Programa școlară [613741]

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educa ției na ționale nr. 5003 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

EDUCA ȚIE FIZICĂ
CLASELE a III-a – a IV-a

Bucure ști, 2014

Educație fizică – clasele a III -a și a IV-a
2 Notă de prezentare
Programa disciplinei Educa ție fizică pentru clasele a III -a și a IV -a, este elaborată potrivit unui
nou model de proiectare curriculară, centrat pe competen țe. Construc ția programei este realizată
astfel încât să contribuie la dezvoltare a profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din
perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competen țe permite
accentuarea scopului pentru care se înva ță, precum și a dimensiunii ac ționale în formarea
personal ității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
– Notă de prezentare
– Competen țe generale
– Competen țe specifice și exemple de activită ți de învă țare
– Conținuturi
– Sugestii metodologice
Competen țele sunt ansambluri structurate de cuno ștințe, abilită ți și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în diverse contexte particulare.
Competen țele generale vizate la nivelul disciplinei Educa ție fizică jalonează achizi țiile elevului
în ciclul primar. Acestea concură la dezvoltarea motricită ții elevului, la familiarizarea acestuia cu
deprinderile necesare unei vie ți sănătoase și unei dezvoltări fizice armonioase. Competen țele
generale prevăzute pentru clasele a II I-a și a IV -a le dezvoltă pe cele prevăzute în clasele
pregătitoare, I și a II-a.
Competen țele specifice sunt derivate din competen țele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competen țelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activită ți de învă țare care valorifică experien ța concretă
a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învă țare variate.
Conținuturile învățării sunt grupate pe următoarele domenii:
– Elemente de organizare a activită ților motrice
– Elemente ale dezvoltării fizice armonioase
– Calită ți motrice
– Deprinderi motrice
– Igienă și protec ție individuală
– Componente ale personalit ății
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiec tarea activită ții didactice, precum și elemente
de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă , care permite cadrului didactic să modifice,
să completeze sau să înlocuiască activită țile de învă țare. Se urmăre ște astfel realizar ea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competen țelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiec ărei clase și al fiecărui elev. Este necesară , de asemenea, o abordare specifică a
educa ției la acest nivel de vârstă , bazată în esen ță pe stimularea învă țării prin joc , care să ofere în
acela și timp o plajă largă de diferen țiere a demersului didactic, în func ție de achizi țiile elevilor.
Aria curriculară Educa ție fizică, sport și sănătate, care cuprinde disciplinele Educa ție fizic ă și
Joc și mișcare, contribuie în mod direct la realizarea finalită ților învățământului concretizate în
menținerea sănătă ții elevilor , prin u tilizarea activită ților motrice de cele mai diferite tipuri. Disciplina
Educa ție fizică este cea prin care se infl uențează în școală dezvoltarea fizică, se realizează învă țarea
deprinderilor motrice, dezvoltarea capacită ții de efort și favorizarea integrării în mediul natural și social.
Disciplinei Joc și mișcare îi revine sarcina de a completa influen țele pe care Educația fizică le exercită
la nivelul personalită ții copilului, aducându -și o contribu ție considerabilă la dezvoltarea cognitivă și
socio -afectivă a acestuia prin valorificarea valen țelor jocurilor de mi șcare.
În planul -cadru de învă țământ, disciplina Educa ție fizică are alocate 2 ore/săptămână, predate
de către profesorul de educa ție fizică și sport, iar disciplina Joc și mișcare are prevăzută 1
oră/săptămână, predată de către profesorul pentru învă țământ primar/institutor/învă țător. Disciplina
Educa ție fiz ică urmăre ște o dezvolt are progresivă a competen țelor prin valorificarea experien ței
specifice vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv -atitudinale și ac ționale ale
personalită ții elevilor. Programa școlară pentru disciplina Educa ție fizică urmăre ște formarea
competen țelor cheie la elevi și, în acela și timp, susține legătura cu celelalte discipline de studiu,
oferind perspectiva unui demers integrat, specific vârstei școlare mici.

Educație fizică – clasele a III -a și a IV-a
3

Competen țe generale

1. Utilizarea limbajului de specialitate în relațiile de comunicare
specifice activităților de practicare a exercițiilor fizice ș i sportului
2. Integrarea achizițiilor specifice dobândite în acțiuni de
optimizare a stării de sănătate, a creșterii și dezvoltării fizice și a
capacității motrice proprii
3. Adoptarea unui comportament adecvat în relațiile interpersonale
și de grup, baza t pe respect și fair -play în activitățile motrice
desfășurate în școală și în afara acesteia

Educație fizică – clasele a III -a și a IV -a
4 Competen țe specifice și exemple de activită ți de învă țare
1. Utilizarea limbajului de specialitate în rela țiile de comunicare specifice activită ților de practicare a exerci țiilor fizice și
sportului
Clasa a III -a Clasa a IV -a
1.1. Utilizarea noțiunilor specifice domeniu lui, în situa ții de instruire
– acționarea în conformitate cu comenzile și indica țiile profesorului
– exemplificarea practică a con ținutului unor termen i specifici
– recunoa șterea ac țiunilor motrice exersate
– jocuri dinamice vizând concordan ța dintre ac țiunile m otrice și comenzile
date ( de exemplu, „Comanda inversă”, „Oglinda” etc.)
– îndeplinirea unor roluri (starter, arbitru, conducerea unui exerci țiu,
căpitan de echipă etc.) utilizând terminologia specifică
– utilizarea termenilor specifici pentru descrierea ac țiunilor motrice
efectuate
– participarea la discu ții inițiate de profesor, pe teme specifice domeniului,
utilizând termeni de specialitate

1.2. Respectarea regulilor specifice activită ților sportive , din lec ție și din
afara acesteia
– enun țarea regulilor de bază privind practicarea exerci țiilor fizice și
sportului
– identificarea abaterilor personale și ale colegilor de la regulile stabilite
– enun țarea regulilor principale ale disciplinelor sportive practicate în lec ție
– acționarea în acord cu semnalizările vizuale și auditive realizate de
arbitru
– aplicarea în activită ți extracurriculare a regulilor însu șite
1.1. Aplicarea adecvată a noțiunilor specifice domeniului, în contexte de
practicare variată (curriculare și extracurriculare) a exerci țiilor fizice și
sportului
– acționarea în conformitate cu terminologia utilizată de profesor, cole gi,
partener i, adversar i, arbitri etc.
– jocuri dinamice con ținând ac țiuni motrice generate de termeni specifici
utiliza ți ca stimuli
– conducerea unor secven țe de lec ție
– participarea la organiz area și desfă șurarea jocurilor dinamice și
întrecerilor cu caracter sport iv, îndeplinind diferite roluri
– participarea la elaborarea materialelor informative expuse la avizierul
catedrei de educa ție fizică și sport
– comentarea unor evenimente sportive cu pre cădere din domeniul
disciplinelor sportive prac ticate de elevi

1.2. Respectarea regulamentelor de desfă șurare a întrecerilor în
disciplinele sportive însu șite
– aplicarea în întreceri a regulilor însu șite
– descrierea consecin țelor abaterilor de la prevederile r egulamentelor
– îndeplinirea rolului de arbitru în întrecerile din disciplinele sportive
însușite (scorer, cronometror, tu șier, starter etc .)
– utilizarea sistemului de semnale vizuale și auditive specifice arbitrajului
din disciplinele sportive însu șite

Educație fizică – clasele a III -a și a IV -a
5 2. Integrarea achizi țiilor specifice dobândite în ac țiuni de optimizare a stării de sănătate, a creșterii și dezvoltării fizice și a
capacită ții motrice proprii
Clasa a III -a Clasa a IV -a
2.1. Respectarea regulilor de igienă colectivă în activită ți motrice
– verificarea igienei echipamentului sportiv, a materialelor didactice
folosite și a spa țiilor de practicare a exerci țiilor fizice
– aplicarea măsurilor de igienă colectivă înainte, în timpul și după
desfă șurarea lec țiilor
– sesizarea abaterilor de la reg ulile de igienă specifice activită ților de
practicare a exerci țiilor fizice

2.2. Aplicarea regulilor de bază în folosirea factorilor naturali de călire a
organismului
– descrierea regulilor de expunere corectă la radia ții solare și la varia țiile
de tempe ratură , de evitare a deshidratării și a hipotermiei
– echipare a corespunzătoare (tricou, șort, încăl țăminte, mănu și, fular, fes,
șapcă etc.) în func ție de factorii naturali de mediu, în lec ție și în afara
acesteia
– exersarea tipurilor de respira ție specific e diferitelor eforturi, în condi ții
atmosferice variate
– expuneri adecvate la influen țele factorilor de m ediu
– identificarea echipamentelor necesare participării la activită ți
extracurriculare desfă șurate în condi ții variate, geografice și atmosferice

2.3. Menținerea posturii corporale corecte, în activită țile școlare și
extra școlare
– recunoa șterea principalelor abateri de la postura corporală
– autoverificarea posturii corporale și identificarea eventualelor abateri
– recunoa șterea abaterilor principalelor seg mente (torace, membre
inferioare, gât) de la atitudinea corporală corectă
– efectuarea exerci țiilor corective recomandate

2.1. Aplicarea regulilor de igienă personală și colectivă în activită ți
curriculare și extracurriculare
– alcătuirea și utilizarea c onsta ntă a trusei de igienă personală
– păstrarea condi țiilor igienice a suprafe țelor de lucru și a materialelor
didactice utilizate
– respectarea regulilor de igienă personală în realizarea exerci țiilor fizice
– aplicarea măsurilor de igienă personală înainte, în timpul și după
desfă șurarea activită ților motrice
– igienizarea constată a echipamentului sportiv după fiecare activitate
motrică desfă șurată

2.2. Folosirea procedurilor de călire a organismului propriu prin
valorificarea influen țelor factorilor natural i de mediu
– adoptarea măsurilor de evitare a influen țelor nocive ale factorilor de
mediu
– echiparea corespunzătoare condi țiilor variate de mediu
– apreciere a eficien ței echipamentelor de protec ție folosite
– depistarea efectelor nocive (arsuri, degerături etc.) și adoptarea
măsurilor de tratare a acestora
– pregătirea echipamentului pentru participarea la activită ți
extracurriculare (excursii, drume ții, tabere) desfă șurate în condi ții de
mediu variate

2.3. Identificarea factorilor care pot genera abateri de la po stura corporală
corectă
– identificarea factorilor care pot genera abateri de la postura corporală
corectă, din prezentările profesorului (orale, iconografice, filme), cât și
din demonstra ții
– adoptarea și men ținerea posturii corporale în toate împrejurările (în
bancă, la masa de lucru de acasă, în activită ți curente etc.)
– efectuarea programelor de exerci ții corective, individualizate, în lec ție și
în timpul liber

Educație fizică – clasele a III -a și a IV -a
6 Clasa a III -a Clasa a IV -a
2.4. Acționarea permanentă asupra armoniei propriei dezvoltări fizice
– măsurarea greută ții și înăl țimii corpului și înregistrarea valo rilor acestora
în jurnalul personal
– măsurarea frecven ței cardiace și respiratorii, în repaus
– efectuarea zilnică a exerci țiilor de dezvoltare fizică însu șite
– utilizarea complexului de dezvoltare fizică însu șit, ca „gimnastică de
înviorare” zilnică
– efectuare a exerci țiilor de expresivitate corporală, pe fond muzical

2.5. Manifestarea unor indici corespunzători ai calită ților motrice, în func ție
de specificul ac țiunilor motrice
– exersarea de ac țiuni motrice corespunzătoare dezvoltării formelor de
manifestar e ale vitezei (de reac ție, de execu ție, de repeti ție, de
deplasare), efectuate individual, pe perechi, în grup, sub formă de
întrecere/concurs
– exersarea de ac țiuni motrice corespunzătoare dezvoltării capacită ților
coordinative (ambidextrie, coordonare segm entară, orientare spa țio-
temporală, echilibru, precizie), în condi ții constante
– exersarea de ac țiuni motrice corespunzătoare dezvoltării for ței
(segmentare, dinamice, explozive)
– exersarea de ac țiuni motrice corespunzătoare dezvoltării rezisten ței
cardio -respiratorii la eforturi uniform moderate
– exersarea de ac țiuni motrice corespunzătoare dezvoltării
mobilită ții/stabilită ții articulare și elasticită ții musculare

2.6. Aplicarea deprinderilor motrice fundamentale și sportive elementare,
în acțiuni motrice v ariate
– exersarea deprinderilor motrice de locomo ție, în condi ții variate
(tempouri, suprafe țe, distan țe, direc ții; individual, pe p erechi, sub formă
de întrecere)
– efectuarea deprinderilor motrice de manipulare, cu obiecte diferite
(formă, mărime, greutate, suprafa ță), realizate individual, pe perechi ; de 2.4. Adoptarea măsurilor cu caracter profilactic și, după caz, curativ în
asigurarea armoniei dez voltării fizice
– compararea greută ții și înăl țimii proprii cu valorile medii specifice vârstei
și sexului
– măsurarea frecven ței cardiace și respiratorii, după efort
– selectarea și efectuarea exerci țiilor de influen țare selectivă a aparatului
locomotor, în fu ncție de particularită țile individuale
– selectarea și efectuarea complexelor de dezvoltare fizică, în func ție de
condi țiile locuin ței proprii
– efectuarea exerci țiilor de dezvoltare fizică armonioasă, pe fond muzical,
sub formă de ansambl u

2.5. Manifestarea unor indici corespunzători ai calită ților motrice
combinate
– exersarea de ac țiuni motrice corespunzătoare dezvoltării formelor de
manifestare ale vitezei în regimul celorlalte calită ți motrice
– exersarea de ac țiuni motrice corespunzătoare dezvoltării capaci tăților
coordinative (ambidextrie, coordonare segmentară, orientare spa țio-
temporală, echilibru, p recizie ), în condi ții variabile și în regimul altor
calită ți motrice
– exersarea de ac țiuni motrice corespunzătoare dezvoltării for ței în
regimul celorlalte cal ități motrice (viteză, rezisten ță, capacită ți
coordinative)
– exersarea de ac țiuni motrice corespunzătoare dezvoltării rezisten ței
cardio -respiratorii la eforturi aerobe și mixte , a rezisten ței musculare
locale
– exersarea de ac țiuni motrice corespunzătoare de zvoltării
mobilită ții/stabilită ții articulare și elasticită ții muscular e, pe fond muzical

2.6. Aplicarea deprinderilor motrice sportive în condi ții regulamentare
– participarea la întreceri și concursuri specifice ramurilor de sport
însușite, desfă șurate în lecție și în afara acesteia
– urmărirea competi țiilor sportive desfă șurate pe plan local, na țional și
interna țional la disciplinele sportive însu șite
– participarea în func ție de abilită țile și interesele individuale la
ansamblurile sportive și forma țiile spo rtive reprezentative ale școlii

Educație fizică – clasele a III -a și a IV -a
7 Clasa a III -a Clasa a IV -a
pe loc, din deplasare; proiectate la distan ță, țintă etc.
– efectuarea deprinderilor motrice de stabilitate, în condi ții variate (axe,
planuri în ac țiuni statice și dinamice)
– efectuarea deprinderilor motrice în condi ții variate (exersate separat sau
sub formă de trasee aplicativ – utilitare , în lec ție, și în activită ți
extracurriculare)
– efectuarea deprinderilor sportive elementare, din atletism, gimnastică și
jocuri sportive, sub formă de jocuri dinamice, ștafete, trasee
– participarea la activită ți spor tive extracurriculare, variate
2.7. Manifestarea achizi țiilor motrice cu componente estetice în activită ți
cultural – artistice și sportive
– exersarea în lec ții a complexelor de exerci ții (individual și în grup) de
gimnastică acrobatică/ritmică /aerobică, a dansurilor însu șite
– participarea la serbări cultural -artistice și sportive școlare

2.7. Valorificarea deprinderilor sportive cu componentă estetică în
activită țile de reprezentare a clasei/unită ții de învă țământ
– integrarea în forma țiile cultural -artistice și sportive care vor reprezenta
clasa/uni tatea de învă țământ la diferite evenimente
– încadrarea în unită ți sportive specializate
3. Adoptarea unui comportament adecvat în rela țiile interpersonale și de grup , bazat pe respect și fair -play în activită țile
motrice desfă șurate în școală și în afara acesteia
Clasa a III -a Clasa a IV -a
3.1. Manifestarea atitudinii de cooperare și întrajutorare în timpul
activită ților motrice
– acordarea de asisten ță reciprocă în efectuare a diferitelor ac țiuni motrice
– efectuarea sarcinilor stabili te pentru pereche, grup, echipă
– sprijinirea partenerului în realizarea elementelor cu grad crescut de
dificultate
– recunoa șterea situa țiilor care necesită a cordarea sau primirea de ajutor
– acordarea de asisten ță diferen țiată în func ție de ca racteristicile de gen

3.2. Asumarea rolurilor de conducere sau subordonare specifice
activită ților motrice
– îndeplinirea unor roluri de conducere atribuite de -a lungul lec țiilor
(conducere de exerci ții, responsabil de grup, căpitan de echipă, arbitru
etc.)
– alegerea coechipierilor, trageri la sor ți
– îndeplinirea unor roluri de subordonare atribuite de -a lungul lec țiilor 3.1. Manifestarea atitudinii de fair -play în timpul activită ților
motrice /sportive
– descr ierea manifestărilor de fair -play în contextul activită ților motrice
– exemplificări ale formelor de manifestare a fair -play-ului în activită țile
sportive vizionate sau practicate
– exersarea unor comportamente fair -play în activită țile motrice/sportive
desfă șurate
– acționarea în spiritul respectării diferen țelor de gen

3.2. Asumarea rolurilor de conducere sa u subordonare specifice
activită ților sportive
– îndeplinirea prin rota ție a unor roluri de conducere și de subordonare în
organizarea și desfă șurarea întrec erilor/concursurilor sport ive
(component al unei echipe, arbitru de linie, scorer etc.)
– respectar ea deciziilor în rolurile de subordonare

Educație fizică – clasele a III -a și a IV -a
8 Clasa a III -a Clasa a IV -a
(component al unei grupe/echipe, ajutor al profesorului etc.)

3.3. Manifestarea constantă a unui comportament asertiv , în activită țile
motrice curriculare și extracurriculare
– aprec ierea obiectivă în activită țile sportive a valorii partenerilor și
adversarilor
– adoptarea unor comportamente echilibrate pe parcursul unor activită ți
motrice și în competi ții sportive
– depistarea și interven ția în solu ționarea imediată a stărilor conflict uale
apărute în tre elevi, în timpul activită ților motrice
– reglarea propriului comportament în situa ții cu poten țial conflictual
– încurajarea partenerilor de întrecere

3.3. Manifestarea consta ntă a unui comportament asertiv, în activită țile
sportive competi ționale
– respectarea reguli lor de comunicare civilizată în rela ția cu coechipierii,
adversarii, arbitrii, spectatorii
– medierea conflictelor apărute în timpul activită ților motrice
– acceptarea deciziil or arbitrilor și evitarea discu țiilor contradictorii cu
aceștia
– încurajarea coechip ierilor și felicitarea adversarilor

Educație fizică – clasele a III -a și a IV -a
9 Conținuturi
Domenii Clasa a III -a Clasa a IV -a
1. Elemente de organizare
a activită ților motrice  forma ții de adunare (în linie pe un rând, în cerc și semicerc )
 alinierea în linie și în coloană
 pozițiile „drepți” și „pe loc repaus ”
 raportul prescurtat
 întoarceri la stânga și la dreapta de pe loc
 pornire și oprire din mers
 formarea și strânge rea coloanei de gimnastică  forma ții de adunare (în linie pe unul și pe două rânduri)
 alinierea în linie și în coloană, la diferi te intervale și distan țe
 pozițiile „drepți” și „pe loc repaus ”; poziția „depărtat -repaus ”
 raportul complet
 întoarceri la stânga și la dreapta, la stânga -împrejur
 pornire și oprire din mers , în doi timpi
 variante de formare și strângere a coloanei de gimna stică
2. Elemente ale dezvoltării
fizice armonioase
 postura corectă în pozi țiile de bază și abaterile de la aceasta
 pozițiile: stând, stând depărtat, stând pe genunchi, a șezat,
culcat
 exerci ții libere de influen țare selectivă a aparatului locomotor
 exerciții pentru p revenirea instalării și compensarea abaterilor
de la atitudinea corporală corectă
 complexe de dezvoltare fizică armonioasă ( libere, cu obiecte
portative, cu/fără fond muzical )
 exerci ții de expresivitate corporală pe fond muzical
 exerci ții core ctive pentru principalele atitudini deficiente
 exerci ții pentru r eglarea ritmului respirator în efort
 principalii indicatori morfologici și func ționali ai organismului
 valorile de referin ță ale indicatorilor morfologici în func ție de
vârstă și sex
 determi nări și înregistrări ale indicilor morfologici și func ționali,
în jurnalul personal
 postura corectă în pozi țiile de bază și în ac țiuni motrice
variate
 pozițiile de bază și derivate
 exerci ții libere, cu obiecte și cu partener de influen țare
selectivă a ap aratului locomotor
 exerci ții corective pentru atitudinile deficiente segmentare și
posturale
 complexe de dezvoltare fizică armonioasă (libere, cu obiecte
portative, cu/ fără fond muzical, cu partener)
 exerci ții de expresivitate corporală, efectuate pe fond muzical,
sub formă de ansamblu
 exerci ții pentru educarea actului respirator și reglarea
respira ției în efort
 principalii indicatori morfologici și func ționali ai organismului
 valorile de referin ță ale indicatorilor morfologici în func ție de
vârstă și gen
 determinări și înregistrări în jurnalul personal a indic atorilor
morfologici și func ționali și comparări cu valori de referin ță
specifice vârstei și sexului

3. Calită ți motrice
1. Viteza
 viteza de reac ție la stimuli:
– vizuali
– auditivi
– tactili
 viteza de ex ecuție și de repeti ție:
– în ac țiuni motrice singulare și repetate
1. Viteza
 viteza de rea cție la stimuli:
– vizuali
– auditivi
– tactili
 viteza de execu ție și repeti ție:
– în ac țiuni motrice complexe

Educație fizică – clasele a III -a și a IV -a
10  viteza de deplasare:
– pe distan țe și direc ții variate

2. Capacită ți coordinative/Îndemânare
 coordonarea ac țiunilor segmentelor corpului , în spa țiu și timp
 coordonarea ac țiunilor motrice în rel ație cu un partener
 coordonarea în manevrarea de obiecte
 ambidextrie
 coordonare oculo -motorie în sarcini motrice simple
 echilibru

3. Forța
 forța dinamică (izotonică) segmentară
 forța explozivă

4. Rezisten ța
 rezisten ța cardio -respiratorie la eforturi uniform moderate

5. Mobilitatea/ stabilitatea articulară și elasticitate
musculară
 mobilitatea coloanei vertebrale și a articula țiilor coxo –
femurale
 stabilitatea articula țiilor umărului, cotului, genunchiului și
gleznei
 elasticitate musculară  viteza de deplasare:
– pe distan țe și direc ții variate
– în func ție de repere și parteneri de întrecere
 viteza în regimul celorlalte calită ți motrice
2. Capaci tăți coordinative/Îndemânare
 coordonarea segmentelor corpului în ac țiuni cu complexitate
crescândă
 coordonarea ac țiunilor motrice în rela ție cu
partener/ adversar
 coordonare în manevrarea obiectelor specifice disciplinelor
sportive
 ambidextrie
 coordonare oc ulo-motorie în sarcini motrice complexe
 echililbru
 capacită ți coordinative în regimul altor calită ți motrice

3. Forța
 forță dinamică (izonotică) segmentară și generală
 forță explozivă
 forța dinamică segmentară, în regim ul celorlalte calită ți
motrice
4. Rezisten ța
 rezisten ța generală la eforturi aerobe și mixte
 rezisten ța musculară locală
5. Mobilitatea/ stabilitatea articulară și elasticitate
musculară
 mobilitatea coloanei vertebrale și a articula țiilor coxo –
femurale
 stabilitatea articula țiilor umărului, cotului, ge nunchiului și
gleznei
 elasticitate musculară
4. Deprinderi motrice

A. fundamentale
– de locomo ție
– de manipulare
– de stabilitate A. Deprinderi motrice fundamentale
1. Deprinderi de locomo ție
Mers
– variante de me rs, în forma ții și cu tempouri diferite
– deplasări în echilibru în diferite variante, pe suprafe țe
înguste/înăl țate, orizontale/înclinate, cu întoarcere 900, 1800 A. Deprinderi motrice fundamentale
1. Deprinderi de locomo ție
Mers
– variante de mers , în forma ții și cu tempouri di ferite,
combin ate cu alte ac țiuni motrice
– mers cu schimbarea direc ției de deplasare

Educație fizică – clasele a III -a și a IV -a
11
B. specifice disciplinelor
sportive

Alergare
– pasul de alergare
– alergare laterală cu pas a dăugat, cu pas încruci șat
– alergar e rectilinie, alergare șerpuită, alergare cu ocolire de
obstacole
– alergare cu sarcini motrice suplimentare (opriri, întoarceri,
culegeri -depuneri de obiecte, transport de obiecte)
– alergare in tempo uniform moderat, alergare accelerată

Săritură
– cu despri ndere de pe unul și de pe ambele picioare , în
lungime și în înăl țime, peste obstacole joase
– la coardă

Escaladare
– escaladări prin apucare, sprijin și pășire pe obstacol
– escaladări prin apucare, sprijin și rulare pe șezut

Cățărare
– cățărare pe banca de gim nastică înclinată , cu ajutorul
brațelor și picioarelor și coborâre prin alunecare
– cățărare și coborâre la scara fixă , din treaptă în treaptă și din
două în două trepte

Târâre
– tracțiunea -împingerea simultană și alternativă cu bra țele din
culcat facial pe banca de gimnastică
– târârea joasă, cu bra ț și picior opus pe sub obstacole

– deplasări în echilibru pe suprafe țe înguste și înăl țate
progresiv, cu purtare de obiecte, cu întoarcere 900, 1800,
3600
– deplasări în echilibru pe suprafe țe înguste și înăl țate, cu
pășire peste obiecte

Alergare
– alergare laterală cu pas încruci șat
– alergare cu schimbări de direc ție
– alergare in tempo uniform moderat, în tempo u variabil,
alergare accelerată
– alergare cu sarcini motrice suplimentare (opriri, întoarceri,
culegeri -depuneri de obiecte, transport de obiecte)
– alergare în rela ție cu un partener/adversar

Săritur ă
– în adâncime, de pe suprafe țe înăl țate
– cu desprindere de pe unul și de pe ambele picioare , în
înălțime și în lungime, peste obstacole joase
– la coardă
Escaladare
– escaladări prin apucare, sprijin și pășire pe obstacol
– escaladări prin apucare, sprijin și rulare pe partea anterioară
a corpului

Cățărare
– cățărare –coborâre pe banca de gimnastică înclinată , cu
ajutorul bra țelor și picioarelor
– cățărare pe scara fixă, din două în două trepte, deplasare
laterală pe scara alăturată și coborâre din două în două
trepte

Târâre
– tracțiunea alternativă cu bra țele din culcat facia l/dorsal pe
banca de gimnastică
– deplasarea corpului prin împingeri simultane și alternative,
cu bra țele și picioarele

Educație fizică – clasele a III -a și a IV -a
12
2. Deprinderi de manipulare
– de tip propulsie
– aruncare cu una și două mâini de pe loc , la distan ță
– aruncare azvârlită, lansată, prin împingere
– lovire a cu mâna și cu piciorul a diferi telor obiecte
– de tip absorb ție
– prindere cu o mână și cu două mâini, de pe loc și din
deplasare, din autoaruncări și de la partener , a diferitelor
obiecte
– transport de obiecte/aparate u șoare, apucate cu una/ambele
mâini, individual și în perechi

3. Deprin deri de stabilitate
a) de tip axial
– îndoire, întindere, răsucire, întoarcere, balansare (libere)
b) posturi statice sau dinamice
– poziții fundamentale și derivate
– parcursuri aplicative conținând deprinderi de locomo ție, de
manipulare și de stabilitate for mate
– variante de ștafete con ținând deprinderile însu șite, sub formă
de întrecere pe echipe

B. Deprinderi motrice specifice disciplinelor sportive
1. Specifice atletismului
– școala alergării
– alergarea de rezisten ță
– alergarea de viteză cu start din picioare
– școala săriturii
– săritura în lungime cu elan , procedeul ghemuit
– școala aruncării
– aruncarea mingii de oină de pe loc, la distan ță

– târârea joasă, pe o latură, pe sub obstacole, cu/fără obiecte
2. Deprinderi de manipulare
– de tip propulsie
– aruncări azvârlite, la țintă, la distan ță, la partener
– aruncare , ricoșare, lovire cu mâna și cu piciorul
– lovire cu obiecte: rachet ă, paletă, crosă etc.
– de tip absorb ție
– prindere cu o mână și cu două mâini, de pe loc și din
deplasare, din autoaruncări și de la partener , a obiectelor din
domeniul disciplinelor sportive studiate
– transport de obiecte/aparate u șoare, apucate cu una/ambele
mâini, în perechi sau în grup

3. Deprinderi de stabilitate
a) de tip axial
– îndoire, întindere, răsucire, întoarcere, balansare (cu obiecte,
partener)
b) posturi statice sau dinamice
– posturi ortostatice, rostogoliri, starturi (se realizează prin
conținuturil e specifice disciplinelor sportive)
– parcursuri aplicative și ștafete con ținând deprinderi de
locomo ție, de manipulare și de stabilitate formate (sub formă
de întrecere pe echipe)

B. Deprinderi motrice specifice disciplinelor sportive
1. Specifice atletism ului
– școala alergării
– alergarea de rezisten ță
 pasul alergător de semifond
 startul din picioare
– alergarea de viteză cu start din picioare
 pasul alergător de accelare
 pasul alergător lansat de viteză
 startul din picioare
– școala săriturii
– săritura în lungime cu elan , procedeul g hemuit
 fazele săriturii

Educație fizică – clasele a III -a și a IV -a
13

2. Specifice gimnasticii
 acrobatice
– cumpănă pe un picior
– semi sfoara
– podul de jos
– stând pe omopla ți
– rulări
– rostogolire îna inte din ghemuit în ghemuit
– rostogolire în ainte din depărtat în ghemuit
– rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat
– legări de elemente acrobatice

 ritmice
– varia ții de pa și specifici
– balansări de bra țe
– elemente de echilibru -passé
– întoarcerea cu pa și succesiv i
– săritură dreaptă (cu balansarea/încruci șarea bra țelor)
– legări de elemente pe fond muzical

 aerobice
– pași aerobici de bază și de legătură
– structuri de pa și aerobici în 8 timpi, pe fond muzical, pe
direc țiile specific e
– ansambluri

3. Specifice jocurilor sp ortive
Jocuri dinamice și pregătitoare specifice fiecărui joc sportiv
 minibaschet
 minifotbal
 minihandbal – săritura în înăl țime cu pă șire
– școala aruncării
– aruncarea mingii de oină de pe loc, la distan ță
 fazele aruncării

2. Specifice gimnasticii
 acrobatice
– cumpănă pe un picior
– sfoara
– podul de jos , podul de sus
– stând pe omopla ți
– rulări
– rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit
– rostogolire înainte din depărtat în ghemuit
– rostogolire înainte din ghemuit în depărtat
– rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat
– rostogolire înapoi din depărtat în ghemuit
– legări de elemente acrobatice
 ritmice
– varia ții de pa și specifici
– balansări de bra țe
– elemente de echilibru -passé
– întoarcerea cu pa și succesivi
– săritură dreaptă (cu balansarea/încruci șarea bra țelor)
– pași de dans clasic și modern
– legări de elemente pe fond muzical
 aerobice
– pași aerobici de bază și de legătură
– structuri de pa și aerobici în 8 timpi, pe fond muzical, pe
direc țiile specifice
– ansambluri

3. Specifice jocurilor sportive
Jocuri dinamice și pregătitoare specifice fiecărui joc sportiv
 minibaschet
 minifotbal
 minihandbal

Educație fizică – clasele a III -a și a IV -a
14  badminton
 tenis de masă
 tenis

4. Specifice disciplinelor sportive alternative (de sezon)
 schi
 patinaj role/ ghea ță
 sanie
 înot
 șah
 SRugby
– Regulile de bază ale sporturilor predate
– Informa ții sportive
– Semnalizări vizuale și auditive realizate de arbitru
– Calendarul serbărilor cultural -artistice
 badminton
 tenis de masă
 tenis

4. Specifice disciplinelor sportive alternative (de sezon)
 schi
 patinaj role/ ghea ță
 sanie
 înot
 șah
 SRugby
– Regulile de bază ale sporturilor predate
– Informa ții sportive
– Semnalizări vizuale și auditive realizate de arbitru
– Calendaru l competi țiilor sportive școlare (locale, na ționale,
după caz)
– Calendarul serbărilor cultural -artistice
– Unită ți sportive specializate din proximitatea școlii și oferta
de discipline sportive a acestora
5. Igienă și protec ție
individuală
– conținutul trusei de igienă personală la disciplina Educa ție
fizică
– caracteristicile echipamentului sportiv specific ramurilor de
sport și mediilor de desfă șurare a activită ților motrice
– factorii de mediu valorifica ți în călirea organismului
– reguli de igienă personală asoc iate efortului fizic
– igiena materialelor didactice și a spa țiilor de practicare a
exerci țiilor fizice
– exerci ții și reguli pentru pregătirea organismului pentru efort
– tipurile respira ției în efort
– măsurile de igienă – înainte, în timpul și după activită țile
sportive
– tehnicile de acordare reciprocă a ajutorului/sprijinului în
execu țiile actelor motrice cu un grad mediu de dificultate – exerci ții și reguli pentru pregătirea organismului pentru efort
– factorii de mediu valorifica ți în călirea organismului și măsu ri
de evitare a influen țelor nocive ale acestora
– exerci ții și reguli pentru refacere a organismului după efort
– regulile de igienă colectivă
– semnele deteriorării igienei personale și colective
– măsurile de men ținere a igienei personale și colective
– măsurile de igien izare a spa țiilor, instala țiilor și aparatelor
utilizate
– tehnicile de acordare reciprocă a ajutorului/sprijinului în
execu țiile actelor motrice cu un grad crescut de dificultate
6. Componente ale
personalit ății – locul și formele de practicare a ex ercițiilor fizice în regimul
cotidian de via ță
– atribuțiile rolurilor de conducere și subordonare îndeplinite de
elevi în lec țiile de educa ție fizică – responsabilitatea fa ță de propria stare de sănătate,
dezvoltare fizică și capacitate motri că
– atribuțiile rolurilor de conducere și de subordonare îndeplinite
de elevi în practicarea disciplinelor sportive

Educație fizică – clasele a III -a și a IV -a
15 – norme de comunicare între elevi, parteneri și adversari
– stările și reac țiile emo ționale survenite în întrec eri
– atitudinile și comportamentele acceptate în întreceri
organizate în lec ții
– deprinderi de r elaționare între componen ții unei
grupe/echipe, în cadrul lec ției de educa ție fizică și în
activită țile motrice extra școlar e
– procedee de acordare a ajutorului și sprijinului în timpul
practicării exerci țiilor fizice
– criterii obiective în aprecierea valorii performan țelor proprii
– forme de încurajare a partenerilor de întrecere – norme și deprinderi de comunicare între elevi, parteneri ,
adversari , arbitri, spectatori
– stările și reacțiile emo ționale survenite în întrece ri sportive
– atitudini și comportamente acceptate în activită ți sportive
competi ționale
– deprinderi de rela ționare și lucru în grup între componen ții
unei echipe, în cadrul lec ției de educa ție fizică și în
activită țile sportive extra școlare
– modalită ți de med iere a conflictelor apărute în timpul
activită ților sportive
– procedee de acordare a ajutorului și sprijinului în timpul
practicării exerci țiilor fizice
– criterii obiective în aprecierea valorii partenerilor și
adversarilor
– forme de încurajare a coechipieri lor și felicitare a adversarilor
– forme de manifestare a fairplay -ului în activită țile motrice
competi ționale și necompeti ționale

Educație fizică – clasele a III -a și a IV -a
16 Sugestii metodologice
Programa școlară se adresează profesorilor care predau disciplina Educa ție fizică .
Proiectarea demersul ui didactic începe cu lectura personalizată a programei școlare care trebuie să
ofere răspunsuri la următoarele întrebări:
– În ce scop voi face? (identificarea competen țelor)
– Cum voi face? (determinarea activită ților de învă țare)
– Ce con ținuturi voi folosi? (selectarea con ținuturilor)
– Cu ce voi face? (analiza resurselor materiale)
– Cât s -a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)
Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competen țe generale, la competen țe
specifice, la activită ți de învă țare și de la acestea din urmă la con ținuturi. Profesorii vor proiecta
demersul de învă țare în func ție de particularită țile clasei de elevi, de baza materială de care dispun și
de op țiunile elevilor.
Strategii didactice
Programa școlară valorifică exemplele de activită ți de învă țare care să permită trecerea de la
centrarea pe con ținuturi, la centrarea pe experien țe de învă țare. În vederea formării competen țelor, se
recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei Educa ție fizică să pună ac cent pe
construc ția progresivă a cunoa șterii specifice domeniului , pe flexibilitatea abordărilor și parcursul
diferen țiat.
Ținând seama de particularită țile elevilor , profesorii vor folosi demersuri care să facă accesibil
și atractiv con ținutul lecției de educa ție fizică. Jocul devine metodă, mijloc și formă de organizare ,
efectuat sub formă de întrecere, adaptat capacită ților motrice și psihice ale elevilor.
La începutul anului școlar se va urmări organizarea claselor și a grupelor de lucru în spiritul
educației incluzive. În prima lună de școală se va acorda aten ție formelor de deplasare individuală și
în grup, precum și forma țiilor de lucru (cerc, coloană, linie, semicerc etc.).
În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate, din care să nu lipsească
metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale și de valorificare a achizi țiilor dobândite prin lec țiile
de educa ție fizică .
La clasele a III-a și a IV -a din ciclul primar se va pune accentul pe lucrul în perechi și în grup,
favoriz ând integrarea, ajutorarea și stimularea reciprocă. Se va asigura utilizarea unor mijloace (mingi,
cercuri, steaguri, dispozitive, instala ții, sisteme de protec ție etc.) care să asigure protejarea copiilor,
înlăturându -se orice posibilitate de a se produce accidente. Se recomandă ca resursele să fie estetice,
atractive și ușor de manevrat.
În perspectiva unui demers educa țional centrat pe competen țe, se recomandă utilizarea
continuă a evaluării cu accent pe valorizarea rezultatelor învă țării prin raportarea la progresul școlar al
fiecărui elev. Profesorii vor respecta prevederile Sistemului Na țional Școlar de Evaluare la Disciplina
Educa ție Fizică și Sport . În func ție de particularită țile clasei de elevi și de op țiunile acestora, în
condi țiile bazei material e de care dispune școala , profesorii pot elabora și alte forme de evaluare .
Lecția de educa ție fizică rămâne o crea ție a fiecărui profesor, ce trebuie să reflecte
competen țele sale profesionale, capacitatea de a se adapta condi țiilor concrete de desfă șurare a
activită ții didactice și particularită ților elevilor, ajutându -se de o serie de îndrumări/sugestii
metodologice, oferite prin această programă, astfel:
 Prezentarea de către profesor a con ținuturilor care vor fi abordate, a probelor și criteriilor
de evaluare și a repartizării acestor a pe semestre.
 Realizarea evaluării predictive a nivelului de pregătire a elevilor.
 Eliminarea din rela ția profesor -elev a oricărei forme de agresare verbală sau fizică asupra
elevului.
 Menținerea de către profesor a unei r elații constante cu învă țătorul/ învățătoarea clasei, în
special pe următoarele probleme:
– responsabilitatea deplasării elevilor la și de la locul de desfă șurare a activită ții;
– eviden țierea ritmică, de către profesor, în catalogul clasei, a rezultatelor eval uării
curente.

Educație fizică – clasele a III -a și a IV -a
17  Integrarea problematicii educa ției fizice din învă țământul primar în preocupările catedrei de
specialitate (activită ți metodice, dotări materiale și didactice, orar, interasisten țe, participări
la competi ții sportive), într -un mod echitabil față de învă țământul gimnazial și liceal.
În vederea valorizării competen țelor cheie și a asigurării transferabilită ții la nivelul activită ții
educa ționale, strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei Educa ție fizică vor pune accent pe
coeren ță și abordări integrate .
În conformitate cu prevederile OMECTS nr. 3462/2012, în învă țământul primar, în afara orelor
de educa ție fizică prevăzute în planul -cadru, pot fi constituite forma ții sportive și ansambluri
sportive .
A. Forma țiile sportive se constitu ie pentru elevii cu aptitudini motrice deosebite și se
pregătesc ca reprezentative ale unită ților de învă țământ, participante la competi țiile sportive
interșcolare (de exemplu, Olimpiada Na țională a Sportului Școlar).
Forma țiile sportive se constituie și se pregătesc pentru o singură disciplină sportivă, în cazul
sporturilor pe echipe, și pentru una sau mai multe discipline sportive, în cazul sporturilor individuale.
Numărul forma țiilor sportive se aprobă de către Consiliul de Administra ție al unită ții de
învățământ, la propunerea catedrelor de specialitate, în func ție de resursele materiale și umane
disponibile. În unită țile de învă țământ în care nu există catedre de specialitate, propunerea se face de
către profesorul de educa ție fizică.
Pentru pregătirea forma țiilor sportive se alocă un număr de 2 ore pe săptămână, pentru fiecare
forma ție sportivă, în afara orarului zilnic. Aceste ore intră în norma didactică a profesorului de educa ție
fizică și sport și se consemnează în condică.
O forma ție sportivă este alcătuită din minimum 10 – maximum 25 de elevi, proveni ți din una sau
mai multe clase de acela și nivel de învă țământ.
Programele școlare pentru acest gen de activitate sunt cele elaborate pentru nivelul începători –
disciplina Pregătire sportivă practică .
B. Ansamblurile sportive se organizează pentru elevii care doresc să participe la activită ți
motrice , cu caracter compe tițional sau recreativ, la solicitarea scrisă a elevilor/părin ților. Unitatea de
învățământ va prezenta elevilor o ofertă de discipline spor tive sau de activită ți motrice, în func ție de
resursele material e și umane de care dispune.
Ansamblurile sportive se desfă șoară pe grupe, cu câte o (una) oră pe săptămână, în afara
orarului zilnic. Orele de ansamblu sportiv sunt incluse în norma didactică a profesorului de educa ție
fizică și se consemnează în condică.
Fiecare grupă este alcătuită din minimum 10 – maximum 25 de elevi, proveni ți de la una sau
mai multe clase.
Numărul grupelor de ansamblu sportiv se aprobă de către Consiliul de Administra ție al unită ții
de învă țământ, la propunerea catedrelor de specialitate. În unită țile de învă țământ în care nu există
catedre de specialitate, propunerea se face de către profesorul de educa ție fizică și sport .
Elevii care au statutul de scutit medical la lec țiile de educa ție fizică pot participa, în func ție de
recomandările scrise ale medicului specialist, la orele de ansamblu sportiv.
Programul activită ților motrice din cadrul orei de ansamblu sportiv este stabilit de către
profesorul de educa ție fizică împre ună cu elevii participan ți.
Numărul ansamblurilor sportive și al forma țiilor sportive ale unei unită ți de învă țământ, precum și
criteriile de constituire a acestora, se aprobă de către Consiliul de Administra ție în luna mai, pentru
anul școlar următor, dup ă analiza op țiunilor elevilor/părin ților, prezentate în scris.
Monitorizarea activită ților sportive din cadrul orelor de ansamblu sportiv și orelor de pregătire a
forma țiilor sportive se realizează, la nivelul unită ții de învă țământ, de către conducerea ac esteia, iar la
nivel jude țean, de către inspectorul școlar de specialitate.
Semestrial, comisia/catedra metodică realizează un raport privind organizarea și desfă șurarea
activită ților sportive din cadrul orelor de ansamblu sportiv și orelor de pregătire a forma țiilor sportive,
raport care se prezintă și se supune spre analiză și aprobare Consiliului de Administra ție al unită ții de
învățământ .

Educație fizică – clasele a III -a și a IV -a
18 Grup ul de lucru

Alin Cătălin PĂUNESCU Ministerul Educa ției Na ționale
Petrică DRAGOMIR Institutul de Științe ale E duca ției
Monica STĂNESCU U.N.E.F.S. Bucure ști – F.E.F.S.
Nicolae Emilian NEAGU U.M.F. Tg. Mure ș
Emilian PĂTRU I.S.J. Gala ți
Dan-Mihai GHEORGHI ȚĂ I.S.J. Brăila
Lauren țiu OPREA I.S.M. Bucure ști
Francisc SCHMIDT Colegiul Na țional „Moise Nicoară” Ar ad
Iliana IONESCU Liceul de Informatică „ Ștefan Odobleja” Craiova
Sorina POPA Colegiul Na țional „Decebal” Deva
Adrian NI ȚIȘOR Școala cu clasele I-VIII nr. 2 Drobeta Turnu Severin