Tumorile glandei mamare la catea. [613820]

Tumorile glandei mamare la catea.

Introducere
Neoplazia reprezinta o formațiune nouă, anormală de țesut, ce are ca substrat o
multiplicare aberantă locală sau sistemică a celulelor. Formațiunea nou apărută poartă denumirea
de formațiune tumorală, tumoră sau neoplasm .
Tumorile mamare sunt destul de frecvente la caini, pisici si oameni, dar sunt destul de rare la
celelalte specii.
O tumora mamara este rezultatul unei replicari anormale a celulelor care formeaza tesutul mamar.
Tumorile mamare pot fi maligne si benigne si apar de obicei la catelele batrane si care nu sunt sterilizate.
Factori de risc
Multi factori contribuie la aparitia si dezvoltarea unui neoplasm mamar, dar cei mai importanti
sunt:
Varsta. cele mai multe neoplasme mamare apare la varsta de mijloc pana la batranete la
catele(70 -13 ani). Totusi varsta la care tumorile se dezvolta depinde in mare parte de specia de caine,
varsta la care se imperecheaza prima data si marimea cainelui. De exemplu rasele mai mari dezvolta
tumori mamare de la o va rsta mai mica ca rasele mici de caini.
Ovariectomia si expunerea la hormoni exogeni. Numeroase studii au aratar ca ovariectomia la o
varsta frageda, inainte de primele calduri reduc riscul de aparitie a tumorilor mamare cu 99.5%, cat despre
hormonii exogen i, acestia maresc riscul de aparitie a unei neoplasme mamare cu pana la 50%.
Dieta si obezitate. Diferite studii au aratat o corelatie directa intre dieta si aparitia de neoplasme
mamare. S -a dovedit ca daca cainii sunt hraniti doar cu carne si ajung la ob ezitate au foarte mari sanse sa
dezvolte neoplasme mamare.
Clasificarea tumorilor mamare
Desi cateva semne clinice (viteza de crestere, marimea, ulceratiile si adezivitatea de piele) pot fi
indicatori ai malignitatii unei tumori, este aproape imposibil diferentierea intre tumorile maligne si
benigne doar din examenul clinic. Citologic diferentierea dintre cele 2 tipuri de tumori trebuie facute prin
teste citologice de laborator.
Tabel 1 . General criteria for the differentiation of benign and malignant t umors (by Militaru
M. et al., 2006).
Nr.
crt. Criteriul urmarit Tumori benigne Tumori maligne
1. Rata de crestere Cresc lent Cresc rapid (uneori cresc lent)
2. Oprirea creșterii/regresie Frecventa Rara

3. Delimitare Încapsulate sau bine
delimitate de țesutul în
care se dezvoltă Fără delimitare, masă comună
cu țesut în care se dezvoltă
4. Mobilitate/ grad de aderare
la țesut Sunt mobile, nu aderă
la țesuturile învecinate Sunt fixe, aderă la țesuturile
profunde și la cele superficiale
5. Consistenta De regulă consistență
fermă De regulă consistență moale
6. Capacitatea de invazie a
țesutului gazdă Fără invazie (caracter
localizat, tumora
compresează teritoriile
înconjurătoare) Invazie frecventă (invazia
țesutului înconjurator)
7. Recidivă postoperator ie De regulă nu se produc
recidive Se produc recidive frecvent
8. Anaplazie celulară Redusa Slabă sau accentuată cu
apariția de celule imature 15 și
cu un aranjament tisular haotic
9. Disfuncții locale și generale Ocazional Frecvent
10. Metastazare Nu se produc metastaze Metastazare frecventă
11. Produce moartea Foarte rar Adesea

Clasificarea histologica a tumorilor mamare
1.Tumori maligne
1.1.Carcinomul in situ (carcinomul neinfiltrativ)
1.2.Carcinomul complex
1.3. Carcinomul simplu
1.3.1.Carcinom tubulopapilar
1.3.2.Carcinomul solid
1.3.3.Carcinomul anaplazic
1.4.Tipuri speciale de carcinom
1.4.1.Carcinomul cu celule fusiforme
1.4.2.Carcinomul scva mocelular
1.4.3.Carcinomul mucinos
1.4.4.Carcinomul bogat in lipide
1.5.Sarcoame
1.5.1.Fibrosarcom
1.5.2.Osteosarcom
1.5.3.Alte sarcoame
1.6.Carcinosarcomul
1.7.Carcinomul sau sarcomul în tumoră mamară benignă
2.Tumori benigne
2.1.Adenomul
2.1.1. Adenoamele intracanaliculare
2.1.2. Adenoamele lobulare
2.2.Fibroadenomul

2.3.Tumoră mixtă benignă
2.4.Papilomul ductal
3.Hiperplaziile/displa ziile mamare
3.1.Hiperplazia ductală
3.2.Hiperplazia lobulară
3.2.1.Hipe rplazia epitelială
3.2.2.Adenoza
3.3.Chisturi
3.4.Ectazia ductală
3.5.Fibroza f ocală (fibroscleroza)
3.6.Gin ecomastita
Tumorile mamare maligne
1.1 Carcinoamele in situ. Carcinoamele in situ sunt singurele modificări recunoscute ca leziuni
precursoare ale transformării maligne în glanda mamară canină. Carcinomul in situ se caracterizează prin
proliferarea malignă a celulelor epiteliale din ductele extralobulare (carcinom d uctal in situ) sau din
lobulii terminali ai glandei mamare (carcinom lobular in situ).
1.2.Carcinomul complex este rezultatul proliferării celulelor epiteliale, cu umplerea și
extinderea unităților lobulare terminale. Afectează > 50% din lobul, determină ocuparea completă a
lumenului, dar cu menținerea integrității membranei bazale. Celulele prezintă anizocitoză, dar nucleii sunt
mici și sferici, iar nucleolii sunt uniformi și discreți
1.3.1 Carcinomul simplu tubulopapilar
a. Adenocarcinomul tubular simpl u este o tumoră relativ frecventă la cățea. Microscopic
predomină celulele epiteliale de tip tubular , în care pleiomorfismul și activitatea mitotică se estimează de
la scăzută spre ridicată, iar focarele necrotice sunt frecvente.
b. Adenocarcinomul tubular complex. Microscopic tumorile de acest tip sunt formate din celule
epiteliale tubulare și celule mioepiteliale. Tubii tumorali sunt căptușiți cu celule cuboidale fusiforme,
acestea din urmă frecvent având citoplasmă vacuolară. La cățea are un aranjament c elular, predominant
tubular. Uneori celulele neoplazice mioepiteliale înconjurătoare sunt dispuse mai mult sau mai puțin îutr –
o masă de celule reticulate stelate.
c. Adenocarcinoamele papilare (adenocarcinoma papillary) sunt de regulă multicentrice, cu
modificări neoplazice simultane în părți distincte și fără legătură, din glanda mamară. Ele iau naștere in
novo, sau, prin evoluția spre malignizare a formei benigne, adenomul papilar.
d. Adenocarcinomul papilar simplu (adenocarcinoma papillary simple) est e întâlnit mai cu seamă
la cățea și este format din celule cuboidale sau columnare dispuse în tubuli structurați sub formă papilară
sesilă, sau pedunculate cu o stromă conjunctivă săracă.
1.3.2 Carcinomul simplu solid , poate lua naștere printr -o invazie in tralobulară extinsă în
adenocarcinoame, în care lobulii sunt transformați în mase solide de celule tumorale cu o structură
glandulară redusă și cu stromă inaparentă; se pot forma excrescențe epiteliale și poate avea loc invazia în
carcinomul papilar, cu pr oiectări papilare transformate în mase celulare solide, sau din carcinoame
infiltrante difuze, cu fascicule de celule invadante, atât de compacte, încât formează mase celulare solide.
Microscopic, se observă proliferarea celulelor epiteliale organizate înt r-un aranjament solid, cu formarea

de cordoane, fâșicuri sau grupuri. Celulele tumorale sunt nediferențiate, cu nucleii mici și hipercromatici,
iar indicele mitotic este de obicei ridicat
1.3.3 Carcinomul simplu anaplazic , apare ca un neoplasm infiltrativ , format din celule mari,
pleiomorfe, frecvent cu nuclei bizari, bogați în cromatină și cu nucleoli evidenți. Adesea sunt prezente
celule multinucleate, iar mitozele sunt frecvente. Prin metodele histochimice speciale, cu anticorpi
monoclonali și prin exam en ultrastructural, s -a dovedit originea în celula stem a tumorilor mamare canine .
1.4 Tipuri speciale de carcinom
1.4.1.Carcinomul cu celule fusiforme. La canide carcinomul cu celule fusiforme apare cel mai
frecvent ca tumoră de tip solid. Ac est carcinom are o creștere expansivă sau infiltrativă, cu penetrare în
sistemul limfatic. Diagnosticul diferențial între carcinomul cu celule fusiforme și fibrosarcom este
dificilă, dar se pot pune în evidență, prin colorații speciale, fibrele de reticuli nă
1.4.2.Carcinomul scvamocelular poate fi de tip simplu sau de tip complex, cu mențiunea că
histologic apar structuri foarte variate. Aproximativ jumătate din carcinoamele scuamoase apar ca
structuri adenomatoase, cu prezența de granule cheratohialine și lamele de cheratină. Carcinomul scuamos
la cățea este format din epiteliu stratificat scuamos, celule spinoase și/sau cheratinizate. Alte carcinoame
scuamoase apar ca straturi solide și cordoane cu arii cornificate.
1.4.3.Carcinomul mucinos . In forma sa ti pică, se întâlnește rar la cățea. Microscopic s -a constatat
predominarea celulelor mioepiteliale, fară a se putea preciza legătura lor cu secreția de mucus. Teoretic
pot fi identificate trei tipuri tumorale: cu mucina provenită din celule epiteliale secret orii, din celule ale
țesutului conjunctiv sau din celulele mioepiteliale .
1.4.4.Carcinomul bogat in lipide este considerat o variantă rară a carcinomului ductal invaziv al
cancerului de sân la femeie, fiind extr em de rar intâlnit la cățele . Caracteristica histologică constă în
prezența de celule tumorale cu citoplasmă vacuolată și nuclei rotunzi pană la plați aranjate în cuiburi
solide și în cordoane separate de o cantitate moderată de stromă.
1.5.Sarcoamele sunt relativ frecvente la cățea, metastazele aces tora fiind adesea diagnosticate.
1.5.1.Fibrosarcom ul se caracterizează prin celule fusiforme de tipuri diferite și cu fibre
intercelulare de reticulină și de colagen, care variază de la o tumoră la alta. La cățea aceste fibre
sunt așezate în fascicule para lele sau la întâmplare. Uneori fibrele și celulele se dispun concentric în
jurul vaselor sanguine, ceea ce impune o diferențiere față de hemangiopericitom.
1.5.2.Osteosarcomul este format din celule care produc numai osteoid și/sau os. În structura
tumorii apar trabecule de osteoid și os, în proporții variate în diferite zone din masa neoplasmului. Centrul
tumorii este ocupat de o masă compactă densă, în timp ce aria celulară este la periferie. Frecvent, apar
focare hemoragice și chisturi necrotice. Celulel e neoplazice sunt pleiomorfe și frecvent poliedrice, iar în
alte tumori predomină celulele fusiforme.
1.5.3.Alte sarcoame: a. Osteocondrosarcomul mamar
b. Mioepiteliomul mamar
1.6.Carcinosarcomul este o tumo ră mixtă malignă, formată din celule morfologic asemănătoare
epiteliului (celule epiteliale, mioepiteliale sau ambele tipuri) și cu celule asemănătoare țesutului
conjunctiv. Structura histologică variază foarte mult, de la o tumoră la alta. Un procent ridi cat (30%) din

tumorile mixte conțin celule fusiforme, care sunt considerate cu origine în celulele mioepiteliale sau în
țesutul conjunctiv.
1.7.Carcinomul sau sarcomul în tumoră mamară benignă : sunt extrem de rare.
Tumori mamare benigne
2.Adenomul
2.1.1.Adenoamele intracanaliculare uneori numite papiloame intracanaliculare , iau naster e din
celulele epiteliale ale canalelor mamare mari si din canaliculele intralobulare. Pot fi dinguri, dar adesea
sunt multipli si canalele sau canaliculele afectate po t fi adesea chistice. In mare, leziunile sunt nodulare
neregulate, pana la un diametru de 1 cm. In sectiune adenoamele sunt albe si obtureaza o portiune sau tot
lumenul canalului afectat. M icroscopic sunt compusi din mase papilare sau polipoide bine organi zate, de
obicei captusite de un singur strat de celule epiteliale cuboidale. Celulele captusesc proiectii lungi
papilare a unei strome fibrovasculare delicate sau apar ca tubulete alungite inconjurate de tesut
fibrovascular care, impre una formeaza o masa p olipoida.
2.1.2. Adenoamele lobulare numiti si adenoame acinare sau tubulare , sunt tumori epiteliale
benigne care iau nastere din acinii mamari sau din canalicule intralobulare mici. Tumori de acest gen in
special daca sunt secretorii, pot fi dificil de d eosebit de hiperplazia lobulara. O caracteristica disincta
folositoare este prezenta sau absenta canalelor intralobulare. In mare, aceste tumori sunt bine definite si
solide, dar pot contine chisti imprastiati. Microscopic, celulele neoplastice sunt cuboid ale si aranjate in
acini aproape impachetati, bine diferentiati, ai tuburilor bifurcate ocazional alungite sau de diferite
marimi. Lumenul acinilor sau tuburilor tumorale pot contine secretii bogate in proteine. Marginile tumorii
sunt bine definite si poat e aparea tesut adiacent compresat, indicand cresterea prin expansiune decat prin
invazie.
2.2.Fibroadenomul . Masa neoplazica este formata din tubuli liniari constituiti de celule
cuboidale si columnare cu nuclei rotunzi si uniformi. Mitozele sunt rare. Stroma poate fi bogata in
mucopolizaharide in jurul tubulilor. Neoplasmele mai vechi au tesut fibros mai dens cu hialinizarea
stromei si de obicei incapsulat.
2.3.Tumoră mixtă benignă. Aceasta tumora contine si celule epiteliale si mioepiteliale care sunt
intercalate cu celule mezenchimale care produc cartilaj sau os. Nuclei celulelor sunt rotunzi sau ovali,
bazofili si cu o pozitie centrala. Celulele care produc cartilaj si os se crede ca provin din celule stem sau
metaplazia celulelor epiteliale.
2.4.Papilomul ducta l este o tumoare benigna de mici dimensiuni (milimetrica), dezvoltata in
interiorul unui canal al laptelui, eventual dilatat. Este format din celule aranjate uniform, pe 2 straturi
distince(luminal si bazal). Celulele luminale sunt cuboidale sau columnare si cu margini neuniforme.
Nucleul este rotund sau oval, ocazional hipercromatic cu un nucleu intens bazofil.
3.Hiperplaziile/disp laziile mamare

Bibliografie
Peña, L., De Andres, P.J., Clemente, M., et al. (2013) Prognostic value of histological grading in
noninflammatory canine mammary carcinomas in a prospective study with two‐year follow‐up:
Relationship with clinical and histological characteristics.
Rasotto, R., Zappulli, V., Castagnaro, M., and Goldschmidt, M.H. (2012) A retrospective study of
those histopathologic parameters predictive of invasion of the lymphatic system by canine mammar y
carcinomas.
Elston, C.W. and Ellis, I.O. (1991) Pathologic prognostic factors in breast cancer: I. The value of
histological grade in breast cancer: experience from a large study with long‐term follow‐up.

TEZA DOCTORAT: CERCETĂRI CLINICE, DIAGNOSTIC PARACLINIC ȘI IMAGISTIC
PRIVIND METASTAZELE GENERATE DE TUMORILE MAMARE LA CĂȚEA (2013) USAMV
BUCURESTI/ Prof. Univ. Dr. VLĂGIOIU CONSTANTIN/ DOCTORAND: SOARE MARIAN