1.Evoluția tehnologică și impactul asupra mediului educațional 1.1 Istoricul și progresul tehnologiei în mediul educational In secolul 19, elevii și… [613719]

1.Evoluția tehnologică și impactul asupra mediului
educațional

1.1 Istoricul și progresul tehnologiei în mediul educational

In secolul 19, elevii și studenț ii foloseau in locul hârtiei si pixului o mica tăblița cu margine de
lemn si cretă. Când se umplea, foloseau un ștergător pentru a scrie de la capăt.
La începutul anil or 1900, au fost lansate pe piaț ă stereoscopuri care permiteau vizualizarea
imaginilor în 3D. Dispozitivul a fost folosit atât pentru distracție acasă, cât și în scopuri
educaționale, de către profesor, pentru evidențierea anumitor puncte dintr -o lecție.
Prin anul 1925 a apărut primul proiector de film, cu schimbarea manuala a imaginilor dar care
permitea elevilor sa v izualizeze un subiect particular sau o cronologie de evenimente. Acest
instrument s -a folosit pana in anul 1980.
Tot în această perioadă radioul a început sa fie folosit în educație. Câteva școli au folosit radioul
pentru a transmite lecții către alte școli.
În an ii 1930, primul retropro iector a fost introdus la clasă înainte de a fi utilizate pe scară largă
de către armată în timpul al doilea război mondial. După introducerea produsului,
retroproiectorul a devenit larg utilizat în clasă, furnizând cadrelor didactice o alternativă mai
convenabilă la tablă. Un proiector folosea foi transparente care erau scrise cu un marker ce putea
fi șters. Profesorul putea scrie pe foaia transparentă reutilizabilă în timp ce se explica elevilor.
Notele erau reflectate pe un ecran în timpul prezentării la clasă.
În timpul anilor 1940, profesorii foloseau șapirograful pentru a imprima materialele de lucru
folosite in clasă. De asemenea, era folosit și pentru imprimarea diferitelor documente ale
operațiilor zilnice . Copiile erau cr eate manual ; rotind de manivela, se prelua formatul șablonului
prin cerneala cu care era acoperit șablonul și prin apăsare era transpus conținutul pe noile copii.
În anii 1950, căștile audio au fost introduse in clasă si instalate în stațiile audio. Prin ascultarea l a
căști a casetelor audio, elevii revizuiau lecția și consolidau cunoștințele pentru a putea fi
învățate.
Tot în această perioadă, în clasă a început a se utiliza rigla cu diapozitive, care a fost
premergătoare calculatorului și care era folosită pentru a face calcule ș tiințifice. Încă era în uz in
anii 1960, când calculatoarele apăruseră în clasă.
Un alt progres realizat în anii 50 a fost folosirea casetelor video, î ncepând din California. Acelea
aveau o vedere îngustă de 360 inch.

În a doua parte a anilor 1950, Mașina Skinner de predarea a lui B.F. Skinner un terapeut
comportamental, a fost integrată în procesul de învățare la clasă. Mașina a fost proiectată pentru
a permite student: [anonimizat], folosind un program specific de instrucțiuni.
Aparatul a fost proiectat să emită un set de întrebări standardizate. De fiecare dată când elevul a
răspuns corect la întrebare, aparatul va distribui o bomboană ca și recompensă .
În ultima parte a anilor 1950, Xerox a introdus prima mașina de fotocopiat. Acesta îi ajuta pe
profesori sa creeze copii ale materialelor didactice folosite mai ușor și mai repede decât cu
șapirograful. Ulterior, televiziunea educațională a devenit mai populară, cu peste 50 de canale
difuzând emisiuni educaționale.
Pe parcursul anilor 1960, în librării și în instituțiile educaționale au apărut benzi de film
individuale . Acestea le permiteau elevilor sa vizioneze filmul în ritmul lor propriu.
De asemenea, în timpul anilor 1960 a apărut pasta corectoare care era aplic ată pentru a corecta o
eroare tipărită sau scrisă.
Anii 1970 au fost marcați de apariția calculatorului de mână, care înlocuia înmulțitul si împărțitul
manual. Acest instrument a devenit foarte folosit și este precursorul calculatorului folosit in
zilele noastre.
Un instrument benefic pentru profesori care le reducea timpul de corectură a fost Scanerul, care
citea si corecta varianta hașurată cu creionul.
În 1977, compania Apple a lansat calculatorul Apple II care permitea elevilor sa învețe
matematică și geografie prin jocuri. Folosea floppy disk pentru vizualizarea conținutului si nu
necesita acces la internet.
În 1980 compania IBM a propus primul model de calculator personal. Acesta a fost primul care a
fost introdus pe p iața educaț iei. Calculatorul folo sea o varietate de metode de învățare și era un
înlocuitor al mașinii de scris în redactarea rapoartelor și a îndeplinirii unor misiuni.
Mijlocul anilor 1980 aduce primul CD ROM în mediul educațional. Pentru prima dată, elevii
puteau stoca video, audio, pr ecum și e nciclopedii, pe un singur compact disk.
Mijlocul anilor 1990, internetul devine disponibil publicului general. Până atunci fusese folosit
doar de militari, instituții academice si NASA. Viteza era foarte slabă si nu se puteau viziona
videoclipuri. Apoi a devenit folosit și în educație.
La sfârș itul anilor 1990, tabla neagra a fost gradual înlocuită c u tabla interactivă . Tabla albă
consta într -un ecran alb, calculator si proiector. Nu a fost folosită prea mult, deoarece oamenii nu
erau obișnuiți cu modul de utilizare, dar încet, încet, și -a făcut loc în clasele din întreaga lume.
La începutul secolului 21, mai multe clase din lume au devenit conectate la internet. În 2004,
You Tube a fost descoperit ca fiind un instrument eficient pentru învă țarea în clasă. Acesta
permitea profesorilor să le împărtășească elevilor videoclipuri instrucționale și proiecte.

În acest timp, iClicker a devenit un popular instrument pentru profesori, care le permitea să le
pună elevilor întrebări și să primească răspunsurile în timp real. Școlile, de asemenea au început
să includă în buget laptopuri pentru elevi.
Între 2007 și 2010, smartphone -urile au crescut în popularitate și au fost foarte folosite în rândul
studenților. Au devenit dispozitive de învățat în clasă abia în 2010, după apariția iPad -ului, care
au adus Wi -Fi pe toate dispozitivele mobile.
În 2015, aplicatiile mobile interactive au devenit centrul efectiv al învățatului. Larga lor
disponibilitate le oferă posibilitatea profesori lor să dispună de mai multe oportunități de învățare
și de o varietate de stiluri diferite de învățare.

1.2 Contribuții indirecte ale tehnologiei asupra mediului educațional

Microscopul . Totul a început când oamenii și -au dat seama că privind prin sticlă , obiectele se văd
mai mari. Apoi, introducând intr -un tub niște lentile, obi ectele p uteau fi mărite chiar de 9 ori. Un
progres remarcabil a fost făcut la sfârșitul secolului 17, când Anton van Leeuwenhoek, un biolog
de origine olandeză a folosit lentile speciale care permiteau studierea unor obiecte extrem de mici,
de până la o milionime de metru. Astfel s -au făcut descoperiri în domeniul biologiei – bacterii,
corpusculii de la nivelul capilarelor, viața dintr -o picătură de apă , etc . Inventarea si
imbunata tirea microscopului optic au dus la progrese semnificative in studiul celulei, in
bacteriologie si parazitologie, in mineralogie, in
metalografie, etc.
În școlile gimnaziale, liceale și cele superioare (fac ultăți,
institute), procesul educational a cunoscut un support
semnificativ odata cu folosirea microscopului în
laboratoarele de chimie, biologie, anatomie, fizică, etc.
Elevii și studenții au putut să -și însușească cunoștințe de
specialitate, la care altf el nu ar fi avut acces. De menționat
faptul că laboratoarele din mediul urban au fost dotate în mai
mare măsură cu aparatură de analiză microscopică, oferind
posibilitatea celor implicați în studiu să ajungă mai târziu
specialiști de valoare în știința rom ânească.
Figure 1- Microscopul

Telescopul . De la punerea laolaltă a două lentile pentru a putea observa fenomene meteorologice
mai aproape, Galileo Galilei, în anul 1609 a arătat craterele de pe lună, petele solare, galaxia Calea
Lactee si cei patru sateliți mari ai lui Jupiter.
Cu ajutorul telescopului putem explora cosmosul. Această t ehnologie a ajuns și în România. În
București există două telescoape astronomice la care au acces atât elevii cât și cadrele didactice,
sau studenții de specializate, în cadrul unor acțiuni organizate, beneficiind astfel de informații
științifice de mare valoare.
Personal, am participat cu colegii de liceu în
clasa a 10 -a în cadrul saptămânii Școala
Altfel la o acțiune în cadrul Observatorului
Astronomic din București. Am putut vedea
imagini cu satelitul natural al Pământului –
Luna, planetele Mercur și Venus, Carul
Mare, Carul Mic, diverse sisteme solare .

Cartografia . Prima reprezentare era executată pe o tăbliță de argilă, cu o scriere cuneiformă a
câtorva indicatii asupra vecinilor și a punctelor cardinale. În perioada antică se folosea proiecția
topografică pe un pergament, reprezentând lumea cunoscută de romani – șoselele Imperiului
Roman și distanțele între orașe. În evul mediu apar prezentate pe hărți direcții de navigație între
Europa, Asia și Africa. Celelalte perioade au adus cu ele reprezentări din ce în ce mai exacte, la
diferite scale. În secolul 20 știința cartografică s -a revoluționat prin dezvoltarea
aerofotogrammetriei, a aparatelor electronice de ridicare topografică, a informației satelitare, a
calculatoarelor și a internetului.
Laboratoarele de geografie din liceele de cultură general, cele din liceele de meteorologie și de
fizică a pământului, în facultăți de arheologie există instrumente de măsurare electronică și cu laser
pentru pregătirea viitorilor specialiști în topografie, topometrie, cartografie, etc.
Figure 2-Telescop Institutul Astronomic Bucuresti

Figure 3-Cartografie -Atlas Geografic
Fotografia. Prima fotografie datează din anul 1827, cu imaginea unei curți interioare pentru care
a fost nevoie de 8 ore timp de expunere. În 1884 apare roll -filmul cu expunere multiplă. La mai
mult de 100 de ani dupa, s -au făcut progrese majore: fotografie în culori, fotografii digitale, în
condiții de intuneric, mărirea imaginilor.
Fotografiile, planșele indeosebi pun la îndemâna celor ce
studiază informații pline de acuratețe și încărcătură științifică,
impunând din punctul acesta de vedere laboratoarele de
anatomie, fizică, biologie, arhitectură, geografie,
meteorologie ca adevărate centre de cunoaștere cu deschideri
de perspective nebănu ite. Prin folosirea videoproiectoarelor și
a altor instrumente de înaltă tehnologie (calculatoarele),
fotografiile pot fi stocate, folosite și distribuite într -o manieră
deschisă în procesul de predare și învățare a informațiilor
vizate.
Figure 4-Fotografia

Figure 6- Satelit Artificial Sateliți artificiali . Mai mulți sateliți au fost lansați în spațiu cu scopul de a transmite informații.
Unii sunt pentru comunicații (transmisiuni tv, con vorbiri telefonice, radio), navigație (cunoașterea
poziției navelor, automobilelor echipate cu receptori radio speciali și transmiterea informațiilor la
bază), meteorologie (observă fenomene atmosferice, furnizează informații cu privire la prognoza
meteo s i instabilitatea vremii ) , militari (utilizați în
misiuni militare pentru recunoaștere –
infraroșu,comunicatii -radar, monitorizarea flotelor
marine) si științifici (telescoape spațiale si sonde
spațiale – oferă informații despre corpurile cerești in jurul
cărora gravitează – Soare, lună, stele, planete, comete,
galaxii) .
Cine beneficiază de aceste informații? Unitățile de învățământ cu profil militar, de navigație, de
astronomie, etc.

Laserul . Acum aproximativ 100 de ani, Albert Einstein a câștigat premiul Nobel pentru cercetări
asupra efectului fotoelectric. Printr -o evaluare a consecințelor legii radiației și introducerea
conceptelor de emisie spontană și emisie stimulată, Einstein a enunțat primele principii de
funcționare ale laserului. Primul laser a fost construit în 1960, funcționând pe baza unui cristal
sintetic de rubin pompat cu pulsuri de flash. Apoi s -a construit un laser cu gaz pe bază de heliu și
neon și care emitea un fascicul as emănător infraroșului.
Apariția laserului în țara noastră a fost posibilă prin cercetările lui Ion Agârbiceanu în fizică și
stereoscopie (1956) de la Institutul de Fizică din București și în Laboratorul de Metode Optice și
Fizică Nucleară. Tot Agârbiceanu a dezvoltat și primul laser românesc cu gaz.
Laserul a devenit un instrument folositor în mai multe domenii, precum medicină ( bisturiu cu
laser, stomatologie, oftalmologie, acupunctură ), industrie și comerț ( prelucrări de materiale textile
și metale, ci titoare de coduri de bare, imprimare ), comunicații prin fibră optică, înregistrarea și
redarea CD -urilor și DVD -urilor, chimie ( reacții fotochimice, activarea clorofilei , controlarea
Figure 5-Satelit Artificial

fotosintezei, obținerea de carbonați și de proteine ), fizica nucleară (declanșarea reacțiilor
termonucleare), etc.
Toți elevii și studenții care beneficiază de efectele laserului în domeniile enunțate mai sus au
privilegiul de a se încadra în categoria celor care se regăsesc în rândurile de elită ale societății
omenești.
Știm cu toții că în lângă București, în localitatea Măgurele se află în construcție unul din cele mai
mari lasere din Europa și din lume, intitulat Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics. El va
fi dat în folosință în vara acestui an, iar studenții de la Facultatea de Fizică Nucleară din București
și din alte centre Universitare au posibilitatea să afle informații despre folosirea laserului respective
în tratarea cancerului, analiza efectelor radiațiilor asupra instalațiilor cosmice în vederea unei
viitoare misiuni spre Marte, informații cu privier la acceleratorul de particule, etc.

Figure 7-Laser Institutul National de Fizica Magurele

1.3 Tehnologia pentru fiecare nivel de învățământ

GRĂDINIȚA
Materialele clasice de învățare pentru copii erau abacul (socotitoarea cu bile), bețișoarele,
blocuri din lemn, cifre cu magnet sau alte jocuri sau figurine de la care copiii aveau de
învățat. Poate că și astăzi se mai folosesc, dar încep să se pună bazele unui sistem de
învățare mai modern, folosind tehnologia. În unele grădinițe din București ( de exemplu
Teko Kindergarden), copiii înțeleg cum funcționează lumea din jurul lor folosind
tehnologia. Au acces la telefoane, tablete, laptopuri, videoproiector ș i chiar folosesc

bormașină, șuruburi, becuri, baterii, cuie sau ciocane. Analizează un desktop, un laptop și
pornesc în aventura din spatele unității centrale.

ȘCOLI
Școala tradițională se bazează pe o tablă pe care scrii cu creta, câțiva copiii care rid ică mâna
să răspundă și așa se termină ora. Dar există și elevi nemotivați de către sistemul de
învățământ, profesor, sau chiar stilul de predare. Tehnologia încearcă să elimine aceste
limite. Dispozitivele îi fac pe elevi să comunice unii cu alții, să se ajute și să interacționeze
cu profesorul.
În cadrul familiei, copiii sunt destul de mult expuși la echipamente tehnologice ( televizor,
tabletă, calculator, laptop, sistem audio, videoproiector). De aceea, folosirea echipamentelor
tehnologice în cadrul șco lilor le oferă posibilitatea continuării activității (calculatoare,
videoproiector, imprimantă, sistem audio).

LICEU
În unele licee din România de utilizează în premieră tehnologia Multi -Touch, ca suport
pentru învățământul integrat transdisciplinar. Această tehnologie îi încurajează pe elevi să
lucreze în echipă pentru rezolvarea problemelor și proiectelor care combină cunoștințe din
mai multe discipline.

1.4 Tehnici de predare – învățare – evaluare

Lecția mixtă este o formă frecventă de organizare a activității didactice în mediul preuniversitar. Ea
combina mai multe tipuri de lecții – predare învățare, formare de priceperi și deorinderi, evaluare cu scopul de a

atinge mai multe scopuri distincte: ac hiziția de noi cunoștințe, sistemarizarea si consolidarea celor învățate,
verificarea sau evaluarea performnței școlare.
Învǎțarea mixtă este învățarea care este facilitată prin combinarea eficientă a diferitelor moduri de
livrare, a modelelor de predare și a stilurilor de învățare, și fondatǎ pe o comunicare transparentă între toate
părțile implicate întrun curs.( (Heinze, A. și C. Procter (2004). Reflecții privind utilizarea învǎțǎrii mixte.
Procedura pentru Conferința "Educație în cadrul unui mediu în s chimbare", Universitatea din Salford, Salford,
Unitatea de Dezvoltare a Educației, disponibil on -line)
Prin intermediul resurselor fizice și virtuale s -au realizat diferite platforme de învățare mixtă utilizând
tehnologia, instructorul si interacțiunea de tip egal la egal.
BLENDED – LEARNING
Blended Learning este un termen ce devine folosit din ce în ce mai mult. Acesta decrie cum calea
electronică de învățare este combinată cu metodele tradiționale. Tehnic, nu reprezintă doar simpla adăugare a
calculatoare lor în sala de clasă, cat un mod în care profesorii și elevii aprofundează învățarea.
Cursanții lucrează individual, dar sunt ajutați de profesor și de ceilalți studenți. realizează teme care
necesită colaborarea cu ceilalți membrii ai grupului, adesea pri ntr-un forum online de discuții. . În timpul
ședințelor de grup din clasă, cursanții reflectează asupra progresului lor, exersează deprinderi de conversație,
analizează unitățile anterioare și pregătesc unitățile următoare. Cursurile sunt task -based iar pe platforma online
sunt furnizate informații și materiale bibliografice.
Începând din 2010, mai mult de 3 milioane de oameni folosesc aceste cursuri onliine.
Modelul blended learning are 3 componente principale :
• activități în clasă coordonate de un instruc tor/ profesor
• materiale de învățare online, fiind adesea postate de către același profesor înainte de desfășurarea
cursului
• materiale de studiu independent pentru formarea abilităților

Rolul profesorulu este de a le oferi materiale online cursanților, ti mp de studiu independent pentru a -i
conduce în experiența învătării. Profesorii se focuseaza pe 4 arii :
• dezvoltarea conținutului de curs online și offline
• facilitarea comunicării cu alți studenți
• ghidarea experienței de învățare a fiecărui student individual și customizarea materialului pe cât posibil
pentru a imbunătăți această experiență.
• evaluare și clasificare,

PERSONALIZED LEARNING
Mulți suporteri ai tehnologiei văd noi tehnologii ca fiind instrumente potrivite de învățare pentru elevii
care sunt atât de diferiți unul de altul. Ideea este ca acel dispozitiv, software, platformă de învățare să cuprindă

un câmp de optiuni pentru puncte le tari și slabe ale fiecărui student individual, interese și motivații, preferințe
de învățare.
Un grup de organizații americane(Bill & Melinda Gates Fundation, Michael and Susan Dell Fundation,
EDUCAUSE ) au demarat o definiție a învățării personalizate, prezentând patru caracteristici:
• fiecare student ar trebui să aibă un profil de învățare, specificând punctele forte, punctele slabe,
preferințe și ținte
• fiecare student ar trebui să urmeze o cale personalizată de învățare care îl încurajeaz ă să-și stabilească
obiective academice
• studenții trebuie să urmărească o progresie bazată pe competențe și nu pe timp
• mediile de învățare ar trebui să fie flexibile și structurate potrivite fiecărui obiectiv al studenților

Studenții au fiecare calculator ul lui și își aleg locul și timpul învățării.
Softul poate determina care sunt cunoștințele studentului, care este procesul de învățare și chiar care este
starea lui de spirit.

1-TO-1 COMPUTING

Școlile încep să fie dotate cu câte un calculator pentru fiecare elev. Această idee are următoare
obiective:
• permite profesorilor să distribuie elevilor materiale și lecții personalizate, potrivit nivelului fiecăruia
• îi ajută pe elevi să se descurce mai bine în folosirea tehnologiei, ceea ce le este de folos la viitorul loc de
muncă
• elevii pot rezolva exerciții mai complexe și creative, folosind aplicații și instrumente pe internet
• îmbunătățește administrarea școlii și a clasei, fiind mai ușor să observi cât știe elevul
• îmbunătățește comunicarea printre elevi, pr ofesori și părinți .

ONLINE TESTING

Este o practică în curs de dezvoltare, care a început din 2014 în Statele Unite ale Americii .
Beneficiile percepute includ economii de costuri, ușurința de administrare și de analiză, precum și
potențialul de a angaja sarcini complexe de performanță.
Elevul este evaluat și notat mult mai rapid, aproape în timp real, decât pe calea clasică, hârtie și creion.
În 2016, departamentul Planul Național de Educație și Tehnologie solicită statelor și districtelor
proiectarea, d ezvoltarea și punerea în aplicare a unor tablouri de bord de învățare, sisteme de răspuns și căi
de comunicare care oferă studenților, educatorilor, familiilor și altor părți interesate feedback în timp util despre
student pentru a îmbunătăți realizarea pr acticilor de instruire.

Totuși, pot exista și puncte slabe, de exemplu atacuri le cibernetice, erori la logare, probleme tehnice.
(Herold, 2016)

2.Programe informatice folosite în activitățile
educaționale

Am înțeles pâna acum că tehnologia este de ajutor în mediul educațional. În acest scop,
compania Microsoft a creat recent o suită de programe care imbunătățesc și fac mai facil
procesul de predare și învățare.
2.1 Microsoft Office

Prima suita Microsoft Office a fost anunțată de Bill Gates în 1988 și lansată în 1990. Conținea
doar Microsoft Word, Microsoft Excel și Microsoft Power Point. De a lungul anilor, aceste
programe s+au îmbunătățit, au fost concepute altele noi, ajungându -se la cel mai noi produs,
Office 365, care ofer a o nouă și unică experientă pentru profesori și elevi.
Office 365 este disponibil pe Windows, Mac OS, telefoane și tablete, deci ofera acces la
informație oriunde, online sau offline.
Cuprinde următoarele programe:
Word
Conceptele de bază sunt: deschiderea unui document existent, crearea unui document
nou, schimbarea fontului și a culorii.
Este folositor pentru studenți în scrierea ref eratelor/ eseurilor/ proiectelor oferind
numeroase facilitați:
• se pot insera tabele alegând numărul de linii și coloane sau prin desenarea întregului
format
• se pot insera imagini
• conține opțiuni de gramatică și tezaur, o modalitate de reformulare a ideii
• numără cuvintele scrise
• generează automat cuprins, biblografie, note de subsol, citate, index de termeni, figuri,
tabele

Este util în compunerea scrisorilor/ mail -urilor personalizate prin trimiterea aceluiași text
la o listă de persoane.

Excel
Și profesorii și elevii folosesc Excelul in procesul de predare -învățare. Activități precum
pregătiorea planurilo r de lecție, crearea de tabele și grafice și multe altele pot fi folosite eficient.
Excel poate fi folosit în matematică, făcând calcule, creând grafice și folosind diferite
funcții și teoreme. Foaia de calcul este de ajutor în rezolvarea problemelor arit metice și a
ecuațiilor algebrice. De asemenea, este potrivită pentru realizarea analizei statistice.
Excelul este un instrument potrivit și pentru lecțiile de engleză. Liniile și coloanele pot fi
folosite pentu a da diferite exemple de diferențe s tructurale, diferite forme de cuvinte – verbe,
adverbe, substantive, adjective.

PowerPoint permite profesorilor și elevilor să pregătească prezentări mai interesante decât
simpla lecturare și scriere pe tablă, fiind echipate cu imagini, sunete, animații și multe altele.

OneNote
• poți lua notițe cu până la 5 alineate care pot fi eventual ascunse sau mutate între ele
• poți schița ca pe hârtie
• poți desena grafice, cercuri, legături, tabele
• poți adăuga o imagine cu comentarii pe marginea ei
• se pot salva cercetările online
• poți calcula automat expresiile matematice
• poți insera ecuații
• poți schimba designul paginii
• poți înregistra audio pentru a nu se pierde nicio parte importantă a mesajului profesorului
către elevi
Outlook
Este folosit mai mult în cadrul companiilor
• fiind un bun organizator de mailuri
• de conectare a tuturor persoanelor angajate
• calendar
• memento de sarcini
Publisher
• poți crea o publicație cu aspect profesional
• poți insera în publicații casete text, insera și decupa imagini, calendare, margini, antete,
avertismente
• poți printa publicația

Access
• poți dezvolta baze de date
• cu ajutorul interogărilor pune condiții astfel încât să vizualizezi doar informațiile dintr -un
domeniu selectat
• se pot crea rapoarte care sa prezinte total și subtotal
• se pot crea formulare
OneDrive
• oferă spațiu nelimitat de stocare
• se pot sincroniza fișiere cu telefonul / tableta
• se pot distribui fișiere și foldere
• organizează fotografii și fișiere
• poate deschide mai multe tipuri de fișiere, cum ar fi PDF, MP3
Skype este un soft de comunicare
• pemite efectuarea apelurilor, scrierea mesajelor oriunde în lume. Astfel este posbilă
legătura, schimbul de experiență cu persoane de alte culturi . Acesta poate fi un exercițiu
de învățare a unei limbi straine
• permite partajarea unui document care poate fi editat de celelalte persoane, marcând
modificarea făcută de fiecare și timpul când a fost efectuată
Project este un soft conceput pentru a -i asista pe manageri în dezvoltarea unui plan, distribuirea
resurselor pe sarcini, măsura rea progresului .
(wikipedia)

Visio
• Este conceput pentru proiectarea diagramelor pentru prezentarea datelor în timp real,
utilizând simboluri, imagini, culori pentru a vedea ce este în spatele datelor
• Poate prelua date din Excel sau din alt program și ține pasul cu modificările
• Permite editarea în același timp de către mai multe persoane
• Sincronizat cu telefonul și tableta

Sway
Este o alternativă la Microsoft PowerPoint
Un profesor poate folosi interactiv Sway în sala de clasă, adăugând text, imagini, link, audio,
video, etc.

• materialul didactic se poate distribui către grupul de elevi, aceștia putănd lucra împreună
pentru rezolvare în sau în afara orelor de curs
• pentru că elevilor de clasele primare le plac poveștile, se pot crea în Sway povești ca
Cenușăreasa, cu imagini, text și audio ce pot fi citite de pe orice dispozitiv
• profesorii îi pot încuraja pe elevi să scrie articole pe care le pot posta ca pe un ziar zilnic,
saptamânal sau lunar
Team
• poți comunica pe chat cu alte persoane
• iți poți crea și vizualiza lista de activități
• poți crea o echipă sau mai multe, cu care poți comunica și distribui fișiere ce pot fi
vizualizate și editate de toți membrii echipei

2.2 Adobe Reader

Fondatorul PDF, John Warnock a visat să creeze un format de document care poate fi distribuit
și afișat pe orice calculator, folosind un sistem de operare. Dorința lui era sa poată distribui prin poșta
electronică un text întreg, însoțit de grafică (manual de utilizare, articole de revistă, ziare) . Aceste
documente, după ce erau primite, erau salvate local sau eventual printate.
Când salvezi un document PDF, el arată exact cum ai intenționat, o imagine a paginii, păstrând toate
informațiile î n format original, chiar dacă sunt combinate grafice și text.
Astăzi, în școli și universități sunt citite și generate multe documente PDF.