Rezumat: Voi acorda definiții pentru anumiți termeni reprezentativi, trecând la prezentarea legislației adoptate împotriva evreilor, scurt istoric cu… [613994]

2017
Andronic Antonela
27.05.2017
Shoah – Ultima soluție

1

Shoah – Ultima soluție
Rezumat: Voi acorda definiții pentru anumiți termeni reprezentativi, trecând la
prezentarea legislației adoptate împotriva evreilor, scurt istoric cu evenimente importante,
înființarea lagărelor , mărturii ale supraviețuitorilor, evreii după Holocaust. Ceea ce îmi doresc
să arăt este felul în care evreii au fost reintegrați în societate ș i rolul pe care aceștia l -au avut
ca și contribuție în dezvoltarea economiei și culturii românești. Pentru exemplificare am
extras porțiuni din interviuri și paragrafe din cărțile citite.

Definiții
GENOCID = exterminarea fizică intenționată, sistematică și programată a unui grup sau o
parte a lui datorită originii et nice, religioase sau sociale. Termenul a fost formulat pentru
prima oară de avocatul Raphael Lemkin în 1944, în lucrarea Axis Rule î n Occupied E urope,
prin care își propusese să explice crimele regimurilor fasciste împotriva evreilor, sla vilor și
romilor în al Doilea Ră zboi Mondial, a Imperiului Otoman împotriva armenilor în Primul
Război Mondial, precum si cele împotriva asirienilor din Irak (193 3). Termenul genocid
provine din grecescul genos (specie, gen) și latinescul caedere (a ucide , a masacra).1
HOLOCAUST = înseamnă omorârea de către Germania nazistă a șase milioane de evrei.
Daca persecuția nazistă a evreilor a început in 1933, uciderea lor în masă a avut loc în timpul
celui De -al Doilea Război Mondial. Germanii și colaboratorii lor au avut nevoie de patru ani
și jumătate pentru a omorî șase milioa ne de evrei. Nu a fost nicio scă pare. Criminalii nu erau
bucuroși doar cu distrugerea comun ităților, ei au vizat fiecare evreu care se ascundea și au
vânat fiecare fugar. Păcatul de a fi evreu era atât de mare, încât fiecare dintre ei trebuia să
moară – bărbatul, femeia, copilul; responsabilul, dezint eresatul, renegatul, cel sănătos și cel
creat iv, cel bolnav: [anonimizat] – toți trebuiau să sufere și să moară, fără nicio păsuire, fără
speranță, fără vreo posibilă salvare, fără nicio șansă de alinare (Yad Vashem)2

1 Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”, accesat la 21.06.2020
http://www.old.inshr -ew.ro/uploads/lectii/.
2 Ibidem.

2
SHOAH = cuvânt în ebraica desemnând "catastrofă", semnifică organizarea de către st at, de
către regimul nazist și colaboratorii săi, a persecuției și exterminării sistematice a aproape 6
milioane de evrei.3
Legi și politici antisemite începând cu 1940
Decretul -Lege nr. 2651: pentru oprirea căsătoriei î ntre românii de sânge și evrei. 1940, august
8, București.
CAROL AL II -lea
Prin grația lu i Dumnezeu și voința națională, Rege al Românie , am decretat și decretăm
Art. 1. Căsătoriile între evrei și români de sânge sunt oprite. Prin evrei î n sensul acestei legi
se înțeleg perso anele aparținând religiei mozaice și cele arătate la art. 2 din Decretul -lege nr. 2
6S0, din 1940.
Art. 2. Căsătoriile î ntre evrei și români de sânge sunt oprite, chiar dacă se vor încheia dincolo
de granițele țării.
Art. 3. Căsătoriile între evrei și ro mâni de sânge î ncheiate împotriva acestor reguli sunt nule.
Art. 8. Cei care se vor căsători sau vor încerca să se căsătorească împotriva prevederilor art. 1
se vor pedepsi cu închisoare corecțională de la 2 la 5 ani.
Pedepsele se aplică de tribuna lul care constată nulitatea căsătoriei, potrivit codului de
procedură penală Carol al II -lea.
Dat în București la 8 august 1940.
CAROL Președintele Consiliului de Miniștri,
inginer ION GIGURTU
Ministrul justiției, ION V. GRUIA4
Decizia Ministerului Cu ltelor și Artelor nr. 42181 : privind înlăturarea personalului evreiesc
din teatrele naționale, operele române și teatrele particulare. 1940, septembrie 8 [București].

3 Ibidem.
4 MOPI, nr. 18 3, 9 august 1940, pp.4086-4087. Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din
România, Documente, Polirom, 2005, doc. 23

3
Noi, ministru secretar de stat la Departamentul Cultelor și Artelor […]
Decidem: Art. I. Tot personalul evreiesc de la teatrele naționale, operele române, teatrele
particulare, subvenționate sau nu de stat, precum și de la orice formațiuni sau înjghebări cu caracter artistic sau teatral, urmează a fi imediat îndepărtat din pos turile, funcțiunile,
demnitățile sau calitățile ce deține. Nu se admite vreo excepție în această direcție.
În caz de îndoială în privința originii etnice a persoanelor vizate de primul alineat al
acestui articol, Direcția generală a teatrelor naționale, operelor române și spectacolelor este
obligată a nu acorda autorizația cerută de solicitant, până când în prealabil nu va obține avizul conform al Contenciosului Ministerului, aprobat de noi.
Art. II. Normele cuprinse în art. I din această decizie se aplică fără nici o restricție, fără
nici o excepție și fără nici cea mai mică toleranță beneficiarilor direcți sau indirecți ai
agențiilor teatrale și artistice, precum și personalului evreiesc.
De asemenea, prevederile imperative ale prezentei deciziuni înglobează, fără nici o
rezervă, în s fera lor de aplicație imediată ș i efectivă, pe toți aceia care participă sau
colaborează, pe orice cale, la orice manifestațiune cu caracter artistic sau teatral, organizată din inițiativă particulară sau oficială.
Art. m. Dl director general al teatrelor naționale, operelor române și spectacolelor este
însărcinat cu aducerea la îndeplinire a dispozițiunilor deciziunii de față.
Dată la 8 septembrie 1940.
Ministru, RADU BUDIȘTEANU
56
”Adevărul este că pentru a intui anvergura ororii Holocaustului nu trebuie să- l înțelegem sau
să-l transcendem, ci mai degrabă să îi spunem nu, să îi rezistăm. ”7
E. Fackenheim

5 Nr. 42.181
MOPI, nr. 211, 11 septembrie 1940, pp. 5335-5336.
In Lya Benjamin, Legislația antievreiască, Editura Hasefer, 1993, doc. 6, pp. 57-58.
6 Meționez că au fost adoptate mai multe legi împotriva evreilor din teritoriul românesc, în prezenta lucrare
menționând pe cele dintâi.
7 Subiecte. Citatepedia.ro, accesat la 21. 02.2020 , http://subiecte.citatepedia.ro/despre.php?s=Holocaust.

4
Scurt istoric
Pogromul de la București
Pogromul de la București s -a produs pe fondul unor neînțelegeri între Mareșalul Ion
Antonescu și legionari (1). Prime le victime ale revoltei au fost evreii, fiind învinuiți de
controlul armatei. S -au distrus sinagogi, magazine și case aparținând evreilor. Ordinul privind
incendierea caselor evreiești și a numeroase temple și sinagogi a venit din partea unui
ministru, fiind arse numeroase documente vechi de sute de ani, alături de cărți de
rugăciuni (2). Enoriașii ce au avut ghinionul de a se afla în acel moment în aceste lăcașe, au
fost jefuiți, bătuți, torturați și batjocoriți pe loc. Toți evreii au fost bătuți, maltrataț i până la
acordul de a -și ceda casele, proprietățile și obiectele de valoare, legionarilor. Pogromul a ținut
trei zile, iar pe parcursul acestora, 125 de evrei au fost omorâți în Pădurea Jilava și la Abator fiind împușcați în ceafă și în cap, iar trupurile au fost atârnate în cârligele abatorului.
Evenimentul a fost negat, fiind vehiculate teorii ce susțineau faptul că pogromul a fost de fapt o înscenare pusă la cale de evrei și comuniști.
Extras din jurnalul lui Mihail Sebastian
”Marți, 4 februarie (1941)
Fie că cifra oficială e adevărată (cam 300 de evrei asasinați), fie că cifra mult mai mare
ce se șoptește (600 – 1 000) este cea justă — așa sau alt fel, fapt e că am trăit unul din cele mai
mari pogromuri din istorie. E adevărat că au fost momente în trecut în care măcelul a fost
totuși mai mare dar îndeobște cifra medie a pogromurilor obișnuite este mult mai mică — 50.
80, 100 de morți este o cifră c are contează . Ceea ce te încremenește mai ales în măcelul de la
București este ferocitatea absolut bestială cu care s -au petrecut lucrur ile. Ea străbate pînă și
prin termenii atît de seci ai comunicatului oficial, care anunța deunăzi că în pădurea Jilava au
fost asasinate 93 de persoane (ultim eufemism pentru evreu: "pers oană") în noaptea de marți.
2 i. Acum se dă ca absolut sigur că evreii măcelăriți la abatorul din Străulești au fost atîrnați
de beregată de cîrligele abatorului în locul vitelor tăiate. Pe fiecare cadavru se lipise o hîrtie:
"carne cuș er". Cît despre cei asasinați în pădurea Jilava, ei au fost mai înt îi despuiați și pe
urmă împușcați și aruncați unul peste altul .”
8

8 Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”, accesat la 21.06.2020
http://www.old.inshr -ew.ro/uploads/lectii/.

5

Casă devastată în timpul Pogromului de la București.
Pogromul de la Iași a luat start în urma ordinelor emise în jurul desfășurării campaniei
militare din Est. Evreii erau suspecți de serviciu și țintă a măsurilor radicale, astfel că a fost
dat un ordin ”de curățare a terenului”, datat 18 iunie și emis de Antonescu. În urma măsurilor impus e, evreii din teritoriul moldovenesc au fost ori uciși ori deportați în orașe sau în lagărul
aflat lângă Târgu Jiu (3). Populația evreică era acuzată în mod public de ajutarea inamicului.
Mulți dintre evrei au fost uciși pe loc, acolo unde erau găsiți de p atrule mixte compuse din
soldați, polițiști, gardieni și jandarmi români, soldați germani sau civili mânați de antisemitism. Alții au fost urcați peste capacitate în două trenuri care s -au numit ”trenuri ale
morții”, dată fiind supraaglomerarea, căldura, l ipsa apei și a oxigenului, mulți evrei au murit
în aceste trenuri sigilate și păzite de soldați. Se speculează că au fost între 3.000, 10.000 sau 14.000 de morți.
Mărturia lui Leonard Zăicescu, supra viețuitor al Trenurilor Morții
”Ne aflam în curtea Chesturii de poliție, adunați din toate zările străvechii urbe
moldave .O mare de oameni toți cu moartea în suflet. Mii și mii de suflete, dar cine a mai stat
să numere. Și toți evrei. În jurul nostru, un lanț de trăgători cu degetul gata să apese pe
trăgaciul armei, alcătu it din jandarmi și militari S.S . Pe margini se agită și zbiară bezmetici,
polițiști și ofițeri, cu toții înarmați până în dinți și însoțiți de câini de luptă, gata ca la cel mai

6
vag îndemn să se arunce asupra prizonierilor și să -i sfâșie. Din loc în loc se văd cuiburile de
mitralieră, cam uflate de frunze și iarbă. Nimeni nu știa nimic cu privire la destinul ce ne -a fost
hărăzit . Ba, dintr -o dată au început, în șoaptă, să circule tot felul de zvonuri, care mai de care
mai înspăimântătoare, car e mai de care mai înnebunitoare. Lipit de mine, un bărbat încă în
putere, murmura cu glas stins, ca într -o litanie, cuvinte răscolitoare. Într -o profundă
concentrare, omul î și murmura rugăciunea de îngropăciune. Acasă nu mă mai așteaptă nimeni.
Părinții mi- au fost uciși, soția și copilul de asemenea. Acum, mi -a venit și mie ceasul – mi-a
spus cel al cărui nume nu l -am aflat niciodată. În jurul nostr u mirosea a sânge, mirosea a
moarte, și această atmosferă ne aruncase într -un fel de narcoză. Parcă toate simțurile și
gândurile noastre adormiseră. Deodată, ca la un semnal, precara liniște așternută ca un
lințoliu, doar pentru o clipă a fost spartă, sfâr tecată. În văzduhul încins răsunau comenzi în
germană, reluate în limba română. Jandarmii și polițiștii, militarii Wermacht -ului au luat
poziție de tragere. S -a deschis foc în plin, în ținte vii. Peste evreii captivi s -a revărsat, într -un
răpăit sacadat un adevărat torent de plumbi ucigași semănând urgie și moarte. Iadul coborâse
pe pământ! ”9

Soldații români arestează un grup de evrei pe strada I. C. Brătianu în timpul
pogromului.

9 Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”, accesat la data de 21.06.2020 ,
http://www.old.inshr -ew.ro/uploads/lectii/.

7
Înființarea lagărelor
Evreii, romii și populația de culoare au fost trimiși în lagăre ca urmare a politicii rasiale
a regimului nazist. Începând cu anul 19 39, evreii au fost obligați să poarte steaua galbenă, ca
și însemn distinctiv. Lagărele de concentrare sunt spații de recluziune în care oamenii sunt
ținuți în condiții inumane, acestea fiind o caracteristică a regimului în perioada 1933 -1945. În
perioada 1933- 1939 se înființează 4 lagăre de concentrare: Dachau (Munchen),
Sachsenhausen (Berlin), Buchenwald (Weimar) și Lichtenburg ( Merseburg în Saxonia)
pentru femei . În perioada 1939- 1942 s e înființează lagăre în apropierea unor fabrici a căror
producție er a importantă pentru economia de război: Neuengamme (1940), Mauthausen
(1938) , precum și Gusen (1939), Gross -Rosen (1940), Auschwitz (1940), Natzweiler (1940),
Stutthof (1942), Majdanek (1943) . În această perioadă în unele lagăre se construiesc camere
de gazare pentru a se aplica "Soluția finală": Mauthausen, Sachsenhausen, Auschwity I,
Auschwitz III. Între anii 1943- 1945 vor începe experimentele medicale pe populația aflată în
lagăre Dachau, Sachsenhausen ; la Auschwitz III, SS dr. Mengele a făcut experi mente pe
gemeni . 1944- 1945 este perioada eliberării lagărelor de către Aliați . 10
Mărturii ale supraviețuitorilor
Holocaustului a promovat mii de victime, iar drept dovadă ne stau atât documentele, cât
și mărturiile, cărțile de memorii. Pentru a înțelege ce a însemnat Holocaustul, trebuie să
consultăm și mărturiile care vorbesc despre crimele și atrocitățile la care aceștia au fost supuși
(evrei, romi, oameni de diverse orientări politice, religioase, prizonieri de război sovietici, oameni cu deficiențe, etc.) . Deși de -a lungul timpului memoria a fost discreditată, motivând
reconstituirea istoriei fiind influențată de emoții, nu putem să fim indiferenți.
Făcând o trecere la literatura privitoare la acest subiect, Oliver Lustig (Limbajul Morții –
1990), prezintă un răspuns public, asupra unei întrebări adresate de un pasionat al istoriei.
Curios fiind, persoana în cauză a dorit primirea unui răspuns asupra căruia stăruia, și anume de ce întreg romanul prezintă doar părțile odioase? Este chiar imposibil ca aceasta viață să nu
fi cunoscut bunătate sau măcar o sclipire de speranță? Lusti g spun e că această carte va tăinui
pentru cei ce vor să cunoască parte din istorie, pentru cei ce vor să știe cum a văzut un evreu
lagărul. Recunoaște, totuși, că asemenea momente au existat, însă au fost mult prea puține și
mult prea mărunte pentru a acoperi o asemenea durere. Cartea este un dicționar al comenzilor

10 Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din Ro mânia ”Elie Wiesel”, accesat la 21 .06.2020 ,
http://www.old.inshr -ew.ro/uploads/lectii/.

8

și al cuvintelor ce trebuiau să aducă în întreaga lume, spațiul vital pentru rasa superioară, cea
germană. 11
Interviu Miriam Korber Bercovici –31 octombrie 2009, București (5)
„C.G.: Primele manifestări antisemit e când au început în Câmpulung?
M.B.: Prima manifestare? Nu știu să v ă spun. Pe care am simțit -o eu?
C.G.: Da.
M.B.: Atunci când profesoara aceea mi -a spus „Tu nu trebuie să fii prima”, ea vrând să
fie drăguță cu mine. (…)
C.G.: Ce v -a det erminat să țineți acest jurnal?
M.B.: Nu știu. Pe data de 4 noiembrie [1941] am început jurnalul. Îl aveam, aveam un
creion și n -aveam nici o prietenă. Și Bondy , cu care eram încă bine atunci, trebuia să facă rost
de mâncare pentru ai lui. Eu cu tata nu mă înțelegeam, mama era cea care procura mâncarea,
mergea cu o cămașă, o schimba cu țăranii. Trebuia să fac ceva. Sora- mea era cu patru ani mai
mică [născută în 1 927, n.m. C.G.] și nu înțelegea dimensiunea…(…)
C.G.: Cum ați fost primită când v- ați întors la Botoșani?
M.B.: Familia v -am spus. Am avut rude de tot felul. Nimeni nu mi -a dat o pereche de șosete.
Toți mă compătimeau profund: „Cum a ajuns Miriam cea elegantă și frumoasă!” Eram renumită că știu să cânt la pian.
Ce mai? Am fost funcționară la primărie. Nu știu dacă ați
văzut, veneau în București niște țigani unguri în spate cu o lădiță cu geamuri și strigau: „Geamuri, geamuri!” Așa treceau
prin București ș i dacă aveai un geam spart chemai pe ăsta și
ți-l punea. Atunci fusese bombardament la Botoșani. Tata a
luat o lădiță în spate cu geamuri și a pus geamuri. Și mai
târziu, bunicul, îmbolnăvindu -se, l-a luat în prăvălie ca să- l
ajute. Dar nu l -a făcut tovarăș. Ceea ce n -a impiedecat ca
originea mea să fie considerată origine mic- burgheză, pentru
că tatăl meu a avut prăvălie la Câm pulung. „

11 O. Lustig, ”Limbajul Morții”, Editura Alex (1990), p. 356. Miriam Korb er-Bercovici,
imediat după întoarcerea din
Transnistria, 1944 .

9
Dar vreau încă un lucru să vă povestesc, care va rotunji toată povestea. V -am povestit
de bunicii mei, de spaimele mele și de coșmaruri. Am făcut medicina. În primii trei ani foarte
greu am învățat. Nu puteam să mă adaptez la ritmul de învățătură. Nici n -aveam bani de cărți,
n-aveam oase pentru osteol ogi e. A fost greu. Cel mai greu a fost să învăț. Nu p uteam să- mi
organizez capul. Dar încet, încet, m -am cățărat. (…)
C.G.: O ultimă întrebare. Mergeți astăzi, țineți prelegeri î n fața studenților, a elevilor?
M.B.: Am vorbit de foarte multe ori. Cu studenții n -am vorbit. Acestora le- am vorbit o
singură dată la Leipzig. Nu știu cum m -ar primi studenții români. Cei de la Leipzig au fost
foarte interesați. Era și perioada destul de aproape de 89, în anii 1990, erau și din RDG. Numai vorbesc de vorbitul în biserici. Am rămas prietenă cu o mulțime de oameni străi ni,
care locuiesc la Dresda și care între timp au fost invitații mei. Am fost și eu la ei. Am vorbit și la Berna în dou ă biserici. Asta e în Germania.
În România prin Asociația Supraviețuitorilor am fost la școli și nu pot să spun că mi -a
displăcut. Nu, Do amne ferește! În general nu mă inhibă publicul, chiar îmi face plăcere. Dar
îmi place însă un public interesat de problemă, nu un public căruia i te impui pentru că trebuie. Imediat se simte asta. Vreau să spun că m -am arătat în public. Și la TVR am avut
niște apariții în public. Nu -mi fac plăcere – asta e altă chestie. Mai degrabă cu școlarii. A fost
o întâmplare, nu neplăcută, dar care arată situația din România, la o școală generală care se cheamă Nicolae Iorga. O școală foarte frumoasă, cu profesori foarte cuviincioși, dar copiii erau mici în clasa a patra, a cincea. Era o liniște când am intrat! Copii drăguți, simpatici. N –
am știut de unde să încep să vorbesc, pur și simplu n -am știut. Și atunci am întrebat așa:
„Copii, voi ați văzut vreodată un evreu?” Din senin mi -a venit. Se uitau așa de curios la mine:
ce vrea baba asta de la noi? Ce or fi gândit în căpușoarele lor? „Nu”, în cor. „Dar un jidan?” „Ei, zice unul, mi -a spus bunica ce- i un jidan, ăsta te fură din ochi”. Mi -a dat mult de gândit
acest lucr u. Dar am știut cu ce să încep atuncea. Am spus că am fost și eu copil ca ei și prin ce
am trecut. Nu mi -a făcut bine să aud cu urechile mele că nu se știe ce e aia un evreu. (…)
12
Evreii după Holocaust
Cercetătorii au efectuat studii privind adaptarea în cadrul societății a copiilor
Holocaustului. H. Keilson (1979), a surprins în lucrarea sa ”Journal of Traumatic Stress”, o

12 Cosmina, Gușu. Interviu Miriam Korber -Bercovici (31 octombrie 2009), Institutul Național pentru Studierea
Holocaustului din România ”Elie Wiesel”, accesat la 22.06.2020, http://www.inshr -ew.ro/ro/marturii/162 –
interviu -miriam -korber -bercovici.html.

10
investigare meta -analitică a traumatizării secundare ce se referă la acumularea de stres
traumatic, stud iu efectuat pe supraviețuitori ai Holocaustului înainte, în timpul și după război.
Întrebarea nucleu a întregii lucrării este dacă supraviețuitorii vor fi capabili să își crească
copiii fără a le transmite acestora traumele trăite de părinți. Cercetarea s -a bazat pe 32 de serii,
având un total de 4,418 participanți, asupra cărora s -a testat ipoteza traumatizării secundare.
Rezultatul a scos la iveală faptul că nu a fost identificată nicio urmă de influență din partea
traumei suferite de părinți, în cadrul s tudiilor neclinice.
De asemenea, în România a fost inițiat un nou proiect de lege, pentru acordarea de
indemnizații pentru victimele Holocaustului din România. Proiectul de lege, care a fost supus dezbaterii publice în Senat, dorește să vină în sprijinul a două cat egorii de persoane și anume
a celor care au suferit prejudicii morale și fizice în timpul Holocaustului, dorind îndreptarea tratamentului discriminatoriu. “Măsurile reparatorii cu caracter pecuniar acordate sunt
insuficiente în raport cu suferința deosebit ă prin care au trecut victimele directe ale
Holocaustului din România, precum și în raport cu evoluția prețurilor și tarifelor în viața de zi cu zi. În toate cazurile, beneficiarii OG nr. 105/1999 care au făcut obiectul pers ecuțiilor din
motive etnice în p erioada Holocaustului, sunt persoane de vârstă înaintată, cu o stare de
sănătate precară, o situația materială dificilă și ale căror venituri sunt foarte mici în raport cu suferințele îndurate”
13
Discuție
Putem observa că reintegrarea evreilor în societatea românească încă este un subiect
delicat, un subiect la care încă se lucrează, acest lucru fiind demonstrat de inițiativa noii legi
ce se dorește a fi adoptată. În interviurile prezentate anterior, am putut observa imagin ea clară
a lumii post -Holocaust, prin ochii celor ce au cunoscut sucombarea, abulismul, elementele
concentraționare. Deși pare uimitor, Germaine Tillion, autoarea cărții ”Ravensbrück”,
consemna ”Orice stăpân trebuie slujit ș i orice muncă trebuie făcută14”, descriind abnegația
evreilor din lagăre, privind speranța că poate ziua de mâine va aduce sfârșitul vieții mizere.

13 Traian Dobre. Un proie ct de lege propune noi indemnizații pentru victimele Holocaustului din România (30
ianuarie 2017) , Legestart, accesat la 2 2.06.2020, http://legestart.ro/un -proiect -de-lege-propune -noi-indemnizatii –
pentru-victimele -holocaustului -din-romania/.
14 G. Tillion, ”R avensbr ück”, editura Politica, (1962), p.123.

11
Bibliografie:
1. Institutu l Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel ”,
http://www.old.inshr -ew.ro/uploads/lectii/ .
2. ”Legislația antievreiască ” Monitorul Oficial – art. 183, 9 august 1940.
3. Citatepedia.ro, http://subiecte.citatepedia.ro/despre.php?s=Holocaust.
4. Lustig, O. ” Limbajul Morții ”, Editura Alex (1990), p.356.
5. Gușu, C. (31 octombrie 2009). Interviu Miriam Korber -Bercovici . http://www.inshr –
ew.ro/ro/marturii/162- interviu -miriam- korber -bercovici.html .
6. Gușu, C. (7 iulie 2008). Interviu Ietti Leibovici. http://www.inshr –
ew.ro/ro/marturii/222- interviu -ietti-leibovici.html .
7. Dobre, T. (30 ianuarie 2017). Un proiect de lege propune noi indemnizații pentru
victimele Holocaustului din România. http://legestart.ro/un -proiect -de-lege-propune –
noi-indemnizatii -pentru -victimele -holocaustului -din-romania/ .
8. Tillion, G. ”Ravensbrück” , Editura Politica (1962), p. 123.
9. Virtual Jerusalem, http://www.virtualjerusalem.com/culture.php?Itemid=16568.

Anexe

(1) – Ion Antonescu alături de Horia Sima cu ocazia proclamării statului Național Legionar.