-Fotografia Stiinta sau Arta [613973]

Cuprins
Introducere
Definitii
Fotografie :
-Perceptie
-Fotografia ; Stiinta sau Arta
Scopul fotografiei :
-pasiune
-publicitate
-documentare
Evoluti a aparat ului de fotografiat
-film
-digital
-mirrorless
Intelegerea termenilor tehnici
-iso
-zgomot
-senzor( crop – full frame)
-diafragma
-lumina
-temperatura
-metode de iluminare
-culoare
-compozitie
-rule of thirds
-depth of field

-timp de expunere
-distanta focala
-lentila

Tehnica fotografiei

Developarea si prelucrarea fotografiei
-film
-digital

Fotografie intre arta si stiinta
La fel ca o pictura, o fotografie are capacitatea de a captiva si inspira spectatorii. Ar putea fi un peisaj alb –
negru surprins de Ansel Adams. Sau ar putea fi fotografia lui Edward Weston a unui ardei gras, o imagine
care posedă o abstracție senzuală vare surprinde si intriga . Sau o fotografie Robert Doisneau a unui
bărbat și a unei femei sărutându -se lângă primăria din Paris în 1950, o imagine care a ajuns să
simbolizeze romantismul, Parisul postbelic și afecțiunile sponta ne.
Astăzi, puțini ar dezbate meritele artistic e ale unei fotografii ca „Pepper” a lui Edward Weston. Nimeni nu
va pune la îndoială că astfel de fotografii sunt opere de artă. Istoricii artei pot explica deciziile tehnice și
artistice care ridică fotografiile de la maeștri, fie că este vorba de folosirea de către Weston a unei
deschideri mici a diafragmei , tehnicile de imprimare ale lui Adams sau estetica distinctivă a lui Doisneau.

Chiar daca pare ciudat, nu a fost întotdeauna așa. Fotografia nu și-a sărbătorit încă ziua de 200 de ani,
dar în primul secol al existenței sale, a avut loc o mare dezbatere asupra meritelor sale artistice. Timp de
decenii, chiar și cei care apreciau calitățile unei fotografii nu erau complet siguri dacă fotografia era – sau
ar putea fi – o artă.

Science or art?

La inceput, fotografia părea a fi mai mult o unealtă științifică decât o formă de exprimare
artistică. Mulți dintre cei mai vechi fotografi nu s -au numit chiar artiști: erau oameni de știință și
ingineri – chimisti, astronomi, botanisti si inventatori. În timp ce noua formă a atras indivizi care
aveau cunostinte în pictura sau desen, practicanț ii timpurii precum Louis Daguerre sau Nadar ar
putea fi văzuți mai mult ca antreprenori decât ca artisti tradițional i.
Înainte ca Daguerre să inventeze daguerreotipul (o formă timpurie de fotografie pe o placă acoperită cu argint), el
inventase diorama, o formă de divertisment care folosea pictura de scenă și iluminarea pentru a crea iluzii teatrale în
mișcare a monumen telor și a peisajelor. Înainte ca Nadar să înceapă să creeze portrete fotografice ale unor celebrități
pariziene precum Sarah Bernhardt, a lucrat ca caricaturist. (Un aeronaut, el a construit de asemenea cel mai mare
balon cu gaz creat vreodată, numit The Giant.)
Fotografiile timpurii nu au fost considerate opere de artă, deoarece nu arătau ca arta: nici o altă formă nu
poseda nivelul de detaliu pe care il ofereau . Când inventatorul american Samuel F B Morse a văzut
daguerotipul la scurt timp după prima de monstrație publică la Paris din 1839, el a scris: "Minuțiozitatea
extraordinară a delimitării nu poate fi concepută. Nici o pictură sau gravură nu s e poate apropia de ea
niciodată ". O fotografie a unei capite de fan , cu mii de tulpini, parea pentru un pict or, uimitoare datorita
detaliilor surprinse atat de precis . Texturile cojilor și rugozitatea unui zid de cărămid ă sau piatră pareau
brusc vii în fotografiile anilor 1840 și 1850.

Din acest motiv, nu este o surpriză faptul că unele dintre primele aplicații ale fotografiei au venit în arheologie și
botanică. Mediul părea foarte potrivit pentru a documenta specimenele complexe și detaliate, cum ar fi plantele sau
descoperirile arheologice care trebuiau studiate de specialiști, cum ar fi o tabletă de hieroglif e. În 1843, Anna Atkins
a produs fotografii ale algelor britanice: Impresii cianotipice – considerate prima carte ilustrată cu fotografii.

În cele din urmă, geneza unei picturi, desen sau sculptură era o mână umană, ghidata de ochi și minte umana .
Fotografii, prin contrast, reușiseră să fixeze o imagine pe un suport metalic, de hârtie sau de sticlă, însă imaginea
însăși era formată din lumină și, pentru că părea să vină dintr -o mașină – și nu dintr -o mână umană – spectatorii se
îndoiau de imaginea s a artistică merit. Chiar și cuvântul "fotografie" înseamnă " a scrie cu lumina ".
Înainte de fotografie, portretele pictate aproape întotdeauna satisfaceau clientul și se potriveau cerintelor de atunci
iar primele portrete fotografiate nu.

Elizabeth (Lady) Eastlake, unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului al XIX -lea în domeniul fotografiei, a
evidentiat multe dintre deficiențele fotografiei atunci când era vorba de capturarea unei fete feminine . Într -o
fotografie alb -negru, ochii albaștri părea u "la fel de incolori ca apa", a scris ea, parul blond și roșu părea "ca și cum
ar fi fost vopsit", iar părul strălucitor sa transformat în "linii de lumină la fel de mari ca frânghiile". Între timp, ea a
observat că portretul masculin, cu pielea mai aspra și barbă, ar putea avea mai puțin de pierdut , dar totuși a suferit o
pierdere distinctă de f rumusețe în portretul fotografiat . Pentru Lady Eastlake, fotografia "oricât de valoroasă pentru
o rudă sau prietenă, a încetat să ne reamintească o operă de artă d eloc".

Pictoraliștii au căutat să manipuleze negativul fotografiei pentru a face ca imaginile să apară ca
fiind niste pictur i.
Dezbaterea despre statutul fotogra fiei ca artă a ajuns la apogeul său cu mișcarea pictorialistă la
sfârșitul secolului al XIX -lea. Pictorialistii au manipulat negativ ul manua l; au folosit numeroase
negative și tehnici de mascare pentru a crea o imprimare unică (la fel ca și compoziția în

Photoshop as tăzi); au aplicat focalizarea moale și noile forme de tonifiere pentru a crea efecte
neclare și pictoriale; și au respins aspectul mecanic al fotografiei standard. În esență, ei au
căutat să împingă limitele formei pentru ca fotografiile să apară ca "pictu ra " posibil – poate ca o
modalitate de a le lua în serios ca arta.

Pictorialistii au gasit succes in expozitiile de galerii si in publicatiile high -end. Cu toate acestea, la începutul
secolului al XX -lea, un fotograf ca Alfred Stieglitz, care începuse să picteze ca pictorialist, pionierise fotografia
"directa ": imprimarea unui negativ de la margine la margine, fără decupare sau manipulare. Stieglitz a experimentat,
de asemenea, fotografii pur abstracte ale norii. Fotografii moderniste și documentare au început să accepte precizia
inerentă a mediului î n loc să încerce să facă imagini care arătau ca niște picturi.

“Photography is the most transparent of the art mediums devised or discovered by man,” wrote
critic Clement Greenberg in 1946. “It is probably for this reason that it proves so difficult to m ake
the photograph transcend its almost inevitable function as document a nd act as work of art as
well.” Still, well into the 20th century, many critics and artists continued to view photography
as operating in a realm that was not quite fine art – a debate that even continues today. But a
look back to the 19th century reminds us of the medium’s initial shocking – and confounding –
realism, even as photo portraits printed on calling cards (“carte de visites”) were becoming as
fashionable and ubiquitous a s Facebook and Instagram today.

"Fotografia este cel mai transparent dintre mediile de artă concepute sau descoperite de om", a
scris criticul Clement Greenberg în 1946. "Probabil din acest motiv se dovedește atât de greu să
facă fotografia să transcedă f uncția ei aproape inevitabilă ca document și să acționeze ca opere
de artă, de asemenea. " Totuși, până în secolul al XX -lea, mulți critici și artiști au continuat să
vadă fotografia ca o operă într -un domeniu care nu era o artă destul de bună – o dezbater e care
continuă și astăzi. Dar o retrospectivă a secolului al XIX -lea ne aduce aminte de realismul inițial
șocant și confuziv al mediei, chiar dacă fotografiile portrete tipărite pe cărțile de vizită ("carte de
vizite") deveneau la fel de la modă și omnipr ezente ca și astăzi Facebook și Instagram.

Perception of Photography
Photography is namely a representation of the external world around us.
It is an abstract way to reformulate the extending access to perceivable state of affairs, mainly
reaching us from external objects. Photographs are going to capture time and space, distances and
relations. Whereas seeing -through -photographs is distinct from the actual vision, – optical lenses and
further technologies enable us to process that vision and brings it onto a surface of paper, – what we
constitute as a photograph.

Este o modalitate abstractă de a reformula extinderea accesului la starea perceptibilă a afacerilor, care ajunge mai
ales la noi de la obiecte externe. Fotografiile vor capta timp și spațiu, dis tanțe și relații. În timp ce vizionarea prin
fotografii este diferită de viziunea actuală, – lentilele optice și alte tehnologii ne permit să procesăm acea viziune și o
aducem pe o suprafață de hârtie, – ceea ce constituie o fotografie.

Qualia
The person al experience and feelings toward a perception of these state of affairs can be labeled
as qualia . Different state of qualia experiences could be differently provoked in other indi viduals, but
that question remains open and mainly unknown. It is the question of whether individuals perceive
the same experience of qualia or not. Are there differences, or any of that kind at all?
However, qualia expressed as feelings or internal experi ences with inner thoughts, impressions and
conscious states, will account for the ability to abstract inner thoughts, concepts and ideas, all which
is crucial to understand the photograph as an immaterial reflection of the reality.
Qualia
Experiența personală și sentimentele față de percepția acestei stări de lucruri pot fi etichetate ca qualia. Starea
diferită a experiențelor qualia ar putea fi provocată în mod diferit în alte persoane, dar această întrebare rămâne
deschisă și în principal necunoscută. Este întrebarea dacă indivizii percep aceeași experiență de qualia sau nu. Există
diferențe sau altceva de genul ăsta?
Cu toate acestea, calitatea exprimată ca sentimente sau experiențe interne cu gânduri interioare, impresii și stări
conștie nte, va explica abilitatea de a abstracționa gândurile, conceptele și ideile interioare, tot ceea ce este crucial
pentru a înțelege fotografia ca o reflecție imaterială a realității.

It is the capacity that enables us to abstract ideas and build concepts of the external world based on
an overall understanding of the environment we perceive. Feelings, impressions, intentions and
conscious states are represented through qualia, presenting us the world we live in on constant
information and feedback.
Este capacitatea care ne permite să abordez idei și să construim concepte despre lumea exterioară pe baza unei
înțelegeri globale a mediului pe care îl percepem. Sentimentele, impresiile, intențiile și stările conștiente sunt
reprezentate prin intermediul qualia, prezentându -ne lumii în care trăim cu informații constante și feedback.

For example, everybody has a general understanding of the concept “table”, whereas there are
hundreds of different properties for tables available to be valid and still funct ion as “table”. But, the
general concept is clear, a table always has the capacity to look like a table and not like a chair.
Back to the perception of photographs, these concepts help us to understand the objects in a
picture, connects the black -boxed image with our understanding of concepts. Connecting ideas of
the environment with different properties and basic principles of objects.
De exem plu, toată lumea are o înțelegere generală a conceptului "tabel", în timp ce există sute de proprietăți diferite
pentru tabelele disponibile pentru a fi valabile și încă funcționează ca "tabel". Dar, conceptul general este clar, un
tabel are întotdeauna ca pacitatea de a arăta ca o masă și nu ca un scaun. Înapoi la percepția fotografiilor, aceste

concepte ne ajută să înțelegem obiectele dintr -o imagine, să conectăm imaginea cu cutie neagră cu înțelegerea
conceptelor. Conectarea ideilor de mediu cu diferite p roprietăți și principii de bază ale obiectelor.

Another layer of interpretation of qualia is the individual feeling and experience towards state of
affairs such as colour, memories, taste and general feelings. Those qualia are black -boxed
themselves beca use we can only say we all have them, but are not capable to tell how yellow for
example feels like, how warm or cold is initially experienced by others. What we know is the
existence of such state of affairs, internal qualia, that help to adhere concepts and interpretations of
the natural world, reformulation the abstract into order and concept. All that comes back when
formulating connections on an image surface, representing abstract ideas of a natural environment,
but not perceiving them per se.
Un alt nivel de interpretare al qualia este sentimentul individual și experiența față de starea de lucruri, cum ar fi
culoarea, amintirile, gustul și sentimentele generale. Aceste calități sunt ele însele negru, deoarece putem spune doar
că toți le avem, dar nu s unt capabile să spun cât de galben se simte, de exemplu, cât de cald sau rece este
experimentat inițial de alții. Ceea ce știm este existența unei astfel de stări de lucruri, calitatea internă, care ajută la
aderarea conceptelor și interpretărilor lumii na turale, reformularea abstractului în ordine și concept. Tot ce se
întoarce atunci când se formulează conexiuni pe o suprafață a imaginii, reprezentând idei abstracte ale unui mediu
natural, dar nu percepându -le în sine.

Correlations
We can say that we have a perceptual contact with things, a correlation to fundamental
commonalities between the object and inner concepts of qualia. In a more clear way, Currie for
example says that “…when I see something under normal conditions I have a visual experience
which matches the scene before my eyes, and I do so in virtue of connections between the scene
and the visual experience…” By this he means that there is a concept of ideas ostensible formulated
to see these abstract surfaces of pictures an d reinterpret reality on the account of recognition the
state of affairs. Without the perception and interpretation of the material world we live in, there is
almost no way to reinterpret these abstracts from a picture into an understanding of objects, –
however we do not perceive pictures as being real. Photographs are qualia related in the sense of
the actual reality. Namely photography remains an allegory of reality, – but cannot perceived that
way. It represents abstracts and reformulates state of affairs .
Putem spune că avem un contact perceptual cu lucrurile, o corelație cu comunitățile fundamentale dintre obiect și
conceptele interioare ale qualia. În mod mai clar, Currie spune că "… când văd ceva în condiții normale, am o
experiență vizuală care se p otrivește scenei în fața ochilor mei și fac asta în virtutea conexiunilor dintre scenă și
experiența vizuală …" Prin aceasta el inseamna ca exista un concept de idei aparent pregnante pentru a vedea aceste
suprafete abstracte ale imaginilor si pentru a r einterpreta realitatea in lumina recunoasterii starii de lucruri. Fără
percepția și interpretarea lumii materiale în care trăim, nu există aproape nici o modalitate de a reinterpreta aceste
rezumate dintr -o imagine într -o înțelegere a obiectelor – cu toate acestea, noi nu percepem imaginile ca fiind reale.
Fotografiile sunt legate de calitatea în sensul realității reale. Și anume fotografia rămâne o alegorie a realității – dar
nu poate fi percepută în acest fel. Ea reprezintă rezumate și reformulează starea lucrurilor.

A great example is, if we perceive warmth in a way of perceiving heat, we would be able to perceive
that qualia while seeing the length of a thermometer on a picture, which is not the case. Perceiving
photographs has nothing to do with the ac tual state of affairs, but the imaginary abstract that
provokes concepts and ideas of reality.
Un exemplu foarte bun este că, dacă percepem căldura într -un mod de percepere a căldurii, vom putea să percepem
calitatea în timp ce vedem lungimea unui termomet ru pe o imagine, ceea ce nu este cazul. Percepția fotografiilor nu
are nimic de -a face cu starea reală a afacerilor, ci cu abstractul imaginar care provoacă concepte și idei ale realității.

Conditions for perception
The mode of access about information de pends namely on the natural dependence to see.
However, seeing merely on the account of perceiving objects is not sufficiently enough for the
understanding and interpretation of the visual experience. An apparatus for example, a technical and
mechanically generated apparatus, cannot interpret these images and pictures in any way
but programmed into it. The capacity of generating qualia is essential in human beings to interpret
reality and its images. What we see and experience to abstract from the natural environment is
already always an interp retation of the dependencies to see reality that counts for an intention of
qualia to be valid, expressed and interpreted. The natural image is processed in our mind and
reformulated already, and we can draw the connection here to the same process of inter preting
images and photographs. In analogy of apparatuses, our capacity to represent images is used to
understand objects, concepts and natural dependencies represented within the photograph. In a
sense, representing is key to understand the photograph, a method which is not really different from
our dependency to see reality and reinterpret it into qualia, concepts and ideas to constitute a
perception of reality.
Modul de acces la informații depinde, în primul rând, de dependența naturală de a vedea. Totuș i, văzând doar pe
contul perceperii obiectelor nu este suficient de suficient pentru înțelegerea și interpretarea experienței vizuale. Un
aparat, de exemplu, un aparat generat tehnic și mecanic, nu poate interpreta aceste imagini și imagini în nici un fel,
ci programat în el. Capacitatea de a genera qualia este esențială pentru ca ființele umane să interpreteze realitatea și
imaginile ei. Ceea ce vedem și experimentăm pentru a rezuma din mediul natural este deja întotdeauna o interpretare
a dependențelor de a vedea realitatea care contează pentru intenția qualia de a fi validă, exprimată și interpretată.
Imaginea naturală este prelucrată în mintea noastră și deja reformulată și putem trage conexiunea aici la același
proces de interpretare a imaginilor și a f otografiilor. Prin analogia aparatelor, capacitatea noastră de a reprezenta
imaginile este folosită pentru a înțelege obiectele, conceptele și dependențele naturale reprezentate în fotografie.
Într-un sens, reprezentarea este cheia pentru a înțelege fotogr afia, o metodă care nu este cu adevărat diferită de
dependența noastră de a vedea realitatea și ao reinterpreta în qualia, concepte și idei pentru a constitui o percepție a
realității.

As the popular phrase goes, “A picture is worth a thousand words.” You can tell a lot about a person or
an animal or an object based off of a photograph. While a photograph does not tell the whole story, it’s
quite common to think that a picture can give a lot of insight into a situation, an event, or a passing
moment. Photo graphs are extremely visually appealing to most people and that’s why they are used
often for marketing and/or advertising purposes. By using photographs in order to market yourself,
your business, or your firm, you may have an advantage over other compani es that you’re competing
with. An attractive or powerful image can have a major positive impact and cause your business to
become more popular than ever before.
One of the reasons why photographs are so powerful is that they can provoke an emotional respon se
out of people who see them, and the image can stay with you visually even long after you have viewed
the photo. For this reason, photographs are utilized in newspapers, magazines, books, television

advertisements, billboards, etc. Potential customers to your business can be swayed to purchase the
product or the service you’re selling if the photograph you are advertising is powerful enough.
It’s important to note that photographs, which are positive in nature, will do better than if you were to
use a neg ative photograph. You’re going to want to evoke positive emotions out of your future
customers/clients rather than negative ones so that they will be more likely to want to buy your
company’s product or service. The facial expressions, the lighting, and th e movement all play a role in
how your photographs on your website are perceived by viewers and visitors who are checking out
your business. Your photos can also advertise a particular product or service that you’re hoping to sell
through your website.
If you do not properly use the right photographs that have the right emotions, the right design, and the
right message, you may not be able to have as many sales to occur or have as many customers to buy
your products or services. A photograph can only be as powerful as its quality, style, and mood so it
may not be in the company’s best interest to choose a boring, cheesy, and monotonous stock
photograph that has no appeal to the visitor. On top of that fact, a fake or photo -shopped photograph
will also hurt t he appeal of your website and the business itself.
Considering how purposeful a photograph is for both marketing and advertising, it may be worth your
while to hire a professional photographer to take photos to put up on your website. While it does incur
an initial expense for your business, you’ll more than make it up in terms of increased traffic and
increased sales of your products or services.
It will also save you time because you won’t have to take the photographs yourself and can focus
instead on ot her aspects of the business while receiving good quality photographs to market on your
website in return from a real professional. The sheer power of the photograph may be the difference
between a successful business and a disappointing venture.

The purp ose of Photography
Photography is picture language, the newest version of the oldest form of graphic communication.
Unlike the spoken or written word, it is a form of communication that can be internationally
understood. This, it seems to me, gives a photo graph added meaning -and a photographer added
responsibility. Since photographs can be so widely understood we should be concerned with whether
what we have to say is worth saying, and whether we can say it well.

The essential purpose of photography is com munication. Few people take pictures solely to please
themselves. Most of us take them because we want them seen by others. We wish or are compelled to
inform, educate, entertain, reform, or share some experienced with others. Pictures are a
photographer's means of expression as a writer's means are words. And as a writer must choose a major
field of work -journalism, creative writing, biography, advertising, etc. So a photographer must choose
a specific field, each field having a specific purpose. Some of these purpose are:

Information.

Documentary photographs as well as the majority of photographs found in picture magazines,
newspaper, manuals, scientific publications, and pictures used for visual education belong to this
category. Their purpose is either to educate people or to enable them to make correct decisions.

Slanted information.
This is the province of commercial and advertising photography and political propaganda. The purpose
of such pictures is to make the subject glamorous and more desirable. The goal is the selling of a
product, a service, or an idea.

Discovery.
Because the camera is in many respects superior to the eye, it can be used to make discoveries in the
realm of vision. This is the field of research and scientific photography, close -up and telephotography,
ultra-wide-angle and high speed photography, abstract photography and photograms. The purpose of
such pictures is to open new fields of exploration, to widen man's visual and intellectual horizons, and
to enrich his life.

Recordin g.
Photography provides the simplest and cheapest means for preserving facts in picture form. Catalogue
pictures, reproductions of works of art, microfilming of document and books, identification pictures,
and certain kinds of documentary photographs, fall into this category. Used for recording purposes,
photography preserves knowledge and facts in easily accesible form suitable for widest dissemination
and utilization.

Entertainment.
Photography provides an endless source of entertainment and pleasure: mo tion picture, amateur
photographs, travel pictures, fine picture books and photographic annuals, pin -up photographs,
photographic feature stories in picture magazines, etc.

Self-expression.
An increasing number of talented, creative people find in photogr aphy a relatively inexpensive means
for self -expression. Almost any subject can be photographed in an almost unlimited number of
different ways, and more and more photographers seek new and more expressive forms of photographic
rendition through which to s hare with others their own visions of the world, their feelings, ideas, and

thoughts.

These six category form the main body of modern photography. Although, of course, overlappings and
duplications exist, for practical purpose they can be combined in the following groups.