Master: Securitate și Relații Internaționale [614023]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO -UMANE,
Departamentul de Relații Internaționale, Științe Politice și Studii de Securitate
Master: Securitate și Relații Internaționale

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonat or științific: Absolvent: [anonimizat].univ.dr. Nicoleta MUNTEANU Petronela -Cristina DUMITRU

Sibiu,
2020

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO -UMANE,
Departamentul de Relații Internaționale, Științe Politice și Studii de Securitate
Master: Securitate și Relații Internaționale

EFECTELE RĂZBOIULUI INFORMAȚIONAL DIN PERSPECTIVA
MASS -MEDIA ȘI A REȚELELOR DE SOCIALIZARE
STUDI U DE CAZ: PANDEMIA DE COVID -19

Coordonator științific: Masterand: [anonimizat].univ.dr. Nicoleta MUNTEANU Petronela -Cristina DUMITRU

Sibiu,
2020

Cuprins

INTRODUCERE / 3

CAPITOLUL I
Războiul informațional. Delimitare conceptuală / 7
I.1. Abordarea teoretică a războiului informațional (definiție, istoric,
clasificare, forme de manifestare, componente, principii) / 7
I.2. Încadrarea războiului informațional în sfera războaielor neconvenționale
specifice contemporaneității / 13
I.3. Efectele războiului informațional asupra securității / 18
Concluzii / 22

CAPITOLUL II
Relația dintre mass -media și rețelele sociale /24
II.1. Impactul tehnolog ic asupra dezvoltării mass -media și a rețelelor de
Socializare / 24
II.1.1 . Galaxia Gutenberg / 26
II.1.2. Sistemul, actorii și funcțiile mass -media în societate /27
II.1.3. Rețele de socializare / 31
II.1.4. Facebook / 32
II.1.5. Twitter / 33
II.1.6. Instagram / 33
II.2. Rețelele sociale: concurență a mass -media / 34
II.2.1 . Analiza SWOT a rețelelor sociale / 37
II.3. Influența comunicării mediatice asupra sectorului securității / 40
II.3.1. Mass -media și rețelele sociale percepute ca armă a terorismul ui/ 42
II.3.2. Mass -media tradiționale și new media ca instrumente de manipulare,
dezinformare sau distrugere a societății / 44
II.3.3. Securitatea informațională din perspectiva spațiului mediatic / 47
Concluzii / 48

CAPITOLUL III
Propagandă, manipulare și război informațional prin mass -media tradiționale și new –
media în pandemia de COVID -19 / 50
III.1 Influențe asupra mesajului mediatic în pandemia de Covid -19/ 51
III.2. Analiză chestionar / 59
III.3. Rezultate chestionar / 61
Conclu zii /66

CONCLUZII/68
GLOSAR DE TERMENI ȘI CONCEPTE CHEIE / 72
LISTĂ DE ABREVIERI / 74
BIBLIOGRAFIE / 75
ANEXE / 78

3
Introducere

Debutul secolului al XXI-lea a fost marcat de un nivel maxim al materializării
amenințărilor asimetrice. Evenimentele desfăș urate pe parcursul timpului prezintă actualul
mediu de securitate ca fiind caracterizat de imprevizibilitate, instabilitate și incertitudine1.
Mediul geopolitic ș i geostrategic trebuie r eorganizat , astfel încât să poată preveni sau gestiona
eficient riscuri le neconvenționale, cele de tip hibrid care au înlocuit treptat pericolele clasice,
convenționale. Contextul internațional , tensionat și complex , impune ca starea de secur itate a
fiecărei țări, precum și a comunității internaționale, să depindă nu atât de capacitatea de
reacție și adaptare, cât și de capacitatea de prevenire și de acționare într -un mod pro -activ2.
În cei cinci ani de studiu și analiză, pe parcursul studiilor de licență la Specializarea
Studii de Securitate ș i a programului de master Secur itate și Relații Internaționale , am înțeles
că securitatea constituie un element primordial . Un stat care nu poate garanta securitate, este
un stat expus pericolelor, amenințărilor tot mai diverse. Un mediu de securitate instabil , nu
este altceva decât un spațiu extrem de vulnerabil, ușor de penetrat, iar toate aceste elemente
conduc la perturbarea stabilității politice, sociale, economice, cât și a ordinii publice.
Lucrarea mea de disertație se intitulează Efectele războiului informațional din
perspectiva mass -media și a rețelelor de socializare Studiu de caz: Pandemia de COVID -19.
Am ales această temă deoarece războiul informațional, prin anumit e arme cu care jonglează,
mass -media și reț elele de socializare, reprezintă unul dintre principalele pericole pen tru
securitatea națională și globală în prezent . Astăzi, în locul rivalității de natură ideologică și a
conflictelor militare, se conturează o nouă arhitectură a organizării multipolare a lumii în
tranziție , pentru a face față unui set nou de provocări și riscuri iminente, iar, dintre acestea,
războiul informațional poate fi clasat pe un loc fruntaș. În actuala societate, capacitatea și
gradul de putere al oricărui stat nu se mai poate aprecia prin prisma dimensiunii militare, ci
prin potențialul informațio nal deținut3. Informația reprezintă un element deosebit de important
al globalizării . Pentru ca ceva să existe, trebuie să intre pe piața globală sub forma informației.

1 Constantin Moștoflet, Vasile Popa, Rolul UE în asigurarea securității globa le, Editura Univeristății Naționale
de Apărare „Carol I ”, București, 2008, p. 7
2 Revista Centrului de Strategii Aplicate, Diplomacy& Intelligence, Col. Dr. Dorin –Marinel Eparu –
Considerații privind impactul transformărilor mediului internațional de secu ritate asupra securității regionale și
naționale , p. 11 , http://www.strategiiaplicate.ro/wp -content/uploads/2014/04/Revista -Diplomacy -Intelligence –
NR3.pdf , (10.04.2020)
3 Marin Teodora, Terorismul ca amenințare globală și dimensiunea media a lumii conte mporane , http://ultima –
ora.ro/terorismul -ca-amenintare -globala -si-dimensiunea -media -a-lumii -contemporane/?mobile_switch=mobile ,
(10.04.2020)

4
Aceasta are avantajul circulației rapide prin tehnologie. Astfel, cunoașterea, interese le sunt
reduse la informație4. Informația a fost și va rămâne un instrument imperial, iar preocuparea
pentru ocrotirea informațiilor valoroase, care satisfac nevoile și interesele unui stat, nu est e un
element de noutate, astăzi, în cursa continuă pentru p utere . Treptat, principiul „need to know ”
a fost înlocuit de principiul „need to share”, astfel, dacă ar trebui să găsesc un nume al
societății actuale , ar fi societatea „sharing -ului”5. Nu este important ca un actor să dețină
informația de care are nevoie , dacă nu știe modul în care să o utilizeze și să o transmită mai
departe, pe scena relațiilor internaționale, pentru a -și satisface propriile obiective strategice.
Pentru înțelegerea impactului pe care războiul informațional îl are asupra mediului de
securitate actual, în primul capitol, a naliza mea a pornit de la o abordare teoretică a acestui
concep, definirea noului tip de război, caracteristicile esențiale ale acestuia , modul de
acționare și de producere a instabilității societale și globale . Încadrad în sfera războaielor
neconvenționale specifice contemporaneității, războiul i nformațional produce efecte colosale ,
schimbări pe scena relațiilor internaționale, iar uneltele prin care acționează sunt în strânsă
legătură cu cele ale războiul ui psihologic . Ghidat de principii de bază și componente
complexe, războiul informațional reprezintă o amenințare continuă la adresa stabilității și
bunei guvernări a statelor.
De asemenea, în cel de al doilea capitol al lucrării de disertație am urmărit legătura
care se stabileș te între războiul informațional, mass -media și rețelele de socializare.
Necesitatea în continuă creștere a societății contemporan e de a fi la curent cu știrile de ultimă
oră din diverse domenii de i nteres, ca și o nevoie esențială a schimbului cur ent de informații
între categoriile sociale, pe diverse subiecte , în paralel cu o conștientizare a drepului de a fi
informat, respectiv a cel ui de a informa, au determinat o dezvoltare fără precedent a mass –
media și ulterior, a rețelelor sociale, cu toate e fectele ce decurg din acestea6. Stadiul la care a
ajuns relația dintre om și tehnologie reprezintă un indicator pentru evoluția sau involuția
conștiinței umane. În consecință, nu putem afirma că o tehnologie este bună sau rea, eficientă
sau inutilă, domin atoare sa u distructivă, însă pot fi observa te mecanismul psihologic uman și
latura rațională care stau la baza instrumentării acesteia. Atât tehnologia, dar și
comportame ntul uman au fost pionii esențiali care au contribuit la influențarea parcursului

4 Dradoș Tiberiu Niță, Identitate și globalizare: o problemă metafizică a secolului XXI,
http://www.strategiiap licate.ro/wp -content/uploads/2018/03/Revista -CSA -martie -2018 -nr-10.pdf, ( 27.06.2020)
5Revista Intelligence, Andrada Nicoleta Halgaș -Blaga, Cultura analitică în secolul XXI. Sharing is (s)caring,
http://intelligence.sri.ro/cultura -analitica -secolul -xxi-sharing-scaring/, (15.06.2020)
6 Teodora Marin Șerban, Social Media – o nouă dimensiune a raporturilor dintre securitatea societală și mass –
media, http://www.academiadepolitie.ro/root/studii/iosud/rezumate_teze/2016/serban/rezumat_serban.pdf,
(23.05.2020)

5
istoriei recente al omenirii , tiparul conflictelor, declanșarea noilor tipuri de războaie sau crize .
Geopolitica actuală este puternic influențată de aceste noi elemente ce caracteriz ează o lume
imperfectă aflată î ntr-o competiție continuă de a deține informaț ia și a o utiliza în scopuri
propri i7.
Schimbările majore care au dominat scena relațiilor internaționale , odată cu încheierea
Războiului Rece, au fost înlocuite de o dezvoltare rapidă a tehnologiei și mijloacelor de
informare și comunicare. Practic, toate aspectele care țin de viața de zi cu zi sunt determinate
de o serie de operațiuni realizate exclusiv cu ajutorul tehnologiei. A ceastă tendință de
dezvoltare rapidă la nivel global a generat o serie de oportunități pentru securitatea
internațională, însă e ste la fel de adevărat că aceste noi posibilități de a progresa în toate
domeniile au adus cu sine apariția unor noi riscuri. Iar un loc important în topul acestor
pericole la adresa securității îl ocupă acele amenințări care vin din zona social media.
În plin război informațional, pe lângă funcțiile de informare, modelare a opiniei
publice, divertismen t, mass-media și social media utilizează tehnici de dezinformare,
transmitere a unor știri eronte pentru a conduce la decizii greșite, mizează pe un
bombard ament inform ațional, manipulator, propagandistic, în scopul demoralizării,
demobilizării populației sau trecerii acesteia de partea inamicului8. În cadrul prezentei lucrări,
am subliniat ideea că, Internetul, cu toate formele sale de manifestare, mergând d e la
hackerism la social media, est e, astăzi, îndreptat împotriva securității, cât și a ordinii publice,
de unde necesită coordonarea celor două sisteme în vederea u nui răspuns adecvat pentru
aceste provocări. Astfe l, în acest capitol, voi avea în vedere conturarea mecanismelor de
funcționare ale mass -media și rețelelor de socializare în raport cu amenințările și
oportunitățile pe care utilizarea acestora le generează.
În capitolul al treilea, am întocmit un studiu de caz pentru a evidenția caract eristicile
teoretice prezentate la capitolul întâi și al doilea d espre războiul informațional și elementele
esențiale prin care se manifestă, modul de acțiune și factorii cu care intră în contact direct .
Acest studiu constituie o o ilustrare a legăturii di ntre cele mai noi teorii și practici în domeniul
informațional9. Studiul de caz se intitulează „Propagandă, manipulare și război informațional
prin mass -media tradiționale și new -media, în pandemia de COVID -19”. Acesta conturează

7 Silviu Nate, Geopolitica unei lumi imperfecte , Editura Top Form, București, 2014, p. 9
8 Teodora Marin Șerban, Social media – o nouă dimensiune a raporturilor dintre securitatea societală și mass –
media, http://academiadepolitie.ro/root/studii/iosud/rezumat e_teze/2016/serban/rezumat_serban.pdf ,
(11.06.2020)
9 Luminița Kohalmi, Comunicare publică în domeniul securității, http://prouniversitaria.ro/carte/comunicare –
publica -in-domeniul -securitatii/rasfoire/ , (11. 06.2020)

6
imaginea unei societăți a flată la granița dintre adevăr și minciună, dintre real și virtual, panică
și rațiune, frică și echilibru, toate generate de războiul informațional, principalul pericol la
adresa stabilității și sănătății umanității.
Din cauza situației instabile cu care mediul global se confruntă în prezent, se poate
vorbi despre primul război mondial al dezinform ării? Cum se va contura cu precizie războiul
viitorului est e aproape imposibil de preconizat și, mai ales, de ilustrat într-o imagine model,
virtuală și atotcupr inzătoare10. În acest tip de război asimetric, fiecare adversar apelează la
mijloace tot mai diverse și distincte, acționând din umbră și evitând o confruntare față în față,
comparativ cu războiul clasic. Cu toate prev iziunile care se fac , dispunem doar de clișee mai
mult sau mai puțin clare sau de imagini segmentate cu o societate instabilă, puternic afectată
de războiul bazat pe informații, mass -media și new media.

10 https://cssas.unap.ro/ro/pdf_s tudii/confi_asimetrice.pdf , (12.05.2020)

7
Capitolul I
Războiul inform ațional. Delimitare conceptuală
I.1. Abordare a teoretică a răzb oiului informațional
(definiții, istoric, clasificare, forme de manifestare , componente , principii )

Prezentul este definit printr -o etichetă generală, „era globalizării ”.
Globalizarea este un fenomen social -istoric, dar și un fenomen sesizabil la nivel e mpiric,
cotidian. Astăzi, civilizația se contituie din bunuri materiale și utilitare, din tehnologie și
progres rațional11. Cu toate acestea, prezentul este caracterizat de o lume în care conflictele ș i
crizele sunt reale , frecvente, diverse și în continuă evoluție12. Se configurează o nouă
paradigm ă, deoarece mediul internațional se con fruntă cu o formă de conflict , complet
diferit ă, un conflict intens, asimetric, ascuns, războ iul informațional, armă a descurajării
strategice atât în plan global, cât și în d iferite teatre de operații13.
Istoria războiului este descrisă de către celebrul analist și futurolog Alvin Toffler în
trei valuri. În timpul revoluției agrare, războiul era dus de o clasă războinică bazată pe
informații. Odată cu revoluția industrială, ră zboiul s -a axat pe distrugerea în masă. Statele
naționale au folosit armate de masă pentru a -și proteja și extinde societățile în războaie cu un
număr însemnat de victime14. În era informațională , simbolizată de o nouă dimensiune a
societății umane , războiu l s-a orientat către războiul informațiilor. Arma supremă nu mai este
distrugerea în masă, ci deținerea informațiilor despre ad versar, deoarece informația înseamnă
putere15. Războiul informațional este o modalitate eficientă de diminuare a puterii , având
efecte de demoralizare a inamicului16. Această tehnică are la bază cunoașterea legilor
psihologiei17, întrucât vizează opinia publică, cât și puterea și forțele armate de care ea
dispune18. O populație cu moralul la pământ este mai ușor de dominat . O armată dem oralizată

11 Revista de Științe Sociale, Diplomație și Studii de Securitate, Dragoș Tiberiu Niță, Identitate și globalizare:
o problemă metafizică a secolului XXI , p. 64, http://www.strategiiaplicate.ro/wp –
content/uploa ds/2018/03/Revista -CSA -martie -2018 -nr-10.pdf, (27.06.2020)
12 Ștefan Oprea, Lumea sub efectele acțiunilor hibride , https://monitorulapararii.ro/lumea -sub-efectele –
actiunilor -hibride -1-2520, (25.05.2020)
13 Radu Moinescu, Războiul informațional , https://www.s cribd.com/doc/16588618/Referat -RAZBOIUL –
INFORMATIONAL, (25.05.2020)
14 Alvin Toffler, Puterea în mișcare , Editura Antet, București, 1996, p. 11 -12
15 Mihai Solescu, Impactul războiului informațional asupra societății contemporane,
https://www.armyacademy.ro/ buletin/2_2000/articol5.html, (26.05.2020)
16 Radu Moinescu, Războiul informațional , http://www.scribd.com/doc/16588618/RAZBOIUL –
INFORMATIONAL , (10.05.2020)
17 https://www.scribd.com/doc/16588618/Referat -RAZBOIUL -INFORMATIONAL, (26.05.2020)
18 Alvin Toffle r ,Op.cit , p. 20

8
este mai ușor de înfrânt19. Pe parcursul istoriei s -au utilizat numeroase tehnici și operațiuni
psihologice , iar astăzi acestea îmbracă forma război ului psihologic. Acest tip de război
comportă caracteristici aparte , nu impl ică violență fizică, este un război viclean, un război
care poate pava drumul către victorie20. Pe actualul și modernul teatru de luptă , tehnologia
informațională este utilizată, în special , pentru a face armatele mai inteligente și pentru a
minimiza pierderile proprii21.
Una din tre problemele războiului informațional este aceea că , oficia l, nu există o
definiție universal acceptată, însă se vorbește de războiul informațional ca fiind o acțiune
desti nată perturbării, dezinformării sau distrugerii informațiilor inamicului și a tutu ror
capabilităților de care acesta depinde, concomitent cu protejarea forțelor proprii și aliate22.
Principalul motiv este că acest tip de agresiune este relativ nouă și de aceea termenul de
război informațional are diferite semnificații. Pe de o parte este aspectul lui militar, dar pe de
altă parte războiul informațional mai este folosit pentru a descrie războiul pe Internet.
Internetul a oferit posibilitatea ca un stat să obțină informații secrete ce aparțin unei alte țări,
folosind doar un computer și un specialist în atacurile informatice23. Avantajele sunt imediate,
pentru că se înlătură obligativitatea antrenării, pe termen îndelungat, a unui spion clasic, care
să desfășoare aceeași muncă pe teren24. Majoritatea statelor lumii investesc sume colosale ,
atât pentru realizarea, cât și pentru prevenirea atacurilor pe internet, care vizează informații
politice, economice și tehnologice. După Statel e Unite ale Americii, Marea B ritanie și Franța
sunt următoarele state în topul țărilor atacate cibernetic25.
Anul 1980 ilustrează apariția celebrei cărți a lui Alvin Toffler deunimtă „Al treilea
Val”26, iar conform acesteia, s -au pus primele baze ale fundamentării conceptului de război
informațional. Autorul susține că pentru a ataca o națiune se poate obstrucționa flu xul
informațiilor, tăierea legăturii dintre sediul societății multinaționale și filialele sale din
străinătate, ridicarea de bariere informaționale în jurul ei. Vocabularul informațional s -a
îmbogățit conform expresiei „suvernaitatea informației”, pe care autorul o prezintă detaliat

19 http://infobrasov.net/category/homo -ecologicus/page/4/ , (10.05.2020)
20 Sun Tzî, Arta războiului , Editura Samizdat, București, 2004, p. 4 -6
21Mihai Solescu, Impactul războiului informațional asupra societății contemporane ,
https://www.ar myacademy.ro/buletin/2_2000/articol5.html , (10.05.2020)
22 Sorin Topor, Aspecte teoretice ale războiului informațional contemporan , Editura Universității Naționale de
Apărare „Carol I”, București, 2004, p. 21
23Buletinul Universității Naționale de Apărare „ Carol I” , Nr. 2/2009, Corneliu Preja, Tehnologia acțiunii
informaționale , p. 92 -93, https://buletinul.unap.ro/pagini/pdf/buletin -2-2009.pdf
24 Constantin Alexandrescu, Constantin Posea, Constantin Iordache, Nicolae Tonu, Buletinul Universității
Naționale de Apărare „Carol I”, Nr.2/2009, http://buletinul.unap.ro/pagini/pdf/buletin -2-2009.pdf. (12.05.2020)
25 http://ultimaora.phg.ro/r0259razboiulciberneticarmaviitorului -s114551.html?action=pdf , (10.06.2020)
26 Alvin Toffler, Al treilea val , Editura Politică , București, 1983, p. 12 -13

9
într-o altă carte intitulată „Război și antirăzboi”27, care se concretizează într -o bază de
dezbatere a termenului de război informațional de alte state, în special SUA.
Dr. John Alger definește războiul informațional ca fiind to talitatea acțiunilor adoptate
pentru a obți ne superioritatea informațională. Ac estea vin în sprijinul strategiei militare
naționale prin compromiterea informațiilor inamicului și sistemelor sale de informații în
același timp cu asigurarea și apărarea propr iilor informații și sisteme28.
Transformările acestui secol au influențat inclusiv modul de desfășurare a conflictelor.
Războaiele nu se mai câștigă în tranșee, în plan fizic, prin acțiuni militare clasice, ci în fața
calculatorului sau telefonului, prin i ntermediul informați ilor și al bătăliei creierelor29. Dr.
Frances Jensen, expert în înțelegerea creierului adolescentin precizează că „tehnologia este un
joc. Oricine reușește să pătrundă în mintea adolescenților și să le înțeleagă dorințele îi poate
exploa ta cu ușurință ”30 (Anexa 1) .
Războiul informațional sau mediatic este nou apărut în marele cadru al războaielor
informaționale ( războiul psihologic, războiul imagologic, războiul web etc. ) datorită atingerii
unui grad de globalizare al mijloacelor de comuni care în masă31. Este simbol al confruntării
dintre mass -media , aparținând unor tabere aflate în stare de conflict armat, pentru a impune
atât propriei opinii publice, cât și celei internaționale, propria versiune privind cauzele,
desfășurarea și consecințel e războiului. În sens larg, războiul mediatic cuprinde întreg ul
spectru de confruntări, purtate exclusiv de mass -media, atât între presă, provenind din taberele
adverse aflate în conflict, cât și cele dintre diferitele organe ale mass -media, aparținând
aceleiași părți, referitoare la războiul în cauză, pentru impunerea propriilor puncte de vedere32.
Astfel, această noțiune de război informațional este extrem de complexă și dinamică,
ilustrând acțiuni informaționale, care se desfășoară atât pe timp de criză, cât și de război,
conducând la promova rea interesele proprii în raport cu oponenții. Un alt element extrem de
important, caracteristic războiului informațional, este dificultatea identificării autorului și a

27 Alvin Toffler , Război și antirăzboi , Editura Antet, București, 1995, p. 27
28 Ion Bunduchi, Securitatea informațională din perspectiva mediatică,
http://www.soros.md/files/publications/documents/Studiu_Securitatea%20informatio nala%20din%20perspectiva
%20mediatica_2016.pdf, (12.05.2020)
29 Revista Intelligence, Alina Virginia Afrem, Războiul informațional. O altă arhitectură de securitate,
https://intelligence.sri.ro/razboiul -2-0/, (12.05.2020)
30 Glenn Bech, Islamul. Planul perfec t de creare a Califatului, Editura Corint, București, 2014, p. 45
31Iulian Chifu, Oazu Nantoi, Războiul informațional. Tipizarea modelului agresiunii , https://infocenter.md/wp –
content/uploads/2016/08/Razboi -Informational.pdf , (13.05.2020)
32 Cătălin Hențea , Propaganda fără frontiere , Editura Nemira, București, 2002, p. 24 -25

10
obiectivelor clare pe care acesta le urmărește , dar și prevenirea și contracararea acțiunilor
ostile33.
Nicicând, după apusul Războiului Rece, nu a fost contextul mondial mai tensionat și
complex decât în prezent34. Acesta nu a adus odată cu finalul său o deschidere mai mare spre
cheia toleranței și ac ceptării reciproce. Mișcarea a fost accentuată de mondializarea
informației, din 1980 până în 2000, după modelul occidental, dar în special, după exemplul
Americii de Nord. Mondializarea economică a venit la pachet cu o profundă destabilizare a
identitățil or culturale35. Pe de altă parte, problemele ce țin de securitatea informațională,
cibernetică, obiect ivul de a deține informația la cel mai înalt nivel despre adversari și de a -i
exploata în scopurile dorite planează asupra lumii . Statele sau alianțele din tre state trebuie să
fie mereu pregătite pentru noi surprize, pericole, amenințări, cu toate că este din ce în ce mai
greu să le mențină în gardă. Față în față cu aceste situații imprevizibile , statele reacționează
paradoxal, se pare că în loc să conlucrez e, se adâncesc tot mai mult în politica internă,
refuzând , de cele mai multe ori , dialogul și cooperarea36.
Războiul informațional poate fi executat de sine stătător sau în cadrul unui confl ict
militar declarat . În literatura de specialit ate se prezintă componentele războiului
informațional, ca formă principală de manifestare a revoluției inf ormaționale în domeniul
militar . Războiul informațional integrează forme de manifestare distincte37:
Războiul pentru comandă și control este destinat pentru decapitar ea structurii de
comandă și control, anihilarea activității comandamentelor și neutralizarea sau distrugerea
sistemelor decizionale ale adversarului, concomitent cu protecția celor proprii. Principala
deviză a acesteia este: cea mai bună apărare este atacu l38. Acest tip de război este folosit în
toate acțiunile militare, indiferent de nivelul conflictului. Acesta are două componente:
componenta ofensivă și componenta defensivă39.
Războiul bazat pe informații (intelligence) este folosit împotriva intrării în t imp real a
informațiilor în sistemele de comandă și control ale inamicului, inclusiv în cele ale armelor.
Acesta reprezintă o acțiune orientată asupra managementului și utilizării informațiilor în toate

33 Revista Intelligence, Alina Virginia Afrem, Caracteristicile noului război, https://intelligence.sri.ro/razboiul –
2-0/, (09.06.2020)
34 Wolfgang Ischinger, Lumea în pericol, Editura C urtea Veche, București, 2019, p. 7 -8
35 Johannes Jansen, The dual nature of Islamic Terorism , Ed. Cornell University, N.Y.,1997, p. 1 -2
36 Ibidem , p.11
37 Dușan Baiski, Războiul pe Internet , Editura Waldpress, Timișoara, 2004, p. 3
38 Ion Mitulețu, Managementu l mentenanței în forțele terestre ale Germaniei,
https://buletinul.unap.ro/pagini/pdf/buletin -4-2007.pdf , (13.05.2020)
39 Cristea Dumitru, Ion Roceanu, Războiul bazat pe rețea, provocarea erei informaționale în spațiul de luptă ,
Editura Universității Naț ionale de Apărare „Carol I”, București, 2005, p. 45

11
formele și la toate nivelurile unui conflict, pentru obținerea de avantaje militare decisive. Este
aplicat și în domeniile social, politic, economic p entru asigurarea informațiilor pentru
securitatea națională pe timp de pace, criză sau război . Se caracterizează conform a două
forme de luptă: una ofensivă, o rientată asupra mijloacelor tehnice de culegere a informațiilor
necesare dominării adversarului și cealaltă, de apărare, folosită să prezerve invizibilitatea
acestei componente a războiului informați onal.
Războiul electric este format din totalitatea mijlo acelor pentru cercetarea și atacul
echipamentelor electronic e ale ad versarului (exemplu: radare, radionavigație) a căror
funcționare se bazează pe propagarea undelor electromagnetice și acustice , precum și pe
utilizarea mijloa celor automate de crip tare a informațiilor . Are trei componente de bază:
atacul electronic (forma ofensivă de luptă c are utilizează energia electroma gnetică pentru
atacu l personalului, echipamentelor, pentru distrugerea completă a capabilităților de luptă ale
adversarului) , sprijinul electronic (acțiunile de cercetare și localizare a surselor de radiație
electromagnetică) și protecția electronică (asigură ocrotirea personalului, facilităților și
echipamentelor proprii împotriva acțiunilor inamicului).
Războiul hackerilor se referă la acțiunea persoanelor neautorizate , denumite hackeri,
asupra echipamentelor sistemelor informaționale pentru modificarea conținutului informației
inițiale, distrugerea informațiilor și a sistemelor informatice, folosirea datelor în folosul
adversarului și e fectuarea pirateriei software. Hackerii exploatează imperfecțiunile sistemelor
de securitate a rețelelor de calculatoare pentru penetrarea acestora, cu scopul neutralizării sau
funcționării lor eronate la nivel fizic, sintactic sau semantic, urmărind produ cerea haosului în
infrast ructura informațională atacată40. Un exemplu concret ar putea fi situația de la 23
decembrie 2015, când un grup de hackeri a scufundat în întuneric o regiune din vestul
Ucrainei, prin dezactivarea unei părți importante din infrastru ctura de electricitate a țării, țelul
fiind demonstrarea vulnerabil ităților publice în fața ingenio zității tehnologice utilizate în scop
distructiv. Astfel, orice societate devine sensibilă în fața acestui flagel41.
Războiul informațiilor economice . Acțiuni le realizate au ca scop blocareau sau
canalizarea convenabilă a informațiilor economice, care să determine neacordar ea de
facilități , invadarea pieței adversarului cu mărfuri în scopul falimentării economiei naționale a

40 Dușan Baiski, Op. cit., p. 4
41 Florian Coldea, http://intelligence.sri.ro/ctrl -alt-secure/, (26.06.2020)

12
acestuia, devalorizarea monedei nați onale și producerea de masă monetară fără acoperire,
afectarea operațiilor comerciale și bancare42.
Războiul împotriva infrastructurii globale sau lupta în spațiul virtual (ciberspațiu)
reprezintă cea mai complexă formă de manifestare a războiului informaț ional. Este alcătuit
din acțiunile orientate spre tehnologia informației, rețelele de calculatoare și de comunicații,
pentru a neutraliza sau distrugerea acestora prin terorismul informațional, atac semantic,
operații de simulare asupra structurii informaț ionale sau echipamentelor tehnice43. O abordare
comprehensivă a securității trebuie să aibă în vedere, atât tehnologia, cât și procesele sociale
și economice și, în special, indivizii. Subiectul privește astăzi întreaga societate.
Cybersecurity tinde către mainstream, devenind, treptat, un „bussines as usual ” pentru
întreaga societate44.
Războiul psihologic utilizează informațiile împotriva minții oamenilor prin acțiuni de
dezinformare, manipulare, propa gandă și metode de influențare pentru a mo difica concep ția,
atitudinile , părerile sau comportamentul inamicilor. Acest tip de război se desfășoară sub
forma unor operațiuni care au în vedere: voința națională, conducerea de stat, structurile
politice, com andanții și trupa adversarului etc. Acțiunile psihologic e nu produc distrugeri
materiale, sunt omniprezente pe timp de pace, criză sau război45.
Războiul informațional are la bază următoarele principii: principiul „ decapitării” ,
principiul întâietăților senzorilor , principiul cunoștințelor , principiul promptitud inii, principiul
interoperabilității, principiul supraviețuirii , principiul ierarhiei și principiul intensității46. Prin
îmbinarea acestor principii esențiale, care stau la temelia formării și manifestării războiului
informațional, se realizează acțiuni pre cum: utilizarea întregii tehnologii inform aționale
împotriva inamicului, distrugerea senzorilor adversarului, înainte de angajarea acestuia în
luptă, interoperabilitatea sistemele informatice și de comunicații, existența unei capacități de
decizie scurtă ș i a unei politici de urgență, ce recunoaște natura senzitivă a informației47.

42 Ion Mițulescu, Evaluarea amenințărilor C.B.R.N. și misiunilor structurulorN.B.C ,
https://buleti nul.unap.ro/pagini/pdf/buletin -4-2007.pdf, (27.06.2020)
43 Gheorghe Văduva, Războiul haotic , Editura Universității Naționale de Aoărare ”Carol I”, București 2008,
p. 35
44http://intelligence.sri.ro/securitatea -cibernetica -de-la-perla -coroanei -spre-business -usual -societate/,
(26.06.2020)
45 file:///C:/Users/ALEXANDRA/Downloads/161 -Article%20Text -721-1-10-20150706%20(1).pdf , (16.05.2020)
46 Gheorghe Văduva, Război și cunoaștere, Editura Universității de Apărare Națională ” Carol I”, București,
2008, p.47 -48
47 Radu Moinescu, Războiul informațional , https://www.scribd.com/doc/16588618/Referat -RAZBOIUL –
INFORMATIONAL, (10.05.2020)

13
I.2. Încadrarea războiului informațional în sfera războaielor neconvenționale
specifice contemporaneității

În ultimele două decade s -a constatat faptul că războiul conv ențional n u mai
simbolizează principala formă de opoziție între două tabere aflate în adversitate . Oamenii de
specialitate din domeniul militar , care au analizat în detaliu războiul contemporan , susțin c ă
acesta s -a extins enorm și rapid , ajungând să se suprapună peste majoritatea sferelor clasice.
Îmbracă forme tot mai diverse, care altădată nu îi erau specifice și se desfășoară continuu,
manifestându -se ca un război permanent, prin confruntări în diferite domenii: politic,
economic, informațional, prin crize și con flicte militare48.
Astăzi, pe scen a globală, se face referire în mod constant la războiul hibrid , iar
principala componentă a ac estei noi forme de confruntare o constituie războiul informațional,
noul război al prezentului și al viitorului, caracterizat de un grad mare de sofisticare49. Situat
pe un loc deosebit de important, războiul informațional este, atât un război fizic, cât și un
război virtual, prin care se realizeză supremația informațională, pentru că cine stăpânește
informația, domină totul, aceast a transformându -se în principală armă de luptă50. Războiul
informațional presupune f olosirea, în locul muniției clasic e, convențional e, a unui set nou de
arme și tehnic i precum diversiunea, spionajul, manipularea, dezinformarea sau distorsionarea
realității , iar fo rța numerică a fost înlocuită de armele inteligente de sorginte informațională .
Ceea ce nu demult părea de domeniul unui viitor îndepărtat se întâmplă acum: realitatea poate
fi alterată prin schimbarea opiniilor oamenilor. Toate acestea se propag ă prin intermediul
tehnologiei51. Această nouă formă de război conduce la formarea de realități alternative prin
pervertirea adevărului obiectiv, prin folosirea unor împletir i de informații , fapte și fr agmente
de adevăr selectate.
Un element absolut esențial este locul unde se desf ășoară acest tip de conflict . Spre
deosebire de războiul tradițional, care era caracterizat de un spațiu tridimensional: aer , apă,
sol, în cadrul războiului informațional, confruntarea se realizează într -un domeniu l complet
nou. Războiul informațional proiectează disputa dintre adversari în mediul înalt tehnologizat.

48 Coord. Constantin Moștoflei, Sesiunea anuală de comunicări științifice cu participare internațională,
Perspective ale securității și a părării în Europa , București, Noiembrie 2009, Volumul IV, http://cssas –
unap.ro/ro/pdf_carti/Perspective_ale_securitatii_si_apararii_in_Europa_vol4.pdf , (19.05.2020)
49 Cercul militar național, Războiul hibrid: amenințarea războiului informațional , Bucureș ti, Noiembrie 2015,
http://newstrategycenter.ro/wp -content/uploads/2015/06/Descriere -eveniment -17-Noiembrie.pdf , (18.05.2020)
50 Mircea Mureșan, Gheorghe Văduva, Războiul viitorului, viitorul războiului, Editura Universității Naționale de
Apărare „Carol I ”, București, 2006, p.14 -15
51 Alina Virginia Afrem, Caracteristicile noului război, http://intelligence.sri.ro/razboiul -2-0/, (20.05.2020)

14
Atunci când Internetul a fost creat, iar protocoalele pe care acesta se bazează s -au dezvoltat,
nimeni nu și -a imaginat că se crea, de fapt, încă un mediu de conducere a războiului, alături
de cele deja clasice. Este un mediu de luptă complet diferit, cu o anvergură revizuită a
actorilor, în care atacurile se duc prin biți, viruși sau troieni, în care spionajul urma să fie la
ordinea zilei și în care nu doar indivizii pot fi recrutați , ci și întregi sisteme IT pot f i puse sub
control. Ca urmare a versatilității și mobilității sale, războiul informațional a devenit un
element important, esențial în mixtul operațional specific războiului hibrid52. El este o
compone ntă a războ iului clasic , însă este un produs al erei informaționale, definit prin
utilizarea unor mijloace tehnice specifice sau nontehnice pentru afectarea informațiilor și a
infrastructurii informaționale a statului sau a câmpului de luptă cibernetizat . Acesta urmă rește
distrugerea capabilităților de comandă și control ale inamicului, în special, a celor bazate pe
utilizarea tehnologiei informației, pe baza exploatării vulnerabilităților adversarului în
procesele informaț ionale și de luare a deciziilor53.
Se consideră că războiul informațional, ca prototip al viitoarelor conflicte între state și
armatele acestora, va fi un alt fel de război , bazat pe informație și tehnologia informației .
Acesta necesită mijloace și procedee de acțiuni neutilizate în trecut, axate pe principii și
măsuri de atac specifice erei informaționale, având comunicațiile și rețelele de calculatoare ca
domenii principale de acțiune54.
Utilizarea informaț iei, ca instrument esențial, îi conferă acestuia rolul primordial în
luarea deciz iilor și asigurarea succesului, determinând mari schimbări în desfășurarea
acțiunilor militare și nonmilitare în timp de pace, criză și război. Experiența dobândită a
dovedit că, în toate cazurile în care se desfășoară un conflict, informația este un facto r critic55.
Informația este astăzi simbol al unei arme extrem de valoroasă, o armă imaterială, care poate
contribui decisiv la impunerea voinței proprii într -o stare conflictuală . Obiectivul războiului
este cert, modalitățile și tehnicile sunt diferite, ia r informația reprezintă una dintre aceste
modalități sigure. Astfel, războiul informațional se va împleti cu acțiunile și instrumentele

52 Florin Coldea, Securitatea cibernetică, de la „perla coroanei” în IT spre „business as usual” în societate,
http:/ /intelligence.sri.ro/securitatea -cibernetica -de-la-perla -coroanei -spre-business -usual -societate/ , (26.06.2020)
53 Nicoleta Munteanu, Mass -media și securitatea , Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2017, p.103 -105
54Carmen Irimia, Tehnicile și mijloa cele de manipulare în operațiile psihologice ,
http://buletinul.unap.ro/pagini/pdf/buletin -2-2009.pdf, (20.05.2020)
55 Radu Popa, Abordări moderne privind războiul informațional pe timp de pace, criză și război,
https://buletinul.unap.ro/pagini/b4_2007/435.p df, (21.05.2020)

15
tradiționale ale războiului electronic și psihologic, determinând ca bătălia să fie purtată, fără
ca dușmanul să afle că a fost țintă și că este înlăturat din competiție56.
Războiul informațional este strâns legat de m area dezvoltare a infosferei. Acesta
constituie o formă invizibilă, dar continuă de acțiune asupra statelor, organizațiilor
economico -sociale și structu rilor militare, fără frontiere geogr afice, spațiale, politice etc. ș i
avertizare prealabilă. El cuprinde o succesiune de operații informaționale ce utilizează atât
mijloace active, cât și pasive pentru obținerea informațiilor despre adversar, pentru atacul
asupra sistemelor informaționale ale acestuia, în vederea distrugerii lor și mai puțin nimicirea
oamenilor. Din acest punct de vedere, războiul informațional ar putea fi considerat o acțiune
curată, cu grad de letalitate scăzut sau chiar inexistent, dar c are poate fi un mare pericol
pentru existența statului57.
Ținând cont de elementele de bază, raportarea cronologică a conceptului de război
informațional, dar sub o formă distinctă, se poate face încă de acum 25 de secole, de referință
fiind scrieri le filosofului chinez Sun Tzî. Acesta punea accentul pe viclenie, ca fiind arta de a
înșela adversarul sau necesitatea de a împiedica adversarul în evaluarea corectă a unor acțiuni:
„întreaga artă a războiului este bazată pe înșelătorie. Dacă ești capabil, stimulează
incapacitatea, dacă ești activ, stimulează pasivitatea. Dacă ești aproape, fă să se creadă că ești
departe, iar dacă ești departe, fă să se creadă că ești aproape. Momește inamicul pentru a -l
surprinde în capcană58”. Ca orice formă de război, oricât ar fi acesta de modern, este tot un
efect al unor decizii politice care pun în scenă țelurile și interesele vitale, cuprinzând două
aspecte esențiale: agresiunea și apărarea. Înaintea agres iunii se alege ținta și se elaborează o
cercetare detaliat ă asupra ei , cu scopul de a o cunoaște cât mai bine pentru a ajunge ulterior ,
să o domine59. Aici apar și studiile ample asupra psihologiei și mentalității grupului țintă,
asupra cultur ii și civilizației acestuia . Încearcă să se identifice punctele tari și punc tele slabe
ale grupului. Se urmărește slăbirea calităților și exploatarea la maximum a vulnerabilităților60.
Această activitate se realizează sub controlul unor instituții specializate61.
Țintele vizate sunt grupurile sociale ( oameni i, state, organizații gu vernamentale sau
neguvernamentale , alianțe de state , organisme suprastatale ) asupra cărora se încearcă

56 Constantin Zeca, Informația – factor de putere în războiul modern , în „Gândirea militară românească”, Nr.
4/2002, p. 44 -45
57Ion Mitulețu, Managementul mentenanței în forțele terestre ale Germaniei,
https://buletinul.unap.ro/pagini/pdf/b uletin -4-2007.pdf , (22.05.2020)
58 Sun Tzî, Op. cit., p.10
59 Kevin Dutton, Arta manipulării , Editura Globo, București, 2019, p. 23
60 http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?action=printpage&topic=909.0 , (16.04.2020)
61 Gheorghe Văduva, Op.cit., 2008, p. 23

16
exercitarea inf luenței și asigurarea controlului62. Majoritatea populației nu are capacitatea de a
sesiza confruntarea efectivă din cauza insuficienței p regătirii e i în domeniul acesta, extrem de
complex și dinamic .
Prin utilizarea tuturor instrumentelor și tehnicilor moderne : informația, știrea,
cuvântul, imaginea, emoția (ca metode psihologice), spionajul, în vederea cunoașterii ample a
adversarului, gr upuri de lobby, limitarea accesului la informații, cenzura, dezinformarea,
intoxicarea prin dispersia știrilor false este atins războiul de succes. Aceasta este trăsătura
esențială ce caracterizează viitorul război informațional , care mizează pe asigurarea obținerii
avantajului informațional ierarhizat pe trei n iveluri: superioritate sau dominația
informațională.
Astfel, p rin modul de desfășurare, războiul informațional poate fi încadrat în cat egoria
acțiunilor asimetrice, încorporând și elemente de terori sm informațional, manifestat e în
diferite forme, care au scopul de a contribui la înfrângerea unui adversar superior. Un
exemplu elocvent ar putea fi SUA. Experții în domeniul securității au arătat vulnerabilitățile
sistemelor americane și a infrastructuri lor asociate cu acestea încă dinainte de 11 septembrie
2001. Apariția Internetului și globalizarea informației au făcut ca orice campanie
propagandistică să devină riscantă pentru CIA63. Atacurile teroriste au condus la amplificarea
acestor îngrijorări64. Statele occidentale aco rdă o importanță sporită țărilor care sponsorizează
activitățile de spionaj, prin intermediul internetului, în scop terorist. Occidentul încearcă să
determine felul în care teroriștii exploatează internetul ca pe o unealtă folosită la recrutarea
altor teroriști, pentru strâ ngerea de fonduri, propagandă, culegerea de info rmații despre țintele
vizate sau chiar controlarea operațiunilor65. Rețelele de terorism transnaționale se bazează
extrem de mult pe internet, pentru a putea comunica cu teroriștii care sunt răspândiți în
întreaga lume66.
Analiștii au constatat că de cele mai multe ori imaginile și sunetul de calitate sunt
instrumente cheie în propaganda online. Internetul joacă un rol fundamental, este un pion
cheie deoarece este arma de răspândire a ideilor dorite de teroriști. „Cheia terorismului nu o
reprezintă actul în sine, ci frica de acel act67”, susține Keith Olbermann. Oferă grupurilor

62 http://sitadeasa.wordpress.com/category/definitii , (17.04.2020)
63 Mark Mazzetti, CIA, Războiul secret împotriva terorismului , Editura Corint, București, 2018, p. 231
64 Anghel Andreescu, Terorismul internațional – flagel al lumii contemporane , Editura T impolis , Timișoara,
2007, p. 21
65 Constantin Moștoflei, Securitate și apărare , https://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/stratXXI_2008.pdf ,
(01.06.2020)
66 Ioan Drăgan, Comunicarea. Paradigme și teorii. Editura Rao, București, 2007, p. 400
67 http://cssas.u nap.ro/ro/pdf_studii/terorismu_rau_din_umbra.pdf , (03.06.2020)

17
teroriste toate avantajele de care aceștia au nevoie, în comparație cu modalitățile de
comunicație clasice. Accesul se face relativ ușor, nu se exercită un control guvernamental
strict, există un potențial imens pentru audiență, permite o comunicare anonimă, iar costurile
sunt reduse.68 Un alt element cheie este influențarea unor instituții media care s e bazează
foarte mult pe internet. Astfel, acest tip de război devine tot mai greu de controlat și
contracarat deoarece utilizează un soi special de persuasiune, care poate dezarma instantaneu
până și cea mai pătrunzătoare minte. Aceste procedee inteligent e utilizate au ca țintă precisă
controlul minții69.
Character attack/Character assassination
Character attack constituie u na dintre cele mai puternice arme ale războiului
informațional timpuri u. Acest concept se referă la atacul la adresa caracterului, a r eputației
unei persoane, unui grup de persoane sau a unui stat cu mare influență sau putere pe arena
internațională. Acesta este un instrument ofensiv frecvent utilizat în cadrul acestui tip de
război neconvențional, ținând cont de ținta vizată (un grup de persoane, o instituție, un stat) și
public ul căruia se adresează, având principal obiectiv modificarea părerii despre ținta aleasă.
Scopul este cel mai important, eliminarea adversarului din spectrul public, din competiție sau
marcarea sa fundamentală cu o engramă, pentru alterarea capacității de decizie și de
manifestare70.
Noțiunea de character assassination ilustrează impactul percepțiilor rezultate în urma
vizualizării unor imagini sau ascultarea unor păreri cu scop inițial în a răni, a distruge compl et
statutul, reputația sau prestigiul cuiva71. Acest termen înseamnă distrugerea completă sau
eliminarea cuiva din spațiul competiției. Atâta timp cât publicul vizat reacționează și își
formează părerea pe baza rezultatului atacului, retrăgându -și susținere a pentru persoana/statul
țintă, înseamnă că atacul a avut succes, iar capacitatea competițională este ruinată complet,
chiar dacă persoana continuă să rămână în cursă sau în funcție. Character assassinaton
presupune un set de elemente bine puse la punct: i ntenție, planificare, urmărirea unui plan și
aplicarea lui cu mijloace diverse, care nu sunt mereu reale, cu elemente de fals și fake news,

68 Ignatio Ramonet, Tirania comunicării , Editura Doina, București, 2000, p.60
69 Kevin Dutton, Op. cit ., p. 31
70 Iulian Chifu, Oazu Nantoi, Războiul informațional: tipizarea agresiunii informați onale a Federației Ruse ,
Editura ISPRI, București, 2016, p.18 -19
71 Ion Chiciudean, George David, Managementul comunicării în situații de criză , Editura Școlii Naționale de
Studii Politice și Administrative, București, 2011, p. 38

18
cu montaje și insinuări, cu zvonuri și constructe artificiale anonime, menite să atingă
obiectivul stabilit72.

I.3. Efectele războiului informațional asupra securității

Secolul al XXI-lea a adus revoluția fără precedent a tehnologiei informației, a
informatizării societății, a tehnicilor de comunicare la distanță, iar globalizarea economiei
mondiale, a condus, printre altele, și la globalizarea riscurilor și amenințărilor la adresa
securității comunităților umane. Este o revoluție prin care formidabila putere de calcul a
diversificatelor dispozitive fixe și mobile este conectată în rețele de bandă largă, reale
autostrăz i informaționale ce leagă lumea întreagă. Cu siguranță, în acest moment dependența
omenirii de informație și tehnologie este foarte mare, iar aplicabilitatea lor este într -o continuă
extindere73. Informația este la fel de importantă ca strategia și tactica militară. În lipsa
acesteia, statul este supus unor acțiuni ostile venite din partea altor state sau organizații, ce au
ca obiectiv influențarea deciziilor strategice. Trecerea de la societatea de tip industrial la cea
de tip informațional proiectează în prim-plan capacitatea sistemului de securitate națion ală,
ținând seama de noua tipolo gie d e riscuri ce se pot materializa.
Noțiunea de r ăzboi informațional este des întâlnită în contextul abordării problemelor
actuale de securitate. Este element puternic care poate influența considerabil procesele din
cadrul interacțiunilor interne și externe ale societății umane. Războiul informațional,
caracterizat de o paletă largă de acțiuni și forme de manifestare, se conturează ca fiind
principala amenințare în plan se curitar74. Caracterul hibrid al noii confruntări este determinat
de combinația de amenințări convenționale și neconvenționale, militare și nonmilitare,
specifice erei informaționale75. Dacă se analizează mai ales aplicarea pe timp de pace,
războiul informați onal este evident aplicat în scopuri le distructive, de la distanță, prin
utilizarea tehnologiilor informaționale performante sau a factorului uman corupt care
activează în cadrul acestor sisteme. Toate aceste acțiuni sunt menite să ofere supemaț ia și
contr olul asupra sisteme lor care desfășoară operații informaționale celor interesați. Atacurile
cibernetice și războiul informațional preocupă din ce în ce mai mult liderii în procesul

72 www.mapn.ro , (30.03.202 0)
73 www.monitorulapărării.ro , ( 30.03.2020)
74 Radu Dan Septimiu Popa, Războiul informațional și securitatea națională , Editura Militară, București, 2009,
p. 12 -13
75 New Strategy Center, Războiul hibrid: amenințarea războiului informațional, http://newstr ategycenter.ro/wp –
content/uploads/2015/06/Descriere -eveniment -17-Noiembrie.pdf , (18.05.2020)

19
decizional și implică diversificarea metodelor de răspuns în fața amenințăr ilor76. Principalele
amenințări determinate de acțiunile de război informațional ale adversarului au în vedere
infrastructura informațională de stat, economică, politică, a serviciilor de informații și de
opinie publică, precum și a apărării, serviciilor me dicale și de urgență etc., toate acestea
constituind infrastructura informațională a securităț ii naționale77.
Securi tatea reprezintă cel mai de preț bun public pe care statul îl oferă, însă acest bun
depinde în mare măsură și de percepția populației. Unul dintre țintele cheie ale războiului
informațional este distorsionarea acestei percepții, prin propagandă și dezinformare. Analogia
sugera că acest nou tip de război este fără costuri și fără greșeli, „o chirurgie fără
complicații78”, astfel arhitectura info rmațională a securității naționale se caracterizează prin
instabilitate crescută, imprevizibilitate și amenințări asimetrice. Existența unor surse de
finanțare pentru organizațiile teroriste, formațiuni p olitice sau trusturi de presă, manipularea
stărilor emoționale ale populației prin intermediul rețelelor de socializare, folosirea agenților
de influență, sprijinirea acțiunilor subversive de corupție din statele fragile instituțional sunt
doar câteva dintre metodele utilizate de aparatul propagandistic pen tru răspândirea
incertitudinilor și insecurității la nivelul societății -țintă.
Efectele războiului informațional își pun puternic ampren ta asupa mediului de
securitate, deoarece astăzi nu se mai poate vorbi despre o bătălie caracterizată de numărul
ostașil or și forța militară brut ă. Dominante sun t elementele ce ț in de inteligența umană
precum spionaj ul, manipularea opiniei publice, vicleșugul, diversiunea, psihicul luptătorilor,
dezinformare79. Dacă până acum câțiva ani , multe state erau car acterizate de lip sa de
informare a cetățenilor (cazul României în vremea regimului ceaușist), în prezent, societățile
beneficiază de accesu l la informație, însă aceasta este extrem de abundentă, iar identificarea,
culegerea și delimitarea informațiilor adevărate de cele fa lse d evine un proces mult mai greu
de realizat. Obiectivul general, principal, al războiului informațional este ilustrat de dorința de
a controla decizia strategică, de politică externă, securitate și apărare, de îngreunare a

76 Ioan-Cosmin Mihai, Costel Ciuchi, Gabriel -Marius Petrică, Provocări actuale în domeniul securității
cibernetice – impact și contribuția României în domeniu, Editura Institutului European în România, București,
2018, p. 24 -26
77 Teodor Frunzeti, Globalizarea securității, Editura Militară, București, 2006, p.78
78 Mark Mazzetti, Op. cit., p. 24
79 Mircea Mureșan, Gheorghe Văduva, Războiul viitorului, viitorul războiu lui, Editura Universității Naționale de
Apărare ”Carol I”, București, 2006, p. 205

20
instrumentelor destinate compo nentei militare a unui stat și de afectare a funcționării, blocării
unor elemente esențiale ce țin de securitatea acestuia80.
Aceste mijloace de luptă specifice războiului informațional au fost descrise pentru
prima dată de Sun Tzu ca fiind niște pri ncipii ale războiului. În astfel de confruntări nu este
importantă realitatea vieții, ci părerile oamenilor. Realitatea poate fi schimbată prin
schimbarea opiniilor oamenilor, iar aceștia, la rândul lor, pot schimba întreaga lume.
Sentimentele, comport amentul și atitudinea indivizilor pot fi induse, modificate sau fabricate
prin mijloace specifice81. Acest tip de război ia în calcul și alte componente mult mai subtile,
care țin de emoțiile fundamentale, de starea de spirit creată l a nivelul unei populații vi zate.
Rezultă o combinație de operațiuni psihologice, dezinformare și propagandă, folosind
convingeri fundamentale, sentimente și imagini cu impact profund, cu scopul de a conduce
publicul exact către o percepție predefinită .
Războiul informațional este astăzi cea mai sofisticată formă de aplicare a forței asupra
unei ținte, iar costurile sunt de cele mai dese ori justificate, deoarece acest tip de război a
devenit umbra de însoțire a tuturor proceselor de interacțiune al actorilor relațiilor
transnațional e de afaceri și interni dintr -un stat. Această formă de război hibrid deschide căi
de rezolvare a conflictelor actuale, total necunoscute odinioară, înfrângerea adversarilor luând
forma dominației informaționale asupra lor, aceș tia fiind obligați să abdice din cauza scăderii
dramatice a șanselor de succes. Aplicarea război ului asupra țintei a devenit un factor
indispensabil în relațiile actuale dintre actorii de la nivel național și internațional, iar toate
conflictele dintre aceștia sunt însoțite de un răz boi informațional intens și complex care are un
puternic impac asupra mediului de securitate . Statul controlat informațional nu mai are
capacitatea să își gestioneze singur resursele, astfel, ajunge în imposibilitatea de a -și mai
proteja cetățenii sau în a le mai garanta acestora stabilitatea și apărarea82.
O imagine realistă a urmărilor provocate de un război informațional, în care viața
cotidiană ar putea fi bulversată complet, ar genera cele mai diverse manifestări, cum ar fi:
lipsa căldurii, a gazelo r, a apei și energiei electrice în locuințe și centre industriale, scăderea
producției, creșterea șomajului peste limitele prevăzute, scăderea puterii de cumpărare a
populației, tensionarea situației la nivel societal, apariția grevelor, posibilele lovitur i de stat,
nesupunerea maselor în fața legii, blocarea sistemelor financiar -bancare și devalorizarea

80 Mircea Mureșan, Lucian Stăncilă, Doru Enache, Tendințe în evoluția teoriei și practicii războiului, Editura
Universității Naționale de Apărare ”Carol I”, București, 2006, p.32-33
81 Sun Tzu, Arta Războiului , http://www.vistieria.ro/carti/istoria_universala/arta_razboiului.pdf , (31.03.2020)
82Petrișor Jalbă, Nevoile de revoluție în afacerile militare contemporane,
http://revista.unap.ro/index.php/revista/article/download/50/4 9/ , (10.06.2020)

21
monedei naționale, izolarea țării respective față de comunitatea internațională, limitarea
accesului la resurselor strategice, influențarea deciziilor poli tice și ale organelor administrației
de stat de către cercuri străine de interesele statului83. Tocmai de aceea misiunea statelor
pentru g estionarea efi cienta a acestor amenințări devine grea sau imposibil de realizat. Nu
adâncirea în politica internă sau e vitarea dialogului, ci conlucrearea și cooperarea cu celelalte
state ar putea fi un atuu p entru combaterea acestui război actual , care atinge cote maxime.
Prin împletirea agresiun ilor clasice cu cele psihologice, culturale, rel iogioase, informatice,
econom ice, simbolice, imagologice se urmărește cucerirea și stăpânirea minții pentru a se
impune un comportament dorit. Acestă imagine îmbracă forma unui război total, absolut
deoarece ținta o constituie întreaga populație a unui stat și nu numai forțele armate ale
acestuia, iar scopul vizat este modificarea sistemului de valori , norme, comportamente și
mentalități.
Succesul diminuări i efectelor războiului informațional nu poate fi obținut doar prin
limitări ale accesului populației la sursele de informare , de stopar e a progresului tehnologic,
de protejare generală sau locală a sistemelor și tehnologiilor electronice și informaționale.
Acest succes poate fi atins, în special, prin ridicarea culturii organizaționale și operaționale în
ceea ce privește resurs ele umane în cadrul organizării și folosirii sistemelor și tehnologiilor
electronice, informaționale și de telecomunicații. Evoluțiile în plan politic, economic, social și
militar, sensul acestora în strânsă legătur ă cu fenomenul de mondializare, cu necesi tatea
organizării și implementării unei reale securități globale, oferă suficiente elemente pentru
experții militari de a aprofunda raționalitatea războiulu i84 deoarece „nimeni nu poate știi încă
cu precizie cum va evolua și în deceniile următoare fenomenul războ i, dar acest război nu
poate fi niciodată uman, curat sau ușor, ci va fi întotdeauna îngrozitor, iar o nouă formă de
război nu răsare complet dezvoltată din manualul doctrinar al nimănui indiferent cât de
competent ar fi. Nici nu apare din studiile p ost-factuum asupra unui singur război85.”
New Strategy Center, în cadrul dezbaterii Războiul hibrid: amenințarea războiului
informațional86, își propune să creeze o platformă de dialog între ins tituțiile cu
responsabilitate în latura securității, companii din domeniul comunicării, reprezentanți mass –
media, organizații neguvernamentale, experți din mediul academic și să răspundă la o serie de

83 Gheorghe Arădăvoaice, Războiul de azi și de mâine , Editura Militară, București, 1999, p. 54
84 Impact strategic, Geopolitici și geostrategii pe traiectoria viitorului , https://cssas.unap.ro/ro/pdf_publicatii/is8 –
9.pdf , (25.05.2020)
85Alvin Toffler, Heidi Toffler, Război și anti -război. Supraviețuirea în zorii secolului al XXI -lea, Editura Antet,
București, 1996, p.129
86 Ibidem , p.131

22
întrebări care vizează definiția războiului informațional, mijloacele folosite în acest tip de
confruntare, cât și ce le mai eficiente măsuri existente pentru p revenirea și combaterea
fenomen ului asimetric care ar trebui implementate cât mai repede posibil pentru a evita
extinderea acestei noi forme de război87.
Instituțiile de securitate sunt nevoite, mai mult ca niciodat ă, printr -o comunicare
deschisă, transparentă cu cetățenii, să abordeze mediul de securitate prin prisma adaptabilității
și capacității de reacție rapidă. Primul care a devenit ținta unor atacuri sau pericole care ating
cote maxime este tocmai cetățeanul. Astfel, s -a ajuns în punctul în care securitatea
individuală, națională sau globală și războiul informațional să fie pre zentate în acelaș i context.
Securitatea se axează pe garantarea viabilității unui mediu vital pentru standarul de viață și
chiar pentru stabilitatea, ocrotirea societății moderne. Construirea unor societiți rezistente,
care să răspundă în mod dinamic amenințărilor hibride, asimetrice, neconvenționale devine o
provocare pentru state, în lupta pentru menținerea și consolidarea un ui mediu de securitate
închegat . (Anexa 3) .

Concluzii
Intrarea omenirii în această eră a informațiilor a condus la apariția războiul
informațional și la evidențierea faptului că , potențialul acestuia depășește un tip de război la
fel de important ca și cel terestru, naval, aerian sau spațial. Un element absolut nou, specific
războiului prezentului, se raportează la faptul că, î ntrecere între state sau între actorii non –
statali nu se mai desfășoară pe frontul cla sic, ci în planul informațional . Confruntările
armatelor moderne se duc tot mai mult pe planul inteligenței și al psihicului uman. Astăzi,
cunoașterea este pute rea la cea mai înaltă calitate, fiind folosită pentru a pedepsi, răsplăti,
convinge sau transforma , în funcție de relația prieten -dușman. Natura războiu lui informațional
este caracterizată de spațiul înalt tehnologizat, de armele inteligente, absența frontierelor
geografice, politice, spațiale, competiția informațională primând, deoarece i nformația este
materi a primă strategică, care face jocul acestui ră zboi hibrid. Aceasta este instrumentul de
atac sau de apărare în fața dușmanului pentru că, cine își cunoaște în detaliu adversarul știe
cum să îl exploateze în scopurile dorite. Statele care dețin informația dețin și puterea pe scena
internațională . Războ iul contemporaneității a înlocuit disputa clasică dintre doi actori rivali
datorită beneficiilor pe care le deține: este mult mai precis, implică costuri reduse, stabilește și
acționează asupra țintei prestabilite, fără a produce victime colaterale. Pe de altă parte, statele

87 www.newstrategycenter.ro , (29.05.2020)

23
au conștientizat efectele negative produse de un război clasic, militar, calamitățile rezultate în
urma derulării acestuia, numărul mare de combatanți implicați, suportul material, logistic,
pierderile materiale și umane.
Astfel, războ iul modern este unul total, absolut, îmbină atât tehnici clasice,
convenționale de luptă, cât și metode inedite, neutilizate în trecut, precum acțiuni ofensive și
defensive întreprinse prin mijloace specifice, toate urmăresc surprinderea adversarului și
înlăturarea acestuia din scena politică, economică, socială, pentru maximizarea puterii,
dobândirea supremației. În această competiție continuă a statelor primează interesele speciale,
și nu distribuirea echitabilă a aportului economic, a valorilor politice, normelor etice.
Acțiunile realizate de acest război devin o caracteristică frecventă a mediului de securitate
contemporan . Ele exploatează punctele slabe ale mediului de securitate național pentru
destabilizarea și dominarea statului, prin metode de acțiu ne psihologică , de manipulare asupra
maselor receprive ale populației, cât și de a genera circumstanțele necesare ca statul țintă al
războiului informațional, să adopte un comportament multilateral care să se plieze pe
obiectivele celor care au recurs la a cțiunile respective.

24
Capitolul II
Relația dintre mass -media și rețelele sociale
II.1. Impactul tehnologiei asupra dezvoltării mass -media și a rețelelor de
socializare ( istoric, efecte, Galaxia Gutenberg – Facebook, Instagram, Twitter)

„O carte despre mas s-media și rețelele de socializare este o carte despre starea actuală
a societății. Mass -media și rețelele de socializare sunt as tăzi un simbol și un element in trinsec
al organizării și funcționării mediului social88.” Viața omul ui contemporan este caracter izată
prin prisma bombardamentul ui informațional la care zilnic acesta este supus. Prin cantitatea,
frecvența și simplitatea lor, mesajele mass -media au devenit treptat la fel de familiare precum
necesitățile de bază ale oamenilor89. Astăzi , societatea este invadată de o reală epidemie de
mijloace accesibile și inteligente de comunicare, utilizarea telefoniei mobile și a Internetului
fiind posibile în orice colț de pe planetă90. Internetul este perceput ca fiind vârful
democratizării informației, dar totodată este și o vulnerabilitate, deoarece a contribuit
considerabil la modificarea naturii relațiilor umane . În spatele fluxului tot mai mare de
informații, imagini, sunete funcționează un sistem complex nebănuit de publicul larg și care
este cu atât mai sub til cu cât vizibilitatea produselor sale dă iluzia transparenței91.
Comunicarea devine o componentă esențială a relațiilor publice, dar și un instrument
eficace pe timpul derulării situațiilor de criză sau conflict. Este percepută ca fiind o forță
motrice a progresului, drumului către înțelegere, dreptate și armonie, dar și un prilej de
declanșare a conflictelor, o sursă a răului și a instalării urii în relațiile interumane. Astfel,
majoritatea persoanelor care intră în contact cu universul comunicării poate fi, uneori,
derutată de granițele imprecise ale acestuia92.
Inaugurat în secolul al XV -lea, moment marcat de apariția tiparului, acest sistem a
cunoscut o dezvoltare reală , tocmai la debutul secolului al XIX -lea, pentru ca în ultimul veac
al mileniului act ual să aibă un caracter realmente exploziv, adevăratele sale resurse fiind
ilustrate odată cu generalizarea audio -vizualului93. Pentru a -i desluși mecanismele, numeroase
științe precum ps ihologia, sociologia, imagologia , marketingul, prin împletirea efortur ilor sale

88 Constantin Schifirneț, Mass -media, modernitate tendențială și eu ropenizare în era Internetului, Editura
Tritonic, București, 2014, p.11
89Adina Maftei, Ioana – Laura Tîrnovan, Monitor cultural -educativ, Nr. I/2013,
http://www.editura.mai.gov.ro/documente/biblioteca/2013/Monitor%202013/monitorcultural.pdf , (10.06.2020)
90 Luminița Kohalmi, Comunicare publică în domeniul securității , http://prouniversitaria.ro/carte/comunicare –
publica -in-domeniul -securitatii/rasfoire/ , (11. 06.2020)
91 http://sore.ectap.ro/articole/895_ro.pdf , (02.06.2020)
92 Cristina Coman, Relații publice și mass -media , Editura Polirom, București, 2004, p. 10
93Comunicare de masă , https://www.scrigroup.com/management/cominicare/COMUNICAREA -DE-
MASA45157.php , (10.06.2020)

25
au realizat o sinteză, conturând un câmp teoretic nou: acela al științelor comunicării de
masă94. Secolul al XX-lea aduce cu el o impresionantă îmbogățire și diversitate a presei, atât
în ceea ce privește tehnica de imprim are, cât și calitatea zia relor, comercializarea și difuzarea
acestora. P resa cunoaște un proces de diversificare și unul de specializare. O etapă extrem de
importantă în dezvoltarea comunicațiilor moderne este momentul care marchează apariția
telegrafului, a telefonului, radioului , cinematografului, televiziunii.
Analizând evoluția mass -media din perspectivă istorică, Alvin Toffler distinge trei
moduri diferite de comunicare sau trei valur i, ținând cont de termenii folosiți de aceasta.
Primul val este simbol al societăților agrare , „majoritatea comunicațiilor circulau din gură în
gură și față în față, în cadrul unor grupuri restrânse. Într -o lume fără ziare, radio sau
televiziune, singura cale ca un mesaj să atingă o audiență de masă era aceea de a se aduna
mulțimea. Mulțimea, a fo st primul mass -medium95”. Științe noi și mobile precum cele ale
comunicării de masă sunt caracterizate printr -un ritm aparte, rapid și extrem de incitant,
deoarece aceastea se dezvoltă simultan cu evoluția sistemului mass -media (generalizarea
comunicării pr in Internet, jocurile video interactive). Astăzi, universul comunicării de masă,
umbrește cercetările ce i s-au consacrat, dând impresia că tot ceea ce se întâmplă în acest
univers este simplu, natural, de la sine înțeles și nu mai este nevoie nici de stud ii, nici de teorii
pentru a comenta ceea ce se întâmplă în această lume media, cât și asupra modului în care se
propagă informația96.
Al doilea val avea la bază producția de masă din fabrică și presupunea apariția mai
multor comunicații la distanță, cee a ce a generat apariția oficiului poștal, a telegrafului și a
telefonului. Noile fabrici aveau nevoie de o forță de muncă omogenă, iar acest aspect a dat
naștere inventării mass -media pe bază tehnologică. „Ziarele, revistele, filmele, radioul sau
televiziu nea, fiecare capabile să transmită același mesaj simultan spre milioane de receptori,
au devenit instrumentele esențiale de masificare în soc ietățile industriale ”97. Al treilea val „își
specializează produsele imagistice și transmite imagini, idei, simbolur i diferite unor segmente
de populație, piețe, categorii de vârste, profesiuni, grupări etnice sau ca stil de viață, ochite cu
grijă98.

94 Vasile Tran, Irina Stanciugelu, Teoria Comunicării , http://id.scribd.com/doc/25868415/V asile-Tran -Irina –
Stanciugelu -Teoria -Comunicarii , (20.04.2020)
95Alvin Toffler, Puterea în mișcare , Editura Antet, București, 1995, p. 350
96 Anisia Gafton, Comunicare profesională, https://www.scribd.com/doc/162185281/Schita -Curs -Comunicare –
Profesionala -Varianta1 -1, (25.04.2020)
97Alvin Toffler, Op. cit. , p. 352
98 Ibidem , p. 353

26
În ultimele decenii ale acestui secol, o nouă descoperire se afirmă în comunicarea de
masă: calculatoru l, simbolizând instrumentul care permite ca informațiile să poată fi păstrate
și prelucrate în diverse modalități, cu o maximă rapiditate. Prin extraordinara sa capacitate de
a memora cantități m ari de date și informații, se sc himbă complet modul de comunicare,
calculatorul deținând un loc fundamental în evoluția societății, în general și a presei, în
special99. În lumea presei, calculatorul devine o mo dalitate modernă și inedită de edit are, prin
prelucrarea știrilor , titrarea lor, realizarea propriu -zisă a ziarelor și reviste lor. Procesul de
informatizare vine cu un set de transformări în sfera comunicării. Se schimbă mediul de
comunicare, devenind unul specializat și destinat doar cunoscătorilor. Acest aspect determină
apariția inegalităților în procesul comunicării. Totodată , se impune tendința de mondializare a
contextului comunicării, adică integrarea comunicării într -o industrie a comunicării, generând
asigurarea accesbilității acesteia100.
Cercetătoare a acestui domeniu, Maria Cornelia Bârliba, descrie computerul ca fiind
un „erou mitic al epocii contemporane ” și analizează evoluția relației om -calculator în
perspectiva viitorului. „Computerul va universaliza nevoia de dialog a ființei umane într -o
formă contemporană, dar, mai ales, în forme ale viitorului comunicațional ”101. Dacă la toate
cele amintite mai sus atașăm și noua tehnologie a Internetului caracterizat de multitudinea de
posibilități de comunicare, putem percepe în ce direcție se îndreaptă în mod real tehnologia
viitorului ajungând să avem același punct de vedere c u Alvin Toffle r „noul sistem mass -media
este un accelerator de powershift (putere în mișcare) ”102.

II.1.1. Galaxia Gutenberg
„Galaxia Gutenberg ” este o carte scrisă de Marshall McLuhan, scriitorul care a
anticipat evoluția tehnologică a ultimelor decenii î ncă din epoca televiziunii alb -negru,
devenind un guru al mass -media. La momentul apariției, în anul 1962, „Galaxia Gutenberg ” a
fost considerată aproape un text de S F. Treptat, volumul a demonstrat că este unul dintre
textele esențiale ale secolului XX. S criitorul prezintă o viziune proprie care a prevestit
viitorul. Revoluția pe care o aduce cu sine dictatura imaginii, reclama, felul cum tehnologia
anulează granițele și transformă umanitatea într -un uriaș sat global, totul este prezentat și

99 Paul Ștefania Mazilu, Știința comunicării, https://www.scribd.com/doc/315423647/Curs -Stiinta -Comunicarii ,
(08.06.2020)
100 Mircea Covalschi, Comunicarea de masă , http://www.academia. edu/10711319/Comunicarea_de_masa ,
(10.06.2020)
101 Maria Cornelia Bârliba , Paradigmele comunicării , Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p.
204
102 Ibidem , p. 355

27
explicat în această carte de colecție103. Autorul analizează efectele mass -media, în special
tipografia, asupra culturii europenești a conștiinței umane. A popularizat termenul de „sat
global ”, referindu -se la ideea conform căreia comuncarea de masă permite unei mentalită ți
asemănătoare satului să se aplice întregii lumi.
McLuhan a studiat apariția a ceea ce el numește Gutenberg Man, subiect produs de
schimbarea conștiinței realizate odată cu apariția cărții tipărite. Pornind de la ideea că „mediul
este mesajul ”, autorul îmbrățișează ipoteza că tehnologiile nu sunt pur si simplu invenții pe
care oamenii le utilizează, ci sunt mijloacele prin care oamenii sunt reinventați. El afirma că:
„Societățile se deosebesc între ele mai mult prin natura mijloacelor prin care co munică
oamenii, decât prin conținutul comunicării104.” Invenția tipului mobil a fost momentul decisiv
în schimbarea unei culturi în care toate simțurile au participat la o interacțiune comună la o
tiranie a vizualului. Acesta a susținut și ideea că dezvoltar ea tiparului a condus la crearea
naționalismului, dualismului, dominării raționamentului, automatizării cercetării,
standardizarea culturii și înstrăinarea indivizilor. Tipul mobil are capacitatea de a reproduce
cu acuratețe și rapiditate orice text, însă a extins oritentarea către omogenitate și repetabilitate.
Autorul scria că lumea perspectivei vizuale este una a spațiului unificat și omogen. O astfel de
lume este străină de diversitatea rezonantă a cuvintelor rostite. Așadar, limbajul a fost ultima
artă care a acceptat logica vizuală a tehn ologiei Gutenberg și prima care a revenit în era
electrică105.

II.1.2. Sistemul, actorii și funcțiile mass -media în societate
Mass -media constituie totalitatea mijloacelor de comunicare în masă a informațiilor.
Cartea, ziarul, radioul, cinematograful și televiziunea au devenit tot atâtea compenente ale
universului audiovizual, tot atâtea surse de informare și de cunoaștere, denum ite de oamenii
de specialitate în mass -media106. Este ansamblul instituțiilor și organizațiilor ce compun presa,
considerată ca fiind a patra putere în stat. Aceasta presupune că produsul respectiv este ușor
de obținut și are un preț accesibil pentru toate grupurile sociale107. Mijloacele de comunicare

103Monica Andronescu, Galaxia Gutenberg sau Mass -media în plin SF , http://adevaru l.ro/cultura/carti/galaxia –
gutenberg -mass -media -plin-sf-1_55f160c6f5eaafab2c752f61/index.amphtml , (15.04.2020)
104 Marshall McLuhan, The Medium is the message , Editura New York, 1967, p. 31
105 Herbert Marshall McLuhan, Galaxia Gutenberg. Scrieri esențiale , Editura Nemira, București, 1962, p. 136
106 Gheorghe Aurel Păcurar, Mass -Media între om și Dumnezeu?, 2013, http://books.apple.com , p. 7,
(19.06.2020)
107 Richard Hazzlewood, Mass -Media Bias , 2019, http://books.apple.com , p. 8 -10, (19.06.2020)

28
în masă alcătuiesc un sistem care se intersecteaz ă cu sistemul în care noi, cetățenii trăim și pe
care îl influențează pe acesta din urmă din ce în ce mai mult108.
Rolul mass -media într -o societate democratică este acela de a informa publicul despre
anumite evenimente, într -o manieră cât mai clară , precis ă și neutră . Conform specialiștilor din
Științele Comunicării, mass -media constituie un punct central în raport cu care restul părților
societale gravitează109. În prezent, mass -media produce mari efecte în viața socială. Nimeni
nu m ai poate contesta impactu l major pe care media îl are asupra societății în cele mai diferite
ipostaze. Relația dintre mass -media și societate se poate pune în termeni de consecințe globale
(funcțiile presei), de ansamblu de influență (efectele presei) sau de menirea atribuită aces tor
sisteme (rolurile presei). Funcțiile mass -media sunt următoarele110:
1. Cea mai importantă funcție este cea de informare. Rațiunea supremă a apariție presei a
fost de a informa, de a comunica ce se întâmplă în lume, ce face ș i ce gâ ndește lumea.
De aici de rivă ideea că informația este sângele oricărui ziar. Opiniile în acest sens
sunt diver se, însă converg spre caracteristica esențială a lumii: nevoia de informare.
Societatea a devenit un mediu caracterizat de prezența informației.
2. A doua funcție a mass -media este funcția modelatoare, formativă . Mass -media
exprimă opinii, cristalizează comportamente, mentalități, păreri, influențându -le în
sens pozitiv sau negativ. A ceasta urmărește ridicarea nivelului general de cunoaștere
și de educație a societății în do meniile esențiale ale civilizației și culturii. Populația
modelată de mass -media la scară mondială, nu trebuie percepută ca fiind redusă la o
uniformizare generală a indivizilor, ci ca o colectivitate diversificată, formată din
oameni capabili să își expri me propriile opinii. Opinia publică, prin intermediul mass –
media, impune un set nou de reguli, stabilește noi relații, o nouă etică având rolul de
control social, prin realizarea feed -back -ului.
3. A treia funcție a mass -media este cea comercială. O știre bun ă vinde ziarul . Astăzi,
într-o societate democr atică, accesul liber la informație, informația exactă, obiectivă
și rapidă, schimbul liber de informații sunt vitale pentru opinia publică, pentru
formarea unor comportamente, atitudini, păreri. O informație r eprezintă expresia unei
selecț ii, a unei judecăți de valoare111.

108 Cristina C oman, Op.cit , p.7-9
109 Mihai Coman, Introducere în sistemul mass -media , Editura polirom, București, 2016, p. 10 -12
110 Anisia Gafton, Comunicare profesională , http://es.scribd.com/doc/162185281/Schita -Curs -Comunicare –
Profesionala -Variana1 -1, (20.04.2020)
111 Valeria Robu, Funcțiile mass -media , http://www.academia.edu/19620050/Functii_mass -media , (02.06.2020)

29
4. A patra funcție a mass -media este cea de divertisment sau funcția recreativă. Omul
modern a ajuns să fie victima unor transformări profunde sau unor crize de natură
economică, politică, socială . Trăind într -o continuă stare de tensiune și stres, cu efecte
psihologice grave, treptat i se modifică comportamentul, relațiile sociale și familiale,
modul de a gândi, a simți sau de a acționa112. Pentru că zilnic ia contact cu o cantitate
imensă de inform ații care au impact cov ârșitor asupra vieții sale, acesta resimte
nevoia firească de apărare, de relaxare sau de divertisment. Însă divertismentul de
mass -media nu este totuși un simplu mod de relaxare sau amuz ament, ci, la baza
acestuia se află tot o masc ă a unor atitudini sau opinii113.
Cel mai ușor mod de a cartografia universul atât de variat al presei este acela ce are
drept criteriu suportul pe care es te transmis mesajul. Se disting astfel: presa scrisă și presa
audiovizuală. Cel mai simplu criteriu de clasificare, referitor la presa scrisă, este ritmul
apariției. Astfel, sunt evidențiate publicații cu periodicitate zilnică sau cotidiene, săptămânală,
lunară, trimestrială, semestrială și lunară. Între ritmul apariției și tipul de publicație pe care îl
are o anumită publicație se stabilește o strânsă corelație: pe măsură ce publicul este mai
numeros și eterogen, frec vența aparițiilor este mai mare . Marile cotidiene tratează teme
politi ce, economice, sociale , culturale, probleme internaționale etc., încercâ nd să nu ignore
niciun subiect de interes și nicio arie a vieții, deoarece publicul lor este eterogen, răspândit pe
o arie geografică vastă, cu probleme de viață, aspirații și preocupări diverse.
Instituțiile mass -media sunt în concurență, iar goana după i nformație reprezintă una
dintre cele mai evidente forme ale acestei competiții. Înfruntarea directă, dintre instituții și
indirectă, între jurnaliști, nu trebuie să influențeze comportamentul specialiștilor în relații
publice. Desigur că, jurnaliștii mizea ză pe obținerea informațiilor, fie exclusive, fie
numeroase, specifice formatelor de presă din care fac parte114.
Conform audiovizualului, e poca modernă consemnează istorii succesive ale
principalelor mijloace de comunicare în masă. Fiecare mijloc a debutat furtunos, a strălucit pe
cerul media, apoi s -a retras, lăsând loc altui mijloc, mai promițător să își facă debutul. Așa au
decurs lucrurile în privința cărții, cu presa scrisă, cu filmul, cu radioul. Penultima sosită,
televiziunea, a strălucit și a domina t multă vreme câmpul mediatic. Treptat , am fost martorii
revoluționării unui alt mijloc extrem de atractiv, eficient și util, Internetul. Înlocuirea unui

112 Munteanu Nicoleta, Op.cit., p.10
113Aurelia Peru -Bălan, Eugenia Tofan, Mass -media în relațiile cu politicul: concepte, funcții, teorii ,
http://www.akademo s.asm.md/files/86_92_Mass –
media%20in%20relatiile%20cu%20politicul_concepte,%20functii,%20teorii.pdf , (16.05.2020)
114 Cristina Coman, Op. cit., 17-18

30
mijloc din poziția de lider al comunicării nu a condus la dispariția sa, ci doar la reordonarea
câmpul ui media, la un tip de coexistență a tuturor mijloacelor de comunicare în masă115.
Pentru ca o știre să apară pe prima pagină a ziarelor, revistelor, rețelelor de socializare
sau pe ecranele TV, aceasta trebuie să aibă numeroase calități. Nu orice informați e primită, în
scris sau audiovizuală, are puterea de a stârni curiozitatea publicului și de a obține interesul
jurnaliștilor. Din multitudinea și diversitatea de informații cu care intră în contact, fiecare
redacție selectează doar știrile pe care le perce pe ca fiind de interes, cele care prezintă o
calitate în plus, este ceea ce în bibliografia de specialitate poartă denumirea de
„newsworthiness” (valoare de informație)116. Printre cele mai importante calități ale unei știri
se numără: noutatea, impactul ( o informație referitoare la evenimentele ce afectează viața unui
număr însemnat de perso ane are cele mai mari șanse să devină o știre important de presă ),
proximitatea (cu cât evenimentele aflate în discuție se petrec într -o zonă mai apropitată de aria
de re zidență a publicului, cu atât există șanse mai multe de a fi selectate pentru a deveni știri),
amploarea (există situații când anumite evenimente implică numeroase persoane, în timp ce
altele angrenează doar câțiva participanți. Primele pot stârni in teresu l unui public mai
numeros ), unicitatea (cu cât o faptă, un proces sunt mai neobișnuite, mai imprevizibile, cu atât
crește posibilitatea ca ele să fie alese de jurnaliști pentru a le transforma în știri de maximă
audiență ) conflictualitatea (evenimentele ca re au la bază situații controversate, precum
confruntări în ceea ce privește puterea, dispute pe seama unor idei diferite, atrag publicul și
implicit, pe jurnaliști. Aceste evenimente au un potențial imens și un mare dinamism, întrucât
au un parcurs tentio nat și sfârșesc printr -un deznodământ cu o mare capacitate de a emoționa ),
interesul uman (acest criteriu poate fi perceput și ca o împletire a tuturor celorlalți factori care
conferă calitatea de știre a unei informații. Indivizii sunt preocupați de tot c eea ce înseamnă
experiențe omenești, adică de toate evenimentele care se petrec: drame, aventuri, accidente,
experiențe etc ).
Astfel că, în prezent, presa scrisă, radioul, filmul, televiziunea se împletesc armonios
și edifică un mediu de informații, de rep rezentări de care nu ne dăm neapărat seama, dar care
exercită o presiu ne continuă, alcătuind, de fapt, atmosfera pe care o respirăm în fiecare
moment117. Mass -media reprezintă un fenomen cu care ne -am obișnuit atât de mult, încât a
devenit indispensabil în v iețile oamenilor. Astăzi nu ne mai putem imagina o zi fără

115Paul Ddobrescu, Alina Bârgăoanu, Mass -media și societatea ,
https://www.scribd.com/document/395518822/MassMe dia-pdf, (18.05.2020)
116 Cristina Coman, Op. cit. , p. 25 -26
117 Ibidem , p. 11

31
informație. Să po rnim radioul și să nu se audă nimic, doar liniștea. Să pornim televizorul, iar
ecranul să fie negru și fără sunet. Să încercăm să aflăm care sunt problemele în lume, să luăm
legătu ra cu rudele sau cunoștințele din alte țări prin intermediul Internetului și a rețelelor de
socializare, iar drept răspuns să primim „eroare de conexiune ”. Iar paginile de ziar și revistele
pe care nu le -am mai urmărit de multă vreme, deoarece Internetul n e este mult mai la
îndemână, să fie goale sau inexistente.

II.1.3. Rețelele de socializare
Mediul online sau Internetul s-a dezvoltat rapid în ultimul deceniu, nemaifiind un
simplu moft, ci o necesitate, o modalitate de a descoperi aproape ab solut orice n e interesează
într-un timp relativ scurt118. Acesta s-a transformat într-o dependență deoarece o mare parte
din activitatea noastră zilnică este în strânsă conexiune cu el. Rețelele de socializare
reprezintă rețele de indivizi caracterizate de scopuri și int erese comume. Cunoscute și sub
denumirea d e rețele sociale, acestea au devenit principala modalitate de creare și de menținere
a relațiilor, de comunicare virtuală prin sc himbul continuu de informații. Rețele sociale au
scopuri diverse , unele fiind destina te împărtășirii imaginilor (Pinterest), filmelor, cântecelor
(Youtube), gândurilor și opiniilor (Facebook, Twitter), iar altele managementului carierei
profesionale precum LinkedIn. Toate acestea au la bază formarea unor legături interp ersonale
axate pe in terese, gând uri și idei asemănătoare. În ziua de astăzi, rețelele de socializare sunt
platformele preferate de conectare, comunicare, de învățare sau de descoperire a produselor și
serviciilor119. Elementul fundamental în configurarea unei rețele sociale est e identitatea de
profil social a utilizatorului. Primul aspect ce caracterizează un profil de utilizator este
oportunitatea de a transforma în plan social, public, datele specifice de identificare a
individului. Componentele reprezentative sunt: vârsta, ge nul, ocupația, stil de viață, hobby –
uri, pr eferințele socio -culturale. Al doilea aspect vizează gradul de interacțiu ne socială produs
prin accesare120. (Anexa 2)
Funcțiile rețelelor sociale121:
1. Modelarea informațională. La fel ca și televizi unea, prin Internet , se asigură, prin
intermediul programelor și opțiunilor prezentat e un nivel minimal de înțelegere a vieții și

118Teodora Marin Șerban,
http://academiadepolitie.ro/root/studii/iosud/rezumate_teze/2016/serban/rezumat_serban.pdf , (11.06.2020)
119 Mark Schaefer, Rețelele de socializare explicate , Editura Politon, București, 2016, p. 13
120 Ibidem , p.18
121Mircea Mitruțiu, Analiza rețelelor de socializare , http://www.asecib.ase.ro/mps/Analiza_retelelor_sociale.pdf ,
(16.05.2020)

32
societății. Astfel, asistăm la formarea unei culturi sociale a informației publice, accesibilă
utilizatorilor din mediul virtual.
2. Influența cultu rală. Noile media simbolizează un vector social postmodern de
furnizare a valorilor contemporane, care înlocuiesc sistemele tradiționale: famil ia, școala,
biserica122.
3. Socializare -comunicare. Influența exercitată de media socială asupra
comportamentului și a titudinii umane este una dintre valorile și instrumentele mediului
virtual. Noile media ilustrează unul dintre elementele de comunicare și interacțiune online
din societatea contemporană. Interesul pentru această categorie de sisteme mass -media se
fundamen tează pe rațiuni pragmatice în ceea ce privește interesul general al publicului.
4. Modelare prin divertisment. Ilustrează funcția de evadare din cotidian a utilizatorului.
Dimensiunea pozitivă este subliniată de accesibilitatea diverselor categorii de publi c
interesat. În acelați timp, există și o latură negativă a mediului rețelelor de socializare
reprezentată de neîmpli nirile și frustrările cotidiene123.

II.1.4. Facebook
Principala rețea de socializare, Facebook, este un instrument util în consolidarea
relațiilor interumane, în construcția diverselor tipologii de capital social și uman. Mulți
specialiști leagă apariția fenomenului social media de lansarea celei mai importante rețele de
socializare, Facebook . A luat naștere în anul 2004, fiind înființat de c ătre Mark Zuckerberg,
student la IT la Harvard pentru a oferi posibilitatea utilizatorilor de a intra în contact atât cu
persoane apropiate, cât și pe cele aflate la distanțe mari sau chiar cele necunoscute. Inițial a
avut rolul unei rețele cu circuit înch is pentru studenții și cadrele didactice ale acestei
universități. Este nominalizat ca fiind una dintre cele mai răs pândite rețele sociale din lume.
Utilizatorii pot intra în această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei
parole, st abilite odată cu completarea formularului de înscriere124. În prezent, Facebook a
cunoscut o amploa re fără precedent , depășind 1.44 mild. m embri din toată lumea125. Apreciat
ca fiind al doilea site social mondial după google.com, ținând cont de numărul de vizi te,
Facebook face parte din fenomenul recent denumit Web 2.0. (termen care desemnează o

122 Cristina Bălăban, Delia Iancu, Ioana Radu, Publicitate și new media , Ed itura Tritonic, București, 2009, p. 30
123 Răzvan Popovici -Diaconu, Rețelele de socializare. Impact social în spațiul public ,
https://www.umk.ro/images/documente/publicatii/conferinta2013/razvan_popovici.pdf , (03.06.2020)
124 http://wikipedia.org/wiki/Facebo ok, (10.04.2020)
125 Teodora Marin , Conceptul de social media și interferențele cu mass -media: apariție și dezvoltare,
http://ultima -ora.ro/conceptul -de-social -media -si-interferentele -cu-mass -media -aparitie -si-dezvoltare/ ,
(10.04.2020)

33
multitudine de aspecte interactive și colaborative ale Internetului. Denumit și web-ul social ,
reprezintă a doua generație inteligentă de dezvoltare de pagini web, care facilitează
comunicarea, oferă informații și diferite serivicii, asigurând colaborare pe Internet126.
Facebook este o rețea utilă, dacă o percepem ca pe o modalitate de dialog între
oameni, fără discriminare în ceea ce privește religia, naționalitatea, sex ul, părerea personală
etc., fiind o piesă de puzzle importantă din marele puzzle al globalizării. Cu toate că prezintă
numeroase avantaje, nici dezavantajele nu întârzie să apară. Acestea se reflectă, în special, în
relațiile interumane: invazia virtualulu i în realitate și confuzia dintre ele , neglijența relațiilor și
dialogului real, dependența virtuală reprezintă principalele trăsături negative ale unei lumi
virtuale care a acaparat întregul mapamond127 (Anexa 3).

II.1.5. Twitter
A fost creat la data de 21 martie 2006, de către Jack Dorsey, Evan Williams, Biz Stone
și Noah Glass, iar la scurt timp de la apariția acestuia a fost popular în lumea întreagă. Acesta
este un site online, care permite utilizatorilor săi să trimită sau să citească mesaje rapide și
scurte de 140 de caractere pentru fiecare mesaj transmis , despre activitățile întreprinse,
cunoscuților sau necunoscuților, având posibilitatea unui feed -back rapid din partea acest ora.
Interfața și formatul său diferă de un univers precum cel al Facebook sau Instagram. Cultura
foarte specifică a comunității sale înseamnă că Twitter poate solicita puțin mai mult efort din
partea noilor utilizatori. După concurentul său Facebook, rețeaua socială testează din
septembrie 2014 și un buton „cumpărați acum ”, pen tru a permite utilizatorilor să facă
cumpărături de pe tweet -uri128.

II.1.6. Instagram
Rețeaua de socializare Instagram a fost lansată în octombrie 2010 și reprezintă un
serviciu de distribuire a poze lor care a împâzit lumea în care trăim. La scurt timp de când și -a
făcut debutul, aceasta a acaparat dej a peste 1 milion de utilizatori . În anul 2012, compania a
fost cumpărată de Facebook. Serviciul Instagram oferă funcții foarte interesante, printre care
se pot număra diverse filtre de culoare, luminozitate s au contrast. Aplicația Instagram este

126 Doru Băncescu, Fiecare tânăr este o rețea socială. Cum a trecut România de la Hi5 la Facebook ,
https://www.yoda.ro/techschool/fiecare -tanar -este-o-retea -sociala -cum-a-trecut -romania -de-la-hi5-la-
facebook.html , (15.04.2020)
127 Teodor Baconschi, Facebook, fabrica de narcisism , Editura Humanitas, București, 2015, p. 12 -13
128 http://about.twitter.com , (15.04.2020)

34
disponibilă gratuit atât pe iPhone, cât și pe Android. Fiecare utilizator poate încărca fotografii,
poate selecta un filtru sau să adauge un text pe profilul acestuia.
Instagram oferă utilizatorilor săi o multitudine de caracteristici asemeni unei rețele
sociale. Pe rsoanele care doresc să acceseze Instagram vor putea urmări activitatea altor
utilizatori sau vor putea să le aprecieze sau chiar să le distribuie pozele acestora. Instagram
permite posibilitatea ca utilizat orii să își afișeze pozele pe o hartă de fotografii, fiind
organizate conform locului unde au fost efectuate. Popularitatea aplicației a făcut din aceasta
o uneală ideală pentru mediul de afaceri sau pentru persoanele care se ocupă de marketing
online, dat orită serviciilor de apreviere a fotografiilor sau de urmărire a activității altor
utilizatori sau companii129.

II.2. Rețelele sociale: concurență a mass -media

În contemporaneitate, societatea este caracterizată de o modificare fundamentală a
felului de comunicare umană, de preluare și procesare a informației de interes , schimbare
rezultată ca urmare a dezvoltării tehnologiei informațiilor și a transformării sociale produse de
aceasta. Dorința de a fi la cunoștință cu noutatea , nevoia transferului de știr i și dreptul de a fi
la curent cu tot ce se întâmplă în lume, cât și de a transmite informațiile mai departe au
constituit principalele motive pentru care mass -media a cunoscut o dezvoltare fără precedent ,
fenomen cunoscut drept globalizarea culturii mass -media130. Impactul generat de Internet, de
noile gadgeturi ce ne permit contactul cu toată cunoașterea lumii, în forme tot mai diverse
(știri, muzică, filme, seriale, cunoașterea enciclopedică, documentare) nu se limitează la
comunicarea interpersonală, ci s e extinde tot mai mult spre media tradițională, amenințându -le
existența131. Afirmarea și general izarea Internetului reflectă transformări de fond în privința
presei scrise și audiovizuale. Acest proces a fost concomitent cu trecerea de la tipărirea
publicaț iilor pe plumb la editarea și tipărirea electronică132.
Complexitatea spațiului public virtual, al Internetului determină o multitudine de
interacțiuni și reacții de feedback la nivelul componentelor specifice: platforme electronice,

129 http://visudamarketing.ro , (15.04.2020)
130 Adrian Dinu Racheru, Globalizare și cultură media , Editura Institutului European, Iași, 2003, p.5 -6
131 Mass -media vs. Socia l media , http://www.prouniversitaria.ro/carte/mass -media -vs-social -media/rasfoire/ ,
(15.04.2020)
132 Teodora Marin, Protejarea proprietății intelectuale – Modalitate de control juridic al comunicării online,
http://ultima -ora.ro/category/teodora -marin/?mobi le_switch=mobile , (25.04.2020)

35
bloguri, rețele so ciale etc133. Astfel, mass -media au nevoie să se adapteze la migrarea rapidă a
audiențelor dinspre un canal spre altul și cu totul, spre Internet. Mass -media, până de curând
trei, au fost reprezentate de presa scrisă, televiziune și radio. De puțină vreme li s-a alăturat și
Internetul, care este mai mult decât un canal cu conținuturi proprii, din moment ce prin el
avem acces la conținuturi specifice tuturor celorlalte canale tradiționale. Acesta, în forma sa
brută, simbolizează o infrastructură prin care pot circula informații diverse, inclusiv
criptate134. Depindem tot mai mult de Internet, ne ancorăm tot mai des la informațiile pe care
le regăsim în mediul online, tin dem să ne construim percepții și judecăți de valoare în funcție
de conținutul care ne interese ază și pe care îl urmărim în mod constant.
În prezent, publ icul are mai multă încredere în culegerea informațiilor de interes din
mediul virtual, decât să apeleze la metodele de comunicare tradiționale, iar această tendință
continuă să se mențină și în an ii următori. Rețelele sociale cuprind astăzi oameni din cele mai
îndepărtate colțuri ale lumii, iar comunitatea de interese a acestora a făcut posibile schim bări
politice și de securitate fundamentale. Internetul a înlocuit media tradițională ca sursă de
informare preferată și de încredere, iar opinia publică este mult mai conectat ă cu noua
tehnologie. Noua generație, își procură online știri multimedia și de divertisment pentru
consum și tot mai rar mai apelează la ziarele tradiționale sau știrile difuzat e la TV. Nu mai
există monopol al informațiilor. Astăzi, mediul online este calea ideală prin care mesajele,
informațiile, știrile ajung la publicul țintă foarte repede, comunicarea fiind esențială pentru
răspândirea rapidă a unei informații de interes sau consolidarea imaginii acesteia. Indiferent
că se dorește promovarea unei idei, a unei informații, a unui produs sau serviciu, comunicarea
în mediul online este esențială pentru reușita unui astfel de demers , în funcție de tehnicile și
strategiile folosite pentru a atrage atenția unui număr cât mai mare de utilizatori de Internet135.
Aceste acțiuni ale oamenilor au devenit o sursă importantă de generare de știri, aflată în
continuă expansiune .
La începutul boom -ului rețelelor de socializare, tinerii s -au dov edit a fi cei mai
deschiși față de acest mod de comunicare și informare. Treptat, canalele social media au
devenit din ce în ce mai populare pentru toate categoriile de vârstă, însă tot tinerii sunt primii
care acordă mai mult credit acestor mecanisme, fii nd principalul lor mijloc de informare în
detrimentul presei scrise, al radioului sau televizorului. De aceea, prin social media este o

133 Ileana Rotaru, Comunicarea virtuală. Impactul noilor tehnologii informaționale și comunicaționale în spațiul
educațional contemporan , Editura Tritonic, București, 2010, p. 67
134 http://www.prouniversitaria.ro/carte/mass -medi a-vs-social -media/rasfoire/ , (07.04.2020)
135 Tudor Vidam, Dimensiuni ale eticii comunicării și mass -media , Editura Clasa Cărții de Știință, Cluj -Napoca,
2007, p.65 -66

36
oportunitate de a ajunge, în special, la generația tânără. Astfel, social media au devenit cele
mai importante mijloace de comunicare în masă136. Acestea au o influență deosebită asupra
jurnalismului și presei online, în special cele mai cunoscute sunt Facebook, Twi tter, Blog,
Youtube , Instagram. Mediul online a cunoscut o evoluție sp ectaculoasă la nivel mondial și
împreună c u noile media au transformat jurnalismul tradițional în jurnalism digital .
Rețelele sociale constituie nucleul de acțiune al mediei sociale și au deveni t în prezent
cele mai frecvente accesate și utilizate sisteme online. Acest mijloc modern de comu nicare și
de furnizare de informații de interes oferă numeroase beneficii utilizatorilor, fie prin
socializarea propriu -zisă, fie prin postarea unor informații utile și accesibile clienților din
acest mediu virtual. Rețelele de socializare au învins în băt ălia cu mass -media și reprezintă
astăzi modalitatea cea mai facilă de adresabilitate pentru categorii diverse de persoane, cu
precădere clienților fi deli ai mediului virtual . Comparativ cu m edia tradițională , new media
constituie un focalizator al spațiulu i social, garantând interacțiuni complexe,
multidimensionale la nivelul receptorilor utilizatori. Potențialul de interacțiune socială generat
de noile sisteme mass -media reprezintă un indicator al dezvoltării sociale din lumea
contemporană, dincolo de limi tările la care Internetul este supus în unele state.
Un alt aspect extrem de relevan ilustrează faptul că Internetul și rețelele de socializare
au dat naștere unei noi societăți, au reinventat un om nou, contribuind semnificativ la
dezvoltarea fenomenului globalizării și secularizării. Lumea IT se mișcă între real și virtual,
iar discrepanța dintre acestea este mult mai mare în secolul actual, deoarece virtualul a
acaparat realul. Omul acestei societăți caută să fugă din realitatea în care trăiește, pentru a-și
clădi o altă lume, cea pe care și -o imaginează, una virtuală în care își poate satisface propriile
plăceri, dorințe, fără a mai fi cenzurat și limitat de normele și valorile sociale și morale.
Preferința pentru virtual se justifică prin faptul că, re alul nu îi oferă omului modern
medicamentul care îl poate vindeca de anumite supărări, nemulțumiri, frustrări, temeri, de
aceea, el refuză propria condiție umană, schimbându -și coordonatele existențiale137.
Direcția de evoluție a sistemelor new media demonst rează un interes constant al
audienței sociale, concretizată în receptivitatea unor categorii eterogene de public pentru
rețelele sociale, platforme online, comunități virtuale. Digitalizarea a devenit a doua natură a

136 Constantin Moștoflei, Stabilitate și securitate regională , http://cssas.unap.ro/pdf_car ti/stratXXI_2009.pdf ,
(01.05.2020)
137 Dragoș -Ionuț Răduț, Fabrica de narcisism , http://www.strategiiaplicate.ro/wp –
content/uploads/2018/03/Revista -CSA -martie -2018 -nr-10.pdf , (27.06.2020)

37
omului contemporan, o condiție necesar ă, dar nu și suficientă a vieții sociale138. În prezent, se
remarcă o c reștere constantă a numărului de domenii, specializări și segmente de utilizatori
care aderă la valorile societății postmoderne, digitalizate. În acest sens, viitorul spațiului
public și privat este reprezentat de valorile și modelele spe cifice soietății informatizate139.

II.2.1 . Analiza SWOT a rețelelor sociale

Strenght/Puncte tari Weaknesses/Puncte slabe
✓ Printre cele mai cunoscute avantaje ale
rețelelor sociale sunt: conectivitatea la n ivel
global, (simbolizând o metodă sigură de a fi
mai aproape de cei dragi, deși distanța
efectivă intervine în relații), grupurile
virtuale, informațiile adiționale (rețelele
sociale sunt un alt mod de a obține
informații despre diferite teme curente), un
mediu democrat (fiecare utilizator își poate
administra contul după bunul plac, atâta
timp cât nu încalcă normele impuse. În
cadrul acestor rețele pot circula informații
de orice natură, fotografii cu un conținut
diferit, anunțuri, opinii despre subiectel e
cele mai controversate din viața de zi cu zi).
✓ Rețelele sociale reprezintă canalul cu cel
mai scăzut cost pentru publicitate,
promovarea serviciilor și produsele firmelor.
Ofertele companiilor, concursurile
organizate de acestea se răspândesc repede
prin rețea prin conexiunile existente între
utilizatori.
✓ La fel ca și publicitatea, și știrile de
ultimă oră ajung repede la oricare membru
al rețelelor de socializare. Știrile pot fi la un
nivel mai mare, precum cel național sau
global, cât și la nivelul unu i grup restrâns.
Astfel, oricine poate afla actualitățile care îi
sunt interesante fără a face un efort prea
mare pentru a intra în posesia lor.
✓ Rețelele de socializare pot fi benefice ✓ Comunicarea este rapidă oriunde și
oricând, dar își pierde valoarea dacă
înlocuim discuțiile față în față cu
celelalte persoane. Din cauza acestor
rețele scade calitatea relațiilor
interumane, cuvântul „prieten”
schimbându -și treptat semnificația și
pierzându -și valoarea.
✓ Viața cotidină este foarte comodă.
Orice avem nevoie este la îndemâna
noastră. Discuțiile sunt depersonalizate,
se utilizează numa i prescurtări și
emoticoane, care ar reflecta starea
partenerului aflat în discuție, însă nu se
mai poate sesiza accentul, intonația,
mimica, gestica acestuia.
✓ Informațiile ajung să se
răspândească mult mai repede și să vină
într-o cantitate foarte mare, ceea ce
pune în dificultate utilizatorul în a
distin ge informațiile adevărate de fake
news. Se modifică sau se adaugă cu
ușurință alte informații neadevărate, se
pierd informațiile relevante.
✓ La fel ca bunătatea oamenilor și
reavoința persistă pe rețelele sociale.
Dacă unele postă ri, poze, f ilmulețe
devin virale, viața cuiva poate fi
distrusă pentru totde auna. Dacă mulți
au o părere, un comportament și alte
persoa ne pot prelua acel comportament ,

138 http://www.umk.ro/images/documente/publicatii/conferinte2013/razvan _popovici.pdf , (20.05.2020)
139 Cristina Bălăban, Delia Iancu, Ioana Radu, Op. cit ., p. 55

38
pentru o bunăstare a oamenilor, atâta vreme
cât tehnologia este folosi tă într -o manieră
activă, tradusă prin trimiterea unor mesaje
adevărate și pozitive către ceilalți prieteni. care poate avea consecințe grave sau
periculoase.
✓ Părerile se formează pe baza
opiniilor celor mai populari utilizatori
ai rețelei respective, la fel cum se
întâmplă și în viața reală. Din cauza
faptului că, în rețelele sociale se
răspândește foarte ușor o informație
neadevărată sau falsificată, și opiniile
ajung să fie nefondate, din moment ce
sursele oficiale nu sunt verificate.
✓ Nu ajută la creșterea încrederii în
sine, ci oferă un instrument după care
indivizii să s e ascundă .
✓ Pierdem sensul timpului. Utilizarea
acestor rețele nejustificat contribuie la
petrecere a timpului liber în mod inutil.
În loc să ieșim în aer liber , să
comunicăm, să ne documentăm despre
informați i relevante , stăm în fața
calculatoarelor sau telefoanelor, care nu
fac nimic altceva decât să ne distragă
atenția de la lucrurile cu adevărat
impo rtante din viața reală.
Oportunities/Oportunități Threats/Amenințări
✓ Cu ajutorul rețelelor de socializare
poate crește activitatea socială a unui individ
și numărul relațiilor noi. Men ținerea acestor
relații este foarte ușoară deoarece este
posibilă com unicarea în timp real chiar și cu
persoanele care sunt la o distanță foarte
mare. Această comunicare permite ca
indivizii să fie informați permanent în ceea
ce privește întâmplările din viața reală,
imediat după ce aceastea s -au petrecut.
✓ Cu ajutorul mesa jelor instant se pot
desfășura discuții concise cu unul sau mai
multe persoane, ceea ce, în cazul în care
persoanele respective nu au posibilitatea
pentru a întâlni față în față este foarte util.
Aflarea unor informații importante,
clarificarea unor neînțe legeri sau stabilirea
unor lucruri este foarte ușoară și este ✓ Pericolele apar odată cu utilizarea
greșită sau exagerată a acestor rețele de
socializare.
✓ Anonimitatea permisă în rețelele
sociale poate fi un aspect negativ
deoarece o persoană poate p retinde că
este altcineva, ceea ce constituie un
perico l iminent mai ales pentru copii . În
prezent mulți adolescenți au un al
doilea cont de Facebook, Instagram,
sub o identitate falsă. Chiar dacă trăiesc
în cele mai bune condiții, au un trai
decent și o f amilie exemplu, în
momentul în care sunt singuri în
intimitatea lor, își ia zborul în această
lume virtuală, care în percepția lor este
o lume reală. Acest comportament este
prielnic pentru a adera la diverse

39
gratuită.
✓ Pentru cei care caută un loc de muncă,
prin intermediul acestor rețele sociale pot
găsi informații despre locurile de muncă
disponibile și pot lua legătura cu potențialii
angajatori. Această relație este posibilă și în
cealaltă direcție: angajatorii, prin intemediul
acestor rețele sociale, pot face diverse
anunțuri, pot afișa cerințe pentru un post
disponibil, descrierea postului, cât și
acceptarea unui CV online.
✓ Unor persoane le est e greu să se
exprime în viața reală, iar rețelele de
socializare pot fi un ajutor pentru creșterea
încrederii în sine. În acelaști timp, rețelele
sociale permit anonimitatea, astfel aceste
persoane își pot împărtăși gândurile și
sentimentele fără ca alții să le judece.
✓ Există persoane care se exprimă mult
mai ușor în scris. Lor se lermit să își
exprime sentimentele în mod liber. Alte
persoane se exprimă prin artă. Muzica,
fotografiile, grafică. Există rețele de
socializare specializate pe acest mod de
comu nicare, favorizând stabilirea unor
conexiuni între membrii rețelei. anturaje negative, pentru a fi racolați de
persoane rău intenționate, precum
teroriștii140.
✓ Toate informațiile sunt accesibile, cu
precădere informațiile private. Acest
lucru constituie un pericol mare asupra
vieții noastre. Oricine poate să ne
invadeze intimitatea, să ne exploateze,
să se folosească și să profite de punctele
noastre slabe. Un articol din „The
Guardian ” a publicat un material video
în care este prezentată o tehnologie care
extrage informații de pe pagina de
Facebook sau despre alte rețele sociale
despre momentul în care o persoană s -a
autentificat în cont sau unde și când a
făcut o imagine cu smartphon -ul.
Sistemul, denumit „Rapid Information
Overlay Technology ” poate afișa unde
a fost, ce îi place, po ate să determine
lucruri persona le despre acel individ și
să prezică un comportament viit or.
✓ Rețelele de socializare adâncesc
sentimentele de inadecvare și anxietate,
în special la tineri. Aceste platforme au
efect negativ deoarece pot exacerba
griji pentru imaginea corpului tinerilor
și pot înrăutăți agresiunea, problemele
de somn și sentimen tele de depresie și
singurătate. Rețelele de socializare
joacă un rol important în nefericirea
tinerilor141.
✓ Rețelele sociale sunt o adevărată
amenințare pentru oameni deoarece
ajung să manipuleze utilizatorii .. Este
vorba de o problemă la nivel global ce
distruge elementele fundamentale ale
societății și ale relațiilor dintre oameni.
✓ Rețelele sociale distrug discuția

140 Anna Erelle, În pielea unei jihadiste , Editura Polirom, București, 2015, p. 15
141 Media Standard, Studiu: Instagram, cea mai dăunătoare rețea de socializare pentru s ănătatea mintală a
tinerilor , https://mediastandard.ro/studiu -instagram -cea-mai-daunatoare -retea -de-socializare -pentru -sanatatea –
mintala -tinerilor/ , (23.05.2020)

40
civică, cooperarea dintre oameni și
totodată contribuie la dezinformare.
Tabelul 2.1. Analiză SWOT a rețelelor de socializare

II.3. Influenț a comunicării mediatice asupra sectorului securității

În prezent , se vorbește tot mai des despre comunicarea publică în domeniul securității,
referindu -se la întregul spectru de activități care țintesc schim barea percepțiilor, gândurilor și
atitudinea unui public prestabilit. În accepțiunea postmodernă, comunicarea publică cuprinde
atât diplomația publică, operațiile psihologice și informaționale militare, cât și comunicarea
strategică142. Acreditată cu mai multe roluri, printre care cel de monitorizare a c eea ce se
întâmplă în societate, încadrându -se în perimetrul primei funcții a mass -media, cea de
informare, dar și cel de creare a unor imaginii sau percepții colective, treptat, comunicarea de
masă joacă rolul de modelare a opiniilor publice cu imact covâ rșitor în sectoare cheie ale
existenței sociale143.
Din cauza impactului în creștere pe care revoluția informațională îl are asupra
securității, este foarte relevant ca liderii militari și civili care veghează la menținerea
echilibrului și securității națion ale și internaționale să aibă acces la instrumentele din spectrul
comunicării publice144. Ultimii ani sunt caracterizați de o schimbare rapidă în mediul de
comunicare, în special în ceea ce privește tehnologiile de comunicații, care propagă un flux
tot mai m are, mai intens și continuu de informații. La public ajung informații de toate felurile,
unele sunt caracterizate de acuratețe, iar altele nu. Cantitatea și diversi tatea informațiilor
aduce rareori realitatea și adevărul la lumină, iar abundența știrilor nu reflectă și calitatea
acestora. În plin război informațional, timp ul alocat pentru a cerne adevărul dintr -o mare masă
de zvonuri și informații neadevărate este mult mai mare145.
Acțiunile realizate de guverne cu ajutorul aliaților de securitate sunt întreprinse sub
presiunea și în vizorul judecății media și publicului larg. Pentru a -și menține o reputație cât
mai bună, o imagine curată și pentru a -și legitima faptele, aceste entități trebui e să facă
sacrificii mult mai mari pe direcția diseminării in formațiilor adevărate, într -o manieră
deschisă, transparentă, coerentă și coordonată, în deplin respect față de valorile publicului

142 Luminița Kohalmi , Op. cit., p. 9
143 Nicoleta Munteanu., Op. cit ., p. 7
144 Luminița Kohalmi, Op. cit. , Editura Pro Universitaria, București, 2014, p. 9
145 Ibidem , p. 11

41
căruia e adresează. Subiectele de securitate națională și internațională au ajuns să fie intens
dezbătute în politica și med ia naționale . Strategiile de comunicare contemporane țin cont de
cultura, atitudinile, așteptările publicului țintă146. De aceea este de presupus că securitatea și
competitivitatea unei națiuni vor fi tot mai dependente de abilitatea statului de a influența
atitudini și comportamente globale, cu ajutorul strategiilor de comunicare, în sprijinul
politicilor și intereselor naționale147.
Atât mass -media, cât și rețelele sociale pot fi o sursă clară de informare a populație i,
dar și o armă de dezin formare ca re poate periclita securitatea societală , iar insecuritatea
acesteia generează o instabilitate națională. Efectele pe care mass -media și new media le au
asupra securității cresc de la zi la zi, fiind tot mai accentuat e într-o lume caracterizată de
multiple pericole asimetrice, războaie hibride, cu precădere războiul informațional. Relația
dintre mass -media și războiul prezentului este o caracteristică a societății actuale. Exploatarea
media pentru promovarea și pentru propaganda războiului este una dintre c onsecințele
evidente ale acestei relații. Asocierea strânsă dintre media și violență este specifică fiecărui
conflict pe parcursul ultimului deceniu, cu precădere148. „Vocile mass -media ne fac să auzim
și să vedem situații, lumea în ansamblul ei, la fel cum poate să ascundă sau să pună în
paranteze aspecte esențiale ”149.
Securitatea în mediul online , în special, a dev enit o preocupare constantă a diverselor
organisme și instituții intern aționale deoarece , în ultimii ani, s -a semnalat creșterea
exponențială a unor amenințări diverse. Riscurile care au fost sesizate în cadrul rețelelor de
socializare sunt în acest moment deosebit de numeroase deoarece orice utilizator poate fi
atacat în orice moment nu doar de multitudinea virușilor, dar și a fraudelor și ameni nțărilor
distribuite periodic150.
Una dintre cele mai periculoase și actuale amenințări ale lumii globale o constituie
terorismul internațional151, aflat în strânsă legătură cu războiul informațional . Acesta este
situat în topul listei pericolelor grave cu ca re se confruntă actualul mediu de securitate .
Specialiștii din acest domeniu percep terorismul ca fiind cea mai clandestină formă a unui

146 http://prouniversitaria.ro/carte/comunicare -publica -in-domeniul -securitatii/rasfoire/ , (11. 06.2020)
147Luminița Kohalmi , Op. cit. , p.11 -12
148 Nicoleta Munteanu, Op. cit ., p. 122
149 Nicoleta Munteanu, Exigențe ale libertății de exprimare în mass -media , Editura Burg, Sibiu, 2009, p.4 -5
150 Teodora Marin Șerban, Social media – o dimensiune a raporturilor dintre securitatea societală și mass –
media , https://www.academiadepolitie.ro/root/ studii/iosud/rezumate_teze/2016/serban/rezumat_serban.pdf ,
(01.06. 2020)
151 Teodora Marin Șerban, Terorismul ca amenințare globală și dimeniunea media a lumii contemporane,
https://ultima -ora.ro/terorismul -ca-amenintare -globala -si-dimensiunea -media -a-lumii –
contemporane/?mobile_switch=mobile , (01.06.2020)

42
război, el fiind încadrat în categoria generației a patra de conflicte, în care se încearcă
utilizarea forței adversaru lui împotriva acestuia. Terorismul și jurnalismul constituie un binom
ale cărui comportamente fac obiectul unor analize relevante asupra studiului relației dintre
mass -media și terorism. Mass -media a avut și va avea permanent nevoie de violență, de
senzați onal pentru a -și spori vânzările în rândul audienței, cu precădere, pentru cetățenii
însetați de informație, în timp ce autorii terorismului utilizează mass -media pentru a da
acțiunii lor o legitimitate discursivă sau pentru a conferi motivațiilor lor o în cărcătură mai
mare în spațiul public152. Astfel, relația dintre mass -media și terorism are la bază principiul
reciprocității. Pe de o parte, transgresiunea tabuului violenței, locul, tema evenimentului,
sentimentul de amenințare, iraționalul, iar pe de altă parte, vizibilitatea și legitimitatea
spectacolului pe care o preia canalele de comunicare indispensabile societăților
democratice153.

II. 3.1. Mass -media și rețelele sociale percepute ca armă a terorismului
Conform comunicării sociale, terorismul simboliz at atât de numeroasele grupări
teroriste, cât și de atentatorii sinucigași individuali, este un act psihologic pus în practică
pentru a obține, prin intermediul rețelelor media, o reacție cât mai mare din partea unui număr
mare de oameni din partea audienț ei acestora154. Terorismul simbolizează un pericol social
imens pentru coeziunea, structura socială și stabilitatea societății. Este cunoscut astăzi ca fiind
mai bine organizat, cu cei care îl practică mai bine educați și instruiți, având la îndemână
rețelel e conspirative și structuri secrete proprii, care să le ofere identități false , informații,
arme, un set variat de contacte sigure în străinătate155. Terorismul este condiționat de nevoia
de publicitate a atentatorului. Mișcările teroriste au câștigat presti giu deoarece mass -media a
raportat incidentul, astfel șansa acestora de a căpăta credibilitate în rândul societății a crescut
de la an la an, deoarece platforma acestora politico -ideologică a fost făcută publică și s -a aflat
pe prima pagină a agendei de se curitate a fiecărui stat. Grupările te roriste utilizează
propaganda sofisticată și violența nu doar pentru re crutare, ci și pentru înfrângerile militare.
Atunci când un atac major al acestora a eșuat, teroriștii au reușit să deturneze atenția lumii de
la înfrângere, postând pe Internet imagini terifiante cu atrocitățile comise156.

152 Nicoleta Munteanu, Op. cit., p. 27
153 Michel Wieviorka, Dominique Wolton, Terrorisme a la Une , Gallimard, Paris, 1987, p. 27
154Ignatio Ramonet , Op.cit. , p.76
155 Wilhelm von Angeldorf, Secolul XX -secol al min ciunii dirijate, Editura Samizdat, București, 2000, p. 209.
156Ioan Drăgan, Op.cit ., p.403

43
Astăzi acțiunile violente ale grupurilor teroriste ajung rapid pe site -urile de socializare,
în special pe cele mai utilizate și sunt publicate în ziare extrem de importante, evitân d
cenzurarea imaginilor terifiante, deoarece atrag un număr mai mare de doritori de a intra în
posesia acestor informații inedite157.
Lucrările de specialitate, au evidențiat faptul că, odată cu apariția și dezvoltarea
democrației, terorismul a căpătat legit imitate și odată cu aceasta, numărul atacurilor teroriste a
crescut direct proporțional, de unde rezultă că libertatea de exprimare a mass -media duce la
recunoașterea terorismului ca parte integrantă a societății civile, conducând la dezvoltarea
acestuia d in toate punctele de vedere (creșterea numărului de atacuri, creșterea numărului de
militanți). Există numeroase studii consacrate care s -au axat pe raportul dintre mass -media și
terorism, cu puternice accente asupra mediului de securitate. Acestea sublini ază că relația
dintre cei doi poli de putere este una simbolică: grupurile teroriste utilizează media și rețelele
sociale pentru a -și face publice obiectivele propuse, iar mass -media caută senzaționalul, o
audiență cât mai mare și știri cu impact asupra pu blicului. Într -un raport al acestor analize
s-au identificat aspectele politice, l egale, psihologice ale relației (Anexa 5 ).
Analistul Brian Jen kins susține că terorismul este „ produsul libertății, în special al
libertății presei. Terorismul nu este o invenție a modernității, el a fost practicat de -a lungul
secolelor, dar s -a adaptat permanent, în special, mutațiilor sociale generate de dezvoltarea
mijloacelor de comunicare în masă ”158.
Scriitorul britanic Tony Banks, fost corespondent în Orientul Mijloci u în anii 1980
(care a transmis inclusiv reportaje despre terorism), a realizat o analiză amplă despre
fenomenul mediatic creat în jurul terorismului. Banks a afirmat că teroriștii folosesc mass –
media ca modalitate de recrutare, iar publicitatea de care se bucură este în sine o formă de
răsplată pentru ei, prezentarea detaliată a actelor de terorism oferă de -a dreptul un model
pentru a crește rata de succes a unor acțiuni similiare pe viitor159.
În ceea ce privește mass -media, raporturile se schimbă: nu convi ngere a, seducția sau
denunțarea injustiției, ci inducerea fricii. Jocul violenței nu se integrează spațiului public, ca
parte integrantă a unui raport de dominare, însă acționează în planul opiniei publi ce,
intenționând să schimbe o si tuație politică. Opin ia publică e manipulată ca simplu instrument

157Glenn Bech, Op. cit., p.50-51.
158 Cristian Miu, Tudor Mămăligan, Constantin Ștefan , România în calea amenințării teroriste , Editura Ideea
Europeană, București, 2013 , p. 33 -34
159 Ibidem , p. 40

44
în acțiunea violentă. Acțiunea se dorește publicitară, fără a avea specificul unui proiect
persuasiv160.
Pentru organizațiile te roriste, orice mijloc de comunicare în masă prezintă avantaje în
planul vitezei de r eacție, al capacității de a trata informația și al eficacității comunicării.
Internetul și mass -media oferă teroriștilor: acces rapid, lipsa controlului guvernamental sau a
cenzurii, audiență mare, la nivel global, anonimatul, rapiditatea transmiterii informației,
costuri foarte mici, mesaje multimedia prin posibilitatea de a combi na textul, graficele,
sunetul și imaginile.
Astăzi, teoriștii se bazează pe media, în primul rând, pentru a submina sentimentul de
securitate la nivelul populației, pentru scurt -circuitarea rutinei zilnice a acesteia, dar și pentru
direcționarea opiniei p ublice spre mai marii statelor lumii, exercitând presiuni pentru
satisfacerea sau promovarea dorințelor și solicitărilor teroriștilor. Prin folosirea sistematică a
terorii , în special de natură politică, terorismul devine un act camuflat de comunicare, eco ul
mediatic al actelor teroriste fiind astfel un factor esențial pentru înclinarea raportului de forță
între atacatori și puterea politică161. Utilizatorii rețelelor de socializare pot fi actanți ai
terorismului, propagatori, susținători sau simpli martori c e devin pioni involuntari ai
promovării și generării mesajulu i prin transmiterea acestuia, prin aprecierea sau respingerea
evenimentului în social media. Multipilicarea acestui tip de mesaj în orice moment la nivel
incomensurabil transformă informația vehi culată prin sistemele mass -media și social media
într-un risc și o vulnerabilitate de o gravitate extremă pentru securitate162. Astfel, mass -media
a ajuns să fie cel mai bun prieten al teroriștilor, actul terorist nu semnifică nimic, publicitatea
este totul163.

II.3.2. Mass -media tradiționale și new media ca instrumente de manipulare,
dezinformare sau distrugere a societății
Armele războiului informațional sunt la fel de revoluționare precum mitraliera din
perioada Primului Război Mondial , însă cu mult mai int eligente . Unul dintre cele mai
puternice instrumente ale acestui tip de război este social media. Volumul uriaș de mesaje și
informații falsificate transmise în media și prin rețelele de socializare face aproape imposibilă

160Anghel Andreescu, Nicolae Radu, Terorismul de la Marea Enciclopedie a Jihadului la Testamentul Hamas, i
Al-Qaida Albă , Volumul VII -X, An II, Institutul de Studii li Cercetări ale Terorismului, București, 2007, p. 23
161 https://ac um.tv/editia -saptamanii -9-15-mai-2011/ , (13.06.2020)
162Irena Chiru, Terorism și mass -media , https://www.scribd.com/doc/28498623/Terorism -Si-Mass -Media ,
(14.06.2020)
163 Nicoleta Munteanu, Op. cit ., p.28

45
apărarea. Deși nu produce victime la fel ca un război clasic, războiul informațional nu este
mai puțin periculos164. În acest război cuvintele au înlocuit gloanțele, iar inundarea social
media cu informații false vulnerabilizează întreaga societate, punând în pericol întregul mediu
de secur itate național și internațional.
În prezent, manipularea este o tehnică de propagandă, o acțiune menită să determine
indivizii să gândească sau să acționeze după cum dictează manipulatorul. Astăzi, grație
dezvoltării mijloacelor moderne de comunicare în ma să, a capacităților noilor tehnologii
informaționale de comunicare, se răspândesc și tehnicile de manipulare mult mai ușor pe
întreaga planetă165. Aceasta constituie metoda prin care ideile cuiva sunt induse pentru a fi
acceptate de grupul țintă , obținând rezultatele pe care manipulatorul le dorește. Se urmărește
înlocuirea adevărul cu știri eronate, trucând imagini, schimbând date etc. Cu mesajul potrivit,
orice informație ajunge direct în centrul emoțional al conștiinței indivizilor, constituind calea
cea mai sigură prin care acestora le sunt servite diverse informații de impact major, atent
ascunse printre lucruri știute, banale, lipsite de interes. Banalitatea creează starea de siguranță,
de liniște, de confort, în timp ce noutatea pune societatea mereu î n gardă166. Cei care
manip ulează pot fi organiz ații polit ice, societăți comerciale sau în special, mass -media167. În
toate situațiile se dorește același lucru: exercitarea autorității asupra unui grup sau asupra
întregii populații. În acest scop sunt utilizate două tipuri de mesaje: mesajele persuasive – care
să determine receptorii lor să creadă sau să realizeze ceva anume și mesajele disuasive, care îi
determină pe receptori să nu creadă și nici să nu facă ceva. În ambele cazuri există strategii de
influențare a atitudinilor, comportamentelor și părerilor destinatarilor mesajelor. De regulă,
aceste strategii și tehnici de comunicare sunt percepute ca aparținând domeniului
propagandei. Propaganda reprezintă expresia opiniilor sau acțiunilor indiviziilor sau a
grupurilor menite, în mod deliberat, să influențeze opiniile sau acțiunile altor indivizi sau
grupuri în raport cu scopurile predeterminate168.

164 Robert Manea, Social media, armă mortală în războiul i nformațional modern,
http://mediastandard.ro/eticheta/mitraliera/ , (15.06.2020)
165Valeriu Bulat , Practici manipulative de influențare psihologică ,
http://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Practici%20manupulative%20de%20influentare%20psihologica.pd
f, (27.06.2020)
166 Media Manipulation: 10 Strategies the Media uses to manipulate us , https://exploringyourmind.com/10 –
strategies -of-media -manipulation/ , (16.05.2020)
167 How we are manipulated by the Media, https://exploringyourmind.com/how -were -manipulated -by-the-
media/ , (16.05.2020)
168 7 types of propaganda techniques advertisers use, https://www.canzmarketing.com/7 -types -of-propaganda –
techniques -advertisers -use, (16.05.2020)

46
În general, mass -media și new media au un impact foarte mare asupra societății și a
mediului de securitate, deoarec e contribuie tot mai mult la influențarea deciziilor, părerilor
sau o pțiunilor indivizilor. T oate evenimentele majore, atât cele de interes național , cât și
evenimentele internaționale , sunt aduse la cunoștiința publicului de către mass -media sau prin
intermediul rețelelor sociale, care uneori invită subtil, oamenii, la interpretări și evaluări,
dându -le acestora falsa impresie că au și ei un cuvânt de spus169.
Efectele manipulării ating cote maxime atât în cazul televizo rului, cât și în mediul
online, sentim entele transmise prin intermediul imaginilor putând imprima diferite șocuri
telespectatorilor sau ut ilizatorilor rețelelor sociale deoarece o „imagine poate face mai mult
decât o mie de cuvinte .” Pe de altă parte, social media constituie un pericol constan t într -o
lume care cu cât pare mai simplă, cu atât este mai complexă și mai greu de înțeles pentru
societate. Suntem departe de o generație complet alfabetizată digital, iar una dintre provocări
este, cu siguranță, faptul că toți considerăm că știm și înțe legem mecanismele de funcționare a
social media. Simplitatea utilizării acestor instrumente de comunicare și informare este cu
adevărat o sabie cu două tăișuri. Utilizatorii fac uz de toate aceste inovații tehnologice,
plecând de la ideea că sunt pe deplin i conștienți de valențele pe care le prezintă activitatea pe
care o desfășoară în mediul online. De la fotografii c u locuințe și familii, check -in-uri în
vacanțe, locuri de muncă sau de petrecere a timpului liber, indivizii oferă cu mare ușurință
numeroase date și informații din viața personală. Consecințele pot fi inexistente sau pot
conduce la punerea în pericol a propriei familii sau la scurgeri de informații cu privire la
activitatea profesională.
Apărarea în fața acestui nou fenomen este o misiunea to t mai dificil de realizat, însă
cheia rămâne responsabilizarea cetățenilor. Fiecare cetățean poate fi ținta pentru un asemenea
război, deoarece ne aflăm cu toții în linia întâi și putem fi extrem de vulnerabili în fața unor
informații aparent reale. Inform area corectă, din surse ofic iale, reprezintă un puternic
instrument pentru a înfrânge dezinformarea . Acest război poate fi câștigat doar prin
cunoaștere și capacitatea de a discerne adevărul. Distribuirea știrilor false nu face decât să
întărească tabăra o pusă.
Din păcate nu există o soluție universal acceptată și nici tranșee în care să ne
ascundem. Pentru o societate puternică, stabilă, caracterizată de un climat de securitate,

169 Radu Herjeu, Tehnici de propagandă, manipulare și persuasiune în televiziune, Bucure ști, 2001, p.68 -69

47
trebuie câștigată lupta împotriva războiului informațional, în primul rând rec unoscând că
există unul și mai apoi, analizând critic toată informația primită170.

II.3.3. Securitatea informațională din perspectiva spațiului mediatic

Societatea informațională simbolizează o nouă modalitate de existență superio ară, care
implică utilizar ea intensiv ă a informației în toate sectoarele de activitate umană171. Informația
este recunoscută drept resursă principală, iar tehnologiile informației și comunicațiilor un
mediu de existență al omului. Creșterea dependenței societății de tehnologie sporeș te
vulnerabilitatea cetățenilor în fața oricăror amenințări la adresa acestora172. De aceea, odată cu
edificarea societății informaționale, au apărut și probleme legate de protecția sau securitatea
informațională.
Securitatea informațională reprezintă un con cept multidimensional și complex, care
urmărește securizarea med iului informațional, prin protecția persoanei, societății și statului, a
drepturilor în domeniul inform ațional. O biectivul esențial este lipsa amenințărilor și riscurilor
informaționale la adr esa valorilor, normelor și menținerea unui climat de stabilitate în spațiul
informațional . Specialiștii în securitate arată că mass -media și rețelele de socializare
desfășoară acțiu ni de agresiune informațională , cu ajutorul unor instituții de presă sau pr in
rețelele sociale. Acestea creează o imagine deformată asupra politicii și situației interne din
statul vizat, opinia publică fiind astfel intoxicată. Toate aceste metode utilizate au ca scop
esențial declanșarea unor dispute sau confruntări interne pe m otive diverse (religioase, etnice,
economice) care să justifice o eventuală intervenție militară din exterior, destabilizarea
internă, demobilizarea cetățenilor, diminuarea încrederii cetățenilor în capacitatea instituțiilor
statului de a rezolva problemel e cu care societatea se confruntă. Spațiul mediatic, înglobând
părțile defectuoase invocate, devine un sol fertil pentru numeroase amenințări informaționale
externe, în special, în atacurile cibernetice, recrutarea tinerilor de diverse grupuri teroriste di n
mediul virtual, intoxicarea informațională a opiniei publice etc173.

170 Media Standard, https://mediastandard.ro/eticheta/mitraliera/ , (06.04.2020)
171Ion Bundunchi, Securitatea informațională din perspectivă mediatică,
http://www.soros.md/files/publications/documents/Studiu_Securitatea%20informationala %20din%20perspectiva
%20mediatica_2016.pdf , (06.05.2020)
172 Sergiu Moraru, Securitatea Națională a Republicii Moldova în contextul democratizării societății: aspecte
politico -informaționale , Editura Cartier, Chișinău, 2015, p.42 -43
173 Ion Bundunchi, Securitat ea informațională din perspectivă mediatică,
http://www.soros.md/files/publications/documents/Studiu_Securitatea%20informationala%20din%20perspectiva
%20mediatica_2016.pdf , (06.05.2020)

48
Concluzii
În concluzie, mass -media și new media datorită impactului pe care le produc astăzi în
societate, sunt percepute ca fiind a patra putere în stat, după cele trei puteri tradițio nale
delimitate în cadrul unui stat democratic – executivă, legislativă și judecătorească. Democrația
necesită o sferă publică bine informată, în care sunt exprimate o pluralitate de puncte de
vedere. Mass -media este creatoarea acestei sfere publice care ar e putere de a semnala
abuzurile din societate, încălcarea drepturilor , abaterile de la principiile democratice, morale,
de a redresa sau de a schimba situația. Totodată, datorită marii influențe pe care o deține în
rândul populației, aceasta poate constitu i și o sursă de dezinformare, distorsionare a știrilor.
De aceea, lucrurile încep să se degradeze atunci când mass -media, din tradiționalul instrum ent
de informare , așa cum trebuie să fie prin definiție, îmbracă forma unui instrument puternic de
manipulare . Și în ultima perioadă de timp nu puține au fost situațiile când manipularea din și
prin mass -media a atins cote maxime.
Mediul online constituie un element indispensabil societății moderne, în cadrul
acestuia derulându -se marea majoritate a activitățilo r cotidiene . Social media a devenit o
componentă omniprezentă în viețile noastre de zi cu zi, luând treptat locul mass -media, fie că
este vorba de viața personală sau de cea pro fesională. Este evident că aceste instrumente nu
mai sunt simple forme de diver tisment: social media va continua să influențeze securitatea
globală de manieră pozitivă, negativă sau ambiguă. Datorită extraordinarei sale dezvoltări,
Internetul, pe lângă numeroasele avantaje pe care le deține, vine la pachet cu un set de
dezavantaje, c are pot constitui pericole și amenințări pentru societatea complexă de astăzi.
Mass-media și în special, new media au devenit, pentru grupările teroriste, atât un spațiu de
confruntare, cât și un mijloc vital de comunicații, propagandă, recrutare, schimb d e
cunoștințe. Internetul a facilitat crearea de rețele complexe între grupurile teroriste, fiind o
metodă de comunicare rapidă, necostisitoare și relativ anonimă . Relația terorismului cu mass –
media și rețelele sociale de forma „își dau îmi dai” a condus l a o conexiune puternică prin
care teroriștii au putut să își publice acțiunile criminale într -un timp record, filmulețe cu tineri
uciși au circulat pe Internet, astfel panica s -a instaurat rapid în conștiința umană. La rândul
său, mass -media, are de câștig at prin postările senzaționale și de ultimă oră, audiența acesteia
crescând de la zi la zi. Dacăt toate ororile teroriste nu ar fi fost făcute publice, gruparea nu ar
produce niciun efect la nivel societal.
Consider că mass -media tradiționale și new media sunt în prezent un pion esențial
pentru stabilirea naturii jocului politic, economic, social, atât în plan național, cât și pe scena

49
internațională și globală. Prin mass -media și rețelele de socializare se dispersează cel mai ușor
informații de interes, un ele care reflectă realitatea, caracterizate de acuratețe, iar alte
informații ale căror trăsături esențiale sunt minciuna, neadevărurile, știrile imprecise, false,
eronate. Cu toate acestea, distincția este tot mai greu de făcut, din cauza cantității, dive rsității,
rapidității și frecvenței cu care sunt distribuite în sfera mediatică și virtuală. În ființa umană
este înrădăcinată curiozitatea, interesul pentru cunoaștere, de aceea, oamenii utilizează toate
instrumentele, metodele de informare pentru a fi l a curent cu tot ce se întâmplă în lume. În
lupta pentru a ține pasul cu toate evenimentele de noutate, indivizii nu conștientizează, de
fapt, că pot pica în capcana manipulării, suferind un proces de transformare la nivel mental,
psihologic, de schimbare a propriilor gânduri, sentimente, generând noi comportamente sau
păreri prestabilite de manipulator.

50
Capitolul 3
Propagandă, mani pulare și război informațional prin mass -media tradiționale și
new-media, în pandemia de COVID -19

De-a lungul epocilor, o amenii au încercat prin toate practicile magice să gasească un
mijloc pentru a acționa asupra celorlalți și pentru a -i infleunța. Este vorba de aceeași
vrăjitorie, de la statuetele de lut străpunse cu ace și până la metodele moderne de
propagandă. (Serge H utin)

Am început capitolul trei cu acest citat întrucât reflectă realitatea societății prinsă în
ghearele unor tehnici puternice de manipulare și propagandă. Studiul de caz pe care l -am
realizat este o analiză asupra stării în care se găsește la ora actua lă mediul global , în plin
război informațional și psihologic. Apariț ia nou lui virus COVID -19 pare să așeze toate statele
laolaltă, atât cele puternice, cât și cele slabe, cele sărace și cele bogate, în același lagăr al
amenințărilor, pericolelor sau iminen ță a morții. Pandemia de coronavirus reprezintă criza
globală de sănătate ce caracterizează un prezent incert, deoarece este cea mai mare provocare
a statele de la sfârșitul celui de -al Doilea Război Mondial. Acest virus, similar cu un val
capabil să se pr ăbușească imediat asupra celor mai puțin pregătiți să îi facă față, s -a răspândit
foarte repede pe toate continentele, cu excepția Antarcticii174.
În prezent, la nivel global, statele se confruntă cu un nou tip de război, un război
hibrid, războiul informați onal, care se împletește cu războiul psihologic și cel biologic,
punându -le pe acestea în fața unui șir continuu de noi provocări și amenințări greu de
gestionat și contracarat. Impactul pandemiei asupra vieții, nu neapărat la nivelul sănătății, cât
ampre nta pe care și -a pus -o la nivel psihologic, este atât de mare, încât liderii din toată lumea
fac eforturi f oarte mari să demonstreze că genstionează cel mai bine această criză. Acest
pericol al planetei este mai mult decât o criză de sănătate. În urma fiec ărui stat pe care îl
atinge, produce mari crize sociale, economice, politice, lăsând cicatrici profunde175. O nouă
competiție între marile puteri, în lupta cu virus ul COVID -19, atrage atenția unei lumi
panicate, speriate, care așteaptă cu lacrimi în ochi și spaimă în suflet să dispară acest episod
negru care se difuzează zi de zi, oră de oră la TV sau în mediul online și conduce societate a
într-o prăpastie tot mai mare.

174 United Nation Development Programme, COVID -19 pandemic. Humanity need s leadership and solidarity
todefeat the coronavirus , http://www.undp.org/content/undp/en/home/coronavirus.html , (17.06.2020)
175 http://www.undp.org/content/undp/en/home/coronavirus.html , (17.06.2020)

51
III. 1. Influențe asupra mesajului mediatic în pandemia de Covid -19

Prezentul st udiu de caz se întemeiază pe mai multe mesaje mediatic e, răspândite în
spațiul informațional. Analiza mesajelor se face în corelație cu următoarele definiții:
a). Propagandă – modalitate de promovare a unei păreri, concepții, opinii pentru a
determina grupul țintă să adopte un nou mo d de a gândi și de a acționa. Este un act repetat și
de durată, având principal țel obținerea sprijinului emoțional176. Pentru a fi eficientă, trebui e
să fie: t ransmisă pe toate canalele de comunicare aflate la dispoziția propagandistul ui, să fie
afirmativă, dar nu și documentată (propagandistul nu va indica niciodată sursa din care a
prelua t informațiile ), partizană (prezintă un singur punct de vedere, niciodată mai multe
puncte de vedere aflate în competiție)177.
b). Dezinformare – tehni că prin care sunt furnizate informații generale eronate,
manipularea la nivel rațional a opiniei publice. Negarea e venimentelor , inversarea faptelor,
amestecul între adevăr și minciună, modificare motivului, estomparea, camuflajul,
generaliza rea, toate con stituie o gamă de instrumente de manipulare care conduc la acel efect
de „spălare a creierului uman ”.
Se construiește o realitate alternativă unde este utilizată o combinație d e operațiuni
psihologice , alături de dezinformare și propagandă, utilizând convi ngeri fundamentale,
sentimente și imagini cu impact, cu scopul de a conduce publicul către o altă percepție.
Această percepție ajunge să înlocuiască realitatea178.
Odată cu declanșarea crizei COVID -19, a fost depășită o nouă etapă . Toate
informațiile care c irculă în mass -media tradiționale și pe rețelele de socializare despre noul
virus ca fiind un pericol al planetei, influențează în mod direct comportamentul și păreriile
indiviziilor , în special felul de a percepe procesele și măsurile politice și sociale care se iau în
lupta cu virusul . Minciunile, mas carea faptelor, voința de a -și atribui rolul pozitiv, zvonurile,
selectarea informațiilor în funcție de i nterese, propagandă: aceste mijloace de dezinformare nu
constituie vreo noutate. Însă evenimentele rec ente din mediul global au demonstrat pericolul
deosebit pe care îl reprezintă campaniile de dezinformare atunci când sunt alimentate la scara

176 Media Azi, Elemente de propagandă, dezinformare și răz boi informațional în spațiul mediatic autohton,
http://media -azi.md/ro/stiri/studiu -de-caz-nr1-elemente -de-propagand%C4%83 -dezinformare -%C8%99i -de-
r%C4%83zboi -informa%C8%9Bional -%C3%AEn -spa%C8%9Biul , (18.06.2020)
177 Marshall Soules, Media, persuasion and pr opaganda, Edinburgh University Press Ltd, Edinburgh, 2015,
p.6-7
178 Alex Mucchielli, Arta de a influența. Analiza tehicilor de manipulare , Editura Polirom, Iași, 2000, p. 191

52
actorilor statali sau parastatali , luând aspectul primului război informațional mondial sau dacă
preferați, Primul Război Mondial al dezinformării179.
Acest război, generat și condus de social media, a reușit să acționeze la nivel mental,
să se joacă cu mintea oamenilor, cu capacitatea acestora de a rezista în fața fricii, panicii sau
terorii colective. Frica este o sta re inoculată în subconștientul uman, determinându -l pe
individ să ia decizii incorecte, să acționeze mânat de instinct, sub o presiune puternică ș i
câteodată, chiar contratimp. Imposibilitatea de a părăsi locuința, de a merge la locul de
muncă, de a desfăș ura activitățile de relaxare, de detașare din cotidian, de a interacționa cu
prietenii sau cunoștințele, a împins individul tot mai mult în capcana manipulării mass -media,
deoarece lipsa altor activități și necesitatea de a afla ce se mai întâmplă în lume, îl face să
pornească non -stop televizorul pentru a as culta știrile î nfiorătoare care indică zi de zi un
număr tot mai mare de morți sau oameni care se luptă cu acest virus crunt. (Anexa 6 )
Prin cuvinte, imaginile , sunetele și simbolurile p e car e media le utilizează se trezesc în
oameni sentimentele de incertitudine, panică, ură și violență. Evenimenele șocante
mediatizate rănesc psihic deoarece consumatorii reacționează la teamă, panică, retrăgându -se,
înfruntând -o sau încremenind în fața informației ter ifiante transmise . Frica , o emoție cu un
mare impact psihologic180, a devenit un sentiment pute rnic al vulnerabilității umane.
Amprenta psihologic ă a războiului infor mațional se resimte puternic în actualul context
deoarece, acum, informația circulă într -un ritm mult mai rapid și cu un grad sporit de
ciclicitate și multiplicare181.
Realitatea trădează faptul că mass -media este instrumentul prin care se nuanțează
informațiile modificate și știrile false, fiind totodată și metoda cea mai eficientă de a stăpâni
un număr cât mai mare de oameni, de a -i domina la nivel psihologic182. În această situație de
criză, m ass-media este mult prea ușor manipulabilă, fiind inclusă în categoria uneltelor
declanșatoare de con flicte psihice. Rolul ei este de a anunța publicul infor mațiile de care
acesta are nevoie și de care are dreptul. Dar prin transmiterea anunțurilor sau anumitor
declarații cu impact mare asupra populației, aceasta servește mai degrabă intereselor specifice,
decât pe cele ale publicului183.

179 Ibidem , p.130
180 Loredaba Ionașcu, Despre frică , Sfatul medicului, http://m. sfatulmedicului.ro/Anxietatea -si-fobiile/despre –
frica_4982 , (26.06.2020)
181 Emil Străinu, Războiul informațional , Editura Solaris, București, 2009, p. 11 -13
182 Cristian Delcea, Ad-terorismul – relația de simbioză dintre terorism și mass -media , Editura ASCT, Cluj-
Napoca, 2007, p.7 -8
183Ibidem , p.10

53
Efectele aceste i crize asupra societăților sunt atât de profund e, încât liderii din toate
tipurile de regim încearcă să își convingă populațiile că au reacționat bine, că gestionează
eficient criza, pentru a mai liniști masele, cu toate că si tuația este departe de a fi sub forma în
care se proiectează pe sticlă . Cu toate că suntem în război cu noul virus, un alt război nevăzut
se duce, un război informațional care pare a fi din ce în ce mai greu de combătut deoarece
amestecul de știri și informații tot mai diverse de la o zi la a lta, fac misiunea de a discerne
adevărul de minciun ă mult mai greu de atins. Pe fondul crizei, state puternice, care au un
cuvânt de spus pe arena relațiilor internaționale și globale, precum Rusia, duc și un război al
manipulării , al dezinformării, al dis tribuirii de fakenews . Unul dintre obiective ar fi slăbirea a
ceea ce consideră a fi rivali strategici (SU A, UE) și de a se folosi de acea stă criză pentru a
remodela ordin ea globală, pentru a afișa în ochii propriei populaț ii imaginea statului ferm,
abil, capabil de a adopta strategii eficiente pentru contracararea virusului sau pentru a scăpa
de respo nsabilitatea gestionării mai puțin eficiente a coronavirus aruncând vina pe puterile
occidentale, în special pe SUA, pentru izbucnirea epidemiei . (Anexa 7 )
Un alt stat care recurge la tehnici de dez informare este China. Chinezii vor să
demons treze lumii întregi că au obținut victoria împotriva pandemiei datorită setului de
măsuri dure pe care doar un stat de tip comunist l -ar putea adopta și implementa . De astf el,
această înfruntare între democrație și regimurile autoritare, a generat apariția naturală a
alianței între Ch ina și Rusia în materie de dezinformare și influențare digitală. Din motive de
stabilitat e socială și de prestigiu informațional, autoritățile chineze au dorit foarte repede să
deturneze atenția de la originea geografică a virusului. China și -a schimbat complet doctrina
tradițională în ceea ce privește dezinformare a și modul de influențare, pentru a prelua model ul
rusesc, constând în a ataca ina micul pentru a gen era polemică în cadrul părerilor publice
externe. Punând în scena suportul acordat Italiei , de exemplu, au nuanța t slaba solidaritate
europeană. Și mai ales, au punctat reușita sanitară (curba aplatizată) și capacitatea lor de
reacție (sp italul construit în doar câteva săptămâni, măștile disponibile pentru cadrele
medicale, testele în număr mare, izolarea selectivă etc.), toate au generat un contrapunct dur
pentru statele occidentale.
China și Rusia recurg la aceste metode de manipulare p entru că aceste state folosesc
una dintre slăbiciunile societăților din Uniunea Europeană și SUA: circulația liberă a
informației, fie că este falsă sau adevărată. De asemenea, ele utilizează tehnici de manipulare
care exploatează lipsa gândirii critice, sl ăbiciunile minții umane, prejudecățile, inflamarea
subiectelor cu potențial emoțional ridicat. Entitățile mizează pe dezinformare deoarece

54
folosesc cetățeni altor state chiar împotriva acelor state, fără care respectivii indivizi să știe.
De asemenea, e po tențial de destabilizare. Cei care ajung să creadă că „Rusia nu se confruntă
cu noul virus, că oamenii nu au fost infestați sau nu au existat decese din această cauză ”, deși
informația este falsă, ajung să își piardă încrederea în capacitatea propriilor gu verne de a
gestiona situația184.
Cu toate că alianța Rusia -China încearcă să distrugă imaginea UE prin răspândirea
știrilor false despre incapacitatea acesteia de a adopta măsuri suficiente pentru combaterea
virusul și crizei generat e, UE și statele membre susțin că au lucrat neîncetat pentru a învinge
virusul și boala cauzată de acesta. Pentru alianța politico -economică, cel mai important țel
este să ocrotească sănătatea și siguranța cetățenilor UE, apoi, să atenueze impactul socio –
economic al pandemiei185. Însă, cu toate sacrificiile făcute, „această weaponization of
information”, condusă de Rusia, nu este nouă, d ar devine mai intensă în această perioad ă de
criză pe care o traversăm.
O analiză întocmită de think -tankul RAND Corporation ilustrează că propagan da
rusească este greu de combătut din cauza celor patru caracteristici esențiale ale sale: 1. deține
un volum mare și foarte multe canale, 2. Este rapidă, continuă și repetitivă, 3. Fără un
angajament față de realitatea obiectivă, deci este supusă la orice invenții, chiar contradictorii,
4. Fără consistență, dar compensează prin alte mijloace și tehnici186.
Rusia continuă războiul informațional împotriva NATO și UE. Serviciul de Acțiune
Externă al UE a publicat un nou raport despre dezinformarea legată de COV ID-19. Potrivit
raportului, Rusia, prin instituții precum Sputnik sau RT, a promovat ideea că UE este în plin
proces de dezintegrare, iar țările membre au abandonat orice pretenție de solida ritate. Pe de
altă parte, declaraț iile făcute de lideri politici r uși despre incapacitatea UE de a -i oferi ajutorul
necesar Italiei pentru a combate epidemia de coronavirus, accentuează starea de nesiguranță și
frică a oamenilor în propriile state187.
„Credem că s -a ajuns aici, din păcate, pentru că națiunile occidentale, UE și blocul
Atlantic nu au reușit să realizeze potențialul de aliat pentru a demonstra o consolidare în
interiorul organizațiilor lor ”, a precizat Alexander Fomin , ministrul adjunct al apărării într-un

184 Miscellanea, Comisia Europeană acuză Rusia și China pentru campanii de dezinformare despre COVID -19,
https://www.bursa.ro/comisia -europeana -acuza -rusia -si-china -pentru -campanii -de-dezinformare -despre -covid –
19-26797 931 (19.06.2020)
185 Site official al Uniunii Europene, UE împotriva COVID -19, https://europa.eu/european -union/coronavirus –
response_ro , (03.06.2020)
186 http://www.rand.org/ , (03.06.2020)
187 http://amp.defenseromania.ro/rusia -continua -razboiul -informational -impotriva -nato-si-ue-general -rus-nu-au-
putut -sa-ajute -italia -sa-combata -epidemia -de-coronavirus_602982.html , (10.06.2020)

55
interviu acordat Zvezda, postul propagandistic de te leviziune rus. Nu ar mai trebui să existe
îndoieli că Rusia conduce un război informațional, susținut de informații și teze
propagandistice, împotriva NATO și UE. Este țara care punctează greșelile făcute de alte state
sau alianțe, în special cele occidenta le, și își conturează imaginea unui stat puternic care
adoptă cele mai eficiente măsuri în lupta cu acest pericol al planetei188.
Cum știm, de fapt, dacă cei aflați la conducere fac bine? Un alt model de manipulare
sau distorsionare a realității este ilustra t de necesitatea comparației cu alte state, Italia, de
pildă, joacă, încă de la început, rolul elevului slab de care râzi și al cărui eșec ridică nivelul
bilanțului celorlalți prin comparație. Acest lucru explică și focalizarea aproape maniacală pe
analiza curbelor țărilor.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) vorbește despre o infodemie în legătură cu
virusul COVID -19. Nu numai că virusul se propagă în lumea întreagă, ci și o cantitate din ce
în ce mai mare de informații. Cu toate acestea, multe informa ții sunt dezinformare pură și sunt
utilizate ca mijloc de exercitare a influenței politice. Iar Rusia este deosebit de activă în acest
domeniu189.
UE evaluează că țelurile din spatele acestei campanii de dezinformare sunt clare, se
dorește crearea de confuzi e, slăbirea încrederii în guverne, crearea neîncrederii și discordiei la
nivelul UE, între statele membre și SUA. Exemplele de mesaje care distorsioneză realitatea
sunt tot mai multe și se rărspândesc zi de zi atât în mass -media, cât și în mediul online, p e
diverse site -uri de socializare, în special Faceebook, Twitter etc.
1. „Coronavirus este doar o gripă banală și trebuie ignorată ”. Acea stă informație este ,
evident , o știre falsă deoarece este demonstrat că mortalitatea COVID -19 este mai mare
decât cea a un ei gripe. 3 -4% pentru COVID -19 comparativ cu 0,1% pentru gripă. Este
mult mai bine ca indivizii să respecte măsurile de prevenire, decât să își pună sănătatea
sau chiar viața în pericol , din cauza acestei confuzii (Anexa 8 ).
2. „Te poți vindeca de COVID -19 dacă folosești medicamentele X sau Y ”- dezinformare
motivată economic. În prezent, nu există niciun vaccin sau un medicament care vindecă
în procent de 100% ac est virus.
3. „Din cauza pandemiei, se vor închide și magazinele alimentare ”- această informație
falsă a determinat numeroși i ndivizi să își procure în exces alimente, medicamente sau

188 Iuliana Niță -Maior,Trustul de presă al Ministerului Apărării Naționale, Dezinformarea rusească și
coronavirusul , http://presamil.ro/ dezinformarea -ruseasca -si-coronavirusul/ , (19.06.2020)
189World Health Organization, Coronavirus disease (COVID -19) pandemic,
http://www.who.int/emergencies/diseases/novel -coronavirus -2019 , (03.06.2020)

56
substanțe de dezinfectat la supraprețuri sau nefolositoare , lăsând în imposiblitatea de
cumpărare și a altor pe rsoane care aveau reală nevoie de aceste produse.
4. „Coronaviru s este o armă concepută de un stat împotriva altui stat ”- în prezent, nu
există dovezi sau o bază pentru această informație. Însă, știm cu precizie că virusul
COVID -19 face parte dintr -o familie de virusuri mai largi, care include SARS and
MERS și care acu m sunt destul de studiate. Noul coronavirus COVID -19 reprezintă o
tulpină de coronavirus care nu a mai fost identificată anterior și prin urmare, reprezintă
motiv de îngrijorare pentru sănătatea publică, mai ales, având în vedere că există puține
cunoștinț e despre caracteristicile virusului, despre modalitatea de transmitere între
oameni și despre severitatea și tratarea infecțiilor la fiecare persoană în parte190. Virusul
poate deveni o armă utilizată de un stat împotriva altui stat, în situația de criză, câ nd o
putere dorește să distrugă imaginea, credibilitatea, încrederea cetățenilor în propriul stat.
Propaganda neagră despre virusul COVID19 este cea mai complicată, deoarece are
loc în secret. Acest tip de propagandă intră la capitolul măsuri active. În mod ideal , sunt
lansate informații false, pe jumătate adevărate sau distorsionate în mod deliberat, fără ca
fundalul rusesc sau chinezesc să devină vizibil. „Scopul Rusiei este de a semăna discordie și
de a slăbi din interior instituțiile SUA și ale aliaț ilor săi, inclusiv prin campanii subterane și
dăunătoare. Diseminând dezinformări legate de coronavirus, actorii ruși aleg încă o dată să
amenințe securitatea publică în detrimentul unui răspuns global, a afirmat Philip Reeker, sub –
secretar de stat însărci nat cu Europa și Eurasia191.”
Astfel, dezinformarea este inevitabilă în momente de criză, fiind facilitată de doi
factori care se alimentează reciproc: frica de îmbolnăvire și chiar de deces și incertitudinea,
prin lipsa informațiilor reale despre natura, i mplicațiile și modul de gestionare eficientă a
crizei. Cu cât crește numărul victimelor, cu atât se mărește și anxietatea publicului și tendința
de a reacționa emoțional prin a găsi un țap ispășitor, a îmbrățișa explicații și informații, pe
care, în alte c ondiții nici nu le -ar acorda atenție și a exterioriza, prin comportament,
anxietatea interioară192..
Aceasta devine un element strategic și extrem de folosit pe arena relațiilor
internaționale, în competiția dintre marile puteri ale lumii, în plin război cu noul virus.
Folosindu -se de această criză extrem de mediatizată și dezbătută la nivel mondial, fiecare stat

190 http://www.reginamaria.ro/ , (24.05.2020)
191 http://am p.dw.com/ro/dezinformare -%C3%AEn -vremuri -de-corona/a -52896656 , (18.06.2020)
192 Alexandra Irina Minea, Manipularea se răspândește mai repede decât coronavirusul din China,
https://mediastandard.ro/manipularea -se-raspandeste -mai-repede -decat -coronavirusul -din-china/ , (19.06.2020)

57
caută să -și construiască imaginea salvatorului care a adoptat cele mai bune măsuri și strategii
pentru a înfrângere pericolul planetei, cu toate că în realitate, situația continuă să rămână
instabilă și destul de greu de contracarat. Dacă interesele în lume ale Rusiei intră în
contradicție cu cele ale SUA, NATO sau UE, orice mijloc de slăbi re și de derutare a
inamicului este un atuu. Între acestea fig urează și fenomene apolitice, cum este cazul acestui
virus, chiar dacă știrile false pot costa vieți omenești.
În plin răzb oi informațional, mecanismul ps ihologic declanșat de frică de a contacta
virusul și incertitudinea instalată în subconștientul indiv izilor are de -a face și cu felul în care
autoritățile gestionează comunicarea. Apariția știrilor false este extrem de periculoasă
deoarece fertilizează terenul pentru psihoze în masă și anxietăți sociale.
După părerea mea, pe fondul actualei crize generate de virusul COVID -19, statele
continuă lupta pentru câștigarea supremației mondiale și atingerea propriilor țeluri, prin
distrugerea puterii, resurselor și imaginii adversarului. Este evident că nu războiul
convențional mai este principala formă de competi ție între state, ci utilizarea unor arme
inteligente pentru înlăturarea inamicului. Consolidarea parteneriatului SUA -UE este
inevitabil, în special, în eforturile comune în lupta combaterii războiului informațional condus
de tabăra adversă, Rusia -China193. Alianța Nord -Atlantică susține că a făcut toate demersurile
de intensificare a măsurilor și activi tății logistice pentru a contracara pandemia, iar alături de
UE și -a sporit măsurile de dizolvare a acțiunilor de dezinformare, propagandă și perpeturare a
știrilor false. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a afirmat că „NATO are
contribuția sa în lupta comună împotriva unui inamic invizibil194.” Se pare că Rusia și China
profită de pe urma acestei pandemii și a crizei rezultate, pentru a -și promova inte resele pe
care le au, cu precădere, în Europa. Criza economică rezultată ar putea fi prilejul cel mai bun
pentru extinderea Chinei pe continentul european, preluând companii aflate în dificultate. În
timp ce relația occidentului pare închegată, raportul ge ostrategic dintre SUA și China a suferit
modificări în contextul crizei actuale. Fiecare putere aducându -și reciproc acuze asupra
apariției și modului în care este gestionată problema virusului195. Prin asistența umanitară
furnizată, Rusia și China au eviden țiat sprijinul limitat pe care statele din UE, în special Italia,

193 Bogdan Cojocaru, Pentru că nu este o putere globală, UE trebuie să aleagă între SUA și China, între o
democrație imperfectă și o dictatură perfectă. Pandemia ar putea grăbi alegerea , http://m.zf.ro/amp/business –
international/pentr u-ca-nu-este-o-putere -globala -ue-trebuie -sa-aleaga -intre-sua-si-19122330 , (18.06.2020)
194 http://mediafax.ro/ , (17.06.2020)
195http://m.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/china -pusa-la-colt-cum-vor-evolua -relatiile -cu-sua-1293304 ,
(17.06.2020)

58
l-au primit din partea alianței în contextul pandemiei. Acest atac la adresa UE este perceput de
diplomații UE și NATO ca o manevră geopolitică sau „character attack ”196.
Coronavirus este, ast ăzi, termenul cheie care descrie mediul global. Un fenomen cu
implicații globale care a generat cea mai puternică criză socio -economică prin împletirea
incertitudinii totale, a anxietății planetare, presiunii, dezinformării. Economia globalizată și
depend entă în ultima perioadă, exclusiv de China, populațiile alimentate de știrile false,
neîncrederea sporită în autorități sau liderii politici care gestionează actuala criză, scăderea
producției, creșterea șomajului, tensionarea situației la nivel societal, blocarea sistemelor
financiar -bancare, izolarea unor țări de comunitatea internațională197, această combinație de
vulnerabilități i -a permis virusului să se infiltreze mult mai ușor în interiorul statelor și să
genereze haosul actual. Criza produsă de COVID -19 nu este doar în domeniul sănătății, ci și
în economie, politică și la nivel psihologic. Granițele închise, stoparea comerțului, jumătate
din populația lumii aflată în izolare sau carantină, lipsa unui loc de muncă sunt rezultate care
și-au pus profund a mprenta în psihicul uman198. Impactul pandemiei este alimentat de
războiul informațional și psihologic care este condus din umbră.
Am elaborat și un chestionar cu privire la percepția tinerilor asupra modului în care
mass -media și social media manipulează î n prezent societatea, oferind informații eronate sau
false despre noul virus. Chestionarul a fost trimis, în mediul online, unui grup de 10 tiner i cu
vârsta cuprinsă între 20 -35 ani. Aproximativ 90% dintre persoanele chestionate afirmă că sunt
conștiente c ă mass -media, prin informațiile pe care le transmite despre virusul COVID -19
doresc să manipuleze, să producă panică și instabilitate în societate. Mai mult de 80% susțin
că nu au încredere în nicio sursă din mass -media, televiziunea nefiind o modalitate de
informare pentru ei. În urma aplicării acestui chestionar, am constatat că majoritatea tinerilor
asociază noțiunea de manipulare cu termeni precum dezinformare, presiune , dominare, iar
sentimentele cele mai des întâlnite sunt cele de revoltă, panică, fr ică, ură, furie, demoralizare
sau chiar anxietate.

196 Iulian Chifu, O azu Nantoi, Op.cit. , p.18 -19
197 Gheorghe Arădăvoaice, Op.cit ., p. 54
198http://www.ey.com/ro_ro/covid -19/covid -19-and-pandemic -planning -how-companies -should -respond ,
(17.06.2020)

59
III. 2. Analiză chestionar
Opinia unui grup format din 10 persoane cu vârsta cuprinsă între 20 -35 ani despre conceptul
„manipulare” în plină pandemie
Ghid de chestionar
Numele meu este Dumitru Cristina. Sunt masterand la Facultatea de Științe Socio –
Umane, în cadrul domeniului de studiu: Securitate și Relații Internaționale. Doresc să realizez
un sondaj de opinie despre semnificația conceptului „manipulare ” și impactul produs de
acesta în actuala criză cu c are ne confruntăm. Am atașat mai jos un set de întrebări la care aș
vrea să obțin un răspuns cât mai apropiat de adevăr. Datele solicitate sunt confidențiale.
1. Când auziți cuvântul manipulare la ce vă gândiți?
………………………………………. …………………………………………………………………………….
2. Ați fost vreodată manipulat?
DA ( Cum?) NU NU ȘTIU
…………………………………………………….. …………………………………………………………………
3. În prezent, în actuala criză cu care societatea se confruntă declanșată de noul virus
COVID -19, vă simțiți manipulați de mass -media sau de rețelele de socializare?
DA NU NU ȘTIU
4. Care este mijlocul prin care oamenii sunt cel mai des manipulați?
➢ Televiziune
➢ Ziar
➢ Internet
5. Ce modalități sau tehnici de manipulare sunt folosite în prezent?
…………………………… …………………………………………………………………………………………..
6. Pe o scară de la 1 la 10, ce loc acordați gradului de manipulare cu care societatea se
confruntă în lupta cu noul virus ( COVID -19)?
………………. …………………………………………………………………………………………………………….. …

60
7. Ce sentimente simțiți atunci când conștientizați că sunteți manipulați sau primiți
informații false despre noul virus?
➢ Frică/Pa nică
➢ Anxietate
➢ Furie
➢ Revoltă
➢ Alte sentimente……………………………………………………………………………………….
8. Pentru a fi la curent cu evenimentele recente care se întâmplă în lume, ce surse de
informare utilizați?
➢ Televi zorul
➢ Ziarul/ Reviste
➢ Internetul (rețelele de socializare)
➢ Alte surse……………………………………………………………………………………………..
9. Credeți că partidele politice au vreo legătură cu manipularea populației?
…………………………………………………………………………………………………………………. ….
10. Care este cel mai afectat domeniu din cauza manipulării?
➢ Politic
➢ Economic
➢ Social
➢ Alt domeniu……………………………. ……………………………………………………………
11. Pe o scară de la 1 la 10, cât de afectată poate fi starea de securitate a unui stat din
cauza manipulării și dezinformării sociale?
……………………………………………… ………………………………………………………………………
12. Alegeți culoarea care caracterizează actualul mediu de securitate.
Roșu – instabilitate Albastru – securitate, siguranță

61
13. Alegeți culoarea care caracterizează societatea în lupta cu noul virus.

Roșu – societate dezinformată, manipulată, știri false despre virusul COVID -19
Albastru – societate informată, pusă în actualitate cu toate evenimentele reale care se
petrec în lume.

14. Ați contribuit la propagarea/ distribuirea știrilor false despre COVID -19?
…………………………………………………………………………………………………………….. ………..
15. Care c redeți că este cea mai bună modalitate de prevenire sau contracarare a tehnicilor
de manipulare?
…………………………………………………………………………………………………………….. ………..
16. Ce vârstă aveți?
…………………………………………………………………………………………………………………. …..
17. Care este ocupația dvs.?
………………………………………………………………………………………. ………………………………
III. 3. Rezultate chestionar
În urma chestionarului elaborat asupra fenomenului de manipulare și efectele generate
de acesta în criza cu noul tip de corona virus, rezultatele par să se îndrepte spre acce eași
concluzie: c omunicarea prin mass -media tradiționale și new media nu mai este un proces
simplu, pur de informare, ci devine tot mai complex în contextul actual al războiului
informațional . Valul tot mai mare de informații care se proiectează pe sticlă sau se distribuie
frecvent pe rețelele de socializare despre Covid -19 încearcă să umbrească mințile oamenilor,
să le înfrângă acestora rațiunea, capacitatea de a discerne adevărul de minciuni și știri eronate.
În cadrul primei întrebări: „Ce simb olizează conceptu l de mani pulare sau la ce se
gândesc tinerii când aud acest termen ?”, răspunsurile au fost următoarele:

62
Prima persoană A 2-a persoană A 3-a persoană A 4-a persoană A 5-a persoană
Influență socială Dezinformare
Influență Tehnică de
persuasiune, de
schimbare a
realității Spălarea
creierelor umane Instrument care
conduce la
înlocuirea
opiniilor cu niște
păreri
prestabilite.
A 6-a persoană A 7-a persoană A 8-a persoană A 9-a persoană A 10 -a persoană
Influențare
Persuasiune
Subjugare Acțiune realizată
prin mijloace
incorecte pentru
a schimba
percepțiile unui
grup, societății. Transmiterea
unor informații
false,
neadevărate
pentru a schimba
păreri, opinii. Distorsionare a
realității, prin
înlocuirea
adevărului cu
minciuni. Acțiuni de
înlocuire a
adevărului, cu
știri ș i informații
false.
Controlul
societății

La cea de a doua întrebare: „Dacă tinerii au fost manipulați sau nu ?”, 80% dintre
aceștia au recunosc că au fost manipulați deoar ece nimeni nu este co mplet imun la aceste
tehnici inteligente de schimbare a percep țiilor și gânduri. Cele mai frecvente metode de
manipulare sunt cele desfășurate prin intermediul presei scrise sau audiovizualulu i, deoarece
știrea și -a pierdut, constant, calitățile și țelul de a informa, transformându -se complet într -o
armă de dezinform are, speci fică războiului informațional. 15% susțin că s -au detașat de acest
fenomen, în timp ce ceilalți 5% nu știu dacă au căzut sau nu, până în prezent, în capcana
manipulării .
Răspunsurile la cea de a treia întrebare ilustrează faptul că un procent de 75% dintre
cei intervievați este deplin conștient că , pe fondul crizei generate de COVID -19, există
interese speciale, iar mass -media și rețelele de socializare recurg la tehnici de dezinformare ,
manipulare și propagare a știrilor false despre acest virus . 20% cred că informațiile c are se
difuzează la televiziune sau î n mediul online sunt reale sau parțial adevărate, reflectând
adevărul despre situația instabilă cu care mediul global de securitate se confruntă în prezent.
5% susțin că nu știu dacă mass -media și rețelele sociale prezintă informațiile adevărate sau se
axează pe răspândirea celor false în cadrul societății.

63
La întrebarea numărul patru: „Care este mijlocul prin care oamenii sunt cel mai des
manipulați? ”, prin răspunsurile intervievaților, am co nstatat că 80% consider ă că Internetul,
prin rețelele de socializare utilizate, în special de tineri , constituie principalul mijloc de
informare și, în același timp, un mijloc de dezinformare puternic deoarece, astăzi toți tinerii,
au cel puțin un cont pe rețelele sociale (facebook, instagram). Un alt aspect este evidențiat de
faptul că, în mediul online, pot fi distribuite mult mai ușor imagini, informații, videoclipuri
necenzurate, truncate, cu puternic impact emoțional care pot atrage un număr foarte mai mare
de vizualizatori deoarece în rădăcina umană este prezentă curiozitatea, emoția, oamenii fiind
sensibili la astfel de știri. 15% își preia informații de interes atât din mediul online, cât și din
cadrul emisiunilor difuzate la TV, televiziunea mediat izând știri senzaționale pentru cetățeni,
iar, pentru ca audiența să fie cât mai mare, încalcă principiile sale, recurgând la manipulare,
propagandă, persuasiune .
În cadrul răspunsurilor la cea de -a cincea întreba re, toate persoanele chestionate cred
că cea mai simplă și utilizată modalitate de manipulare a societății este răspândirea știrilor
false deoarece toată lumea dorește astăzi să fie informată, să cunoască evenimentele de interes
care se petrec la nivel național și internațional, mai ales atunci câ nd este vorba de fenomene
care pot pune în pericol viața, sănătatea, situația economică, socială a fiecărui individ în parte
(cazul virusului Covid -19).
La întrebarea numărul șase: „Pe o scară de la 1 la 10, ce loc acordați gradului de
manipulare cu care societatea se confruntă în lupta cu noul virus ( COVID -19)?” 50% au
acordat locul 10 gradului de manipulare, 25% locul 8, 15% locul 7, iar 10% locul 5. Când au
fost întrebați ce sentimente resimt atunci când conștientizează că sunt manipulați, persoanele
chestionate au răspuns astfel:
85% 10% 4% 1%
Panică, anxietate, ură Furie, revoltă Instabilitate Indiferență

Pentru a fi la curent cu noutățile care se petrec în lume, sursele utilizate de tineri sunt
următoarele:
Internetul Televiziunea Ziarul/Revistele
80% dintre oameni, cu
precădere tinerii, se
informează din mediul 15% din populație apelează
la televiziune, ca sursă de
informare. Un procent foarte mic, mai
puțin de 5% dintre indivizi se
informează citind ziarul sau

64
online. revista.

Când tinerii au fost întrebați dacă ei consideră că partidele politice au vreo legătură cu
manipularea populației, apr oximativ 80% susțin că politica joacă un rol hotărâtor, deciziile
politice adoptate, de cele mai multe ori pot fi negati ve, ghidate de anumite obiectiv e, nu de
principiul egalității, bunăstării colective. Politicul nu este ghidat de norme și valori etice, ci
acesta tinde spre acumulare sau abuz de putere, spre dominare, dirijare, influențare deoarece
politica este domeniul „mâinilor murdare199”, domeniul prop agării agresiunii, urii, a
intereselor special e. 15% dintre intervievați c onsideră că, dacă instituțiile politice și liderii
acestora își respect ă datoriile și responsabilitățile față de cetățeni, garantându -le binele comun,
acestea pot câștiga lupta împot riva tehnicilor t ot mai diverse de manipulare, propagandă, prin
implementarea unei societăți care să fie ghidată de valori și norme morale în politică, o
societate unde să domine rațiunea, adevărul, informația pur reală.
La întrebarea numărul 10: „C are es te cel mai afectat domeniu din cauza manipulării ?”,
tinerii au răspuns în felul următor:

La întrebarea 11: „Pe o scară de la 1 la 10, cât de afectată poate fi starea de securitate a
unui stat din cauza manipulării și dezinformării sociale? ”, răspunsu rile au fost următo arele:

199 Adrian -Paul Iliescu, Etică social și politică , Editura ASR DOCENDI, București, 2007, p. 140

65

La întrebarea 12: „Alegeți culoarea care caracterizează actualul mediu de
securitate /Roșu – instabilitate /lbastru – securitate, siguranță ”, 90% susțin că mediul de securitate
actual este instabil, imprecis, iar 10% îl percep ca fiind caracterizat de stabilitate.

La întrebarea 13: „Alegeți culoarea care caracterizează societatea în lupta cu noul
virus, unde r oșu – societate dezinformată, manipulată, știri false despre virusul COVID -19,
iar albastru – societ ate informat ”, în actualitate cu toate evenimente le reale care se petrec în
lume, figura de mai jos prezintă următoarele aspecte:

66

Când au fost întrebați dacă au contribuit la distribuirea știrilor false, 90% au spus că
nu, în timp ce 10% nu au știut să răspundă sau au spus că, dacă au săvârșit aceste acțiuni
negative , au făcut -o involuntar , fiind la rândul lor manipulați fără să conștientizeze că știrile
preluate și transmise mai departe ca fiind adevărate, au fost, în esență fake news.
La întrebarea nu mărul 15: „Care credeți că este cea mai bună modalitate de prevenire
sau contracarare a tehnicilor de manipulare? ”, cei mai mulți cred că educația de calitate și o
societate civilizată, dezvoltată , pregătită să lupte cu cele mai inteligente și ascunse arme ale
acestui tip de război care caracterizează era informațională constituie cele mai eficiente
instrumente pentru a preveni sau contracara tehnicile de manipulare.
Vârsta persoanelor chestionate este cuprinsă între 20 -35 ani, iar ocupația, 50% sunt
studenți și masteranzi, iar 50% activează în domenii cheie ale societății, precum domeniul
economic, politic.

Concluzii
Astfel, la debutul acestui secol s -a conturat un alt tip de război, complet diferit ca
formă și fond de cel tradițional, un război care îmbracă imaginea unui inamic invizibil, bine
ascuns, greu de identificat și de reperat, bine pus la punct și instruit pentru a -și pierde urma.
Datorită rolului pe care mass -media îl joacă pe scena internațională, aceasta a devenit
principala armă a războiu lui informațional. Propaganda, dezinformarea, manipularea fiind
pași cheie în acest tip de război asimetric. Nimic nu este întâmplător . Astăzi , mediul de
securitate se confruntă cu un exercițiu de inducere a fricii la scară mondială, de isterizare

67
colectiv ă. Nu întâmplător și nu gratuit, stații de televizune serioase își întrerup periodic
emisiunile pentru a sădi spaimă în populație. O ră de oră suntem bombardați cu cif re care, nu
fac decât să sporească panica, frica de moarte. În permanență suntem inform ați cu numărul
îmbolnăvirilor sau morților și extinderii maladiei fără a nu se spune prea multe despre cifra
celor vindecați în statele afectate, cifră care a depășit demult 30% din îmbolnăviri, și odată cu
trecerea timpului, continuă să cre ască. Nu se puncte ază intervențiile eficiente ale celor aflați
în linia I, d e modul în care au salvat viața unui număr mare de oameni cu șanse minime de
supraviețuire, de bunele condiții ale carantinării, ci se vorbește doar depre un sistem medical
defectuos, de măsuri impl ementate ineficient, pentru a scădea gradul de încredere al
populației în ins tituțiile care gestionează criza.
Criza Covid -19, îmbrăcând foma înfruntării globalizate a relatărilor concurente , a
făcut să apară o alianț ă obiectivă China -Rusia, nouă în materi e de dezinformare sau de
influenț ă digitală și a cărei structură va trebui examinată pe termen mediu și lung. Această
colaborare oportunistă, pragmatică în materie de dezinformare ar putea redesena prof und
geopolitica influenței digitale. Convergența doctr inară a acestor două puteri ideologice
constituie un fenomen purtător de risc pentru statele occidentale. Împreună, acești doi actori
cheie pot fi capabili să prezinte provocări vitale pentru coeziunea democrațiilor occidentale
care, cu siguranță, vor ieși slăbite economic, polit ic, social, din acestă pandemie.

68
Concluzii

Intrarea omenirii în această eră a informațiilor a condus la apariția războiul
informațional și la evidențierea faptului că , potențialul acestuia depășește un tip de război la
fel de imp ortant ca și cel terestru, naval, aerian sau spațial. Un element absolut nou, specific
războiului prezentului se raportează la faptul că î ntrecere a între state sau între actorii non –
statali nu se mai desfășoară pe frontul cla sic, ci în planul informațional . Confruntările
armatelor moderne se duc tot mai mult pe planul inteligenței și al psihicului uman. Astăzi,
cunoașterea este pute rea la cea mai înaltă calitate, fiind folosită pentru a pedepsi, răsplăti,
convinge sau transforma , în funcție de relația priet en-dușman, care se proiectează pe tabloul
global de securitate. Natura războiului informațional este caracterizată de spațiul înalt
tehnologizat, de armele inteligente, absența frontierelor geografice, politice, spațiale,
competiția informațională primând, deoarece i nformația este materi a primă strategică, care
face jocul acestui război hibrid. Aceasta este arma de atac sau de apărare în fața dușmanului
pentru că, cine își cunoaște în detaliu adversarul știe cum să îl exploateze în scopurile dorite.
Războiu l contemporaneității a înlocuit disputa clasică dintre doi actori rivali datorită
beneficiilor pe care le deține: este mult mai precis, implică costuri reduse, stabilește și
acționează asupra țintei prestabilite, fără a produce victime colaterale.
Pe de al tă parte, statele au conștientizat efectele negative și de lungă durată produse de
un război clasic, calamitățile rezultate în urma derulării acestuia, numărul mare de combatanți
implicați, suportul material, logistic, pierderile materiale și umane. Astfel , războiul modern
este unul total, absolut, îmbină atât tehnici clasice, convenționale de luptă, cât și metode
inedite, neutilizate în trecut, precum acțiuni ofensive și defensive întreprinse prin mijloace
specifice, toate urmăresc surprinderea adversarulu i și înlăturarea acestuia din scena politică,
economică, socială, pentru maximizarea puterii, dobândirea supremației și pentru atingerea
intereselor, însă consturile sunt mai mici, iar efectele sunt imediate. Acesta constiuie efortul
orchestrat pentru a ob ține victoria prin subminarea și neutralizarea sistemelor de comandă și
control ale inamicului, concomitent cu protecția utilizării sistemelor proprii. Acțiunile
realizate de acest război exploatează punctele slabe ale mediului de securitate național pentr u
destabilizarea și dominarea statului, prin metode de acțiune psihologică de manipulare asupra
maselor receprive ale populației .

69
Cu toate acestea, e ra informațională a adus schimbări profunde în evoluția riscurilor și
modul în care instituțiile statului trebuie să răspundă provocărilor și oportunităților create de
revoluția tehnologică. Evident vulnerabilă, actuala societate trebuie să lupte în fața acestor
transformări ale mediului de securitate și să utilizeze în avantajul propriu noile instrumente
informaționale de acțiune pentru prevenirea și combaterea riscurilor și noilor amenințări care
construiesc un tablou instabil, imprevizibil și imprecis al domeniului securității.
Mass -media și new media datorită influenței și impactului pe care le produc astăz i în
societate, sunt percepute ca fiind a patra putere în stat, după cele trei puteri tradiționale
delimitate în cadrul unui stat democratic – executivă, legislativă și judecătorească. Democrația
necesită o sferă publică bine informată, în care sunt exprima te o pluralitate de puncte de
vedere. Mass -media este creatoarea acestei sfere publice care are putere a de a semnala
abuzurile puterii, abaterile de la principiile democratice, încălcarea valorilor și drepturilor
societății, de a redresa sau de a schimba s ituația. Totodată, datorită marii influențe pe care o
deține în rândul populației, aceasta poate constitui și o sursă de dezinformare, distorsionare a
știrilor. De aceea, lucrurile încep să se degradeze atunci când mass -media, din tradiționalul
instrument de informare , îmbracă forma unui instrument puternic de manipulare. Și în ultima
perioadă de timp nu puține au fost situațiile când manipularea din și prin mass -media a atins
cote maxime.
Mediul online a devenit o nece sitate a societății moderne datorită faptului că acesta
online conferă oricui posibilitatea de comunicare nel imitată din orice colț al lumii. Social
media este o componentă omniprezentă în viețile noastre de zi cu zi, luând treptat locul mass –
media, fie că este vorba de viața personală sau d e cea profesională. Este din ce în ce mai
evident și faptul că aceste a nu mai sunt simple forme de divertisment: social media va
continua să influențeze securitatea globală de manieră pozitivă, negativă sau ambiguă.
Datorită extraordinarei sale dezvoltări , Internetul, p e lângă numeroasele avantaje pe
care le deține, vine la pachet cu un set de dezavantaje, care pot constitui pericole și amenințări
pentru societatea complexă de astăzi. Mass -media și în special new media, au devenit, pentru
grupările teroris te, atât un spațiu de confruntare, cât și un mijloc vital de comunicații,
propagandă, recrutare, schimb de cunoștințe sau de experiență. Internetul a facilitat crearea de
rețele complexe între grupurile teroriste, fiind o metodă de comunicare rapidă, ne costisitoare
și relativ anonimă. Astăzi, computerul a devenit o extensie a sistemului nervos central, într -o
lume în care, zi de zi, linia de demarcație între realitatea virtuală și cea fizică se estompează.
Internetul este un instrument esențial al societăți i actuale, cu precădere, pentru grupurile

70
teroriste. Relația de forma „își dau îmi dai” a condus l a o conexiune puternică prin car e
teroriștii au putut să își publice acțiunile criminale într -un timp record, filmulețe cu tineri uciși
au circulat pe Interne t, astfel panica s -a instaurat rapid în conștiința umană. La rândul său,
mass -media, are de câștigat prin postările senzaționale și de ultimă oră, audiența acesteia
crescând de la zi la zi. Dacăt toate ororile teroriste nu ar fi fost făcute publice, grupar ea nu ar
produce niciun efect la nivel societal.
Consider că mass -media tradiționale și new media sunt în prezent un pion esențial
pentru stabilirea naturii jocului politic, economic, social, atât în plan național, cât și pe scena
internațională și global ă. Prin mass -media și rețelele de socializare se dispersează cel mai ușor
informații de interes, unele care reflectă realitatea, caracterizate de acuratețe, iar alte
informații ale căror trăsături esențiale sunt minciuna, neadevărurile, știrile imprecise, false,
eronate. Cu toate acestea, distincția este tot mai greu de făcut, din cauza cantității, diversității,
rapidității și frecvenței cu care sunt distribuite informațiile în sfera mediatică și virtuală. În
ființa umană este înrădăcinată curiozitatea, int eresul pentru cunoaștere, de aceea, oamenii
utilizează toate instrumentele, metodele de informare pentru a fi la curent cu tot ce se
întâmplă în lume. În lupta pentru a ține pasul cu toate evenimentele de noutate, indivizii nu
conștientizează, de fapt, că pot pica în capcana manipulării, suferind un proces de
transformare la nivel mental, psihologic, de schimbare a propriilor ganduri, sentimente,
generând noi comportamente sau păreri prestabilite de manipulator.
În concluzie, astăzi trăim într -o lume dinami că, interdependentă și conflictuală,
marcată de incertitudine, de evoluții și mutații rapid e, manifestate nu numai la nivel
individ ual, ci, în special, la nivel societal. Se produc schimbări majore în cadrul sistemului
relațiilor internaționale, iar mediul de securitate este caracterizat de o complexitate sporită, de
un grad mare de instabilitate care generează consecințe ce pot afecta pe termen mediu și lung.
Comunitatea internațională se află constant la granița dintre pace și conflict, iar războiul
infor mațional contiună să prindă elan, într -un mediu unde este tot mai greu să se delimiteze
realitatea de ficțiune, adevărul de minciună, acuratețea de manipulare și propagandă.
Astfel, la ușa acestui secol s -a conturat un alt tip de război, complet diferit c a formă și
fond de cel tradițional, un război care îmbracă imaginea unui inamic invizibil, bine ascuns,
greu de identificat și de reperat, bine pus la punct și instruit pentru a -și pierde urma.
Propaganda, dezinformarea, manipularea sunt pași cheie în aces t tip de război asimetric.
Astăzi, mediul de securitate se confruntă cu un exercițiu de inducere a fricii la scară mondială,
de isterizare colectivă , generat de pandemia de COVID -19. Nu întâmplător și nu gratuit, stații

71
de televizune serioase își întrerup periodic emisiunile pentru a sădi spaimă în populație. Oră
de oră suntem bombardați cu cifre care, nu fac decât să sporească panica, frica de moarte. În
permanență suntem informați cu numărul îmbolnăvirilor sau morților și extinderii maladiei
fără a nu se spune prea multe despre cifra celor vindecați în statele afectate, cifră care a
depășit demult 30% din îmbolnăviri, și odată cu trecerea timpului, continuă să crească. Nu se
punctează intervențiile eficiente ale celor aflați în linia I, de modul în care au salvat viața unui
număr mare de oameni cu șanse minime de supraviețuire, ci se vorbește doar depre un sistem
medical defectuos, de măsuri implementate ineficient, pentru a scădea gradul de încredere al
populației în instiuțiile care gestionează criza.
Criza COVID -19, îmbrăcând foma înfruntării globalizate a relatărilor concurente, a
făcut deci să apară o alianță obiectivă China -Rusia, nouă în materie de dezinformare sau de
influență digitală și a cărei structură va trebui examinată pe termen mediu și lung. Această
colaborare oportunistă, pragmatică în materie de dezinformare ar putea redesena profund
geopolitica influenței digitale. Convergența doctrinară a acestor două puteri ideologice
constituie un fenomen purtător de risc pentru statele occidentale. Împ reună, acești doi actori
cheie pot fi capabili să prezinte provocări vitale pentru coeziunea democrațiilor occidentale
care, cu siguranță, vor ieși slăbite economic, polit ic, social, din acestă pandemie.

72
GLOSAR DE TERMENI ȘI CONCEPTE CHEIE

1. Amenințare – infracțiune care constă în alarmarea unei persoane, prin manifestarea
intenției de a săvârși, față de ea sau față de o rudă apropiată, o infracțiune sau o faptă
păgubitoare; primejdie, pericol. (Sursă: DEX`09)
2. COVID -19- coronavirusurile constituie o familie n umeroasă de viruși care provoacă
boli, de la răceala comună, la afecțiuni mai severe, cum este cazul Sindromului
respirator din Orientul Mijlociu MERS -CoV și Sindromul respirator acut sever SARS –
CoV. A apărut în Wuhan (China) și este o tulpină nouă care nu a fost identificată
anterior la om. Boala provocată este respiratorie și se poate răspândi de la persoană la
persoană. ( Sursă: Centrul Medical de Diagnostic și Tratament „Dr. Victor Babeș ”)
3. Conflict : neînțelegere, ciocnire de interese, dezacord, antagoni sm. (Sursă: DEX`09)
4. Criză – moment critic reprezentând schimbarea bruscă a stării fizice sau psihice a cuiva
(manifestată prin reacții, gesturi, neobișnuite); fază gravă ce precede o schimbare
bruscă, în bine sau în rău, în evoluția unei boli (acute). (Surs ă: MDA2 2010)
5. A dezinforma – a informa greșit în mod intenționat sau a transmite o informație falsă,
neadevărată pentru a induce în eroare un grup țintă. (Sursă: DEX `09)
6. Influență – Acțiune exercitată asupra unui lucru sau asupra unei persoane, pentru
modif icarea părerii acesteia. Acțiune pe care o persoană o exercită asupra alteia,
deliberat, cu scopul de a -i modifica evoluția, caracterul, sau involutar, prin prestigiul,
autoritatea, puterea de care se bucură. (Sursă: DEX`98)
7. Mass -media – termen care desemn ează totalitatea mijloacelor și modalităților tehnice
moderne de informare în masă și influențare a opiniei publice: radio, televiziune,
cinematograf, presă etc. (Sursă: DEX `09)
8. Manipulare – Influențarea opiniei publice printr -un ansamblu de mijloace (pre să,
radio) prin care, fără a se apela la constrângeri, se impun acesteia anumite
comportamente. (Sursă: DEX `09)
9. New -media – reprezintă forme noi de media care sunt computationale și se bazează pe
computere pentru redistribuire. Exemple de noi mass -media su nt: animații pe
calculator, jocuri pe calculator, interfețe om -calculator, site -uri web, lumi virtuale etc.
(Sursă: DEX `09)
10. Pandemie – epidemie care se extinde pe un teritoriu foarte mare, curpinzând multe țări,
continente. (Sursă: DEX `09)
11. Pericol – situaț ie, întâmplare care pune sau poate pune în primejdie existența,
integritatea cuiva sau a ceva; primejdie, amenințare. (Sursă: DEX `09)
12. Propagandă – acțiune de răspândire a unor idei care reprezintă și susțin o teorie, o
concepție, un partid politic, cu scop ul de a convinge și a câștiga adepți; răspândire în
mase a unor idei, concepții sau cunoștințe, cu un anumit scop politic. (Sursă: DEX`98)
13. Risc- posibilitatea de a ajunge într -o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de
suportat o pagubă; pericol p osibil. (Sursă: DEX `09)
14. Securitate – Fapul de a fi la adăpost de orice pericol; sentimentul de încredere și de
liniște pe care îl dă cuiva absența oricărui pericol. Protecție, apărare. (Sursă: DEX `09)
15. Social -media – sau media de socializare online, constit uie un grup de instrumente (site –
uri web și soft -uri/ aplicații) care funcționează cu ajutorul unui dispozitiv conectat la
Internet (computer, laptop, tabletă, telefon mobil) și care au fost construite pentru a
facilita comunicarea utilizatorilor de Intern et și crearea, distribuirea și schimbul de
conținut (text, foto, video, audio) între membrii unor grupuri sociale (prieteni, colegi,
familie etc.). (Sursă: DEX `09)

73
16. Sputnik International – reprezintă o agenție de știri, o platformă de site -uri de știri și
un serviciu de radiodifuziune înființat de agenția de știri deținută de guvernul rus
Rossiya Segodnya. Sediul central este la Moscova, însă sunt direcții regionale în
Washington, Cairo, Paris, Berlin, Londra, Edinburgh, Beijing. (Sursă:
http://sputniknews.c om)
17. Terorism – (fr. terrorisme) totalitatea actelor intenționate de violență comise de un
grup sau de o organizație pentru a provoca o teamă generalizată, pentru a crea un
climat de insecuritate sau pentru a schimba forma de guvernămâ nt a unui stat. (Surs ă:
DEX `09)

74
LISTĂ DE ABREVIERI
1. CIA- Central Intelligence Agency sau Agenția Centrală de Informații, e un serviciu
secret extern al SUA, înființat în 1947.
2. KGB – este abrevierea în limba rusă a Komitet gosudarstvennoj bezopasnosti,
Comitetul Securității Statu lui. Acest serviciu de securitate a deținut supremația în ceea
ce privește gestonarea problemelor de securitate internă, spionaj extern și poliție
politică.
3. NATO – Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (în engleză: North Atlantic Treaty
Organization) cunoscută și ca Alianța Atlanticului de Nord, este o alianță politico –
militară formată din state din Europa și America de Nord, înființată în 1949.
4. OMS – Organizația Mondială a sănătății (OMS sau WHO – acronimul în limba engleză
a denumirii World Health Orga nization) este o organizație internațională care are rolul
de ma menține și coordona situația sănătății populațiilor pe glub. A luat naștere în
aprilie 1948.
5. SEAE – Serviciul European de Acțiune Externă – este serviciul diplomatic al
Uniunii Europene, care se ocupă cu gestionarea relațiilor diplomatice ale UE cu țări
terțe și conduce politica externă și de securitate a UE
6. RAND Corporation – (Research And Development) este o organizație de tip think
tank fondată cu scopul inițial de a efectua cercetare și anal iză pentru forțele armate ale
Statelor Unite.
7. S.U.A – Statele Unite ale Americii, Statele Unite sau America constituie numele unei
republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal.
8. UE- Uniunea Europeană, este o uniune pol itică și economică a 27 de state membre
situată în Europa, având capitala la Bruxelles.

75
BIBLIOGRAFIE
Cărți
1. Andreescu, Anghel, Terorismul internațional – flagel al lumii contemporane , Editura
TIMPOLIS, Timișoara, 2007
2. Andreescu, Anghel, Radu, Nicolae, Teror ismul de la Marea Enciclopedie a Jihadului la
Testamentul Hamas, i Al -Qaida Albă , Volumul VII -X, An II, Institutul de Studii li
Cercetări ale Terorismului, București, 2007
3. Angeldorf, Wilhelm von, Secolul XX -secol al minciunii dirijate, Editura Samizdat,
București, 2000
4. Arădăvoaice, Gheorghe, Războiul de azi și de mâine , Editura Militară, București, 1999
5. Baconschi, Teodor, Facebook, fabrica de narcisism , Editura Humanitas, București, 2015
6. Baiski, Dușan, Războiul pe Internet , Editura Waldpress, Timișoara, 200 4
7. Bălăban, Cristina, Iancu, Delia, Radu, Ioana, Publicitate și new media , Editura Tritonic,
București, 2009
8. Bârliba , Maria Cornelia, Paradigmele comunicării , Editura Științifică și Enciclopedică,
București, 1987
9. Bârgăoanu, Alina, Dobrescu, Paul, Mass -medi a și societatea , Editura Comunicare,
București, 2014
10. Bech, Glenn, Islamul. Planul perfect de creare a Califatului, Editura Corint, București,
2014
11. Chiudean, Ion, David, George, Managementul comunicării în situații de criză , Editura
Școlii Naționale de Stu dii Politice și Administrative, București, 2011
12. Coman, Cristina, Relații publice și mass -media , Editura Polirom, București, 2004
13. Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass -media , Editura polirom, București, 2016
14. Chifu, Iulian, Nantoi, Oazu, Războiul infor mațional:tipizarea agresiunii informaționale a
Federației Ruse , Editura ISPRI, București, 2016
15. Delcea, Cristian, Ad-terorismul – relația de simbioză dintre terorism și mass -media ,
Editura ASCT, Cluj -Napoca, 2007
16. Dinu -Rachieru, Adrian, Globalizare și cultur ă media, Editura Institutului European, Iași,
2003
17. Drăgan ,Ioan, Comunicarea. Paradigme și teorii. Editura Rao, București, 2007
18. Dumitru, Cristea, Roceanu, Ion, Războiul bazat pe rețea, provocarea erei informaționale
în spațiul de luptă , Editura Universităț ii Naționale de Apărare ”Carol I”, București, 2005
19. Dutton, Kevin, Arta manipulării , Editura Globo, București, 2019
20. Erelle, Anna, În pielea unei jihadiste , Editura Polirom, București, 2015
21. Ficeac, Bogdan, Tehnici de manipulare , Editura Nemira, București, 2 004
22. Frunzeti, Teodor, Globalizarea securității, Editura Militară, București, 2006
23. Hazzlewood, Richard, Mass -Media Bias , 2019, http://books.apple.com
24. Hențea, Cătălin, Propaganda fără frontiere , Editura Nemira, București, 2002, p.24 -25
25. Herjeu, Radu, Tehnici de propagandă, manipulare și persuasiune în televiziune, 2001
26. Ischinger, Wolfgang, Lumea în pericol, Editura Curtea Veche, București, 2019
27. Khalmi, Luminița, Comunicarea publică în domeniul securității , Editura Pro
Universitaria, București, 2014
28. Mazzetti, Mark, CIA, Războiul secret împotriva terorismului , Editura Corint, București,
2018
29. McLuhan, Herbert Marshall, Galaxia Gutenberg. Scrieri esențiale , Editura Nemira,
București, 1962
30. McLuhan, Marshall , The Medium is the message , Editura New York, 1967

76
31. Mihai, Ioan-Cosmin, Ciuchi, Costel, Petrică, Gabriel -Marius, Provocări actuale în
domeniul securității cibernetice – impact și contribuția României în domeniu, Editura
Institutului European în România, București, 2018
32. Miu, Cristian, Mămăligan, Tudor, Ștefan , Constantin, România în calea amenințării
teroriste , Editura Ideea Europeană, București, 2013
33. Moraru, Sergiu, Securitatea Națională a Republicii Moldova în contextul democratizării
societății: aspecte politico -informaționale , Editura Cartier, Chișinău, 2015
34. Mucchelli, Alex, Arta de a influența. Analiza tehicilor de manipulare , Editura Polirom,
Iași, 2000
35. Munteanu, Nicoleta, Mass -media și securitatea , Editura Universității „Lucian Blaga”,
Sibiu, 2017
36. Munteanu, Nicoleta, Exigențe ale libertății de exprimare în m ass-media , Editura Burg,
Sibiu, 2009
37. Mureșan, Mircea, Stăncilă, Lucian, Enache, Doru, Tendințe în evoluția teoriei și practicii
războiului, E ditura Universității Naționale de Apărare ”Carol I”, București, 2006
38. Mureșan, Mircea, Văduva, Gheorghe, Războiul vi itorului, viitorul războiului , Editura
Universității Naționale de Apărare ”Carol I”, București, 2006
39. Nate, Silviu, Geopolitica unei lumi imperfecte , Editura Top Form, București, 2014
40. Iliescu, Adrian -Paul, Etică social și politică , Editura ASR DOCENDI, Bucu rești, 2007
41. Patriciu, Victor Valeriu, Pietroșanu – Ene, ION BICA Monica, Cristea, Costel, Securitatea
Informatică în Unix și Internet , Editura Tehnică, București, 1998
42. Păcurar, Gheorghe Aurel, Mass -Media între om și Dumnezeu?, 2013,
http://books.apple.com
43. Racheru, Adrian Dinu, Globalizare și cultură media , Editura Institutului European, Iași,
2003
44. Ramonet, Ignatio, Tirania comunicării , Editura Doina, București, 2000
45. Rotaru, Ileana, Comunicarea virtuală. Impactul noilor tehnologii informaționale și
comunicaț ionale în spațiul educațional contemporan , Editura Tritonic, București, 2010
46. Schifurmeț, Constantin, Mass -media, modernitate tendențială și europenizare în era
Internetului, Editura Tritonic, București, 2014
47. Soules, Marshall, Media, persuasion and propaga nda, Edinburgh University Press Ltd,
Edinburgh, 2015
48. Stan, Constantin, Războiul informațional , Editura Universității Naționale de Apărare ”
Carol I”, București, 2007
49. Străinu, Emil, Războiul informațional , Editura Solaris, București, 2009
50. Toffler, Alvin , Al treilea val , Editura Politică, București, 1983
51. Toffler, Alvin, Puterea în mișcare , Editura Antet, București, 1995
52. Toffler, Alvin , Război și antirăzboi , Editura Antet, București, 1995
53. Toffler, Alvin, Toffler, Heidi, Război și anti -război. Supraviețuirea în zorii secolului al
XXI-lea, Editura Antet, București, 1996
54. Toffler, Alvin, Puterea în mișcare , Editura Antet, București, 1996
55. Topor, Sorin, Aspecte teoretice ale războiului informațional contemporan, Editura
Universității Naționale de Apărare „Carol I ”, București, 2004
56. Tzî, Sun, Arta războiului , Samizdat, București, 2004
57. Văduva, Gheorghe, Războiul haotic , Editura Universității Naționale de Aoărare ”Carol
I”, București 2008
58. Văduva, Gheorghe, Război și cunoaștere, Editura Universității de Apărare Naționa lă ”
Carol I”, București, 2008
59. Vidam, Tudor, Dimensiuni ale eticii comunicării și mass -media , Editura Clasa Cărții de
Știință, Cluj -Napoca, 2007

77
60. Wieviorka, Michel, Wolton, Dominique, Terrorisme a la Une , Gallimard, Paris, 1987

Articole, studii
61. Zeca, Con stantin, Informația – factor de putere în războiul modern , în „Gândirea militară
românească”, Nr. 4/2002

Resurse internet
62. www.armyacademy.ro
63. www.mapn.ro
64. www.monitorulapărării.ro
65. http://about.twitter.com
66. http://visudamarketing.ro
67. www.mediastandard.ro
68. http://m.sfatulmedicului.ro/
69. http://www.reginamaria.ro/
70. www.newstrategycenter.ro
71. http://www.mediacritica.md/ro/
72. http://www.vistieria.ro/
73. https://www.yoda.ro/
74. http://www.prouniversitaria.ro/
75. https://www.canzmarketing.com/
76. https://exploringyourmind.com/
77. http://www.asecib.ase.ro/
78. http://adevarul.ro/
79. http://www.akademos.asm.pdf
80. http://www.academia.edu
81. http://www.rand.org/
82. http://www.who.int/
83. http://europa.eu/eurpean -union/
84. http://intelligence.sri.ro/
85. http://www.ey.com/ro
86. http://sitadeasa.wordpress.com/
87. http://nato.md/
88. http://cssas -unap.ro/
89. http://academiadepolitie.ro/
90. http://actrus.ro/buletin/
91. http://www.scribd.com/
92. http://infobrasov.net/
93. http://buletinul.unap.ro/
94. http://portatulrevolutiei.ro/
95. http://id.scribd.com/
96. http://www.umk.ro/
97. http://www.bursa.ro/
98. http://amp.defenseromania.ro/

78
ANEXE

Anexa 1

Fig. 1 Imagine simbolică a „bătăliei creierelor”. Persuasiune, manipulare și exploatarea
vulnerabilităților societății prin prisma tehnologiei informaționale200

200 F.B. Suciu, Războiul zilelor noastre, cucerirea minților și a sufletelor,
http://intelligence.sri.ro/eticheta/manipulare/ , (26.06.2020)

79

Anexa 2

Fig. 2 Creșterea numărului de uti lizatori în sânul rețelelor de socializare, cu precădere,
numărul tinerei generații201

201Agenda zilei, Rețelele de socializare , http://www.trt.net.tr/romania/programe/2019/08/20/retelele -de-
socializare -1255604 , (25.06.2020)

80
Anexa 3

Fig. 3 Interfața Facebook. Cea mai utilizată rețea de socializare la nivel global202

202 George Adrian Olteanu, Facebook, un fenomen online din ce în ce mai controversat,
http://www.go4it.ro/internet/facebook -un-fenomen -online -din-ce-in-ce-mai-controversat -6117245 , (25.06.2020)

81
Anexa 4

Fig. 4 Reprezentare simbolică a modalității de influențare a opiniei publice prin mass -media
și rețelele de socializare203

203 Alina Blagoi, Persuasiune și Manipulare , http://alinablagoi.ro/persuasiune -si-manipulare/ , (25.06.2020)

82

Anexa 5

Fig. 5 Terorismul și noile forme de manifestare a te rorii204

204 http://amp.dw.com/ro/noi -forme -ale-terorii/a -19151204 (26.06.2020)

83
Anexa 6

Fig. 6 Impactul psihologic (frică, panică) generat în urma utilizării de către mass -media a
tehnicilor de m anipulare sau dezinformare asupra informațiilor referitoare la virusul
COVID -19205

205 Sursă: Facebook

84
Anexa 7

Fig. 7 Războiul informațional condus de cele două puteri mondiale, SUA și Federația Rusă,
pe seama celui mai mediatizat fenomen din ultimele decenii, Pandemia de COVID -19206.

206 HotNews, Washingtonul acuză Rusia că promovează o campanie de dezinformare în privința c oronavirusului
din China , http://m.hotnews.ro/stiri/23678440?amp , (26.06.2020)

85

Anexa 8

Fig. 8 Dezbatere asupra existenței virusului COVID -19. Realitate sau ficțiune? Adevăr sau
manipulare pe seama acestui subiect de interes global207

207 Sursă: Antena 3, Sinteza zilei, Tabăra „Nu există virusul” vs. toți ceilalți,
http://antena3.ro/emisiuni/read/sinteza -zilei.html , (26.06.2020)