O comunitate virtual ă este grup variabil de persoane care comunic ă (între țin leg ături) frecvent între ele prin coresponden ță, telefon, re țea… [614060]

Iuliana Andreea Voicu
grupa 1093
Re țele de socializare
Comunitate virtuala
O comunitate virtual ă este grup variabil de persoane care comunic ă (între țin leg ături) frecvent între
ele prin coresponden ță, telefon, re țea internet ș.a., din ra țiuni de interes personal, social, educativ, etc. Te rmenul
de "virtual" subliniaz ă faptul c ă nu este vorba de o societate cu comunicare "fa ță la fa ță", cu contact ări
personale "la vedere". Exist ă comunit ăți virtuale pure și comunit ăți virtuale care totu și se prelungesc spre
comunicare personal ă "fa ță la/în fa ță", adic ă activeaz ă din când în când și prin întâlniri directe, reuniuni
programate. Dac ă comunicarea se desf ășoar ă sub forma unei re țele sociale interconectante care serve ște ca
suport pentru schimb reciproc de p ăreri, impresii, experien țe tr ăite etc., atunci se vorbe ște de un mediu social.
Caracteristici, participare
O comunitate virtual ă modern ă demareaz ă nu în ultimul rând datorit ă unor posibilit ăți tehnice de
comunicare puse în serviciul ei. Dar este de remarc at c ă poten ța unei comunit ăți virtuale este definit ă esen țial
doar prin con ținutul comunic ărilor și mai apoi prin mijloacele tehnice folosite. Este d eci vorba de un fenomen
social, nu de unul tehnic. De altfel motivarea part icip ării la comunitate este în mod evident de natur ă social ă.
Un participant (membru) la o comunitate virtual ă poate lua/avea diferite posturi (statut) în cadrul ei: el poate
fi un încep ător (novice), poate fi doar observator, pote deveni membru normal (un "obi șnuit") al comunit ății,
un lider sau dup ă o vreme un "senior" ("b ătrân"), care începe s ă fie dezinteresat de problematica comunit ății.
Retele de socializare
O re țea de socializare este, general vorbind, o re țea de persoane cu scopuri comune, cum ar fi o re țea
de studen ți, politicieni, dar chiar și de ho ți, în contrast cu re țelele tehnice ca re țeaua de telefon sau gaz metan.
Re țelele de socializare din web (Internet) sunt numite și „re țele sociale”. În ultimii ani printr-o re țea social ă se
în țelege deseori și o re țea (informa țional ă) de utilizatori Internet, bazat ă pe anumite situri web la care
utilizatorii se pot înscrie și interac ționa cu al ți utilizatori, deja înscri și. Aceste re țele sociale fac parte din
fenomenul relativ nou, global, numit Web 2.0. Astfe l, membrii unei re țele sociale sunt lega ți între ei în mod
informal, f ără obliga ții, dar de obicei contribuie activ la colectarea și r ăspândirea informa țiilor pe întregul glob
prin intermediul webului. Eventual denumirea unei a stfel de re țele (informa ționale) de utilizatori s-ar putea
echivala cu „re țea internetic ă de utilizatori”.

Cele mai cunoscute re țele web sociale
facebook – circa 750 mil. membri (septembrie 2011) în toat ă lumea
Flickr – re țea mondial ă pentru informa ții de tip imagine și fotografie
Hi5 – pe locul 2 dintre cele mai vizitate re țele sociale din România
LinkedIn – pentru managementul carierei și rela ții profesionale
Lokalisten – 2,8 mil. în Germania
myspace – circa 220 mil. utilizatori pe tot globul (martie 2009)
schülerVZ + studiVZ + meinVZ – peste 13,1 mil. elev i și studen ți – în german ă (VZ este o prescurtare de la
Verzeichnis = catalog, index)
StayFriends – peste 7,5 mil.

Iuliana Andreea Voicu
grupa 1093
twitter – circa 20 – 25 mil. membri (iulie 2009) – pentru r ăspândirea rapid ă, în mase, a unor știri textuale scurte
wer-kennt-wen – 5,5 mil. în Germania (traducere: cine cunoa ște pe cine)
YouTube – pentru informa ții de tip clip video

PERICOLE Pe lâng ă avantajele acestor re țele, care faciliteaz ă de exemplu întrajutorarea membrilor, formarea
de noi cuno știn țe și prieteni, r ăspândirea rapid ă a știrilor și zvonurilor („bârfelor”), aceste re țele ascund și
pericole, deoarece de obicei nu se declar ă explicit care e sursa informa țiilor, cine este furnizorul de servicii, și
nici dac ă acesta inten ționeaz ă să utilizeze informa țiile și în alte scopuri. De multe ori chiar, ștergerea
informa țiilor introduse benevol pur și simplu nu este prev ăzut ă, ele r ămânând înregistrate „pe ve șncie”, chiar
dac ă sunt gre șite sau devin cu timpul dep ășite. Aici lipsa de reglement ări clare deschide poarta pentru abuzuri
grave asupra datelor private sau chiar secrete ale utilizatorilor, cu atât mai mult cu cât majoritatea lor sunt
foarte tineri și înc ă nefamiliariza ți cu pericolele din Internet.

EFECTE În ultimii ani comunica ția maselor prin re țelele sociale are consecin țe din ce în ce mai vizibile, chiar
și pe plan mondial. Anali știi sunt de p ărere c ă f ără re țele sociale evenimentele s-ar fi desf ășurat altfel. Câteva
exemple de evenimente recente (2011) influen țate puternic de comunica ția prin re țele sociale:
• protestele din Egipt care au dus la demisia lui Hos ni Mubarak, pre ședintele statului
• revolta popular ă din Tunisia care a dus la r ăsturnarea pre ședintelui Zine El Abidine Ben Ali
• dovedirea de plagiate, ca de ex. lucrarea de doctor at a fostului ministru al ap ărării din Germania, graful
Karl-Theodor zu Guttenberg.
• convocarea publicului la diverse întruniri sau chia r demonstra ții poate fi u șurat ă; de exemplu s-au
înmul țit a șa-numitele facebook parties (singular: facebook par ty).
• protestele publice și mi șcarea cet ățenilor împotriva proiectului de cale ferat ă „Stuttgart 21”
(Germania). Proiectul înc ă nu e decis.
• Influen ța re țelelor YouTube, facebook și twitter a schimbat deja radical industria diverti smentului
(showbizul sau entertainment industry). Un exemplu tipic este artista american ă Lady Gaga, care
atrage milioane de fani și cump ărători pe baza acestor re țele.
Cum s ă folose ști eficient re țelele de socializare
Twitter, Facebook și toate re țelele sociale în general sunt a șa cum le folose ști. Devin o pierdere de timp
dac ă tot ceea ce faci este s ă vorbe ști cu prietenii despre vreme și pot fi utile dac ă știi s ă le utilizezi în folosul
tău.
Să piard ă timpul pe Facebook știe oricine. Dar știm oare s ă folosim eficient aceste re țele, în scop practic
Cuvântul cheie este scop. Având în minte scopul pe care vrei s ă-l atingi, nu trebuie decât s ă identifici și s ă
folose ști uneltele pe care re țelele sociale ți le pun la dispozi ție. Re țele sociale în sine sunt mijloace de
promovare. Foarte populare peste ocean și din ce în ce mai accesate și la noi, re țele sociale te pot ajuta s ă-ți
promovezi blogul, sau mica ori marea afacere și s ă fii în permanent contact cu vizitatorii sau poten țialii clien ți.
Degeaba ai scris un articol genial pe blogul t ău dac ă nimeni nu știe de el.
Tot prin intermediul re țelelor sociale, un profesionist poate fi la curent cu subiectele legate de job.
Graficienii pot descoperi concepte noi, programator ii se pot pune la curent cu cele mai noi standarde sau
limbaje de programare și a șa mai departe. De ce nu, și alte categorii profesionale "mai pu țin moderne", gen
contabili sau juri ști, se pot informa prin intermediul acelora și re țele sociale și, nu în ultimul rând, se pot face
cunoscu ți online.
Facebook și Twitter sunt la ora actual ă cele mai populare re țele sociale. Principiile urm ătoare se refer ă
în principal al ele, dar pot fi extinse și la alte re țele.
Fii prezent
Regula elementar ă este s ă fii prezent în cadrul re țelelor. Adic ă s ă-ți faci cont pe re țelele principale.
Obligatoriu trebuie s ă ai cont pe Facebook și Twitter. Dac ă activitatea pe care vrei s ă o promovezi
implic ă materiale multimedia, po ți apela și la un site de profil. De exemplu, dac ă ai în vedere multe fotografii
sau crea ții grafice, Flickr ar trebui s ă fie prima alegere. Are în spate o comunitate care num ără milioane de
utilizatori și poate fi conectat la alte re țele sociale.
Creeaz ă o pagin ă pe Facebook
Foarte mul ți utilizatori nu știu s ă fac ă diferen ța dintre un cont pe Facebook și o pagin ă. În realitate,
este foarte simplu: contul este legat de utilizator , iar pagina de o afacere sau persoan ă public ă.
Contul îl creezi pentru tine ca individ, iar pentru blogul t ău, de exemplu, creezi o pagin ă. Pe pagina respectiv ă
postezi tot ce este legat de blog. În acest fel, se pari zona personal ă de rest.

Iuliana Andreea Voicu
grupa 1093

Posteaz ă des dar relevant
Este important s ă postezi des. Asta nu înseamn ă îns ă c ă trebuie s ă-ți bombardezi contactele cu
informa ții inutile. Trebuie s ă postezi în principal ceea ce este relevant pentru domeniul respectiv.
Pe Twitter nu este neap ărat important s ă ai un num ăr mare follow-eri. Mul ți dintre ace știa î ți dau follow doar
în speran ța c ă le vei întoarce favoarea. Important este s ă ai un num ăr cât mai mare de follow-eri cu adev ărat
interesa ți de mesaje postate de tine.
Posteaz ă automat dar nu te limita doar la asta
Exist ă numeroase c ăi în care po ți posta automat pe Facebook sau Twitter. Pentru a p ublica automat
posturile de pe blogul t ău po ți apela la un plugin de wordpress sau po ți folosi o aplica ție de Facebook care
preia automat con ținutul fluxului RSS.

Aplicatii Facebook

De asemenea, po ți conecta re țelele între ele. Pe Facebook exist ă aplica ții care preiau automat mesajele
de pe Twitter și le posteaz ă pe contul sau pagina ta. De asemenea, și posturile de pe Facebook pot fi preluate
automat pe Twitter, tot cu ajutorul unei asemenea a plica ții.
Nu trebuie îns ă s ă faci abuz de aceste metode. Este foarte important și s ă ții leg ătura cu cei interesa ți,
nu doar s ă "le arunci" informa ții. Este important s ă comunici cu ei, s ă le r ăspunzi la întreb ări.
Conecteaz ă alte site-uri la Facebook
Dac ă vrei ca cei care te urm ăresc pe Facebook s ă fie la curent cu activitatea ta de pe alte site-ur i sau
re țele sociale, po ți realiza o conexiune în a șa fel încât acele activit ăți s ă fie preluate de Facebook.
Conectarea altor site-uri la Facebook
Facebook poate fi configurat s ă preia automat informa ții de pe alte site-uri. De exemplu, nout ățile de
pe Flickr sau Picasa ori posturile la care ai dat s hare în Google Reader, pot fi publicate automat pe Facebook.
Ader ă la grupuri
Să zicem c ă e ști interesat de tot ceea ce este nou despre platfor ma de blogging wordpress. Aderarea la
grupuri legate de acest subiect te poate ajuta s ă discu ți cu al ți pasiona ți și po ți afla informa ții noi.
Aceste grupuri pot fi asem ănate cu un forum. În momentul în care ai o nel ămurire po ți posta o întrebare în
speran ța c ă un utilizator mai experimentat î ți va r ăspunde. La fel, tu po ți ajuta al ți utilizatori care au nevoie de
un sfat.
Fă-ți rela ții, cite ște ceea ce este relevant
Și contactele ți le po ți alege pe criteriul domeniului comun de interes. A daug ă și urm ăre ște persoane
de la care ai ceva de înv ățat pe domeniul care te intereseaz ă.
Pe Twitter po ți folosi listele pentru a filtra informa țiile importante. Po ți urm ări sute de persoane, dar
dac ă vrei s ă te concentrezi asupra ceea ce este cu adev ărat important, creeaz ă o list ă în care s ă adaugi acele
persoane care î ți ofer ă informa ții de interes.
În acest fel, evi ți s ă pierzi timp pentru a citi sute de mesaje. Folosind listele pe Twitter, po ți acorda
aten ția doar informa țiilor interesante, atunci când te preseaz ă timpul.

Iuliana Andreea Voicu
grupa 1093
Nu î ți pierde timpul cu orice necunoscut
Pe Facebook te po ți trezi c ă te adaug ă ca prieten persoane pe care nu le cuno ști și cu care nu ai nimic
în comun. Ace știa, de obicei, nu urm ăresc decât s ă ajung ă la un num ăr mare și artificial de prieteni.
Acceptând cererile unor astfel de persoane, vei aju nge s ă-ți inunzi feed-ul de Facebook cu mesaje inutile.
Informa ția care nu te intereseaz ă este doar o pierdere de timp.
Fii pe faz ă
Uneori nu este de ajuns doar s ă afli o anumit ă informa ție, ci s ă o afli cât mai aproape de momentul
public ării. Re țelele sociale sunt recunoscute pentru caracterul re al-time al fluxului de informa ții.
O metod ă este urm ărirea fluxului RSS, pentru cei care știu s ă foloseasc ă aceast ă tehnologie. Alt ă metod ă este
"urm ărirea c ăut ărilor" pe Twitter. S ă zicem c ă vrei s ă fii la curent cu tot ceea ce este nou legat de Win dows 7.
În acest caz, tot ce trebuie s ă faci este s ă cau ți și s ă salvezi c ăutarea dup ă "windows 7". Astfel, vei vedea în
timp real mesajele pe acest subiect.
Folose ște o aplica ție dedicat ă
De cele mai multe ori este recomandat ă folosirea unui program, un a șa-numit client. Exist ă asemenea
programe pentru una sau pentru mai multe re țele sociale.

Hootsuite, client online de retele sociale

Aceste aplica ții î ți ofer ă func ții suplimentare. De exemplu, clien ții de Twitter scurteaz ă automat link-
urile, î ți permit s ă salvezi imagini pe anumite site-uri etc.
Contrar multora, re țelele sociale nu sunt doar o pierdere de timp. Folo site inteligent, acestea se pot
dovedi de un real folos atât utilizatorilor individ uali, cât și firmelor. Se porne ște de la scop și se caut ă mijloacele
folositoare. De aici, fiecare poate avea propria re țet ă de succes.

De la pierdere de timp, la cultur ă. Libr ărie cu milioane de c ărți pe Facebook!

Isteria re țelelor de socializare a generat o pasivitate
în rândul altor activit ăți atât de iubite de copiii din
vremuri apuse: lectura. Ast ăzi, re țeaua Facebook
ocup ă 99 la sut ă din timpul liber al oamenilor, în
special al tinerilor care au uitat cum se leag ă
cuvintele între ele ca s ă po ți citi. Pentru a reînsufle ți
înclina ția c ătre c ărți a copiilor, a fost creat ă o
aplica ție pe Facebook, practic, o libr ărie online cu
milioane de c ărți cu care po ți s ă te lauzi la prieteni
ca le-ai citit, po ți s ă le împrumu ți și s ă împrumu ți
altele noi.

Iuliana Andreea Voicu
grupa 1093
Pentru a contrabalansa efectele total negative ale Internetului și mai ales ale re țelelor de socializare,
într-o lume în care noua genera ție a uitat ce înseamn ă o carte, a trebuit inventat ă o modalitate prin care cititul
și c ărțile de calitate s ă fie introduse în lumea virtual ă a tinerilor. A șa a ap ărut aplica ția „Cartea pe net”, ce poate
fi accesat ă foarte u șor de to ți cei care obi șnuiesc s ă navigheze pe re țeaua de socializare Facebook.

De și în momentul de fa ță motivele divor țurilor sunt re țelele de socializare, se încearc ă o alt ă abordare
a acestora, o variant ă în care Facebook genereaz ă cultur ă, și nu prostie, o variant ă în care adolescen ții, în
special, dar nu numai, s ă fie atra și c ătre ocupa țiile ce nu se transform ă în pierdere de timp, ci în îmbog ățirea
vocabularului, în cuno știn țe culturale și în îmbun ătățirea stilului de via ță.

Aplica ția „Cartea pe net” ofer ă șansa tinerilor s ă arate lumii întregi c ă au dat startul la culturalizare.
Cărțile comandate apar pe pagina de Facebook personal ă, și, nu doar c ă po ți s ă te lauzi prietenilor cu ce cite ști,
dar po ți s ă devii o surs ă de inspira ție pentru prietenii t ăi, s ă le împrumu ți c ărți și s ă împrumu ți c ărți de la
ceilal ți. Se creeaz ă o nou ă re țea ce nu presupune doar schimb de p ălăvr ăgeal ă, ci și schimb de cultur ă, astfel
încât ajungi s ă cite ști mult mai multe c ărți decât ți-ai permite s ă achizi ționezi.

„Cartea pe net” ofer ă reduceri considerabile la peste nou ă milioane de volume din lumea întreag ă.
Partener pentru aceast ă aplica ție este Book Depository, un site cunoscut pe întreg mapamondul pentru
diversitatea c ărților oferite, pentru pre țurile reduse ce le aplic ă, dar mai ales pentru faptul c ă transportul este
gratuit pentru toate comenzile, indiferent de valoa re. Cartea ajunge în România printr-un angajat al P o ștei
Române, ce î ți livreaz ă produsul direct la u șa casei în maximum dou ă s ăpt ămâni de la procesarea comenzilor.
Plata se face prin card, procesor fiind PayPall.

Apari ția unei astfel de alternative este o dovad ă c ă Facebook poate s ă devin ă în viitor o oaz ă de cultur ă
sau m ăcar s ă ofere și o astfel de variant ă în marea de usc ături ce se g ăsesc la momentul actual. Știm cu to ții c ă
Facebook creeaz ă dependen ță, acum îns ă poate s ă creeze o dependen ță pozitiv ă, îndreptat ă c ătre lucruri
valoroase.

Facebook, cauz ă major ă pentru rezultatele slabe la înv ăță tur ă?

Un studiu întreprins la Universitatea Canterbury di n Marea Britanie a ar ătat o leg ătur ă nea șteptat ă
între Facebook și performan țele elevilor la înv ăță tur ă, observate a fi invers propor ționale cu popularitatea
re țelei de socializare în rândul ținerilor.

Iuliana Andreea Voicu
grupa 1093

Potrivit lui Milesa Cepe, student masterand la psih ologie în cadrul Universit ății, aproximativ 40%
dintre studen ții care î și verific ă contul de Facebook între 21 și peste 31 ori pe zi au primit evalu ări slabe sau
chiar au picat unele din examenele date. Spre compa ra ție, 49% dintre studen ții care viziteaz ă re țeaua Facebook
în medie de câte 4 ori pe zi au ob ținut evalu ări medii și peste medie la examene.

Studiul a fost desf ăș urat cu un grup de 106 elevi de liceu, 211 studen ți la universitate și p ărin ții
acestora. Potrivit studiului, 93% dintre elevii de liceu și studen ți obi șnuiesc s ă viziteze re țeaua Facebook cel
pu țin o dat ă pe zi.

Totu și, studiul arat ă c ă mul ți dintre elevii și studen ții cu probleme la examene s-ar descurca cu
dificultate indiferent de obiceiurile privind frecv entarea re țelelor de socializare, pentru ace știa re țeaua
Fecebook fiind doar un mijloc de eliberare a stresu lui. În sus ținerea acestei afirma ții îi avem pe cei 60 % dintre
studen ții cu rezultate bune la examene, ob ținute în ciuda faptului c ă și ace știa î și verific ă contul Facebook între
21 și 31 ori pe zi, sau mai des. În acest caz explica ția este c ă elevii buni la înv ăță tur ă reu șesc s ă duc ă mai
repede la bun sfâr șit activit ățile legate de școal ă, iar vizitele în re țeaua Facebook sunt asociate cu activit ățile
de recreere din timpul liber.

Potrivit lui Richard Edmundson, directorul Universi t ății, accesul elevilor la re țeaua Facebook în timul
orelor de curs ar trebui restric ționat, îns ă m ăsura este dificil de pus în practic ă. Cu toate acestea, Edmundson
admite c ă vizitele dese în re țeaua Facebook sunt o cauz ă improbabil ă pentru rezultatele slabe la înv ăță tur ă, ci
mai degrab ă o consecin ță a lipsei de interes pentru înv ățat.

RETELE DE SOCIALIZARE

Patologic. Dependen ța de re țelele de socializare de pe internet a fost inclus ă de Asocia ția
American ă de Psihiatrie în rândul bolilor mentale

Pericolul din spatele Facebook

Pentru mul ți tineri, re țeaua de socializare Facebook a devenit o
problem ă serioas ă în momentul în care „ și-au mutat" întreaga via ță în mediul
virtual. Psihoterapeu ții sus țin c ă este vorba despre o dependen ță care poate
distruge via ța real ă a individului.
La începutul acestui an, Asocia ția American ă de Psihiatrie (A.P.A)
a nominalizat noi forme de dependen ță pentru a fi introduse în edi ția a cincea
a DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders), printre care
și dependen ța de internet, și, în particular, cea de Facebook, care are aproape
500 de milioane de membri în toat ă lumea.
Aceast ă re țea de socializare permite o form ă de comunicare
neîntrerupt ă, pe când e-mail-ul, spre exemplu, e limitat. De ai ci și senza ția
utilizatorului c ă, în m ăsura în care nu intr ă frecvent pe contul s ău de
Facebook, pierde firul și asta îl frustreaz ă. De asemenea, îi d ă utilizatorului
iluzia apropierii, proximit ății. Astea ar fi avantajele, în opinia pasiona ților.
Tot ei îi v ăd și punctele slabe. Faptul c ă nu permite o ierarhizare a informa ției, nu po ți discerne ce e adev ărat
sau nu, iar speciali știi identific ă drept un posibil efect al utiliz ării frecvente și sc ăderea capacit ății de
concentrare. Altfel spus, setat la ritmul cu care s e succed post ările pe Facebook, te infantilizezi în via ța real ă.
Loredana Dumitra șcu apreciaz ă despre sine c ă are o anumit ă dependen ță de Facebook, ceea ce a
îndemnat-o s ă î și fac ă și lucrarea de dizerta ție la masterul de Psihoterapie pe care l-a urmat to cmai pe subiectul
dependen ței de re țelele de socializare. Intr ă pe Facebook în fiecare zi și este primul lucru pe care îl face atunci
când deschide calculatorul. Are aproximativ 800 de prieteni, dintre care mul ți necunoscu ți pe care i-a ad ăugat
în urma diverselor activit ăți în re țea. În opinia sa, utilizarea Facebook îmbun ătățește comunicarea prin faptul
că po ți p ăstra leg ătura cu persoane cunoscute aflate în alte col țuri ale lumii, dar și cu persoane pe care în via ța
real ă e pu țin probabil c ă le-ai fi putut întâlni. În opinia tinerei, un avan taj al Facebook ar fi faptul c ă nu e nevoie

Iuliana Andreea Voicu
grupa 1093
de simultaneitate. Po ți posta ceva, te culci și când te treze ști g ăse ști reac țiile la postarea ta și po ți continua tot
așa. Psihoterapeutul Cristiana Haica explic ă îns ă c ă, dac ă ai foarte mul ți prieteni pe Facebook, acest fapt nu te
va face un mai bun comunicator, ci, cel mult, un ab il „controlor de trafic" al mesajelor virtuale, iar dac ă e ști
foarte dedicat acestui mod de a rela ționa, este clar c ă nu mai ai timp pentru comunicarea „face to face" și vei
deveni din ce în ce mai incapabil de a men ține o rela ție în lumea real ă. „Regulile sunt foarte diferite în cele
dou ă lumi, iar cre șterea abilit ăților de comunicare și a frecven ței de rela ționare în una dintre ele face ca
rela ționarea în cealalt ă s ă fie propor țional mai mic ă." Psihoterapeutul mai sus ține c ă dependen ța de internet,
inclusiv cea de Facebook, se trateaz ă ca orice adic ție, dar este foarte dificil deoarece sevrajul este destul de
greu de tolerat.

Să cheltuie ști bani virtuali

Loredana joac ă anumite jocuri sociale și, implicit, are nevoie de vecini, de aceea i-a ad ăugat în list ă.
„Sunt persoane din toat ă lumea cu care comunic și pe alte teme, în afara jocului. N-a ș spune îns ă c ă aceste
persoane pe care le-am cunoscut astfel mi-au deveni t cuno știn țe și în via ța real ă", spune Loredana. Limita
dintre dependen ță și comunicare, crede tân ăra, este stabilit ă în felul în care î ți afecteaz ă via ța. Iar ei i-a afectat
via ța în sensul c ă a ales s ă-și fac ă o dizerta ție pe tema asta. Dac ă o zi nu are acces la internet, pe sear ă deja
devine ner ăbd ătoare s ă vad ă ce s-a mai intamplat în re țea. Cum ar descrie Loredana Farmville-ul? "E un joc
calm, nu trebuie s ă te lup ți pentru teritoriu și nu necesit ă s ă fii la un anumit moment în joc. De fapt, ai o
gospod ărie virtual ă. Ideea acestui joc este s ă ai un anumit num ăr de prieteni, care s ă fie vecinii t ăi – vecini de
ferm ă, de planta ție. Tu îi vizitezi, și vizitându-i ob ții puncte și bani și cu banii aceia î ți po ți cump ăra diverse
tipuri de case, decora țiuni, legume etc.", explic ă Loredana. Satisfac țiile pe care le d ă jocul sunt în opinia
Loredanei faptul c ă ai ni ște rezultate-spre exemplu s-au copt ro șiile și ai câ știgat ni ște bani pe care po ți apoi
să-i cheltuie ști. „Iar senza ția pe care o ai când cheltui bani într-un joc virtu al este identic ă cu cea pe care o ai
când cheltui bani în via ța real ă." Atunci când dore ști îns ă ceva mai exclusivist in Farmville, cum ar fi o cas ă
cu piscin ă, e nevoie s ă introduci în joc și bani reali. Ea a ajuns la nivelul 41 al jocului, în prezent cea mai
avansat ă persoan ă atingând nivelul 90. Tân ăra spune c ă în perioada în care a lucrat pentru dizerta ție sau teza
de doctorat a l ăsat jocul deoparte, îns ă și-a l ăsat p ământul arat, ca s ă nu se usuce. Loredana crede c ă Farmville
îți dezvolt ă o anumit ă responsabilitate. „Spre exemplu, dac ă î ți cumperi un c ățel, îl cumperi cu bani virtuali,
dar trebuie s ă intri timp de 14 zile s ă îi și dai de mâncare pentru c ă altfel dispare."

Căsătorie pe Facebook

Și Cristina Al-Ali este o utilizatoare a Facebook-ul ui, re țea de socializare care i l-a adus aproape și pe
viitorul so ț. „Am g ăsit cel mai potrivit om pentru mine pe Facebook. Pu r și simplu i-am v ăzut din întâmplare
poza, mi-a pl ăcut, i-am dat «Add» și de atunci am început s ă vorbim. Am descoperit pe parcurs c ă sem ănăm
foarte mult. În februarie 2009 ne-am g ăsit pe Facebook, în aprilie 2009 ne-am logodit și am vrea s ă ne
căsătorim anul acesta", spune Cristina. Care sunt avant ajele Facebook pentru Cristina? „Nu cred c ă voi mai
trimite vreodat ă vreo poz ă într-un plic, spre exemplu, iar aici diferen țele cantitative sunt evidente: pe Facebook
pot ar ăta prietenilor albume întregi. Pe de alt ă parte, cred c ă modul în care comunici acum prin intermediul
acestor re țele este mult mai nuan țat, mai detaliat. Oamenii pot vedea în timp real ce articol ai citit și ce ți-a
pl ăcut, ce p ărere ai despre diferite știri sau situa ții, po ți fi la curent cu nout ățile legate de toate
domeniile/forma țiile/grupurile care te intereseaz ă", sus ține Cristina. Tân ăra explic ă și mai detaliat de ce
utilizarea Facebook-ului îi vine m ănu șă . „Eu sunt un om cu mici dificult ăți de comunicare și cu vagi capacit ăți
de socializare. Am senza ția c ă un site de genul Facebook îmi ofer ă un scut și o șans ă mai mare de a m ă exprima
ceva mai relaxat decât în via ța real ă." Cristina a devenit rapid și o pasionat ă de Farmville. „Atunci când jucam
era foarte pl ăcut s ă îmi v ăd grânele crescând, s ă îmi pot aranja ferma dup ă cum aveam chef. Era un fel de loc
al meu în care abia a șteptam s ă ajung diminea ța." Psihoterapeutul contact de RL descrie dependent ul de
Facebook drept persoana care exagereaz ă în utilizarea acestei re țele: fie este mai superficial ă în rela țiile „reale",
fie nu are timp sau dispozi ție sufleteasc ă pentru astfel de rela ții, fie este destul de nesatisf ăcut de rela țiile din
lumea adev ărat ă.

„Stima de sine este mai sc ăzut ă"

Cătălin Ionete este un utilizator Facebook ceva mai rez ervat. Are 170 de prieteni în list ă, cu care se
vede în propor ție de 80% și în via ța real ă. „Pentru mine, faptul c ă ofer ă posibilitatea men ținerii unor rela ții
care altfel s-ar dizolva, mai ales în cazul unor pe rsoane pe care le cuno ști «pe fug ă», mi se pare un avantaj.

Iuliana Andreea Voicu
grupa 1093
Poate uneori e prea mult sau nu am chef s ă scriu un e-mail -pentru un e-mail ai nevoie de o m otiva ție mai
«serioas ă» -, dar orice fel de interac țiune pe Facebook poate avea ceva din gratuitatea un ui joc și, în general,
ne place s ă ne juc ăm. De asemenea, pe Facebook po ți s ă-ți alegi cea mai bun ă poz ă sau, eventual, una prelucrat ă
în Photoshop, în realitate tipul ăsta de management al imaginii e mai greu. Personal, un avantaj semnificativ e
că pot s ă-mi promovez un blog nou pentru care nu am g ăsit alt ă modalitate de promovare." Cât despre
Farmville, nu joac ă și nici nu în țelege ce v ăd unii în jocul ăsta, nu este tentat s ă încerce. Una peste alta, nu
găse ște îns ă riscuri pentru utilizarea Facebook. „Probabil doar persoanele cu o stim ă sc ăzut ă de sine sunt mai
predispuse pericolui de a- și altera rela țiile din via ța real ă din cauza re țelelor de socializare", e de p ărere C ătălin.

Dac ă o întrebi despre viitorul Facebook-ului, Loredana este de p ărere c ă fenomenul va lua amploare.
„M ă gândesc c ă în viitor nu vor fi doar status-uri și poze și mul ți oameni vor posta live. Înc ă nu se folose ște
op țiunea de video foarte mult. Este youtube, dar posib ilitatea asta de a fi în acela și timp în cele dou ă lumi –
real ă și virtual ă – mi se pare un lucru interesant și de mare viitor." Și C ătălin Ionete consider ă c ă Facebook va
mai fi popular mult ă vreme. „A ș zice c ă vreo 5 sau 10 ani Facebook-ul va mai fi trendy, pâ n ă când vreo inova ție
tehnologic ă o s ă-l pun ă în umbr ă. Dacă nu cumva Facebook va încorpora inova ția respectiv ă, asigurându-și
astfel supravie țuirea." În acela și timp, Cristina crede c ă Facebook va deveni unicul suport al vie ții noastre
sociale long-distance.

„Dependen ța de Facebook, o form ă de comportament online compulsiv"

Hilary Betts este unul dintre terapeu ții din Marea Britanie care trateaz ă cazuri de dependen ță de internet,
inclusiv de Facebook, în cadrul clinicii The Priory Group. Betts consider ă c ă utilizarea excesiv ă a Facebook-
ului poate duce la izolare, degradarea rela țiilor de familie, distrugerea carierei și chiar la ruinare financiar ă.

RL: Cum a ți descrie dependen ța de Facebook, prin ce se particularizeaz ă?

Hilary Betts: V ă pot da o defini țe a dependen ței. Este o rela ție patologic ă cu o substan ță sau un comportament
care duce la consecin țe nocive și continuarea folosirii substan ței ori a comportamentului indiferent de aceste
consecin țe. Consider dependen ța de Facebook a fi o form ă de dependen ță de media și o form ă de comportament
online compulsiv. Internetul ofer ă o aren ă seduc ătoare pentru aceast ă dependen ță .

RL: Cum influen țeaz ă acest tip de dependen ță via ța social ă și personal ă a unei persoane?

H.B.: Aceast ă dependen ță poate fi izolant ă și nonrela țional ă. Poate avea consecin țe nocive asupra rela ției
persoanei respective cu propria familie. Poate dist ruge c ăsnicii, poate duce la pierderea carierei și la ruinare
financiar ă.

RL: Sunt femeile mai predispuse la aces tip de depe nden ță decât b ărba ții?

H.B.: În opinia mea, da. Și asta, din cauza num ărului mare de femei co-dependente sau dependente de dragoste
și care simt nevoia de c ăldura generat ă de interac țiunea de pe re țelele de socializare.

RL: Cât despre copii, cât sunt ei de predispu și la acest tip de dependen ță ?

H.B.: Copiii încep s ă devin ă dependen ți de la vârste tot mai fragede. De la substan țe cum ar fi cannabisul la
gum ă și, de asemenea, la dependen țe comportamentale cum ar fi dependen ța de jocuri. Efectele pot fi: izolarea
social ă, anomia, interpretarea gre șit ă a rela țiilor interumane, dificult ăți de rela ționare sau tulbur ări psihice.

Iuliana Andreea Voicu
grupa 1093
De ce ar trebui ca persoanele în vârst ă s ă foloseasc ă Facebook? O nou ă cercetare ofer ă r ăspunsul

Persoanele cu vârste mai mari de 65 de ani ar trebu i s ă foloseasc ă site-ul de socializare Facebook dac ă
doresc s ă-și îmbun ătățeasc ă capacit ățile cognitive, arat ă un nou studiu.

O cercetare efectuat ă la Universitatea din Arizona a ar ătat c ă persoanele cu vârste mai mari de 65 de
ani care au participat la studiu și care au înv ățat s ă foloseasc ă re țeaua de socializare au ob ținut o cre ștere cu
25% a rezultatelor în testele de memorie dup ă ce au scris zilnic pe Facebook timp de opt s ăpt ămâni.

În schimb, persoanele care au scris într-un jurnal online ce nu oferea și o func ție de socializare nu au
observat o îmbun ătățire în testele de memorie.
Cercet ătorii afirm ă c ă re țeaua de socializare Facebook ar putea fi o metod ă care s ă permit ă persoanelor
în vârst ă s ă r ămân ă active social și implicate în via ța comunit ății, ceea ce joac ă un rol esen țial în conservarea
abilit ăților mentale la vârste înaintate.

Re țeaua de socializare men ține creierul activ prin oferirea unui flux continuu de informa ții de la
prieteni ce trebuie s ă fie procesate, ceea ce face ca informa țiile mai vechi s ă necesite fie stocarea, fie ștergerea
din memorie, explic ă cercet ătorii.
Astfel, folosirea Facebook duce la men ținerea unor capabilit ăți precum „memoria de lucru”, denumire
ce desemneaz ă capacitatea noastr ă de a stoca și de a utiliza mai multe informa ții în acela și timp, de exemplu
atunci când urm ăm un set de instruc țiuni sau când facem calcule în minte.

În cadrul acestui studiu, cercet ătorii de la Universitatea Arizona au solicitat celo r 14 participan ți cu
vârste cuprinse între 68 și 91 de ani s ă devin ă prieteni pe Facebook și s ă posteze în fiecare zi ceva nou, timp
de opt s ăpt ămâni.
Alte 14 persoane de vârsta a treia au scris într-un jurnal online post ări zilnice similare ca lungime celor
de pe Facebook, care nu erau îns ă împ ărt ăș ite cu nimeni altcineva, iar persoanele din cel de- al treilea grup nu
au folosit niciunul din aceste dou ă site-uri.

Testele de memorie efectuate dup ă 8 s ăpt ămâni au relevat c ă persoanele care folosiser ă Facebook
ob ținuser ă un scor cu 25% mai mare decât în cadrul testelor d e la începutul studiului, pe când persoanele din
celelalte dou ă grupuri nu observaser ă îmbun ătățiri.
Janelle Wohltmann, doctorandul care a coordonat ace st studiu, a prezentat rezultatele preliminare în

Iuliana Andreea Voicu
grupa 1093
cadrul întâlnirii anuale a International Neuropsych ological Society.

„Sunt dovezi ce atest ă c ă atunci când men ținem creierul implicat, înv ățând competen țe noi și nu doar
relaxându-ne la b ătrâne țe, duce la o performan ță cognitiv ă îmbun ătățit ă. Înv ățând s ă foloseasc ă site-ul
Facebook, persoanele în vârst ă ajut ă la construirea unei «rezerve cognitive» ce proteje az ă împotriva declinului
cognitiv și amân ă schimb ările de func ționare a creierului ce sunt asociate vârstei înaint ate”, a concluzionat
cercet ătoarea.