SPECIALITATEA: STATISTICĂ ȘI PREVIZIUNE ECONOMICĂ [613704]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOV A
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALITATEA: STATISTICĂ ȘI PREVIZIUNE ECONOMICĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator Științific:
Prof.univ.dr.Carmen Radu
Absolvent: [anonimizat], 2018

UNIVERSITATEA DIN CRAIOV A
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALITATEA: STATISTICĂ ȘI PREVIZIUNE ECONOMICĂ
METODE STATISTICE DE ANALIZĂ
A EVOLUȚIEI NATALITĂȚII ȘI FERTILITĂȚII ÎN ROMÂNIA
Coordonator stiințific:
Prof.univ.dr.Carmen Radu
Absolvent: [anonimizat] , 2018

CUPRINS
INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………………1
CAPITOLUL 1
Particularitati ale metodologiei statistice in analiza dinamicii natal ității si fertilității
1.1 Aspecte conceptuale despre natalitate și fertilitate……..…………………..…………..……2
1.2 Indicatorii natalității și fertilității………………………………………………………………………………..3
1.3 Indicatorii seriilor cronologice…………………………………………………..…….…….6
CAPITOLUL2
Analiza statistico-demografica a fenomenelor de natalitate si fertilitate i n Romania in perioada
2000-2016
2.1 Analiza dinamicii natalității în România………………………………………….……….8
2.1.1 Evoluția nascuților vii……………………………………………………………….9
2.1.2 Analiza ratei generale de natalitate …………………………………………….….18
2.1.3 Analia rangului mediu al nascutului viu……………………………………………19
2.2Analiza dinamicii fertilitații ………………………………………………………….……..21
2.2.1 Evolutia ratelor de fertilitate …………………………………………….………….21
2.2.2 Analiza evoluției varstei medii la naștere…………………….……….…………….24
2.2.3 Analiza evoluției întreruperilor de sarcina……………….………..…………………27
CONCLUZII………………………………………………………….………………………..31
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………….33
ANEXE…………………………………………………………………………………………34

Introducere
Am ales acestă temă “Analiza statistică a natalitații și fertil itații la nivelul României in
perioada 2000-2016” pentru a evidenția evoluția celor două fenomene . V om observa o serie de
factori care au influențat nivelul de trai, fiind evidențiate aspectele pozitive si negative ale vieții.
Mi-am propus ca prin intermediul acestei lucrări sa evidențiez o serie de factorii cum ar fi:
emanciparea femeii si participarea acesteia la activitați economice in a fara gospodăriei; nivelului
educației; mobilitate socială in creștere; costul ridicat al copilului; re ducerea funcției
economice a copilului si îndeosebi a rolului sau in securitatea economică a persoanelor
vârstnice;
Noile realitați economice si sociale si-au adus si ele contribuția asupra evoluției
descendente și apoi menținerii la un nivel scăzut a natalitați i. Scăderea nivelului de trai, șomajul,
incertitudinea si stresul sunt factori specifici perioadei de tranziție . Pe langă scaderea fertilitații,
aceasta nouă tranziție este însoțită și de schimbări în atitudi ni si comportament asupra căsătoriei,
divorțului, copiilor născuți în afara căsătoriei.
Scăderea natalitații si menținerea unui nivel s căzut al fenomenului se instalează pe o
lungă perioadă de timp si intervine deteriorarea structurii pe vârste a popula ției. Cu alte cuvinte,
nu scăderea în sine a numarului populatiei este evolutia cea mai ingri joratoare, ci faptul ca
acestei evolutii i se asociaza o degradare continua a structurii pe varste.
Lucrarea de față își propune să prezinte nivelurile înregi strate în România a natalității și
fertilității.
V oi expune mai întâi,pe scurt,conceptele fundamentale,insist ând pe metodele de analiză
statistico-demografică a natalității și fertilității și apoi voi analiza pri ncipalii indicatorii.
Perspectiva adoptată este una comparativă,căutând să pre cizeze evoluția actuala a
principalelor fenomene demografice.
CAPITOLUL 1
1

Particularitati ale metodologiei statistice in analiza dinamicii
natalitații si fertilitații
1.1 Aspecte conceptuale despre natalitate și fertilitate
Natalitatea reprezintă mulțimea născuților-vii în cadrul unei colectivități umane.
Fertilitatea reprezintă acel fenomen demografic care descrie capacitatea de procreare sau
reproducere care se manifestă în cadrul unei populații delimitate în t imp și spațiu.
Nașterea vie este evenimentul demografic de expulzare sau de extragere din corpul mamei a
produsului de concepție, indiferent de durata gestației, care, după separare, prezintă semne de
viață (bătătile inimii, pulsațiile cordonului ombilical, contracția musculară dependentă de voință
etc.). Produsul concepției, în perioada de gestație, parcurge trei st adii importante: embrion, zigot,
fetus și se termină sub formă de: născut-viu, născut-mort, avort.
Născutul -viu este produsul concepției expulzat sau extras din corpul mamei, indiferent de
perioada gestației (dar nu mai puțin de 28 de săptămâni) și care, după separație, prezintă semne
de viață.
Născutul -prematur este copilul născut cu 3-4 săptămâni înainte de terminarea pe rioadei de
sarcină și care are o greutate mai mică de 2500 de grame.
Născutul -mort este fătul expulzat sau extras complet din corpul mamei după o peri oadă de
gestație de cel puțin 28 de săptămâni, care nu prezintă nici un semn de viață.
Avortul reprezintă întreruperea cursului normal al sarcinii în primele șapte l uni. Tipuri de
avorturi: -după caracterul de intenționalitate: avort spontan, provocat .
-din punctul de vedere al respectării legalității: avorturi l egale ,avorturi ilegale, avorturi
terapeutice .
În funcție de numărul copiilor (feților) născuți, nașterile pot fi: simple si multiple .
Observație: în mod obișnuit, în demografie, natalitatea și fertilitatea se referă în special la
populația feminină (fertilitatea masculină, deși la fel de important ă, este mai greu de urmărit și
măsurat în practică).
Vârsta de reproducere sau vârsta fertilă pentru femei este între 15 și 49 de ani.
Fecunditatea este capacitatea fiziologică a femeii s au a cuplului conjugal de a naște copii vii;
nivelul maxim al fecundității unei femei este de 20 de copii; manife starea efectivă a fecundității
o reprezintă fertilitatea .
Sterilitatea este fenomenul opus fecundității; manifestarea efectivă a sterilității o reprezintă
infertilitatea (totală, parțială, dorită, temporară, definitivă etc.).
Corespunzător celor două tipuri de comportament demografic reproductiv, în analiza
demografică apar două concepte legate de fertilitate:fertilitatea naturală, fertili tatea dirijată .
1.2 Indicatorii natalității și fertilității.
2

-rata brută de natalitate(n)-măsoara frecvența sau intensitatea naște rilor nașterilor în
cadrul unei populații și se calculează prin raportarea(‰)numărului de năs cuții-vii(N vii)la
efectivul mediu al populației (¯P):
n=Nvii
¯P⋅1000
-rata generală de fertilitate (fg) – calculată ca raport (0/00) între numărul născuților-vii și
efectivul mediu al populației feminine în vârstă fertilă (¯P15−49f
) :
fg=Nvii
¯P15−49f⋅1000
-rate specifice de fertilitate pe grupe de vârstă (f x), calculate ca raport 0/00 între numărul
născuților-vii de mame aparținând unei grupe de vârstă și efectivul populați ei feminine din acea
grupă de vârstă (x):
fx=Nviix
¯Pxf⋅1000
Rata generală de fertilitate se calculează ca o medie aritmetică ponderată a ratelor
specifice de fertilitate pe vârste:
fg=∑
x=1549
fx⋅Sx
unde Sx=Pxf
∑
x=1549
Pxf
= ponderea femeilor de o anumită vârstă în totalul populației feminine
fertile.
-rata totală de fertilitate (f t) sau indicatorul conjunctural al fertilității – exprimă numărul
mediu de copii pe care i-ar naște o femeie în decursul întregii sale vieți fertile, dacă la fiecare
vârstă ar avea fertilitatea specifică a contingentului fertil, obse rvată în anul de calcul; se
determină prin însumarea ratelor specifice de fertilitate pe vârste (sub formă de coefi cient):
ft=∑
x=1549
fx
3

-rata brută de reproducere de moment (r rm) – se determină prin multiplicarea
indicatorului conjunctural al fertilității cu rata de feminitate a na șterilor (valoarea folosită
frecvent este 0,49)
-rangul mediu al născutului-viu (¯k) – se calculează ca o medie aritmetică ponderată a
rangurilor născuților-vii (k i) cu numărul născuților-vii de un anumit rang (N i):
¯k=∑ki⋅Ni
∑Ni
Se pot determina și rate specifice de fertilitate după rangul născutului-viu (fki),
calculate prin raportarea numărului născuților-vii din cadrul fiecărui rang (ki) la efectivul de
femei de vârstă fertilă:
f1=N1
¯P15−49f⋅1000
…f8=N8
¯P15−49f⋅1000
Între rata generală și ratele specifice de fertilitate după rang există relația:
fg=∑
k=18
fki
Studiul variației fertilității generale feminine (în timp sau spațiu) trebuie să ia în
considerare faptul că aceasta depinde de fertilitatea specifică pe vârste (factor calitativ – fx) și
de structura populației fertile feminine pe vârste (factor structural – Sx); pentru a separa și
înlătura influența factorului structural se recurge, și în acest ca z, la standardizarea fertilității (prin
metoda directă sau cea indirectă).
În funcție de caracteristica starea c ivilă a populației fertile feminine, fertilitatea
poate fi: conjugală – rata fertilității conjugale (fgc
) se determină prin raportarea (0/00)
născuților-vii de către femeile căsătorite (Nc) la efectivul femeilor căsătorite de vârstă fertilă (
∑
1549
Fxc
):
4

fgc=Nc
∑
1549
Fxc⋅1000
extraconjugală – rata fertilității extraconjugale (fgn
) se determină prin raportarea (0/00)
născuților-vii aparținând femeilor necăsătorite, divorțate sau văduve (Nn) la efectivul femeilor
în vârstă fertilă cu aceeași stare civilă (∑
1549
Fxn
):
fgn=Nn
∑
1549
Fxn⋅1000
Analiza fertilității în optică longitudinală are la bază tabelele de fertil itate:
construite pe generații de femei – prin înregistrarea numărului născuților-vii ai aces tora
paralel cu înaintarea în vârstă și luând în considerarea riscul de deces al femei lor în
intervalul de vârstă fertilă;
de moment – elaborate în optică transversală pe baza informațiilor statistice anua le
asupra stării civile a populației feminine.
Pentru o analiză mai detaliată, se elaborează și:
tabele de fertilitate legitimă – după durata căsătoriei
tabele de fertilitate după rangul născutului-viu
5

Indicatorii specifici tabelelor de fertilitate sunt:
probabilitatea de fertilitate feminină la vârsta x (pxf
), calculată ca raport
între născuții-vii în intervalul de vârstă x,x+1 (Nx , x+1) și efectivul
supraviețuitoarelor la vârsta x (Sxf
):
pxf=Nx ,x+1
Sxf
probabilitatea de infertilitate (qxf
):
qxf=1−pxf

1.3 Indicatorii seriilor cronologice
Indicatorii seriilor cronologice se impart în:
 Indicatorii absoluți
-Nivelul absolut :
(Yt)
-Modificarea absoluta cu baza fixă:
∆yt
t/1=yt-y1
-Modificarea absoluta cu baza in lanț :
∆yt
t/t-1=yt-yt-1
Indicatorii relativi
-Indicele dinamicii cu baza fixă:
6

IYt/1=yt
y1
-Indicele dinamicii cu baza in lanț :
t−1=yt
yt−¿1
IYt/¿
-Ritmul dinamicii cu baza fixă :
t−1
Iyt/¿100
Ryt
t−1=¿
-Ritmul dinamicii cu baza in lanț :
Ryt/t−1=(Iyt/t−1−1)100
Indicatori medii:
absoluți
-nivelul mediu absolut ( y) se determină în funcție de tipul seriei cronologice
folosind una din mediile: aritmetică, pătratică, geometrică simplă (pentru seri i
de intervale de timp) sau cronologică simplă sau ponderată ( pentru serii de moment
´∆y=∑∆yt/t−1
n−1
relativi
-indicele mediu al dinamicii

´Iy=n−1√π Iyt/t−1
-ritmul mediu al dinamicii:

´
Ry=´(Iy−1)100
-valoarea medie absolută a unui procent
´v
a(1)=´∆
R(´A)
CAPITOLUL 2
7

Analiza statistico-demografică a fenomenelor de natalitate și fertil itate
in România in perioada 2000-2016
2.1 Analiza dinamicii natalitații in Romania
Natalitatea este elementul di namic, activ al bilanțului natural și cunoaște o mare
variabilitate în spațiu și timp, întrucât poate fi mai ușor de cont rolat și de influențat decât
mortalitatea. Natalitatea depinde in mare masura de comportamentul si interesele grupului uman
si de aceea se poate vorbi despre doua tipuri de natalitate: potentiala si reala
Scăderea natalității în Romania ,în ultimii anii,are la bază o serie de factori de
natură economică și socială.Dintre acești factori prioritari sunt:
transformarea structurii ocupaționale a populației;
scăderea de insecuritate națională;
schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor casatorite;
Natalitatea a scăzut mai ales în mediul rural , de unde populația tânără a migrat de-a
lungul timpului, fie către orașele din România, fie către alte țări. Interesant de remarcat este și
faptul că, tot pe fondul migrației, Moldova nu mai este de vre o 5 ani zona cu cea mai mare
natalitate, ci regiunea București-Ilfov, urmată de Transilva nia – unde dinamica economică
pozitivă a condus la o oarecare stabilizare demografică.
2.1.1 Analiza evoluției născuțiilor-vii.

8

Analizând tabelul 2.1 în perioada 2000-2016 vom observa ca atât în mediul mediul
urban , cât și în mediul rural cea mai mică valoare a nascuțil or vii a fost in anul 2012.De
asemenea cea mai mare valoare a nascuților vii în mediul urban a fost in anul 2009,iar în mediul
rural în anul 2000.
V om observa o usoară scadere la nivel total al mediilor de aproximativ 46106 nascuți
vii în intervalul 2000-2016.
Tabelul 2.1 – Dinamica nascuților-vii pe medii
Anul Total Urban Rural
2000 234521 108254 126267
2001 220368 102432 117936
2002 210529 98190 112339
2003 212459 100915 111544
2004 216261 111348 104913
2005 221020 117780 103240
2006 219483 119477 100006
2007 214728 116367 98361
2008 221900 121518 100382
2009 222388 121864 100524
2010 212199 117851 94348
2011 196242 106667 89575
2012 180714 96201 84513
2013 188599 102279 86320
2014 198740 109093 89647
2015 197491 108744 88717
2016 188415 102945 85470
La nivelul anilor 2000-2016 observam din figura 1 dinamica nascuților vii în functie de mediu.
9

2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016020000400006000080000100000120000140000
Urban
Rural
Figura 1- Dinamica nascuților-vii pe medii
Observăm în figura 1 , ca cea mai mare val oare a născuților vii în mediul rural a fost
în anul 2000 , iar în mediul urban în anul 2009.
De asemenea cea mai mică valoare a numa rului nascuților vii a fost înregistrată în
anul 2012 atat în mediul urban cat și în mediul rural.
O valoare asemănătoare a fost înregistrată și în anul 2016 ,în mediul rural.
10

Calculul indicatorilor dinamicii nascuților vii
Pe baza datelor din tabelul 2.1 am calculat indicatorii seriilor cronologice cu bază fixă :
Tabelul 2.2- Indicatorii seriilor cronologice cu bază fixă pe total
În tabelul 2.2 analizăm indicatorii seriilor cronologice ,în funcție de num ărul total al născuților
vii atat în mediul urban cat și cel rural.
După cum observăm în perioada celor 16 ani au avut loc o serie de creșteri și
descreșteri asupra indicilor dinamicii de la o perioada la alta, cea mai mică valoare fiind
înregistrată în anul 2012 ,de aproximativ 0,77, iar cea mai mare valoare în anul 2016 de 0,97.
Atât modificarea absolută cât și ritmul dina micii au înregistrat valori pozitive și
negative, acest lucru fiind datorat faptului că natalitatea se află in plină sc ădere.

Tabel 2.3- Indicatorii seriilor cronologice cu bază fixă în mediul urban
Urban
Anul Născuții- Modificarea absolută(∆) Indicele Ritmul
11Total
Anul Născuții-vii Modificarea absolută(∆) Indicele
dinamicii
(I)Ritmul
dinamicii(R%)
2000 234521 – – –
2001 220368 -14153 0,93 -7
2002 210529 -23992 0,89 -11
2003 212459 -22062 0,90 -10
2004 216261 -18260 0,92 -8
2005 221020 -13501 0,94 -6
2006 219483 -15038 0,93 -7
2007 214728 -19793 0,91 -9
2008 221900 -12621 0,94 -6
2009 222388 -12133 0,94 -6
2010 212199 -22322 0,90 -10
2011 196242 -38279 0,83 -17
2012 188599 -53807 0,77 -23
2013 198540 -45922 0,80 -20
2014198740 -35781 0,84 -16
2015 197491 -37030 0,84 -16
2016 188415 -47320 0,97 -20

vii dinamicii
(I)dinamicii(R%)
2000 108254 – – –
2001 102432 -5822 0,94 -5,38
2002 98190 -10064 0,90 -9,3
2003 100915 -7339 0,93 -6,78
2004 111348 3094 1,02 2,85
2005 117780 9526 1,08 8,79
2006 119477 11223 1,10 10,36
2007 116367 8113 1,07 7,49
2008 121518 13610 1,12 12,57
2009 121864 9597 1,08 8,86
2010 117851 -1587 0,98 -1,47
2011 106667 -12053 0,88 -11,14
2012 196201 -5975 0,94 -5,52
2013 102279 839 1,00 0,77
2014 109093 490 1,00 0,45
2015 108744 630 0,93 1,32
2016 102945 -5390 0,95 4,91
Analizand , tabelul 2.3 , observăm si aici l a fel ca în tabelul de mai sus , indicatorii
seriilor cronologice cu bază fixă au atins valori diferite, în funcție de numărul născuților vii, în
mediul urban.Față de numărul total pe cele două medii,în mediul urban,modifi carea absolută și
ritmul dinamicii au atins valori pozitive și negative.
Indicele dinamicii a ajuns la o valoare maxim a de 1,12 în anul 2008 și o valoare
minimă de 0,88 în anul 2011.Cea mai mare valoare pe care a atinso ri tmul dinamicii a fost în
anul 2008 , de 12,57, iar cea minimă find de -11,14 în anul 2011.
Tabel 2.4- Indicatorii seriilor cronologice cu bază fixă în mediul rural
Rural
Anul Născuții-vii Modificarea Indicele dinamicii Ritmul
12

absolută(∆) (I) dinamicii(R%)
2000 126267 – – –
2001 117936 -8304 0,93 -6,6
2002 112339 -13828 0,88 -11,04
2003 111544 -14623 0,88 -11,67
2004 104913 -21354 0,83 -16,92
2005 103240 -23027 0,81 -18,24-
2006 100006 -26261 0,70 -92,08
2007 98361 -27906 0,77 -22,11
2008 100382 -25885 0,79 -20,51
2009 100524 -25743 0,79 -20,39
2010 94348 -31919 0,74 -25,28
2011 89575 36692 0,70 -29,06
2012 84513 -41754 0,66 -33,07
2013 86320 -39420 0,68 -31,64
89647
2014 88717 -36620 0,70 -29,72
2015 85470 -37520 0,65 -28,04
2016 126267 -40797 0,67 -32,32
În tabelul 2.4 , analizăm indicatorii seriilor cronologic e ,în funcție de numărul al
născuților vii în mediul rural.
După cum se observă , în tabel indicele dinamicii a avut o valoare mai mică față de cei
precedenți , ajungând chiar la 0,65 în anul 2015 și 0,67 în anul 2016. În anul 2000 a înregistrat
cea mai mare valoare de 0,93.
Modificarea absolută a fost în scădere pe tot parcursul c elor 16 ani, ca de alfel si ritmul
dinamicii atingând , ce mai mică valore de -92,08 .
Pe baza datelor din tabelul 2.1 am calculat indicatorii seriilor cronologice cu bază în l anț
Tabel 2.5 – Indicatorii seriilor cronologice cu bază în lanț pe total
13

Total
Anul Născuții-vii Modificarea absolută
(∆)Indicele dinamicii (I) Ritmul
dinamicii(R%)
2000 234521 –
2001 220368 -14153 0,939 -6,1
2002 210529 -9839 0,955 -4,46
2003 212459 1930 1,009 0,91
2004 216261 3802 1,017 1,78
2005 221020 4759 1,022 2,20
2006 219483 -1537 0,99 -0,69
2007 214728 -4755 0,97 -2.16
2008 221900 7172 1,037 3,34
2009 222388 488 1,002 0,21
2010 212199 -10189 0,95 -4,58
2011 196242 -10957 0,92 -7,51
2012 180714 -15528 0,92 -7,906
2013 188599 7885 1,043 4,36
201410141 1,053 5,37
2015197491 -1249 0,99 -0,62
2016 188415 -9076 0,95 -4,59
Observăm că , spre deosebire de indicatorii cu bază fixă, cei cu bază în lanț au avut
indicele dinamicii cu majoritatea valorilor mai mari de 1 ,ajungand chiar si la 1,053 în anul 2014.
Modificarea absolută a avut cea mai mare valoare în anul 2014 ( ∆ =10141) și cea mai
mică valoare în anul 2000.Ritmul dinamicii a avut cea mai mică valoare în anul 2014, iar cea mai
mare în anul 2012.
În tabelul 2.6 , avem indicatorii dinamicii cu bază în lanț , a nascuților-vii în mediul urban .
14

Tabel 2.6- Indicatorii dinamicii cu bază în lanț în mediul urban
Urban
Anul Născuții-vii Modificarea absolută
(∆)Indicele dinamicii (I) Ritmul
dinamicii(R%)
2000 108254 –
2001 102432 -5822 0,946 -5,37
2002 98190 -4242 0,955 -4,141
2003 100915 2725 1,009 2,77
2004 111348 10143 1,027 -88,75
2005 117780 -99570 1,103 10,338
2006 119477 1697 1,104 1,440
2007 116367 -3110 0,973 -2,7
2008 121518 346 1,002 0,284
2009 121864 -4013 0,096 -3,3
2010 117851 -107187 0,090 -90,94
2011 106667 -10466 0,092 -9,811
2012 96201 6078 0,091 -7,906
2013 102279 6814 1,043 6,31
2014109093 -349 1,06 6,66
2015108744 -1249 0,99 -0,31
2016 102945 -5799 0,95 -5,33
Observăm că , indicatorii cu bază în lanț au a vut indicele dinamicii cu majoritatea
valorilor cuprinse între 0,90-1,10 ,ajungând să aibe cea mai mare valoare în anul 2006 ( I=1,104)
Modificarea absolută a avut cea mai mică valoare în anul 2010 ( ∆ = -107187) și cea mai
mare valoare în anul 2004( ∆ =10143).Ritmul dinamicii a avut cea mai mică valoare în anul 2010,
iar cea mai mare în anul 2005.
În tabelul 2.7 , avem analiza indicatorilor seriil or cronologice cu bază în lanț ,în mediul
rural care a fost într-o continuă evoluție.
Tabel 2.7- Indicatorii seriilor cronologice cu bază în lanț în mediul rural
15

Rural
Anul Născuții-viiModificarea
absolută
(∆)Indicele dinamicii (I) Ritmul
dinamicii(R
%)
2000 126267
2001 117936 -8331 0,934 -6,59
2002 112339 -5597 0,952 -47,45
2003 111544 -795 0,992 -0,707
2004 104913 -6631 0,940 -5,944
2005 103240 -1673 0,981 -1,594
2006 100006 -3234 9,830 -90,30
2007 98361 -1645 1,020 -883
2008 100382 2021 1,001 2,054
2009 100524 142 0,938 0,141
2010 94348 -6176 0,943 -6,14
2011 89575 -4773 0,943 -5,658
2012 84513 -5062 1,021 -5,7
2013 86320 -1807 1,038 2,138
201489647 -3,327 0,989 3,854
201588717 -930 0,963 -1,037
2016 85470 -3277 0,963 -3,7
Observăm că , indicatorii cu bază în lanț a u avut indicele dinamicii cu cea mai mare
valoare în anul 2013 ( I=1,038).Modificarea absolută a avut cea mai mică va loare în anul 2001
(∆ = -8331) și cea mai mare valoare în anul 2008( ∆ =2021).Ritmul dinamicii a avut cea mai mică
valoare în anul 2015, iar cea mai mare în anul 2014.

Pe baza datelor din tableul 2.1 am calculat indicatorii medii cu baza fixa ,la un interval de 5 ani:
Tabel 2.8
16

Indicatori Total
Anul
Modificarea
absolută( ´∆)Indicele
dinamicii(
´I)Ritmul
dinamicii(
¿
´R¿%))
– – –
2000-2005 -2700 0,988 -1,2
2006-2010 -1764 0,991 -0,8
2011-2016 -3964 0,98 -1,96
Dupa cum observăm, in tabelul 2.8, ritmul dinamicii pe cei 3 ani a avut o usoara
descrestere de la anul 2005 față de anul 2016 si anume de la -1,2% la -1,96% ,de asemenea
modificarea absolută in perioada cincinală 2006-2010 a avut cea mai mare valoare în timp ce în
perioada 2011-2016 a avut cea mai mică valoare.
2.1.2 Analiza evoluției ratei de natalitate
17

În tabelul 2.9 am analizat evoluția ratei de natalitate la nivelul celor 16 ani :
Tabelul 2.9

După cum observăm în tabelul 2.5, evoluția ratei de natalitate a fost descrescatoare,
astfel că în anul 2001 a avut cea mai mare valoare 10,3,urmând ca cea m ai apropiată valoare să
fie în anul 2010 de 10,0.
2.1.3 Analiza rangului mediu al nascutului viu
18Anul Rata de natalitate (N 0/00)
2001 10,3
2002 9,7
2003 9,3
2004 9,4
2005 9,5
2006 9,8
2007 9,7
2008 9,5
2009 9,8
2010 9,9
2011 9,4
2012 8,7
2013 9,0
2014 9,4
2015 10,0
2016 9,6

Rangul mediu al născutului-viu (¯k) – se calculează ca o medie aritmetică ponderată a
rangurilor născuților-vii (k i) cu numărul născuților-vii de un anumit rang (N i):
¯k=∑ki⋅Ni
∑Ni
Rangul nascutului-viu in perioada 2000-2016

Tabelul 2.10
AnulRangul născutului-viu (ki)
Total
nascuții-
viiRangul
mediu al
născuților
-vii (¯k
) 1 2 3 4 5 6 7 8
2000 120902 68872 21646 9897 5220 3179 1871 2934 234521 1,90
2001 112639 65271 20642 9229 5082 2954 1762 2789 220368 1,91
2002 106635 63372 19871 9020 4721 2677 1626 2607 210529 1,90
2003 107996 64042 19969 9143 4662 2631 1598 2418 212459 1,89
2004 113219 63687 19387 8801 4625 2696 1572 2274 216261 1,86
2005 114992 67712 19609 8369 4284 2329 1478 2247 221020 1,84
2006 117003 65731 18831 7979 4157 2357 1363 2062 219483 1,81
2007 112579 65296 18866 8071 4093 2366 1389 2068 214728 1,83
2008 118439 66011 19098 8094 4266 2416 1454 2122 221900 1,22
2009 117763 67452 18996 8193 4107 2458 1375 2044 222388 1,82
2010 111139 65009 18385 7881 4122 2274 1356 2033 212199 1,83
2011 101909 58593 17996 7917 4133 2362 1386 1946 196242 1,39
2012 87445 57390 17741 8105 4156 2436 1450 1991 180714 1,35
2013 96279 57398 17568 7593 4164 2321 1338 1938 188599 1,68
2014 106420 58770 17169 7211 3808 2195 1382 1785 19874 1,81
2015 106877 58387 16770 6791 3634 2032 1277 1723 197491 1,56
2016 97349 59159 17062 6624 3401 2000 1162 1658 188415 1,82
În tabel prezentată distribuția născuților-vii din România, în anii 2000-2016, după rangul
născutului-viu pe baza acestor date, în ultimul rând al tabelului s-a calculat rangul mediu al
născuților-vii din țara noastră.
Cea mai mică valoarea a rangului mediu a fost înregistra tă în anul 2008 de 1,22 iar cea mai
mare a fost înregistrată în anul 2001 de 1,91.
19

Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016020000400006000080000100000120000140000
Masculin
Feminin
Figura 2 – Născuții-vii pe sexe
După cum se observă pe graficul de mai sus numarul născuții lor-vii de sex masculin cât și
numărul născuțiilor de sex feminin au înregistrat o scădere.Cea mai mare valoare a născ uțiilor-vii
de sex masculin s-a înregistrat în anul 2000 de 120834 ,iar cea mai mi că in anul2014 de 97388.
În ceea ce privește numărul născuțiilor de sex feminin cea mai mare valoare a fost înregistrată tot
în anul 2000 de 113687,iar cea mai mică în anul 2016 de 799812.
2.2 Analiza evoluției fertilitații în România
20

În tabelul de mai jos am calculat ratele de fertilitate intre anii 2000-2010-2016 după formula:
fg=Nvii
¯P15−49f⋅1000
.
2.2.1 Evoluția ratelor specifice de fertilitate în România
După cum observăm in tabelul 2.7 , în România în anul 2000 rat a generală de fertilitate a
fost de 40,25, iar în anul 2010 aceasta a fost 40,9 înregistraând o scader e de -0,16. Pe baza
ratelor de fertilitate specifice pe grupe cincinale de vârstă din t abelul 2.5, s-au determinat ratele
totale de fertilitate
Rata cea mai scăzută atât în 2000 , în 2010 cat si in 2016 s e înregistreaza la grupa de vârstă
45-49 iar cea mai ridicată în intelvalul de vârstă 20-24 în anul 2000 ,25-29 în anul 2010 cat si in
2016
Tabelul 2.11-Ratele de fertilitate
21

În
tabelul 2.10 am calculat rata specifică de fertilitate după rangul nă scutului-viu (f ki), calculată prin
raportarea numărului născuților-vii din cadrul fiecărui rang(k i) la efectivul de femei de vârstă
fertilă:
f1=N1
¯P15−49f⋅1000
… f8=N8
¯P15−49f⋅1000
După care am calculat rata totală de fertilitate după rang după formulă.
fg=∑
k=18
fki
Tabelul 2.12
Rata specifică de fertilitate după rang (fki) Total
fgAnul
1 2 3 4 5 6 7 8
2000 20,80 11,85 3,86 1,76 0,93 0,57 0,34 0,53 40,64
2001 19,39 11,64 3,68 1,64 0,91 0,53 0,32 0,51 38,62
2002 19,02 11,29 3,54 1,61 0,85 0,49 0,30 0,48 37,58
2003 19,25 11,41 3,57 1,65 0,85 0,48 0,30 0,45 37,95
2004 20,16 11,38 3,49 1,60 0,85 0,50 0,29 0,41 38,68
2005 20,55 12,21 3,57 1,54 0,79 0,43 0,26 0,40 39,75
22Grupa de
vârstă
(ani)Ratele de fertilitate f x – 0/00
2000 2010 2016
15 – 19 39,01 36,94 34,3
20 – 24 90,17 62,35 67,6
25 – 29 78,54 79,88 93,9
30 – 34 38,73 59,19 73,8
35 – 39 13,44 23,35 31,2
40 – 44 3,06 4,60 6,4
45 – 49 0,16 0,18 0,3
Rata
generală
de
fertilitate –
fg – 0/0040,25 40,09 40,7
Rata totală
de
fertilitate –
nr copii la
o femeie1,32 1,33 1,5

2006 21,09 11,95 3,45 1,47 0,77 0,42 0,25 0,37 39,79
2007 20,47 11,98 3,49 1,50 0,74 0,43 0,25 0,38 39,24
2008 21,73 12,20 3,55 1,48 0,78 0,44 0,27 0,39 40,85
2009 21,76 12,55 3,51 1,51 0,76 0,42 0,25 0,38 41,15
2010 20,68 12,10 3,42 1,47 0,77 0,42 0,25 0,38 39,49
2011 27,5 69.9 51,4 1,4 51.4 21.6 3,9 0.2 33,8
2012 29,5 81,6 60,3 0.3 60.3 25.1 4,6 0.2 37,4
2013 25,3 85,6 62,5 2,7 62,3 26,3 4,5 0,2 34,2
2014 21,2 88.3 64.7 4.7 64.7 27.4 4.8 0.3 34,7
2015 22,5 94.4 71.5 71.5 71.5 29.9 5.6 0.3 36,2
2016 21,0 96.8 73.9 73.9 73.9 31.4 6.0 0.3 35,3
Scăderea fertilității este principala cauză a îmbătrâniri populației ,unul din fenomenele
cele mai importante din punct de vedere demografic si economic.O redres are pe termen lung a
fertilității ar duce la diminuarea indicelui de îmbătrânire a populaț iei, precum și a costurilor
economice și sociale implicate de acest fenomen.
Creșterea fertilității este singura opțiune pe care o are România o are în față pentru
diminuarea ritmului de deteriorare a situației demografice și eventual ,pentru stoparea declinului
demografic în care se află de la căderea comunismului.
Figura 3 – Repartizarea născuților-vii după rang
23

2.2.3 Analiza evolutiei vârstei medii a mamei la nastere
In tabelul urmator este calculată vârsta medie a mamei,pe medii :
Tabelul 2.13
AnulVârsta medie a mamei
la prima naștereVârsta medie a mamei
pentru toate nașterileTotal Urban Rural Total Urban Rural
2000 23,7 24,9 22,3 25,5 26,3 24,9
2001 23,9 25,2 22,4 25,8 26,6 25,1
2002 24,2 25,5 22,5 26,0 26,9 25,3
2003 24,3 25,7 22,5 26,2 27,1 25,4
2004 24,6 26,0 22,6 26,4 27,3 25,5
2005 24,9 26,3 22,7 26,7 27,6 25,7
2006 25,2 26,6 22,9 26,9 27,8 25,8
2007 25,3 26,7 22,9 27,0 28,0 25,9
24

2008 25,5 27,0 23,1 27,1 28,1 25,9
2009 25,6 27,1 23,1 27,3 28,3 26,0
201026,0 27,5 23,4 27,6 28,6 26,2
26,2 27,7 23,6 27,7 2,8 26,3
2011
2012 26,2 27,8 23,5 27,9 29,0 25,5
2013 26,5 28,1 24,0 28,0 29,2 26,5
2014 26,8 28,3 24,3 28,2 29,3 26,8
2015 26,9 28,5 24,5 28,3 29,5 26,8
2016 26,9 28,6 24,4 28,4 29,7 26,9
Sursa:Anuarul Statistic al României 2005-2017
În tabelul de mai sus am evidențiat vârsta medie a mamei,pe medii si pe total . Putem
observa că vârsta medie a mamei la prima naștere în mediul urban i n anul 2000 a fost de 24,9 iar
în anul 2016 aceasta a fost 28,6 ceea ce rezultă o creștere de a vârstei mamei la prima naștere de
3,7
În mediul rural vârsta medie a mamei la prima naștere în anul 2000 a fost de 22,3 iar în anul
2016 a fost de 24,4 în creștere cu 2,1.
După cum se observă în tabel vârsta medie a m amei la prima naștere în anul 2010 în
mediul urban a fost de 27,5 iar în mediul rural 23,4.Cauzele principale ale acestei diferențe fiind
nivelul de cultură mai scăzut în mediul rural,lipsa educației.

2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016222324252627282930
Urban
Rural
Figura 4- Varsta medie a mamei la toate nașterile
25

Analizând, Figura 4 observam că cea mai mică valoare a varstei medii pentru toate
nașterile a fost înregistrată în anul 2000 de aproximativ 25,5 ani, ia r cea mai mare fiind
înregistrată în anul 2016 de aproximativ 28,5 .În restul perioadelor de timp , valorile au fost
asemanatoare astfel că varsta medie pentru toate nasterile a variat intre 27-28 ani.
2000
2005
2010
2016051015202530Vârsta medie a mamei la prima naștere
Urban
Rural
Figura 5-Vârsta medie a mamei la prima naștere
26

2.2.4 Analiza evoluției întreruperilor de sarcină
Întreruperile de sarcină, pe grupe de vârstă sunt prezentate în tabelul urmator :
Tabelul2.14–Intreruperi de sarcină după grupa de vârstă

Anul
Total
15-49
ani Grupa de vârstă (ani)
15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49
Număr
2000 2572671954
961127 70083 61208 31836 12134 1330
2001 2534262000
861622 68528 60944 29729 11243 1352
2002 2467141905
857534 66168 60604 31554 10547 1249
2003 2239141948
950508 58781 52343 32749 9044 1000
2004 1896831899
641392 48528 42023 28794 8761 1189
2005 2570671790
234376 40761 35581 26118 6731 618
2006 1495981665
630732 37085 32951 25260 6319 595
2007 1366471501
228290 33035 30582 22611 6488 629
2008 1274101383
327010 28952 28796 21016 7314 489
2009 1154571198
225442 25794 26220 18468 7167 384
2010 101271 9731 22931 22351 23238 16223 6366 431
2011 102896 9589 22812 23005 23241 16893 6875 481
2012 87477 7547 18990 20210 19635 14751 5880 464
2013 85742 7611 17392 20523 18584 15089 5968 575
2014 77806 7287 15316 19210 16656 13533 5306 498
2015 70447 6431 13216 18153 14808 12417 4948 474
2016 63085 5955 11876 15385 13385 11182 4815 477
Sursa:Anuarul Statistic al României.
27

În tabelul de mai sus se observă că numărul întreruperilor de sarcină a avut o scadere
semnificativă în anul 2000 fața de anul 2010 si anul 2016.
Un studiu realizat de institutul Naționa l de Statistică susține că cele mai multe femei
care au recurs la întreruperile de sarcină au venituri mici și un nivel de pregătire scăzut .

2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016050000100000150000200000250000300000Numarul întreruperilor de sarcină
Numarul intreruperilor de sarcina pe total grupe de varsta
Figura 6- Numarul întreruperilor de sarcină
Observăm ca la nivelor celor 16 ani au avut loc o se rie de creșteri și descreșteri a
întreruperilor de sarcină, astfel că în anul 2016 au înregistrat o s cadere fața de anul 2000 de
aproximativ 194182.
28

Întreruperile de sarcină la 1000 femei fertile
În tabelul 2.14 am analizat evolutia întreruperilor de sarcina la 1000 de femei fertile pe
grupe de vârstă:
Tabelul 2.15 – Întreruperile de sarcină la 1000 femei fertile
AnulTotal
15-49
aniGrupa de vârstă (ani)
15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49
La 1000 femei
2000 44,3 24,0 63,9 78,9 67,7 49,9 15,1 1,6
2001 43,6 25,1 65,3 75,7 63,3 48,4 14,6 1,6
2002 44,0 23,7 67,2 78,2 62,9 52,2 14,7 1,5
2003 39,9 23,5 61,2 68,1 60,2 44,7 13,4 1,2
2004 33,8 22,5 51,8 55,6 50,4 35,6 13,6 1,5
2005 29,0 21,2 43,5 46,8 43,2 30,0 10,9 0,8
2006 27,0 20,6 39,4 42,7 39,9 27,3 10,6 0,8
2007 24,8 19,9 35,3 38,9 36,5 23,7 10,9 0,9
2008 23,5 19,8 32,7 35,3 33,7 24,4 10,1 0,7
2009 21,3 18,5 30,2 32,5 30,3 22,4 9,0 0,6
2010 18,8 16,5 27,2 28,4 26,9 19,9 7,4 0,7
2011 18,2 16,1 27,2 28,6 25,0 19,0 7,0 0,8
2012 18,6 14,1 30,0 31,4 26,9 19,4 7,0 0,8
2013 18,3 14,3 29,3 31,1 26,7 19,5 7,6 0,9
2014 16,7 13,8 27,4 28,7 25,0 17,5 7,1 0,7
2015 15,2 12,2 24,8 27,3 23,0 16,3 6,7 0,6
2016 13,7 11,3 23,0 24,1 21,2 15,0 6,5 0,6
Sursa:Anuarul Statistic al României 2017
29

După cum se observă atat in tabel cat si î n figura de mai jos numărul întreruperilor de
sarcină la 1000 femei fertile a înregistrat o scădere semnificati vă de la 44,3 în anul 2000 la 13,7
în anul 2016, ceea ce dovedește faptul ca dupa varsta de 40 ani femeile sunt mai puțin fertile
.Cea mai mare valoare inregistrata a întreruperilor de sarcină a fost in jurul varstei de 30-34 ani s i
35 -39 ani.
200020012002200320042005200620072008200920102011201 2201320142015201605101520253035404550Întreruperile de sarcină la 1000 femei fertile
Figura 7- Întreruperile de sarcină la 1000 femei fertile
Observăm in figura 7 ,că cea mai mare valoare a întreruperi lor de sarcină a fost in anul
2002, iar cea mai mică in anu 2016, ceea ce denotă că nivelul de tra i si mentalitate al femeilor a
avut un grad ridicat de creștere ,astfel că nu au mai avut loc întreruperi de sarcină foarte multe.
Chiar dacă numărul întreruperilor de sarcină este în sca dere există totusi multe femei care
renuntă la sarcină,lipsindu-se,uneori pentru toata durata vieții,de bucuria maternități
30

CONCLUZII
Analiza realizată în Capitolul 2, are l a bază date statistice, sub un aspect practic , cu
ajutorul calculelor si al tabelelor.
În prezent ,asistăm, la un pronunțat declin dem ografic, la o tendință de scădere
absolută a populației și la accentuarea procesului de îmbătrânire demografică.
În condițiile în care, în România se vorbește despre un declin dem ografic, determinat de
natalitatea scăzută, mortalitatea generală ridicată și migraț ia în creștere, orice măsură pentru
redresarea numărului de nașteri trebuie salutată. Statul român a crea t în ultimii ani o serie de
facilități economice cu acest scop.
O strategie națională privind populația și dezvoltare a ar asigura prezența în pachetul de
măsuri insuficiente pentru stimularea natalității, a unor inițiati ve care să sprijine familiile cu
copii cum ar fi : program de lucru flexibil pentru părinți, reintegrarea ra pidă pe piața muncii a
femeilor după perioada de maternitate,întărirea reglementărilor privind păstrarea locurilor de
muncă pentru părinții care cresc copii, politici de prevenire a sarcinilor nedorite, a avortului și a
abandonului. De asemena oreșele nu vor mai putea beneficia nici de forță de muncă tânără din
mediul rural,puternic îmbătrânit.
La nivelul Românei,în anul 2016 s-au înregistrat 188415 născuții-vii. Comparativ cu
anul 2000,numărul acestora a scăzut cu 46106.
Structura născuțiilor-vii, se manifestă difere nțiat în funcție de mediul în care se află
,dar și în profil teritorial. Atât decesul,cât si nașterea sunt eveniment e demografice si elemente de
natură socială.
Comparând anul 2016 cu anul 2000 se observă ca rata generală de fertilitate după rang a
avut o scădere de 1,16.Se observă de asemenea că între anii 2001-2007 rata generală de fertil itate
a fost sub valoarea de 39.
Orice măsură economică pentru redresarea natalității și fertilită ții trebuie să fie bine
fundamentată științific , pentru a fi cât mai eficientă trebuie anal izate toate măsurile cu privire la
copil ,mamă și familie.
Scăderea fertilității este principala cauză a îmbătrâniri populaț iei ,unul din fenomenele
cele mai importante din punct de vedere demografic si economic. O redres are pe termen lung a
fertilității ar duce la diminuarea indicelui de îmbătrânire a popula ției,precum și a costurilor
economice și sociale implicate de acest fenomen.
31

Creșterea fertilității este singura opțiune pe care o are România în față pentru diminuarea
ritmului de deteriorare a situației demografice și eventual,pentru stopare a declinului demografic
în care se află de la căderea comunismului.
Față de numărul total pe cele două medii, în mediul urban, modificarea absolută și
ritmul dinamicii au atins valori pozitive și negative.
Indicele dinamicii a ajuns la o valoare maxima de 1,12 în anul 2008 și o valoare minimă de 0,88
în anul 2011.Cea mai mare valoare pe care a atinso ritmul dinamicii a fost în anul 2008 , de
12,57, iar cea minimă find de -11,14 în anul 2011.
Se observă că , spre deosebire de indicatorii cu baz ă fixă, cei cu bază în lanț au avut
indicele dinamicii cu majoritatea valorilor mai mari de 1 ,ajungand chiar s i la 1,053 în anul 2014.
Modificarea absolută a avut cea mai mare valoare în anul 2014 ( ∆ =10141) și cea mai mică
valoare în anul 2000.Ritmul dinamicii a avut cea mai mică valoare î n anul 2014, iar cea mai
mare în anul 2012.
Se observă o creștere a vârstei mamei la prima nașt ere cât și la vârsta mamei pentru toate
nașterile pe parcusul anilor. Numărul întreruperilor de sarcină a avut o scadere semnificativă în
anul 2000 fața de anul 2016 .Un studiu realizat de institutul Național de Statistică susține că cele
mai multe femei care au recurs la întreruperile de sarcină au venit uri mici și un nivel de pregătire
scăzut.Chiar dacă numărul întreruperilor de sarcină este în scadere există totusi multe femei care
renunță la sarcină, lipsindu-se, uneori pentru toata durata vieții, de bucuria maternității.
Scăderea natalității în Romania, în ultimii ani i, are la bază o serie de factori de natură
economică și socială. Dintre acești factori prioritari enumerăm: t ransformarea structurii
ocupaționale a populației; scăderea de insecuritate națională; schimba rea comportamentului
demografic al cuplurilor casatorite;
Deși în esență nașterea este un eveniment biologic, natalitatea ca fenomen demografic este
determinată de un număr mare de factori sociali, economici, culturali , frecvența nașterilor în
cadrul unei comunități umane reflectă în ultima instanță, modele culturale complexe în care sunt
implicate instituții sociale, atitudini și valori, societatea în întregu l ei.
32

BIBLIOGRAFIE
1. Andrei L., Metode și tehnici statistice de analiză a calit ății vieții, Ed. Economică, București,
2003
2. Asandului L., Elemente de demografie, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași , 2007
3. Monnier, A., Demographie contemporaine de l’Europe. Evolutions, tendences, défis , Armand
Colin, Paris, 2006
4.Radu, C., Studii demografice, Editura Sitech, Craiova, 1998
5. Radu Carmen , Costel Ionașcu, Murărița Ilie Statistică econimică,Editura
Universitaria,Craiova,2002
6. Rives, N., Serow, W., Introduction to Applied Demography, Sage Publication, 07-039
7.Rotariu, T., Demografie și sociologia populației. Fenomene demografice, Editura Collegium
Polirom, 2003
8. www.insse.ro
8.Sora, V ., Mihăescu, C., Colibab, D., Grădinaru, G., Danciu, A., Anal iză statistico-
demografică. Teorie și aplicații, Editura Economică, București, 2005
9.Anuarul Statistic al României 2005-2016

33

ANEXE
Anexa nr. 1
Rangul nascutului- viu in perioada 2000-2016

Anul
Rangul născutului-viu (ki)Total
nascuții-
vii Rangul
mediu al
născuților-
vii (¯k) 1 2 3 4 5 6 7 8
2000 120902 68872 21646 9897 5220 3179 1871 2934 234521 1,90
2001 112639 65271 20642 9229 5082 2954 1762 2789 220368 1,91
2002 106635 63372 19871 9020 4721 2677 1626 2607 210529 1,90
2003 107996 64042 19969 9143 4662 2631 1598 2418 212459 1,89
2004 113219 63687 19387 8801 4625 2696 1572 2274 216261 1,86
2005 114992 67712 19609 8369 4284 2329 1478 2247 221020 1,84
2006 117003 65731 18831 7979 4157 2357 1363 2062 219483 1,81
2007 112579 65296 18866 8071 4093 2366 1389 2068 214728 1,83
2008 118439 66011 19098 8094 4266 2416 1454 2122 221900 1,22
2009 117763 67452 18996 8193 4107 2458 1375 2044 222388 1,82
2010 111139 65009 18385 7881 4122 2274 1356 2033 212199 1,83
2011 101909 58593 17996 7917 4133 2362 1386 1946 96242 1,39
2012 87445 57390 17741 8105 4156 2436 1450 1991 180714 1,35
2013 96279 57398 17568 7593 4164 2321 1338 1938 188599 1,68
2014 106420 58770 17169 7211 3808 2195 1382 1785 19874 1,81
2015 106877 58387 16770 6791 3634 2032 1277 1723 197491 1,56
2016 97349 59159 17062 6624 3401 2000 1162 1658 188415 1,82
34

Anexa nr. 2
Rate de fertilitate dupa rang in perioada 2000-2016
Rata specifică de fertilitate după rang (fki) Total
fg 1 2 3 4 5 6 7 8
Anul
2000 20,80 11,85 3,86 1,76 0,93 0,57 0,34 0,53 40,64
Anul
2001 19,39 11,64 3,68 1,64 0,91 0,53 0,32 0,51 38,62
Anul
2002 19,02 11,29 3,54 1,61 0,85 0,49 0,30 0,48 37,58
Anul
2003 19,25 11,41 3,57 1,65 0,85 0,48 0,30 0,45 37,95
Anul
2004 20,16 11,38 3,49 1,60 0,85 0,50 0,29 0,41 38,68
Anul
2005 20,55 12,21 3,57 1,54 0,79 0,43 0,26 0,40 39,75
Anul
2006 21,09 11,95 3,45 1,47 0,77 0,42 0,25 0,37 39,79
Anul
2007 20,47 11,98 3,49 1,50 0,74 0,43 0,25 0,38 39,24
Anul
2008 21,73 12,20 3,55 1,48 0,78 0,44 0,27 0,39 40,85
Anul
2009 21,76 12,55 3,51 1,51 0,76 0,42 0,25 0,38 41,15
Anul
2010 20,68 12,10 3,42 1,47 0,77 0,42 0,25 0,38 39,49
Anul
201127,5 69.9 51.4 1.4 51.4 21.6 3.9 0.2
33,8
Anul
2012
Anul 29,5 81.6 60.3 0.3 60.3 25.1 4.6 0.2 34,0
35

2013
Anul
201421,2 88.3 64.7 4.7 64.7 27.4 4.8 0.3
34,7
Anul
201522,5 94.4 71.5 71.5 71.5 29.9 5.6 0.3
36,2
Anul
201621,0 96.8 73.9 73.9 73.9 31.4 6.0 0.3
35,3
Anexa nr. 3
Varsta medie a mamei la nastere in perioada 2000-2016
AniiVârsta medie a mamei la prima naștere Vârsta medie a mamei pentru toate
nașterileTotal Urban Rural Total Urban Rural
2000 23,7 24,9 22,3 25,5 26,3 24,9
2001 23,9 25,2 22,4 25,8 26,6 25,1
2002 24,2 25,5 22,5 26,0 26,9 25,3
2003 24,3 25,7 22,5 26,2 27,1 25,4
2004 24,6 26,0 22,6 26,4 27,3 25,5
2005 24,9 26,3 22,7 26,7 27,6 25,7
2006 25,2 26,6 22,9 26,9 27,8 25,8
2007 25,3 26,7 22,9 27,0 28,0 25,9
2008 25,5 27,0 23,1 27,1 28,1 25,9
2009 25,6 27,1 23,1 27,3 28,3 26,0
2010
26,027,5 23,4 27,6 28,6 26,2
26,2 27,7 23,6 27,7 2,8 26,3
2011
2012 26,2 27,8 23,5 27,9 29,0 25,5
2013 26,5 28,1 24,0 28,0 29,2 26,5
2014 26,8 28,3 24,3 28,2 29,3 26,8
2015 26,9 28,5 24,5 28,3 29,5 26,8
2016 26,9 28,6 24,4 28,4 29,7 26,9
36

Anexa nr. 4
Intreruperile de sarcina pe grupe de varsta in perioada 2000-2016

Anii
Tota
l
15-49
ani Grupa de vârstă (ani)
15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49
Număr
200025726
719549 61127 70083 61208 31836 12134 1330
200125342
620008 61622 68528 60944 29729 11243 1352
200224671
419058 57534 66168 60604 31554 10547 1249
200322391
419489 50508 58781 52343 32749 9044 1000
200418968
318996 41392 48528 42023 28794 8761 1189
200525706
717902 34376 40761 35581 26118 6731 618
200614959
816656 30732 37085 32951 25260 6319 595
200713664
715012 28290 33035 30582 22611 6488 629
200812741
013833 27010 28952 28796 21016 7314 489
200911545
711982 25442 25794 26220 18468 7167 384
201010127
19731 22931 22351 23238 16223 6366 431
201110289
69589 22812 23005 23241 16893 6875 481
2012 87477 7547 18990 20210 19635 14751 5880 464
2013 85742 7611 17392 20523 18584 15089 5968 575
2014 77806 7287 15316 19210 16656 13533 5306 498
37

2015 70447 6431 13216 18153 14808 12417 4948 474
2016 63085 5955 11876 15385 13385 11182 4815 477
Anexa nr. 5
Întreruperile de sarcină la 1000 femei fertile

Anii
Tot
al
15-
49
ani Grupa de vârstă (ani)
15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49
La 1000 femei
2000 44,3 24,0 63,9 78,9 67,7 49,9 15,1 1,6
2001 43,6 25,1 65,3 75,7 63,3 48,4 14,6 1,6
2002 44,0 23,7 67,2 78,2 62,9 52,2 14,7 1,5
2003 39,9 23,5 61,2 68,1 60,2 44,7 13,4 1,2
2004 33,8 22,5 51,8 55,6 50,4 35,6 13,6 1,5
2005 29,0 21,2 43,5 46,8 43,2 30,0 10,9 0,8
2006 27,0 20,6 39,4 42,7 39,9 27,3 10,6 0,8
2007 24,8 19,9 35,3 38,9 36,5 23,7 10,9 0,9
2008 23,5 19,8 32,7 35,3 33,7 24,4 10,1 0,7
2009 21,3 18,5 30,2 32,5 30,3 22,4 9,0 0,6
2010 18,8 16,5 27,2 28,4 26,9 19,9 7,4 0,7
2011 18,2 16,1 27,2 28,6 25,0 19,0 7,0 0,8
2012 18,6 14,1 30,0 31,4 26,9 19,4 7,0 0,8
2013 18,3 14,3 29,3 31,1 26,7 19,5 7,6 0,9
2014 16,7 13,8 27,4 28,7 25,0 17,5 7,1 0,7
2015 15,2 12,2 24,8 27,3 23,0 16,3 6,7 0,6
2016 13,7 11,3 23,0 24,1 21,2 15,0 6,5 0,6
38