MASTERAT: CONTABILITATEA ȘI AUDITUL AFACERII [613728]

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
MASTERAT: CONTABILITATEA ȘI AUDITUL AFACERII
Contabilitatea și analiza salariilor la
societatea Cotecna Romania SRL
Coordonator tiin ific: ș ț Absolvent: [anonimizat].univ.dr. Asaloș Nicoleta Dragoi ( Racu) Adriana-Daniela
1

Cuprins
Introducere
Capitolul 1 – Salarizarea personalului într-o unitate de prestări servicii- aspecte
teoretice
1.1. Cadru legislativ
1.2. Contractele de muncă
1.3. Sistemul de salarizare
1.3.1. Considera ii generale i principiile sistemului de salarizare ț ș
1.3.2. Salariul i sistemul de salarizare ș
1.3.3. Forme de salarizare
1.3.4. Calculul venitului brut i plată salariilor ș
1.6. Conturi utilizate la înregistrarea salariilor i a contribu iilor bugetare ș ț
1.7. Concediul de maternitate

Capitolul 2 – Societatea Cotecna România SRL
2.1. Scurt istoric
2.2. Prezentarea societă ii i informa ii generale ț ș ț
2.3. Evolu ia principalilor indicatori economic-financiari ț

2

Capitolul 3. – Studiu de caz privind contabilitatea i analiza salariilor la societatea ș
prestatoare de servicii la Cotecna România SRL
3.1. Analiza asigurării firmei cu resurse umane
3.1.1. Analiza cantitativă
3.1.2. Mi carea personalului ș
3.1.3. Analiza calitativă
3.2. Influen a cheltuielilor salariale asupra situa iilor financiare anuale ț ț
3.3. Calculul salariilor
3.3.1. Determinarea venitului brut
3.3.2. Re ineri din salarii ț
3.3.3. Datoriile întreprinderii fată de asigurările sociale i protec ia socială ș ț
3.3. Înregistrarea în contabilitate a salariilor realizate
3.4. Calculul i înregistrarea contabilă a indemniza iei de maternitate ș ț
3.5. Situa ia lunară a salariilor în exerci iul financiar 2018 ț ț
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
3

Introducere
Salariul ocupă unul din rolurile principale atât în teoria cât i în practica economică. În ș
economiile dezvoltate, salariul reprezintă cea mai mare parte a veniturilor na ionale. Fiind ț
forma de venit cea mai răspândită în societate, situa ia economică a unui număr mare de ț
indivizi este condi ionată de acest tip de venit. ț
Reglemantarea rela iilor contractuale muncă-salarizare este men inută prin salarizarea ț ț
personalului, crescând astfel importan a acesteia în cadrul pie ei for ei de muncă. ț ț ț
Locul unde are loc confruntarea directă dintre cererea i ofertă de muncă poartă denumirea de ș
pia ă for ei de muncă. Finalizarea confruntării cererii i ofertei de muncă se înfăptuie te înț ț ș ș
schimbul unui salariu.
Într-o societate comercială ce are ca activitate principală prestarea de servicii, unul dintre cele
mai importante aspecte ce necesită aten ie deosebită este personalul direct productiv. ț
Că i motiva ie suplimentară pentru cei cu activitate direct productivă, cei ce sunt principalăș ț
sursă de venit a societă ii este bineîn eles remunera ia. ț ț ț
Încă din antichitate, muncă era răsplătită conform efortului. Ini ial muncitorii aveau că formă ț
de plată sărea ( latină-salis). Pu in mai târziu, după apari ia monedei, sărea a devenit ț ț
principală cheltuiala pentru majoritatea popula iei, scopul ei fiind acela de a conservă ra iile ț ț
de carne pentru o mai mare perioadă de timp.
Plată regulată a remuneratiilor se nume te salariu. În func ie de tradi ia i structură ș ț ț ș
economiei ărilor,remunera ia este hotărâtă prin mecanismele de pia ă liberă,asupra cărora ț ț ț
ac ionează i al i factori. ț ș ț
Conform legilatiei în vigoare, diverse ări folosesc salariul minim pe economie încercând să ț
prevină exploatarea for ei de muncă. Sunt cunoscute i ări în care legea prevede ca ț ș ț
suplimentar plătii în bani să se folosească i tihete de masă, de vacan ă, etc.. ș ț
4

CAP. 1. Salarizarea personalului intr-o unitate de prestări servicii
– aspecte teoretice –
1.1. Cadru legislativ
În ceea ce prive te partea juridică, se folose te Codul muncii. Acesta reglementează ș ș
segmentul raporturilor de muncă,jurisdic ia i reglementările valabile, aplicarea i controlul ț ș ș
acestora în cadrul rapoarturilor de muncă.
Dispozi iile care fac alcătuiesc Codul muncii se aplică atât cetă enilor români ce î i prestează ț ț ș
muncă atât pe teritoriul României cât i în străinătate, cu condi ia că angajatorul să fie român, ș ț
dar i cetă enilor străini ce muncesc în bază unui contract cu o societate românească,ș ț
ucenicilor. Acelea i dispozi ii se aplică i angajatorilor români. ș ț ș
Indivizii de in libertatea de a muncii conform Constitu iei, acest drept nu poate fi îngrădit. ț ț
Locul de muncă, profesia sau activitatea prestată sunt decizii individuale. Obligarea unei
personane de a muncii, fără că această să î i fi exprimat consim ământul este strict interzisă, ș ț
cu excep ia cazurilor în care activitatea este impusă de autorită i publice. ț ț
Anumite condi ii de muncă, protec ie socială i securitate în muncă sunt necesare a fi create ț ț ș
pentru orice salariat, fără a întocmi vreo discriminare. Când ne referim la discriminare
cuprindem acte de excludere sau preferin a întemeiate pe diverse criteria ce duc la ț
neacordarea sau restrângerea unor drepturi prevăzute în legisla ia muncii. Rela iile de muncă ț ț
trebuie să func ioneze pe bază unui principiu esen ial i anume cel al egalită ii tratamentului ț ț ș ț
fa ă de angaja i i angajatori.ț ț ș
5

1.2. Contractul de muncă
Formarea unei societă i depinde de raporturi sociale bazate pe rela ii interumane. Normele ț ț
juridice reglementează aceste raporturi sociale transformându-le în raporturi juridice.
Dreptul muncii este o ramură a dreptului ce urmăre te rela ii stabilite în procesul executării, ș ț
schimbării, încetării sau încheierii raportului juridic de muncă.
Caracateristici definitorii ale raporturilor juridice de muncă sunt:
– Apari ia acestora în urmă încheierii contractelor individuale de muncă ț
– Individul ce prestează muncă este o persoană fizică
– Angajatorul poate fi atât persoană fizică cât i juridică ș
– Muncă prestată este caracterizată de continuitate i durabilitate ș
– Remunerarea muncii prestate este obligatorie, la fel i protec ia pe diferite ș ț
planuri a persoanei angajate
1.2.1 Contractul colectiv de muncă
Conform articolului 229 din Codul Muncii defini ia contractului colectiv de muca este ț
următoarea:„contractul colectiv de muncă este conven ia încheiată în formă scrisă între ț
angajator sau organiza ia patronala, de o parte, i salaria i, reprezenta i prin sindicate ori în ț ș ț ț
alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condi iile de ț
muncă, salarizarea, precum i alte drepturi i obliga ii ce decurg din raporturile de munca“ . ș ș ț
Contractele colective de muncă se semnează pentru to i angaja ii unei firme. ț ț
Drepturi i obliga ii pot fi stabilite prin intermediul clauzelor contractelor collective de ș ț
muncă în limitele i respectând condi iile legale. Aceste clauze reprezintă bază contractului ș ț
individual de muncă, acesta din urmă având nivel superior.
Contractul colectiv de muncă poate cuprinde i clause referitoare la verificarea aptitudinilor ș
individului inaite de angajare, diverse limite ale decontării cheltuielilor de cazare sau transport
sau alte cheluieli referitoare la deplasări etc.
6

1.2.2 Contractul individual de muncă
Izvorul raportului juridic de muncă îl reprezintă existen a contractului individual de muncă. ț
Contractul în bază căruia o persoană fizică, salariat, se obligă să presteze muncă pentru o
persoană fizică sau juridică, angajator, în schimbul unui salariu este contractul individual de
muncă. Acesta se încheie în formă scrisă, în limbă română, în urmă consim ământului ț
păr ilor, cu o zi înainte de începerea activită ii de către angajat. ț ț
1.3. Sistemul de salarizare
Un ansamblu de mecanisme i reglementări despre un nivel al salariilor fix, clasificarea ș
acestora în func ie de profesie,vechime i alte aspect i adoptarea salariilor la o evolu ie ț ș ș ț
aconomica a statului poartă denumirea de sistem de salarizare.
Obiectivul existen ei unui sistem de salarizare este în principal motivarea indivizilor la a ț
adopta un comportament sugerat de organiza ie.Motivarea se referă atât la atragerea ț
personalului în companie cât i men inerea în aceea i formă a colectivului. ș ț ș
Formarea unui sistem de salarizare trebuie să atingă următoarele principii:
– Salariul este calculat în fuctie de pia ă muncii ț
– Principiul liberii negrocieri a salariului
– Principiul deciderii salariului minim
– Principiul calculării salariului raportat la cantitatea muncii depuse
– Principiul salarizării în func ie de nivelul professional ț
– Principiul salarizării pe bază condi iilor de muncă ț
– Confiden ialitatea salariului ț

7

1.3.1. Sistemul de salarizare-componente
Art. 155 din Codul muncii enumara umrtoarele componente ale salariului: salariul de bază,
sporuri, indemniza ii i alte adaosuri. ț ș
Partea principală a salariului este salariul de bază. Cunoscut i sub denumirea de salariu de ș
încadrare, salariu de pornire sau salariu tarifar, salariul de bază este un element definitoriu
pentru cointeresarea i comensurarea calită ii i cantită ii muncii prestate. ș ț ș ț
Salariul de încadrare este direct propor ional cu nivelul profesional, nivelul studiilor, ț
importantă postului oferit, sarcinile i condi iile de muncă. Acesta se stabile te pentru fiecare ș ț ș
individ.
Potrivit legisla iei din România, suplimentar salariului de încadrare, societă ile comerciale, ț ț
pot acordă sporuri prevăzute de lege dar i de contractele de muncă fie ele collective sau ș
individuale.
Sporurile reprezintă un supliment salarial calculat că i procent din salariul de bază. Spre ș
deosebire de adaosuri, sporurile au caracter permanent cu condi ia păstrării condi iilor de ț ț
muncă.
Cele mai întâlnite sporuri în societă ile comerciale din România sunt: ț
– Spor aferent condi iilor dificile de muncă; ț
– Spor pentru condi ii periculoase de muncă ț
– Spor pentru condi ii penibile de muncă ț
– Spor aferent orelor suplimentare
– Spor de noapte
– Spor de vechime
8

O altă componen a a salariului este adaosul. Adaosurile sunt motivate de rezultatul muncii ț
prestate i are scopul de a recompensa. În ceea ce prive te mărimea i acordarea acestor ș ș ș
sume, adaosurile au un caracter aleator. Principalele forme de ados sunt:
-Premii de sfarsit de an
-Cota parte din profitul realizat
-Premii de sarbatori/ de vacanta
1.3.2. Calculul venitului brut
Salariul este expresia bănească a părții din venitul național destinat
consumului individual și repartizată celor ce muncesc, proporțional cu cantitatea și calitatea
muncii depuse.
Venitul reprezintă sumele sau valorile încasate sau de încasat din: livrări de bunuri,
executări de lucrări, prestări de servicii, executări de obligații legale sau contractuale.
Potrivit Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani
și/sau natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui
contract de individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de
perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă,
inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate de muncă.
Potrivit noii reglementări, sunt asimilate salariilor, pe lângă veniturile prevăzute în
Ordonanța Guvernului nr. 7/2001, și sumele acordate de persoanele juridice fără
scop patrimonial și de alte entități neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori
nivelul stabilit pentru indemnizația primită pe perioada delegării și detașării în altă localitate,
în țară și in străinătate, în interesul serviciului, pentru salariații din instituțiile publice.
Veniturile salariale obținute de angajați sunt formate din:
Salariu de bază + Alte drepturi salariale = Venit brut
Sau
Salariul realizat + Adaosurile la salariu = Venitul brut realizat
1) Salariul realizat – calculat în funcție de salariul de bază și de forma de salarizare
aplicată (salarizare în regie – pentru timpul lucrat; salarizare în acord – în funcție de normele
9

de muncă; salarizare în cote procentuale – calculat la volumul vânzărilor).
Salariul realizat poate fi egal, mai mare sau mai mic decât salariul de bază negociat. El
reprezintă o sumă brută.
2) Adaosurile și sporurile din salariu (indemnizație de conducere, indemnizație de zbor,
spor de vechime, spor de noapte, spor de stres, spor de lucru în subteran, spor de
periculozitate,spor de toxicilitate etc.) – se calculează fie în sumă fixă, fie ca procent din
salariul de bază,proporțional cu timpul lucrat în alte condiții.
Prin însumarea veniturilor brute lunare realizate de toți salariații societății comerciale,
se obține Fondul de salarii brut realizat în luna respectivă. El constituie pentru societatea
comercială o cheltuială.
Conform Ordonanța de urgență nr. 79/2017, începând cu anul 2018:
La calculul deducerilor personale lunare degresive potrivit art. 1 în funcție de venitul
brut lunar din salarii și de numărul de peroane aflate în întreținerea contribuabilului s-a utilizat
următorul algoritm de calcul:
Pentru un venit brut lunar din salarii de până la 1.950 lei:
2017 2018
Fără persoane în întreținere: 300 510
Cu o persoană aflată în întreținere: 400 670
Cu 2 persoane aflate în întreținere: 500 830
Cu 3 persoane aflate în întreținere: 600 990
Cu 4 persoane aflate în întreținere: 800 1310
1.3.3. Rețineri salariale
Obliga iile băne ti pe care le are societatea i salaria ii poartă denumirea de obliga ii ț ș ș ț ț
salariale.Astfel angajatului ce munce te în condi ii normale i se re in din salariu următoarele: ș ț ț
– Contribu ia asiguratorie pentru muncă :2,25% ț
Salariatul are obliga ia de a plă i: ț ț
– Constributia pentru asigurări de sănătate : 10 %
– Contribu ia pentru asigurări sociale ( pensie) 25% ț
10

Referitor la CAM, această cuprinde toate celelalte contribu ii sociale existen e în anii ț ț
anteriori. Contribu ia asiguratorie pentru muncă (2,25%) sunt impărtiti după cum urmează: ț
• 15% Fond de garantare pentru plată crean elor salariale; ț
• 20% bugetul omaj; ș
• 5% Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă i boli profesionale; ș
• 40% Fond na ional unic de asigurări sociale de sănătate pentru plată ț
concediilor medicale;
• 20% bugetul de stat, într-un cont distinct.
1.3.4. Plata salariilor
Dovadă plătii salariilor se face prin semnarea statelor de plată sau prin alte documente
justificative precum ordine de plată, dispozi ii de plată. ț
Principală obliga ie a angajatorului este accea de a plăti salariul aferent muncii depuse ț
de salariat.
11

1.4. Conturi utilizate la înregistrarea salariilor i a contribu iilor ș ț
sociale
Cu ajutorul contului 421 “Personal-salarii datorate” se ine eviden a decontărilor cu ț ț
personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau în natură, inclusiv a
sporurilor, adaosurilor, premiilor din fondul de salarii etc. Totodată, contul 421 „Personal –
salarii datorate” este un cont de pasiv.
În creditul contului 421 „Personal – salarii datorate” se înregistrează:
• salariile i alte drepturi cuvenite personalului (641). ș
În debitul contului 421 „Personal – salarii datorate” se înregistrează:
• re ineri din salarii reprezentând avansuri acordate personalului, sume opozabile ț
salaria ilor datorate ter ilor, contribu ia pentru asigurări sociale, contribu ia pentru ajutorul de ț ț ț ț
omaj, garan ii, impozitul pe salarii, precum i alte re ineri datorate (425, 427, 431, 437, 428, ș ț ș ț
444);

• valoarea la pre de înregistrare a produselor acordate salaria ilor că plată în natură, ț ț
potrivit legii (345);

• drepturi de personal neridicate (426);

• salariile nete achitate personalului (512, 531).
Soldul contului reprezintă drepturile salariale datorate.

Contul 423 “Personal – ajutoare materiale datorate”
12

Cu ajutorul acestui cont se ine eviden a ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară ț ț
de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces i a altor ajutoare acordate. ș
Contul 423 “Personal – ajutoare materiale datorate” este un cont de pasiv.
În creditul contului 423 “Personal – ajutoare materiale datorate” se inregistrează:
– ajutoarele materiale suportate potrivit legii, precum i alte ajutoare acordate (431, 645). ș
În debitul contului 423 “Personal – ajutoare materiale datorate” se inregistrează:
– ajutoare materiale achitate (512, 531);
– re inerile reprezentând avansuri acordate, sume datorate unitătii sau ter ilor, contribu ia ț ț ț
pentru asigurări sociale, contribu ia pentru asigurări de sănătate i pentru ajutorul de omaj i ț ș ș ș
impozitul datorat (425, 427, 428, 431, 437, 444);
– ajutoare materiale neridicate (426).
Soldul contului reprezintă ajutoare materiale datorate.
Contul 425 “Avansuri acordate personalului”
Cu ajutorul acestui cont se ine eviden a avansurilor acordate personalului. Contul 425 ț ț
“Avansuri acordate personalului” este un cont de activ.
În debitul contului 425 “Avansuri acordate personalului” se inregistrează:
– avansurile achitate personalului (512, 531).
În creditul contului 425 “Avansuri acordate personalului” se inregistrează:
– sumele re inute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale, reprezentând avansuri ț
acordate (421, 423).
oldul contului reprezintă avansurile acordate. Ș
Contul 427 “Retineri din salarii datorate tertilor”
13

Cu ajutorul acestui cont se ine eviden a re inerilor i popririlor din salarii, datorate ter ilor. ț ț ț ș ț
Contul 427 “Retineri din salarii datorate tertilor” este un cont de pasiv.
În creditul contului 427 “Retineri din salarii datorate tertilor” se inregistrează:
– sumele re inute personalului, datorate ter ilor, reprezentând chirii, cumpărări cu plată în ț ț
ra e i alte obliga ii fată de ter i (421, 423, 424). ț ș ț ț
În debitul contului 427 “Retineri din salarii datorate tertilor” se inregistrează:
– sumele achitate ter ilor, reprezentând re ineri sau popriri (512, 531). ț ț
oldul contului reprezintă sumele re inute, datorate ter ilor. Ș ț ț
Începând cu 01 ianuarie 2018 pentru eviden a asigurărilor sociale datorate de angajat se ț
utilizează conturile 4315 „Contributia de asigurări sociale”(P) pentru CÂ i 4316 Ș ș
„Contributia de asigurări sociale de sănătate” (P) pentru CASS. Pentru eviden a asigurărilor ț
sociale datorate de angajator – CAM se utilizează conturile 436 „Contributia asigurătorie
pentru muncă” (P) i 646 „Cheltuieli privind contribu ia asigurătorie pentru muncă”. ș ț
1.5. Concediul de maternitate
Concediul de maternitate i plata acestuia sunt reglementate prin Ordonan a de Urgentă nr. ș ț
158/2005. Începând cu data de 12 ianuarie 2018 au intrat în vigoare noile norme metodologice
care au modificat modul în care sunt calculate indemniza iile. ț
Schimbările care au apărut anul acesta se referă la stagiul minim de cotizare i la bazele de ș
calcul pentru contribu iile sociale obligatorii. Că să beneficieze de acest drept, angajată trebuie ț
să aibă un stagiu de cotizare de cel pu in o lună la plată contribu iei de concedii i ț ț ș
indemniza ii, în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu. ț
Totodată, pe langă stagiul de cotizare, trebuie să fie îndeplinite i următoarele condi ii de ș ț
către salariata:
• să aibă domiciliul în România;
• să prezinte un certificat medical angajatorului referitor la sarcină
14

La calcularea stagiului de cotizare sunt luate în considerare, după caz, i: ș
• perioadele de timp în care a beneficiat de concediu medical;
• perioadele de timp în care a beneficiat de pensie de invaliditate;
• studiile absolvite (cursuri de zi în invătămantul universitar);
• concediul i indemniza ia pentru cre terea copilului. ș ț ș

Concediul de maternitate are o durată fixă de 126 de zile calendaristice i se împarte în două ș
perioade:
• concediu prenatal (de sarcină) cu o durată de 63 de zile, care este acordat înainte de
na terea copilului; ș
• concediu postnatal (de lăuzie) cu o durată de 63 de zile, care este acordat după
na terea copilului. ș
Plată indemniza iei de maternitate este făcută de angajator i sumă este recuperate din ț ș
FNUASS în bază certificatului medical eliberat de medic. Trebuie să prezinte acest certificat
medical angajatorului cel târziu pană pe data de 5 a lunii următoare celei pentru care i-a fost ț
acordat concediul.
Valoarea indemniza iei este egală cu 85% din media veniturilor brute care au fost realizate în ț
ultimele ase luni. De asemenea, vor beneficia de indemniza ie i angajatele care au avut un ș ț ș
stagiu de cotizare de cel pu in o lună, în ultimele 12 luni înainte de începerea concediului de ț
maternitate.
Angajatorului îi revine sarcina de a calcula valoarea indemniza iei. Sunt luate în considerare ț
veniturile raportate la zilele lucrate pentru care s-au plătit contribu iile de asigurări pentru ț
concedii i indemniza ii de sănătate, precum i perioadă în care a beneficiat de indemniza ie ș ț ș ț
de omaj, după caz. ș
15

În cazul în care nu ai ob inut venituri în ultimele ase luni, se vor luă în considerare pentru ț ș
calcul lunile în care a existat un venit de cel pu in o lună în care s-a plătit contribu ia pentru ț ț
concedii i indemniza ii, din ultimele 12 luni înainte de începerea concediului de maternitate. ș ț
Înregistrările contabile vor fi:

Recunoasterea drepturilor cuvenite salariatilor pentru concediile medicale suportate din
FNUASS:
4382 = 423 Valoare CM
Retinerea sumelor datorate pentru concediile medicale:
423 = 4315 CAS 25%
423 = 421 Salariu net

5121 = 4382 Încasare de la Casa
de sănătate
421 = 5121 Salariu platit

2. Societatea Cotecna Romania SRL
2.1. Scurt istoric
16

Cotecna este un important furnizor de servicii de testare, inspec ie i certificare. Ofera solu ii ț ș ț
pentru a facilita comer ul i a face ca lan urile de aprovizionare să fie mai sigure i mai ț ș ț ș
eficiente pentru clien i. ț
Serviciile de inspec ie i testare pentru agricultură i produse alimentare ajută clien ii să ț ș ș ț
atenueze riscul, să respecte obliga iile contractuale i să- i facă afacerea mai transparentă i ț ș ș ș
mai durabilă
Fondată în 1974 în Elve ia, Cotecna a început ca o afacere de familie i este in prezent un ț ș
jucător interna ional pe piata mondială, cu mai mult de 100 de birouri in 50 de ări diferite. ț ț
Cotecna Inspection S.A. este foarte încântată să anun e achizi ionarea firmei Timex Surveyors ț ț
SRL, România, in februarie 2017 Adrian Butucă, unicul ac ionar i directorul Timex ț ș
Surveyors, a transferat 80% din ac iunile companiei de inspec ii către elve ieni. ț ț ț
Timex este una dintre cele mai importante companii de inspec ie i testare din România. ț ș
Specializată în furnizarea de servicii agricole, de fumigare, îngră ăminte, minerale i metale, ș ș
î i desfă oară activitatea din sediul său din Constan a i din diverse loca ii strategice din ară.ș ș ț ș ț ț
Sprijinit de peste 100 de profesioni ti cu înaltă calificare, un laborator de laborator ISO17025 ș
i unită i de testare mobile, Timex oferă o acoperire cuprinzătoare în portul principal al Măriiș ț
Negre, Constan a i România în ansamblul său. ț ș
După 18 ani de colaborare strânsă, această achizi ie a fost în mod natural i în conformitate ț ș
cu planul strategic de dezvoltare Cotecna. Împăr irea for elor cu Timex va permite companiei ț ț
Cotecna să beneficieze de o prezen ă puternică în România i să- i extindă i mai mult ț ș ș ș
prezen a în regiunea Dunării. În plus fa ă de capacită ile puternice existente în Odessa, ț ț ț
Rostov i Novorossiysk, această tranzac ie consolidează i Cotecna în calitate de inspector ș ț ș
principal în zona Mării Negre.
2.2. Prezentarea societatii si informatii generale
17

Unitatea economică Cotecna România S.R.L. a fost infiintată în dată de 17.09.1997 în
bază Legii 31/1990 că i societate cu răspundere limitată, din ini iativă unicului ș ț
asociat.Această este inregistrată la Registrul Comer ului având codul unic de înregistrare RO ț
9777575,înregistrare făcută în bază actului constitutiv.
L-a înfiin are s-a hotărat că formă de impozit achitată să fie cea pe profitul ț
microintreprinderii,administratorul considerând că această fiind cel mai rentabil mod de
impozitare la nivelul societătii.
Profilul de activitate al firmei se bazează pe prestarea de servicii în testarea, inspec ia i ț ș
certificarea mărfurilor.
Societatea are sediul social la adresă bdul. 1 decembrie 1918 2 et. D, Constan a unde î i ț ș
desfă oară activitatea de birou. Cu ajutorul laboratorului aflat la adresă Str. Popă Farcas, nr.12 ș
Bis, Constan a i a loca iilor din Brăila i din portul Constan a, societatea este la dispozi ia ț ș ț ș ț ț
clien ilor în cel mai scurt timp posibil. ț
Structură ac ionariatului la dată infiintării societătii era fomata din unicul asociat, Butuca ț
Adrian.
Capitalul social al societătii la înfiin are era de 300 RON ,aport în numerar al asocia ilor, ț ț
depus pe foi de vărsămant, pe parcursul anilor prin contribu iile asocia ilor capitalul social a ț ț
ajuns la valoarea de 1100 lei.
Potrivit codului CAEN principal cu care s-a înfiin at societatea obiectul de activitate este alte ț
activită i anexe transporturilor. ț
Această activitate cuprinde:
-expedierea mărfurilor
-aranjarea sau organizarea opera iunilor de transport, rutier, maritim, aerian sau pe calea ț
ferată
18

-organizarea expedierilor de marfă individuale sau în grup ( inclusiv ridicarea i livrarea ș
mărfurilor i gruparea expedierilor) ș
-procurarea i emiterea documentelor de transport i a documentelor de expedi ie (scrisori de ș ș ț
trăsură)
-activită i ale agen ilor vamali ț ț
-activită i ale agen ilor de exemplupediere a mărfurilor maritime i aeriene ț ț ș
-activită i ale brokerilor pentru spa ii pe nave i aeronave ț ț ș
-activită i de manipulare a mărfurilor, de exemplu ambalarea temporară în lăzi pentru unicul ț
scop al protejării mărfurilor în timpul tranzitului, despachetarea din lăzi, extragerea de
e antioane, cântărirea mărfurilor ș

Serviciile prestate de Cotecna România sunt acelea de testare, inspec ie,fumigare i ț ș
certificare a mărfurilor transportate de clien i. ț
Cotecna România SRL, prin intermediul personalului tanăr i dinamic, operează cu cele mai ș
multe mărfuri tranzac ionate, de la minerale (minereu feros i neferos, produse din o el, ț ș ț
produse chimice uscate, cărbune, ciment) la agricultură (cereale, semin e, produsele noastre, ț
ajutând clien ii cu maximul de cuno tin e i abilităti, pentru a păstra marfă în cele mai bune ț ș ț ș
condi ii. ț
Inspec ia cantitativă asigură certificarea cantită ii de mărfuri încărcate, descărcate sau ț ț
transvazate i pot fi aplicate oricărui tip de produs în vrac sau ambalat în saci, indiferent că ș
este vorba de cereale, cărbune, cocs, sau de alte mărfuri .
Gamă de servicii de inspec ie a calită ii cuprinde: ț ț
• Asistentă la cântărirea mijloacelor de transport terestru (camioane, vagoane CFR), sau
determinări cantitative volumetrice
19

• Talimanie la încărcarea sau descărcarea produselor din containere i/sau din ș
mijloacele de transport terestru, fluvial i maritim ș
• Determinări cantitative (draft-survey, ullage) ale mijloacelor de transport fluvial i ș
maritim (barje, lepuri, nave) ș
• Determinarea cantită ii de material aflat buncăre stive la teren prin măsurători ț
volumetrice (cubaj)
Inspec ia include: ț
• Inspec ia condi iei mijloacelor de transport, asigurarea mărfii pe transportului ț ț
monitorizarea de operare la încărcare descărcare
o Inspec ia mijloacelor de transport la încărcare (inspec ie hambare, mijloace de ț ț
transport fluvial terestru, inspec ie etan eitate capace hambare barje nave) ț ș
o Înregistrarea de operare prin la încărcarea mijloacelor de transport fluvial maritim
• Inspec ia mărfurilor ț
o Condi ia mărfii înainte, timpul după încărcarea/descărcarea de pe mijloacelor de ț
transport prin control vizual
o Prelevare-pregătire probe pentru efectuarea analizelor de laborator specifice fiecărui
de material produs
o probelor prelevate puse la dispozi ie de către clien i laboratoarele proprii ț ț
laboratoare partenere acreditate
o la efectuarea analizelor laboratoarele clien ilor ț
o Determinarea nivelului de radioactivitate de eurilor feroase neferoase aflate stive ș
la încărcarea pe mijloacele de transport terestru, fluvial maritim
20

o Controlul materialelor corpurilor cu poten ial exploziv, la încărcarea pe mijoacele de ț
transport terestru, fluvial maritim
o , cu identificarea produsului prin control vizual prin efectuarea analizelor de
laborator cărora se prezintă indicii pentru încadrarea produsului de către autoritatea
o Evaluarea daunelor produse mărfurilor pe transportului terestru, fluvial maritim
Serviciile de fumigare, includ tratamentul mărfurilor incărcate pe vasele, barjele containerele
pregătite pentru naviga ie, porturi centre logistice din lume. Aceste servicii respectă ț
legisla ia natională internatională severă, practică standardele de calitate sigurantă acceptate ț
la nivel global.
Serviciile noastre de fumigare management dăunătorilor, care prezintă eficientă fiecare
etapă lan ului de aprovizionare, includ: ț
• Fumigarea bunurilor depozitate
o Fumigarea produselor agricole ambalate vrac (de exemplu, cereale,) aflate silozuri,
rezervoare depozite.
• Fumigare timpul înaintea transportului
o Dezinfectarea calelor goale
o Denaturare colorare
o Fumigarea mărfurilor incărcate pe barje alte vase, containere, trenuri autotrenuri
• Tratamentul cu biocide mărfurilor
o Tratarea produselor agricole insectelor acarienilor
• Dezinfec ie fumigare pentru industria alimentară ț
• Măsurarea gradului de ventila ie absen ei ț ț
21

Pentru calitatea cerealelor semin elor oleaginoase, este nevoie de o testare rapidă, eficientă. ț
Serviciile cuprinzătoare de testare cerealelor semin elor oleaginoase să confirme calitatea ț
rapid sigur. De asemenea să efectua i orientativă să detecta i micotoxinele, contaminan ii ț ț ț
produsele modificate genetic (OMG).
Dotate cu tehnologie ultramodernă, cele noi metode de testare, oameni de stiintă tehnicieni
exper i, laboratoarele noastre vă oferă cele standarde de precizie integritate, tot lume. ț
2.3. Evolu ia principalilor indicatori economico- financiari ț
22

Tabel 2.1. Evolu ia principalilor indicatori economico-financiari ai societă ii Cotecna ț ț
România SRL (sursă: date preluate din situa iile financiare anuale) ț
ANCIFRA DE AFACERI
(RON)PROFIT (RON) Lichiditat
e
generalaRentabilitate
financiaraSolvabilitate
generala
201820584432 4738922 5.7836.869.21
201719819173 5346380 2.8457.476.73
201618896727 4734667 6.0525.0610.17
201518436307 5656944 4.4933.087.26
201416730522 5352501 3.9238.306.36
Figura 2.1. Evolu ia cifrei de afaceri si a profitului (sursa: Tabel 2.1.) ț
201420152016201720180.005,000,000.0010,000,000.0015,000,000.0020,000,000.0025,000,000.00
CIFRA DE AFACERI
PROFIT
Figura 2.2. Evolu ia principalilor indicatori economico-financiari ț
(sursa: Tabel 2.1.)
23

20142015201620172018010203040506070
Lichiditate generala
Rentabilitate financiara
Solvabilitate generala
Valoarea supraunitară a lichidită ii generale arată că pe termen scurt, întreprinderea are ț
capacitatea de a- i stinge datoriile. Această constituie pentru bancă, o mare siguran ă, în ș ț
acordarea noilor credite, concretizat în existen a unui fond de rulment financiar care îi permite ț
întreprinderii să facă fa ă incidentelor care apăr în mi carea activelor circulante, sau a unor ț ș
deteriorări în valoarea acestora. Cu cât raportul este mai mare decât 1, cu atât întreprinderea
are o siguran ă mai mare . ț
Evolu ia lichidită ii este una ascendentă în ultimii ani, cu excep ia exerci iului financiar 2017 ț ț ț ț
când societatea a fost achizi ionată de multina ională Cotecna Inspection i au avut loc ț ț ș
schimbări bru te. ș

24

3. Studiu de caz privind analiza si contabilitatea salariilor la Cotecna
Romania SRL
3.1. Analiza asigurării firmei cu resurse umane:
Resursele umane reprezintă ansamblul aptitudinilor fizice i intelectuale native însumate cu ș
experien ă acumulată în via ă activă i utilizată în activitătile specifice fiecărei organiza ii i ț ț ș ț ș
cuno tin ele dobândite prin invătare i calificare. ș ț ș
3.1.1.Analiza asigurării cantitative cu forță de muncă:
Dezvoltarea resurselor umane urmăreste adaptarea permanentă la noile condi ii prin ț
activitătile de dezvoltare i perfec ionare a personalului, care au drept obiectiv acomodarea în ș ț
dinamică a resurselor umane cu cerin ele mediului, definite în plan social, politic, economic, ț
tehnologic i ecologic. În acest sens, compania alocă sume însemnate în vederea participării ș
personalului la cursuri de formare profesională i perfec ionare continuă. ș ț
Dimensiunea cantitativă a asigurării cu personal este dată de volumul activitătii firmei i ș
eficientă muncii. Pentru analiză cantitativă a personalului se utilizează un set de indicatori:
Tabel 3.1. Indicatori salariali ( sursa: situatii financiare anuale)
Indicatori 201620172018Δ2017/2016Δ2018/2017
Număr scriptic de
salariați118114109-4-5
Număr mediu de
salariați1111131082-5
Număr maxim de
salariați120117110-3-7
Efectiv fiscal 1111131082-5
Pe parcusrul anilor de activitate numărul mediu al angaja ilor a crescut cu 99 , echivalentul a ț
1200%.
În anul 2000, societatea avea 9 salaria i, urmând că în anul 2018 să ajungă la numărul de 108 ț
angaja i. ț
25

Anul 2018 a adus o scădere în numărul salaria ilor, societatea este în căutare de personal. ț
3.1.2. Mișcarea personalului:
Circulația salariaților este determinată de o serie de cauze atât de natură subiectivă cât
și obiectivă și pe care le putem grupa astfel:
1.cauze obiective:
-reducerea activității firmei care presupune faptul că în mediul
concurențial existent firma traversează anumite dificultăți ce reflectă fie
imposibilitatea firmei de a face față restricțiilor impuse, fie efectul unor
dezechilibre denatură economică;
-strategii neadecvate de recrutare și asigurare cu personal care conduc la
scăderea performanțelor firmei (reducerea cifrei de afaceri, reducerea profitului, a
productivității muncii, scăderea rentabilității) și a imaginii firmei pe piață;
-modificarea gradului de înzestrare tehnică a muncii ca urmare a
progresului tehnic ce determină reducerea efectivului de personal și are consecințe
favorabile asupra modificării raportului de forțe dintre potențialul uman și cel
material ca urmare a achiziționării de noi active corporale și a creșterii gradului de
tehnicitate a acestora;
-plecări la studii, pensionări, decese.
2.cauze subiective:
-desfacerea contractului de muncă pentru diverse abateri disciplinare;
-plecări fără acordul societății;
-demisii;
– salarizări mai bune la alte societăți
26

Tabel 3.2.: Dinamica personalului angajat la Cotecna Romania SRL
Indicatori 201620172018
Număr mediu de salariați 111113108
Număr de salaria i intrați în unitate ț 61010
Număr de salaria i ieșiți din unitate, din care: ț 6815
– prin demisie și concediere 6815
Tabel 3.3.:Coeficienți de dinamică și mobilitate a personalului la Cotecna Romania SRL
Indicatori 201620172018∆2017/
2016∆2018/
2017
Coef. intrărilor de
personalKi5.41%8.85%9.26%3.440.41
Coef. ieșirilor de personal Ke5,41%7.08%13.89%1.676.81
Coef. de fluctuație Kfl5.41%7.08%13.89%1.676.81
Coef. mișcării totale Kmt11.11%15.93%23.15%4.827.22
Gradul de stabilitate Gs88.89%84.07%76.85%-4.82-7.22
3.1.3.Analiza calificării forței de muncă:
Analiza calificării forței de munca urmărește modul în care firma se asigură cu forța de
munca calificată si vizează doua aspecte respectiv caracterizarea situației calificării la un
moment dat, evoluția acesteia și situația concordanței dintre complexitatea lucrărilor si
nivelul calificării forței de munca în alte cuvinte modul cum este utilizată forța de muncă
calificată.
În ceea ce prive te șnivelul de calificare al personalului , structura acestuia în funcție de
nivelul de studii absolvite se prezintă după cum urmează:
27

Tabel 3.4.:Structura personalului în funcție de nivelul de studii la Cotecna Romania SRL
Structura personalului 201620172018∆2017/2016∆2018/2017
Total personal, din care: 1111131082-5
Personal cu studii
superioare40435037
Personal cu studii medii 7170581-12
Coeficientul mediu al
calificarii1.361.381.460.020.08
Gradul complexitatii
lucrarilor efectuate1.361.381.460.020.08
Tendința de creștere a coeficientului mediu de calificare demonstrează calificarea firmei
pentru creșterea calificării lucrătorilor .
Existenta unor angajati care nu mai reusesc sa tina pasul, pe plan profesional, cu mutatiile care
au loc în modul de desfasurare a activitatilor din economia moderna reprezinta o problema
care preocupa tot mai multe firme. Tot mai frecvente sunt cazurile în care salariati considerati
ani la rând ca eficienti pe posturile lor îsi îndeplinesc cu tot mai mare dificultate
responsabilitatile, iar performantele lor sunt tot mai reduse.
Analiza modului de utilizare a forței de munca potrivit calificării trebuie corelată cu
complexitatea lucrărilor executate conform tehnologiei de producție,folosirea lucrătorilor în
conformitate cu cerințele progresului tehnic influențând favorabil atât creșterea productivității
muncii cat si a eficientei generale.
Din analiza comparativă a celor doi indicatori rezultă :
G=C, există o concordantă deplină între complexitatea lucrărilor si calificarea
lucrătorilor.
28

3.2. Influen a cheltuielilor salariale asupra rezultatului financiar ț
Tabel 3.5. Informa ii financiare ( sursa: Bilantul societatii) ț
AnDatorii
totaleProfit netNumar de
angajatiDatorii in
legatura
cu
personalulDatorii
totale
contributii
20181 523 6804 738 922108 519 205506 151
20171 552 4515 346 380113 413 027347 978
20162 006 1624 734 667111 337 235240 782
De i salariile medii nete au înregistrat cre teri de cu 1152.34 lei în anul 2018, fa ă de anulș ș ț
2017, respectiv cu 131.53 %, datoriile aferente acestor salarii au crescut cu 1607.13 lei, o
cre tere de 152.19%. ș
Cre terea datoriilor cu contribu iile aferentă anului 2018 reprezintă de fapt modificările ș ț
aferente Ordonan ei de urgentă a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea i completarea ț ș
Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Fluctua ia valorii salariilor medii nete este mai mică în anii 2017, 2016 ea având o valoare de ț
doar 616.96 lei, însemnând un procent de 120.30%.
În 2018 cheltuielile în legătură cu personalul , respectiv salariile i contribu iile reprezentau ș ț
un procent de 21.64% din rezultatul net i 67.29% din datoriile totale. ș
Cheltuielile în legătură cu personalul se identificau într-un procent de 14.23% din rezultatul
net i 49.02% din datoriile totale. ș
Ponderea cheltuielilor cu personalul în rezultatul net manifestă o cre tere în anul 2018 fa ă de ș ț
2017 de 152.07% în contrariu cu scăderea numărului de angaja i cu un procent de 96%. ț

29

Figura 3.2. Evolu ia salariilor medii nete i a contribu iilor aferente ( sursa: Tabel 3.5.) ț ș ț
2016 2017 20180100020003000400050006000
Axis Title
30

3.3. Calculul salariilor
3.3.1. Calculul venitului brut
Pentru un salariat ce lucrează în ture:
La societatea Cotecna România SRL majoritatea salaria ilor sunt inspectori, al căror ț
program de muncă este 12/24, 12/48. Pentru calculul salariilor acestora se întocme te un ș
pontaj în care apăr desfă urate turele în care ace tia muncesc. Se pot calculă astfel clar orele ș ș
normale, orele de noapte muncite.
Durată timpului zilnic de muncă poate fi mai mare de 8 ore/zi în condi iile articolului 112, ț
alin. 2 din Codul muncii. Astfel, un program de lucru de 12 ore este urmat de o perioadă de
repaus de 24 de ore. Dacă programul de muncă include i ore de noapte (cel pu in trei ore în ș ț
intervalul 22:00 – 6:00), atunci modalitatea de salarizare se face inând cont de sporurile la ț
care angajatul are dreptul.
Repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de obicei sâmbătă i ș
duminică,potrivit articolului 137, alin. 1 din Codul muncii. Salaria ii au dreptul la acordarea ț
de zile consecutive libere pentru repausul săptămânal, indiferent de organizarea timpului de
lucru.
În cazul în care zilele libere acordate sâmbătă i duminică ar prejudicia interesul public i ș ș
desfă urarea normală a activită ii, repausul săptămânal poate fi acordat i în alte zile ale ș ț ș
săptămânii, conform Codului muncii, articolul 137 alin. 2. Zilele de repaus vor fi, în acest caz,
stipulate în contractual colectiv de muncă sau în regulamentul intern.
În situa ia în care repausul nu se poate efectuă în zilele de sâmbătă i duminică, ț ș
angajatorul va acordă un spor la salariu, stabilit în contractul colectiv de muncă sau în
contractul individual de muncă, după caz.
Regulă impusă de Codul muncii este că durată normală a timpului de lucru este de 40 de
ore pe săptămâna, chiar dacă programul este de 12 ore, urmat de 24 de ore repaus.
31

Pentru a ilustra felul in care se calculeaza salariul brut pentru un angajat care lucreaza 12
cu 24, vom lua un exemplu concret.
Angajatul are un program de lucru de 12 ore, intre 19:00 si 7:00 si 7:00 si 19:00, in
functie de cum efectueaza tura.
Beneficiaza de un spor pentru munca de noapte de 25% din salariul de baza pentru
fiecare ora de munca de noapte prestata.
Beneficiaza de repaus saptamanal 2 zile consecutiv. Daca repausul nu este sambata si
duminica, atunci sporul pentru weekend stipulat in contract este de 5%.
Norma de lucru pentru acesta este in martie de 168 ore.
Începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe ară garantat în ț
plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri i alte adaosuri, se stabile te la ș ș
1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună,
în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/ora
Pentru exemplificare, presupunem ca angajatului trebuie sa i se realizeze calcul salariu
pentru luna martie 2018, iar prima tura din luna a fost joi, 1 martie 2018 si a inceput la ora
19:00.
Salariul brut realizat = (Norma de lucru x Tarif ora normata) + (Numar ore de noapte x
Spor ora de noapte) + (Spor pentru lucrul in weekend x Salariul de baza brut lunar).
Tariful pe ora normata este raportul dintre salariul de baza brut lunar (4200 lei) si
norma de lucru (168 ore) = 25 lei
Sporul pe ora de noapte este egal cu tariful pe ora normata (25 lei) x sporul de noapte
prevazut in contract (25%) = 6.25 lei
Orele de noapte sunt cele lucrate in intervalul 22:00 – 6:00. In conditiile date, numarul
de ore de noapte lucrate este de 8 ore din 12/pe tura.
In luna martie 2018 au fost lucrate 7 ture de noapte, deci numarul total de ore de
noapte este de 8×7=56 de ore de noapte.
Astfel,
32

Salariul brut : 168 (norma de lucru) x 25 lei (tariful pe ora normata) + 56 (numarul de ore de
noapte) x 6.25 lei (sporul de noapte) + 5% (sporul pentru repaus saptamanal) x 4200 lei
(salariul de baza brut lunar) = 4760 lei
Pentru un salariat cu program normal de muncă:
Angaja ii ce întocmesc analizele i angaja ii de la birou au program normal de muncă, 8 ore ț ș ț
pe zi, 5 zile pe săptămâna.
Pentru a putea compară situa iile, vom folosi că i exemplu un angajat cu acela i salariu net, ț ș ș
pe luna martie 2018.
Salariu brut lunar: 4200 lei
Muncă salariatului cu program de lucru în tură este răsplătită cu 1.13% mai mult decât cea a
salariatului cu program de muncă normal.

3.3.2. Calculul retinerilor din salariu
Pentru angajat cu program de lucru in ture:
1. Salariul brut 4760 lei, fără persoane aflate în între inere: ț
Contribu iile angajatului: ț
– contribu ia de asigurari sociale (CAS): 4760 *25% =1190 lei; ț
– contribu ia de asigurari sociale de sanatate (CASS): 4760*10% =476 lei; ț
Deducerea (sumă care nu se impozitează): nu beneficiaza de deducere deoarece
depaseste pragul de 3600 lei.
– Baza de impozitare: 4760 – 1190 – 476=3094.
– Impozit: 3094*10% = 309 lei.
– Salariul net: 4760 – 1190 – 476 -309 = 2785 lei.
2.Salariul brut 4760 lei se transforma astfel in salariul net de 2785 lei.
Pentru angajat cu program de munca normal:
Salariu brut 4200 lei
33

CAS : 4200*25%=1050 lei
CASS:4200*10%=420 lei
Baza impozitare: 4200-1050-420=2730 lei
Impozit: 2730*10%=273 lei
Salariu net: 4200-1050-420-273=2457 lei
3.3.3. Datoriile întreprinderii față de asigurările sociale și protecția sociala
– contribu ia asiguratorie pentru muncă angajat cu program de munca in ture: ț
4760 * 2.25% = 107 lei.
– contribu ia asiguratorie pentru muncă angajat cu program de munca normal: ț
4200*2.25%=94.5 lei
Pentru a plati un salariu net de 2785 lei, angajatorul cheltuie 4867 lei
Pentru a plati un salariu net de 2457 lei, angajatorul plateste 4295 lei
3.4. Înregistrări contabile ale salariului
Fond salarii luna martie 2018
641 = 421 4760 lei
Retineri salariu martie 2018:
421 = % 1975 lei
4316 476 lei
4315 1190 lei
444 309 lei

34

Contributie asiguratorie pentru munca martie 2018:
646 = 436 107 lei
Plata salariilor aferente lunii martie 2018:
421 = 5121 2785 lei
Plata contributiilor sociale aferente salariilor lunii martie 2018:
% = 5121 2082 lei
4316 476 lei
4315 1190 lei
444 309 lei
436 107 lei
3.5. Calculul i înregistrarea contabilă a indemniza iei de maternitate ș ț
35

Angajata X a societatii Cotecna Romania SRL intra in concediu de maternitate pe data de
01.03.2018.
Aceasta a primit o marire de salariu incepand cu anul 2018 de 4%, conform contractului
colectiv de munca.
LUNA SALARIU BRUT
FEBRUARIE 2018 4680 lei
IANUARIE 2018 4680 lei
DECEMBRIE 2017 4500 lei
NOIEMBRIE 2017 4500 lei
OCTOMBRIE 2017 4500 lei
SEPTEMBRIE 2017 4500 lei
TOTAL 27360 lei
Norma salariala zilnica bruta medie (122 zile lucratoare) = 224.26 lei
Cuantumul lunar al indemnizatiei: 4560*85% = 3876 lei
Cuantum zilnic al indemnizatiei: 224.26*85%=190.62 lei
Perioada Indemnizatie bruta CASIndemnizatie neta
Martie 2018
(zile lucrătoare – 22)4194 lei10493145 lei
Aprilie 2018
(zile lucrătoare – 19)3622 lei9062716 lei
Mai 2018
(zile lucrătoare – 21)4003 lei10013002 lei
Iunie 2018
(zile lucrătoare – 20)3812 lei9532859 lei
Iulie 2018
(zile lucrătoare – 3)572 lei143429 lei
Inregistrarea contabila a indemnizatiei de maternitate pentru luna martie 2018:
Inregistrarea valorii brute a indemnizatiei de maternitate:
4382 = 423 4194 lei
Inregistrarea contributiilor aferente concediului ( CAS 25%)
423 = 4315 1049 lei
36

Inregistrarea indemnizatiei nete de maternitate:
423 = 421 3145 lei
Inregistrarea incasarilor de la Casa de Sanatate:
5121 = 4382 4194 lei

Plata indemnizatiei de maternitate:
421 = 5121 3145 lei
37

Nr
salariati Salariu
brutFond
SalariiCASCASSBaza impozitareImpozitCAMTotal Salarii
NeteTotal
contributiiTotal cheluieli
angajator
5047602380005950023800154700154705355139230104125243355
842003360084003360218402184756196561470034356
22598313162632906.513162.685556.98555.692961.58577001.2157586.375134587.585
2485842060165150420601.6133910.413391.044635.36120519.3690132210651.36
41709368372170936837.244441.84444.181538.3739997.6229912.7569910.37
Tota
l10840620677614169403.567761.4440449.144044.9115246.32396404.19296456.125692860.315
3.6. Situa ia lunară a salariilor în ț
exerci iul financiar 2018 ț
38
Nivelul salariilor la Cotecna Romania SRL
categoria 1: 2785 lei
categoria 2:2457 lei
categoria 3:3500 lei
categoria 4:5021 lei
categoria 5:10000 lei

Societatea are un număr total de 108 angaja i repartiza i pe 5 categorii de salarii, conform ț ț
graficului anterior.
Totalul cheltuielilor cu angaja ii pentru prima categorie de salarii este de 243355 lei, ț
reprezentând un procent de 35 % din totalul cheltuielilor. În această categorie de salarii sunt
angaja ii direct productivi cu program de muncă în ture. ț
Cea de-a două categorie de salarii are un total al cheluielilor de 34356 lei,respectiv un procent
de 4.99% din totalul cheltuielilor. Această cuprinde noii angaja i ai laboratorului, ce au un ț
program de muncă normal.
În a treia categorie de salarii sunt cuprin i o parte din salaria ii de la laborator i o parte din ș ț ș
salaria ii din birou. Cheltuielile cu salariile acestora însumează 134587.585 lei, reprezentând ț
un procent de 19.42% din totalul cheltuielilor.
A patra categorie de salarii este formată din totalul personalului indirect productive ce nu
de ine func ie de conducere a societă ii i nu are putere de decizie în managementul deț ț ț ș
conducere. Totalul cheltuielilor salariale ale acestei categori este de 210651.36 lei, respective
un procent de 30.40% din totalul cheltuielilor salariale.
Un procent de 10.09% din cheltuielile salariale înregistrate în anul 2018 este reprezentat de
ultima categorie de salarii, în cadrul cărora sunt încadrate func iile cu putere decizionala a ț
societă ii Cotecna România SRL, cu un număr total de 4 angaja i. ț ț

Concluzii
Cercetarea efectuată la Cotecna România SRL a permis formularea unor sugestii, observa ii i ț ș
propuneri, prin a căror luare în considerare, am putea contribui la perfec ionarea informa iilor ț ț
39

legate de această categorie de cheltuieli (cheltuieli de personal), precum i la îmbunătă irea ș ț
societă ii cercetate. ț
Societatea trebuie să stabilizeze mi carea de personal printr-un proces de angajare mai ș
riguros cu condi ii mai stricte de admitere a angaja ilor, dar i oferirea de mai multe beneficii ț ț ș
angaja ilor cu o vechime mai mare de muncă în această întreprindere. ț
Cotecna România SRL are o categorie de salarii maxime de 10000 lei în cadrul cărora sunt
angajate 4 persoane, prin concedierea uneia din aceste persoane se pot angajă 4 persoane
pentru programul de lucru în ture fără a maximiza cheltuielile societă ii. ț
Progresul oricărei societă i depinde într-o măsură decisivă de eficientă cu care sunt ț
folosite resursele umane, naturale i financiare de care dispune. Întotdeauna oamenii s-au ș
străduit că din fiecare unitate de muncă, de resurse naturale sau de bani, ce se cheltuie te să ș
asigure o cre tere cât mai mare a volumului i calită ii produc iei, să ob ină cantită i sporite ș ș ț ț ț ț
de bunuri materiale i servicii, deoarece numai pe o asemenea bază poate fi asigurată o ș
cre tere economică, crearea unei economii avansate i, implicit, în vederea ridicării bunăstăriiș ș
materiale i spirituale a societă ii. ș ț
Unul din elementele cele mai importante ale procesului de produc ie îl constituie for ă ț ț
de muncă, muncă fiind considerată condi ia esen ială a existen ei oricărei societă i. ț ț ț ț
40