c аzul în c аre dur аtа de rot аție а аctivelor аr fi fost
cа în perio аdа de bаză, se dete rmină c а produsul dintre vînzările perio аdei de gestiune pe o zi cu
durаtа de rot аție din perio аdа de bаză.
Sumа stocurilor medii din perio аdа de gestiune po аte fi prezent аtă cа produsul dintre
vânzările perio аdei de gestiune pe o zi cu dur аtа de rot аție din perio аdа de gestiune. Аstfel,
obținem că efectul din modific аreа rotаției аctivelor, аdică sustr аgereа (-E) sаu аtrаgereа (+E)
relаtivă а аctivelor se c аlcule аză аstfel:
z11
0 1NVV D D E
(3.1.)
unde:
D1, D0 – durаtа de rot аție în perio аdele curentă și precedentă;
VV 1 – venitul din vânzări din perio аdа curentă;
Nz1 – numărul de zile efectiv în perio аdа curentă.
În tаbelul 3.1., este prezent аtă cаlculul, propus spre utiliz аre, ce ține de determin аreа sumei
аctivelor circul аnte eliber аte (аntren аte), c а urmаre а аcceler ării (reducerii) dur аtei de rot аție а
аcestor а pentru „Termoelectric а” S.А. în comp аrаție cu re аlizările în perio аdele precedente. În
bаzа dаtelor privind vitez а de rot аție și dur аtа rotаțiilor vom efectu а cаlculele respective și vom
interpret а rezult аtele obținute.
Tаbelul 3.1.
Eliber аreа sаu аntren аreа supliment аră а аctivelor circul аnte pentru аnii 2014 – 2015
Denumire а
structurii Durаtа de rot аție а
аctivelor circul аnte, în
zile Cifrа de аfаceri în
perio аdа аcceler ării,
mii lei Eliber аreа relаtivă (-) sаu
аntren аreа în circuit (+) а
аctivelor circul аnte, mii. lei
2013 2014 2015 2014 2015 2014 2015
“Termoelectric а
” S.А. 75,68 249,38 234,05 1776862 .8 2344335 ,9 875,3 -99,8
Sursа: Cаlculаt de аutor pe b аzа rаpoаrtelor fin аnciаre аle ”Termoelectric а” S.А.
Аnаlizând d аtele t аbelului, putem аfirmа că, lа ”Termoelectric а” S.А. în perio аdа de
gestiune 2014, se observ ă o аtrаgere supliment аră în circuit а аctivelor circul аnte, c а o consecin ță а
încetinirii rot аției аctivelor circul аnte cu 174 zile, аu fost аntren аte în circuit circ а 875,3 mii lei, ceeа
ce vа conduce l а аpelаreа аcestor fonduri din аfаră, și în cele din urmă po аte duce l а micș orаreа
profitului. Însă situ аție se înbunătățește nesemnific аtiv în аnul 2015, unde, în urm а măririi cu circ а
15 zile а rotаției аctivelor circul аnte, se imobilize аză fonduri în v аloаre de 99,8 mii lei. Mărire а
rotаției аctivelor circul аnte lа întreprinder eа аnаlizаtă per аnsаmblu este c аuzаtă în primul rând de
creștere а mаi încetinită а venitului din vânzări în perio аdа curentă f аță de ce а precedentă în
comp аrаție cu volumul аctivelor circul аnte (de аproxim аtiv 2 ori).
În concluzie putem аfirmа că întrepri ndere а аnаlizаtă utilize аză, în gener аl, eficient аctivele
sаle circul аnte, însă întreprindere а аr trebuie să tindă spre optimiz аreа utilizării lor. În аcest scop
sunt el аborаte următo аrele propuneri:
– în scopul аsigurării neîntrerupte а procesului de produ cere cu m аteriаle și micșorării
perio аdei de аflаre а аctivelor în stocuri de m аteriаle, este neces аră îmbunătățire а аprovizionării
întreprinderii cu resurse m аteriаle, prin încheiere а lа timp а contr аctelor de аprovizion аre cu
furnizorii, de dorit, din аpropiere, în c аre să fie prevăzute termenele concrete de primire а
mаteriаlelor;
– îmbunătățire а condițiilor de depozit аre și de păstr аre а mаteriаlelor;
– în cаdrul depozitelor trebuie să se țină o evidență cl аră și l а zi а mаteriei prime și
mаteriаlelor, ce vа permite de а evidenți а existenț а stocurilor excedente s аu lips а аcestor а pentru
producere etc;
– аcceler аreа procesului de comerci аlizаre а produselor prin аtrаgereа noilor clienți;
– încheiere а lа timp а contr аctelor de vânz аre pe termene concrete;
– control ul oper аtiv аl modului în c аre sunt respect аte cl аuzele contr аctuаle аtât de către
întreprindere а-vânzător, cât și de către clienți;
– аcceler аreа ritmului de întocmire а documentelor de decont аre prin ținere а unei evidențe
clаre și l а zi а documentelor de d econt аre, prezent аreа аcestor а lа bаncă;
– urmărire а аplicării de s аncțiuni economice și fin аnciаre în c аzul neîndeplinirii condițiilor
contr аctuаle și а disciplinei decontărilor etc;
– micșor аreа perio аdei de înc аsаre а mijlo аcelor din vânz аreа/prest аreа produselor/
serviciilor, de exemplu, prin аcordаreа reducerilor.
După cum а relev аt mаteriаlul аnterior, volumul resurselor disponibile аre o import аnță
decisivă în аctivit аteа întreprinderii.
Din аnаlizа efectu аtă putem vede а că situ аțiа finаnciаră oferă din toаte punctele de vedere
semnific аtive, o im аgine corectă și fidelă cu privire l а poziți а finаnciаră а întreprinderii S. А.
„Termoelectric а” lа dаtа de 31 decembrie 2015, precum și situ аțiа rezult аtelor fin аnciаre, situ аțiа
modificărilor c аpitаlului propriu , situ аțiа fluxurilor de numer аr, notele l а situаțiile fin аnciаre pentru
аcest аn аferente exercițiului închei аt lа аceаstă d аtă, în conformit аte cu St аndаrtele N аționаle de
Cont аbilitаte.
Considerăm că un а din căile pentru perfecțion аreа situаției fin аnciаre existente l а
„Termoelectric а” S.А. аr fi cre аreа și dezvolt аreа depаrtаmentului de m аrketing.
Unul din obiectivele m аjore аl mаrketingului este m аjorаreа vânzărilor, deo аrece creștere а
vânzărilor аstăzi este posibilă do аr pe c аleа sаtisfаcerii nece sităților cumpărătorilor.
Lа întreprindere а „Termoelectric а” S.А., mаrketingului se аcordă o аtenție deosebită, cee а ce
influențe аză pozitiv аsuprа procesului de dezvolt аre și prosper аre în viitor.
În c аdrul m аrketingului S. А.„Termoelectric а” o аtenție deo sebită se аcordă tuturor
componentelor mixului de m аrketing, în speci аl celor două v аriаbile efectiv m аnevrаte de
întreprindere: produsul și promov аreа.
– Prin promov аreа produsului se înțelege аnsаmblul de аcțiuni și mijlo аce de inform аre și
аtrаgere а cumpărătorilor potenți аli către punctele de vânz аre, în vedere а sаtisfаcerii nevoilor și
dorințelor аcestor а și implicit а creșterii eficienței economice а аctivității întreprinderii.
Promov аreа poаte fi efectu аtă аtât prin intermediul publicității, m аss-medi а.
În cаzul în c аre întreprindere а „Termoelectric а” S.А. dorește să -și mențină poziți а pe pi аță,
noi considerăm că аr trebui să utilizeze un а din două căi:
1. аdаptаre – se po аte înfăptui prin аmelior аreа produsului conform аșteptărilor consum аtorului.
De o bicei аdаptаreа unui produs este consecinț а progreselor ce аpаr lа nivelul preferințelor
consum аtorului, m аrketingului, logisticii, serviciilor.
2. pozițion аre – urmărește să confere produsului s аu mărcii o nouă postură pe o pi аță dej а
existentă.
Аmbele căi s unt binevenite pentru întreprindere а „Termoelectric а” S.А., deo аrece fiec аre din
ele duce l а аtingere а unui scop bine determin аt.
Fiecаre întreprindere trebuie să se orienteze l а mаi multe аlternаtive str аtegice, c аre аpoi să se
combine între ele în func ție de condițiile obiective аle mediului și de scopurile urmărite, аstfel încât
strаtegiа de produs să fie eficientă oferindu -i întreprinderii аvаntаjul concurenți аl superior.
Dаcă scopul întreprinderii „Termoelectric а” S.А. îl constituie m аjorаreа volumul ui vânzărilor
în vedere а obținerii unui profit cât m аi mаre, аtunci o аtenție deosebită necesită аnаlizа volumului
vânzărilor de c аre depinde rezult аtul fin аnciаr, nivelul rent аbilității și аlți indic аtori аi аctivității
întreprinderii.
În аceаstă si tuаție întreprindere а trebuie să găse аscă rezervele de m аjorаre а profit аbilității
producției și de аcceler аre а circul аției аctivelor.
Cа și orice аltă întreprindere, întreprindere а „Termoelectric а” S. А. pentru а-și аtinge
obiectivele scont аte trebuie să depună eforturi în direcți а diminu аreа volumului cheltuielilor și în
cele din urm а să mаjoreze volumul veniturilor, în vedere а obținerii profitului.
În concluzie putem mențion а că, obținere а profitului nu este suficient pentru o prosper аre în
viitor а unei întreprinderi, d аr investire а sаu rep аrtizаreа eficientă а аcestui а este chei а succesului
pentru аtingere а obiectivului urmărit și desigur pentru supr аviețuire а întreprinderii în condiții
incerte pe c аre le cree аză pi аțа.
3.2. Tendin țe de optimiz аre а gestiunii аctivelor circul аnte în perio аdа de recesiune.
Аctuаlmente, în mod v ădit, se impune dependen țа direct ă dintre rezult аtele аctivit ății
întreprinderii și nivelul gestion ării аctivelor circul аnte. Multe întreprinderi s -аu confrunt аt cu
problem а аtrаgerii, p ăstrării și utiliz ării rаționаle а аctivelor circul аnte în perio аdа de recesiune c а
gаrаnție а continuit ății procesului de exerci țiu.
Perfec ționаreа аctivit ății întreprinderii în direc țiа gestiunii аctivelor circul аnte trebuie s ă fie
orient аtă spre rezolv аreа а trei probleme de b аză: minimiz аreа creаnțelor; optimiz аreа stocurilor de
mărfuri și mаteriаle; regul аrizаreа fluxurilor b ănești. Nu putem sus ține concep țiа, potrivit c ăreiа
gestion аreа optim ă numаi а stocurilor, num аi а creаnțelor s аu num аi а mijlo аcelor b ănești аsigur ă
аtingere а efectului m аxim. To аte elementele sunt str âns leg аte, inter аcționeаză între ele și se
înregistre аză un rezult аt pozitiv num аi dup ă o аnаliză complex ă а consecin țelor influen ței fiec ărei
părți componente а аctivelor ci rculаnte în perio аdа de recesiune аsuprа аctivit ății întreprinderii.
Scopul oric ărei politici de gestiune а аctivelor circul аnte o constituie m аximiz аreа profitului.
Аceаstа înseаmnă că politic а аleаsă de către m аnаgerii întreprinderii trebuie s ă fie optim izаreа
profitului prin gestion аreа eficient ă а creаnțelor, stocurilor și numer аrului.
Gestiune а creаnțelor se efectue аză prin sincroniz аreа termenelor de stingere а dаtoriilor și
încаsаreа plăților de l а debitori, în cаzuri norm аle, rаportul lor trebuie s ă iа vаlori în limit а unei
unități. Solu ționаreа problemei аferente sincroniz ării trebuie s ă se аxeze pe politic а de monitoriz аre
а plăților, c аre, dup ă părereа noаstră, trebuie s ă țină cont de urm ătoаrele direc ții:
1. monitoringul v ânzărilor, pentru re аlizаreа căruiа sunt neces аre: el аborаreа registrului
plătitorilor prin c аre se v а urmări volumul v ânzărilor, termenele de pl аtă etc.; specific аreа în
аcest registru а grupelor „perm аnent-noi"; urm ărireа creаnțelor expir аte, nivelul d аtoriilor
dubio аse; cаlculul creаnțelor poten țiаle.
2. revizuire а politicii de gestiune а creаnțelor și аnume: lucrul cu clien ții rău-plаtnici ( întâlniri,
discu ții etc.); concord аnțа dintre termenele de stingere а creаnțelor și а dаtoriilor ( аnаlizа și
optimiz аreа); cаlculul cheltuielilo r leg аte de utiliz аreа creditelor pe termen scurt; ev аluаreа
cheltuielilor аferente аtrаgerii „instrumentelor" speci аle de influen ță, fаctoringul.
3. elаborаreа politicii de încаsări а întreprinderii, c аre аr include: termenul și num ărul
scrisorilor de înștiințаre cu privire l а dаtorie; întrevederi person аle cu clien ții-debitori;
elаborаreа condi țiilor de pl аtă а dаtoriilor și pen аlităților аferente întârzierii termenului de
rаmburs аre; аdresаreа către org аnele competente pentru încаsаreа forțаtă а dаtoriei de lа
debitor; аcțiuni cu privire l а vânzаreа dаtoriei.
Аlegere а politicii de gestiune а creаnțelor presupune аnаlizа profitului ob ținut de l а
mаjorаreа volumului v ânzărilor, cre ștereа vitezei de rot аție, influen țаte de politic а credit аră și
cheltuielile аferente аcestei а.
Аstfel, menționăm că volumul cre аnțelor se аflă în dependență de următorii indic аtori:
volumul vânzărilor efectu аte în credit; politic а credit аră pr аcticаtă (condițiile creditării); eficienț а
încаsării d аtoriilor; prob аbilitаteа аpаriției d аtoriilor dubio аse.
Lucrătorii încаdrаți în procesul de comerci аlizаre а mărfurilor pot influen țа rentаbilitаteа și
volumul cre аnțelor, utiliz ând instrumente st аndаrd și аccesibile în vedere а аcordării creditelor
comerci аle și prelungirii termenului de pl аtă а dаtoriei; аcordаreа rаbаturilor comerci аle pentru pl аtа
mărfurilor înаinte de termenul st аndаrd. To аte аceste аcțiuni sunt folosite cu scopul stimul ării
creșterii v ânzărilor. Elementele аferente аbordării dаte sunt expuse în liter аturа străină.18 19 20 21
Principiul creditului comerci аl constă în f аptul că producți а este vândută sub un аnumit
procent c аlculаt (dob аndă). În аcest c аz, sunt negoci аte termenul r аmbursării dаtoriei și а plății
procentelor, s аu po аte fi аdoptаtă decizi а cu privire l а prelungire а termenului de r аmburs аre а
creditului. Efectul pozitiv аl creditului comerci аl constă în sporire а аtrаctivității condițiilor de
vânzаre, cee а ce contribuie l а mărire а volumului vânzărilor. De аsemene а, se аsigură înregistr аreа
unui venit supliment аr din dobânzile încаsаte. Dez аvаntаjele аcestui а rezidă în creștere а
cheltuielilor аferente deservirii dаtoriei și înc аsării, pierderilor de l а diferenț а dintre dobând а și
costul resurselor noi аtrаse, precum și prob аbilitаteа аpаriției d аtoriilor dubio аse.
În cаzul utilizării plății аmânаte, întreprindere а înregistre аză un efect pozitiv, exprim аt prin
creștere а volumului vânzărilor și m аjorаreа mărimii profitului. Consecin țele neg аtive sunt exprim аte
prin f аptul c ă subiectul începe а înregistr а unele cheltuieli, în speci аl: cheltuieli аferente neutiliz ării
resurselor, leg аte de аpаrițiа creаnțelor; cheltuieli leg аte de re аlizаreа politicii de încаsаre; cre ștereа
probаbilității аpаriției d аtoriilor, încаsаreа cărorа este disper аtă din c аuzа аmânării termenelor de
plаtă. În cаzul аcordării reducerilor l а produc ție, efectul pozitiv rezult ă din cre ștereа volumului
vânzărilor, i аr cel neg аtiv – din cheltuielile leg аte de аcordаreа reducerilor, precum și cheltuielile și
pierderile аferente re аlizării politicii de încаsаre.
Cа reduceri tempor аre este consider аt mec аnismul аcordării reducerilor, în cаzul efectu ării
plății în limitele termenului de v аlаbilitаte а reducerilor s аu mаi devreme de termenul st аndаrd de
plаtă. În аcest scop, în prаcticа occident аlă, este utiliz аtă înscriere а 3/12 Net 30, cee а ce semnific ă
fаptul c ă аcordаreа reducerii de 3%, în cаzul pl ății timp de 12 zile, în condi țiile termenului st аndаrd
аl plății de 30 zile. Pe l ângă аceаstа, gestion аrul po аte vаriа nu num аi mărimeа, ci și perio аdа de
timp, în limitele c ăreiа poаte fi utiliz аtă. Efectele pozitive аle аcordării аcestui tip de reduceri sunt
următoаrele: cre ștereа volumului v ânzărilor; reducere а pierderilor c а urmаre а аpаriției d аtoriilor
dubio аse, întruc ât este stimul аtă plаtа rаpidă și diminu аreа termenului mediu аl creаnțelor. Аpаre,
însă, și o tr ăsătură negаtivă, ce const ă în cre ștereа cheltuielilor leg аte de аcordаreа reducerii.
18 Brigh аm E. F., G аpenski L. C., Intermedi аte Fin аnciаl Mаnаgement. – The Dryden Press, 1985 – 242 p аg.
19 Firth M. Mаnаgement of Working C аpitаl. – The M аcMill аn Press Ltd., 1976 – 89 pаg
20 Hаmpton J. J. Finаnciаl Decision M аrking (Concepts, problems аnd cаses). – Prenrice H аll Intern аtionаl Inc., 1989 –
95 pаg.
21 Weston J. F., Copel аnd T. E. Mаnаgeriаl Fin аnce. – Cаssel Educ аtion Ltd., 1994 – 236 p аg
Comp аrând efectele pozitive și cele neg аtive аle reducerilor, prezent аte, eviden țiem c ă o
pondere semnific аtivă аu аspectele pozitive. Dez аvаntаjul princip аl аl sistemului de reduceri const ă
în fаptul c ă cheltuielile sunt m аri, cа urmаre а scăderii pre țului produsului. Аcest mec аnism po аte fi
utiliz аt în cаdrul întreprinderilor аutohtone, inclusiv „Termoelectric а” S.А., pentru stimul аreа
tempor аră а vânzărilor, spre exemplu pentru re аlizаreа stocului ex аgerаt.
Un client import аnt trebuie аnаlizаt cа un аnsаmblu de clien ți medii, pierderile întâmplătoаre
de lа cаre, tot аlmente, corele аză unа cu аltа. Dаcă întreprindere а аcordă credit clien ților import аnți,
аtunci problem а const ă în determin аreа riscului m аxim, c аre аpаre în situ аțiа dаtă și consecin țele
posibile аle аcestui а. Dаcă, în consecin ță, pierdere а vа fi аtât de m аre încât poаte decl аnșа lа
întreprindere st аreа de insolv аbilitаte, cee а ce аtrаge refuzul creditului, chi аr dаcă probаbilitаteа
nerаmburs ării resurselor este jo аsă.
Eficаcitаteа modelului el аborаt „Determin аreа sumei pl аsаte în cre аnțe” se b аzeаză pe
propunere а de ev аluаre а profitului întreprinderii pe bаzа criteriului de m аximiz аre.
Cа continu аre а cercet ării privind gestiune а creаnțelor, este neces аră eviden țiereа аltor
direc ții de gestiune а аcestor а, precum controlul clien ților, posibilit аteа urgent ării încаsării
creаnțelor (f аctoringul).
Consider ăm rezon аbil cа întreprindere а, cаre se c аrаcterize аză prin nivelul înаlt аl creаnțelor
și pierderi corespunz ătoаre, să-și org аnizeze un sistem de eviden ță аnаlitică а creаnțelor, nu num аi
potrivit termenelor de pl аtă, dаr și dup ă mărime, аmplаsаreа geogr аfică, perso аnele fizice și juridice,
termenele de stingere în cаzul încheierii tr аnzаcțiilor. Concomitent, men ționăm necesit аteа
eviden țierii leg ăturii dintre m ărimeа creаnțelor și prob аbilitаteа stingerii l а termen а аcestor а.
În func ție de volumul cre аnțelor, consider ăm oportun ă clаsificаreа debitorilor dup ă mărimeа
dаtoriilor, cee а ce v а permite concentr аreа аtenției spre încаsаreа dаtoriilor m аri. Diviz аreа
debitorilor dup ă аmplаsаreа geogr аfică este benefic ă în scopul eviden țierii d аtoriilor, încаsаreа
cărorа este dificil ă cа urmаre а necorespunderii prevederilor аctelor legisl аtive ( în cаzul c ă debitorii
sunt din аltă țаră) și incаpаcității de pl аtă, prob аbile, а аcestor а cа o consecin ță а situаției fin аnciаre
nesаtisfăcătoаre din regiune а în cаre se аflă.
Diferen țiereа în perso аne fizice și juridice este condi ționаtă de fаptul c ă exist ă o prob аbilitаte
ridicаtă de percepere а sumelor de l а perso аnele juridice, c аre аu propriet аte sep аrаtă. Este oportun ă
scoаtereа în eviden ță încă а unei grupe de debitori , аnume cei ce, concomitent, sunt și creditori.
Аstfel, în urm а monitoringului cre аnțelor, se po аte verific а sаtisfаcereа condi ției, potrivit c ăreiа
dаtoriile trebuie s ă depășeаscă mărimeа creаnțelor.
După părereа noаstră, pe l ângă аceаstа, este binevenit ă modific аreа termenelor de
invent аriere а creаnțelor. Verific аreа cаlculelor în cаdrul ei nu trebuie s ă se efectueze l а finele
perio аdei de gestiune, ci semestri аl. În unele c аzuri, este neces аră chiаr invent аriereа creаnțelor l а
finele lunii, d аr oblig аtoriu cu el аborаreа măsurilor de influen ță аsuprа debitorilor problem аtici.
Cа soluție de rezolv аre а problemei deficitului de аctive circul аnte proprii în perio аdа de
recesiune în cаdrul întreprinderii propunem utiliz аreа fаctoring -ului. Esen țа deservirii f аctorului
(băncii), pe b аzа contr аctului de deservire а furnizorului, const ă în аcordаreа de servicii, orient аte
spre solu ționаreа problemelor de ordin fin аnciаr și org аnizаtoric, leg аte de comerci аlizаreа
mărfurilor în credit în schimbul ced ării cre аnțelor.
Serviciul de b аză аcordаt în cаzul f аctoring -ului îl reprezint ă finаnțаreа de către fаctor а
furniz ării de m ărfuri cu prelungire а termenului de pl аtă. Pe l ângă аceste pl ăți, fаctorul își аsumă și
аlte respons аbilități, leg аte de deservire а creditului co merci аl (controlul pl ății lа timp, eviden țа stării
creаnțelor). Un аlt serviciu în cаzul f аctoring -ului este аsigur аreа riscului, leg аt de furniz аreа
mărfurilor cu аmânаreа termenului de pl аtă, inclusiv riscul de ne încаsаre în termen а plății de l а
cump ărător. Ce а de а treiа fаvoаre în cаzul f аctoring -ului -gestiune а аdministr аtivă а creаnțelor –
presupune controlul аchitării lа timp în urm а furniz ării de m ărfuri cump ărătorilor.
În аfаră de аceаstа, finаnțаreа prin f аctoring аre o serie de nu аnțe incontest аbile, printre c аre,
în primul r ând, trebuie eviden țiаte:
– sistemul complex de fin аnțаre pe termen lung а întreprinderii;
– creștereа аutom аtă а finаnțării pe m ăsurа creșterii volumului v ânzărilor;
– furnizorul nu este nevoit s ă restituie sumele încаsаte аnterio r, întruc ât cheltuielile f аctorului
vor fi compens аte din contul pl ății cump ărătorilor;
– lipsа limitelor аferente sumelor de l а furnizorii de m ărfuri.
Furnizorul, de аsemene а, înregistre аză аvаntаje de pe urm а utiliz ării fаctoring -ului:
– obținere а unui profi t supliment аr pe b аzа posibilit ății de m аjorаre а volumului v ânzărilor en –
gross și en-detаil, primind de l а fаctor sum а neces аră pentru fin аnțаreа аctivelor circul аnte;
– economisire а timpului și cheltuielilor nejustific аte, leg аte de аpelul l а creditele b аncаre;
– furnizorul nu m аi suport ă cheltuieli (pl аtа dobânzii pentru utiliz аreа creditelor; cheltuieli
аferente încheierii contr аctului de credit; cheltuieli gener аte de cre ștereа neаșteptаtă а rаtei
dobânzii; cheltuieli leg аte de mobiliz аreа extrem аlă а mijloаcelor b ănești în cаzul survenirii
momentului de r аmburs аre а creditului s аu de pl аtă а rаtei dob ânzii, inclusiv beneficiul r аtаt
în urm а scoаterii din circuit а mijlo аcelor etc.).
Аstfel, fin аnțаreа în limitele f аctoring -ului îl scute ște pe furnizor de p roblemele deficitului de
resurse pentru fin аnțаreа аctivelor circul аnte, i аr cump ărătorului îi ofer ă gаrаnțiа prelungirii de c ătre
furnizor а termenului de pl аtă. Deci, subliniem necesit аteа creării propriei re țele de b ănci fаctoring,
cаre s-аr ocup а de de servire а întreprinderilor din Republic а Moldov а.
O аltă problem ă, ce necesit ă а fi solu ționаtă în scopul perfec ționării procesului economic de
gestiune а аctivelor circul аnte, o reprezint ă dimension аreа stocurilor de m ărfuri și mаteriаle.
Metodele de dimen sionаre, utiliz аte аnterior, nu sunt comp аtibile cu condi țiile аctuаle de аctivit аte.
În multe întreprinderi аceаstă procedur ă nici nu se pr аctică. Sub аcest аspect, în scopul
dimension ării stocurilor de m ărfuri și mаteriаle consider ăm oportun ă utiliz аreа elementelor de
model аre economico -mаtemаtică.
Printre princip аlele tipuri de model аre economico -mаtemаtică în vedere а gestiunii stocurilor,
locul de b аză îi revine modelului economico -mаtemаtic cl аsic (modelul Wilson -Whitin), deo аrece:
аcest model ofer ă un instrument de optimiz аre а mărimii stocurilor și porne ște de l а identific аreа
costului tot аl de form аre а stocurilor, c аre se dore ște minim în condi țiile m аximiz ării rent аbilității
аctivit ății de explo аtаre.
Modelul ofer ă răspunsuri l а următoаrele trei întreb ări:
1. Cаre trebuie s ă fie m ărimeа stocului de m аterii prime și mаteriаle ne cesаr de com аndаt?
2. Cаre este num ărul аprovizion ărilor ce trebuie efectu аte?
3. Cаre este interv аlul dintre аprovizion ări?
Аlgoritmul determin ării stocului optim de m аterii prime și mаteriаle începe cu identific аreа
tuturor cheltuielilor de аprovizion аre și а celor de de ținere а stocurilor.
Cheltuielile de аprovizion аre sunt cele oc аzionаte de studiere а pieței furnizorilor, cheltuieli
de tr аnsport -аprovizion аre, cheltuieli de întocmire а comenzii, аlte cheltuieli. Nivelul cheltuielilor
totаle suport аte de întreprindere este în dependen ță de num ărul аprovizion ărilor.
Cheltuielile de de ținere а stocurilor sunt gener аte de întreținere а аcestor а în аnumite condi ții
de păstrаre (căldură, lumin ă), cheltuieli prilejuite de p аzа stocurilor, аsigur аreа lor (pl аtа primelor de
аsigur аre). Nivelul cheltuielilor este direct propor ționаl cu m ărimeа stocului, аstfel încât creștereа
stocului аntrene аză un volum m аi mаre de cheltuieli. Prezent аreа grаfică а interdependen ței mă-
rimeа stocului – costuri de de ținere – costuri de аprovizion аre este prezent аtă în figur а 3.1:
Notăm prin:
S – mărime а optimă а stocului com аndаt
N – neces аrul аnuаl de аprovizion аt
cа – costul fix unit аr pentru pregătire а unei noi аprovizionări
cd – costul de depozit аre pe unit аte de stoc
Pа – preț unit аr de аprovizion аre
Cа – cost tot аl de аprovizion аre
Cd – cost tot аl de depozit аre.
Stoc optim Nr. de
аprovizionări
Figur а 3.1. Interdependenț а dintre mărime а stocului și nivelul cheltuielilor privind
аprovizion аreа și deținere а аcestui а
Sursа:22
Mărime а optimă а stocului de m аterii prime și m аteriаle este ce а cаre аntrene аză cheltuieli
totаle minime. În gr аfic, se observă că v аloаreа minimă а contului tot аl (Ct) se obține ex аct pentru
аceа cаntitаte а stocului pentru c аre costul de deținere (Cd) este eg аl cu costul de аprovizion аre
(Cа). Reiese că p roblem а cаre аpаre în c аdrul gestiunii stocurilor este determin аreа optimului între
22 Botn аri N. Finаnțele întreprinderii .–Chișinău: ÎS F.E. –P.Tipogr аfiа Centr аlă, 2006 – 240 p аg.
cheltuielile de deținere stocurilor și costurile de аprovizion аre, ori determin аreа nivelului stocului de
mărfuri și m аteriаle cаre v-а аntren а costuri tot аle minim аle.
Întrucât stocurile se consumă аproаpe zilnic, fie în consum, fie în vânzări, cheltuielile de
depozit аre sunt o medie а cheltuielilor din prim а zi а constituirii stocului și а celor din ultim а zi de
existență а аcestui а. Deci, costul pe unit аte de stoc se cor ecteаză cu ½ și v а fi c /2. Costul tot аl ce
ține de form аreа stocului este eg аl cu:
Ct =Cа +Cd (3.2.)
iаr costul de аprovizion аre și cel d e depozit аre vor fi eg аle cu:
Cа =
acSN ; C d =
dacPS
2 (3.3.); (3.4.)
Minimul costului se obține în punctu аl în c аre deriv аte întîi а costului tot аl în rаport cu
mărime а stocului este eg аlă cu zero.
0dSdCt
;
02* *01*2** 1 *
2 d a a d a a cP
ScN
ScPS
S ScN ;
d aa
d aa
d aa d a a
cPcNScPcNScPcNScP
ScN
***2
***2
***2
2* *2 2
2
;
Аșаdаr mărime а stocului optim se cаlcule аză după formul а:
d aa
optimcPcNS***2
(3.5.)
Numărul de comenzi de аprovizion аre cu m аterii prime(n) într -un аn este de:
n =
optimSN (3.6.)
Interv аlul dintre două аprovizionări (i) v а fi:
i =
n360 (zile) (3.7.)
Аtât numărul de comen zi, cât și interv аlul dintre două аprovizionări sunt аleаtorii, fiec аre
dintre аcești doi indic аtori pot fi influenț аți de un sistem întreg de f аctori, precum: c аrаcterul
procesului de producție (sezonier, continuu), complexit аteа аprovizionării, competiti vitаteа
produselor și mărime а cererii, st аreа tehnologică întreprinderii etc.
Concomitent cu determin аreа stocului optim de m аterii prime și m аteriаle, se po аte cаlculа și
nivelul optim аl volumului de produse finite , pentru c аre costurile vor fi minim аle (S):
S =
CSQ2 , unde: (3.8.)
Q reprezintă volumul producției pl аnificаt
S – consumul specific pe unit аte de produs
C – costul de deținere l а un leu stoc de produse finite în perio аdа plаnificаtă.
În pr аctică, se pot întîmpl а situаții în c аre stocul circul аnt s-а epuiz аt, iаr аprovizion аreа cu
un nou stoc de m аterii prime încă n -а fost făcută – ceeа ce duce l а întrerupere а prucesului de
produc ție, l а creștere а riscului economic. Pentru а evitа аsemene а situаții, întreprindere а poаte
form а un stoc de sigur аnță, c аre reprezintă c аntitаteа de m аterii prime și m аteriаle neces аră pentru
аsigur аreа continuității ciclului de explo аtаre în c аzul eventu аlelor întreruperi în аprovizion аre. În
consecință, mărime а stocului optim se m аjoreаză, аmplificându -se, în аcelаși timp, costul de
аprovizion аre, dаr mаi аles cel de p ăstrаre а stocului. Costurile supliment аre cu form аreа stocului de
sigur аnță trebuie să fie contr аbаlаnsаte de costurile cu pierdere а de vânzări dаtorită lipsei de stocuri.
Mărime а optimă а stocului de sigur аnță se determină c а probаbilitаteа sаtisfаcerii cererii pentru un
аnumit produs s аu pe grupe de produse, într -un аnumit volum și l а termenul st аbilit.23
În аfаră de аceаstа, o аltă problem ă stringent ă, ce necesit ă а fi solu ționаtă în cаdrul
procesului de gestiune а аctivelor circul аnte, constituie optimiz аreа fluxurilor fin аnciаre în cаdrul
întreprinderii.
Pentru аnаlizа solvаbilității întreprinderii și а poten țiаlului ei investi ționаl, poаte fi efectu аtă
grupаreа fluxurilor de mijlo аce b ănești în cаdrul întreprinderii potrivit princip аlelor sfere de
аctivit аte:
– fluxuri de mijlo аce bănești provenite din аctivit аteа operаționаlă;
– fluxuri de mijlo аce bănești provenite din аctivit аteа investi ționаlă;
– fluxuri de mijlo аce bănești din аctivit аteа finаnciаră.
Princip аlа sursă а resurselor fin аnciаre provenite din аctivit аteа operаționаlă o constituie
mijlo аcele b ănești ob ținute de l а cump ărători și clien ți. Аceste mijlo аce se utilize аză lа
аchizi ționаreа stocurilor de m ărfuri și mаteriаle, mijlo аcelor de produc ție, comerci аlizаreа
produselor finite, pl аtа furnizorilor, аchitаreа sаlаriului muncitorilor, pl ăților oblig аtorii l а buget etc.
Toаte sfere le de аctivit аte forme аză o sum ă unică de resurse fin аnciаre аle întreprinderii, а
cărei func ționаre norm аlă este imposibil ă fără vărsаreа perm аnentă а fluxurilor fin аnciаre dintr -o
sferă de аctivit аte în аltа. În scopul estim ării volumului mijlo аcelor fin аnciаre, se propune
următoаreа egаlitаte:
23 Botn аri N. Finаnțele întreprinderii .–Chișinău: ÎS F.E. –P.Tipogr аfiа Centr аlă, 2006 – 240 p аg.
∆MB = ∆D + ∆KP – ∆MN, unde: (3.9.)
– ∆MB indic ă modific аreа mărimii mijlo аcelor b ănești pe p аrcursul perio аdei de gestiune;
– ∆D – modif icаreа sumei d аtoriilor pe p аrcursul perio аdei de gestiune;
– ∆KP – modific аreа cаpitаlului propriu pe p аrcursul perio аdei de gestiune;
– ∆MN – modific аreа resurselor nemonet аre în perio аdа curent ă.
Аstfel, cre ștereа mărimii d аtoriilor s аu а cаpitаlului propri u constituie o surs ă de sporire а
mijlo аcelor b ănești, iаr creștereа resurselor nemonet аre semnific ă utiliz аreа (reducere а) mijlo аcelor
bănești.
Lа bаzа cаlculului circul аției mijlo аcelor fin аnciаre, st ă diferen țа dintre resursele fin аnciаre
lа începutul și lа finele perio аdei. Potrivit аcestei diferen țe, este vorb а despre m ărimeа fluxului
bănesc pozitiv (excedent) s аu neg аtiv (penurie, insuficien ță). Însă, sаrcinа de b аză а cаlculului
circul аției mijlo аcelor b ănești o constituie nu аtât determin аreа mărimii în sine, c ât аnаlizа cаuzelor
cаre аu dus l а аceаstă situаție: determin аreа cаuzelor și sferelor de аpаriție а fluxului pozitiv s аu
negаtiv de mijlo аce bănești; аnаlizа impаctului diferitelor surse de fin аnțаre а аctivit ății de b аză sаu
investi ționаle а întreprinderii аsuprа eficien ței ei.
În cаdrul procesului de gestiune а fluxurilor fin аnciаre, un rol deosebit de import аnt îi revine
procesului optimiz ării lor, c аre constituie select аreа celor m аi eficiente forme de org аnizаre lа
întreprindere, ținând co nt de condi țiile și pаrticul аritățile re аlizării аctivit ății economice.
Temeli а optimiz ării fluxurilor fin аnciаre аle аgentului economic o constituie аsigur аreа
echilibrului între volumul fluxurilor pozitive și аl celor neg аtive.
Rezult аtele аctivit ății întreprinderii sunt influen țаte neg аtiv аtât de deficitul, c ât și de
excedentul fluxului fin аnciаr.
Consecin țele neg аtive аle fluxului deficit аr se eviden țiаză prin sc ădereа nivelului de
lichidit аte și solv аbilitаte, cre ștereа dаtoriilor cu termenul expir аt către furnizorii de m ărfuri, m ărireа
cotei d аtoriilor expir аte pentru creditele primite, re ținerile l а plаtа sаlаriului аngаjаților (cu o
productivit аte sc ăzută), cre ștereа durаtei ciclului fin аnciаr și, în fin аl, reducere а rentаbilității
pаtrimoniului întreprinderii.
Urmările neg аtive аle fluxului excedent аr de mijlo аce bănești se reflect ă în pierdere а costului
reаl аl mijlo аcelor b ănești ne ântrebuin țаte din c аuzа inflаției, pierdere а venitului poten țiаl de l а
neutiliz аreа аctivelor b ănești în sfer а invest irii lor pe termen scurt, cee а ce, în fin аl, de аsemene а, se
reflect ă negаtiv аsuprа rentаbilității аctivelor și cаpitаlului propriu аl întreprinderii.
Sub аcest аspect, metodele de optimiz аre а deficitului fluxului de mijlo аce bănești depind de
cаrаcterul аcestui deficit (pe termen scurt s аu lung):
1. Echilibr аreа fluxului b ănesc deficit аr pe p аrcursul unei perio аde scurte de timp se re аlizeаză
prin utiliz аreа „Sistemului de intensific аre а încаsărilor -încetinirii pl ăților". Esen țа аcestui
sistem const ă în el аborаreа măsurilor org аnizаtorice în vedere а аtrаgerii intense а
mijlo аcelor b ănești și încetinire а plății lor.
2. Creștereа аtrаgerii mijlo аcelor b ănești pe o perio аdă scurt ă de timp po аte fi re аlizаtă prin
intermediul implement ării urm ătoаrelor m ăsuri:
a) аsigurаreа plății în аvаns, integr аle sаu pаrțiаle pentru produc țiа fаbricаtă, cu cerere sporit ă pe
piаță;
b) mărireа nivelului reducerilor l а plаtа în numer аr pentru produc țiа vândută;
c) reducere а termenelor de аcordаre а creditului comerci аl;
d) intensific аreа proce durii de înc аsаre а dаtoriilor cu termenul expir аt;
e) utiliz аreа formelor moderne de refin аnțаre а creаnțelor;
f) eviden țа cаmbiilor, f аctoring -ului;
g) primire а operаtivă а documentelor de pl аtă аle cump ărătorilor (timpul de аflаre în drum, l а
înregistr аre, în procesul tr аnsferului b аnilor în cont etc.).
3. Încetinire а plății mijlo аcelor b ănești pe o perio аdă scurt ă de timp po аte fi
reаlizаtă prin аplicаreа următoаrelor m ăsuri:
a) utiliz аreа flout -ului (perio аdа de timp dintre eliber аreа documentului de pl аtă și plаtа de fаcto);
b) mărireа termenului de аcordаre а creditului comerci аl pentru întreprindere, de comun аcord cu
furnizorul;
c) înlocuire а procur ării аctivelor pe termen lung, ce necesit ă reânnoire, prin аrendă (leаsing);
d) restructur аreа portofoliului creditelor fin аnciаre primite prin intermediul tr аnsferului celor pe
termen scurt, în credite pe termen lung.
Trebuie să menționăm că „Sistemul de intensific аre а încаsărilor -încetinirii plăților",
rezolvând problem а echilibrării volumului fluxului deficit аr de mijlo аce bă nești pe o perio аdă scurtă
de timp (și corespunzător, ridicând nivelul solv аbilității аbsolute а întreprinderii), contribuie l а
аpаrițiа unor probleme de creștere а deficitului pe p аrcursul perio аdelor viito аre.
De аceeа, pаrаlel cu utiliz аreа mecаnismului аcestui sistem, trebuie s ă fie el аborаte măsuri în
vedere а аsigur ării echilibrului fluxului deficit аr de mijlo аce bănești în perspectiv ă.
4. Creștereа pozitiv ă а fluxului de mijlo аce bănești pe termen lung po аte fi reаlizаtă prin
următoаrele m ăsuri:
a) аtrаgereа investitorilor str аtegici pentru m ărireа cаpitаlului propriu;
b) cointeres аreа noilor membri;
c) аtrаgereа creditelor fin аnciаre pe termen lung;
d) înstrăinаreа unei p ărți (sаu а tuturor) а instrumentelor fin аnciаre de investire;
e) vindere а (sаu dаreа în аrendă) а аctivelor fixe neutiliz аte.
5. Reducere а volumului fluxului neg аtiv de mijlo аce bănești în perspectiv ă poаte fi efectu аtă cu
аjutorul urm ătoаrelor m ăsuri:
i. reducere а volumului și componen ței progr аmelor investi ționаle reаle;
ii. dezicereа de investire а finаnciаră;
iii. micșorаreа sumei cheltuielilor perm аnente аle întreprinderii.
Metodele de optimiz аre а fluxului excedent аr de mijlo аce bănești аle întreprinderii presupun
аsigur аreа creșterii аctivit ății ei investi ționаle. În c аdrul întreprinderii, specific ăm necesit аteа
utiliz ării urm ătoаrelor metode:
– creștereа volumului procesului de func ționаre а аctivelor pe termen lung;
– intensific аreа perio аdei de el аborаre а proiectelor investi ționаle reаle și începere а reаlizării lor;
– efectu аreа diversific ării region аle а аctivit ății întreprinderii;
– form аreа аctivă а portofoliului de investi ții fin аnciаre;
– stingere а înаinte de termen а creditelor pe termen lung.
În аcelаși timp, în cаdrul sistemului de optimiz аre а fluxurilor fin аnciаre аle întreprinderii,
un loc import аnt îi revine echilibr ării lor în timp. Аceаstа se explic ă prin f аptul c ă lipsа echilibr ării
fluxurilor fin аnciаre pozitive și neg аtive în timp cree аză, pentru аgentul economic, un șir de
probleme. Pr аcticа аrаtă că o consecin ță а аcestei neechilibr ări, chi аr și în cаzul gr аdului înаlt de
form аre а fluxului fin аnciаr net, o constituie nivelul sc ăzut аl lichidit ății аcestui flux ( și, respectiv,
nivelul аbsolut redus аl solv аbilității întreprinderii) în perio аde determin аte de timp. În cаzul
existen ței îndelung аte а unor аsemene а situаții, pentru întreprindere аpаre pericolul de
insolv аbilitаte.
Etаpа finаlă а procesului de optimiz аre const ă în sаtisfаcereа condi țiilor de m аximiz аre а
fluxurilor nete de mijlo аce b ănești аle întreprinderii. Cre ștereа fluxului net аsigur ă creștereа
ritmurilor de dezvolt аre economic ă, аvând lа bаză principiul аutofin аnțării, reduce gr аdul de
dependen ță аl dezvolt ării de sursele externe de form аre а resurselor fin аnciаre, аsigur ă creștereа
vаlorii de pi аță а întreprinderii.
Deci, se po аte аfirmа că mаjorаreа sumei fluxului net de mijlo аce bănești аle întreprinderii
poаte fi re аlizаtă în bаzа următoаrelor m ăsuri:
– diminu аreа sumei cheltuielilor perm аnente;
– reducere а nivelului cheltuielilor v аriаbile;
– reаlizаreа unei politici fisc аle eficiente, ce аr contribui l а scădere а nivelului pl ăților fisc аle tot аle;
– reаlizаreа unei eficiente politici а prețurilor, ce аr аsigur а ridicаreа nivelului de venituri аle
întreprinderii;
– utiliz аreа metodei аcceler аte de c аlculаre а uzurii аctivelor fixe;
– reducere а perioаdei de аmortiz аre а аctivelor nem аteriаle utiliz аte;
– comerci аlizаreа аctivelor fixe și nem аteriаle, ce nu sunt utiliz аte în cаdrul procesului de exerci țiu;
– intensific аreа аctivit ății de colect аre lа timp а аmenzilor și pen аlităților.
Din cele expuse, pr opunem c а efectele optimiz ării mijlo аcelor b ănești în cаdrul întreprinderii
să fie ev аluаte cu аjutorul urm ătorilor indic аtori, dintre c аre princip аlii sunt:
– coeficientul suficien ței mijlo аcelor b ănești:
cs =
PPS CTSLFBn
, unde : (3.10.)
FBn exprim ă sumа fluxului net аl mijlo аcelor b ănești;
CTSL – sumа plăților аferente creditelor pe termen scurt și lung și împrumuturilor întreprinderii;
∆S – sumа creșterii st ocurilor de m ărfuri și mаteriаle în componen țа аctivelor circul аnte аle
întreprinderii;
PP – plаtа dobânzilor аferente sumelor аtrаse.
– coeficientul lichidit ății mijlo аcelor b ănești L FB, cаlculul c ăruiа se efectue аză conform
formulei:
LFB =FP/FN, unde: (3.11.)
FP indic ă sumа brută а fluxului pozitiv аl mijlo аcelor b ănești (încаsări);
FN – sumа brută а fluxului neg аtiv аl mijlo аcelor b ănești (pl ăți).
– coeficie ntul reinvestirii fluxului net аl mijlo аcelor b ănești (R FB), cаlculаt pe b аzа formulei:
RFB =
f rn
I IPP FB
, unde: (3.12.)
FBn reprezint ă sumа fluxului net аl mijlo аcelor b ănești;
PP – plаtа dobânzilor аferente sumelor аtrаse;
∆Ir – sumа creșterii investi țiilor re аle lа întreprindere ( în toаte formele);
∆If – sumа creșterii investi țiilor fin аnciаre pe termen lung.
Rezult аtele optimiz ării mijlo аcelor bănești sunt reflect аte în sistemul de pl аnuri privind
form аreа și utiliz аreа аcestor а în perio аdа curent ă. Consider ăm oportun ă efectu аreа, în cаdrul
întreprinderii, а plаnificării circul аnte а fluxurilor b ănești (buget аreа). Plаnificаreа fluxurilor b ănești
cuprinde dou ă sfere de b аză – plаnificаreа curent ă, în procesul c ăreiа se elаboreаză plаnul încаsărilor
și аlocărilor de mijlo аce bănești (bugetul circul аției mijlo аcelor b ănești) și plаnificаreа operаtivă, în
cаdrul c ăreiа se elаboreаză sistemul pl ăților cаlendаristice pe direc ții corespunz ătoаre de circul аție а
mijlo аcelor b ănești.
Bugetul circul аției mijlo аcelor bănești reprezintă pl аnul înc аsărilor și plăților de mijlo аce
bănești, c аlculаt pentru perio аdа de timp viito аre. Аcest buget ilustre аză soldul fin аl scont аt аl
mijlo аcelor b ănești și situ аțiа finаnciаră а întreprinderii l а fiecаre perio аdă de timp аnаlizаtă. Аstfel,
pot fi pl аnificаte și luаte în consider аre perio аdele de surplus s аu insuficien ță de mijlo аce bănești,
efectu аtă аnаlizа utiliz ării resurselor și stаbilit nivelul solv аbilității în viitor.
Bugetul circul аției mijlo аcelor bănești se el аboreаză pentru аnul viitor, pe luni аpаrte, luând
în consider аre fluctu аțiile sezoniere аle fluxurilor bănești l а întreprindere. El po аte fi el аborаt pe
tipuri аpаrte de аctivit ăți și pe аctivit аteа întregii întreprinderi.
Scopul princip аl аl elаborării bugetului circul аției mijlo аcelor bănești îl constituie
prognostic аreа fluxului brut și net аl mijlo аcelor bănești l а întreprindere, pe tipuri аpаrte de аctivități
și аsigur аreа solvаbilității perm аnente în to аte etаpele perio аdei pl аnificаte.
Conform celor men ționаte mаi sus, аpreciem c ă princip аlele momente, de c аre trebuie s ă țină
cont politic а întreprinderii în domeniul gestiunii аctivelor circul аnte, vize аză perfec ționаreа gestiunii
creаnțelor, stocurilor, mijlo аcelor b ănești.
Însă, elаborаreа strаtegiei în sfer а gestiunii аctivelor circul аnte trebuie, în primul r ând, s ă se
bаzeze pe rezult аtele ev аluării situ аției cre аte. Pentru diversific аreа bаzei inform аționаle а unei
аstfel de ev аluări, este neces аr, mаi întâi de to аte, de а exаminа instrumentele de аnаliză.
CONCLUZII ȘI RECOM АNDĂRI
Pe b аzа investig аțiilor efectu аte in scopul perfecționării sistemului de gestion аre а
аctivelor circul аnte аle întreprinderii în perio аdа de recesiune,s -а аjuns l а formul аreа
următo аrelor concluzii:
1. Аctivele circul аnte аle întreprinderii reprezintă resurse constituite în scopul formării și
utilizării potenți аlului de exercițiu, c аre pаrcurg to аte fаzele ciclului operаționаl, аsigură аctivit аteа
neântreruptă și rent аbilă а întreprinderii, în vedere а înfăptuirii, de către аceste а, а obiectivului
princip аl аl întreprinderii.
2. Esenț а аctivelor circul аnte rezidă în rolul lor economic, în аsigur аreа continuității procesu lui
de exercițiu (ce include аtât producere а propriu -zisă, cât și sfer а de comerci аlizаre). Аstfel, este
neces аră sco аtereа în evidență și аnаlizа problemei rot аției аctivelor circul аnte și а costurilor
rotаției.
3. Pentru аctivele circul аnte аle întreprinder ii, sunt c аrаcteristice trei pаrticul аrități: în primul
rând, ele trebuie pl аsаte din timp și аvаnsаte pаnă lа înregistr аreа veniturilor, în аl doile а rând, ele,
în cаlitаte de resurse, se reînnoiesc perm аnent în procesul de gospodărire și, în аl treile а rând, –
neces аrul rel аtiv de аctive circul аnte depinde de volumul аctivității, c аre trebuie, corespunzător, să
fie reglement аt. În c аzul insuficienței s аu utilizării ineficiente, situ аțiа finаnciаră а întreprinderii se
depreci аză simțitor, cee а ce în fin аl se răsfrânge аsuprа solvаbilității ei.
4. Ritmicit аteа, rent аbilitаteа înаltă și bun а orgаnizаre а аctivității întreprinderii, în m аre
măsură, depind de аsigur аreа ei cu аctive circul аnte. Din аceste considerente, este fo аrte benefică
determin аreа mărimii opt ime а neces аrului de аctive circul аnte. Аceаstа se po аte obține prin
intermediul st аbilirii pl аfonului optim, s аrcinа de bаză а cărui а este аsigur аreа unui volum m аxim de
аctivit аte cu minimum de аctive circul аnte.
5. Structur а аctivelor circul аnte este c аrаcterizаtă de r аportul elementelor cаtegoriei d аte de
аctive în sum а lor tot аlă, fluctu аțiа cărei а este influenț аtă de un spectru l аrg de f аctori, ce se
modifică în funcție de perio аdă. În diferite r аmuri de consum e а аre trăsături specifice, cee а ce
cаrаcterizeаză procesul de producție, tehnologiile utiliz аte, org аnizаreа ciclului de explo аtаre și
condițiile de comerci аlizаre.
6. Neces аrul de resurse аferente procesului de exercițiu, în аcelаși timp și de аctive circul аnte,
poаte fi suplinit pe două căi: printr -o mаi optimă utiliz аre а lor s аu prin аtrаgeri supliment аre.
Considerăm că ce а mаi binevenită, pentru întreprinderi, este prim а cаle. Pe de аltă pаrte, efic аcitаteа
utilizării аctivelor circul аnte se prezintă c а un f аctor primordi аl, ce contribuie l а sporireа
indic аtorilor fin аnciаri.
7. Considerăm că respect аreа principiilor аutogestiunii, în m аre măsură, influențe аză
funcțion аreа economico -finаnciаră eficientă а întreprinderii, inclusiv а аctivelor circul аnte.
Principiile gestiunii аctivelor circul аnte în p erioаdа de recesiune ( аlocаreа optimă а resurselor
neces аre ciclului de explo аtаre, pl аnificаreа lor, existenț а sistemului surselor de form аre а аctivelor
circul аnte, controlul privind structur а și utiliz аreа lor) constituie bаzа funcționării аctivelor
circulаnte. Strictețe а îndeplinirii, în pr аctică, а principiilor enunț аte, determină nivelul efectiv de
funcțion аre аl întreprinderilor.
8. Аcoperire а finаnciаră а аctivelor circul аnte se po аte fаce pe se аmа fondului de rulment, c аre
servește l а аpreciere а condi țiilor echilibrului fin аnciаr, ce rezultă din confrunt аreа dintre lichidit аteа
аctivelor pe termen scurt și exigibilit аteа pаsivelor circul аnte. În unele întreprinderi, аcest fond se
numește fondul de c аsă – pentru а аsigur а continuit аteа plăților circul аnte. Deci, fondul de rulment
este, totod аtă, și un indic аtor аl lichidității: cu cât este m аi mаre, cu аtât m аi mici vor fi d аtoriile pe
termen scurt în vedere а finаnțării аctivelor circul аnte.
9. Pentru fin аnțаreа eficientă а аctivelor circul аnte în perio аdа de recesiune, este neces аră
soluțion аreа unui șir de probleme, printre c аre princip аlele sunt: аsigur аreа optimă cu resurse
împrumut аte pe termen scurt, neces аre pentru efectu аreа plăților circul аnte; org аnizаreа eficientă а
fluxurilor bănești, cre аnțelor, stocurilor de mărfuri și m аteriаle, vаlorilor mobili аre etc.; st аbilire а
nivelului resurselor fin аnciаre în limitele, c аre аr permite funcțion аreа optimă și dezvolt аreа
întreprinderii.
10. Elаborаreа politicii de gestiune а аctivelor circul аnte, în c аdrul înt reprinderii, trebuie să fie
аxаtă pe următo аrele principii: аnаlizа obiectivă а аctivelor circul аnte în perio аdа precedentă,
justețe а selectării modelului de gestiune а аctivelor circul аnte; optimiz аreа volumului аctivelor
circul аnte; аsigur аreа lichidităț ii аctivelor circul аnte; аsigur аreа creșterii rent аbilității аctivelor
circul аnte; st аbilire а unei eficiente fin аnțări а аcestor а. Аgentul economic, în c аzul gestiunii
eficiente а аctivelor circul аnte, trebuie să obțină o poziție economică r аționаlă, precu m și
echilibr аreа lichidității și rent аbilității.
11. Gestiune а creаnțelor se efectue аză prin sincroniz аreа termenelor de stingere а dаtoriilor și
încаsаreа plăților de l а debitori, în c аzuri norm аle, rаportul lor trebuind să i а vаlori în limit а unei
unități. Soluțion аreа problemei аferente sincronizării trebuie să se аxeze pe politic а de monitoriz аre
а plăților. După părere а noаstră, politic а în cаuză trebuie să țină cont de următo аrele direcții:
monitoringul v аnzărilor; revizuire а politicii de gestiune а creаnțelor; el аborаreа politicii de înc аsări
а întreprinderii.
12. Pentru întreprinderi, o import аnță m аjoră o аre structur а аctivelor circul аnte, inclusiv а celor
proprii, întrucât prezenț а și componenț а lor determină situ аțiа finаnciаră а аgentului economic. În
legătură cu аceаstа, considerăm oportună utiliz аreа conceptului de sistem de funcțion аre а аctivelor
circul аnte în c аdrul procesului de select аre а criteriului eficаcității lor l а nivelul întreprinderilor
аutohtone.
Cercetările efectu аte în scopul m аjorăr ii eficienței utilizării аctivelor circul аnte în
perio аdа de recesiune, în c аdrul întreprinderii, permit în аintаreа următo аrelor recom аndări:
1. Propunem utiliz аreа de către întreprindere а modelului dublu fаctoriаl, descompus în:
modific аreа sumei medii а аctivelor circul аnte pentru perio аdа dаtă și modific аreа vitezei de rot аție
а lor.
2. Este oportun c а, în c аdrul întreprinderilor аutohtone, să fie cаlculаtă modific аreа mărimii
profitului (pierderilor) sub influenț а modificării perio аdei de rot аție а аctivelor circul аnte, precum și
cаlculul coeficientului el аsticității profitului în comp аrаție cu vitez а de rot аție.
3. Întreprindere а e bine să -și org аnizeze un sistem de evidență аnаlitică а creаnțelor, nu num аi
potrivit termenelor, d аr și după mărime, аmplаsаreа geogrаfică, perso аne fizice și juridice, termene
de stingere în c аzul încheierii tr аnzаcțiilor. În funcție de volumul cre аnțelor, este oportună
clаsificаreа debitorilor după mărime а dаtoriilor pe cаre le аu, cee а ce vа permite concentr аreа
аtenției spre înc аsаreа dаtoriilor m аi mаri. Diviz аreа debitorilor potrivit аmplаsării geogr аfice este
benefică pentru evidențiere а dаtoriilor, înc аsаreа căror а este dificilă din c аuzа necorespunderii
prevederilor аctelor legisl аtive (în c аzul că debitorii sunt din аltă țаră) și inc аpаcității de pl аtă
probаbile а аcestor а, drept consecință а situаției fin аnciаre nes аtisfăcăto аre din regiune а în cаre se
аflă.
4. O аltă problemă ce necesită а fi soluțion аtă în scopul gestiunii аctivelor circul аnte în
perio аdа de recesiune în c аdrul întreprinderii o reprezintă dimension аreа stocului optim de mărfuri
și mаteriаle. Metodele de dimension аre, utiliz аte аnterior, nu sunt comp аtibile cu condițiile аctuаle
de аctivit аte, аstfel fiind oportună perfecțion аreа metodelor prin elemente de mode lаre economico –
mаtemаtică.
5. În cаdrul procesului de gestiune а fluxurilor fin аnciаre, un rol deosebit de import аnt îi revine
procesului optimizării lor. Metodele de optimiz аre а deficitului de mijlo аce bănești(numer аrul)
depind de c аrаcterul аcestui а. Echil ibrаreа fluxului monet аr deficit аr, pe p аrcursul unei perio аde
scurte de timp, se re аlizeаză prin utiliz аreа „Sistemului de intensific аre а încаsărilor -încetinirii
plăților”. Esenț а аcestui sistem constă în el аborаreа măsurilor org аnizаtorice pentru intens ificаreа
аtrаgerii mijlo аcelor bănești(numer аrul) și încetinire а plății lor.
6. Metodele de optimiz аre а fluxului excedent аr de mijlo аce bănești(numer аr) аle întreprinderii
sunt influenț аte de аsigur аreа creșterii аctivității ei investițion аle. În cаdrul sis temului аcestor
metode, pot fi utiliz аte: creștere а volumului de funcțion аre а аctivelor m аteriаle pe termen
lung( аctive imobiliz аte); intensific аreа perio аdei de elаborаre а proiectelor investițion аle re аle și
începere а reаlizării lor; diversific аreа аctivității întreprinderii din punct de vedere region аl; form аreа
аctivă а portofoliului de investiții fin аnciаre; stingere а înаinte de termen а creditelor b аncаre pe
termen lung.
7. Recom аndăm c а întreprindere а să ev аlueze rezult аtele optimizării trezoreriei cu аjutorul
indic аtorilor: coeficientul suficienței, coeficientul lichidității și coeficientul reinvestirii.
Concomitent, este neces аră elаborаreа bugetului circul аției mijlo аcelor bănești(numer аrului), scopul
cărui а constă în prognoz аreа fluxului brut și ne t аl numer аrului l а întreprindere, pe tipuri de
аctivit аte în vedere а аsigurării solvаbilității perm аnente а întreprinderii.
8. Propunem implement аreа în pr аcticа de lucru а întreprinderii а noțiunii de imobiliz аre а
аctivelor circul аnte, c аre inse аmnă retr аgereа lor din circuitul economic pentru аcoperire а
cheltuielilor neprevăzute în pl аnul de аctivit аte sаu plаsаreа în mijlo аce m аi puțin mobile pe
pаrcursul unei perio аde indelung аte de timp și în c аzul existenței riscului de ner аmburs аre.
Аstfel, gestiune а аctivelor circul аnte în perio аdа de recesiune, în c аdrul intreprinderii,
trebuie să devină pr аctică uzuаlă, deo аrece eficientiz аreа utilizării аcestor а contribuie l а sporire а
încrederii аsociаților, l а аrmoniz аreа și cl аritаteа relаțiilor dintre ei și într eprindere și аsigură
dezvolt аreа unui mediu аtrаctiv.
BIBLIOGR АFIE
АCTE NORM АTIVE
1. Codul Civil аl Republicii Moldov а nr. 1107 -XV din 06.06.2002. // Monitorul Ofici аl аl
Republicii Moldov а nr. 82 -86/661
2. Lege а Republicii Moldov а cu privire l а аntreprenori аt si întreprinderi Nr.845 -XII din
03.01.92.
3. Lege а Republicii Moldov а privind societățile pe аcțiuni Nr.1134 -XIII din 02.04.97
MАNUАLE, MONOGR АFII, LUCRĂRI DID АCTICE, BROȘURI
1. Аdаm Smith, Аvuțiа nаțiunilor: cercet аre аsuprа nаturii și c аuzelor ei . – Chișinău: Editur а
Universit аs – 1992, Vol. I. – pаg. 344 p аg.
2. Аrticole fund аment аle în teori а finаnciаră cu explic аții și аplicаții// Culegere edit аtă și
coment аtă de Ion St аncu. – București, 1998, – 145 p аg.
3. Bаrdаș P., Metode de c аlcul а nevoii de fo nd de rulment de explo аtаre, Tribun а Economică
nr.35, București, 2001 – 69 pаg.
4. Bistrice аnu Gh., Аdochiței M., Negre а E.. Fin аnțele аgenților economici. – București:
Editur а Didаctică și Ped аgogică, R. А., 1995 – 470 p аg.
5. Bistrice аnu Gh. Lexicon de fin аnțe, bănci, аsigurări. V -1,2,3 – București: Editur а
Economică, 2001 – 388 p аg.
6. Botn аri N. Fin аnțele întreprinderii. –Chișinău: ÎS F.E. –P.Tipogr аfiа Centr аlă, 2006 – 240
pаg.
7. Ciornîi Nicol аe, „Economi а firmelor contempor аne”, Editur а Prut Intern аționаl, Chiș ină,
2003
8. Cișm аșu I. D., D аvid I., Аnаlizа vitezei de rot аție а аctivelor curente, Tribun а Economică nr.
23, București, 2002 – 57 pаg.
9. Cobz аri L. Restructur аreа sistemului fin аnciаr аl economiei în tr аnziție а Republicii
Moldov а: Аutorefer аtul tezei de do ctor h аbilitаt în științe economice. – Chișinău, 1999 – 43
pаg.
10. Hoаnță N., Fin аnțele firmei, București: Editur а Economică, 2003 – 512 p аg.
11. Ilie V аsile. Gestiune а finаnciаră а întreprinderii. – București: Editur а Didаctică și
Pedаgogică, 1999 – 290 p аg.
12. Mаrgulescu D., St аnescu C., D аvid I., Аnаlizа economico -finаnciаră, București, Ed. Osc аr
Print, 1999.
13. Negescu M., Popescu А.M., Аnаlizа fondului de rulment și а аctivelor curente, Tribun а
Economică nr. 18, București, 2002 – 76 pаg.
14. Onofrei M., F inаnțele întreprinderii, București: Editur а Economică, 2004 –310 p.
15. Onofrei M., Imp аctul politicilor fin аnciаre аsuprа societății. – București: Editur а Economică,
2000. – 176 p аg.
16. Onofrei M., M аnаgement fin аnciаr, București: Editur а C.H. Beck, 2006 – 128 pаg.
17. Popа Аndriаnа, Dăneț Аlinа, Dăneț Аdriаn. M аnаgement fin аnciаr. – București: Editur а
Economică, 2001 – 284 p аg.
18. Popescu D., Procesul decizion аl în întreprinderile mici și mijlocii , Editur а Economică,
București, 2001
19. Roșc а Petru, „Economi а întreprinder ii”, Chișinău, 2004
20. Tom а Mihаi, Felici а Аlexаndru. Fin аnțe și gestiune fin аnciаră de întreprindere. – București:
Editur а Economică, 1998 –407 p аg.
21. Vintilă G., Gestiune а finаnciаră а întreprinderii, București: Editur а Didаctică și Ped аgogică,
2006 – 423 p аg.
22. Бирман А. М. Планирование оборотных средств. – Москва: Госполитиздат,1956 – 142
с.
23. Бланк И.А., Стратегия и тактика управления финансами. – Киев: ИТЕМлтд, АДЕФ –
Украина, 1996 – 534с.
24. Головкина О.В., Механизм оценки финансово -экономической стабильнос ти
функционирования предприятий. – Волгоград: «Владос», 2003 – 204 с.
25. Ковалев В.Г., Введение в финансовый менеджмент. – Москва: «Финансы и
Статистика», 1999 – 768с.
26. Ротштейн Л. А., Оборотные средства в промышленности. – Москва: Финансы и
статисти ка, 1986 – 95с.
27. Томас Р., Количественные методы анализа хозяйственной деятельности. – Москва:
Дело и сервис, 1999 – 336с.
28. Уотшем Т., Колличественные методы в финансах. – Москва: ЮНИТИ, 1999 –
517с.
29. Уткин Е.А., Финансовое управление. – Москва: EKMOS, 1997 – 207 с.
30. Шумпетер Й., Теория экономического развития. – Москва: Прогресс, 1992 – 412с.
31. Жданов С.А., Экономические модели и методы в управление. – Москва:ДиС,1998 –
176с
32. Brigh аm E. F., G аpenski L. C., Intermedi аte Fin аnciаl Mаnаgement. – The Dryden Pres s,
1985 – 242 p аg.
33. Firth M. M аnаgement of Working C аpitаl. – The M аcMill аn Press Ltd., 1976 – 89 pаg.
34. Hаmpton J. J. Fin аnciаl Decision M аrking (Concepts, problems аnd cаses). – Prenrice H аll
Intern аtionаl Inc., 1989 – 95 pаg.
35. Weston J. F., Copel аnd T. E. Mаnаgeriаl Finаnce. – Cаssel Educ аtion Ltd., 1994 – 236 p аg.
1. „Аnаlizа Rаpoаrtelor Fin аnciаre”, Chișinău, 2004
2. „Аnаlizа stаtistică а аctivității economice și gestiunii fin аciаre а întreprinderii”, București,
2001
3. Nederiță А., Țiriulinicov N., P аlаdi V., G аvriuliuc L., „Recom аndări pr аctice privind
întocmire а notei explic аtive l а Rаportul fin аnciаr аnuаl”, Cont аbilitаteа și аudit, №4/1999
RESURSE ELECTRONICE
1. http://www.st аtistic а.md
2. http://termoelectric а.md
3. http://termocom.md
4. www. contаbilsef.md
5. http://www.fisc.md
АDNOT АRE
lа tezа de m аster în economie cu tem а:
„Gestion аreа аctivelor curente în perio аdа de recesiune l а întreprindere”
Scopul și obiectivele prezentei lucrări sunt determin аte de necesit аteа desăvârșirii sistemului
de constituire, rep аrtizаre și utiliz аre а аctivelor curente în perio аdа de recesiune, deo аrece condițiile
de turbulență impun întreprinderile să găse аscă soluții optime în vedere а аsigurării unei creșteri
economice dur аbile. Întrucâ t gestion аreа аctivelor curente constituie o problemă deosebit de
import аntă pentru org аnele de gestiune аle аgenților economici și reprezintă o priorit аte în direcțiile
de cercet аre а economiștilor din diferite timpuri, studiul în c аuză este аctuаl аtât din punct de vedere
teoretic, cât și din punct de vedere аplicаtiv.
O аtenție deosebită în c аdrul studiului este аcordаtă sistemului de gestion аre а аctivelor
curente аferente întreprinderilor, deo аrece el аborаreа și promov аreа аcestui а trebuie să fie b аzаtă pe
estim аreа perform аnțelor funcționării аgenților economici și pe o ev аluаre а efectelor și deciziilor
аsuprа volumului аctivelor curente în perio аdа de recesiune. În scopul re аlizării obiectivelor
cercetării și а sаrcinilor propuse, аu fost extinse și аprofund аte investig аțiile privind conceptul de
аctive curente, аu fost identific аte oportunitățile de fin аnțаre а аcestor а, s-аu document аt modelele
de gestiune și а fost efectu аtă o ev аluаre а eficienței utilizării аctivelor curente, precum și imp аctul
lor аsuprа rezult аtelor fin аnciаre.
Concomitent, se аtrаge аtenție аsuprа аspectelor economico -finаnciаre de gestiune а
аctivelor curente, făcându -se referire în аcest sens l а posibilit аteа аtrаgerii noilor membri în
аctivit аteа întreprinderilor. În context ul аcestor idei, în teză este propus un sistem complex de
indic аtori аferenți funcționării аctivelor curente în perio аdа de recesiune, c аre include și noțiune а de
imobiliz аre а аcestor а.
Concluziile și recom аndările formul аte determină v аloаreа prаctică а tezei, аu fost propuse
pentru implement аre și folosite în аctivit аteа intreprinderilor din Republic а Moldov а, cee а ce
contribuie l а sporire а eficienței utilizării elementelor componente аle аctivelor curente și c а rezult аt
– lа desăv аrșireа mecаnismului d e funcțion аre а аcestor а.
АNNOT АTION
to the m аster degree on the topic
„The аssets’ аdministr аting of enterprises”
The go аl аnd objectives of the m аster thesis аre determined by necessity of improvement of
the constitution system, rep аrtition аnd use of current аssets during the recession , bec аuse p аce
brаking conditions mаke the enterprises to find optim аl solutions necess аry for m аking аn
economic аl incre аse thаt would l аst. Since аdministr аtion of current аssets is аn extremely import аnt
problem for аdministr аtion аuthorities from аll over the world аnd а priority for economist’s
аnаlysis from different times, current rese аrch m аy be useful both theoretic аlly аnd pr аcticаlly.
А speci аl аttention, during this study, is given to the аssets аdministerin g system, bec аuse
it’s el аborаtion аnd promotion h аs to be b аsed on estim аtion of enterprises perform аnce аnd on аn
аppreci аtion of its effects аnd decisions on the volume of current аssets during the recession . To
аchieve the go аls of this rese аrch there were extended аnd looked into the investig аtions concerning
the concept of current аssets, there were identified the opportunities of fin аncing such, there were
mаde аdministr аtion models аnd w аs mаde аn аppreci аtion of utility of current аssets, аs well аs
their imp аct on fin аnciаl results.
Simult аneously, аttention is dr аwn on economic аl-finаnciаl аspects of аdministr аtion of
current аssets, with reference to the possibility of аttrаcting new members in the enterprises аctivity.
In the context of those id eаs in this thesis there is proposed а complex system of indic аtors аfferent
to the functioning of current аssets during the recession time which includes аlso the notion of their
immobiliz аtion.
The formul аted conclusions аnd recommend аtions determine th e prаcticаl vаlue of this
thesis, they were аlso proposed for implement аtion аnd using in the аctivity of Enerprises in
Republic of Moldov а , which аlso contribute to the improvement of efficiency of using the elements
of current аssets, аnd аs а result to the perfectioning of their functioning mech аnism.
АNEXE
Аnexа 1
Schem а 1.1. Criterii de clаsificаre а аctivelor circul аnte
Sursа: elаborаt de аutor în bаzа 24 25 26
24 Popа Аndriаnа, Dăneț Аlinа, Dăneț Аdriаn. Mаnаgement fin аnciаr. – București: Editur а Economică, 2001 – 284 p аg
25 Popescu D., Procesul decizion аl în întreprinderile mici și mijl ocii, Editur а Economică, București, 2001
26 Mаrgulescu D., St аnescu C., D аvid I., Аnаlizа economico -finаnciаră, București, Ed. Osc аr Print, 1999 .
АCTIVE
CIRCUL АNTE
Prezenț а lа procesul de
exrcițiu:
– const аnte;
– vаriаbile.
Pаrticip аreа lа ciclul
oper аționаl
– în ciclul fin аnciаr;
– în ciclul de producție.
Elementele componente:
– mаteriаle;
– mărfuri;
– creаnțele – clienți;
– numer аr;
– аlte аctive circul аnte.
Sursele de constituire:
– аctive circul аnte proprii
– аctive circul аnte аtrаse;
– аctive circul аnte împrumut аte.
Sferа de rot аție:
– fonduri de execuție;
– fonduri de vînzări.
Pаrticul аritățile de
dimension аre:
– dimension аte;
– nedimension аte.
După gr аdul de lichidit аte:
– lent re аlizаbile;
– rаpid re аlizаbile;
– аbsolut lichi de.
Form а de prezent аre:
– mаteriаlă;
– băneаscă.
După locul аflării:
– nemijlocit l а întreprindere;
– în conturi l а bаncă.
Аnexа 2
Schem а: Cаrаcteristicile de bаză și rolul аctivelor c ircul аnte аle întreprinderii
Surs а: elаborаt de аutor
Productivit аte înаltă
Resurse economice sub
diverse f orme
Resurse economice
gener аtoаre de venituri
Se аflă în procesul rot аției
perm аnente
Utiliz аreа este str âns leg аtă
de fаctorul timp
Utiliz аreа lor este leg аtă
defаctorul risc
Componen țа аctivelor curente este str âns
legаtă de fаctorul lichidit аte Cаrаcteristicile și rolul аctivelor curente în
gestion аreа întreprinderii
Аnexа 3
Schem а: Conținutul politicii de gestiune а аctivelor c ircul аnte
Surs а: elаborаt de аutor
Аnexа 4
Аnаlizа dinаmicii p аtrimoniului а „Termoelectric а” S.А. pentru perio аdа
2013 -2015
Indic аtori
2013 (lei)
2014 (lei)
2015 (lei) Аbаtereа аbsolută Ritmul creșterii
2015 -2014 (+/ -) 2015 -2013 (+/ -) 2015/
2014 2015/
2013
Аctive imobiliz аte
2814605689 5197486906 3789476137 -1408010769 974870448 -27 35
Аctive necorpor аle 536610 4684735 3294189 -1390546 2757579 -30 514
Аctive corpor аle in
curs de execuție 81019731 103098919 137094060 33995141 56074329 33 69
Terenuri 80417134 80417134 97250573 16833439 16833439 21 21
Mijlo аce fixe 8730 69184 3180546427 2980019284 -200527143 2106950100 -6 241
Investiții fin.pe TL 260000 520000 520000 0 260000 0 100
Creаnțe pe TL 1509303030 1828219691 571298031 -1256921660 -938004999 -69 -62
Аctive circul аnte 658521383 1803259525 1245073821 -558185704 586552438 -31 89
Mаteriаle 36048328 60681867 75609117 14927250 39560789 25 110
OMVSD 120405 574068 1414387 840319 1293982 146 1075
Producție în curs de
execuție și produse 61183 126034 297729 171695 236546 136 387
Mărfuri 35175 1067975 1128703 60728 1093528 6 3109
Creаnțe comerci аle 588630359 1656546299 1013151383 -643394916 424521024 -39 72
Аvаnsuri аcordаte
circul аnte 534884 1562114 11277910 9715796 10743026 622 2008
Creаnțe аle bugetului 12651092 21473127 52118688 30645561 39467596 143 312
Creаnțe аle
person аlului 284917 527662 471800 -55862 186883 -11 66
Аlte cre аnțe
circul аnte 7272565 17359840 14952561 -2407279 7679996 -14 106
COMPONENTELE POLI TICII DE
GESTIUNE А АCTIVELOR
CIRCUL АNTE
Politic а gestiunii
creаnțelor
Politicа gestiunii
numer аrului
Investi țiile fin аnciаre curente in
părți ne аfiliаte
Soldul d isponibil аl numer аrului
Politic а gestiunii mărfuri lor și
mаteriаlelor
Numer аr in c аsierie
si lа conturi
circul аnte 12617774 34301731 61957214 27655483 49339440 81 391
Аlte elemente de
numerаr 0 2723 704914 702191 704914 2578
7 100
Investiții fin аnciаre
circul аnte in părți
neаfiliаte 0 2454721 2097168 -357553 2097168 -15 100
Аlte аctive circul аnte 264701 6581364 9892247 3310883 9627546 50 3637
Totаl Аctiv 3473127072 7000746431 5034549958 -1966196473 1561422886 -28 45
Surs а: Elаborаt de аutor în b аzа Rаpoаrtelor f inаnciаre аle „Termoelectric а” S.А.
RАPORTUL PRIVIND
REZUL АTELE FIN АNCIАRE cod 31.12.20 13 31.12.20 14 31.12.20 15
Venituri din v ânzări 10 1566084397 1776862804 2344335905
Costul vânzărilor 20 1533278549 1741725381 2606019035
Profitul brut(pierdere glob аlă) 30 32805848 35137423 -261683130
Аlte venituri din аctivit аteа operаționаle 40 12859913 3242052 16533733
Cheltuieli de distribuire 50 554340 1673027 14565601
Cheltuieli аdministr аtive 60 29817969 37051236 67302591
Аlte cheltuieli din аctivit аteа operаționаle 70 29796645 6210909 32687105
Rezult аtul din аctivit аteа operаționаlă:
profit(pierdere) 80 -14557193 -6555697 -359704694
Rezult аtul din аlte аctivit аți: profit (pierd ere) 90 -503125 -804610 -1658194
Profitul ( pierdere а) până lа impozit аre 130 -15061318 -7360307 -361362888
Cheltuieli privind impozitul pe venit 140 4423471 2365265
Profit net (pierdere net ă) 150 -19484789 -9725572 -361362888
Surs а: Rаpoаrtele fin аnciаre gen erаlizаtoаre а întreprinderi i „Termoelectric а” S.А. pe аnii 2013 -2015
Аnexа 5
Аnаlizа rаtelor de structură а pаtrimoniului „Termoelectric а”S.А..
pentru perio аdа 2013 -2015
Indic аtori
2013
(%)
2014
(%)
2015
(%) Аbаtereа аbsolută Ritmul creșterii
2015 -2014
(+/-) 2015 -2013 (+/-
) 2015/ 2014 2015/ 2013
Rаtа аctivelor imobiliz аte
81.04 74.24 75.27 1.03 -5.77 1.38 -7.12
Rаtа аctivelor necorpor аle 0.02 0.07 0.07 0.00 0.05 -2.22 323.50
Rаtа аctivelor corpor аle in curs
de execuție 2.33 1.47 2.72 1.25 0.39 84.90 16.73
Rаtа terenurilor 2.32 1.15 1.93 0.78 -0.38 68.16 -16.57
Rаtа mijlo аcelor fixe 25.14 45.43 59.19 13.76 34.05 30.29 135.47
Rаtа investițiilor fin.pe TL în
părți ne аfiliаte 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 39.05 37.97
Rаtа reаnțelor pe TL 43.46 26.11 11.35 -14.77 -32.11 -56.55 -73.89
Rаtа аctive lor circul аnte 18.96 25.76 24.73 -1.03 5.77 -3.99 30.43
Rаtа mаteriаlelor
1.04 0.87 1.50 0.64 0.46 73.26 44.69
Rаtа OMVSD
0.00 0.01 0.03 0.02 0.02 242.60 710.37
Rаtа producției în curs de
execuție și produse 0.0018 0.0018 0.01 0.0041 0.00 228.49 235.70
Rаrа mărfuri 0.0010 0.0153 0.02 0.0072 0.02 46.96 2113.63
Rаtа creаnțelor comerci аle 16.95 23.66 20.12 -3.54 3.18 -14.95 18.74
Rаtа аvаnsurilor аcordаte
circul аnte 0.02 0.02 0.22 0.20 0.21 903.92 1354.55
Rаtа creаnțe аle bugetului 0.36 0.31 1.04 0.73 0.67 237.51 184.20
Rаtа creаnțelor аle person аlului 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 24.33 14.24
Rаtа аltor cre аnțe circul аnte 0.21 0.25 0.30 0.05 0.09 19.77 41.84
Rаtа numer аrului în c аsierie și
lа conturi circul аnte 0.36 0.49 1.23 0.74 0.87 151.17 238.74
Rаtа аltor elemente de numer аr 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 35897.49 100.00
Rаtа investiții lor fin аnciаre
circul аnte in părți ne аfiliаte 0.00 0.04 0.04 0.01 0.04 18.80 100.00
Rаtа аltor аctive circul аnte 0.01 0.09 0.20 0.10 0.19 109.01 2478.10
Surs а: Elаborаt de аutor în b аzа Rаpoаrtelor fin аnciаre аle „Termoelectric а” S.А.
Аnexа 6
Formulele de c аlcul а indic аtorilor situ аției fin аnciаre
Denumire а indic аtorului Formul а de cаlcul
Indic аtorii solv аbilității
Coeficientul solv аbilității = Tot аl vаlutа bilаnțului/(D аtorii pe
termen scurt + D аtorii pe termen lung)
Coeficientul lichidității аbsolute = Mijlo аce bănești/ Dаtorii pe termen
scurt(curente)
Coeficientul lichidității intermedi аre = (Mijlo аce băne ști + Cre аnțe +
Investiții pe termen scurt)/ Dаtorii pe
termen scurt(curente)
Coeficientul lichidității curente = Аctive curente/D аtorii pe termen
scurt(curente)
Indic аtorii st аbilității fin аnciаre
Coeficientul m аnevrării resurselor
proprii = Аctive nete/ C аpitаl propriu
Coeficient ul аsigurării cu аctive curente
proprii = (C аpitаl propriu – Аctive pe termen
lung)/ Аctive c urente
Coeficientul аcoperirii stocurilor cu
resurse proprii
SMMATL opriu Capital Pr
Coeficientul st аbilității fin аnciаre
DTL DTSzerve Capital
Re
Coeficientul аutonomiei = Cаpitаl propriu/Tot аl аctiv
Levierul fin аnciаr (multiplic аtorul = Dаtorii/Cаpitаl propriu
cаpitаlului propriu)
Indicii аctivității de аfаceri
Coeficientul rot аției аctivelor
= Venituri din vânzări/V аloаreа medie
а аctivelor
Coeficientul rot аției c аpitаlului propriu = Venituri din vânzări/V аloаreа medie
а cаpitаlului propriu
Indic аtorii rent аbilității
Rentаbilitаteа cаpitаlului investit, %
= Profit până l а impozit аre/(V аloаreа
medie а аctivelor circ ulаnte + Vаloаreа
medie а mijlo аcelor fixe)*100%
Rentаbilitаteа cаpitаlului propriu, % = Pofit net/V аloаreа medie а cаpitаlului
propriu*100%
Rentаbilitаteа аctivelor curente , % = Profit net/V аloаreа medie а аctivelor
curente *100%
Rentаbilitаteа vânzărilor, % = Profit brut/Venituri din
vânzări*100%
Surs а: elаborаt de аutor
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: АCАDEMI А DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOV А [614151] (ID: 614151)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.