Drăghici Elena -Mihaela ISTORIA IDEILORPARADIGMELOR EDUCAȚIONALE [613715]

Drăghici Elena -Mihaela ISTORIA IDEILOR/PARADIGMELOR EDUCAȚIONALE

„EDUCAȚIE,ȘCOALĂ ȘI TRADIȚII ”
Cornelia Cocan
IDEEA EVALUAREA
„ …acum două secole și jumătate […] niște
comunități sătești sărace au realizat un salt
istoric, printr -o vie și dinamică creștere social –
economică și cultural -politică datorită unei
educații integratoare, exercitată asupra tuturor
membrilor comunelor grănicerești – copii și
adulti, bărbați și femei – și asupra tuturor
domeniilor existențiale: economie, școală,
administrație, biserică. ”

Cocan, C. (2014). Înființarea zonei militare –
grănicere ști. Educație, școală și tradiții .
Editura Universității Transilvania din Brașov,
Brașov. (pp 35)
Găsesc importantă ideea evidențiată, deoarece
mi se pare un lucru uimitor faptul că în ciuda
decalajului economic suportat de către școlile
grănicerești, ele și -au păstrat dinamica și au
continuat să școlarizeze mii de elevi, fiind
conștienț i de importanța școlii.
Noutatea acestei idei, comparând -o cu cea a
filosofilor anteriori acestei perioade este dată
de faptul că educația fetelor și a băieților nu
era diferențiată și nici măcar vârsta nu conta
când era vorba de școlarizare. În plus se
abordau domenii pe cât de diferite, pe atât de
importante, oferindu -le astfel elevilor
posibilitatea de a se înd repta spre ce direcție o
găseau potrivită pentru ei. Însăși maniera
integratoare în care se realiza educația conferă
acestei idei originalitate în cadrul ideilor
pedagogice ale vremii.
Ideea poate fi considerată o sursă de inspirație
pentru pedagogii ce a u urmat, întrucât
reliefează faptul că educația se poate realiza
într-o maniera integrată și cu mai puține
resurse, important este sa se dorescă cu
adevărat realizarea acesteia.
În plus, această idee poate fi văzută drept
ipoteză rezolutivă la problemele educației
contemporane, întrucât încă există școli sărace
în satele mai devaforizate unde s -ar putea
aplica această practică.

„ …învățământul din școlile năsăudene capătă
și un caracter practic. Institutul avea o grădină
cu pomi fructiferi și o stupină cu trei stupi. […]
Faptul, în sine, este o consecință a spiritului de
funcționare a comunităților grănicerești, bazate
pe autoaprovizionare. Inițierea economică a
grănicerilor se făcea din perioada copilăriei, de
către educatorii comunității ofițerul / Consider ideea prezentată ca fiind valoroasă,
întrucât prezintă un lucru mai rar întalnit
astăzi, dar pe care îl consider o necesitate,
deoarece sunt de părere că deprinderi precum
cele prezentate în acestă idee modelează
frumos educația copiilor și îi pregătește pentru
piața muncii. Faptul că elevii erau învățați
chiar în școli aspecte legate de agricultură și

Drăghici Elena -Mihaela ISTORIA IDEILOR/PARADIGMELOR EDUCAȚIONALE
subofițerul și învățătorul. ”

Cocan, C. (2014). Înființarea zonei militare –
grănicere ști. Educație, școală și tradiții .
Editura Universității Transilvania din Brașov,
Brașov. (pp 35)
apicu ltură reprezintă o noutate a vremii , cel
puțin într -o școală românească din
Transilvania care a dat roa de, mai târziu din
școlile grănicerești ieșind primii intelectuali.
Ideea poat e servi drept inspirație pentru
pedagogi i ce au urmat autorului , pentru că
subliniază importanța practicii în școlile de
masă și beneficiile acesteia. În plus, ideea
practicii de acest tip în școli poate fi aplicată în
continuare și în educația contemporană , astăzi
educația bazând -se predominant pe noțiuni
teoretice și mai puțin pe practică .
„ …. îmbinându -se îndatoririle cu drepturile ,
sentimentul inițial de teamă, care a determinat
apariția la grănicerii români a noi atitudini
sociale, civile și militare, a fot înlocuit de
sentimentul de datorie și responsabilitate față
de stăpânire, față de co muitate, față de ei
înșiși, ca agenți sociali. ”

Cocan, C. (2014). Înființarea zonei militare –
grănicere ști. Educație, școală și tradiții .
Editura Universității Transil vania din Brașov,
Brașov. (pp 36 )
Ideea selecată se face remarcată însă prin
cuvintele „îndatoriri ” și „drepturi ”. Acese două
concepte ar trebui bine definite și înțelese și în
rândul elevilor și responsabililor pentru
educația acestora din ziua de astăzi, întrucât
cunoașterea de către toți membrii unei
comunități a drepturilor și îndatoririlor duc la
buna funcționare a acesteia.
Cultivarea acestor noțiuni și respectarea
îndatoririlor în rândul grănicerilor au dus la o
responsabilitate firească față de ceea ce îi
înconjoară și față de ei însuși, iată din nou
subliniindu -se rolul modelator al educației în
rândul elevilor. Dacă cele două concepte ar fi
mai bine valorificate în rândul elevilor
contemporani, probabil că acest fapt ar duce la
reducerea unor probleme des întâlnite în
școlile de astăzi precum absenteismul școlar
sau violența.
„ …iluminiștii ardeleni vor propovădui în
rândul maselor, „cultura ca luminătoare a
poporului”, dar și ideile „originii latine a
românilor”.”

Cocan, C. (2014). Personalitatea grănicerului
român. Educație, școală și tradiții . Editura
Universității Transil vania din Brașov, Brașov.
(pp 40 )
Prezen ța celor două idei ale Școlii Ardelene în
educarea tinerilor, și nu numai, a avut o
importanță deosebită în dezvoltarea
personalității acestora, întrucât cunoașterea
trecutului glorios al poporului român i-a făcut
pe grănicerii ce se simțeau încă umili, să se
simtă demni și egali cu celelalte națiuni.
În plus, această conștiință națională a ajutat
alături de filosofia de viață, educația religioasă
și cea specifică grănicerilor români să îi
transforme pe localnicii satului grăniceresc din
„ciobanii mioritici ” ce erau supuși și
sentimentali, în „soldați austrieci ” disciplinați,
riguroși și demni.
Consider că valorificarea ideilor curentului

Drăghici Elena -Mihaela ISTORIA IDEILOR/PARADIGMELOR EDUCAȚIONALE
iluminist din secolul XVIII, ar trebui făcută și
în școlile contemporane, întrucât tinerii trebuie
să fie conștienți încă de mici de faptul că
această țară nu are numai inconveniente, așa
cum o fac unii să pară, ci deține și o
multitudine de lucruri frumoase și un trecut
glorios cu care trebuie să se mânderască și să îl
împărășească viitoarelor generații.
„ … educația religioasă era foarte puternică în
sufletul militarilor -grăniceri. Această educație
s-a realizat pe fundamentul foarte solid al
credinței lor creștine, care la acea dată se
desfașura în cultul bisericii ortodoxe”

Cocan, C. (2014). Personalitatea grănicerului
român . Educație , școală și tradiții . Editura
Universității Transilvania din Brașov, Brașov.
(pp 40)
Existenț a învățăturilor educației religioase în
sufletele militarilor -grăniceri cred că a avut o
importanță deosebită în formarea personalității
acestora , întrucât pe lângă cunoașterea sfinților
și a sărbătorilor, educația religioasă înseamnă
cultivarea unor valori morale precum binele,
frumosul, cinstea, adevărul etc. .
Consider că în școlile de astăzi la ora de
educație religioasă ar trebui subliniate valorile
morale și învățăturile ce pot fi trase din pildele
religiei majoritare, și mai puțin partea teoretică
a ceea ce înseamnă religia. Acest fapt ar putea
servi drept ipoteză în rezolvarea problemelor
educaționale ale lumii contemporane, întrucât
cultivarea unor valor i morale încă de la vârste
fragede duce la o mai bună desfășurare a
lucrurilor în rândul societății.
„ … o educație care să producă schimbări
radicale în conștiința individuală și colectivă
și, apoi în mainifestările comportamentale ,
trebuie să se facă pe toate dimensiunile
psihicului uman și să cuprindă integral pe toți
membrii acelei comunități, indiferent de
vârstă, sex, stare economică și pro fesională,
apartenență etnică și religioasă etc.”

Cocan, C. (2014). ). Personalitatea
grănicerului român . Educație, școală și
tradiții . Editura Universității Transilvania din
Brașov, Brașov. (pp 47)
Ideea selectată are din punctul meu de vedere o
mare însemnătate pentru ceea ce înseamnă cu
adevărat educația și despre cum educația are
un rol modelator. În această idee este
evidențiat faptul că pentru a reuși să modelezi
comportamentul și gândirea unei comunități
este important ca toți membrii comunității să
beneficieze de educație, iar aceasta să
abordeze toate dimensiunile psihicului uman.
Aceasă centrare pe educație poate fi
considerată și o necesitate a vremii, întrucât
pentru a se putea transforma din „ciobani
mioritici” în „soldați austrieci”, grănicerii
trebuiau pe lângă deprinderile mil itare să aibă
carte, deoarece un soldat autriac trebuia să fie
rațional, riguros, să știe să respecte un
regulament, iar aceste valori se dobândeau
printr -o educație corespunzătoare.
Originalitatea ideii este dată tocmai de partea
integratoare a acestei e ducații, întrucât
educația realizată până la acel moment se baza,

Drăghici Elena -Mihaela ISTORIA IDEILOR/PARADIGMELOR EDUCAȚIONALE
în mare parte, pe o educație diferențiată
realizată ținând cont de criterii precum clasa
socială, stare economică etc. .
Această educație integratoare și complexă
poate servi, după cum este precizat și în carte,
drept valoare de model sau inspirație pentru
problmele contemporane.

„ … c onștienți că limba maternă este purtătoare
și formatoare de valori specifice , inclusiv de
natură etnică, românii vor duce o luptă acerbă
de păstrare și folosire a ei în biserică , școală, și
în organizațiile culturale, singurele domenii cu
drept (parțial!) de folosire a limbii proprii.”

Cocan, C. (2014). „Școlile grănicerești ”
conduse de David Urs. Educație, școală și
tradiții . Editura Universității Transilvania din
Brașov, Brașov. (pp 70)
Am selectat această idee, întrucât consider că
iubirea față de limba maternă și însuși
patriotismul trebuie cultivate încă de la cele
mai mici vârste în mintea și sufletele
oamenilor. Faptul că grănicerii au dus o luptă
acerbă pentru păstrarea și folosirea li mbii
române mi se pare un lucru de apreciat și de
reținut.
Găsesc ideea selectată ca fiind o posibilă
ipoteză pentru problemele educației
contemporane, întrucât astăzi tinerii tind din ce
în ce mai mult să își abandoneze limba
maternă în favorea unor limb i de circulație
internațională precum engleza, fapt pentru care
aducerea în vizorul lor a avantajelor păstrării și
apărării limbii materne mi se pare un lucru
benefic.

„ … structura organizatorică a școlilor
grănicerești amintește de organizarea milita ră
– explicabilă prin formația ctitorului lor – dar
fără a le imprima și un caracter militar;
ordinea, precizia, rigoarea, intransigența n -au
făcut decât să mărească eficiența lor
funcțională și să se constituie în note
definitorii”

Cocan, C. (2014). „Școlile grănicerești ”
conduse de David Urs . Educ ație, școală și
tradiții . Editura Universității Transilvania din
Brașov, Brașov. (pp 80)
Această idee în care este descrisă oraganizarea
școlilor grănicerești într -o forma specifică
instituțiilor militare , consider că este
valoroasă , întrucât însă și prin această
organizare a reușit să mărească eficienț a
instituțiilor de învățământ.
Această idee este originală întrucât a cest tip de
organizare era specică ctitorului său , și anume
David Urs, fapt pentru care localnicilor le -a
rămas întipărită în memorie denum irea de
„școlile lui David Urs”.
Faptul că acestă structură organizatorică
presupunea existența ordinii, responsabilității,
preciziei și intransigenței a făcut ca elevii să
își însușească aceste valori și să conștientizeze
drepturile, dar și îndatoririle pe care le aveau.
De asemenea o asemena structură conducea la
autoreglare, aspect foarte important în
dezvoltarea personalității elevilor din acea
perioadă și nu numai.

Drăghici Elena -Mihaela ISTORIA IDEILOR/PARADIGMELOR EDUCAȚIONALE
Acest model de organizare ar putea fi aplicat și
astăzi în școli, dar într -un mod mode rat, fără a
se ajunge la instrucția de tip militar , din cauză
că autoreglarea de tip comportamental a
elevilor este din ce în ce mai scăzută și adesea
sunt întâlnite cazuri în care din cauza lipsei
acesteia se ajunge la situații limită.
„ … Urs îndemna personal (și chiar îi premia!)
pe învățători pentru a pregăti elevii spre a urma
școlile de meserii, într -un scop politic național
clar definit: constituirea claselor de mijloc
românești, slab reprezentate de români, și fără
de care „organicismul” națiunii ” va lâncezii
puterea” ”

Cocan, C. (2014). „Școlile grănicerești ”
conduse de David Urs . Educație, școală și
tradiții . Editura Universității Transilvania din
Brașov, Brașov. (pp 83)
Găsesc această idee ca fiind una valoroasă,
deoarece mi se pare interesant faptul că o
persoană sus -pusă în învățămân t sprijinea
direcționarea elevilor către meserii specifice
clasei de mijloc, nu doar către cele specifice
înaltei societăți, iar acest fapt consider că face
această idee originală acelei vremi.
De asemena, găsesc valid argumentul adus de
către ofițerul rom ân, David Urs , în vederea
sprijinirii urmării școlilor de meserii de către
elevi, ce prezenta faptul că mulți dintre elevi
nu își permit să mai continue studiile pentru a
ajunge să profeseze o meserie mai bună, ei
rămânând astfel în grija părinților, ocupându –
se de agri cultură unde deja terenurile agricole
erau foarte parcelate.
Sunt de părere că și astăzi tinerilor ar trebui să
le fie prezentată și acestă opțiune, nu doar cea
a meseriilor specifice înaltei societăți, întrucât,
așa cum se afirmă și în argmentul ofițerulu i
formulat în curiculara adresată învățătorilor,
decât să rămână în grija părinților fără să aibă
o ocupație certifcată și fără de a învăța o
meserie, mai bine urmează o școlă de meserii.
În plus, aceste școli sunt foarte utile și deloc
rușinoase.

„DIDACTICA MAGNA ”
J. A. Comenius
IDEEA EVALUAREA
“Omul, dacă vrea să fie om, trebuie să se
cultive”… „Lăsat în afara influentelor
societății, omul se sălbăticește”

(J. A. Comenius. ( 1970 ). Didactica magna .
cap. V). Întrucât este un adept al optimismului
pedagogic, Comenius crede în puterea
educației și în conceptul de „tabula rasa”,
folosit înainte și de către alți filosofi precum
Aristotel și Voltaire, ce presupunea faptul că
psihicul copilului este ca o tabla ștearsă pe care

Drăghici Elena -Mihaela ISTORIA IDEILOR/PARADIGMELOR EDUCAȚIONALE
nu s -a scris nimic, dar se poate scrie totul.
Pedagogul c onsidera că psihicul copilului este
influențat de influențele venite din partea
societății și a educației , idee ce vine ca o
noutate în cadrul teoriile pedagogice ale vremii
și îmbogățește gândirea teoretică în legătură cu
psihicul copilului . Această idee a servit drept
sursă de inspirație pentru viitorii pedaogogi , ea
fiind reluată și în alte lucrări precum „Emil ” a
lui J. J. Rousseau .
„Tot ce a predat până acum a fost o activitate
colaterală. Tot ce urme ază este o activitate
principală : moralitatea și pietatea ; … printre ele
ne ridicăm deaspura celorlalte creaturi și ne
apropiem de Dumnezeu însuși. (Moralitatea și
pietatea)… sunt „ateliere ale umanității ” ”

(J. A. Comenius. ( 1970 ). Didactica magna p.
109) Această i dee exprimă un scop apropiat al
autorului și anume cultivarea moralității și
pietă ții în rândul oamenilor încă de la cele mai
mici vârste. Comenius era de părere că
formarea virtuților trebuie să înceapă încă din
copilărie și cel mai bun mod de a le insufla
copiilor este exemplul oferit de către părinți,
tutore sau colegi. De aseme nea el vedea
pietatea ca un lucru esenț ial în viața ființei
umane, f apt pentru care este de părere ca toți
cei responsabili de creșterea și educarea
copiilor trebuie să stăpânească foarte bine
pietatea pentru a o putea transmite viitoarelor
generații.
Această idee a contribuit la îmbogățirea
gândirii teoretice privind educația și a fost
sursă de inspirație pentru pedagogii ce i -au
urmat, această idee fiind reluată și de către J. J.
Rousseau de exemplu.
Ideea prezentată ar putea servi drept ipoteză d e
rezolvare a pro blemelor educației
contemporane, întrucât dacă pietatea și
moralitatea ar fi tratate mai serios în insituț iile
de învățământ, elevii ar fi mai responsabili
pentru propriile fapte.
“totul, pe cât posibil, să se prezinte simțurilor
– ceea ce este de văzut să se prezinte văzului,
ceea ce este de auzit – auzului. Și dacă ceva
poate fi perceput prin mai multe simțu ri să se
ofere acestora simultan”

(J. A. Comenius. ( 1970 ). Didactica magna cap.
XX). Acest principiu pedagogic formulat de către
pedagogul J. A. Comenius s -a păstrat până în
zilele noastre, fapt pentru care este de o
importanță aparte. În acest principiu , deși este
valorificată o idee a lui Aristotel și preluată de
empiriști, și anume „cunoașterea prin simțuri”,
Comenius o aduce în actulitate găsindu -i
aplicabilitatea practică și făcând astfel ideea
prezentată originală. Această idee a îmbogățit
gânirea t eoretică privind educația și a servit
drept sursă de inspirație viitorilor pedagogi, ea

Drăghici Elena -Mihaela ISTORIA IDEILOR/PARADIGMELOR EDUCAȚIONALE
fiind preluată și îmbogățită de către pedagogii
ce au urmat autorului, precum J. Locke, J.J.
Rousseau sau Pestalozzi.