113 Unitatea de învățare 4 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ȘI FINANȚĂRILOR INSTITUȚIILOR PUBLICE Cuprins 4.1. Noțiuni generale privind… [613762]

113 Unitatea de învățare 4 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR,
VENITURILOR ȘI FINANȚĂRILOR INSTITUȚIILOR PUBLICE

Cuprins

4.1. Noțiuni generale privind finanțarea instituțiilor publice ……………………………………………….. 113
4.2. De
schiderea și repartizarea de credite ………………………………………………………………………… 114
4.3. Anga
jamentele bugetare și legale ………………………………………………………………………………. 117
4.4.
Lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor …………………………………………………………….. 119
4.5. C
oncepte și delimitări privind cheltuielile și veniturile ………………………………………………… 121
4.5.1. R
ecunoașterea cheltuielilor și veniturilor ……………………………………………………………… 122
4.5.2. P
ractici contabile specifice cheltuielilor ………………………………………………………………. 124
4.5.3. P
ractici contabile specifice veniturilor și finanțărilor …………………………………………….. 129
4.6. R
ăspunsuri și comentarii la testele de verificare ………………………………………………………….. 132
4.7. Lucrare de verificare 4 …………………………………………………………………………………………….. 133
4.8.Bibliografie ………………………………………………………………………………………………………….. 134

Obiectivele Unității de învățare 4
La terminarea unității de învățare cursanții vor fi capabili să:
 prezinte aspectele generale privind finanțarea instituțiilor publice
 cunoască modalitatea de deschidere și repartizarea a creditelor bugetare
 prezinte modul de derulare a fazelor execuției bugetare
 definească angajamentele bugetare și legale
 cunoască cum se face lichidarea cheltuielilor
 prezinte aspecte privind ordonanțarea cheltuielilor

Timp de lucru 8h

4.1. Noțiuni generale privind finanțarea instituțiilor publice
Activitatea domeniului public se desfășoară cu aport substanțial de bani publici, gestionați
prin sistemul unitar de bugete, în interesul statului, pentru îndeplinirea sarcinilor și obiectivelor
acestuia. Finanțarea bugetară este procesul prin care ordonatorii solicită resursele publice
angajate pe baza cererilor și acordate efectiv pentru utilizare responsabililor cu execuția bugetară1.
Conform legii nr. 500/2002 a finanțelor publice și a legii privind finanțele publice locale
nr. 273/2006, finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale instituțiilor publice se asigur ă
astfel2:
 integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale, dup ă caz;
 din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dup ă caz ;
 integral din venituri proprii;

1 Dascălu, C., Ni șulescu, I., Caraiani, C., Ștefănescu, A., Pitulice, C., Op. cit., p. 83.
2 *** Legea nr. 500/2002 modificată și completată, art. 62 și Legea nr. 273/2006 modificată, art. 67.

114  alte surse de finan țare, respectiv: fonduri externe nerambursabile, subven ții, alocații
bugetare cu destina ție specială etc.
Finanțare integrală din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de
stat, bugetele fondurilor speciale
Instituțiile publice finanțate integral din aceste bugete primesc alocații bugetare de la
ordonatorul principal de credite și varsă integral veniturile realizate la bugetul din care sunt
finanțate.
La baza finanțării bugetare stau următoarele principii1:
 finanțarea se face în funcție de stadiul de îndeplinire a indicatorilor de plată și pe
măsura folosirii mijloacelor acordate anterior;
 finanțarea nu se face din oficiu ci la cerere, beneficiarii sumelor trebuind să solicite ș i
să argumenteze necesitatea finanțării lor;
 finanțarea bugetară intervine numai în completarea resurselor proprii, în caz că există
acele resurse;
 finanțarea se realizează cu respectarea dispozițiilor legale;
 finanțarea bugetară trebuie să asigure o anumită eficiență a folosirii fondurilor precum
și desfășurarea unui control asupra necesității, oportunității și economicității unor cheltuieli ș i
acțiuni.
Având în vedere că finanțarea acestor instituții publice se realizează din alocații bugetare,
nu se întocmește decât buget de cheltuieli pentru aceste instituții publice. Cheltuielile instituțiilor
publice finanțate de la buget se înregistrează la Trezoreria Statului în conturi de cheltuieli, iar
soldul cheltuielilor nu poate fi mai mare decât creditul bugetar alocat. Creditele bugetare
neutilizate se anulează de drept la sfârșitul anului bugetar fără a avea posibilitatea utilizării lor în
anii bugetari următori.
Finanțare din venituri proprii
Veniturile proprii ale instituțiilor publice se încasează, se administrează, se utilizează și se
contabilizează conform dispozițiilor legale. Acestea pot proveni din: chirii, organizarea de
manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale, studii,
proiecte, valorificări de produse din activități proprii sau anexe, prestări de servicii etc.
Donații și sponsorizări
Instituțiile publice pot primi, pentru desfășurarea activității lor, bunuri materiale și fonduri
bănești de la persoane juridice și fizice, sub formă de donații și sponsorizări. Instituțiile finanțate
integral de la buget varsă fondurile bănești primite cu titlu de donații și sponsorizări la bugetul din
care sunt finanțate. Cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetului respectiv și se
vor utiliza cu respectarea destinațiilor stabilite de transmițător.

Teste de verificare
TV 4.1
1. Ce principii stau la baza finanțării bugetare?
2. Precizați care sunt fazele procesului de finanțare a cheltuielilor instituțiilor publice.
Răspuns:

4.2. Deschiderea și repartizarea de credite
Sumele aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale
etc., în limita cărora se pot efectua cheltuieli poartă denumirea de credite bugetare. Acestea pot fi
folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite de către
organul competent. Ordonatorii de credite finanțați din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale

1 Tiron-Tudor, A., Gherasim, I., Op. cit., p. 55.

115 de stat, bugetele locale etc. au dreptul, după deschiderea creditelor bugetare, să dispună efectuarea
plăților necesare realizării acțiunilor aprobate prin bugetele proprii de venituri și cheltuieli.
În procesul finanțării cheltuielilor instituțiilor publice se disting două faze1: deschiderea
finanțării și finanțarea propriu-zisă.
Pentru a urmări încadrarea mijloacelor bugetare folosite în limitele stabilite prin bugetul de
venituri și cheltuieli, contabilitatea are sarcina de a evidenția creditele bugetare aprobate la
începutul exercițiului bugetar precum și eventualele modificări intervenite în cursul anului în
mărimea acestora. Ordonatorilor principali de credite finanțați din bugetul de stat, bugetele locale
etc. li se deschid credite bugetare pentru două destinații: pentru cheltuieli proprii și pentru a fi
repartizate ordonatorilor subordonați. Din creditele deschise de repartizat, ordonatorii principali
de credite repartizează credite ordonatorilor secundari. Ordonatorilor terțiari li se repartizează
credite bugetare numai pentru cheltuieli proprii fie direct de către ordonatorii principali de credite
fie prin intermediul ordonatorului secundar de credite.
Deschiderea, respectiv repartizarea de credite bugetare nu reprezintă o atribuire efectivă de
mijloace bănești, ci o operațiune preliminară care urmează să se materializeze în finanțare abia o
dată cu dispoziția ordonatorilor de credite pentru efectuarea plăților. Scopul operației de
deschidere de credite este de a asigura încadrarea cheltuielilor bugetare în limita veniturilor ce se
realizează în acel buget și, implicit, de a evita plățile fără surse de acoperire2.
Evidența creditelor bugetare aprobate, a celor deschise cu scopul de a fi repartizate
instituțiilor subordonate și a creditelor deschise pentru nevoi proprii se realizează cu ajutorul
conturilor în afara bilanțului:
 806 00 00 “Credite bugetare aprobate”;
 806 10 00 “Credite deschise de repartizat”;
 806 20 00 “Credite deschise pentru cheltuieli proprii”.
Contul 806 00 00 “Credite bugetare aprobate” ține evidența creditelor aprobate pentru
efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget. Contabilitatea analitică a creditelor aprobate se ține
pe titluri, articole și alineate în cadrul fiecărui capitol sau subcapitol al bugetului aprobat. În
debitul contului se înregistrează, la începutul exercițiului bugetar creditele bugetare aprobate, cu
defalcarea pe trimestre, precum și suplimentările efectuate în cursul exercițiului bugetar. În
creditul contului se înregistrează diminuările de credite efectuate în cursul exercițiului bugetar.
Soldul contului reprezintă totalul creditelor bugetare aprobate la un moment dat.
Cu a
jutorul contului 806 10 00 “Credite deschise de repartizat” ordonatorii principali ș i
secundari finanțați din buget evidențiază creditele deschise cu scopul de a fi repartizate
instituțiilor subordonate. În debitul contului ordonatorii principali de credite înregistrează
creditele deschise pentru a fi repartizate ordonatorilor din subordine, precum și creditele retrase de
la aceștia, iar în credit creditele repartizate precum și cele retrase acestora. La ordonatorii
secundari, în debit se înregistrează creditele repartizate de ordonatorul principal pentru a fi
repartizate ordonatorilor terțiari, iar în credit sumele repartizate ordonatorilor terțiari precum ș i
creditele retrase de ordonatorul principal. Soldul contului reprezintă totalul creditelor repartizate.
Cu ajutorul contului 806 20 00 “Credite deschise pentru cheltuieli proprii” ordonatorii
principali de credite țin evidența creditelor deschise de la buget. În debitul contului ordonatorii de
credite înregistrează creditele deschise pentru cheltuieli proprii, iar în credit, creditele retrase în
cursului anului. Ordonatorii secundari și terțiari, înregistrează în debit creditele primite prin
repartizare de la ordonatorul superior pentru cheltuieli proprii, iar în credit, sumele retrase. Soldul
contului reprezintă totalul creditelor deschise pentru cheltuieli proprii la un moment dat.

1 Mardiros, D.N., Scorțescu, F.I., Op. cit., p. 190.
2 Tiron Tudor, A., Gherasim, I., Op. cit., p. 59.

116 Aplicație
Ministerul Finanțelor Publice1 deschide pentru ordonatorul principal A: credite pentru
cheltuieli proprii în valoare de 250.000 lei și pentru a fi repartizate ordonatorilor subordonați
(ordonatorii B și C) credite în valoare de 130.000 lei. Din acestea din urmă, ordonatorul principal
A repartizează ordonatorului secundar B suma de 20.000 lei pentru cheltuieli proprii și suma de
80.000 lei pentru a fi repartizată ordonatorilor subordonați (ordonatorii D și E). De asemenea,
ordonatorul principal A repartizează ordonatorului terțiar C suma de 30.000 lei pentru cheltuieli
proprii. La rândul său, ordonatorul secundar B repartizează din suma de 80.000 lei, ordonatorilor
terțiari D și E, pentru cheltuieli proprii, sumele de 35.000 lei, respectiv 45.000 lei.

Reflectarea în Registrul-jurnal a acestor operații se prezintă astfel:
La Ministerul Finanțelor Publice

D 806 00 00 “Credite bugetare
aprobate” 1

380.000

Creditele aprobate de Ministerul Finanțelor Publice pentru ordonatorul principal A
(250.000 lei) și pentru ordonatorii subordonați B și C (130.000 lei).

2

C 806 00 00 “Credite bugetare
aprobate”

380.000
Acordarea de către Ministerul Finanțelor Publice a creditelor aprobate pentru
ordonatorul principal A (250.000 lei) și pentru ordonatorii subordonați B și C (130.000
lei).
La ordonatorul principal A

D 806 20 00 “Credite deschise pentru
cheltuieli proprii” 1

250.000

Creditele primite de ordonatorul principal A pentru cheltuielile proprii de 250.000 lei.

D 806 10 00 “Credite deschise de
repartizat” 2

130.000

Creditele primite de ordonatorul principal A pentru a fi repartizate ord onatorilor
subordonați B și C de 130.000 lei.

3

C 806 10 00 “Credite deschise de
repartizat”

100.000
Creditele repartizate de ordonatorul principal A pentru ordonatorul subordonat B de
100.000 lei.

4

C 806 10 00 “Credite deschise de
repartizat”

30.000
Creditele repartizate de ordonatorul principal A pentru ordonatorul subordonat C de
30.000 lei.
La ordonatorul secundar B

D 806 20 00 “Credite deschise pentru
cheltuieli proprii” 1

20.000

Creditele primite de ordonatorul secund ar B pentru cheltuielile proprii de 20.000 lei.

D 806 10 00 “Credite deschise de
repartizat” 2

80.000

Creditele primite de ordonatorul secundar B pentru a fi repartizate ordonatorilor
subordonați D și E de 80.000 lei.

3

C 806 10 00 “Credite deschise de
repartizat”

35.000

1 Mardiros, D.N., Scorțescu, F.I., Op. cit, p.194.

117 Creditele repartizate de ordonatorul secundar B pentru ordonatorul subordo nat D de
35.000 lei.

4

C 806 10 00 “Credite deschise de
repartizat”

45.000
Creditele repartizate de ordonatorul secundar B pentru ordonatorul subordonat E de
45.000 lei.
La ordonatorul terțiar C

D 806 20 00 “Credite deschise pentru
cheltuieli proprii” 1

30.000

Creditele primite de ordonatorul terțiar C pentru cheltuielile proprii de 30.000 lei.
La ordonatorul terțiar D

D 806 20 00 “Credite deschise pentru
cheltuieli proprii” 1

35.000

Creditele primite de ordonatorul terți ar D pentru cheltuielile proprii de 35.000 lei.
La ordonatorul terțiar E

D 806 20 00 “Credite deschise pentru
cheltuieli proprii” 1

45.000

Creditele primite de ordonatorul terțiar E pentru cheltuielile proprii de 45.000 lei.

Teste de verifi care
TV 4.2
1. Pentru ce li se deschid ordonatorilor principali credite bugetare?
2. Care este rolul contului 8060 00 00 „Credite bugetare aprobate”?
Răspuns:

4.3. Angajamentele bugetare și legale
Conform Legii finanțelor publice, creditele destinate unor acțiuni multianuale reprezintă
sumele alocate unor programe, proiecte, subproiecte, obiective și altele asemenea, care se
desfășoară pe o perioadă mai mare de un an și dau loc la credite de angajament și credite bugetare.
Creditul de angajament reprezintă limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate, în
timpul exercițiului bugetar, iar creditul bugetar este suma aprobată prin buget, reprezentând limita
maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar pentru
angajamentele contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau din exerciții anterioare pentru
acțiuni multianuale.
Cheltuielile de investiții se angajează individual în cadrul angajamentelor multianuale care
reprezintă limita superioară de angajare. Toate angajamentele legale din care rezultă o cheltuială
pentru investiții publice sau alte cheltuieli asimilate investițiilor, cofinanțate de o instituție
internațională, se vor efectua în conformitate cu prevederile acordului de finanțare.
Conform prevederilor legale, instituțiile publice, indiferent de subordonare și de modul de
finanțare a cheltuielilor, au obligația să respecte procedurile privind parcurgerea celor 4 faze ale
execuției bugetare a cheltuielilor, respectiv angajarea , lichidarea , ordonanțarea și plata
cheltuielilor, precum și să organizeze, să conducă evidența și să raporteze angajamentele bugetare
și legale.

118 Angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice îmbracă două forme de angajamente, ș i
anume1:
a) Angajamentul legal – reprezintă orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o
obligație pe seama fondurilor publice. Acesta ia forma unui contract de achiziție publică,
comandă, convenție, contract de muncă, acte de control, acord de împrumut etc. În toate actele
juridice prin care se contractează o datorie a statului rezultată din contractarea unor împrumuturi
interne sau externe sau o datorie rezultată dintr-un contract, comandă etc. trebuie să se facă
mențiuni cu privire la instituția care are prevăzute în buget creditele aferente angajamentului
respectiv și subdiviziunea bugetară la care sunt prevăzute și de unde urmează să se facă plata.
Ordonatorii de credite nu pot angaja cheltuieli într-o perioadă în care se știe că bunul,
lucrarea sau serviciul nu va putea fi executat, recepționat și plătit până la data de 31 decembrie a
exercițiului bugetar curent, respectiv ultima zi de plată prevăzută în Programul calendaristic
pentru derularea principalelor operațiuni de încheiere a exercițiului bugetar, cu excepția acțiunilor
multianuale.
b) Angajamentul bugetar – reprezintă orice act prin care o autoritate competentă afectează
fonduri publice unor anumite destinații, în limita creditelor bugetare aprobate.
În condițiile aplicării principiului anualității, potrivit căruia “plățile efectuate în cursul unui
an bug
etar în contul unui buget aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului
respectiv”, și a prevederilor legale, potrivit cărora pentru a efectua o plată este obligatorie
parcurgerea prealabilă a celor trei faze, respectiv angajarea, lichidarea și ordonanțarea, se impune
punerea în rezervă a creditelor bugetare angajate . Aceasta presupune că toate angajamentele
legale încheiate în cursul unui exercițiu bugetar sau în exercițiile precedente de ordonatorul de
credite sau de alte persoane împuternicite să poată fi plătite în cursul exercițiului bugetar
respectiv, în limita creditelor bugetare aprobate. În vederea respectării acestei cerințe,
angajamentul bugetar prin care au fost rezervate fonduri publice unei anumite destinații, în limita
creditelor bugetare aprobate, precede angajamentul legal .
Angajamentele bugetare pot fi: angajamente bugetare individuale , adică acele
angajamente specifice unei anumite operațiuni care urmează să se efectueze sau angajamente
bugetare globale reprezentate de angajamentele bugetare aferente angajamentului legal provizoriu
care privește cheltuielile curente de funcționare de natură administrativă, cum ar fi: cheltuieli de
deplasare, cheltuieli de protocol, cheltuieli de întreținere și gospodărie (încălzit, iluminat, apă,
canal, salubritate, poștă, telefon, radio, furnituri de birou etc.), cheltuieli cu asigurările, chiriile,
abonamentele la reviste, buletine lunare etc. De menționat că pentru cheltuielile curente de natură
administrativă, ce se efectuează în mod repetat pe parcursul aceluiași exercițiu bugetar, se pot
întocmi propuneri de angajamente legale provizorii, materializate în bugete previzionale, care se
înaintează pentru viza de control financiar preventiv împreună cu angajamentele bugetare globale.
Scopul organizării evidenței angajamentelor bugetare și legale este de a furniza informații
în orice moment și pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exercițiul bugetar curent
cu privire la creditele bugetare consumate prin angajare, angajamentele legale anuale sau
multianuale aprobate de ordonatorul de credite și prin comparație să se determine creditele
disponibile care pot fi angajate în viitor.
Aplicație
Să considerăm că ordonatorul terțiar de credite A trebuie să evidențieze angajamente
bugetare pentru cheltuieli de personal în valoare de 120.000 lei, precum și suplimentări efectuate
în cursul exercițiului bugetar în valoare de 500 lei. De asemenea, în cursul exercițiului bugetar
diminuările de angajamente bugetare sunt în valoare de 1.000 lei.

1***Ordinul nr. 1.792/2002 al ministrului finanțelor publice pentru aprobarea Normelor metodologice privind
angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și
raportarea angajamentelor bugetare și legale , publicat în Monitorul Oficial al României nr. 37/23.01.2003 actualizat,
pct. 1.

119 Reflectarea acestor operațiuni în Registrul-jurnal se prezintă astfel:

D 806 60 00 “Angajamente bugetare” 1

120.000

Angajarea cheltuielilor de personal de 120.000 lei.

D 806 60 00 “Angajamente bugetare” 2

500

Suplimentarea angajamentelor bugetare în cursul exercițiului.

3

D 806 60 00 “Angajamente
bugetare”

1.000
Diminuarea angajamentelor bugetare cu 1.000 lei.
Contul 806 60 00 “Angajamente bugetare” se prezintă astfel:
D 806 60 00 “Angajamente bugetare” C
 angajamente bugetare prin care este afectată suma
de 120.000 lei pentru cheltuieli de personal
 suplimentarea sumelor angajate în cursul
exercițiului bugetar cu suma de 500 lei
 diminuarea angajamentului bu getar cu suma de
1.000 lei

Teste de verificare
TV 4.3
1. Ce reprezintă creditul de angajament?
2. Ce reprezintă angajamentul legal ?
Răspuns:

4.4. Lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor
Lichidarea cheltuielilor este faza în care se verifică existența angajamentelor, se
determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condițiile de exigibilitate ale
angajamentului legal pe baza documentelor justificative care să ateste operațiunile respective.
Verificarea existenței obligației de plată se realizează prin verificarea documentelor justificative
din care să rezulte pretenția creditorului, precum și realitatea “serviciului efectuat” (bunurile au
fost livrate, lucrările executate și serviciile prestate sau, după caz, existența unui titlu care să
justifice plata: titlu executoriu, acord de împrumut etc.).
Ordonanțarea cheltuielilor este faza procesului execuției bugetare în care se confirmă că
livrările de bunuri au fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că plata poate fi realizată.
La emiterea ordonanțării de plată finale, ordonatorul de credite confirmă că operațiunea s- a
finalizat. Înainte de a fi transmisă compartimentului financiar pentru plată ordonanțarea de plată
este avizată de persoana ce realizează controlul financiar preventiv pentru a stabili că:
ordonanțarea de plată a fost emisă corect, corespunde cu cheltuielile angajate și suma respectivă
este exactă, cheltuiala este înscrisă la subdiviziunea corespunzătoare din bugetul aprobat, există
credite bugetare disponibile, documentele justificative sunt în conformitate cu reglementările în
vigoare, numele și datele de identificare ale creditorului sunt corecte.
Primele trei faze ale procesului execuției bugetare a cheltuielilor se realizează în cadrul
instituției publice, răspunderea pentru angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor
revenindu-i ordonatorului de credite bugetare sau persoanelor împuternicite să exercite această
calitate prin delegare.
Plata cheltuielilor este faza finală a execuției bugetare prin care instituția publică este
eliberată de obligațiile sale față de creditori. Plata cheltuielilor se face de persoanele autorizate în

120 limita creditelor bugetare și destinațiilor aprobate în condițiile dispozițiilor legale. Creditele
bugetare aprobate în buget vor putea fi utilizate la cererea ordonatorilor de credite numai după
deschiderea de credite de către ordonatorii principali de credite, repartizarea creditelor bugetare
pentru bugetul propriu și pentru ordonatorii de credite secundari sau terțiari, după caz, și/sau
alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora. Deschiderea conturilor de
cheltuieli și de disponibilități de către instituțiile publice se efectuează potrivit normelor privind
organizarea și funcționarea trezoreriei statului.
Aplicație
O instituție publică finanțată de la bugetul statului a efectuat în limita creditelor deschise
pentru nevoi proprii în valoare de 50.000 lei următoarele plăți de casă1:
1. a ridicat din contul instituției publice suma de 1.500 lei pentru efectuarea următoarelor
plăți prin casierie: procurarea de timbre fiscale și poștale în valoare de 240 lei, tichete de călătorie
în valoare de 160 lei, bonuri valorice de 500 lei și depunerea unei garanții către furnizorul de
energie electrică în valoare de 600 lei;
2. virarea sumelor reprezentând: contribuția asiguraților pentru asigurări sociale (3.900
lei), contribuția asiguraților pentru asigurările sociale de sănătate (1.900 lei), impozitul pe venituri
de natura salariilor (2.240 lei), valoarea unei facturi primite de la un furnizor de materiale de 500
lei și a unei facturi de servicii de 200 lei.

Reflectarea în Registrul-jurnal a operațiunilor enunțate se prezintă astfel:

531 01 “Casa în lei” 1a
=
581 “Viramente interne”
1.500
1.500
Ridicarea numerarului de la bancă.

581 “Viramente interne” 1b
=
770 “Finanțarea de la buget”
1.500
1.500
Se primește extrasul de cont prin care se confirmă ridicarea numerarului de la bancă.

%
532 01 “Timbre fiscale și poștale”
532 03 “Tichete și bilete de călătorie”
532 04 “Bonuri valorice pentru carburanți
auto”
267 “Creanțe imobilizate” 1c
=
531 01 “Casa în lei”
–
240
160

500

600
1.500

Achiziția timbrelor fiscale și poștale, a tichetelor de călătorie, bonurilor valorice și
depunerea unei g aranții către furnizorul de energie electrică.
2. Achitarea sumelor.

%
431 02 00 “Contribuțiile asiguraților pentru
asigurări sociale “
431 04 00 “Contribuția asiguraților pentru
asigurările sociale de sănătate”
444 “Impozitul pe venituri din salarii ș i din alte
drepturi”
401 “Furnizori” 2
=
770 “Finanțarea de la buget”
–
3.900

1.900

2.240

700
8.740
Achitarea prin virament a contribuția asiguraților pentru asigurări sociale (3.900 lei),
contribuția asiguraților pentru asigurările sociale de sănăt ate (1.900 lei), impozitul pe
venituri de natura salariilor (2.240 lei), valoarea unei facturi primite de la un furnizor
de materiale de 500 lei și a unei facturi de servicii de 200 lei .

1 Mardiros, D.N., Scorțescu, F.I., Op. cit, pp. 213-215.

121 Instituțiile finanțate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul
asigurărilor pentru șomaj sau alte bugete țin evidența plăților efectuate din creditele bugetare deschise
și disponibile pentru realizarea cheltuielilor prevăzute în buget cu ajutorul contului 770 “Finanțare
de la buget” . Contabilitatea analitică se ține pe fiecare sursă de finanțare, pe structura clasificației
bugetare.
Contul 770 “Finanțare de la buget” este un cont de pasiv . În creditul acestui cont se înregistrează
sumele plătite, iar în debitul contului se consemnează sumele recuperate din finanțarea anului curent
reprezentând reconstituirea creditelor bugetare (avansuri recuperate sau sume neutilizate în totalitate
din cele ridicate din cont, sume recuperate din imputații ce privesc exercițiul bugetar curent etc.).
Soldul creditor al contului, înaintea operațiunii de închidere, reprezintă totalul plăților efectuate, adică
finanțarea de care a beneficiat instituția publică respectivă. La sfârșitul perioadei, contul nu prezintă
sold deoarece se debitează cu totalitatea plăților nete efectuate.

Teste de verificare
TV 4.4
1. Ce presupune lichidarea cheltuielilor?
2. Ce presupune ordonanțarea cheltuielilor ?
Răspuns:

4.5. Concepte și delimitări privind cheltuielile și veniturile
În conformitate cu reglementările naționale 1 cheltuielile sunt expresia monetară a
bunurilor și serviciilor consumate într-un exercițiu bugetar, indiferent dacă au fost sau nu plătite
în această perioadă 2 și reflectă costul bunurilor și serviciilor utilizate în vederea realizării
serviciilor publice sau veniturilor, după caz, precum și subvenții, transferuri, asistență socială
acordată, aferente unei perioade de timp; iar veniturile sunt sume realizate pe parcursul unui
exercițiu bugetar, chiar dacă acestea au fost încasate sau nu și reprezintă impozite, taxe,
contribuții și alte sume de încasat potrivit legii, precum și prețul bunurilor vândute și serviciilor
prestate, după caz, aferente unei perioade de timp.
IPSAS definește veniturile și cheltuielile astfel (IPSAS 1.7): cheltuielile reprezintă
descreșteri ale beneficiilor economice sau serviciilor posibile înregistrate în timpul perioadei de
raportare ca ieșiri sau consum de active sau apariția datoriilor care au ca rezultat descreșteri ale
activelor nete/ capitalurilor proprii, altele decât cele legate de distribuirile către proprietari; iar
veniturile sunt intrări brute de beneficii economice sau posibile servicii înregistrate pe parcursul
perioadei de raportare atunci când aceste intrări se concretizează în creșteri ale activelor nete/
capitalurilor proprii, altele decât cele legate de contribuții ale proprietarilor.

Cheltuielile sunt clasificate după natura și destinația lor, iar veniturile după natura și sursa
lor în următoarele categorii:
– cheltuieli și venituri operaționale sunt realizate în mod curent de instituțiile publice
pentru atingerea obiectivelor specifice. În categoria cheltuielilor operaționale se includ cheltuielile
privind stocurile, cele cu lucrările și serviciile executate de terți, cu alte servicii executate de terți,
cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli
operaționale, alte cheltuieli finanțate din buget, cheltuieli de capital, amortizări și provizioane, alte
cheltuieli operaționale; iar la veniturile ope raționale se cuprind: venituri din activit ăți economice,
alte venituri operaționale, venituri din producția de active fixe, venituri fiscale, venituri din

1 *** OMFP 1917/2005 cu modificările ulterioare, cap. IV.
2 Dascălu, C., Ni șulescu, I., Caraiani, C., Ștefănescu, A., Pitulice, C., Op. cit., p. 324.

122 contribuții de asigurări, venituri nefiscale, finan țări, subven ții, transferuri, alocații bugetare cu
destinație specială, fonduri cu destinație specială;
– cheltuieli și venituri financiare ce sunt ocazionate de activitatea financiară și cuprind:
cheltuieli din diferențe de curs valutar, din sconturi obținute, pierderi din creanțe imobilizate,
aferente investițiilor financiare cedate, alte cheltuieli financiare; iar la venituri cele din diferenț e
de curs valutar, din sconturi obținute, din creanțe imobilizate, aferente investițiilor financiare
cedate, alte venituri financiare;
– cheltuieli și venituri extraordinare apar accidental în activitatea instituției publice
neputând fi controlate de acestea și includ cheltuielile cu pierderi din calamități și cheltuielile
extraordinare din operațiuni cu active fixe; iar la venituri cele din valorificarea unor bunuri ale
statului.
IPSAS 1.108 face doar precizări privind prezentarea veniturilor și a cheltuielilor clasificate
într-o manieră adecvată operațiunilor instituției, fie după natura lor, fie după destinație (IPSAS
1.109).
Potrivit reglementărilor contabile activitățile unei instituții publice se împart în activități
curente și extraordinare. Prin activități curente se înțeleg activitățile desfășurate pentru realizarea
obiectului de activitate, stabilit conform regulamentelor de organizare și funcționare. Aceste a
generează cheltuieli, respectiv venituri curente. Activitățile extraordinare rezultă din desfășurarea
unor tranzacții sau evenimente ce sunt clar diferite de activitățile curente ale instituției și care nu
se asteaptă să se repete în mod frecvent. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacție se
delimitează clar de activitățile curente ale instituției, se are în vedere, mai degrabă, natura
elementului sau tranzacției aferente activității desfășurate în mod curent de instituție, decât
frecvența cu care se așteaptă ca aceste evenimente să aibă loc1.
4.5.1. Recunoașterea cheltuielilor și veniturilor
Cheltuielile bugetare sunt recunoscute în momente diferite, după natura lor astfel2:
 cheltuielile de personal se recunosc în perioada în care munca a fost prestată;
 cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate, cu excepția
materialelor de natura obiectelor de inventar pentru care cheltuiala se recunoaște la scoaterea
acestora din folosință;
 costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziționate și plătite în exercițiile
bugetare anterioare și consumate în exercițiul bugetar curent;
 pentru consumul propriu cheltuiala se înregistrează atunci când are loc producția;
 pentru servicii cheltuielile se reflectă atunci când au fost prestate;
 cheltuielile cu dobânzile se recunosc în perioada când sunt datorate și nu atunci când
sunt plătite;
 cheltuielile de capital se recunosc lunar, sub forma amortizării, pe durata de viață utilă
a activelor fixe. Valoarea rămasă neamortizată aferentă activelor fixe scoase din funcțiune înainte
de expirarea duratei normale de funcționare, se recunoaște drept cost al perioadei când acest
eveniment a avut loc. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezint ă un cost al
perioadei. Costul acestora va fi recunoscut dup ă finalizarea și punerea în funcțiune a activelor fixe
și calculul amortizării;
 cheltuielile cu transferurile între unități, curente și de capital, se recunosc numai la
beneficiarii finali ai fondurilor;
 alte transferuri, interne și în stră inătate, se recunosc la instituția care transferă
fondurile.

1 Pitulice, C., Glăvan, M., Op.cit., p. 245.
2 Dascălu, C., Ni șulescu, I., Caraiani, C., Ștefănescu, A., Pitulice, C., Op. cit., p. 325.

123 Cel mai adesea, cheltuielile pot fi recunoscute în momentul1:
1. efectuării tranzacției;
2. consumului efectiv;
3. plății.
1. Momentul efectuării tranzacției poate fi legat de achiziția sau vânzarea bunurilor .
Astfel, se vor recunoaște cheltuielile în momentul în care are loc transferul de proprietate la
achiziția stocurilor când se utilizează metoda inventarului intermitent, pentru serviciile prestate ș i
lucrările executate, precum și la achi ziția activelor fixe ce fac parte din domeniul public. De
asemenea, se vor recunoaște cheltuielile în momentul în care are loc transferul de proprietate la
vânzarea unor bunuri, după ce a fost recunoscut în prealabil venitul: vânzarea mărfurilor sau a
unor active fixe parțial amortizate.
2. Momentul consumului efectiv presupune recunoașterea cheltuielii atunci când are loc
consumul efectiv: stocuri atunci când se folosește metoda inventarului permanent, salarii etc.
3. Momentul plăț ii implică refletarea cheltuielii concomitent cu efectuarea plății:
comisioanele bancare sunt reflectate atunci când apar pe extrasul de cont.

Recunoașterea veniturilor se realizează în baza documentelor care atestă crearea dreptului
de creanță (declarația fiscală sau decizia emisă de organul fiscal), avize de expediție, facturi, alte
documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora, în situația în care nu
există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanței.
Reglementările naționale precizează următoarele momente pentru recunoașterea
venitur
ilor:
 veniturile din activitățile economice sunt recunoscute în momentul predării bunurilor
către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiții prevăzute în contract, al
facturării lucrărilor executate și serviciilor prestate, moment care atestă transferul dreptului de
proprietate către clienți. Aici se includ veniturile proprii din chirii, organizarea de manifestări
culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale, studii, proiecte, valorificări
de produse din activit ăți proprii sau anexe, prestări de servicii și altele asemenea;
 veniturile din diferențe de curs valutar aferente elementelor monetare, creanțelor ș i
datoriilor în valută trebuie recunoscute la momentul decontării sau a raportării lunare;
 veniturile din dobânzi se înregistreaz ă pe măsura generării acestora.
În general, veniturile se pot recunoaște în momentul2:
1. obținerii activelor;
2. livrării bunurilor sau serviciilor;
3. încasării.
1. Momentul obținerii activelor presupune reflectarea în contabilitate a unui venit
intermediar atunci când sunt realizate cu forțe proprii active fixe (corporale sau necorporale) sau
stocuri (produse finite, semifabricate, produse reziduale), bunuri primite cu titlu gratui t.
2. Momentul livrării bunurilor sau serviciilor presupune recunoașterea venitului atunci
când are loc transferul de proprietate: vânzări de stocuri (mărfuri, produse finite etc.), prestări de
servicii, active parțial amortizate etc.
3. Momentul încasării implică înregistrarea unui venit atunci când are loc încasarea:
vânzarea mărfurilor cu amănuntul, încasarea dobânzii pentru disponibilul din cont, vânzările de
bunuri când momentul transferului de proprietate coincide cu încasarea, încasarea unor taxe, etc.

1 Gisberto, A., Ni șulescu, I., Șendroiu, C., Contabilitatea institu țiilor publice , Editura ASE, Bucure ști, 2012, pp. 288-
293.
2 Gisberto, A., Ni șulescu, I., Șendroiu, C., Op. cit., pp. 318-319.

124 4.5.2. Practici contabile specifice cheltuielilor
Principalele grupe de cheltuieli1 sunt: cheltuieli privind stocurile, cu lucrările și serviciile
executate de terți, cheltuieli cu alte servicii executate de terți, cu alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate, cu personalul, alte cheltuieli operaționale, cheltuieli financiare, alte cheltuieli finanțate
din buget, cheltuieli de capital, amortizări și provizioane, cheltuieli extraordinare.
Cheltuielile privind stocurile includ: materiile prime, materialele consumabile, materialele
de natura obiectelor de inventar, materialele nestocate, animalele și pasările, mărfurile,
ambalajele, alte stocuri.
Cheltuielile cu lucrările și serviciile executate de terți includ: e nergia și apa, întreținerea ș i
reparațiile, chirii, primele de asigurare, deplasările, detașările și transferurile.
Cheltuielile cu alte servicii executate de terți cuprind: comisioane și onorarii; protocol,
reclamă și publicitate; transportul de bunuri și personal; servicii poștale și taxe de telecomunicații;
servicii bancare și asimilate; alte servicii executate de terți; alte cheltuieli autorizate prin dispoziț ii
legale.
Cheltuielile cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate cuprind cheltuielile cu alte
impozite, taxe și vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de către instituțiile publice.
Cheltuielile cu personalul includ: salariile personalului; drepturi salariale în natură;
asigurări sociale: contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale, asigurări de șomaj, asigurări
sociale de sănătate, accidente de muncă și boli profesionale, alte cheltuieli privind asigurările ș i
protecț
ia socială; indemnizații de delegare, detașare și alte drepturi salariale; cheltuieli din fondul
destinat stimulării personalului.
Alte cheltuieli operaționale cuprind: pierderi din creanț e și debitori diverș i și alte cheltuieli
operaționale.
Cheltuielile financiare includ: pierderi din creanțe imobilizate; cheltuieli din investiții
financiare cedate; diferențe de curs valutar; dobânzi; sume de transferat bugetului de stat
reprezentând câștiguri din schimb valutar în cadrul programelor PHARE, SAPARD, ISPA;
dobânzi de transferat Comisiei Europene/ altor donatori sau de alocat programelor PHARE,
SAPARD, ISPA, fonduri externe nerambursabile postaderare; alte pierderi (cheltuieli neeligibile –
costuri bancare) PHARE, SAPARD, ISPA.
Alte cheltuieli finanțate din buget includ: subvenții; transferuri curente între unit ăți ale
administrației publice; transferuri de capital între unit ăți ale administrației publice; transferuri
interne; transferuri în stră inătate; contribuția României la bugetul Uniunii Europene, asigurări
sociale; ajutoare sociale; transferuri pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile
postaderare și fonduri de la bugetul de stat; alte cheltuieli.
Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierderile de
valoare includ: cheltuieli operaționale privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru
depreciere; cheltuieli cu activele fixe neamortizabile; cheltuieli financiare privind amortizările,
provizioanele și ajustările pentru pierderea de valoare; cheltuieli privind rezerva de stat și de
mobilizare.
Cheltuielile extraordinare includ: pierderile din calamit ăți și cheltuielile extraordinare din
operațiuni cu active fixe.
Contabilitatea cheltuielilor se ține dup ă natura și sursa acestora, iar analitic conturile de
cheltuieli se dezvoltă pe structura clasifi cației bugetare , astfel2:
1. simbolul contului din planul de conturi;
2. capitolul;
3. sursa de finanțare a cheltuielii, respectiv: bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul Fondului național unic de

1*** OMFP 1917/2005 cu modificările ulterioare, cap. IV.
2 *** OMFP 1917/2005 cu modificările ulterioare, cap. IV, par. 2.4.

125 asigurări sociale de sănătate, bugetul fondurilor externe nerambursabile, bugetul inst ituțiilor
publice și activit ăților finanțate integral sau parțial din venituri proprii, cheltuieli evidențiate în
afara bugetelor locale, venituri proprii și subvenții, alte surse;
4. subcapitolul;
5. titlul;
6. articolul;
7. alineatul;
8. paragraful.
Conform clasificației economice cheltuielile bugetare se împart în:
I. cheltuieli curente;
II. cheltuieli din capital;
III. operațiuni financiare;
IV. rezerve, excedent/deficit.
Reflectarea unitară a cheltuielilor efectuate de instituțiile publice pe articolele și alineatele
prevăzute în Clasificația economică, se asigură cu ajutorul “Îndrumarului” elaborat de către
ordonatorii principali de credite1.
Conturile de cheltuieli sunt de activ, reflectând în debit consumurile din cursul perioadei,
iar la sfârșitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situațiilor financiare) se închid în
vederea stabilirii rezultatului patrimonial. Atunci când apar operațiuni ce trebuie înregistrate în
creditul conturilor de cheltuieli, acestea pot fi înregistrate și în debit în roș u.
Aplic
ație – cheltuieli
Primăria unei comune reflectă în cursul lunii curente următoarele cheltuieli:

Cheltuieli operaționale
1. Consumul de rechizite de 15 lei.

602 08 “Cheltuieli privind alte materiale
consumabile” 1
=
302 08 “Alte mate riale
consumabile”
15
15
Înregistrat, consumul de rechizite pe baza bonului de consum de 15 lei.

2. Consumul de lemne de foc de 1.280 lei.

602 02 “Cheltuieli privind combustibilul” 2
=
302 02 “Combustibili”
1.280
1.280
Înregistrat, consumul de lemne de foc pe baza bonului de consum de 1.280 lei.

3. Bonurile valorice pentru combustibili de 1.650 lei.

602 02 “Cheltuieli privind combustibilul” 3
=
532 04 “Bonuri valorice pentru
carburanți auto”
1.650
1.650
Înregistrat, consumul de carburan t auto pe baza bonurilor valorice de 1.650 lei.

4. Se scot din folosință materiale de natura obiectelor de inventar evaluate la 3.450 lei.

603 “Cheltuieli privind materialele de natura
obiectelor de inventar” 4
=
303 02 “Materiale de natura
obiectelor de inventar în
folosință”
3.450
3.450
Înregistrat, scoaterea din folosin ță a materialelor de natura obiectelor de inventar pe baza
procesului verbal de casare în valoare de 3.450 lei.

5. Consumul de energie electrică facturat de EON de 119 lei (TVA 19% inclusă).

1 *** OMFP 1917/2005 cu modificările ulterioare, cap IV.

126
610 “Cheltuieli privind energia și apa” 5
=
401 “Furnizori”
119
119
Înregistrat, conform facturii consumul de energie electri că în valoare de 100 lei, TVA
19%.

6. Consumul de apă furnizată pe bază de factură în valoare de 130,8 lei (TVA 9% inclusă).

610 “Cheltuieli privind energia și apa” 6
=
401 “Furnizori”
130,8
130,8
Înregistrat, conform facturii consumul de a pă în valoare de 120 lei, TVA 9%.

7. Reparațiile curente facturate de 238 lei.

611 “Cheltuieli cu întrețin erea și
reparațiile” 7
=
401 “Furnizori”
238
238
Înregistrat, factura pentru repara țiile curente de 23 8 lei.

8. Asigurarea obligatorie pentru mijloacele de transport de 83 lei.

613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” 8
=
401 “Furnizori”
83
83
Înregistrat, factura pentru asigurarea auto obligatorie în valoare de 83 lei.

9. Onorariul achitat unui consultant pentru serviciile prestate de 800 lei.

622 “Cheltuieli privind comisioanele și
onorariile” 9
=
401 “Furnizori”
800
800
Înregistrat, factura pentru onorariile unui consultant de 800 lei.

10. Anunțurile de publicitate pe bază de factură de 350 lei

623 “Cheltuieli de protocol, reclamă și
publicitate” 10
=
401 “Furnizori”
350
350
Înregistrat, factura pentru publicitate în val oare de 350 lei.

11. Serviciile de telefonie și internet facturate au valoarea de 180 lei.

626 “Cheltuieli po ștale și taxe de
telecomunicații” 11
=
401 “Furnizori”
180
180

Înregistrat, serviciile de telefonie și internet facturate în valoare de 180 lei.

12. Consumul de timbre de 17 lei.

626 “Cheltuieli po ștale și taxe de
telecomunicații” 12
=
521 “Disponibil al bugetului
local”
17
17
Înregistrat, consumul de timbre de 17 lei.

13. Comisioane bancare de 8 lei.

627 “Cheltuieli cu ser viciile bancare și
asimilate” 13
=
521 “Disponibil al bugetului
local”
8
8

127 Înregistrat, comisionale bancare re ținute de 8 lei.

14. Salariile brute cuvenite angajaților pentru luna curentă pe baza statelor de salarii sunt de 10.000
lei, tichetele de masă de 1.000 lei, contribuția asiguratorie pentru muncă aferentă salariului din luna
curentă este de 2,25%1.

a) Salariile brute cuvenite angajaților pentru luna curentă pe baza statelor de salarii sunt de 10.000 lei.

641 “Cheltuieli cu salariile perso nalului” 14a
=
421 “Personal – salarii datorate”
10.000
10.000

Înregistrat salariile pentru luna curentă în valoare totală de 10.000 lei, conform statului de
salarii.

b) Se înregistrază tichetele de masă acordate angajaților pentru luna curentă.

642 “Cheltuieli salariale în natură” 14b
=
532 06 “Tichete de masă”
1.000
1.000
Înregistrat tichetele de masă pentru luna curentă în valoare totală de 1.000 lei.

c) Se înregistrază contribuția asiguratorie pentru muncă aferentă salariilor din luna curentă este de 2 ,25%

645 07 00 "Cheltuieli cu contribuția
asiguratorie pentru muncă" 14c
=
431 06 00 "Contribuția asiguratorie
pentru muncă"
225
225
Înregistrat contribuția asiguratorie pentru muncă a instituției (2,25%).

15. Se transferă cu titlu gratuit rechizite pentru grădiniță de 500 lei.

658 “Alte cheltuieli operaționale” 15
=
302 08 “Alte materiale
consumabile”
500
500
Înregistrat, rechizitele donate grădini ței de 500 lei.

16. Ajutoarele de încălzire acordate 2.450 lei.

677 “Ajutoare sociale” 16
=
438 “Alte datorii sociale”
2.450
2.450
Înregistrat, ajutoarele de încălzire acordate popula ției de 2.450 lei.

17. Amortizarea activelor fixe corporale de 1.450 lei și a celor necorporale de 20 lei.

681 01 “Cheltuieli operați onale privind
amortizarea activelor fixe” 17
=
%
281 “Amortizări privind activele
fixe corporale”
280 “Amortizări privind activele
fixe necorporale”
1.470
–
1.450

20
Înregistrat, amortizarea lunară a activelor fixe corporale și necorporale.
Cheltuieli financiare
Se înregistrează cheltuielile cu dobânda lunară aferentă unui credit bancar pe termen scurt contractat
de 750 lei.

1 Se reflectă doar cheltuielile legate de salarii, reținerile din salarii și plata acestora s-a exemplifcat la decontările cu
personalul și asigurările sociale.

128 666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 518 06 09 “Dobânzi de plătit –
aferente altor împrumuturi” 750 750
Înregistrat, dobânda aferentă unui credit bancar pe termen scurt.
Cheltuieli extraordinare
Se scoate din evidența contabilă o magazie distrusă de un incendiu. Clădirea nu a fost asigurată.
Valoarea de intrare este de 15.350, iar amortizarea înregistrată de 13.580 lei.

%
281 02 “Amortizarea construcțiilor”
690 “Cheltuieli cu pierderi din calamități” = 212 “Construcții” –
13.580
1.770 15.350
Înregistrat, scăderea din eviden ța contabilă a magaziei distruse de incendiu, care nu era
asigurată.

La sfârșitul lunii se închid conturile de cheltuieli:

121 “Rezultatul
patrimonial” = %
602 08 “Cheltuieli privind alte materiale consumabile”
602 02 “Cheltuieli privind combustibilul”
603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de
inventar”
610 “Cheltuieli privind energi a și apa”
611 “Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile”
613 “Cheltuieli cu primele de asigurare”
622 “Cheltuieli privind comisioanele și onorariile”
623 “Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate”
626 “Cheltuieli po ștale și taxe de telecomunicații”
627 “Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”
641 “Cheltuieli cu salariile personalului”
642 “Cheltuieli salariale în natură”
645 07 00 “ Cheltuieli cu contribuția asiguratorie pentru
muncă”
658 “Alte cheltuieli operaționale”
666 “Cheltuieli privind dobânzile”
677 “Ajutoare sociale”
681 01 “Cheltuieli operaționale privind amortizarea
activelor fixe”
690 “Cheltuieli cu pierderi din calamități” 26.485,8 –
15
2.930

3.450
249,8
238
83
800
350
197
8
10.000
1.000

225
500
750
2.450

1.470
1.770
Înregistra t, închiderea conturilor de cheltuieli.
4.5.3. Practici contabile specifice veniturilor și finanțărilor
Principalele grupe de venituri1 sunt:
– veniturile din activități economice , care includ variația stocurilor;
– veniturile din alte activități operaționale cuprind veniturile din creanțe reactivate ș i
debit
ori diverș i și alte venituri ale trezoreriei statului;
– veniturile din producția de active fixe includ venituri din producția de active fixe
necorporale și corporale;
– veniturile fiscale includ veniturile bugetului general consolidat, recunoscute la momentul
constatării, înregistrate pe baza declarațiilor fiscale și a deciziilor emise de organul fiscal. Se
cuprind aici: impozitul pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice și fizice; alte
impozite pe venit, profit și câștiguri din capital; impozit pe salarii; impozite și taxe pe proprietate;
impozite și taxe pe bunuri și servicii; impozit pe comerțul exterior și tranzacții internaționale, alte
impozite și taxe fiscale;
– veniturile din contribuții de asigurări includ veniturile bugetului asigurărilor sociale de
stat, a
le bugetului asigurărilor pentru șomaj, ale Fondului național unic de asigurări sociale de

1 *** OMFP 1917/2005 cu modificările ulterioare, cap. IV.

129 sănătate recunoscute la momentul constatării, înregistrate pe baza declarațiilor fiscale și a
deciziilor emise de organul fiscal. Cuprind: veniturile din contribuțiile angajatorilor pentru
asigurări sociale, asigurări de șomaj, asigurări sociale de sănătate, accidente de muncă și boli
profe
sionale și alte contribuții pentru asigurări sociale; veniturile din contribuțiile asiguraților
pentru asigurări sociale, asigurări de șomaj, asigurări sociale de sănătate și alte contribuții ale altor
persoane
pentru asigurări sociale.
-veniturile nefiscale includ veniturile bugetului general consolidat, altele decât cele
menționate la grupele „venituri fiscale” și „venituri din contribuții de asigurări”. De regulă, aceste
venituri sunt recunoscute la momentul încasării, neexistând obligația de a întocmi declarații.
Cuprind venituri din proprietate și venituri din vânzări de bunuri și servicii;
– v
eniturile financiare cuprind veniturile din creanțe imobilizate, din investiții financiare
cedate, din diferențe de curs valutar, din dobânzi, sume de primit de la bugetul de stat pentru
acoperirea pierderii din schimb valutar – PHARE, SAPARD, ISPA, alte venituri financiare, sume
de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile – costuri
banca
re – PHARE, SAPARD, ISPA);
–
finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială, fonduri cu
destinație specială . Această grupă include: finanțarea de la buget, finanțarea în baza unor acte
normative speciale, venituri din subvenții, venituri din alocații bugetare cu destinație specială,
finanțarea din fonduri externe nerambursabile preaderare, finanțarea din fonduri externe
nerambursabile postaderare, fonduri cu destinație specială, veniturile fondului de risc, venituri din
contribuția națională aferentă programelor/ proiectelor finanțate din fonduri externe
nerambursabile, venituri, bunuri și servicii primite cu titlu gratuit;
– veniturile din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierderile de valoare includ
venit
uri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea operațională și venituri
financiare din ajustări pentru pierdere de valoare;
– veniturile extraordinare includ venituri din valorificarea unor bunuri ale statului.
Instituțiile publice mai pot folosi, pentru desfășurarea activit ății lor, bunuri materiale ș i
fonduri bănești primite de la persoane juridice și fizice sub formă de donaț ii și sponsoriz ări.
Fondurile bănești acordate de persoanele juridice și fizice, primite ca donaț ii și sponsorizări de
instituțiile publice finanțate integral de la buget, se vars ă direct la bugetul din care se finanț ează
acestea. Cu aceste sume se majoreaz ă creditele bugetare ale bugetului instituției publice
beneficiare și urmeaz ă să fie utilizat potrivit prevederilor legale.
Cu fondurile primite de către instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii ș i
cele finanțate din venituri proprii și subvenții de la buget se majoreaz ă bugetele de venituri ș i
cheltuieli ale acestora.
Și conturile de venituri se dezvoltă analitic,pe structura clasifi cației bugetare . Astfel,
structura unui cont de venituri va fi1:
1. simbolul contului din planul de conturi;
2. bugetul căruia îi aparține venitul: bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul Fondului național unic de asigurări
sociale de sănătate, bugetul fondurilor externe nerambursabile, bugetul instituțiilor publice și
activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii, venituri evidențiate în afara
bugetelor locale;
3. capitolul;
4. subcapitolul;
5. paragraful.
În cadrul clasificației indicatorilor privind finanțele publice, veniturile sunt grupate în
patru părți, și anume: I. venituri curente; II. venituri din capital; III. operațiuni financiare; IV.
subvenții.

1 *** OMFP 1917/2005 cu modificările ulterioare, cap. IV, 1.4.

130 Conturile de venituri și finanțări au funcție contabilă de capitaluri, se creditează în cursul
perioade
i cu veniturile înregistrate la data primirii sau la momentul constatării și se închid
(debitează) la sfârșitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situațiilor financiare), cu
scopul determinării rezultatului patrimonial. În situația în care apar operațiuni ce trebuie
înregistrate în debitul conturilor de venituri, acestea pot fi înregistrate și în credit, în roșu.
Excepția o reprezintă contul 709 „Variația stocurilor”, care reflectă costul efectiv al produselor ș i
al producției în curs de execuție realizate în luna curentă. Este un cont bifuncțional, înregistrând în
creditcostul efectiv de producție al producției stocate și plusurile la inventar din cursul lunii, iar în
debit, costul de producție efectiv al producției vândute, precum și lipsurile constatate la inventar.
Soldul creditor reflectă producția stocată, iar cel debitor producția vândută din stoc.
Aplicație – venituri
În cursul lunii curente au loc următoarele operații privind veniturile și finanțările în
contabilitatea unei primării:
Venituri operaționale

1. Se realizează, la atelierul primăriei, bănci pentru parc în valoare de 8.000 lei.

345 „Produse finite” 1a
=
709 „Variația stocurilor”
8.000
8.000
Înregistrat obțin erea băncilor la atelier.

303 01 „Materiale de natura obiectelor de inventar
în magazie” 1b
=
345 „Produse finite”
8.000
8.000
Transferul băncilor la materiale de natura obiectelor de inventar.

303 02 „Materiale de natura obiectelor de inve ntar
în folosință” 1c
=
303 01 „Materiale de natura
obiectelor de inventar în magazie”
8.000
8.000
Montarea băncilor în parc.

2. Se înregistrează reactivarea unei creanțe generate de organizarea unei manifestări culturale de 1.200
lei.

411 01 08 „ Clienți incerți sau în litigiu sub 1
an” 2
=
714 „Venituri din creanțe reactivate și
debitori diver și”
1.200
1.200
Înregistrat, reactivarea creanței.

3. Se realizează, cu forțe proprii, o magazie pentru depozitarea lemnelor de foc, pentru care s-au
cheltuit 5.000 lei.

212 „Construcții” 3
=
722 „Venituri din producția de active fixe
corporale”
5.000
5.000
Înregistrat realizarea unei magazii cu forțe proprii.

4. Se încasează, la bugetul local, impozitul pe clădiri aferent lunii curente de 4.000 lei și taxe de afiș aj
de 2.800 lei.

521 „Disponibil al bugetului local” 4
=
%
734 „Impozite și taxe pe proprietate”
739 „Alte impozite și taxe fiscale”
6.800
–
4.000

2.800
Înregistrat încasarea impozitului pe clădiri și a taxei de afi șaj.

5. Se încasează suma de 2.400 lei din închirierea căminului cultural pentru un eveniment.

131
521 „Disponibil al bugetului local” 5
=
751 01 „Venituri din prestări de servicii și
alte activități”
2.400
2.400
Înregistrat încasarea chiriei.

6. Se impută unui gestionar contravaloarea materialelor consumabile constatate lipsă la inventar de
1.850 lei.

428 01 02 „Alte creanțe în legatură cu
personalul sub 1 an” 6
=
751 01 „Venituri din prestări de servicii și
alte activități”
1.850
1.850
Înregistrat imput area.

7. Se primesc, prin donație, materiale consumabile pentru organizarea zilelor orașului de 1.500 lei.

302 „Materiale consumabile” 7
=
779 „Venituri, bunuri și servicii primite cu
titlu gratuit”
1.500
1.500
Înregistrat materialele primite grat uit.

8. Se anulează ajustarea pentru deprecierea materialelor consumabile de 85 lei.

392 „Ajustări pentru deprecierea
materialelor” 8
=
781 04 01 „Venituri din ajustări pentru
deprecierea activelor circulante – stocuri”
85
85
Înregistrat anularea ajustării pentru depreciere.

Venituri financiare
Se înregistrează dobânda aferentă disponibilului din cont de 5 lei.

521 „Disponibil al bugetului local” = 766 „Venituri din dobânzi” 5 5
Înregistrat încasarea dobânzii.

Venituri extraordinare
Se încasează, din valorificarea unor bunuri confiscate în urma controalelor efectuate, suma de 7.500
lei.
521 „Disponibil al bugetului local” = 791 „Venituri din valorificarea unor
bunuri ale statului” 7.500 7.500
Înregistrat încasarea contravalorii bunurilor confiscate valorificate.

La sfârșitul lunii se închid conturile de venituri:
%
709 „Variația stocurilor”
714 „Venituri din creanțe reactivate și debitori
diverși”
722 „Venituri din producția de active fixe corporale”
734 „Impozite și taxe pe proprieta te”
739 „Alte impozite și taxe fiscale”
751 01 „Venituri din prestări de servicii și alte
activități”
766 „Venituri din dobânzi”
779 „Venituri, bunuri și servicii primite cu titlu
gratuit”
781 04 01 „Venituri din ajustări pentru deprecierea
activelor circu lante – stocuri”
791 „Venituri din valorificarea unor bunuri ale
statului” = 121 „Rezultatul patrimonial” –
8.000
1.200

5.000
4.000
2.800

4.250
5

1.500

85

7.500 34.340
Închiderea conturilor de venituri.

4.6. Răspunsuri și comentarii la testele de verificare
TV 4.1
1. Principiile care stau la baza finanțării bugetare sunt: finanțarea se face în funcție de stadiul de
îndeplinire a indicatorilor de plată și pe măsura folosirii mijloacelor acordate anterior; finanțarea

132 nu se face din oficiu ci la cerere, beneficiarii sumelor trebuind să solicite și să argumenteze
necesitatea finanțării lor; finanțarea bugetară intervine numai în completarea resurselor proprii, în
caz că există acele resurse; finanțarea se realizează cu respectarea dispozițiilor legale; finanțarea
bugetară trebuie să asigure o anumită eficiență a folosirii fondurilor precum și desfășurarea unui
control asupra necesității, oportunității și economicității unor cheltuieli și acțiuni.
2. În procesul finanțării cheltuielilor instituțiilor publice se disting două faze: deschiderea
finanțării și finanțarea propriu-zisă.
TV 4.2

1. Ordonatorilor principali de credite finanțați din bugetul de stat, bugetele locale etc. li se deschid
credite bugetare pentru două destinații: pentru cheltuieli proprii și pentru a fi repartizate
ordonatorilor subordonați .
2. Contul 8060 00 00 „Credite bugetare aprobate” ține evidența creditelor aprobate pentru
efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget. Contabilitatea analitică a creditelor aprobate se ține
pe titl
uri, articole și alineate în cadrul fiecărui capitol sau subcapitol al bugetului aprobat.
TV 4.3
1. Creditul de angajament reprezintă limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul
exercițiului bugetar, în limitele aprobate.
2. Angajamentul legal reprezintă orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligație
pe seama fondurilor publice. Acesta ia forma unui contract de achiziție publică, comandă,
convenție, contract de muncă, acte de control, acord de împrumut etc.
TV 4.4
1. Lichidarea cheltuielilor este faza în procesul execuției bugetare în care se verifică existența
angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condițiile de
exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care să ateste operațiunile
respective. Verificarea existenței obligației de plată se realizează prin verificarea documentelor
justificative din care să rezulte pretenția creditorului, precum și realitatea „serviciului efectuat”
(bunurile au fost livrate, lucrările executate și serviciile prestate sau, după caz, existența unui titlu
care să justifice plata: titlu executoriu, acord de împrumut, etc.).
2. Ordonanțarea cheltuielilor este faza procesului execuției bugetare în care se confirmă că
livrările de bunuri au fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că plata poate fi realizată.
La emiterea ordonanțării de plată finale, ordonatorul de credite confirmă că operațiunea s- a
finalizat.

4.7. Lucrare de verificare 4
A. Alegeți varianta corectă de răspuns:
1. Evidența creditelor bugetare aprobate, a creditelor deschise cu scopul de a fi repartizate
instituțiilor subordonate și a creditelor deschise pentru nevoi proprii se realizează cu ajutorul
următoarelor conturi:
a) 806 00 00 „Credite bugetare aprobate”
b) 806 10 00 „Credite deschise de repartizat”
c) 806 20 00 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”
d) 806 60 00 „Angajamente bugetare”
e) 806 70 00 „Angajamente legale”
2. Achitarea contribuției angajatorului pentru fondul național unic de asigurări sociale de sănătate
de 700 lei se reflectă astfel:
a) 431 03 „Contribuțiile angajatorilor pentru
asigurări sociale de sănătate” = 770 „Finanțarea de la buget” 700 700

b) 431 04 „Contribuțiile asiguraților pentru
asigurări sociale de sănătate” = 770 „Finanțarea de la buget” 700 700

c) 431 01 „Contribuțiile angajatorilor pentru = 770 „Finanțarea de la buget” 700 700

133 asigurări sociale”

3. Plata din contul de finanțare bugetară a contravalorii timbrelor fiscale și poștale de 200 lei se
reflectă astfel:
a) 532 01 „Timbre fiscale și poștale” = 770 „Finanțarea de la buget” 200 200

b) 770 „Finanțarea de la buget” = 532 01 „Timbre fiscale și
poștale” 200 200

c) 532 03 „Tichete și bilete de călătorie” = 770 „Finanțarea de la buget” 200 200
4. Depunerea sumei de 2.000 lei drept garanție pentru furnizorii de utilități se înregistrează astfel:
a) 267 „Creanțe imobilizate” = 770 „Finanțarea de la buget” 2.000 2.000

b) 401 „Furnizori” = 770 „Finanțarea de la buget” 2.000 2.000

c) 770 „Finanțarea de la buget” = 401 „Furnizori” 2.000 2.000
Total: 40 puncte (câte 10 puncte pentru fiecare grilă)

B. Răspundeți pe scurt la următoarele întrebări:
1. Cum se realizează finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale instituțiilor publice conform
reglementărilor în vigoare?
2. Cum se ține evidența plăților efectuate din creditele bugetare deschise și disponibile pentru
realizarea cheltuielilor prevăzute în buget și cum funcționează aceste conturi?
3. Ce este angajamentul bugetar?
4. Cum se determină disponibilul de credite bugetare?
5. Ce recuperări din finanțarea bugetară pot înregistra instituțiile publice?
Total: 50 puncte (câte 10 puncte pentru fiecare întrebare)

Total general: 90 puncte + 10 puncte din oficiu = 100 puncte

4.8. Bibliografie
1. Georgescu, I., Păvăloaia, L., Contabilitate în administrația publică , Editura Universității „Al.
I. Cuza” Iași, 2015
2. Mardiros, D.N., Scorțescu, F.I., Contabilitate publică , Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași,
2007
3. Tiron Tudor, A., Gherasim, I., Contabilitatea instituțiilor publice , Editura Dacia, Cluj Napoca,
2002
4. ***Ordinul nr. 1.792/2002 al ministrului finanțelor publice pentru aprobarea Normelor
metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor
publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale
5. *** Legea nr. 500/11.06.2002 privind finanțele publice , publicat în Monitorul Oficial nr.
597/13.08.2002
6. *** O.M.F.P. nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea ș i
conducerea contabilității instituțiilor publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Nr.
1186 bis/29.12.2005, cu modificările și completările ulterioare
7. *** Legea nr. 273/29.06.2006 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial
nr.618/18.07.2006