ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI [613948]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Finanțe, Asigurări, Banci și Burse de Valori

Analiza bugetului sistemului public de asigurări de sănătate din Olanda în
perioada 2010 -2014

Student: [anonimizat]: 1527
Seria: A
An de studiu: II

București
2016

ABSTRACT
Olanda (denumire neoficială, denumirea sa oficială fiind Țările de Jos) este o țară
dezvoltată din toate punctele. Economia Olandei este una dintre cele mai dezvoltate din
Uniunea Europeană, bazându -se pe comerțul exterior, pe servicii și industria energetică.
Populația acesteia este de 17.122.800 locuitori și cu o rată a șomajului de 8,3%. . Rata de
creștere estimată a populației este în prezent 0,436% , Rata fertilității în Olanda este de 1,66
copii la o femeie , cu mult sub rata de 2,1 necesară pentru înlocuirea naturală a populației .
Speranța de viață este mare: 82 de ani pentru femei și 77 pentru bărbați.
Sistemul ol andez de sănătate este bazat pe modelul Bismark al asigurărilor sociale de
sănătate. Acesta este unul dintre modelele europene eficiente pe acest segment. Principala
modalitate de îmbunătățire a eficienței sistemului de sănătate olandez rămâne competiția dintre
companiile de asigurări de sănătate, alături de implementarea sistemelor de plată bazate pe
performanță, a sistemelor de monitorizare a performanței, a programelor locale și naționale de
dezvoltare a infrastructurii și logisticii din domeniul sanita r.

Cuvinte cheie: Olanda, rata șomajului, sistem de sănătate, eficiență, performanță

INTODUCERE
Sistemul de sănătate din Olanda este cosiderat unul dintre cele mai bune și eficiente
sisteme cunoscute. În ultimii ani acesta a suferit o schimbare radicală . De la inceputul anului
2006, guvernul olandez nu mai este în totalitate responsabil de gestionarea de zi cu zi a
funcționării sistemului de sănătate, cu toate acestea, el inca mai mentine controlul asupra
calitatii de ingrijire si accesibilitatea acestui a la populatie. Diferența dintre cele două scheme
de asigurări constă în niveluri diferite de venit. Persoanele ce câștigau sub 32.000 euro pe an
erau obligate să aleagă o asigurare publică de sănătate, iar cei care câștigau peste această sumă
puteau opt a pentru o asigurare privată. În noul sistem, toți olandezii sunt obligați să apeleze la
o asigurare de sănătate privată.
CONȚINUT
Sistemul de asigurări de sănătate din Olanda este privat, dar pentru a păstra
accesibilitatea olandezilor la îngrijirile de sănătate, guvernul a creat mecanisme de garanții
publice în cadrul sistemului. Astfel, olandezii sunt obligați să dețină o asigurare de sănătate de
bază, iar asiguratorii sunt obligați să accepte orice persoană, indiferent de vârstă sau stare de
sănătate; asiguratorii nu au voie să practice prime diferențiate, fiecare asigurat plătind aceeași
primă de asigurare. Ca urmare a acestor reglementări, guvernul a dezvoltat un sistem de
egalizare a riscului. În baza acestui sistem, fiecare asigurator primește anu al un buget.
Pacienții au asigurare dublă: statul și angajatorul asigura cheltuielile sociale de sănătate,
iar asiguratorul pe cele private dintr -un pachet minim, de bază, stabilit prin lege, astfel poate
beneficia de ambele sisteme. Costurile pachetului d e asistenta medicala de baza sunt apoximativ
100 de euro. Cetatenii angajati trebuie sa plateasca, de asemenea contributii suplimentare direct
din salariile lor, acestea se ridica la 6,5%, iar persoanele independente trebuie sa plateasca 4,4%.

În anul 2013 Olanda a ieșit pe primul loc cu 870 de puncte din 1000, din cele 35 de țări aflate
în cercetare, din clasamentul Euro Health Consumer Index (EHCI), care se ocupă cu cercetarea
comparativă anuală a sistemelor de sănătate din Europa.
Olanda este sigură ța ră care se menține constant în top 3 de ani de zile. Experții consideră
că “arma secretă” a acestei performanțe este un corp managerial și medical de înaltă calitate
care ia deciziile cele mai potrivite în conformitate cu cerințele consumatorului de servic ii
medicale. Pe lângă această amestecul birocraților și politicienilor în organizarea și funcționarea
sistemului de sănătate este foarte limitat în comparație cu alte țări. În Olanda funcționează un
număr ridicat de case de asigurări și furnizori de servic ii medicale independenți care concurează
pentru a atrage pacienții și a le oferi cele mai de calitate servicii la cel mai scăzut preț.
Organizațiile de pacienți se preocupă și participă activ și de o manieră constructivă la elaborarea
politicilor de sănăta te.
Sistemul actual de servicii de sănătate e structurat în trei componente:
 piața asigurărilor de sănătate,
 piața furnizorilor de servicii de sănătate,
 piața achiziției de servicii de sănătate.
Sistemul olandez de asigurări sociale de sănătate are trei componente principale:
1. Asigurări de bază de sănătate, care însumează aproximativ 59% din totalul
contribuțiilor, funcționează pe baza a două mecanisme de colectare. Asigurații plătesc primele
de asigurare direct către asiguratorii privați cu care au contractul încheiat, iar angajatorii
contribuie către Fondul Asigurărilor de Sănătate (FAS) pentru echilibrarea asigurătorilor.
Contractele de asigurare pot fi individuale sau colective, la nivel de angajator sau organizație a
pacienților. Primele plătite de beneficiari sunt unitare pe asigurător și servicii. Pentru a nu
acumula riscuri prea mari în portofoliu, reducerile practicate de asigurători sunt limitate la 10% .
Categoriile sociale defavorizate primesc de la stat o alocație de sănătate periodică pentru a -și
achita prima de asigurare.
2. Asigurări obligatorii pentru cheltuieli medicale excepționale – tratament/ îngrijire de
lungă durată (bolnavi cronici, cu dizabilități, psihiatrie) care contabi lizează aproximativ 41%
din totalul contribuțiilor de asigurări de sănătate plătite de asigurați.
3. Asigurare de sănătate complementară/ voluntară, care acoperă servicii neincluse în
primele două categorii. Cei mai mulți asigurători privați oferă polițe de asigurare voluntară
alături de cele obligatorii; asigurătorii sunt liberi să stabilească prețul primelor de asigurare
voluntare în funcție de riscul individual și să refuze anumiți beneficiari.
Mecanismul de colectare a resurselor pentru sistemul public de sănătate diferă de la o
țară la alta.
În Olanda, mecanismul de colectare este diferențiat pe cele două componente:
asigurarea de sănătate de bază și cea pentru cheltuieli medicale excepționale. În primul caz,
prima anuală de asigurare este stabilită de către asigurători fiind în funcție de riscul care trebuie
acoperit. În medie această sumă a fost de 1100 euro (în anul 2008), reprezentând circa 6% din
venitul mediu. Pentru asigurarea privind cheltuielile medicale excepționale se percepe o
contribuție de 12,15% din salariu, dar plafonat la o valoare anuală de 3838 euro (cifră aferentă
anului 2008).

Veniturile pentru asigurările de bază de sănătate provin de la asigurați, prin prime de
asigurare, și din FAS, prin contribuția angajatorilor:
 prețul mediu pentru o poliță de asigurare de bază de sănătate a fost de 1100 euro în
2008 (cca 6% din venitul net de referință al populației), iar în 2009 a variat între 933 și 1150
euro;
 contribuția angajatorilor la FAS este de 6,9% din venitul impozabil pentru sal ariați,
pensionari și beneficiari de alte drepturi de asigurări sociale, cu un plafon maxim de 2233 euro/
an. Contribuțiile sunt colectate de Administrația Fiscală și sunt transferate ulterior la FAS, de
unde se alocă asigurătorilor privați în funcție de r iscul specific fiecărui portofoliu de asigurați.
Medicii de familie sunt plătiți conform unor tarife per capita și per servicii; tarifele
maximale pentru servicii sunt stabilite la nivel național prin negociere între asociațiile medicilor
de familie, asigu rători și Ministerul Sănătății. Medicii de specialitate sunt plătiți fie pe baza
unui tarif orar în sistem DBC („combinaț ii diagnostic -tratament”) tariful orar e unic: 132,5 euro
+/- 6 euro .
Nivelul cheltuielilor de sănătate dintr -o economie reprezintă o t răsătură determinantă
pentru nivelul de dezvoltare al acesteia. Țările cu economii avansate alocă resurse importante
pentru finanțarea sectorului de sănătate, ca premiză pentru o dezvoltare sustenabilă pe termen
lung.

Tabel 1. Evoluția bugetului public de asigurări de sănătate
2010 2011 2012 2013 2014
Bugetul general de
stat (mil. ruro) 304.107 302.010 303.865 .. 302.036,0 306.204,0
Bugetul de sănătate
(mil. euro) 68.927,24 69.693,61
70.063,65 71.259,17 72.475,25
PIB (mil. euro) 631.512,0 642.929,0 645.164,0 652.748,0 663.008,0
Populație (mil. loc) 16.574.989 16.655.799 16.730.348 16.779.575 16.829.289
Ponderea bugetului
de sănătate în
bugetul general de
stat (%) 22,66 23,07 23,05 23,59 23,66
Ponderea bugetului
de sănătate în PIB
(%) 10,91 10,84 10,85 10,91 10,93
Cheltuieli cu
sănătatea/locuitor
(euro) 4.158,5 4.184,34 4.187,81 4.246,78 4.306,49
Sursa: www.eurostat.com și calcule proprii

După cum putem observa din tabelul de mai sus bugetul general de stat al Olandei a avut
fluctuații de la an la an, pe langă bugetul de sănătate care a fost în continuă creștere datorită

creșterii populației și a produsului intern brut, care a avut o crește re continuuă, de la 631.512
mil. euro în anul 2010, la 663.008 mil. euro în 2014.
Fig. 1 Bugetul general de stat și bugetul de sănătate
Sursa: Tabelul 1
Bugetul general de stat a cunoscut in perioada 2010 -2014 fluctuații în ceea ce consta
bugetul aloca t pentru fiecare minister, pe câ nd bugetul de sănătate a avut o creștere continuuă,
de la 68.927,24 mil. euro, în 2010, până la aproximativ 72.500 mil. euro, în anul 2014.
Fig. 2

Sursa: Tabelul 1
Ponderea bugetului de sănătate în bugetul total se învârte în jurul valorii de 23%, cu
mici diferențe de procente.
304.107 302.010 303.865 302.036 306.20468.927,2469.693,61 70.063,6571.259,1772.475,25
67.000,0068.000,0069.000,0070.000,0071.000,0072.000,0073.000,00
299.000300.000301.000302.000303.000304.000305.000306.000307.000
2010 2011 2012 2013 2014
Bugetul general de stat (mil. Euro) Bugetul de sănătate (mil. Euro)
22,6623,07 23,0523,5923,66
2222,222,422,622,82323,223,423,623,8
2010 2011 2012 2013 2014Ponderea bugetului de sănătate în bugetul
general de stat (%)

Fig. 3

Sursa: Tabelul 1
Cheltuielile cu sănătatea au înregistrat în perioada 2011 -2012 ponderii apropiate, cu o
diferență de 0,01 procente, datorită valoriilor apropiate ale PIB-ului din perioada respectivă,
fiind urmată de creșteri continue, de pana la 10,93% în anul 2014.
Fig. 4

Sursa: Tabelul 1
Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor au fost în continuă creștere, de la 4.158,5
euro în 2010, până la 4.306,49 euro în 2014. În perioada 2013 -2014 aceastea au înregistrat
creșterii de aproximativ 100 de euro de la an la an datorită relației directe dintre creșterea
numărului de locuitori și bugetul de sănătate alocat de stat.

4.158,504.184,34 4.187,814.246,784.306,49
4.0504.1004.1504.2004.2504.3004.350
2010 2011 2012 2013 2014Cheltuieli cu sănătatea/locuitor (euro)
10,91
10,8410,8510,9110,93
10,7810,810,8210,8410,8610,8810,910,9210,94
2010 2011 2012 2013 2014Ponderea bugetului de sănătate în PIB (%)

CONCLUZII
În concluzie, sistemul public de asigurări de sănătate din Olanda este unul dintre cele
mai bune sisteme din Europa datorită statului care se impune prin adoptarea celor două tipuri
de asigurări de sănătate, cea publică și cea privată și datorită cadrelor medicale si managerilor
din spitale și policlinici care sunt dedicați meseriei alese și dau dovadă de profesionalism în
cariera lor.
Bugetul de sănătate pe toată perioada analizată a fost tot mai mare de la an la an lucru
datorat creșterii bugetului general al țării care în mar e parte este datorată creșterii PIB -ului. Cu
cat bugetul de sănătate este mai mare cu atât populația primește servicii de înaltă calitate care
este bazat pe asigurarea socială de stat, dar și de asigurarea privată facută de populație, care este
obligatorie prin lege.

BIBLIOGRAFIE
https://catchynotes.files.wordpress.com/2012/05/17052012 -studiu -resurse -sanatate -final-ora-
24-00.pdf
www.eurostat.com
www.tradingeconomics.com
www.wall -street.ro