Managementul securității în societatea contemporană [614048]

Universitatea Babeș – Bolyai
Facultatea de Istorie și Filosofie
Managementul securității în societatea contemporană

Eseu
Evaluare critică a politicii externe ruse în ultimul mandat al
administrației Vladimir Putin

Liulea Mădălina, an I , MSSC

Cluj-Napoca
2017

1
Lucrarea de față are drept scop o evaluare critică cu privire la politica externă
promovată de Federația Rusă în mandatul actual al președintelui Vladimir Putin. Ne-am
concentrat atenția asupra evenimentelor majore care au marcat sfera p olitică începând cu
anul 2012 și pănă în prezent. Relevante în redactarea acestui eseu s -au dovedit a fi
implicarea Rusiei în războiul din Siria și implicit în lupta internațională împotriva
terorismului, lovitura de stat din Ucraina și anexarea Crimeei, viziunea noii Strategii de
Securitate Națională din decembrie 2015 cu privire la politica externă și, nu în ultimul
rând, aspecte cheie în relațiile Federației cu Statele Unite ale Americii, U niunea
Europeană, Orientul Îndepărtat și cel Apropiat și cu Vecinătatea Apropiată.
O versiune a concept ului de politică externă a Rusiei a fost adoptat ă în 12 februarie
2013. Un decret asupra elaborării unui nou concept fusese semnat de președintele Putin în
7 mai 20121 ziua reluării celui de -al treilea mandat al s ău. Conceptul de politică externă
rusă curpinde principalele direcții fundamentale, direcții prioritare și obiectivele politicii
externe ale Federației Ruse.
Federația Rusă și -a orientat mereu politica externă pe cinci l inii directoare de
acțiune: dou ă vizează relația cu Occidentul (Statele Unite ale Americii și Uniunea
Europ eană), iar celelalte au ca țint ă Asia de Est/Orientul Îndepărtat ( în special China),
Orientul Apropiat și Vecinătatea Apropiată. Politica externă rusă oficială se ghidează după
princip iul multilateralismului, însă neoficial, Federația acționează și unilateral, lucru
demonstrat în candrul conflictului ruso -georgian.
Rusia , în contextul celui de -al treilea mandat al președintelui Vladimir Puti n are
nevoie de investiții, de tehnologie astfel încât vor exista o serie de compromisuri care să -i
faciliteze aceste lucruri. În ceea ce privește relația cu SUA , Rusia a făcut deja câteva
compromisuri în privința scutului antirachet ă, a votat pentru intervenția din Libia, a
suspendat un contract de vânzare de armament către Teheran, compromisuri care nu i -au
adus tratarea ca partener egal de către SUA. Înlocuirea lui Barak Obama de către Donald
Trump oferă Rusiei speranța unei reluări a dialogului pen tru a tempera tensiuni bilateral e
provocate în special de conflicte le din Siria și Ucraina .
În privința relației cu NATO , amenințările sunt aceleași însă prioritățile variază.
Pornind de la realitatea actuală în care NATO își reafirmă constant politica uș ilor deschise

1 Angus Roxburgh, Vladimir Putin. Un țar în căutarea unui noi imperiu , Editura Litera, Bucure ști, 2014, pp.
374-376.

2
față de statele europene dornice de integrare, în care se instalează elemente ale scutului
antirachetă pe teritoriile unor state situate pe flancul de est al NATO (Polonia, România,
Bulgaria), iar șase unități de comandă sunt activate în Litu ania, Letonia, Estonia, Polonia,
Bulgaria și România nu este greu să constatăm tendința oficială a Rusiei în materie de
politică externă și securitate.
Articolul 15 al Russian Na tional Security Strategy din decembrie 2015 identifică
extinderea NATO și apropierea acesteia față de granițele Rusiei drept o amenințare la
adresa securității naționale: "Extinderea potențialului de forță al NATO și dotarea acesteia
cu funcții globale care sunt puse în aplicare în încălcarea normelor dreptului internațional,
activarea militară a blocului, expansiunea sa continuă, abordarea infrastructurii sale
militare la granițele rusești, toate creează o amenințare la adresa securității naționale"2.
Cu toate că NATO insist ă că aceste instalații sunt pur defensive împotriva un ei
eventuale amenințări din țări precum I ranul, Rusia considera totuși c ă acestea afectează
echilibrul geostrategic și capacitatea ei de descurajare nuclear ă, motiv pentru care , încă din
iunie 2015 , Putin a anunțat desfa șurarea a peste 40 de noi ra chete ba listice
intercontinental e capabile să treacă de cele mai so fisticate sisteme de apărare antiaeriană :
“Trebuie întărit potențialul militar al forțelor nucleare strategice, înainte de toate , cu
ajutorul sistemelor de rachete capabile să garanteze străpungerea sistemelor de apărare
antirachet ă existente sau viitoare”3.
În ceea ce privește Vecinătatea Apropiată , Rusia a încercat , prin intermediul unor
acorduri economic e4 și tratate de securitate colectiv ă5demararea uno r procese
integraționiste, cu c aracter preponderant economic și militar.
Rolul Rusiei în Orientul Mijlociu vizează în principal relațiile cu Iran, Irak și Siria.
Politica Kremlinului în regiune est e marcată de pragmatism, calcul e economice și ,
ocazional , anti-americanism. În acest scop, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov afirma
că “Politica Rusiei este nici pro -arabă, nici pro -Israel, nici pro -Iran, ea urmărește doar

2 Russian National Security Strategy , Articol 15,
http://www.ieee.es/Galerias/fichero/OtrasPublicaciones/Internacional/2016/Russian -National -Security –
Strategy -31Dec2015.pdf , accesat la data de 01.09.2017.
3 Politica extern ă și de securitate a Rusiei în 2017,
https: //www1.agerpres.ro/externe/2016/12/23/retrospectiva -politica -externa -si-de-securitate -a-rusiei -in-2017 –
09-51-0 , accesat la data de 01.09.2017 .
4 Vezi A cordul Privind Uniunea Economic ă, Acordul privind cre area zonei de comer ț liber, Comunitatea
Economic ă Eurasiatic ă, Spa țiul Economic Comun .
5 Vezi Tratatul de Securitate Colectiv ă a Comunit ății Statelor Independent e.

3
asigurarea intereselor naționale ruse, precum și menținerea legăturilor strânse de prietenie
care pot asigura un cadru stabil cooperării și relațiilor bilaterale.”6
În privința realatiei cu Asia de Est , aceasta vizează în principal colaborarea
economică și competiția geopolitică cu China, cu Japonia exti nderea relației economice și
încheierea unui a cord privind Insulele Kurile , iar în Coreea , prive sc continuarea
investițiilor ma sive în Nord. În America Latină , președintele rus se bucur ă de sprijinul
dictatoril or și a semnat importante contr acte comerciale în domeniul resurselor naturale
datorită vicepriministrului Igor Secin.
Mandatul actual al lui Vladimir Putin în materie de politică externă a re ca
principale obiective reîntoarcerea la sine și la Europa prin instit uționalizarea relațiilor cu
NATO și UE, Rusia să dev ină o super putere energetic ă și îmbunătățirea relațiilor cu statele
CSI și din Asia centrală.
În timpul actualului mandat al președintelui Vladimir Putin, Crimeea a fost pierdută
de Ucraina și a revenit în patrie prin alegere proprie și din cau za instigatorilor occidentali.
Donbass, cel puțin acea parte care astăzi se numește Republica Populară Done țk și
Republica Populară Lugansk nu mai poate fi reasimilat ă de guvernul central de la Kiev. De
altfel, însăși existența statului Ucrainean este pusă astăzi sub semnul întrebării întrucât o
mare parte din Donbass, care rămâne încă sub puterea guvernului central ucrainean, este
populată de ruși etnici în procente a șa de ridicate încât autoritățile centrale sunt îngrijorate
de posibilitatea unui al doilea val de proteste în cazu l izbucnirii unui nou conflict împotriva
republicilor Done țk și Lugansk, la fel și pentru regiunile Șarkov și Dnepropetrovsk. În
plus, Regiuneaa Odessa a fost su bjucată, temporar, prin monstruosul pogrom de la Casa
Sindicatelo r din 2 mai 2014. Pe de altă parte, l ovitura de stat ucrainean ă din februarie 2014
era pregătită de multă vreme, după înfrângerea revoluției portocalii filo -occidentale a lui
Iușcenko și Timo șcenko încă din 1991 din momentul suveranității făcute cadou Ucra inei
de “sinucidere sovietică ” când SUA, Canada și Marea Britanie au luat Kiev -ul sub aripa lor
transform ându-l într -un bastion rusofob7.
Pe de altă parte, ofensiva rusă împotriva ISIS în Siria a luat prin surprindere
întregul Occident. În timp ce Washingt onul și aliații săi plănuiau instituirea unei zone fără

6 Putin și Politica extern ă a Rusiei, http://geopolitics.ro/put in-si-politica -externa -a-rusiei , accesat la data de
1.09.2017.
7 Stanislav Belkovski, Putin. Biografia interzis ă, Editura Corint, Bucure ști, 2014, pp. 236 -240.

4
drept de zbor , ca aceea care a permis NATO să demoleze statul libian și să -l ucidă pe
Muammar Gaddafi, acțiunea inițiată la 30 septembrie 20158 de Vladimir Putin a r ăsturn at
pe neașteptate cadrul mili tar și politic. La sfârșitul lui 2015, prin intervenția Rusiei în Siria
și răsturn area strategică a situației în Orientul Mijlociu, reiese clar că președintele rus
văzuse corect și se pregătise cu înțelepciune pentru ce era mai rău. Rusia revenea
dintrodată la poziția sa de protagonist mondial în virtutea unei reorganizări radicale a
forțelor sale armate și a tehnologiei sale militare pe toate componentele triadei nucleare. Ca
atare, intervenția din Siria a mo dificat întregul cadru internațional și a ară tat inclusiv
omului de pe strad ă imaginea lipsită de echivoc a unei Ru sii protagoniste a războiului
împotriva terorismului internațional.
Mai mult, n u se știe încă dacă a existat o strategie unitară și cât de mult a fost
implicat Kremlinul în deturnarea politicilor occidentale, dar ajungerea lui Donald Trum p la
Casa Alb ă și reușita Brexit se aliniază intereselor lui Vladimir Pu tin pentru că atât SUA cât
și UE ies extrem de slăbite din vâltoarea politică a lui 2016. Pe de alt ă parte, pe plan
regional, Vlad imir Putin a reușit să îl instaleze la Chișinău în funcți a de președinte pe pro –
rusul Igor Dodon, stopând astfel pr ocesul de europenizare a l Republicii Moldova.

Concluzii
Concluzionând, p utem anticipa faptul că politica externă a Federației Ruse va
continua să își exercite influențele asupra foștilor sateliți ai URSS și va încerca limitarea
influenței Oc cidentului în zonele cheie ale Eurasiei, direct sau prin interpuși (Organizația
de la Shanghai, Uniunea Economică Eurasiatica, BRICS).
După mai bine de 20 de ani de tranziție spre democrație, după ce Vladimir Putin a
câștigat un al treilea mandat prezidențial de șase ani, este însă tot mai evident că nu se
poate vorbi despre democrație în Rusia. Privită din exterior, Rus ia este guvernată de un stat
rațional -legal. Are un sistem de legi, instituții și o birocrație care, la prima vedere, se
străduiește să guverneze țar a, dar din cauza extinselor abuzuri, Rusia se găsește permanent
în pericolul unei disoluții. La o privire mai atentă însă , devine clar că a ceste legi și instituții
intră adesea în conflict deschis cu realitatea de pe teren. Indiferent care ar fi problema
Rusiei, ea nu este un stat aflat în dis oluție, fiindcă de fapt nu se afl ă în colaps, în mare parte

8 Consiliul Federa ției Ruse a autorizat utilizarea for țelor a rmate ruse în afara grani țelor țării, ca urmare a unei
solic itări în acest sens a pre ședintelui Vladimir Putin .

5
pentru că sistemul mai fluid, informal și adesea irațion al al statului patrimonial intr ă în
acțiune pentru a guverna țar a9.
Rusia se afl ă încă o dată supusă unui atac moral, cu spatele la zid, fără posibilitatea
de a realiza vreo retragere strategică deoarece este închisă în propriul teritoriu, înconjurată
de forțele adverse și de dominația absolută a unui sistem informativ dușman și supusă unui
veritabil război de comunicare în care este în mod decisiv mai slabă decât adversarul. Pe de
o parte, Rusia nu poate alege armele duelului, deoarece adversarul a ales deja cu ce va
lupta în faza pregătito are. Pe de altă parte, se repet ă încă o dată s ituația care a dus la
înfrângerea Uniunii Sovietice, chiar dacă în termeni cu totul noi, Rusia fiind constrânsă să
lupte pentru supremație cu întreaga lume occidentală, mai evoluată din punct de vedere
tehnologic, reușind abia să atingă paritatea strategic ă nucleară10.
În plus, Rusia se afl ă într-o situație foarte vulnerabilă, lovită de o serie de sancțiuni
economice față de care îi este greu să reacționeze, mai ales din cauza faptului că
transformarea capitalistă s -a produs tumultos, d ezordonat, în strânsă dependen ță de piețele
occidentale și s -a structurat pe baza regulilor piețelor occidentale, sub controalele și
obligațiile impuse de instituțiile financiare occidentale, toate acest e elemente supunând în
prezent Rusia la nenumărate șan taje. La toate acest ea se adaug ă și faptul că Rusia nu a
reușit încă să se elibereze de dependența sa de exportul de materii prime, a celor energetice
în primul rând, fiind supusă astfel unor variabile precum scăderea artificială a prețului
petrolului care se afl ă în afara co ntrolului său și care pot fi din nou folosit e pentru a -i
zdrobi rezistenta și a -i anula suveranitatea, așa cum s -a întâmplat și înainte pentru a înăbuși
perestroika gorbaciovist ă.
Este nevoie ca Rusia să înțeleagă natura forței de care dispune, drept condi ție
esențială pentru a se putea folosi de ea. Nu există nicio îndoială că spiritul național rus este
o componentă crucială a acestei forțe, dar ar fi o eroare gravă să se dezgroape ideea celei
de-a treia Rome sau cea legată de indeplinirea vreunei misiuni mesianice ruse. Rusia
trebuie să înțeleagă și să proclame lumii c ă sarcina s a nu este aceea de a înlocui dominația
Occidentului cu propria dominație ci să vorbească despre o schimbare de paradigmă
inevitabilă, care va trebui să îi vizeze pe toți și care să fie în interesul supraviețuirii omului,

9 Anna Arutunyan, Țarul Putin. D in interiorul cultului puterii în Rusia , Meteor Publishing, Bucure ști, 2014 ,
p. 9.
10 Giulietto Chiesa, Putino fobia. Rusia contemporan ă și angoasele Occidentului , Editura Corint, Bucure ști,
2017, pp.156 -157.

6
nu doar ca o țară mare și mândră care se apăra de agresiunile externe și -și reafirm ă
legitimitatea de protagonist dur în ciocnirea planetară. Este nevoie de un mesaj puternic, o
ideologie a salvării valabilă pentru orice popor, cultur ă și religie.

Bibliografie
Cărți
1. Arutunyan, Anna, Țarul Putin. Din interiorul cultului puterii în Rusia , Meteor
Publishing, Bucure ști, 2014 .
2. Belkovski, Stanislav, Putin. Biografia interzis ă, Editura Corint, Bucure ști, 2014 .
3. Chiesa, Giulietto , Putinofobia. Rusia contemporan ă și angoasele Occidentului ,
Editura Corint, Bucure ști, 2017 .
4. Roxburgh, Angus, Vladimir Putin. Un țar în căutarea unui noi imperiu , Editura
Litera, Bucure ști, 2014 .

Articole on -line

5. Russian National Security Strategy ,
http://www.ieee.es/Galerias/fichero/OtrasPublicaciones/Internacional/2016/Russian
-National -Security -Strategy -31Dec2015.pd f, accesat la data de 01.09.2017.
6. “Politica extern ă și de securitate a Rusiei în 2017 ”,
https://www1.agerpres.ro/externe/2016/12/23/retrospectiva -politica -externa -si-de-
securitate -a-rusiei -in-2017 -09-51-0 , accesat la data de 01.09.2017 .
7. “Putin și Politica extern ă a Rusiei ”, http://geopolitics.ro/putin -si-politica -externa -a-
rusiei , accesat la data de 1.09.2017.