BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ȘI RECUPERARE MEDICALĂ LUCRARE DE LICENȚĂ COORDONATOR : Dr. CARMEN NISTOR CEPPENTO ABSOLVENT: DEMIAN DALINA -ANA 2… [613771]

1 UNIVERSITATE A DIN ORADEA
FACULTATEA DE MEDICIN Ă ȘI FARMACIE
BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ȘI RECUPERARE
MEDICALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR :
Dr. CARMEN NISTOR CEPPENTO

ABSOLVENT: [anonimizat]

2 UNIVERSITATE A DIN ORADEA
FACULTAT EA DE MEDICINĂ Ș I FARMACIE
BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ȘI RECUPERARE
MEDICALĂ

PRINCIPIILE RECUPER ĂRII
BOLNAVULUI CU ARTROZĂ DE
ȘOLD ȘI CARDIOPATIE
ISCHEMICĂ

COORDONATOR :
Dr. CARMEN NISTOR C SEPPENTO

ABSOLVENT: [anonimizat]

3 CUPRINS

Introducere ………………………………………………………………………………………………………….4
PARTEA GENERALĂ …………………………………………………………………………………6
Capitolul I . Generalități ……………………………………………………………………………………….6
I.1. Noțiuni despre structura și funcționalitatea inimii…………………………………………..6
I.2. Fiziologia aparatului cardi ovascular……………………………………………………………..7
I.3. Artrologia……………………………………………………………………………………………….. ..7
I.3.1 Articulația centurii scapulare și umăru l………………………………………………………..9
I.3.2. Articulația antebrațului……………………………………………………………………………10
I.3.3 Articulația membrului inferior…………………………. ……………………………………….11
Capitolul II. Artroza …………………………………………………………………………………………..13
II.1. Epidemiologie…………………………………………………… ……………………………………13
II.2. Etiologie……………………………………………………………………………………………….. .13
II.3.Patogenie………………………………………………………….. …………………………………….14
II.4. Anatomie patologică………………………………………………………………………………..15
II.5. Tablou clinic…………………………………………………………….. …………………………….16
II.6. Examene paraclinice………………………………………………………………………………..17
II.7. Localizarea leziunilor…………………………………………………………….. ……………….18
Capitolul III. Cardiopat ia ieschemică ………………………………………………………………….19
III.1. Definiție………………………………………………………………………………………………. 19
III.2. Forme clinice ale cardiopatie i ischemice……………………………………………………20
III.3. Epidemiologie………………………………………………………………….20
III.4. Etiologie………………………………………………………………………..21
III.5. Patogenie……………………………………………………………………….21
Capitolul IV. Tratament ……………….…………………… ………………………….22
IV.1. Obiectivele tratamentului în bolile artrozice………………………………………………22
IV.2. T ratamentul farmacologic în cardiopatia ischemică…………………………………….22
IV.3. Tratamentul farmacologic în afectiunile artrozice……………………………………….23
IV.4. Tratamentul recuperator al cardiopatiei ischemice… ……………………………………24
IV.5. Tratamentul recuperator în cazul artrozelor……………………………………………….25
PARTEA SPECIALĂ …………………………………………………………………………….. …….28
Capitolul V. Cercetări personale …………………………………………………………………………29
V.1 Ipoteza de lucru………………………………………………………………………………………..29
V.2. Materiale și metodă de lucru……………………………………………………………………..29
V.3. Metoda de cecetare…………………………………………………………………………………..29
V.4. Tratament…….. ………………………………………………………………………………………..31
V.5. Protocol de tratament a bolnavilor cardiaci…………………………………………………32
1. Ameliorarea durerii, dificultății în resp irație și a anxietății………………………….32
2. Prevenirea și tratamentul stopului cardiac…………………………………………………33
3. Restaurarea fluxului coronarian și perfuzia tisulară miocardică……………………33
V.6. Testarea la efort a bolnavilor cardiovasculari………………………………………………36
V.7. Exerciții fizice pentru bolnavii cu cardiopatie ieschemică…………………………….38
Capitolul VI. Rezultate ……………………… ……………………………………………………………….47
1. Variabile demografice și date generale……………………………………………………47
2. Repartiția pe grupe de vârstă………………………………………….. ……………………..47
3. Repartiția în funcție de mediul de proveniență…………………………………………48
4. Repartiția în funcție de sex……………………………………………………………………49
5. Repartiția în funcție de stadiu evolutiv al coxartrozei si a bolilor asociate…..49

4 6. Repartiția în funcție de IMC………………………………………………………………….50
Capitolul VII. Variabile clinice …………………………………………….. …………………………….55
1. Evaluarea impactului tratamentului f izokinetoterapeutic asupra dure rii a
pacienților aflați în studiu …………………………………………………………………….55
2. Evaluarea impactului tratamentului fiziokinetoterapeutului asupra calității
vieții pacienților …………………………………………………………………………………..56
3. Evaluarea impactului tratamentului fiziokinetoterapeutic asupra impactului
funcțional …………. ………………………………………………………………………………58
CONCLUZII ……………………………………………………………………………………………………..60
Anexa 1………………………. ……………………………………………………………………………………..62
Anexa 2………………………………………………………………………………………………………. ……..64
Anexa 3………… ……………………………………………………………………………………………………67
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………..68

5 INTRODUCERE

Recuperarea bolnavilor cardiovasculari este definită de către OMS ” ansa mblul
activităților necesare pentru influențarea procesului evolutiv al bolii și pentru a asigura
bolnavilor cea mai bună condiție posibilă fizică, mentală și socială, încât ei să poată , prin
propriile eforturi, să -și mențină sa să -și reia un loc cât mai normal posibil în societate”1
Artrozele cuprind o varietate mare de forme cl inice, de stadii evolutive și de
disfuncții care în funcție de localizare dau diferite grade de infirm itate. Aceste afecțiuni
sunt întâlnite la peste 80% din persoanel e cu vâsrta peste 60 ani , iar această boală poate
afecta mai multe articulații. Bolile cardiovasculare pot fi o p iedică c ând vi ne vorba de
recuperarea în afecțiunile artrozice . Metodele fi zicale de tratament, în primul rând
terapia prin mișcare și factorii naturali sunt parte din tratamentul de recuperare a acestor
afecțiuni. Programul recuperator are rol de a ameliora infirmitatea pac ientului atât fizică,
psihică și socială , pac ientul pu tând fi capabil s ă-și asigure un trai decent astfel înc ât să se
autoservească și să ducă o viață independentă social și economic.
Coxartrozele apar mai ales la subiecții de peste 40 de ani, iar frecvența lor crește
odată cu vârsta. Ele ating aproape în ega lă măsură ambele sexe. În peste 50 % din cazuri
coxartroza este secundară unor malformații congenitale ale șoldului sau este secundară
unor traumatisme. În 45 % din cazuri nu se cunoaște cauza și sunt considerate ca fiind
primitive, la vârstnici, prin invo luție. Localizarea procesului artrozic la nivelul
genunchiului este considerată cea mai frecventă. În acest caz incidența pe sexe
predomină la femei, mai ales formele primitive de vârstă, după perioada menopauzei și
în contest hiperponderal asociat cu tulb urări ale circulației de întoarcere veno -limfatice.
Cardio patia ieschemică , respectiv infarctul miocardic sunt cauzele principale de
deces la nivel internațional de aproape 20 de ani. Stilul contemporan de viață poate
accelera degradarea vaselor de sânge și a țesutului cardiac , ce crește riscul decesului.
Potrivi t datelor, bărbații pot avea ac eastă afecțiune cu 10 -15 ani înaintea femeilor, ceea ce
ii face mai vu lnerabili unei morți premature. Cardiopatia ischemică cauzează o dificultate
în recuperarea medi cală a pacienților artrozici și presupune programe de recuperare
adaptate la ambele afecțiuni.
Am ale s această temă deoarece atât artroza la nivelul șoldului cât ș i bolile
cardiovasculare sunt afecțiunile cele mai i ntalnite în randul populației. În aceast ă lucrare ,

1 Recuperrea bolnavilor cardiovasculari – Prof.dr. D. Zdrenghea, Prof.dr. I.Branea, pag – 127

6 la tema aleasă obiectivele principale sunt: evaluarea c alității vieții pacienților, a legerea
celor mai potrivite meto de de recuperare, demonstratrea efic ienței tratamentului
recuperator și evol uția în timp a calității vieții.

7

PARTEA GENERA LĂ

8 Capitolul I. Generalități
I.1 Noțiuni despre struc tura și funcționalitatea inimii
Inima este for mată dintr -un mușchi striat care delimitează patru cavități : dou ă
atrii și doi ventriculi, care sunt grupate câ te două de fiecare parte despărțite de un sept
interatrial și interventricular. Inima este învelită în exterior de o memb rană seroas ă
numită pericard, iar fața internă este tapetată de o membr ană endotelială numită endocard
Inima are forma unei pere cu v ârful în jos ș i orientat spre s tânga, avand un volum
aproximativ cât un pumn ș i o greutate medie de 350 g.
Fiecare atriu comunică cu ventriculul de pe aceeași parte printr -un orificiu
prevăzut de o valvulă. Valvulele permit trecerea sângelui numai dinspre atrii spre
ventriculi.2

Fig.1 – Structura inimii
I.2 Fiziologia aparatului cardio -vascular
Rezoluția cardiacă reprezintă trecerea sângelui din atrii în ventriculi ,iar mai apoi
în arbor ele vascular împreună cu fenome nele care determină și inso țesc acea stă deplasare

2 Exerciții fizice pentru bolnavii cardiovasculari – Corneliu Obrașcu

9 de sânge. Rezoluț ia cardiacă durează 0,8 secunde ; cuprinde sistola atrială (0,1 secunde) ,
sistola ventriculară (0,3 secunde) și relaxarea întregii inimi numită diastola generală (0,4
secunde). 3

Proprietățile fiziologice ale inimii :
• Automatismul, adic ă posibilitatea de a -și crea singur stuimuli excitatori,
• Excitabilitatea, proprietatea m iocardului de a genera potențial de acțiune , ca
răspuns la acțiunea unui excitant,
• Conductibilitatea, proprietatea miocardului de a propaga PA,
• Contractilitatea, proprietatea miocardului de ase contracta, ca r ăspuns al generării
PA.

I.3 A rtrologia
Artrologia este partea anatomiei care se ocup ă cu studierea articulaților.
Articulațiile sunt constituite din totalitatea elementelor prin care oasele se unesc între ele.
Articulațiile se clasifică in trei grupe
– articulații fibroase (sinartroze),
– articulații cartilaginoase (amfiartroze)
– articulații sinoviale (diartroze).
a) Sinartrozele sunt articulații in care oasele sunt unite între ele prin țesut fibros dens
( membrane sau ligamente). Ele nu permit mișcări, sau daca există sunt foarte
reduse.
b) Amfiartrozele sunt articulații la care legătura dintre oase se face prin cartilaj hialin
sau prin fibrocatilaj.
c) Diartrozele sunt articulații co mplexe, la nivelul cărora se produc mișcări multiple
si variabile . O articulație sinovială este alcătuită din :
– suprafețe articula re, ce pot fi: sferice, eliptice, cilindrice și plane,
– cartilaj articular,
– formațiunile de asigurare a concordanței articulare la unele articulații,
– mijloace de unire.

3 Fiziologia aparatului cardiovascular – https://www.studocu.com/ro/document/universitatea -de-medicina -si-
farmacie -gr-t-popa/biochimie/note -de-curs/fiziologia -aparatului -cardiovascular/6281945/view – Data
01.05.2020

10 Asupra articulațiilor acționează o serie de factor i ce au rolul de a menține în
contact suprafețele articulare. Pe lângă cele mai sus amintite, mai adăugăm și presiunea
atmosferică, pe care nu o simțim deoarece acționează din toate direcțiile. Mușchii prin
proprietatea elasticității si a tonicității , contribuie la menținerea suprafețelor în contact.
Pe de altă parte, prin contracția lor, mu șchii trag de capsulă, împiedicâ nd prinderea
eventualelor plici între suprafețele articulare.
Cavitatea articulară este un spațiu virtual, ocupat de lichidul siniovial și delimitat
între cartilajul articula r și sinovială. Ea devine rea lă in cazuri patologice. Articulațiile
permit mișcări ale oaselor care intră în alcătuirea lor. Aceste mișcări sunt in strânsă
interdependență cu forma lor.
Între oasele care intră în alcătuirea unei articulații sinoviale exist ă trei tipuri de
mișcări elementare:
• alunecare – deplasar ea suprafețelor atriculare puse în contact însoțită de frecare
(articulațiile plane – articulația scapulohumerală)
• învârtirea – deplasarea circulară a suprafețelor articulare, astfel, la fiecare fază
a mișcării, alte suprafețe vin în contact (articulația genunchiului)
• rotația – o mișcare caracterizată prin deplasrea osului mob il împreună cu axul
său longitudinal (mișcarea fosetei capului radial pe capitulul humerusului )
• Flexia este mișcarea prin care d ouă segmente ale unui membru se apropie
între ele.
• Extensia este mișcarea opusă flexiei, prin care segmentele respective se
indepărtează.
• Adducția este mișcarea datorită căreia un membru sau un segment de membru
se apropie de planul sagital al corpului.
• Abducția es te mișcarea de sens opus , adică de îndepărtare de planu sag ital al
corpului.
• Circumducția rezultă di n executarea excesivă a celor 4 mișcări precedente.
• Pronația este o mișcare de rotație a membrului, prin care halucele sau policele
se apropie de corp.
• Supinația este o mișcare inversă, prin care halucele sau policele se
îndepăretează de copr. 4

4 Judea Claudia – Curs de artrologie

11 1.3.1. A rticulaț iile centurii scapulare și umărul
a) Articulația sternoclaviculară
– este o articulație sinovilală de tip selar, cu disc articular
– are ca mijloa ce de legătură capsula articulară care se atașează la
claviculă și la manubriul sternal și permite mișcări de ridicare,
coborâre, protracție, retra cție și circumducție,
– ligamente : sternoclaviculare anterior și posterior, interclavicular,
costoclavicular.
b) Articulația acromioclaviculară
– este o articulație sinovială plană,cu disc articular
– capsula articulară înconjoară articulația și permite mișcări de alunecare
atunci când brațul est e ridicat și capsula basculează
– ligamente : acromioclavicular si coracoclavicu lar.
c) Articulația scapulohumerală
– articulație sinovială multiaxială sferoidală, cu fibrocartilaj de mărire
– capsula articulară înconjoară articulația și permite mișcări de flexie/
extensie, abducție/adducție, pro tracție/retracție, circumducție
– ligamente : coracohumeral, glenohumeral și humeral transvers.

Fig.2 – Articulatia centurii scapulare
1.3.2. Articulațiile antebrațului
Articulația humeroulnară
– articulaț ie uniaxială în balama (ginglim)
– capsula articulară permite flexie și extensie

12 – ligamentul colateral ulnar
Articulația humeroradială
– articulație sinovială
– capsula articulară este între capitulul humeral si capul radiusului
– ligamentul colateral ulnar
Articul ația radioulnară proximală
– articulație sinovială uniaxială în pivot
– permite pronația și supinația
– ligamentul inelar al radiusului

Fig.3 – Articulația cotului
1.3.3. Articulațiile membrului inferior
Articulația șoldului (coxofemurală)
– sinovială multiaxială sferoidală
– se realizează mișcări de flexie/extensie, abducție/adducție,rotație
medială/ rotație laterală și circumucție
– ligamente : ilio-femural, pobo -femural, ligamentul inelar Weber și
ischio -femural.

13

Fig.4 – Articulația șoldului
Articulația genunchiului
– cea mai mar e articulație sinovială
– permite mișcări de flexie/extensie, alunecare și rotație
– este alcatuită din articulația dintre femur și tibie și cea dintre femur și
patelă

Fig.5 – Articulația genuchiului

14 CAPITOLUL II. ARTROZA

Artroza reprezintă o boală degenerativă a articulațiilor care afectează
predominant persoanele învârstă și este caracterizată prin alterarea integrității cartilajului
articular, cu apariția unei reacții hipertrofice a osului subcondral și formare de os ,
afectân d și structurile periarticulare.

II.1 Epidemiologie
Artroza este cea mai frecventă boală cronică articulară, aceasta fiind o cauză
importantă de dizabilitate fizică care o cupă locul al doilea în cadrul bolilor cronice după
afecțiu nile ischemice cardiovasculare. Incidența artrozei crește cu vârsta și prezintă o
frecvență mai mare la femei. Artroza re prezinta prototipul bolilor legate de înaintarea în
varstă , afectând perso anele care au peste 65 de ani

II.2 Etiologie
Boala artrozică nu are o cauză cunoscută , etiologia acceptată este socotită a fi
multifactorial. Cei mai importanți factori de risc studiați în dezvoltarea artrozei sunt:
înaintarea în vârsta, sexul, rasa, preduspoziția genetică, obezitatea, traumatisme, tulburări
de aliniament.
Vârsta este factorul asociat cel mai mult cu artroza. Dovada radiografică a
artrozei este prezentă la majoritatea persoanelor peste 65 de ani. Mai mult de 80% din
persoanele cu vârst a de peste 75 de ani sunt afectate , însă modificările radilogice nu se
corelează întodeauna cu simptomele clinice.
Sexul: femeile au o prevalență mai scăzută decât bărbații înainte de 50 de ani, dar
după această vârstă există o creștere majoră a riscului de artroză la femei .
Predispoziția genetică: Artroza cu implicarea m ai multor articulații, inclusiv cu
nodule Heberden și localizarea la g enunchi, este de două ori mai pr obabil să apară la
rudele de gradul întâi.
Obezitatea este un factor de risc modific abil; este asociat cu un risc ridicat pentru
artroză mai ales la nivelul genunchiului. Creșterea forțelor mecanice asupra articulațiilor
care suportă greutatea reprezintă factorul principal ce conduce la degradarea și
deformarea artuculațiilor, scăderea po nderală ameliorează simptomatologia.

15 Tulburări le de aliniament articular și traumatismele osteoarticulare
reprezintă cauze locale ce pot declanșa procesul artrozic secundar întâlnit mai ales la
vârste tinere.5
Clasificarea etiologică a artrozei
Din punct de vedere etiologic artroza poate fi primitivă ( localizată sau generalizată)
sau secundară altor cauze .

PRIMITIVĂ
Localizată • Genunchi, șold, mâini, coloană
vertebrală, picioare, umăr, cot, articulație
temporo -mandibulara
Generalizată • Afectea ză⋝ de 3 arii articulare

SECUNDARĂ
Boli metabolice • Acromegalie, Diabet zaharat, Gută,
Condrocalnicoză, Hemocromatoză

Modificări anatomice • Boli congenitale : Luxația congenitală de
șold, Displazii, Sindrom Marfan
(hipermobilitate), Necroza asept ică a
condilului tibial medial
• Inegalitate de membre inferioare
• Tulburări de statică
Trumatisme • Luxații, Subluxații, Fracturi, Intervenții
chirurgicale.
Boli inflamatorii • Infecțioase( tuberculoza osoasă, artrita
septică )
Boli neurologice Artropatia beuropatică Charcot
Alte cauze Boala Paget, Osteonecroza aseptica
Tabel 1.1 Clasoficarea etiologică a artrozei

II.3 Patogenie
Cartilajul articular ( hialin ) reprezintă o structură aneurală, avasculară și alimfatică ce
își asigură nutriția prin lichi dul sinovial și vascularizația osului subcondral
Cartilajul hialin prezintă urmatoarele funcții :
• Permite mișcarea fără durere prin scăderea forței de frecare a suprafețelor articulare;

5 Reumatologie Elena Rezuș, Editura “Gr.T.Popa”,UMF Ia și 2014

16 • Rezisteța la presiunea intraarticular ă;
• Deformarea reversibil ă la apl icarea forțelor de presiune ;
• Amortizează presiunea intraarticulară prin absorbția forțelor in timpul mersului,
contribuie la stabilitatea articulațiilor și asigură mobilitate.
Structurile care alcătuiesc cartilajul sunt condritele și matricea extracelulară a cărei
compo nente sunt sintezle de condrite. În artroză procesul patogenic implică cartilajul,
membrana sinovială, osul subcondra, musculatura priarticulară și ligamentel.
Simultan la nivelul osului sucondral se declașează un proces reparator cu stimular ea
actvității metabolice ducând la următoarele modificări :
– creșterea de nsității osoase la nivel subcondral determinând osteoscleroză
subcondrală,
– hipervasculariza ție,
– stimularea de osteoblaste ce are ca drept consecință apariția osteofitelor margin ale si
formare de cartilaj nou ce conține colagen de tip I.

II.4 Anatomie patologică
Enzimele care degradează matricea, in cartilajul artrozic, sunt supraexprimate,
înclinând acest echilibru în favoarea degradării.
Prima modificare este edemul matricei ex tracelu lare, cartilajul pierde aspectul
neted,condrocitele proliferează, apoi apar microfisuri la nivelul cartilajului, ulterior cu
subțierea și erodarea cartilajului până la dispariția sa. Fragmente de cartilaj se desprind și
determină reacție inflamamto rie sinovială. La nivelul osului subcondral se formează
microchisturi, scleroză subcondrală și tardiv se dezvoltă noi formațiuni osoase marginale
numite osteofite .

II.5 Tablou clinic
Zonele afectate cel mai frecvent de artroză sunt genunch ii, șolduril e, coloana
vertebrală, picioarele și mâinile, aceasta putând fi simptomatică sau doar cu expresie
radiologică.
În artroză pot sa apară semne și simptome clinice :
a) Simptome : – durere ,
– discomfort,
– redoare ,

17 – impotență funcțională ,
– instabilitate ar ticulară ,
– depresie.

b) Semne : – tulburări de mers ,
– durere la palpare ,
– tumefierea artificială,
– limitarea mobilității,
– deformări articulare,
– instabilitate ligamentară.

Primul simptom și cel mai predominant este durerea, pacienții descriu o durere
care apare în timpul activității fizice și dispare în repaus, având caracter mecanic și fiind
meteo -dependentă. În perioadele de acutizare pacienți i pot acuza și dureri nocturne.
Durerea este în soțită de redoare articulară cu durată sub 30 de minute , definită ca
senzație de înțepenire, rigiditate articulară ce apare matinal sau în urma repausului
prelungit, de intensitate și durată mai mică .
Cartilajul nu prezintă inervație, astfel în apariția dure rii sunt implicate alte
structuri , cum ar fi : ligamente, tendoane, mușchi, presiunea pe osul subcondral, destensia
capsulară, implicarea sinovială. În artroza durerea poate irdia de la o articulație afectată
spre o articulație eferență.
Scăderea mobilităț ii este legată de incongruența suprafețelor articulare, reducerea
spațiului articular și tardiv de apariția atrofiilor musculare periarticulare, a instabilității și
blocajul mecanic ca urmare a formării osteofitelor.
În final apare impotența funcț ională s ecundară anchilozelor în poziții vicioase,
pacienții avănd probleme în desfășurarea activităților zilnice.

II.6 Examene paraclinice
Examele paraclinice se impart în 2 categorii: investigații de laborator și
investigații imagistice.
a) Investi gații de laborator

18 Se poate depis ta o usoară creștere a VSH -ului , mai ales in faza de acutizare .
VSH-ul și proteina C reactivă su nt de obicei în limite normale.6
Examenul lichidului sin ovial arată un lichid clar sau u șor opalescent, cu un n umăr
care nu depășește 2000 de elemente/mm3 și culturi sterline. Analiza lichidului articular
ajută la diagnosticul diferențial cu alte suferințe ca: artritele septice, guta, pseudoguta,
sinovita vilonodulara .7
b) Investigații imagistice
Examenul radiol ogic evindețiază: îngustarea spațiului articular ca urmare a
deteriorării cartilajului, osteoscleroza subcondrală, prezența de chiste osoase subcondrale,
osteoporoza epifizară inconstantă și necaracterostică.
Ca și tipuri de investigații imagistice s unt prezente : imagistica prin rezonan ța
magnetică nucleară, ecografia și artrospcopia. Imagistica prin rezonanța magnetică
nucleară poate indica leziunile cartilajului, lichidului sinovial, sinovita, leziunil e de
menisc sau a ligamentelor. Ecografia este utilă în detectarea lichidului intraarticular și a
modificărilor de cartilaj, poate vizualiza chisturil e mai ales în spațiul popliteu.
Artroscopia vizualizează cartilajul, membrana sinovială, osteofitele și leziunile
meniscului.8

II.7 Localizarea leziunil or
Cele mai frecvente localizări sunt la nivelul articulațiilor intervertebrale,
coxofemurale, genunchi, interfalangiene distale a le degetelor mâinii, trapezo –
metacarpiană a policelui și metatarso -falangiană a halucelui.
Coloan vertebrală. Mod ificările degenerative sunt frecvente și se numesc
spondiloză și spondiloartroză. Cele mai întâlnite localizări sunt în zonele de maximă
mobilitate a coloanei vertebrale , cum ar fi : C5, T8, L3.
Artroza disco -vertebrală debutează prin lezarea iniț ială a discului intervertebral, mai
exact prin deteriorarea nucleului său pulpos și apoi a inelului său fibrocartilaginos.
Simptomatologia clinică poate fi absentă mult timp, ea este dominată de durere ce
poate fi localizată în zona afectată sau po ate fi de tip radicular. Durerea locală își are

6 Reumatologie -Elena Rezuș, ELENA REZUȘ , Editura „Gr. T. Popa”, U.M.F. Iași 2014. Pagina 234

7 Kinetoterapia în recuperarea afecțiunilor reumatologice – Elena Roșculescu, Editura Universitatea Craiova,
2009. Pagina 50
8 Reuma tologie -Elena Rezuș, ,Editura „Gr. T. Popa”, U.M.F. Iași 2014 . Pagina 235

19 originea în ligamentele paravertebrale destinse anormal, în capsula articulară , în
sinoviala inflamată sau în periost. Durerea radiculară poate fi determinată prin compresia
rădăcinii nervoase fie prin herni erea laterală a nucleului pulpos al discului intervertebral,
fie prin osteofite formate în gaurile de conjugare.9
Umărul. În această situație apar destul de rar procese artrozice, pentru că la nivelul
umărului nu se dezvoltă presiuni asupra cartilaj ului.
Cotul. Artroza cotului se dezvoltă foarte rar și apare mai ales postraumatic sau la
muncitorii manuali care folosesc ciocane pneumatice. Avansarea în timp a bolii poate
duce la limitarea funcționalității mișcarilor cotului.
Mâna . Între a rticulațiile mâinii, cel mai des sunt afectate cele interfalangiene distale,
unde ostifitele marginale realizează noduli Heberden. Deformările articulare sunt
frecvente și pot produce în plac orizontal deviere ulanară sau radială a ultimei falange .
Bărba ții sunt mai putin afectați de artroza mâinii decât femeile .
Șoldul. Coxartr oza primară apare mai des la băr bați. Formele secundare se dezvoltă
ca urmare a unor malformații coxo -femurale, cel mai des sub -luxante. Durerea din
coxartro ză apare în timpu l mersului și mai ales la urcarea și coborârea scărilor. Mișcările
pasive ale articulației sunt limitate de durere.
Genunchii. Gonartroza este însoțită, deseori, de o sinovită medie, cu prezența
posibilă de exudat. În cazul unei imbilizări prelungite , musculatura periarticulară se
atrofiază cu rapiditate. Când modificările degenerative se produc inegal între zona
medială și cea laterală ale platoului tibial, articulația genunchiului se deformează și
devine instabilă.
Piciorul. Suferința primei a rticualții metatarso -falagiene este cea mai frecventă
afectare. Proeminența medială a osteofitelor este caracterizată și denumita mont .
Devoltarea suferinței poate fi accelerată de o încălțăminte strâmtă.10

9 Compendiu de reumatologie – Eugen D. Popescu, Ru xandra Ionescu – pag 311.
10 Compendiu de reumatologie – Eugen D. Po pescu, Ruxandra Ionescu – pag 314 – 315

20
CAPITOLUL III CARDIOPATIE ISCHEMICA

III. 1Definiție
Cardiopatia ischemică este definită ca fiind afecțiunea cardiacă ce apare ca
urmare a dezechilibrului dintre necesitățile de irigare ale miocardului și posibilitățile de
irigare ale vaselor. Este o suferință acută, subaucută sau cronică a cordul ui determinată de
reducerea semni ficativă a fluxului coronarian.

III.2 Forme clinice ale cardiopatiei ischemice
Ischemia silențioasă – nu prezintă simptome, fiind mult mai greu de diagnosticat, dar
nu imposibil .
Angina pectorală stabilă – apare o durere re trosternală provocată de șocul fizic sau
emoțional. Situația “stabilă” este o perioadă mai îndelungată și lipsa înrăutățirii situției.
Dispare în repaus sau după administrarea de nitroglicerină.
Angina pectorală instabilă ( Sindromul coronarian acut) – este angin a pectorală care
crește în frecvență sau apare în efort. Frecvent are reacție întârziată la nitroglicerină și
este adesea însoțită de simptomatologie vegetativă.
Insuficiență cardiacă de cauză ischemică – este o disfuncție sistolică sau diastolică ,
cauzată de necroze miocardice sau ischemie miocardică cronică.
Tulburări ale ritmului cardiac – sunt cauzate de ischemie miocardică.
Deces cardiac subit – cauzat de tulburări ale ritmului cardiac induse prin ischemie sau
insuficiență de pompă.11

III.3 Epidem iologie
Cardiopatia ischemică deține primul loc în rândul bolilor cardiovasculare. Conform
statisticilor medicilor de familie din România 1 milion de oameni suferă de cardiopatie
ischemică. În România , numărul pacienților cu aceas tă afecțiune este în creștere. Boala
cardiacă ischemică sau este cea mai frecventă cauză de deces în țările industriale.12

11 Bazele bolii cardiace ischemice (BCI)
12 Bazele bolii cardiace ieschemice (BCI).

21 III.4 Etiologie
Cea mai frecventă cauză a cardiopatiei ischemice este ateroscleroza coronariană.
Irigarea miocardului poate fi alterată prin tr omboză, spasmul și stenoza aterosclerotică a
coronarelor.

III.5 Patogenie
Angina pectorală este expresia unei insuficiențe coronariene, debitul coronarian fiind
pus în capacitatea de a asigura necesitățile miocardului.
Insuficiența coronariană este det erminată prin concursul mai multo r factori cu acțiune
izolată sau simultană, cum ar fi: d iminuarea debitului coronarian, creșterea travaliului
inimii, creșterea parametrilor cardiaci, scăderea o xigenului sanguin.13

Clasa funcțională I . Pacientul suportă eforturile fizice obișnuite, c rizele de angor
apar numai la suprasolicitare fizică .
Clasa funcțională II . O limitare a capacității de exercițiu fizic obișnuit. Crizele
anginoase apar la mers pe o distanță de peste 500 m, la urcarea a peste zece tre pte de
scară.
Clasa funcțională III. Crizele de angor se incită la mers obișnuit pe o distanță de
100-500 m sau la câteva trepte de scară.
Clasa funcțională IV . Crizele anginoase apar la efort fizic minimal, păna la 10 0 m de
mers liber și în repaus.

Modif icări cardiovascul are și respiratorii în efort
Efortul fizic determină o creștere considerabilă a necesității crescute , se asigură prin
următoarele mecanisme fiziologice:
– creșterea coeficientului de utilizare a oxigenului existent în sângele arterial
– mărirea debitului respirator
– mărirea debitului cardiac
Debitul respirator este în repaus de 7 -8 l/min. , acesta poate să crească în efort până la
120-140 l/min.
Debitul cardiac poate să atingă valori de 25 -35 l/mi n, fată de 3 -5 l/min în repaus.

13 Cardiopatia ischemică – Olga Melnic 2011, pag 8

22 Volumul sist olic este în repaus de 60 -70 ml, iar în efort poate să crescă pană la 100 –
125 ml la persoanele nenatrenate și până la 150 -170ml la sportivi.
Frecvența cardiacă este în medie 70 în repaus, poate sa atinga valori de 180 -200/min
în eforturile foarte mari .14

IV. TRATAMENT
IV.1 Obiectivele tratamentului in bolile artrozice sunt:
– Ameliorarea durerilor și inflamațiilor,
– Asigurarea unei stabilități articulare,
– Combaterea in stalării unor atitudini vicioase,
– Ameliorarea mobilității articulare,
– Ocolirea încărcării articulațiilor supra și subiacente,
– Remedierea troficității musculare,
– Reducerea sensibilității la fenomene artrozice.15

Trebuie să se țină cont și de cardiopatia ischemică a pacienților artrozici, astfel
existînd încă câteva obiective importante :
-scăder ea frecvenței cardiace ,
-creșterea capacității la efort ,
-dezvoltarea cir culației colaterale ,
-reeducarea și corectarea musculaturii slăbite .
IV.2 Tratamentul farmacologic in cardiopatia ischemică
Tratamentul cardiopatiei ischemice se face cu medicamentele următoare :
– Antiagregantele plachetare: Aspirina, Ticlopisdina, Plavix,
– Beta blocante: Diltiazem,
– Nitriții : Nitroglicerina, Nitromint
– Inhibotorii enzimei de conversie: Prestarium
Împreună cu tratamentul medicamentos pot fi luate o serie de masuri de redu cere a
factorilor de risc cardiovascular :
– Renunțarea la fumat,

14 Exerciții fizice pe ntru bolnavii cardiovasculari – Corneliu Obrașcu, pag 15 -16
15 http://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/tratament_fizical_kinetic_artroza.html , Consultat la
data de 06.06.2020

23 – O dietă echilibrată ți sănătoasă,
– Comsum redus de sare,
– Consumul redus de alcool,
– Reducerea TA și menținerea acesteia în parametrii cat mai normali
În cazul în care terapia medicamentoasă n u este suficientă se pot aplica proceduri
chirurgicale cum ar fi by -passu.ul coronarian sau angioplatsia coronariană 16

IV.3 Tratament farma cologic în afecțiunile artrozice situate la nivelul șoldului
Terapia farmacologică în ceea ce privește afecțiunile a rtrozice este de 2 tipuri :
terapia systemic ă și terapia locală
1.Terapia sitemică
Cuprinde tratarea cu substanțe farmacologice cu acțiune trofică sau protective asupra
cartilajului articular. Se utilizează cel mai frecvent glucominosulfat -ul. Terpapia
simptomatică este tot o terapie si Stemică , dar sunt utilizate substanțe farmacologice cu
activitate analgezică și antiflogistică . se u tilizaează sub stanțe analgezice pure, substanțe
antiinflamatorii non -steroidiene și costizonicile si ACTH .
Corti zonicile nu sunt indicate în tratamentul pe cale sistemică a coxartrozei și
gonartrozei
2.Terapia locală
Infiltrarea intraarticulară de produse cortizonice –retard este indicată în cazul
evidentelor pusee inflamatorii numai cu condiția să se țină seama de următoare le aspecte:
• deoarece cortizonicul acționează numai simptomatic în artropatie, inflamația
poate reapărea odată cu încetarea efectului;
• substanțele cortizonice au o acțiune negativă asupra troficității cartilajului și
osului care se asociază supraactivității articulației (prin rezoluția rapidă a
simptomatologiei dureroase), putând favoriza o deteriorare mai rapidă a
articulației;
• prin acțiunea imunosupresivă determină o susceptibilitate crescută la infecții,
putând favoriza instaurarea unei artrite septice.17

16 https://www.romedic.ro/cardiopatia -ischemica . Consultat la data de 06.06.2020
17 Recuperare Medicala & Sportiva ← ARTROZA ← Principii de tratament in ARTROZA – Articol de
spacialitate. Octombrie 2007

24 IV.4 Tratamentul recuperator al cardiopatiei ischemice
Activitatea fizică este benefică în cazul bolnavilor cu cardiopatie ischemica at ât timp
cât este contr olată și progresivă, supravegheată și adapta tă în funcție de gradul severită ții
bolii cardiovascula re.
Recuperarea bolnavului coronarian are 3 etape:
1. Perioada de convalescen ță,
2. Perioada de reinserare socio -profesională și de reabilitare psihofizică,
3. Restul vieții
Kinetoterapia în cardiopatia i schemică co sntă în :
– Mers obișnuit 3 -5km/zi,
– Exerciții de gi mnastică
– Bicicleta ergometrică,
– Mers pe banda rulantă,
– Mers cu interval.18
IV.5 Tratamentul recuperator în cazul coxartrozelor
Programul complex de recuperare fizical kinetic cuprinde : kinetoterapia,
termoterapia, hidrotermoterapia, hidrokinetoterapi a, electroterapia, ortezarea, masajul și
alte măsuri utilizate în tratamentul artrozelor.
a)Kinetoterapia
Un program kinetoterapeutic trebuie introdus întodeauna în orice schemă terapeutică a
artrozei, orientarea programului se face în funcție de stad iul clinico -anatomo -funcțional
al bolii. Mișcarea dozată și controlată este indispensabilă pentru menținerea lubrifierii
articulare, înceti nind limitarea progresivă a amplorii mișcărilor articulare și cons ervarea
troficității musculare.

18 https://www.infootopeni.ro/prin -otopeni/sport -si-sanatate/1238 -efectele -antrenamentului -fizic-in-
cardiopatia -ischemic -partea -a-ii-a. Consultat la data de 08.06.2020

25 Programul de kineto terapie cuprinde : postur ările, mobilizările articulare, tracțiunile,
refacerea stabilității, refacerea controlului muscular dinamic pentru mers, menținerea
unei bune funcționalități mioartrokinetice la nivelul articulațiilor adiacente , tonifierea
musculat urii și refacerea stabilității.
b)Termoterapia , hidrotermoterapia, hidrokinetoterapia
Căldura are eficacitate în atenuarea durerii și reducerea contracturii musculare care
prin ea însăși este cauză a durerii și limitării funcționale.
Formele de căldură ut ilizabile – cu acțiune superficială sau mai profundă – sunt variabile:
• aplicații de parafină, sac cu sare de bucătărie încălzit, pernă electrică;
• electroterapie: lămpi cu raze infraroșii, ultrasunet, unde scurte, microunde;
• hidrotermoterapia: băile calde, împachetări cu apă caldă, baia cu bule, baia cu
nămol, dușul subacval – asigură în plus descărcarea articulației, relaxare
musculară și sedare;
• o formă particulară de kinetoterapie este kinetoterapia în apă (hidrokinetoterapia),
care are un efect ușor seda tiv, miorelaxant (temperatura apei 36 – 36,50 C),
facilitând mișcările prin descărcarea de greutate.
c)Electroterapia
Electroterapia este o formă de terapie fizicală, de tip conservator care utilizează
diferite forme de curenți electrici (current galvanic , current de joasă frecvență, current d e
medie frecvență) și di verse forme de energie derivate din curentul de înaltă frecventă,
cum ar fi unde scurte, ultrasunet sau laser. Electroterapia este recomandată pentru efectul
antiinflamator sau antialgic.
d)Ort ezarea
În cazul artrozelor membrelor inferioare se utilizează talonetele, încălțămintea
ortopedică, recurgerea la utilizarea bastoanelor (normale sau canadiene), cârjelor,

26 cadrelor sau cărucioarelor (ce permite transferul unei părți a sarcinii către membrele
superioare) diminuând solicitarea articulației și conferind securitate mersului.
e)Masajul și alte măsuri utilizate în tratamentul artrozelor
Masajul are un rol principal chiar de la începutul programului de recuperare, datorită
efectelor favorabile care în funcție de manevrele utilizate pot fi :
• efect antalgic și miorelaxant,
• stimularea propriocepției c u menținerea tonusului muscular,
• efectul circulator și biotrofic tisular local (tonifiant )
Alte măsuri utilizate în tratamentul artrozelor
Rontgenterapia – un timp amplu utilizată în tratamentul artrozel or, actual contestată dar
utilizabilă în cazuri extrem de bine selecționate.
Acupunctura – terapie alternativă extinsă, indicată în tratamentul sindroamelor dureroase
de origine artrozică .19

19 Recuperare Medicala & Sportiva ← ARTROZA ← Principii de tratament in ARTROZA – Articol de
spacialitate. Octombrie 2007

27

PARTEA
SPECIALĂ

28 V. CERCETĂRI PERSONALE
V.1. Ipoteza de lucru
Ceea ce m -a determinat să fac acest studiu la pacienții artrozici în special la cei cu
artroza de șold , a fost incidența crescută a bolilor cardiace asociate bolilor degenerative.
Scopul acestui studiu a fost :
1. Evaluarea ca lității vieții pacienților cu cardiopatie ischemica și coxartroză
2. Monito rizarea manifestărilor cardiace înainte și după tratamentul de recuperare
3. Alegerea celor mai adecvate metode și procedee de recuperare
4. Beneficiile tratamentului complex de recuperare

V.2. Material și metodă de lucru
Am efectuat un studiu observațional pe un lot de 10 pacienți, tratați în Spitalul Clinic
„Avram Iancu” Oradea, pe o perioadă de 2 săpt ămâni în lunile ianuarie -februarie.
Pacienții au fost evaluați cu ocazia iniție rii tratamentului, la 10 zi le de tratament și după 6
luni.
Criterii de includere:
-diagnostic cert de cardiopatie ischemic (post infarct miocardic acut)
-TA să fie controlotă medicamentos
-consimțământul pacientului pentru evaluare
-testele de efor t să se facă în condiții maxime de siguranță sub supravegherea unui cadru
medical.

V.3 Metodă de cercetare
Pentru evaluarea pacienților am utilizat scala VAS de durere , indicele funcțional
Lequesne și scorul HAQ pentru calitatea vieții. S-a făcut un st udiul observațional atât
antalgic cât și global, strângerea datelor fiind obținute prin examinarea directă a
pacie nților. Datele ob ținute au fost prelucrate statistic și rep rezentate în tabele și grafice.
Pentru e valuarea pacienților au fost utilizate u rmătoarle scale și indice, în funcție
de variabilele clinice :

29 1.Scala Analog Vizuala pentru evaluarea durerii (VAS)
VAS este cea mai utilizată scală în ultimii ani de studiu care se utilizează pentru
măsurarea intensității durerii. Această scală este simplă de utilizat și de interpretat,
oferindu -i pacientului exprimarea numerică a severității durerii sale.
Există scala analog vizuală de la ,,0 -10”20
Intensitatea durerii a fost efectuată pe o scală analog vizuală de la,,0 -100 mm ”, unde
,,0” presupune absen ța durerii, iar ,,100” corespunde durerii extreme. S-a explicat fiecărui
pacient în parte semnificația scalei și i s -a cerut sa exprime o valoare de la ,,0 -100” care i
se pare că ar corespunde nivelului de intensitate a durerii pe care o resimte.

2.Chestionarul HAQ (Stanfort Healt Assessment Questionnaire) a fost utilizat pentru
măsurarea calității vieții pacienților.
Evaluează capacit atea funcțională globală și măsoară dezabilitatea de -a lungul ultimei
săptămâni , cuprinzând în total 20 de întrebări grupate în 8 categorii de funcții în sfera
ADL : îmbrăcarea, ridicarea din poziția șezând și din clinostatism, alimentarea, mersul,
igiena, ajungerea la anumite obiecte și alte activități din domeniul occupational.
3.Chestionarul LEQUESNE .
Indicele algofunctional de severitate a coxartrozei și a gonartrozei. Cu ajutorul acestui
chetsionar am evaluat indicele functional al pacienților inclu și în studio.

V.4. T ratament
În programul de recuperare mijloacele utilizate au fost: tratamentul igieno –
dietetic, medicamentos, kinetoterapie, electroterapie, termoterapie (parafină), masaj,
tratament chirurgical.

20 MARIANA MIHAILOV,Mariana Cevei,Recupera re funcționala în boli reumatologice,Editura
Universității din Oradea,2006,p.190,p.228.

30 Tratamentul igieno -dietetic are un rol foarte important în începerea programului
de recuperare :
• Reducerea sau menț inerea greutății corporale sub greutatea ideală,
• Evitarea mersului pe teren accidentat
• Mersul sprijinit în baston,
• Evitarea mersului și a ortostatismului prelungit,
• Evitarea poziții lor de flexie maximă,
• Se vor prefera deplasările cu bicicleta,
• Se vor purta pantofi cu toc moale,
• Evitarea traumatismelor directe.
Se va corecta orice inegalitate a membrului de la 2 cm în sus.21
Tratamentul medicamentos este următorul pas ce trebuie urm ărit în programul de
recuperare. Tratamentul cu corticoizi în coxartroză se rezumă în prezent la utlizarea lor
locală în infiltrații intraarticulare. Infiltrațiile intraraticulare cu corticoizi dau oarecare
cedare a durerii în peste 50% din cazuri, pe o per ioadă de câteva zile până la câteva
săptămâni, în funcție de preparat.

Programul de kinetoterapie a șoldului cuprinde:
1.Posturarile
o principalul efect al posturărilor este obținerea unei relaxări și se aplică mai ales
pe timpul nopții , cu rol de a prev enii atitudinile vicioase în formele mai avansate
o folosire oblig atorie în timpul mersului a unui baston purtat în mâna opusă șoldului
afectat și mai ales utilizarea lui corectă pentru a se realiz a efectiv o descărcare a
șoldului bolnav,
o evitarea purtării d e greutăți
o efectuarea zilnică a unui program minim de exerciții fizice de înteținere
musculară și articulară,
o pentru odihnă se prefer ă poziția de decubit cu gambele ușor ridicate deasupra
planului patului
o eviat area păstrării prelungite a unor poziții antal gice , precum și statul prelungit în
fotliu sau scaune joase.22

21 SBENGHE T.,Kinetologie profilactică,terapeutică și de recuperare,Editura Medicala 1987,p.513 -520
22 IAROSLAV KISS,Fizio -Kinetoterapie si recuperare medicala,Editura Me dicala Bucuresti 2002,p.135

31 Pentru evitarea instalării rotației externe
o decubit dorsal, membrul inferior întins și sprijin it lateral de o pernă sau un su port
o poziție șezând pe sol, genunchii flectați, picioarele sprijinit e pe sol pe o linie în
afara coapselor
Pentru evitarea flexumului
o decubit ventral, cu o greutate pe regiunea sacrată și pe gl eznă. Poate menține o
pernă mică sub genunchi
o decubit dorsal cu o pernă mica sub șoldul afectat, membrul inferior neafectat cu
genu nchiul flectat și piciorul în sprijin pe pat
o decubit ve ntral, vârful piciorului sprijinit pe o pernă23

Program recuperator se va concentra pe exercițiile de flexie – extensie, rotația
internă și abducție a șoldui:
• decubit dorsal, se flectează șoldul cu ș i fără flexie de genunchi, eventual cu ajutorul
mâinilor se trage spre piept genunchiul;
• din decubit dorsal se flectează trunchiul cu aplecarea acestuia deasupra coapselor, ceea
ce forțează flexia;
• din decubit dorsal, încercând să se mobilizeze bazinul , se execută abducții ample ale
șoldului cu membrul inferior întins sau cu genunchiul flectat;
• în decubit dorsal, pacientul își ține cu mâinile coapsa stângă flectată la piept:
kinetoterapeutul face o priză la nivelul condililor femurali și execută rotaț ia internă și
abducț ia; se repetă cu coapsa dreaptă
• pacientul în decubit dorsal, cu flexie din șold, genunchi și gleznă; kinetoterapeutul se
opune mișcării “triplei extensii”
• din decubit dorsal, contrații izometrice: încercări de a realiza abducția șol dului
împotriva unei rezistențe imobile;
• decubit dorsal, membrele inferioare întinse, se execută cercuri cât mai ample;
• din decubit ventral se execută extensii din șold cu și fără genunchiul flectat la 90°. De
preferat cu rezistență;
• din decubit late ral se execută flexii și extensii forțate, abducții și adducții ale șoldului de
deasupra;
• pacientul în decubit lateral: se face extensia coapsei în timp ce kinetoterapeutul împinge

23 https://www.slideshare.net/krystynush/coxartroza consultat la data de 12.07.2020.

32 înainte bazinul;
• decubit lateral, membrele inferioare întinse, se ridic ă cât mai mult posibil membrul
heterolateral, se menține 3 -4 sec. la nivelul maxim atins, apoi se coboară foarte încet. Se
repetă până la oboseală..Se repetă cu celălalt membru.
• pacientul în decubit heterolateral cu șoldul și ge nunchii flectaț i la 90° , kinetoterapeutul
presează fața laterală a piciorului, gambei și genunchiului, punând în tensiune fesierul
mijlociu, apoi pelvitrohanterienii
2. Mobilizările articulare:
-se execută pentru menținerea sau ameliorarea amplitudinilor;
-pot fi: pasive, pasivo -active și active în funcție de stadiul în care se află pacientul;
-se va pune accentul pe flexie, extensie, rotație internă, abducție.24
3. Tonifierea musculaturii
a) Tonifierea flexorilor
– în decubit dorsal se fac flex ii alternative ale coapsei pe bazin și ale gambei pe coapsă
– decubit dorsal, flexi ape bazin a membrului bolnav, cu genunchiu în extensie, membrul
contralateral fiind genunchiu în semiflexie ca picior de sprijin, se va ur mării ca rotula sa
fie la zenit sau active sa se tindă către aceasta.
b) Tonifierea rotatorilor interni
– decubit dorsal, rotația internă a membrului bolnav, l a început mișcarea activă simplă
apoi controlată de kinetoterapeut.
c) Tonifierea fesierului mijlociu
– în decubit lateral stâng, membrul sănătos în semiflexie, fixând b azinul la nivelul patului,
coapsa afectată în ușoar ă extensie evitând lordoza, din această poziție se face abducția
membrului bolnav, care se face împotriva gravitației,
d) Tonifierea mijlociului mare
– în decubit lateral stâng , ambele membre inferioare c u semiflexia gambei pe coapse,
aceasta di n urmă în ușoară extensie, piciorul la 90 de grade pe gambă, kinetoterapeutul
aplică o rezistență pe plan ta piciorului, ceea ce are ca e fect intensificare extensiei.
Se vor executa exerciții izometrice sau izotonic e contra unor rezistențe progresiv
crescute.
4. Refacerea stabilității se va face prin exerciții analitice de tonifiere musculară și prin
exerciții în lanț kinetic î nchis

24 SBENGHE T.,Kinetologie profilactica,terapeutica si de recuperare,Editura Medi cala 1987,p.513

33 5. Recâștigarea coordonării și echilibrului prin mers.25

Obiectivele recuperării car diovasculare :
– pacientul să se întoarcă la un nivel psihic și fizic optim,
– prevenirea efectelor decondiționării în urma sedentarismului și repausului prelungit la
pat,
– scăderea riscului bolii cor onariene prin abandonarea fumatului, controlul diabetul ui
zaharat, al HTA, al dislipidemiilor și al stresului psiho -emoțional,
ameliorarea stării funcționale și simptomice ale bolii.26

V.5. EXERCIȚII FIZICE PENTRU BO LNAVII CU CARDIOPATIE ISCHEMICĂ

În cadrul studiului au intrat doar pacienți care se a fla în faza a treia de
recuperare,utilizându -se exerciții speciale pentru bolnavii de cardiopatie ischemică aflați
în această fază de recuperare.

Program de gimnastică medicală pentru bolnavii cu cardiopatie ieschemică
Șezând pe un taburet
1. Ducerea braț elor prin înainte sus, inspirație, coborârea lor prin lateral, expirație , se
repetă de 6 -8 ori,
2. Mâinile pe șold : înclinarea capului spre stânga , inspirație , revenire cu expirație.
Aceeași mișcare spre dreapta, de 2 -4 ori pe fiecare parte.
3. Rotarea brațelor prin înainte sus, înapoi jos , 4 -6 ori.
4. Rotarea brațelor prin înapoi sus, înainte jos , cu respiație lentă, 4 -6 ori.
5. Mâinile pe șold: răsucirea trunchiului spre stânga cu ducerea brațului stâng oblic înapoi
în sus, inspirație, revenire cu expirație. Aceeași mișcare spre dreapta. Privirea urmărește
brațul care se deplasează, 8 -10 ori.
6. Ducerea brațelor lateral cu inspirație, ridicarea unui genunchi la piept, prinderea lui cu
mâinile, aplecarea capului spre genunchiul îndoit și expirație, c oborârea genunchiului și
ducerea brațelor lateral, inspir ație. Se repetă cu genunchiul ce lălalt, 8 -10 ori.

25 SBENGHE T.,Kinetologie profilactica,terapeutica si de recuperare,Editura Medicala 1987,p.512,p.513.
26 Curs Recuperare în cardiologie – Liviu Lazăr, BFK ,an III

34 Stând cu mâinile sprijinite pe spătarul scaunului
7. Picioarele mult depărtate, fandare laterală, alternativ pe piciorul stâng și drept, cu
inspirație și expirație, ritm lent, 8 -10 ori.
8. Aceeași poziție , cu picioarele apropiate: genuflexiuni în ritm foarte lent, 5 -6 ori.
9. Aceeași poziție : balansarea relaxa tă a unui picior înainte și înapoi sau lateral stânga –
dreapta, 6 -8 ori
10. Plimbare len tă cu ducerea brațelor sus, inspirație, coborârea brațelor , expiarție/
Pe spate culcat:
11. Brațele lateral, un picior îndoit, cu talpa pe sol, celălalt întins : executarea unor cercuri
cu piciorul întins, apoi cu celălalt, cu respirație ritmică, 4 -6 ori.
12. Genunchii îndoiți, tălpile pe sol, mâinile pe lângă corp, ținând haltere de ½ -1 kg :
ridicarea brațelor prin înainte sus, peste cap, inspirație, revenire cu expirație, 3 -4 ori
13. Aceeași poziție cu halterele în mâini, brațele lateral, ridicarea bra țelor înainte,
expirație, revenire cu inspirație, 3 -4 ori.
14. Aceeași poziție, fără haltere, imitarea ,mersului pe bicicltă cu respirație ritmică , 8 -10
ori.
15. Aceeași poziție, mâinile sub ceafă, apropierea coatelor unul de celălalt, expirație,
ducerea coatelor lateral cu alunecarea picioarelor pe planul de sprijin, cu inspirație lentă,
4-6 ori.
16. Picioarele întinse, mâinile pe lângă corp, ducerea brațelor prin lateral deasupra
capului și depărtarea picioarelor cu inspirație, revenire cu expirație, 4 -6 ori.
17. Brațele întinse deasupra capului cu mâinile atingâng solul, genunchiii îndoiți,
inspirație, ducerea brațelor prin înainte de -a lungul corpului și ducerea genunchilor la
piept, expirație, revenire cu inspirație, 4 -6 ori.
18. Mâinile pe lângă corp, genunchii flectați, respirație lentă, toracică și abdominală, 3 -4
ori.
Pe o parte culcat:
19. Ridicarea brațului și a piciorului liber în sus cu inspirație, revenire cu expirație, 3 -5
ori , același exercițiu și pe partea opusă.
20. Șezând pe un scaun sau pe marginea patului, cu tălpile sprijinite de dușumea,
ridicarea în stand, cu ducerea brațelor lateral, isnpirație, revenire în așezat, cu coborârea
brațelor și expirație, 4 -6 ori.27

27 Exerciții fizice pentru bolnavi cardiovasculari – Corneliu Obrașcu, pag 63 -65.

35

Ca și metode de antrenament care intră în pro gramul de recuperare , pe lângă
kinetoterapie, se pot utiliza :
1. Efortul izometric – ridicarea de greutăți sau ex erciții fizice cu greutăți. Iniț ial exercițiile
se fac cu greutăți de 1 -2 kg ,iar ulterior cu greutăți de 3 -4 kg .

36 2. Cicloergometrul – intensitatea efortului se poate crește din 5 în 5W , iar viteza de
pedalare aproximativ 60 turații/min.
3. Aparatul de vâslit – această metodă impl ică aproape toate grupele musculare și se
recomandă din săptămâna 2 din faza a 2 -a, făcându -se o singură perioadă de 3 minute.
4. Mersul – se face pe dis tanțe diferite și c u viteze progresiv crescânde. M ersul îl poate
începe din prima zi când ajunge la domiciliu cu aproximativ 500m/zi la un ritm de 3000 –
3300 m/h, crescând progresiv la 3km/zi cu o viteză de 6 km/h, acesta fiind considerat u n
mers alert și se poate face doar din săptămânile 8 -10-12. Se utili zează aproximativ 60 -70
% din FC maxi mală de la testul de efort. În primele săptămâni mersul se face conti nuu
fără opriri sau fără a duce animale în lesă, pe teren plat ,fără denivelări. În timp ul
mersului se inspiră doar pe nas și se expiră pe gură, iar temperatura de afară nu trebuie să
depășească 28,5℃ sau safie sub 0℃. Bolnavul va îvăța să își ia singur pulsul și îl va
monitoriza înainte, în timpul și după antrenamentul fizic, să nu depășeasc ă 120
bătăi/minut în primele 8 -6 săptămâni post infarct miocardic acut.28

Locurile de desfășurare a recuperării în faza a III -a pot fi: la domiciliu, în
ambulatoriu neinstituționalizat, cluburile coronarienilor sau la servicii de recuperare,
inclusi v spitale de recuperare de faza III.
Faza III are ca și scop menținerea capacității fizice realizate in faza II, eventual
creșterea capacității fizice și costul energetic poate să fie mai m are de 7 METS ( în IC 3 –
5 METS)29

28 CURS RECUPERARE ÎN CARDIOLOGIE – Dr. Liviu Lazăr , BFK, an III
29 RECUPERAREA BOLNAVILOR CARDIOVASCULARI – Prof. D. Zdrenghea, pag 137.

37 VI. REZULTATE
1. Vari abile demografice și date generale
Pacienții incluși în studiu aveau vârsta cuprinsă între 52 -81 de ani, având media de vârstă
68,1.
Nr. Sex Vârstă Proveniență
1 Feminin 81 Rural
2 Feminin 52 Urban
3 Masculin 65 Rural
4 Masculin 71 Urban
5 Feminin 59 Urban
6 Masculin 64 Urban
7 Feminin 75 Urban
8 Feminin 56 Rural
9 Feminin 80 Rural
10 Masculin 78 Urban
Tabel nr.1 Va riabile demografice și gen erale

2. Repartiția pe grupe de vârstă
50-60 ani 61-70 ani 71- 80 ani Peste 80 ani
Nr. pacienți 3 2 3 2
Procent 30% 20% 30% 20%
Tabel nr.2 Repartiția pe grupe de vârstă
Din tabelul numărul 2 reiese fatul că 30% din pacienți au vârsta cuprinsă între 50 –
60 de ani, 20% între 61 -70 de ani, 30% între 71 -80 de ani și 20% au peste 80 de ani.

38

Grafic nr. 1 Repartiția pe grupe de vârstă
Așa cum reiese și din datele din literature, atât incidența coxartrozei, cât și
incidența cardiopatiei ischem ice, este mai mare d upă vârsta de 50 de ani .
3. Rpartiția în funcție de mediul de proveniență

Grafic nr.2 Repartiție în funcție de mediul de provenință
Din graficul cu numărul 2 rei ese ca , 60% din pacienți provin din mediul ur ban,
iar restu l de 40% din mediul rural.

39 4. Repartiție în funcție de sex

Grafic nr.3 Repartiție în funcție de sex
În graficul de mai sus putem observa că 40% dintre pacienții aflați în studiu sunt
de sex masculin , iar re stul de 60% sunt de sex feminin.

5. Repartiție în funcție de stadiul evolutiv al artrozei de șold și boli le asociate
NR. Stadiu CA IMC Boli associate
1 SE N –
2 SE N Spondiloză cervicală
3 SE OB I Diabet zahart, spondiloză
4 SE N –
5 SI N Spondiloză
6 SE OB I Spondiloză
7 SE OB III Gonartroză
8 SE OB IV Gonartroză, diabet zahart
9 SE N Diabet zaharat, spondiloză
10 SE N Spondiloză
Tabelul nr.3 repartiție în funcție de stadiul evolutiv al coxartrozei și boli aociate
În ceea ce privește stad iul de evoluție al coxartrozei, pute m observa din tabelul de
mai sus că în lotul de studiu avem un singur pacient în stadiu initial, restul fiind in stadiul
mediu -evolutiv și nici un pacient cu anchiloză .

40

Grafic nr.4 Rep artiție în funcție de stadiul evolutiv al coxartrozei
Din graficul de mai sus reiese c ă doar 10% din pacienți suferă de artroza la șold în
stadiu inițial, restul de 90% fiind în stadiul mediu -evolutiv.
În ceea ce privește patologie asociată, am constat ca 6 pacienți prezintă asociat
spondiloză, 2 pacienți gonartroză și 2 pacienți diabet zahart. Reprezentarea grafică arată
altfel

Grafic nr. 5 Repartiție în cee a ce privește patologia asociată

41 6. Reparti ție în funcție de IMC e ste reprezentată mai jos :

60% 20%10%10%Reparti ție în funcție de IMC
Normoponderali
Obezitate I
Obezitate III
Obezitate IV
Grafic nr. 6 Repartiție în funcție de IMC
Observăm ca 60% din pacienți sunt normoponderali, 20 % prezintă obezitate de
gradul I, 10% prezintă obezitate de gradul III și restul de 10 % au obezitate de gradul IV ,
spre de osebire de datele din literatura de specialitate care descriu o incidență mai mare a
obezități i, care este de fapt incriminat ca factor de risc al coxartrozei și al infarctuil
miocardic.
Pentru a determina eficenț a tra tamentul ui asupra pacienților cu cardiopatie
ischemică , s-au urmărit valorile tensiunii arteriale , luân du-se masurători la începutul
tratamentului și la sfârșitul tr atamentului. Toți pacienții erau hipertensivi la inceputul
tratamentului . Rezul tatele sunt prezentate mai jos.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
TAS inițial 130 140 130 130 145 150 130 195 133 130
TASfinal 125 120 120 118 140 139 128 133 128 125050100150200250

Grafic nr.7 Variația TAS initial și TAS final

42
80 8095
70809080125
78 8075 8073
6380 72 78100
7380
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10TAD inițial TAD final
Grafic nr. 8 Variația TAD initial și TAD final

Grafic nr.9 Valorile m edii ale TA initial și TA fin al

Din graficele de mai sus reiese că valoarea medie a tensiunii arteriale la începutu l
tratamentului este 141,3/85,8, ea scăzând considerabil după 10 zile de tratament la
127,6/77,4 ; ceea ce înse amnă că toți pacienții au avut un raspuns favorabil la t ratamentul
post-infarct miocardic. Pacienții au susț inut că se simt bine, majoritatea scăzând și în
greutate aproximativ1,2 kg în urma unei diete hiposodate.

43
VII. VARIABILE CLINICE
La pacienții aflați în studio s -au urmări t: durerea, calitatea vieții și impactul funcțional.
1. Evaluarea impactului tratamentului fizokinetoterapeutic asupra durearii a
pacienților aflați în studiu
În acest sub capitol am urmări durera acuzată de pacienți, evaluată pe
scala VAS de durere.
Nr. Pacienți VAS inițial VAS fi nal VAS la 6 luni
1. 5 3 6
2. 4 3 5
3. 8 4 7
4. 7 4 7
5. 5 2 3
6. 5 3 5
7. 7 3 8
8. 6 4 5
9. 6 2 7
10 4 1 2
Tabel nr. 6 Valorile VAS inițial, final și la 6 luni
Valorile medii ale durerii pacienților la inițierea și la finalul tratamentului,
inclusiv la 6 luni de la tratament sun cuprinse în tabelul nr. 6.

VAS inițial VAS final VAS la 6 luni
5.7 2,9 5,5
Tabelul nr. 7 Valorile medii ale durerii.

44

Grafic nr. 10 Valorile medii ale durerii

Din acest tabel rei ese ca valoarea medie a durerii este inițial de 5.7, ea scăzând cu
aproape 50% după 10 zile de tratament și revine aproximativ la valoarea inițială după
6 luni de la trat ament, demonstrând necesitatea de a fi repetat tratamentul.

2. Evaluarea impactului tra tamentului fiziokinetoterapeutului asupra calității vieții
pacienților
Pentru evaluarea calității vieții pacienților am utiliza t chestionarul HQA, valorile
sunt cuprinse între 0 și 3.
Cu cât valoarea scade cu atât crește calitatea vieții pacienților.
Comparând valoarea medie a scorului HAQ, la 6 luni față de medi a obținută la
externare, ob servăm că aceasta crește semnificativ , apropiindu -se de valoarea initial ă.
Și evoluția scorului HAQ demonstrează necesitatea repetării tratamentului la 6
luni p entru recuper area pacienților.

45 Variațiile scorului HAQ sunt reprezentate în graficul următor
Grafic nr. 11 Variațiile scorului HAQ

Valorile medii ale scorului HAQ determinat la internare, la 10 zile d e tratament ,
respectiv la 6 luni sunt reprezentate astfel:

Graficul nr.12 Scorul HAQ determinat la internare, la 10 zile de tratament și la 6 luni

46 3. Evaluarea impactului tratamentului fiziokinetoterapeutic asupra impactului
funcțional
Pentru aprecierea impact ului funcț ional am utilizat indicele func țional Lequesne
A fost urmarită evoluția acestui parametru la internare, externare și respective la
6 luni a pacienților afalați în studio.
Cu cât indicele funcț ional este mai mare, cu at ât funcționalitatea pacientului este
mai afectată .

Graficul nr. 13 Variațiile indicelui Lequesne initial, final și la 6 luni

Valorile medii ale indicelui funcț ional Lequesne scad după aplicarea
tratamentului de recuperar e, crescând după 6 luni, la o valoare apropiată de prima
evaluare, cee a ce demonstrează necesitatea repe tării tratamentului după 6 luni.
Comparând media indicel ui Lequesne după 6 luni față de media obținu tă la
externare (8,4), ob servând că această creșt ere (10,1), însă nu depășește valoarea
initial ă (10,6), prin urmare observăm o menținere a ef ectului asupra impactului
funcț ional.

47

Graficul nr. 14 Valorile medii ale indicelui Lequesne

48 CONCLUZII :
Din stud iul efectuat rezultă următoarele concluzii :
• Coxartroza este cea mai frecvent ă boală degenerativă, incidența ei crescând cu
vârsta, ce mai mare fiind între 50 și 80 de ani.
• Activitatea fizică influențează TA arterială la boln avii cu cardiopatie ischemică.
• Se vor recomanda antrenamente fizice la intesități de 60 -80% din FC maximală.
• Lotul studiat este format din 40% de pacienți din mediul rural.
• În studiu au fost incluși 10% pacienți cu stadiu inițial, restul având coxartroza
stadiu mediu -evolutiv .
• În funcți e de IMC avem 60% normoponderali, 20% prezintă obezitate de grad I,
10% prezintă obezitate de grad III și 10% obezitate de grad IV, asociindu -se cu
datele din literatura de specialitate care descriu ca obezitatea este un factor de
risc al coxartrozei și al hipert ensiunii.
• În ceea ce priveste patologia asocoiată degenerativă, am constatat că 60% din
pacienți prezinta asociat spondiloză, 20% gonartroză, iar 20% diabet zahart.
• În urma tratamentului complex de recuperare asociat cu o dietă hiposodată s -a
observ at o scădere a valorilor tensionale și o îmbunătațire la nivel psihic.
• Evoluția valorii medii a durerii, determinată pe scala VAS, este inițial de 5,7 , ea
scăzând cu aproape 50% după 10 zile de tratament și revine aproximativ la
valoarea inițială după 6 l uni de tratament, arătând necesitatea repetării
tratamentului.
• Calitatea vieții pacienților se ameliorează după efectuarea tratamentului de
recuperare, scorul HAQ mediu scade de la 1,65 la 1,3 după 10 zile de tratament,
ceea ce înseamnă o ameliorare a cali tății vieții. După intervalul de 6 luni,
valoarea medie revine aproximativ la valoarea inițială, ceea ce impune repetarea
curei de tratament.
• Impactul funcțional este mult îmbunătățit după o cură de tratament de recuperare;
valorile medii ale indicelui Leq uesne arată inițial o valoare de 10, 6, la a doua
evaluare scăzând la 8,4. La a treia evaluare ajunge aproximativ la valorile
inițiale, 63 însă nu depășește, demonstrând o menținere a efectului asupra
impactului functional.

49 • Prin lucrarea de licență am obse rvat: evaluarea calității vieții pacienților
hipertensivi cu artroză de sold , efectele tratamentului de recuperare asupra
impactului funcțional, măsurat prin indicele Lequesne și asupra durerii măsurată
prin scala VAS; selectarea celor mai adecvate metode , tehnici și procedee de
recuperare în funcție de fiecare pacient și în funcție de stadiul bolii; prin acest
studiu am demonstrat eficiența tratamentului de recuperare pe termen scurt
respectiv pe termen mediu.

50 Anexa 1
Chestionarul HAQ (Stanford Healt Assessment Questionnaire) a fost utilizat
pentru măsurarea calității vieții pacienților.
Evaluează capacitatea funcțională globală și măsoară dizabilitatea de -a lungul
ultimei săptămâni ,cuprinzând în total 20 de întrebări grupate în 8 cat egorii de funcții în
sfera ADL: îmbrăcarea, ridicarea din poziția șezândă și din clinostatism, alimentarea,
mersul, igiena, ajungerea la anumite obiecte și alte activități din domeniul ocupațional.

VĂ RUGĂM, MARCAȚI CU UN (X) RĂSPUNSUL CA RE DESCRIE CE L MAI BINE
CAPACITĂȚILE DVS. OB IȘNUITE DIN SĂPTĂMÂN A PRECEDENTĂ ACCIDEN TULUI
Fără nici
un fel de
dificultate Cu
oarecare
dificultate Cu mare
dificultate NU
POT
ÎMBRĂCATUL ȘI ÎNGRIJIREA
PERSONALĂ. Puteți:
– Să vă îmbrăcați singur, inclusiv
să vă legați șireturile și să vă
încheiați nasturii?

-Să vă spălați pe cap?

RIDICAREA. Puteți:
– Să vă ridicați de pe un scaun
fără să vă sprijiniți în mâini?

– Să vă așezați și să coborâți din
pat?

ALIMENTAȚIA . Puteți:
-Să vă tăiați carnea?
-Să ridicați o ceașcă sau un
pahar plin la gură?

-Să deschideți un nou ambalaj cu
lapte?

MERSUL . Puteți:
-Merge pe un teren plat?
-Urca cinci trepte?

VĂ RUGĂM, MARCAȚI CU UN (X) INSTRUMENTEL E SAU MIJLOACELE
FOLOSITE ÎN MOD OBIȘ NUIT PENTRU ÎNDEPLIN IREA ACTIVITĂȚILOR
MENȚIONATE MAI SUS:

Scaun de toaletă înălțat
Bară pentru cadă

Scăunel de cadă
Instrumente cu mâner lung pentru a
ajunge la obiecte

Deschizător de borcane
(pentru borcane deja
deschise)
Instrumente cu mâner lung în
camera de baie

Altele

51 (Specificați___________________)
VĂ RUGĂM, MARCAȚI CU UN (X) CATEGORIILE DE ACTIVITĂȚI PENTRU A
CĂROR ÎNDE PLINIRE AVEȚI ÎN MOD OBIȘNUIT NEVOIE DE AJUTORUL UNEI
ALTE PERSOANE:

Igienă
Apucarea și deschiderea obiectelor

Întinderea după obiecte
Cumpărăturile și muncile casnice
Metodă de calcul
La fiecare întrebare se alocă cotația următoar e:
0 = fără nici o dificultate
1 = cu oarecare dificultate
2 = cu multă dificultate
3 = incapabil de a efectua
Cotația pentru fiecare din cele 8 domenii este cea corespunzătoare notei celei mai
mari acordate întrebărilor domeniului. Dacă lipse sc date de la una sau mai multe
întrebări, cotația este cea corespunzătoare notei celei mai mari acordate întrebărilor la
care s -a răspuns.
Noțiunea necesității unui ajutor din partea unei alte persoane și /sau recurgerea la aparate
poate modifica sistemul de cotare. Indicele funcțional este suma cotațiilor diverselor
domenii împărțită la numărul domeniilor evaluate (în mod normal 8, dar mai puțin în
cazul datelor care lipsesc pentru un domeniu particular). Scorul altfel obținut este cuprins
între 0 – 3.[1]
Scorul obținut la evaluarea situației dinaintea accidentului a fost preponderent 0 și
doar 3 din cei 12 pacienți au obținut scorul 1. În schimb la evaluarea după accident
scorurile au crescut la 2 și 3 in cele mai multe domenii.
Considerăm din acest aspect că fractura de col femural este o afecțiune grav
invalidantă ce duce la instalarea unor disfuncționalități marcate.
Anexa 2

52 Chestionarul LEQUESNE. Indicele algofuncțional de severitate a coxartrozei și a
gonartrozei.
Cu ajutorul acestui chestionar am evaluat indicele funcțional al pacienților incluși
în acest studiu.
Chestionarul LEQUESNE:

DURERE / JENĂ PUNCTE TOTAL
A. NOCTURNĂ
• Nu
• La mișcări sau în timpul posturii
• Aproape imobil
0
1
2
B. REDOARE MATINALĂ
• Sub 1 min
• Între 1 – 15 min.
• Mai mult de 15 min.
0
1
2
C. LA STÂND ÎN PICIOARE SAU PĂȘIND PE LOC LA
30 MINUTE
• Nu
• Da

0
1
D. LA MERS
Nu
Numai după o anumită distanță
Rapid progresiv
0
1
2
E. LA RIDICAREA DIN ȘEZÂND, FĂRĂ AJUTORUL
BRAȚELOR
• Nu
• Da

0
1
F. PERIMETRUL DE MERS MAXIMAL (dureros)
• Fără nici o limitatre
• Limitat, dar peste 1 km
0
1

53 • În jur de 1 km (aprox. 15 min.)
• Între 500 – 900 m (aprox. 8 -15 min.)
• Între 300 –500 m
• Între 100 – 300 m
• Mai puțin de 100 m
• Cu un baston (sau cârjă)
• Cu două bastoane sau (cârje) 2
3
4
5
6
+1
+2
G. DIFICULTĂȚI ÎN VIAȚA COTIDIANĂ
• Pentru a urca un etaj
• Pentru a coborî un etaj
• Pentru a vă ghemui
• Pentru a merge pe teren plat
0 – 2
0 – 2
0 – 2
0 – 2

• FĂRĂ NICI O DIFICULTATE
• ÎN FUNCȚIE DE GRADUL DE DIFICULTATE
• IMPOSIBIL
0,5 ,
1 SAU 1,5
2
Interpretare
Suma tuturor parametrilor reprezintă indexul de severitate. Minimul de puncte
acordat pe fiecare întrebare este 0 iar maximul este 8. Scor minim 0 reprezintă fără grad
de ha ndicap. Scor maxim 24 reprezintă cu handicap foarte grav, irecuperabil.
Index Scor Grad de handicap

0 niciunul
1-4 usor
5-7 moderat
8-10 sever
11-13 foarte sever
Peste 14 Grav/ irecuperabil

54 BIBLIOGRAFIE
1. Recuperrea bolnavilor cardiovasculari – Prof.dr. D. Zdrenghea, Prof.dr. I.Branea, pag – 127
2. Exerciții fizice pentru bolnavii cardiovasculari – Corneliu Obrașcu
3. Fiziologia aparatului cardiovascular –
https://www.studocu.com/ro/document/universitatea -de-medicina -si-farmacie -gr-t-
popa/biochimie/note -de-curs/fiziologia -aparatului -cardiovascular/6281945/view – Data
01.05.20 20
4. Judea Claudia – Curs de artrologie
5. Reumatologie Elena Rezuș, Editura “Gr.T.Popa”,UMF Ia și 2014
6. Reumatologie -Elena Rezuș, ELENA REZUȘ ,Editura „Gr. T. Popa”, U.M.F. Iași 2014.
Pagina 234
7. Kinetoterapia în recuperarea afecțiunilor reumatologice – Elena Ro șculescu, Editura
Universitatea Craiova, 2009. Pagina 59
8. Reumatologie -Elena Rezuș, ,Editura „Gr. T. Popa”, U.M.F. Iași 2014. Pagina 235
9. Compendiu de reumatologie – Eugen D. Popescu, Ruxandra Ionescu – pag 311.
10. Compendiu de reumatologie – Eugen D. Popescu, Ruxandra Ionescu – pag 314 – 315
11. Bazele bolii cardiace ischemice (BCI)
12. Bazele bolii cardiace ieschemice (BCI).
13. Cardiopatia ischemică – Olga Melnic 2011, pag 8
14. Exerciții fizice pentru bolnavii cardiovasculari – Corneliu Obrașcu, pag 15 -16
15. http://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/tratament_fizical_kinetic_artroza.html
, Consultat la data de 06.06.2020
16. https://www.romedic.ro/cardiopatia -ischemica . Consultat la data de 06.06.2020
17. Recuperare Medicala & Sportiva ← ARTROZA ← Principii de tratament in ARTROZA –
Articol de spacialitate. Octombrie 2007
18. https://www.infootopeni.ro/prin -otopeni/sport -si-sanatate/1238 -efectele -antrenamentului –
fizic-in-cardiopatia -ischemic -partea -a-ii-a. Consultat la data de 08.06.2020
19. Recuperare Medicala & Sportiva ← ARTROZA ← Principii de tratament in ARTROZA –
Articol de spacialitate. Octombrie 2007
20. MARIANA MIHAILOV,Mariana Cevei,Recuperare funcționala în boli
reumatologice,Editura Universității din Oradea,2006,p.190,p.228.
21. SBENGHE T.,Kinetologie profilactică,terapeutică și de recuperare,Editura Medicala
1987,p.513 -520

55 22. IAROSLAV KISS,Fizio -Kinetoterapie si recuperare medicala,Editura Medicala
Bucuresti 2002,p.135
23. https://www.slideshare.net/krystynush/coxartroza consultat la data de 12.07.2020.
24. SBENGHE T.,Kinetologie profilactica,terapeutica si de recuperare,Editura Medicala
1987,p.513
25. SBENGHE T.,Kinetologie profilactica,terapeutica si de recuperare,Editura Medicala
1987,p.512,p.513.
26. Curs Recuperare în cardiologie – Liviu Lazăr, BFK ,an III
27. Exerciții fizice pentru bolnavii cardiovasculari – Corneliu Obrașcu, pag -29
28. CURS RECUPERARE ÎN CARDIOLOGIE – Dr. Liviu Lazăr , BFK, an III
29. RECUPERAREA BOLNAVILOR CARDIOVASCULARI – Prof. D. Zdrenghea, pag
137

56

57