Creșterea responsabilit ății față de mediu [614066]

Creșterea responsabilit ății față de mediu

Mihaela COM ĂNESCU
Academia de Studii Economice, Bucure ști
[anonimizat]

Rezumat. În climatul interna țional al începutului de mileniu,
reconcilierea între nevoia dezvolt ării economice și sociale, pe de o parte,
și protecția mediului, pe de alt ă parte, este esen țială. Ca urmare, se
impune promovarea dezvolt ării durabile, care integreaz ă creșterea
economic ă, îmbunătățirea calității vieții, sănătatea, educa ția, dezvoltarea
socială și protecția mediului.
Problemele de mediu sunt deosebit de complexe, deoarece cauzele
sunt interdependente, fapt ce necesit ă acțiuni la toate nivelurile:
autorități locale, na ționale și regionale, precum și la Uniunea
European ă, fiecare având propriul rol în cre șterea responsabilit ății față
de protec ția mediului.
Este recunoscut la scar ă largă că pentru ob ținerea unor rezultate
de succes trebuie utilizat ă abordarea integrat ă pentru a administra
mediul înconjur ător, prin adoptarea de strategii pe termen lung și de
planuri de ac țiune. Aceasta presupune o analiz ă detaliată a legăturilor
dintre diferite politici și responsabilit ăți, inclusiv leg ăturile între diferite
niveluri administrative.

Cuvinte-cheie: mediul ambiant; implicarea responsabil ă;
dezvoltarea durabil ă; abordări integrate.

Coduri JEL: L31, Q53, Q56, Q58.
Coduri REL: 8E, 15C, 15D, 16C, 20I.
Economie teoretic ă și aplicată
Volumul XVII (2010), No. 5(546), pp. 39-52

Mihaela Com ănescu
40
1. Efecte contradictorii al e tehnologiei asupra mediului
Până nu demult, resursele naturale regenerabile ale Terrei erau considerate a fi
suficiente pentru nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice și a
dezvoltării fără precedent a tuturor ramurilor de ac tivitate, necesarul de materie prim ă
și energie pentru produc ția de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intens ă a resurselor
pământului relev ă, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.
Perfecționarea și modernizarea proceselor tehnologice, utilizând cele mai noi
cuceriri științifice, au redus mult consumurile sp ecifice de materii prime, dar nu și pe
cele energetice. Ca urmare a industrializ ării și a creșterii produc ției de bunuri, au sporit
mult num ărul și cantitatea materialelor ce afecteaz ă mediul ambiant.
1.1. Presiunea mediului
Tot mai des, o parte dintre materiile prime, produse intermediare sau finale,
deosebit de complexe, se reg ăsesc în aer, ap ă și sol (EEA, 2008). Ploile acide sunt
relativ frecvente, ca urmare a prezen ței bioxidului de sulf din aer, cauzat ă de
dezvoltarea proceselor termice și de utilizarea unor combustibili inferiori. În atmosfer ă
sunt evacuate importante cantit ăți de oxizi de azot, oxizi de carbon, negru de fum,
săruri și oxizi ai metalelor antrenate de gazele de ardere, cu efecte d ăunătoare asupra
vegetației, în general, și direct sau indirect asupra omului.
Studiile realizate de Institutul Blacksmith arat ă că 600 de milioane de oameni,
majoritatea provenind din țări în curs de dezvoltare, vor muri prematur din cauza
expunerii la de șeuri industriale (Blacksmith Institute, 2009).
Minele, centrele de reciclat baterii și cele în care se trateaz ă pielea animalelor
sunt, de cele mai multe ori, zone cu o toxicitate extrem ă în țările în curs de dezvoltare.
Chimicalele întâlnite aici provoac ă retardarea la copii și cancer.
La acest început de mileniu, lumea se afl ă în efervescen ță. Schimbările care au
avut și vor avea loc creeaz ă, într-o viziune optimist ă, speranțe pentru remedierea, fie și
treptată, a mediului înconjur ător.
Mediul natural, adic ă aerul, apa, solul și subsolul, formele de via ță pe care aceste
ecosisteme le creeaz ă și le susțin reprezint ă imaginea cea mai comun ă pe care omul
obișnuit și-o face atunci când vorbe ște despre mediul înconjur ător.
Însă, actualmente, mediul înconjur ător apare ca o realitate pluridimensional ă
care include nu numai mediul natural, ci și activitatea și creațiile omului, acesta
ocupând o dubl ă poziție, și anume: de „component” al mediului și de
„consumator/beneficiar” al acestuia.
Conceptul actual de mediu înconjur ător are un caracter dinamic, care caut ă să
cunoască, să analizeze și să urmărească funcționarea sistemelor protejate în toat ă
complexitatea lor.
Prin resurse naturale se în țelege totalitatea elementelor naturale ale mediului
înconjurător ce pot fi folosite în activitatea uman ă:
ƒ resurse neregenerabile – minerale și combustibili fosili;
ƒ resurse regenerabile – ap ă, aer, sol, flor ă, faună sălbatică;
ƒ resurse permanente – energie solar ă, eoliană, geotermal ă și a valurilor.

Creșterea responsabilit ății față de mediu
41
În întreaga activitate de protec ție a mediului înconjur ător se urm ărește nu numai
folosirea ra țională a acestor resurse, ci și corelarea activit ății de sistematizare a
teritoriului și localităților cu m ăsuri de protejare a factorilor naturali; adoptarea de
tehnologii de produc ție cât mai pu țin poluante; echiparea instala țiilor tehnologice și a
mijloacelor de transport generatoare de poluan ți cu dispozitive și instalații care să
prevină efectele d ăunătoare asupra mediului înconjur ător; recuperarea și valorificarea
optimă a substan țelor reziduale reutilizabile.
Creșterea economic ă se bazeaz ă în mare majoritate nu pe surse regenerabile de
energie, ci pe energia cheltuit ă prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili:
cărbuni, țiței, gaze naturale.
Problema reziduurilor activit ăților umane a luat propor ții îngrijor ătoare, iar
poluarea, degradarea apei și a aerului, amenin țarea păturii de ozon, de șertificarea,
deșeurile toxice și cele radioactive – prin acumularea lor – provoac ă alterarea calit ății
factorilor de mediu. Acestea reprezint ă cauza unor dezechilibre în faun ă și floră, în
sănătatea și bunul mers al colectivit ății umane, în special din zonele supraaglomerate.
1.2. Calitatea mediului
Daedalus Consulting a realizat, în parteneriat cu Green Report, prima cercetare
cantitativă privind teme de mediu din România (Daedalus Consulting, 2008). Sondajul
a apărut în februarie 2008 și a fost realizat pe un e șantion de 1.003 responden ți.
Dintre fenomenele cu impact asupra mediului înconjur ător, românii identific ă
aspecte îngrijor ătoare legate de poluarea din atmosfer ă (84,3%), defri șarea pădurilor
(84,1%), alimentele modificate genetic (77,3%), poluarea industrial ă, seceta și
inundațiile ori sub țierea stratului de ozon (cu peste 72%).
Acestea sunt fenomene cu consecin țe directe asupra vie ții de zi cu zi, iar subiec ții le
percep personal și profund. Epuizarea resurselor de combustibili fosili (55,7%), un
fenomen suficient de îndep ărtat în viitor, nu creeaz ă îngrijorare foarte mare.
Mediul înconjur ător reprezint ă un element esen țial al existen ței umane și este
rezultatul interferen țelor unor elemente naturale – sol, aer, ap ă, climă, biosferă – cu
elemente create prin activitatea uman ă. Toate acestea interac ționează, influențând
condițiile și posibilit ățile de dezvoltare viitoare a societ ății.
Orice activitate uman ă, și implicit existen ța individului, este de neconceput în
afara mediului. De aceea, calitatea în ansamblu a acestuia, precum și a fiecărei
componente, î și pun amprenta asupra factorului uman.
Ansamblul de rela ții și raporturi de schimburi ce se stabilesc între om și natură,
precum și interdependen ța lor influen țează echilibrul ecologic, determin ă condițiile de
viață și muncă, perspectivele dezvolt ării societ ății în ansamblu. Aceste raporturi
vizează atât conținutul activit ății, cât și crearea condi țiilor de existen ță umană.
Ca urmare, mediul trebuie adaptat și organizat pentru a r ăspunde nevoilor
indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natur ă a unor resurse și prelucrarea lor
pentru a deservi popula ția. Aceast ă dependen ță cunoaște un mare grad de reciprocitate,
datorită faptului c ă nevoile umane se adapteaz ă într-o măsură mai mare sau mai mic ă
mediului.

Mihaela Com ănescu
42
Asigurarea unei calit ăți corespunz ătoare a mediului, protejarea lui – ca necesitate
a supravie țuirii și progresului – reprezint ă o problem ă de interes major și de certă
actualitate pentru evolu ția socială. În acest sens, se impune p ăstrarea calit ății mediului
prin diminuarea efectelor negative ale activit ății umane cu implica ții asupra acestuia.
Poluarea și diminuarea drastic ă a resurselor de materii prime regenerabile, în
cantități și ritmuri ce dep ășesc posibilit ățile de refacere pe cale natural ă, au produs
dezechilibre serioase ecosistemului planetar (EEA, 2006).
Cercetările amănunțite legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de
poluare s-au concretizat într-un ansamblu de ac țiuni și măsuri care prev ăd:
ƒ cunoașterea temeinic ă a mediului, a interac țiunii dintre sistemul economic și
sistemele naturale, cu consecin țele de rigoare;
ƒ utilizarea ra țională și cu maximum de economicitate a resurselor naturale;
ƒ prevenirea și combaterea degrad ării mediului provocat ă de om, dar și din
cauze naturale;
ƒ armonizarea intereselor imediate și de perspectiv ă ale societ ății în ansamblu
sau a agen ților economici privind utilizarea factorilor de mediu.
1.3. Politici de mediu
Politicile de mediu au cunoscut dou ă etape în evolu ția lor (Călin, 2007). Prima
etapă avea ca obiectiv solu ționarea unor probleme legate de contaminarea aerului, a
apei, tratarea de șeurilor solide urbane și conservarea spa țiilor naturale, punând accent
pe principiul poluator-pl ătitor, acțiunile corective fiind prioritare celor preventive.
Cea de-a doua etap ă a politicilor de mediu, început ă spre sfâr șitul anilor ’70,
aduce o nou ă filosofie conceput ă în jurul no țiunii de dezvoltare durabil ă. Politicile de
mediu devin preponderent anticip ative, implicând într-o m ăsură sporită societatea
civilă.
Totodată, se eviden țiază tendințe de globalizare și de integrare în sistemul
politicilor social-economice. Astfel, se încearc ă armonizarea orizonturilor timpului
economic cu cele ale timpului biologic, ecologic, trecându-se la o abordare sistemic ă a
economiei și mediului.
Integrarea politicilor de mediu în cele economice implic ă constrângeri și
oportunități atât în politicile economice, cât și în cele de mediu.
Inovarea tehnologic ă are un rol capital în procesul de integrare a mediului și
economiei. Amploarea problemelor de mediu sugereaz ă că progresele tehnologice nu vor fi
de ajuns pentru rezolvarea noilor provoc ări la care guvernele vor trebui s ă facă față.
Conform Raportului Eurobarometru publicat în martie 2008, mai mult de dou ă
treimi dintre cet ățenii europeni prefer ă ca deciziile în materie de politic ă a mediului s ă
fie luate la nivelul Uniunii Europene (Eurobarometru, 2008).
Potrivit sondajului, cet ățenii europeni sunt din ce în ce mai con știenți de rolul pe
care îl joac ă mediul înconjur ător în viața de zi cu zi. Mai mult de 95% dintre cet ățenii
europeni sunt de p ărere că protecția mediului este important ă. Aproximativ 80% sus țin
că mediul le influen țează calitatea vie ții și afirmă că, prin eforturile proprii, pot s ă
contribuie la protejarea acestuia.

Creșterea responsabilit ății față de mediu
43
De asemenea, este relevat faptul c ă schimbările climatice ocup ă primul loc pe
lista preocup ărilor ecologice ale cet ățenilor, urmate de poluare și de dezastrele
provocate de om.
Majoritatea cople șitoare a europenilor consider ă că UE ar trebui s ă facă mai
mult pentru mediu, iar deciziile care privesc mediul înconjur ător ar trebui luate la nivel
european, fiind necesar ă o legisla ție armonizat ă la nivel european și, de asemenea,
consideră că Uniunea ar trebui s ă ajute și alte state s ă-și îmbunătățească standardele de
mediu.
1.4. Protec ția mediului și creșterea economic ă
Protecția mediului devine un sector distinct în economia societ ății omenești,
preocupările în acest domeniu vizând orice latur ă a activit ății umane (Klaver et al.,
1999).
Creșterea economic ă actuală, alimentat ă de progresul științific și tehnic, este
distructiv ă pentru mediu și aduce riscuri crescute omenirii. Rela ția dintre cre șterea
economic ă și calitatea vie ții dezvolt ă ideea că este important de știut ce tip de cre ștere
trebuie promovat.
O creștere economic ă puternică antreneaz ă o presiune crescut ă asupra mediului,
având efecte negative prin de șeuri, emisii poluante, transformarea spa țiului public.
Pe de altă parte, cre șterea economic ă are efecte pozitive chiar și asupra mediului,
permițând alocarea de mijloace financiare pentru implementarea politicilor de mediu,
accelerarea progresului tehnic, favorizarea nivelului de trai, a confortului și a educației.
De multe ori îns ă, măsurile de protec ție a mediului provoac ă efecte
contradictorii – de exemplu, dac ă reglement ările în domeniu nu prev ăd termene de
adoptare rezonabile pentru firme, legea nu se respect ă. Odată ce procedurile sunt clar
definite, întreprinderile î și adapteaz ă progresiv aparatul productiv, iar investi țiile
alocate mediului pot deveni un factor de cre ștere economic ă (Borzel, 2007).
Pentru asigurarea unui punct de echilibru, intervin diver și actori implica ți:
puterea public ă, întreprinderile, organiza țiile nonguvernamentale, partidele politice,
societatea civil ă.
Pentru protejarea mediului trebuie identificate zonele afectate, evaluat gradul de
deteriorare și stabilite cauzele care au produs dezechilibrele respective.
În ceea ce prive ște modalit ățile de protejare, se impune solu ționarea a trei
categorii de probleme:
ƒ crearea unui sistem legislativ și institutu țional adecvat și eficient care s ă
garanteze respectarea legilor în vigoare;
ƒ evaluarea costurilor ac țiunilor de protejare a mediului și identificarea surselor
de finanțare a acestora;
ƒ elaborarea unor programe pe termen lung, corelate pe plan na țional și
internațional, pentru o viziune de ansamblu.
Referitor la evaluarea costurilor și stabilirea modului în care acestea sunt
suportate, se poate sus ține ideea c ă protejarea mediului este costisitoare și nu pot fi
întotdeauna identifica ți factorii poluatori. Din cauza acestei situa ții, costurile de

Mihaela Com ănescu
44
protejare a mediului se împart între societ ățile comerciale poten țial poluatoare și stat.
Fondurile alocate protej ării mediului difer ă de la o țară la alta, în func ție de nivelul de
dezvoltare al fiec ăreia.
În vederea elabor ării unor programe pentru protejarea mediului, trebuie
identifica ți toți factorii de mediu și zonele în care pot ap ărea probleme de poluare. Un
astfel de program presupune totodat ă evaluarea costurilor necesare și stabilirea
responsabilit ăților pentru derularea proiectelor.
Protecția mediului este o problem ă majoră a ultimului deceniu, dezb ătută la
nivel mondial, fapt ce a dat na ștere numeroaselor dispute dintre țările dezvoltate și cele
în curs de dezvoltare. Acest lucru a impus înfiin țarea unor organiza ții internaționale ce
au ca principal obiectiv adoptarea unor solu ții de diminuare a polu ării și creșterea
nivelului calit ății mediului în ansamblu (Du țu, 2008).
Comisia European ă a elaborat un raport al situa ției ajutoarelor de stat în
domeniul protec ției mediului, potrivit c ăruia acestea s-au dublat în perioada 2001-
2006, de la 7 la 14 miliarde de euro.
Cu toate acestea, datele arat ă diferențe mari între statele membre privind
cheltuielile pentru mediu, raportate la produsul intern brut (PIB). Germania,
Danemarca și Suedia au cheltuit, în perioada 2004-2006, între 0,32% și 0,77% din PIB
pentru ajutoare ecologice. În alte țări, procentele sunt mult mai mici – de exemplu, în
Marea Britanie – 0,06%, în Fran ța – 0,01%, iar în Italia procentul este aproape de zero.
Reducerea polu ării ar trebui s ă fie un deziderat în vederea protej ării mediului. În
acest sens, se fac eforturi la nivelul comunit ăților naționale și locale.
De exemplu, unul dintre motivele pentru care se produce poluarea luminoas ă
este calitatea îndoielnic ă a iluminatului public. Lampadarele sferice care transmit mai
multă lumină spre cer decât spre sol sunt cele mai mari surse de poluare și risipesc
energia în mod inutil. Iluminatul devine mai eficient prin utilizarea lampadarelor îndreptate spre p ământ, care transmit luminozitatea în scopurile pentru care au fost
instalate.
Țara care are cele mai aspre legi împotriva polu ării luminoase este Slovenia.
Acest stat a stabilit, printre altele, o țintă de consum energetic pentru iluminarea
stradală de 50 de kilowa ți/oră pe an pe locuitor, ceea ce înseamn ă jumătate din acest tip
de consum energetic al Fran ței, țară care a luat exemplul celorlalte state și a introdus în
legislația din domeniu stipul ări cu privire la poluarea luminoas ă.
În ultima perioad ă, britanicii folosesc mai rar usc ătoarele de rufe, utilizeaz ă
becuri ecologice și renunță mai des la ma șini de teama înc ălzirii globale, arat ă un
sondaj efectuat recent online de organiza ția Christian Aid (EEA, 2008).
Potrivit sondajului la care au participat 2.127 de adul ți, 9 din 10 persoane au luat
deja m
ăsuri pentru reducerea emisiilor de bioxid de carbon, 75% dintre ace știa au
schimbat becurile tradi ționale cu unele ecologice, 70% nu las ă niciun aparat electric în
stand-by, 57% nu mai pornesc sistemele electrice de înc ălzire dacă nu este necesar, iar
42% folosesc ma șina de uscat rufe tot mai rar.
Schimbările stilului de via ță s-au extins și la capitolul transport, astfel c ă 36%
renunță adesea la ma șină, iar 19% zboar ă mai puțin cu avionul.

Creșterea responsabilit ății față de mediu
45
Rezultatele sondajului arat ă că 77% dintre britanici cred c ă guvernul ar trebui s ă
ia mai multe m ăsuri de reducere a emisiilor de bioxid de carbon și să preia conducerea
în cadrul negocierilor interna ționale privind schimb ările climatice.
2. Factori responsabili fa ță de protec ția mediului
Presiunea activit ății omului asupra mediului natural cre ște foarte rapid. De
asemenea, se accelereaz ă dezvoltarea industrial ă, schimburile, circula ția mărfurilor.
Totodată, spațiul ocupat, parcurs și utilizat pentru activit ățile umane este din ce în ce
mai vast. Aceast ă evoluție își pune amprenta în mod nefavorabil asupra mediului și a
componentelor sale.
Comportamentul individului polueaz ă mediul într-o m ăsură mai mare sau mai
mică, fie sub forma activit ății cotidiene, fie a consumurilor turistice (Roberts, 2007).
Prin dezvoltarea activit ății umane sunt afectate toate componentele mediului în
proporții diferite. Între aceste elemente, cele mai importante sunt: peisajele, solul, apa,
flora, fauna, monumentele, parcurile și rezervațiile, precum și biosfera.
În consecin ță, conservarea func țiilor igienico-sanitar ă, recreativ ă și estetică ale
componentelor mediului natural constituie garan ția unei dezvolt ări continue a societ ății
umane, iar preocup ările trebuie s ă vizeze atât autorit ățile, cât și toate componentele
societății civile la nivel local, na țional, european și internațional.
2.1. Implicarea popula ției
Majoritatea popula ției urbane din România are un comportament prietenos cu
mediul și este favorabil ă energiei regenerabile, iar pentru mai mult de jum ătate dintre
români, problemele de mediu se afl ă pe locul doi dup ă sărăcie.
Campaniile ecologice sunt înc ă la început în România. Speciali știi în domeniu
apreciază că adulții se pot adapta destul de greu constrângerilor ecologice. În
continuare, prezent ăm câteva dintre rezultatele primului Barometru Verde realizat în
România de c ătre Funda ția Terra Mileniul III și Asociația Alma-Ro, cu sprijinul
financiar al CEE Trust (Barometru Verde România, 2008). Studiul a fost efectuat în perioada iunie – august 2008 pe un e șantion reprezentativ de 1165 de persoane din
toate regiunile țării.
Foarte mul ți responden ți, 88%, cred c ă la nivel na țional nu se pune accent pe
protecția mediului și cei mai mul ți sunt nemul țumiți în ceea ce prive ște suprafa ța verde
din orașul în care locuiesc.
În plus, peste 80% recunosc c ă propriul lor comportament este un principal
factor poluator, pe locurile urm ătoare situându-se poluarea auto și factorii industriali.
În privința măsurilor pe care sunt cel mai dispu și să le adopte, s-a precizat reducerea
consumului de ap ă și de energie electric ă.
Implicarea redus
ă a popula ției în rezolvarea problemelor de mediu, respectiv în
programele de colectare și recuperare a de șeurilor, poate fi explicat ă prin:
ƒ lipsa unui mecanism sistematic de informare în leg ătură cu prezervarea
mediului înconjur ător și cu consecin țe asupra înc ălcării normelor de mediu;

Mihaela Com ănescu
46
ƒ slaba coordonare a ac țiunilor referitoare la administrarea de șeurilor
întreprinse de responsabilii locali la care s ă fie coopta ți și cetățenii;
ƒ precaritatea fondurilor aflate la dispozi ția autorit ăților reduce posibilitatea
organizării de campanii de educare ecologic ă a copiilor și adulților;
ƒ antrenarea redus ă în procesul decizional diminueaz ă oportunit ățile cetățenilor
de a se exprima direct, prin promovarea unor ini țiative în privin ța politicilor
de mediu.
Tinerii cu vârste sub 35 de ani sunt cei care se gândesc cel mai pu țin la ecologie,
arată studiul „Ecologismul în România” din 2 008, realizat on-line. Astfel, aproape 20%
dintre responden ții din mediul urban, încadra ți în aceast ă categorie de vârst ă,
menționează că nu au auzit de nicio ac țiune ecologist ă, iar cei mai mul ți dintre ei sunt
sceptici în privin ța rezultatelor concrete ale acestor campanii.
În cazul responden ților din afara Bucure știului, doar 34% au luat parte în ultimul
an la o ac țiune de acest gen. Din categoria persoa nelor cu vârste peste 35 de ani, mai
bine de 56% dintre ei au participat la camp anii de plantare a copacilor sau de strângere
a deșeurilor.
În ultimii ani, opinia public ă a devenit din ce în ce mai preocupat ă de problemele
mediului înconjur ător, acestea fiind adesea reflectate în comportamentul
consumatorului, remarcându-se o mare nevoie pentru produsele care nu sunt
periculoase pentru mediu.
2.2. Implicarea mediului de afaceri
Parteneriatul între popula ție, organiza ții de afaceri și autorități trebuie sus ținut în
interesul comun de a men ține calitatea factorilor de mediu în limitele impuse de
reglement ări, de a proteja mediul înconjur ător și sănătatea oamenilor, de a îmbun ătăți
starea economic ă a comunit ății locale.
În acest sens, organiza țiilor le revine un rol crucial în dezvoltarea de produse și
tehnologii de produc ție care să minimizeze cantitatea de de șeuri generat ă. Produsul
trebuie astfel proiectat încât impactul s ău asupra mediului s ă fie minim pe durata
întregului ciclu de via ță.
O astfel de abordare care minimizeaz ă pierderile de energie și de materiale este
benefică organiza ției însăși. În multe întreprinderi, poten țialul de economisire a
costurilor generate de de șeuri nu este cunoscut. În fiecare an se pierd din aceast ă cauză
sume importante.
Criza economic ă a determinat o sc ădere a consumului, fapt pentru care cantitatea
de deșeuri s-a redus cu pân ă la 10%, potrivit unui raport al Institutului pentru materii
prime, Cyclope (CEE, 2008). Din acest punct de vedere, se consider ă că marii perdan ți
ai crizei sunt companiile de reciclare a de șeurilor.
Rețeaua global ă de firme de servicii profesionale care furnizeaz ă servicii de
audit și consultan ță fiscală în domeniul afacerilor, – KPMG –, a elaborat, în aprilie
2008, un raport intitulat „Schimb ările climatice v ă schimbă afacerea”, care analizeaz ă
riscurile schimb ărilor climatice asupra mediului de afaceri (KPMG, 2008).

Creșterea responsabilit ății față de mediu
47
În cadrul raportului, au fost analizate 18 sectoare ale industriei, grupate în trei
zone în func ție de riscurile cu care se confrunt ă și de acțiunile preventive ce ar trebui
întreprinse. Dac ă în „zona periculoas ă” se află șase sectoare, în „zona medie” se afl ă
nouă: auto, cl ădiri și imobiliare, asigur ări, construc ții și materiale de construc ții,
sectorul minier și metalifer, sectorul farmaceutic, industria de retail și cea de utilit ăți.
În cea de-a treia zon ă, „zona sigur ă”, se află trei sectoare: telecomunica țiile, sectorul
alimentar și al băuturilor și chimicalele.
Conform EEA 2008, cantitatea de de șeuri urbane a crescut cu 500% în Marea
Britanie comparativ cu anii 1960, iar de șeurile de la restaurantele fast food sunt pe
locul doi dup ă mucurile de țigară aflate pe str ăzi.
Concluziile studiului afecteaz ă și mai mult imaginea negativ ă a restaurantelor
fast food, c ăci pe primul loc în ceea ce prive ște cantitatea de șeurilor se situeaz ă Mc
Donald’s, pe locul doi restaurantele locale, pe trei patiseriile Gregg’s și pe patru KFC,
cu 8%.
Greenpeace România a lansat în noiembrie 2008, în cadrul campaniei de
eficiență energetic ă, „Ghidul Hipermarketurilor Verzi” (Greenpeace România, 2008).
Acest ghid ierarhizeaz ă hipermarketurile din țara noastr ă în funcție de importan ța pe
care acestea o acord ă încălzirii globale și implicit reducerii emisiilor de bioxid de
carbon (CO 2), prin politica pe care o au pentru eliminarea de pe pia ță a becurilor cu
incandescen ță.
La solicitarea Greenpeace România de a elimina de pe pia ță, într-un termen cât
mai scurt, becurile cu incandescen ță, hipermarketurile au r ăspuns diferit. Ikea a anun țat
eliminarea lor începând cu luna septembrie 2009, Plus a stabilit ca termen luna august
2010, iar Auchan, Cora și Selgros Cash&Carry vor vinde doar becuri economice
începând cu anul 2011.
La polul opus se afl ă Metro, care a declarat c ă nu va elimina de pe pia ță becurile
cu incandescen ță decât în situa ția adoptării unor prevederi legale care s ă solicite acest
lucru. Totodat ă, următoarele hipermarketuri: Billa, Bricostore, Mr. Bricolage, Gima,
Hornbach, La Fourmi, Mega Image, Penny XXL nu au furnizat niciun r ăspuns oficial
la repetatele solicit ări venite din partea Greenpeace România.
Majoritatea companiilor sunt con știente că extinderea semnificativ ă a legislației
referitoare la mediul înconjur ător va avea un impact puternic atât asupra afacerilor
proprii, cât și asupra vie ții în general, cu deosebire în cadrul unor domenii cum ar fi:
energia, agricultura, transportul și turismul.
Toate aceste schimb ări conduc la cre șterea responsabilit ății în cadrul
organizațiilor și al echipelor manageriale asupra activit ăților întreprinse, care au impact
asupra mediului înconjur ător.
2.3. Implicarea autorit ăților locale
În ultimii ani, s-a observat o cre ștere a interesului administra țiilor centrale și
locale în ceea ce prive ște moderniz ările urbane și consecin țele acestora asupra utiliz ării
terenurilor, transporturilor urbane sa u dimensiunii mediului (Waddell, 2002).

Mihaela Com ănescu
48
Conexiunile între aceste domenii realizate prin planuri și politici publice duc la
facilitarea unei c ăi către o dezvoltare urban ă susținută.
Din păcate, metodele analitice disponibile se îndep ărtează de dorin ța unei
dezvoltări coerente, las ă deciziile inadecvat fundamentate și anticipeaz ă posibilele
consecințe negative ale ini țiativelor politice sau de infrastructur ă.
Multe zone se confrunt ă cu probleme precum poluare, aglomera ție în trafic,
consum prea mare de resurse, reducerea spa țiilor verzi. Institu țiile publice, prin
agențiile de planificare urban ă și cetățeni, iau contact cu aceste probleme pe m ăsură ce
apar și evalueaz ă alternative pentru solu ționarea lor.
Autoritățile locale au un rol decisiv în îmbun ătățirea mediului. Diversitatea în
ceea ce prive ște istoria, geografia, clima, precum și condițiile administrativ-legislative
conduc la adoptarea de solu ții la nivel local, în func ție de condi țiile specifice.
Aplicarea principiului subsidiarit ății, conform c ăruia acțiunile trebuie întreprinse la
nivelul cel mai adecvat, implic ă, de asemenea, o intens ă activitate la nivel local.
Astfel, reprezentan ții autorităților locale au responsabilit ăți în adoptarea unor
planuri eficiente de management al de șeurilor, dar și în încurajarea parteneriatelor cu
mediul industrial și de afaceri, precum și cu cetățenii, în vederea g ăsirii de solu ții pentru
minimizarea cantit ății de deșeuri generate, facilitând reciclarea și recuperarea lor.
În vederea realiz ării acestor deziderate, autorit ățile locale au la îndemân ă mai
multe mijloace:
ƒ inițierea de campanii de informare prin mass-media (publica ții ale
primăriilor, ziare, posturi de radio și televiziune locale);
ƒ încurajarea înfiin țării de forme de organizare a societ ății civile care pot prelua
o parte din activitatea de educare a cet ățenilor;
ƒ organizarea de seminarii și expoziții cu informa ții în domeniul gestiunii
deșeurilor;
ƒ editarea de pliante, afi șe, postere cu sfaturi practice legate de mediul de
neutralizare a de șeurilor toxice din gospod ărie;
ƒ realizarea de chestionare referitoare la implementarea managementului
deșeurilor și difuzarea lor prin intermediul co mpaniilor locale de administrare
a deșeurilor;
ƒ organizarea unui sistem de plat ă către întreprinderile prestatoare de servicii
care să stimuleze cet ățenii să furnizeze de șeurile sortate;
ƒ implementarea unor m ăsuri de con știentizare și atragere a copiilor și tinerilor
în acțiuni de reciclare;
ƒ susținerea unor ac țiuni de tip competi ție pe teme legate de mediul
înconjurător la nivel de copii, elevi, tineret, dar și pentru adul ți;
ƒ atragerea de sponsori, cu prec ădere din rândul întreprinderilor poluante;
ƒ organizarea în cadrul prim ăriilor a unor Centre de informare privind
managementul de șeurilor.

Creșterea responsabilit ății față de mediu
49
2.4. Implicarea ONG-urilor
Centrul Educa țional Soros a realizat în noiembrie 2008 o evaluare na țională a
organizațiilor neguvernamentale de mediu (ONGM) din România (Centrul Educa țional
Soros, 2009). Din studiu reiese c ă majoritatea acestora întâmpin ă dificultăți în
comunicarea cu presa și cu institu țiile guvernamentale și că marea lor problem ă este
lipsa de fonduri. Lucrurile evolueaz ă însă mai bine la nivel local, unde interac țiunea și
comunicarea cu restul actorilor sociali sunt mai frecvente.
De asemenea, studiul arat ă că 90% dintre ONGM-uri sus țin că acțiunile lor au ca
principali beneficiari tinerii și copiii.
În primul raport al asocia ției Recolamp (Organiza ția, nonprofit de gestionare a
deșeurilor de surse de iluminat), realizat dup ă înființarea acesteia, în septembrie 2007,
se arată că românii au reciclat în 2006 circa 160 de tone de becuri (Recolamp, 2008).
Bazele Recolamp au fost puse de Philips Ro mânia, Osram România, GE Hungary ZRT
și Narva SRL, iar în prezent, asocia ția nonprofit num ără peste 100 de membri și are ca
obiect de activitate colectarea și reciclarea, în condi ții de siguran ță pentru mediu și
sănătatea popula ției, a deșeurilor provenite din surse de lumin ă uzate.
Asociația a fost desemnat ă de către Ministerul Mediului s ă gestioneze la nivel
național acest flux de de șeuri, drept pentru care a înfiin țat puncte de colectare și a
impus Timbrul Verde – taxa pentru colectarea de șeurilor.
Pentru 2008, Recolamp a stabilit c ă valoarea Timbrului Verde pentru becurile
economice și tuburile fluorescente este de 0,9 lei (0,21 euro), la care se adaug ă taxa pe
valoare ad ăugată (TVA). România se afl ă sub nivelul mediu european de 0,26 euro, cu
mult sub țări ca Irlanda, Letonia și Grecia, în care aceast ă valoare poate dep ăși 0,4
euro, dar peste state ca Suedia și Germania, care au ajuns la valori de 0,08 – 0,1 euro.
În 2008, cele 100 de companii participante la schema administrat ă de Recolamp au
raportat ca fiind puse pe pia ță 11 milioane de unit ăți, pentru care Timbrul Verde
facturat s-a ridicat la 9,6 milioane de lei (2,28 milioane de euro).
Însă, din cauza crizei financiare, facturile încasate s-au ridicat doar la 5,39
milioane de lei (1,27 milioane de euro). În 2008, sistemul Recolamp a colectat 160,58
tone de de șeuri, care sunt reciclate manual în România și în Germania de companii
specializate. Pentru 2009, Recolamp î și propune extinderea infrastructurii de colectare,
de la 1.000 pân ă la 2.000 de puncte de colectare. Investi țiile vor continua, în condi țiile
în care cheltuielile din 2008 pentru reciclarea surselor de lumin ă uzate se ridic ă la 1,4
milioane de euro.
Colectarea de șeurilor de surse de iluminat face parte din cadrul politicilor
europene de diminuare a costurilor și economisire a resurselor în domeniul energetic,
dar și de protejare a mediului. Spre exemplu, speciali știi au calculat c ă Europa ar face o
economie anual ă de șapte miliarde de euro dac ă ar fi folosite cu 50% mai multe becuri
economice – care au un consum mai mic și o durată de viață mai mare.

Mihaela Com ănescu
50
2.5. Implicarea Uniunii Europene
Actualmente, nu se mai poate considera c ă producția de deșeuri reprezint ă unul
dintre indicatorii ce sunt expresia consumului și bunăstării, ci relev ă progresul unei
societăți, cât de eficient ă este aceasta în rela ția cu consumul de resurse naturale și
operațiile de tratare a de șeurilor.
Modelul nostru de produc ție-consum trebuie adaptat la cerin ța de minimizare a
presiunii asupra mediului.
Legislația joacă un rol important în controlul polu ării (Duțu, 2008). Totu și,
legislația actuală se concentreaz ă cu precădere asupra r ăspândirii regulate a polu ării și
mai puțin asupra cauzelor care o determin ă. În Uniunea European ă, legislația mediului
înconjurător este din ce în ce mai stufoas ă, iar acolo unde exist ă pericolul ca situa ția să
devină critică, constrângerile sunt foarte mari.
Legislația UE reprezint ă una dintre cele mai penetrante m ăsuri cu privire la
controlul mediului înconjur ător, probabil ca rezultat al mai multor factori: un puternic
lobby politic, în special în țări cum ar fi Germania, o gândire la nivel academic asupra
domeniului ecologiei în țări ca Suedia și Olanda și presiunea unor organisme
internaționale precum Greenpeace.
Ideea folosirii sistemelor de management al mediului (SMM) este sus ținută din
punct de vedere politic de Uniunea Europeana. Al cincilea Program de ac țiune cu
privire la reorganizarea legisla ției nu a putut solu ționa toate problemele mediului, fiind
nevoie de realizarea unei dezvolt ări durabile. Acest program include instrumente de
bază ale pieței precum și înțelegeri bilaterale – SMM, eco-auditul și eco-caracterizarea
încadrându-se în aceast ă categorie.
Instrumentele de baz ă ale pieței sunt destinate unei analize interne a costurilor
mediului înconjur ător. Trebuie s ă se demonstreze necesitatea utiliz ării cu
responsabilitate a resurselor limitate de c ătre consumatori și producători și să se
minimizeze diferitele tipuri de poluare și pierderile. Sistemele de management al
mediului introduc elemente ale economiei de pia ță în domeniul mediului înconjur ător,
prin intermediul competi ției promo ționale între activit ățile industriale.
Ceea ce se urm ărește este ca pia ța să recompenseze organiza țiile care folosesc
SMM, rezultând o presiune care va încuraja și celelalte companii s ă le urmeze
exemplul. Rezultatul general s-ar putea concretiza în mai multe organiza ții care vor
deveni active în îmbun ătățirea performan țelor mediului înconjur ător.
SMM adopt ă principiul pl ății poluatorului și cel al preven ției, care sunt parte a
politicii de mediu a Uniunii Europene, prin plasarea responsabilit ății asupra afacerii și
folosirea unei abord ări proactive, opus ă celei reactive.
Sistemul standard al managementului mediului înconjur ător se refer ă la
mecanismele de baz ă ale pieței, care au ca scop îmbun ătățirea performan țelor
organizațiilor.
Structura de realizare a SMM urm ărește calitatea sistemelor de management
(CSM) care se bazeaz ă în special pe asigurarea calit ății produsului finit, în timp ce
sistemele de management ale mediului nu au în vedere produsul finit.

Creșterea responsabilit ății față de mediu
51
Printre principalele scopuri ale SMM-urilor men ționăm:
ƒ promovarea activit ăților care pot avea un impact semnificativ asupra
mediului;
ƒ perfecționarea continu ă a proceselor de management al mediului
înconjurător;
ƒ conștientizarea presiunii mediului asupra afacerilor.
Multe companii se confrunt ă cu dificult ăți, cele de natur ă financiar ă fiind în mod
evident o particularitate relevant ă în mediul afacerilor. Cu toate acestea, presiunile
privind mediul înconjur ător au înregistrat o cre ștere semnificativ ă atât pe plan local, cât
și pe plan interna țional.
Concluzii
Noile politici de mediu pr opun o abordare integrat ă care să contribuie la un nivel
mai înalt al calit ății vieții și al bunăstării sociale a cet ățenilor, prin asigurarea unui
mediu în care nivelul polu ării nu genereaz ă efecte nocive asupra s ănătății umane și a
mediului.
Abordările integrate pentru protejarea mediului duc la o planificare mai bun ă și
la rezultate semnificative.
Soluțiile trebuie s ă fie orientate spre viitor, s ă încorporeze aspecte legate de
prevenirea riscurilor, precum anticiparea schimb ărilor climatice (de exemplu, cre șterea
pericolului de inunda ții) sau reducerea progresiv ă a dependen ței de combustibilii fosili.
Inițiativele locale de rezolvare a unor probleme pot genera probleme noi în alt domeniu
și pot fi în contradic ție cu politicile la nivel na țional sau regional.
Obligațiile impuse la nivel local, regional, na țional sau european (de exemplu,
utilizarea eficient ă a terenului, reducerea zgomotului, cre șterea calit ății aerului) pot fi
implementate mai eficient la nivel local atunci când sunt integrate într-un cadru local de management strategic.
Definirea clar ă a obiectivelor și a țintelor, asumarea responsabilit ăților, a
procedurilor de monitorizare a progreselor, consultarea publicului, verificarea rezultatelor, auditul și raportarea sunt cruciale pentru implementarea efectiv ă a
măsurilor de protec ț
ie a mediului.

Bibliografie

Barometru Verde România „Gânde ște politici verzi”, October 2008
Blacksmith Institute „Solving Pollution Problems”. Annual Report – 2008, Mai 2009
Borzel, T. (2007). Politicile europene de mediu între succes și eșec, Institutul European
Călin, R. (2007). Politica de mediu , Ed. Triotonic, Bucure ști
Centrul Educa țional Soros „Organiza țiile de mediu din România”, Mai 2009
Daedalus Consulting „Green Thinking, sondaj pe teme de mediu printre români”, February 2008 Duțu, M. (2008). Dreptul urbanismului , Ed. Universul Juridic, Bucure ști

Mihaela Com ănescu
52
EEA (Agen ția European ă pentru Protec ția Mediului), Raportul „O mai bun ă gestionare a
deșeurilor municipale va reduce emisiile de gaze cu efect de ser ă”, January 2008
EEA „Urban sprawl in Europe. The i gnored challenge”, Copenhagen, 2006
Eurobarometru – Report. „Atitudes of European Citizens throwards the En vironment”, March 2008
Greenpeace România „Ghidul Hipermarketurilor Verzi ”, November 2008
Klaver, J., Francis, P., McNic holas, J., Popovici, M. (1999). Pentru un mediu mai bun și o
economie mai bun ă, Centrul Regional de Protec ția mediului, Bucure ști
KPMG „Schimb ările climatice v ă schimbă afacerea”, April 2008
Recolamp „Timbrul verde”, September 2008
Roberts, N. (2007). Schimbări majore ale mediului , Institutul European
Waddell, P. „UrbanSim: Modeling urban development for land use, transportation, and
environmental planning”, Journal of the American Planning Association , Mai 2002