Profesor cordonator: Absolvent: Prof. univ. dr. Mihaela Herciu Cosmin – Constantin Lică SIBIU, 2016 1 Universitatea “Lucian Blaga“ Sibiu Facultatea… [613695]

Universitatea “Lucian Blaga“ Sibiu
Facultatea de Științe Economice
Specializarea Management

LUCRARE DE LICENȚĂ

Profesor cordonator: Absolvent: [anonimizat]. univ. dr. Mihaela Herciu Cosmin – Constantin Lică

SIBIU, 2016

1
Universitatea “Lucian Blaga“ Sibiu
Facultatea de Științe Economice
Specializarea Management

Analiza economică a firmei

Profesor cordonator: Absolvent: [anonimizat]. univ. dr. Mihaela Herciu Cosmin – Constantin Lică

SIBIU, 2016

2
Cuprins

Introducere ………………………………………………………….. ………………………… ……… 5

Capitolul 1 Analiza veniturilor firmei (cifra de afaceri + valoare
adăugată) …………………………………………………………….. …………………………. ……… 7
1.2. Analiza cifrei de a faceri …………………………… …………………………. …….. 7
1.2.1. Abordări conceptuale ……….. ……………. …………………………. …..7
1.2.2. Analiza evoluției în timp a cifrei de afaceri …………………… …..8
1.2.3. Anali za structurii cifrei de afaceri ……… …………………………. ….8
1.2.4. Analiza factorială a ci frei de afaceri ……………………………… …..9
1.2.5. Prezentarea principalilor indicatori economico -financiari
influențatii in mod direct de cifra de afaceri ……………………. ………… …….. …11
1.3. Analiza valoării adăugate …………………………………………………… ……….12
1.3.1. Definire conceptuală …………………………………………………..1 2
1.3.2. Metode de determinare a valoării adăugate ………………… …13
1.3.3. Analiza factorială a valoării adăugate ………………………. …..14

Capitolu l 2. Analiza cheltuilrilor firmei ……………………………………………………. 15
2.1 Analiza cheltuielilor totale ale întreprinderii ………………………….. …….. 16
2.2.Analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare ………………….. 17

3
2.3 Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afacer i……….. ……………….. …18
2.4 Analiza cheltuielilor variabile și fix e…………….. …………………………. …18
2.4.1.Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de
afaceri ……………………………………………………………………… ……………………………. ..19
2.5 Analiza cheltuielil or materiale…………………….. ………………………….. ….20
2.6 Analiza cheltuielilor cu amortizarea …………………………………………….. 21

Capitolul 3. Analiza rentabilității ……………………………………….. ……………………. 22
3.1.Conceptul de rentabilitate ……………………………………………………………2 2
3.2 Analiza ratelor de rentabilitate ……………………………………………………. 23
3.2.1 Analiza ratei rentab ilității comerciale ……………………………. 23
3.2.2 Analiza ratei rentabilității resurselor
consummate………………………………………………………………………………………………24
3.2.3. Analiza ratei rentabilitaii economice ……………………………..25
3.2.4. Analiza retei rentabilității financiare ……………………………..26

Capitolul 4. Analiza econo mico-financiara a firmei SC BIOFARM SA pe
perioada 2011 -2015 …………………………………………………………………………………..26
4.1 Prezentarea generală a firmei SC BIOFARM SA …………………………..26
4.1.1.Obiectul de activitate – Fabricarea preparateleor
farmaceutice ………………………………………………………………………………………………27
4.1.2.Structura acționarilor …………………………………………………..27
4.1.3.Capitatul Social (lei) ……………………………. ……………………..28

4
4.2 Analiza economico -financiară a veni turilor (CA si VA)……………. 28
4.2.1 Analiza cifrei de afaceri………………………………………………28
4.2.1.1 Analiza dinamicii a cifrei de afaceri …….. ……………28
4.2.1.2 Analiza procentuala a dinamicii cifrei de afaceri ….30
4.2.1.3 Analiza structurii cifrei de afaceri ………………………32
4.2.1.4 Analiza factorială a cifrei de afaceri …………………… 33
4.2.2 Analiza valorii adăugate………………………………………………34
4.2.2.1 Analiza metodologică a valorii adăugate ………….34
4.2.2.2 Analiza factorială a valorii adăugate …………………..35
4.3 Analiza cheltuielilor firmei SC BIOFARM SA ……………. ……………….36
4.3.1 Analiza celtuielilor totale, fixe si variabile …………………….36
4.3.2 Analiza cheltuielilor totale, fixe si variabile la 1000 de lei cifră de
afaceri …………………………………………………………… ………………………………37
4.4 Analiza rent abilității firmei SC BIOFARM SA …………………………..41
4.4.1 Analiza ratei rentabilităț ii resurselor co nsummate si a ratei
rentabilităț ii veniturilor ………………………………………………………………………41
4.4.2. Analiza ratei rentabilității economice si a ratei rentabilității
financiare …………………………………………………………………………………………………..43

Concluzii si recomandări …………………………………………………………………………..46

Biblografie ………….. …………………………………………………………………………………..48
Anexe ………………………………………………………………………….….49

5

Introducere :

Creșterea gradului de complexitate a activităț ii economice a întreprinderilor,
în contextul mecanismelor pieței, are implicații profunde în procesul de conducere,
care nu se poate realiza pe bază de rutină, ci pe o studiere aprofundată a realității, pe o
analiză științifică care să faciliteze lua rea deciziilor c orespunzătoare.
Analiza economico -financiară e ste cea mai importantă în managementul din
zilele noastre. Criza economică a forțat managerii să gestioneze mult mai eficent
resursele companiilor pe care le conduc indiferent de mărimea ac estora și de ramura
în care activează. Cu ajutorul analizei economice financiare putem observa situația
financiară atât în prezent cât și în trecut ,de asemenea putem să facem mai multe
previziunii pentru viitor cu o marjă de eroare foarte scăzută.
Pentru a putea să aibă un ciclu de viață cât mai lung al exercițiului financiar, o rice
întreprindere are cu precă dere nevoie de informații, fără de care procesul decizional
prin care se administrează întreprinderea nu ar putea avea loc. Pentru obținerea
acestor informații este ab solut necesară o analiză a situațiilor financiare anuale din
care se desprinde poziția financiară și performanțele acesteia. De toate informați ile
beneficiază pe de o parte întreprinderea (ca factor intern) a căror situații financiare
sunt analizate , cât și clienții, furnizorii, potențialii investitori și orice altă persoană pe
de altă parte care doresc să afle informații despre întreprindere (ca factori externi).
Rezultatul unei analize economico -financiară corecte ne oferă informații
prețioase și scoa te în evidență anumite aspecte pe care chiar și un manager cu
experiență le ignoră fără a avea intenție în majoritatea cazurilor.
În Romnania analiza economico -financiară nu este foarte des folosită datorită
lipsei de informații a managerilor, în speci al a celor care își conduc propiile companii
și nu au studii în domeniul economic. Per cepția lor este că , o analiză economico –
financiară are un preț destul de ridicat și că poate fi făcută doar de un specialist în
domeniu cu mare experiență. În opinia mea o analiză simplă la o companie mică poate
fi efectuată și de o persoană care nu are studii aprofundate în domeniu,în special de
angajații de pe departamentul financiar -contabil.
Analiza economică -financiară aduce rigoare și ordine.Valoarea ei managerial –
informațională derivă din faptu l că demersul să u analitic pune în centrul său
rezultatul. Analiza economico -financiară cercetează fenomenele și procesele
economice pe baza rezultatelo r obținute pe întregul sistem făcute de către ve rigile
organizatorice ale aceste ia,căutând și identificând factori care au determinat aceste
rezultate,precum și căile de îmbunătățire a acțiunii ac estor factori asupra rezultatelor.

6
Analiza diagnostic ă a venituriilor firmei,a cheltuielilor cât și a rentabilita ții, ne
oeferă o imagine pe r ansamblu a tuturor veniturilor pe care o companie le încasează
pe parcuseul întregului exercițiu financiar cât și a tuturor cheltuielilor pe care
compania le înregistrează în același exercițiu financiar și ne oferă o imagine detaliată
a eficienț ei folosiri ac estora prin realizarea rentabilități întregului exercițiu financiar .
Analizând rentabilitatea putem avem o situație concertă asupra folosiri atât a
veniturilor cât și a cheltielilor,cât de eficent au fost distribuite pe întregul proces al
exercițiului financiar.
Primul capitol evidentieaza redactare situațiilor ventiturilor, atât prin analiză
amănunțită a ciferi de afaceri cât și analiza valori adăugate.
Al doilea capitol redactează situația cheltuielilor companiei aceasta fiind
realizată prin analiza cheltuielilor fixe, variabile, cu personalul și alte cheltuieli.
În cel de al treilea capitol am analizat rentabilitatea companiei prin analiza
ratei rentabilita ții comerciale, a resurselor consummate, ratei rentabilității economice
și financiare.
În ultimul capitol sunt prezentate concluziile , care reies în urma acestei
analize pe parcusul celor 5 ani precum și recomandă ri concrete prin care să se rez olve
și să se imbunătăț ească situația patrimonială a firmei.

7

Capitolul 1 Analiza veniturilor firmei (cifra de afaceri + valoare adăugată ):

1.2. Analiza cifrei de afaceri:

1.2.1. Abordă ri conceptuale :1

Cifra de afaceri (CA) este definită de Legea Contabilitătii din România prin
totalitatea veniturilor realizate din livrările de bunuri, executarea de lucrări și
prestarea de servicii.
Cifra de afaceri netă (Can) conform cadrului de întocmire și de prezen tare a
situațiilor financiare, elaborat de comitetul pentru Standardele de Contabiliatate
Internaționa le este formată din producția vâ ndută (conturile 701,702,703,704,705,706
și 708), veniturile din vanzări de mărfuri (707) și venituri din subvenții de expl oatare
afarent vânzărilor (7411).
Cifra de afaceri medie reflectă venitul obținut pe unitate de prosdus sau
serviciu.
Relația de determinare este
viNi
NiQCAca_ ,
unde:
Qvi = volumul fizical vânzărilor.

Cifra de afaceri marginală ( CAm ) exprimă variația unei întreprinderi (ΔCA) de
creșterea/scăderea cu o unitate cantității vândute (ΔQ).
Relația de calcul este CAm = ΔCA
ΔQ
Cifra de afaceri critică (CA min) reprezintă nivelul vânzărilor la care se asigură
acoperirea integral a cheltuieli lor, pragul la care socetatea inncepe să devină
profitabilă.
Relația de determinare este CAmin = ChF
100−RV,
unde:
ChF = suma cheltuielilor fixe
Rv = rata medie a cheltuielilor variabile,

Rv = Chv
CA∗100

1Prof. univ. dr. Robu V , Prof. univ. dr. Isfanescu A, Prof. univ. dr. Hristea A, – Analiza economica financiara Editura
Tribuna Economica, Bucuresti 2001 , p19 -20.

8

unde:
Chv = suma cheltuielilor variabile.

1.2.2. Analiza evolu ției în timp a cifrei de afaceri :

Analiza evoluție în timp a cifrei de afaceri se determină cu ajutorul mărimilor
absolute, indicilor de dinamică (cu bază fixă sau în lanț ) și a ritmurilor medii.
Astfel:
Cifra de afaceri reală se determina pe baza relaț iei : CAr = CAc
Ip, 2
unde:
CAc = cifra de afaceri curentă (statistică )
CAr = cifra de afaceri reală
Ip = indicele mediu al preț urilor

1.2.3. Analiza structurii cifre i de afaceri:

Analiza structurală a cifrei de afaceri pe tipuri de activități, sortimente, client,
ciclu de viață al produselor, piețe de desfacere, etc. este nu numai recomandată ci
necesară, deoarece ea permite luarea unor decizii obiective care să conducă la
maximizarea efectelor obținute în raport cu efortur ile depuse.
Metode ale structurii cifrei de afaceri:
Din punct de vedere metodologic, analiza structurii ciferi de afaceri se determină
prin:
-mărimea relativă de structură
-coeficientul de concentrare Gini -Struk (G)
112

ngnGi
3
unde:
gi = ponderea activității “I” î n cifra de afaceri;
n = numă rul de termini ai seriei;
– indicele Herfindhal:

n
iig H
124
gi = ponderea activității “I” î n cifra de afaceri;

2 Prof. univ. dr. Robu V , Prof. univ. dr. Isfanescu A, Prof. univ. dr. Hristea A, – Analiza economica fina nciara Editura ASE,
Bucuresti 2003, p21.
3Idem.
4 Idem

9

1.2.4. Analiza factorială a cifrei de afaceri:

Scopul analizei factoariale este diagnosticarea corelației dintre diferiți factori de
influență (interni sau externi, direcți sau indirecți etc.) și indicatorul analizat și găsirea
soluțiilor pentru redresarea activității sau îmbunătățirea performanțelor v iitoare.
Utilizatori sunt în principal instituțiile financiare creditoare, agenți economici, statul,
acționari, etc.
În cazul unor fenomene complexe, științele economice, în speță analiza
economico -financiară și statistică, nu se mărginesc doar la deter minarea variației
acestora în timp ci și la cunoaș terea aportului pe care și -l aduce variația fiecariu factor
asupra variației integrale.
Deoarce cifră de afaceri (CA) are o multitudine de modele de descompunere a
acesteia pe fa ctori de influență din care le prezint pe următoarele
1) CA = N∗Qf
N∗CA
Qf
2) CA = N *Af
N∗Af′
Af∗Qf
Af′∗CA
Qf
3) CA = qvi∗pi𝑛
𝑖=1
4) CA=Ae∗CA
Ae
5) CA = Ae∗Ac
Ae∗Af
Ac∗Af′
Af∗CA
Af
6) CA = T * Cah5

unde :
N = numărul mediu de salariaț i;
Qf = produc ția fabricată ;
Af = valoarea medie a mijloacelor fixe
AF’ = valoarea medie a mijloacelor fixe productive;
qvi = cantitatea vândută din produsul i;
pi = pretu de vân zare al produs ului i;
CA = cifra de afaceri;
Ae = valoarea medie a activelor de exploatare;
Ac = valoarea medie a activelor corporale;
T = timpul total de lucru;
Cah = cifra de afaceri medie orară .

5 Baltes, N., Analiza economico -financiara a intreprinderii editia a 2 a, revizuita si adaugita, Editura@ulbsibiu.ro , p 63 –
64.

10
Aceste modele ale cifrei de afaceri sunt prezentate primele in lucră rile de
specialitate, acestea fiind cel mai des utilizate in activitatea practică a î ntreprinderi.

Schema tic cifra de afaceri se prezintă astfel:
ΔAf/N
ΔNs

ΔCA ΔQ/N ΔAf’/Af

ΔCA /Qf ΔQf/Af’
1. Influenta modificării numă rului mediu de sala riați asupra cifrei de afaceri:
ΔCA N=(NS0-NS1)*Qf0
N0∗CA0
Qf0;

2) Influența modificării productivităț ii muncii asupra cifrei de afaceri:
ΔCA Qf/N = NS1 * (Qf1
N1∗Qf0
N0 ) * CA0
Qf0;
– Influența gradului de inzestrare tehnică :
ΔCA Af/N = NS1 * (Af1
N1−Af0
N0)∗Af′o
Af0∗Qf0
Af0∗CA0
Qf0;
– Influența ponderii activelor fixe productive:
ΔCAAf′/Af = NS1 * Af1
N1 * Af′1
Af1−Af′0
Af0 ∗Qf0
Af0∗CA0
Qf0;
– Influența randamentului activelor fixe productive;
ΔCA Qf/Af = NS1 * Af1
N1 *Af′1
Af1 * Qf1
Af1−Qf0
Af0 ∗CA0
Qf0;
3) Influența modifică rii gradului de val orificare al producț iei fabricate asupra cifrei de
afaceri:
ΔCA CA/Qf = NS1 *Qf1
Af1 * CA1
Qf1−CA0
Qf0 ;6

6 Baltes, N., Analiza economico -financiara a intreprinderii editia a 2 a, re vizuita si adaugita, Editura@ulbsibiu.ro , p 65 –
66..

11
1.2.5. Prezentarea principalilor indicator i economico -financiari influența tii in
mod direct de cifra de afaceri
Cifra de afaceri, indicator indispens abil pentru evaloarea performanț elor
economico -financiare ale entității economice, intră in componența urmatorilor
indicatori s intetici a căror evoluție o influentează ;7
– valoarea adăugată aferentă cifrei de afaceri:
(CA 1 – CA 0 ) * va 0

unde:
va = este valaorea adăugatî aferentă cifrei de afaceri;

– profitul af erent cifrei de afaceri:
(CA 1 – CA 0 ) * p 0

unde:
p0 = este profit la un leu cifră de afaceri;

– eficienț a activelor fixe ( cifra de afaceri la 1000 de lei active fixe):
(CA1 – CA0)
Af1*1000

unde:
Af = reprezinta valoarea totala a activelor fixe;

– eficenț a activelor circulante (cifra de afaceri la 1000 lei active circulante ):
(CA1 – CA0)
Ac1*1000

unde:
Ac = reprezinta valoarea totală a activelor circulante;

– eficenț a stoc urilor (cifra de afaceri la 1000 de lei stocuri):
(CA1 – CA0)
S1*1000

7Prof. univ. dr. Robu V , Prof. univ. dr. Isfanescu A, Prof. univ. dr. Hristea A, – Analiza economica financiara Editura ASE,
Bucuresti 2003, p21.

12
unde:
S1 = reprezinta valoarea totală a stocurilor;

– eficenț a activelor de exploatare (cifra de afaceri la 1000 de lei active de exploatare):
(CA1 – CA0)
Ae1*1000

unde:
Ae1 = reprezinta valoarea to talăa activelor de exploatare:
– eficența capitalurilor:
(CA1 – CA0)
K1*1000

unde:
K= reprezintă capitalul social, capitalul propiu sau capitalul
permanent. Eficiența se calculează pentru fiecare capital în parte, separat .8
1.3. Analiza valo ării adă ugate
1.3.1. Definire conceptuală

Valoarea adăugată definește dimensiunea reală a activității î ntreprinderii și
reprezintă plus ul de bogăție obținut peste consumurile intermediare provenite de la
terți, prin valorificarea tutu ror resurselor economice proprii .
Valoarea adă ugată este unul dintre principali indicatori ai activități economice
a întreprinderii și dimensionează aportul acesteia în proesul de producție și distribuție
a bunurilor, iar prin însumare, contribuie la formarea produsului intern brut.
Beneficiari valorii a dăugate sunt: statul, personalul, acționarii, instituțiile de
credit și întreprinderea.
În cadrul analizei valorii adăugate aceasta prezintă în primul rând importantă
ca indicator de performanță economico -financiară a întreprinderii, și în al doilea rân d
în sistemul fiscalității.
Valoarea adăugată se calculea ză ca diferență între producția exercițiului (fara
subvenț ii de exploatare) si consumurile intermediare (totalul consumurilor de bunu ri
si servicii furnizate de terț i).

8Baltes, N., An aliza economico -financiara a intreprinderii editia a 2 a, revizuita si adaugita, Editura@ulbsibiu.ro , p 70 –
71.

13
1.3.2. Metode de determinar e a valo ării adă ugate
Valoarea adăugată se poate calcula prin doua metode:
 Metoda sustractivă
 Metoda aditivă

1) Metoda sustractivă propune trei posibilității de calcul a valorii adă ugate:

– Valoarea adăugată propusă : VA = Qe – C9

unde:
Qe = producția exerciț iului
C = cons umurile intermediare, respectiv cele care provin de la terț i si cuprind:
materiile prime, materialele, energia, conbustibilul, apa, etc.

– Valoarea adăugată realizată : VA = CA – C

– Valoarea adăugată comercială : VA = CA – (Ce – Ci); VA = Mc – Ci

unde:
Ce = costul de cumparare al marf urilor vâ ndute
Ci = alt e consumuri provenite de la terț i
Mc = marja comercială

2) Metodă aditivă de determinare a valorii adăugate constă în însumarea tuturor
elementelor sale component: rezultatul net, dobânzi, dividente, amortizări, taxe și
impozite, salarii și cheltuieli sociale.
Valoarae ad ăugată analizată din punct de vedere metod ologic nu se oprește doar la
sume abso lute, ci o importantă deosebită o constituie și rat ele valorii adăugate, pintre
care cele mai des utilizate sunt:

-Rata variației adăugate sau rata de creștere a întreprinderii:

Rv=VA1−VA0
VA0∗100

9 Baltes, N., Analiza economico -financiara a intreprinderii editia a 2 a, revizuita si adaugita, Editura@ulbsibiu.ro , p 74 .

14

– Rata valo ării adă ugate:
R=VA
CA∗100

– Valoarea ad ăugatî realizată in medie de un salariat:

R=VA
Ns
– Valoarea adăugată la 1000 de lei active imobilizate sau imobilizari corporale:

R=VA
Ai∗100 010

1.3.3. Analiza factorială a valo ării adă ugate

Analiza factoriala a valorii adăugate redactează factorii de influență care au
condus la creșterea sau diminuarea acesteai, și anume :

• Influența timpului de muncă
-influența numărului mediu de salariații
-influența numărului mediu de ore pe un salariat
• Influența productivității medii orare
• Influența ratei valori adăugate
a) VA = Qe * 𝑉𝑎

b) VA=T∗Qe
T∗VA
QesauNs ∗t ∗wh ∗va
unde:
VA = v aloarea adăugată aferentă producț iei exerciț iului sau cifrei de afaceri;
Qe = producția exerciț iului
Va = valoarea adăugată la 1 leu producție a execiț iului sau cifrei de afaceri;

Δ𝑁
ΔT
ΔQe
ΔVA
Δ𝑡

10 Baltes, N., Analiza economico -financiara a intreprinderii editia a 2 a, revizuita si adaugita, Editura@ulbsibiu.ro , p 74 –
75.p

15
Δva Δwh

Valoarea adăugata descompusă în funcț ie de factori care o influentează, capătă
urmatorea formă explicativă :
 influența timpului de muncă :
(T1 – T2) ∗Qe0
T0∗VA0
Qe0 = (T 1 – T2) * w h0∗V a0
– influența numărului mediu de salariaț i (Ns):
(Ns 1−Ns 0) * t 0* w h0∗V a0
– influența numă rului mediu de ore pe un salariat ( t ):
Ns 1 * ( t 1 – t 0) *w h0∗V a0
 influența productivităț ii muncii orare ( 𝑊ℎ ):
T1 * (𝑊ℎ 1−𝑊ℎ 0) *V a0
 influenț a ratei valo ării adă ugate ( V a):
T1 *w h1 * (V a1- V a0)11

Capitolul 2 . Analiza cheltuilrilor firmei

2.1 Analiza cheltuielilor totale ale întreprinderii
Analiza chel tuielilor firmei prezintă un element deosebit de important în ceea
ce privește activitatea de con trol și gestiune, deoarece pune în evidență modalitatea în
care sunt utilizate resurse le ( financiare, materiale și u mane) și impactul deosebit
alocării și implicării acestora asupra performanțelor firmei. 12 Conform
reglementărilor contabile în vigoare, cheltuielie reprezintă diminuări ale beneficiilor
economice înregis trate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi
ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale
capitalului propiu, altele decât cele rezultate din di stribuirea acestora către acționari.
Chel tuielile in funcție de natura lor se grupează in mai multe tipuri de
cheltuieli:
a) cheltuieli de exploatare au in componenț a lor mai multe categorii de che lltuieli:
 cheltuieli cu materi prime si materiale consumabile;
 chetuieli cu energia, apa , transport;
 cheltuieli cu personalul;
 cheltuieli privind p rovizioanele aferente exploatării ;
 cheltuieli privind amortizare;
 alte cheltuieli de exploatare ( donații, amenzi, despă gubiri, etc.)

11 Baltes, N., Analiza economico -financiara a intreprinderii editia a 2 a, revizuita si adaugita, Editura@ulbsibiu.ro , p 76.
12Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu, Analiză economico -financiară, Ed. a 2 -a, rev. – București, 2005, pag 176.

16
b) cheltuieli financiare cuprind o serie de cheltuieli:
 pierderile de creanțe legate de participații ;
 investiții financiare cedate ;
 dobânzi, sconturi acordate clienților ;
 diferențe de curs valutar .
c) cheltuieli extraordinare care apar in mod întamplator si nu se poate avea con trol
asupra lor, deoarece sunt re preze ntate de pierde rile din calamităț i etc.
Ct = Ce + Cex+Cfin
unde:
Ct – cheltuieli totale;
Ce – cheltuieli de exploatare;
Cfin – cheltuieli financiare;
Cex – cheltuieli extraordinare.

Veniturile firmei sunt acele sume de ba ni care sunt încasate sau urmează să fie
de încasat în cursul întregului exercițiu lui financiar și se grupează în:
a) venituri din exploatare cuprind :
 venituri provenite din producția de imobiliză ri;
 venituri provenite din producția stocată ;
 venituri ce se obțin din vanzarea mă rfurilor, produselor, executarea de prestare
servicii;
 alte venituri din activita tea de exploatare.
b) veniturile financiare sunt veniturile care se ob tin din:
 diferenț ele favorabile de curs valutar;
 dobanzi î ncasate;
 venituri din titluri de plasament;
 venituri de la participanț ii.
c) veniturile extraordinare sunt reprezen tate de despăgubirile încas ate de firmă î n
cazul unor calamităț ii care au avut loc.
Vt = Ve + Vex+ Vfin
unde:
Vt – venituri totale;
Ve – venituri de exploatare;
Vfin – venituri financiare;
Vex – venituri extraordinare.

Analiza cheltuieli lor aferente veniturilor urmăreș te evoluția acestora precum și
a factorilor ce o determină pentru a identific a posibilitățil e de sporire a ren tabilității și
a posibilităților de micș orare a cheltuielilor. Principalul i ndicator care este utilizat în

17
acest scop este reprezentat de cheltuieli la 1000 lei venituri , sau rata de eficiență a
cheltuielilor (R CT), ce se determină sub formă de raport între cheltuielile totale și
venituri, conf orm urmă toarelor relații :
1000 RCT xViChi


RCT =
1000Vex Vfin VeCex Cfin Cex sau
100RCTgixci
unde:
Chi = cheltuieli totale;
Vi = venituri totale;
gi = structura veniturilor pe categorii;
ci = cheltuieli la 1000lei pe categorii de venituri.13

Modificarea structurii cheltu ielilor la 1000 lei venituri le apar datorită influenței
structurii veniturilor și a structurii cheltuielilor la 1000 lei pe diferite categorii de
venituri. Pentru a putea separa cele două influențe este absolut necesară recalcularea
cheltuielilor la 1000 lei în funcție de structura nivelului comparat și a ratelor pe
categorii de venituri din baza de referință.

2.2.Analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare

Cheltuielile de exploatare dețin ponderea cea mai mare, din totalul cheltuielilor,
ceea ce necesita pe parcursul intregului exerciț iului financiar o analiza cat mai
detaliata pentru a putea afla noi rez erve cu ajutorul cărora sa obț inem reducerea
acestora.
Rata de eficență a cheltuiel ilor de exploatare se poate calcula după formula:
𝑅 ct = Che
Ve*1000

2.3 Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri

Cea mai importantă componentă a cheltuielilor la 1000 lei venituri d in
exploatare, este reprezentată de cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri.
.
Cheltuielil e la 1000 lei cifră de afaceri se calculează conform urmatoarei relații :
g

13Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu, Analiză economico -financiară, Ed. a 2 -a, rev. – București, 2005, pag 182,183.

18

1000C =
1000xpqcq
vv p
c
unde:
qv = cantitatea vândută
c = costul produselor
p = prețul mediu de vânzare (exclusiv TVA)
g = structura producției vâ ndute pe produs;

Modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, se datorează
influenței următorilor factori:
1) influenț a producției vândute
1000 1000
0 00 0
0 10 1xxpqxcqxxpqxcq
vv
vv



2) influenț a prețurilor medii de vânzare:
1000 1000
0 10 1
1 10 1xxpqxcqxxpqxcq
vv
vv



3) influenț a costurilor pe produse:
1000 1000
1 10 1
1 11 1xxpqxcqxxpqxcq
vv
vv



2.4 Analiza cheltuielilor variabile și fixe

Volumul indicelui de variabiliate al unei cheltuieli ind iferent de natura acesteia
nu ră mâne î n permanență la fel, deoarece a cesta se modifică datorită influenței
diferiților facto ri: perioa da de timp î n care se analizează cheltuiala respectivă,
volumul fizic al producț iei.
În funcț ei de nivelul de activitate, cheltuielile se împart în cheltuiel i variabile și
cheltuieli fixe.
Cheltuielile variabile sunt dependente de variația volumului de producț iei
fabricate. Acestea se pot modifica proporțional sau neproporțional cu volumul de
producț ie.14
Cheltuielile variabile cuprind:
 cheltuieli cu mater iile prime și materiale necesare obținerii producț iei;
 cheltuieli cu salariile;
 cheltuieli cu lucrări ș i servicii efectuate de terți pentru obț inerea producț iei;

14Eduard Dinu, Strategia firmei: teorie si practica”, Editura Economica, anul 2000.

19
Cheltuielile fixe sau constante sunt acele chelt uieli care sunt deter minate de
capacitatea de pro ducție a întreprinderi, iar ele diferă de la o întreprindere la alta
datorită factorilor care determină capacitatea ș i respectiv gradul de a partenentă la
diferite ramuri cu activitate în special î n industrie . Aceste cheltuieli se află in stransă
legatură cu existența entității și se observa î n momentul când a ctivitatea este temporar
oprită, suspendată .
Cheltuielile fixe cuprind:
 cheltuieli privin amortivarea;
 cheltuieli cu salarie cu caracter fix;
 cheltuieli cu materialele cu carater fix;
 cheltuieli cu chiriile si intreț inerea;
 alte cheltuieli cu caratec fix ( impozite, abonamente tel, tv )
Cheltuielil e fixe sunt dependente de evoluț ia volumu lui producț iei realizate,
aceasta vari ează î n mod invers proporțional cu aceasta. Cand î ntreprinderea își crește
nivelul activității desfățurate va înregistra o scă dere a cheltuielilor fixe .
Prin analiza dinamicii cheltuielilor fixe putem distige sau pute m să cunoaște m
evoluția acestora în raport cu cifra de afaceri sau cu producția fabricată, iar din
acestea manageri întreprinderi po t să stabilesc ă măsurile corespunzătoare.

2.4.1. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri

Cheltu ielile fixe la 1000 lei cifră de afaceri se caluculează dupa urmatoarea formulă :
qv
1000Cf
=
1000CAChfx sau
1000Cf =
1000qChf
vxp15 p
Chf
unde:
Chf = suma absolută a cheltuielilor fixe
𝑞𝑣𝑝= cifra de afaceri

1000Cf = cheltuieli fixe la 1000 lei
Nivelul cheltuielilor fix e la 1000 lei cifră de afaceri este influențat de urmă tori
factori i:
1. Modificarea c ifrei de afaceri
∆CA =
1000CAChf1000CAChf
00
11x x
a) Modificarea producției vândute:

15Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georg escu, Analiză economico -financiară, Editura Econ omică, București, 2004, pag. 200.

20
∆q =
1000pqChf1000Chf
0 0v0
0 10xxxxpqv 
b) Modificarea prețurilor medii de vânzare:
∆p =
1000pqChf1000Chf
0 1v0
1 10xxxxpqv 
2. Modificarea s umei cheltuielilor fixe:
∆CHF =
1000CAChf1000CAChf
10
11x x
2.5 Analiza cheltuielilor materiale

Cheltuielile materiale dețin, î n funcț ie de profi lul întreprinderii, o pondere
ridicată î n cadrul cheltuielilor de exploatare.16
Cheltuielile materiale sunt reprezentate de:
 cheltuieli cu energia si apa;
 cheltuieli cu materi prime;
 cheltuieli cu materile cosumabile;
 cheltuieli cu amortizare mijloacelor fixe;
Analiza cheltuielilor cu materi alele se face, pas cu pas, a semănă tor ch eltuielilor
la 1000 de lei cifră de afaceri sau a cheltuielilor variabile la 1000 de lei. Pentru a
putea calcula si realiza analiza , se determina indicatorul cheltuieli cu materiale la
1000 lei cifra de afceri sau venituri din exploatare.
Formula de analiză a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri este
urmă toarea:
1000
mC
=
1000xxpqxcq
vm v


Analiza factorială a cheltuielilor cu materialele l a 1000 de lei cifră de afaceri se
calzulează pe baza urmă toarei scheme:
g
1000
mC
p
cm

2.6 Analiza cheltuielilor cu amortizarea

Cheltuielile cu amortizare sunt parte a cheltuielilor ale firmei, și sunt
condiționate de dinamica capacității de producție datorită creșteri gradului de utilizare
a mijloacelor fixe.

16Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu, Analiză economico -financiară, Editura Econ omică, București, 2005, pag. 205 .

21
Ca formulă de determinare a cheltuieliolor cu amortizare la 1000 lei cifră de afaceri
se utilizează următoarea:

T
CA
Wh

Mf
A g
C
c
unde:
CA – cifra de afaceri;
A- suma amortizarea;
Mf – valoarea medie a mijloacelor fixe;
C – cota medie de amortizare;
g – structura mijloacelor fixe;
c – cota de amortizare pe grupe de mijloace fixe;
Wh – productivitatea orară ;
T – timpul total lucrat

Cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri suferă modifică ri
datoritainfluenței următorilor factori:

1) Influența modificării cifrei de afaceri:
1000CAA1000CAA CA
00
10x x 

1.1) Influența modificării timpului lucrat:
1000WhTA1000WhTA
0 00
0 10xxxxT  

1.2) influența modificării productivității orare:
1000WhTA1000WhTA Wh
0 10
1 10xxxx 

1000CAAC1000
a x

22

2) Influența modificării sumei amortizării:
1000CAA1000CAA A
10
11x x 

2.1) influența modificării val orii medii a activelor mijloacelor fixe
(
Mf):
1000CA100c)Mf Mf(
AC
100 1
xx


2.2) Influența modificării cotei medii de amortizare:
1000CA100) (Mf

10 11
xcc
c

17
Capitolul 3. Analiza rentabilităț ii

3.1.Conceptul de rentabilitate

Rentabilitatea se definește prin capacitatea unei firme de a obține din
activitatea pe care o desfășoară un profit, în condițiile mobilizării resurselor de care
dispune și reprezintă un instrument de fundamentare a tuturor deciziilor ce privesc
atât gestiunea internă a firmelor, cât și relațiile lor cu partenerii de afaceri, dobândite
în consecință și calitatea de a fi un criteriu esențial de apr eciere a eficienței
economice.18
Rata de rentabilitate19 reprezintă un raport între un indicator de rezultate
(profit sau pierde re) și un indicator care reflectă un flux de activitate (cifra de afaceri
netă, resurse consumate) sau un stoc (capital propriu, active totale). Rata rentabilității
este o mărime relativă care exprimă gradul în care capitalul în întregul său aduce
profit. În ansamblul indicatorilor economico -financiari rata rentabilității se situează
printre cei mai sintetici indicatori de eficiență ai activității întreprinderii20. În profit și
rata rentabilității se remarca rezultatele activității întreprinderii din toate s tadiile
circuitului economic. In comparaț ie cu costurile pe produs, care reflectă rez ultatele
din domeniul producției, rata rentabilității le sin tetizează și pe cele din domeniul
distribuției.

17Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu, Analiză economico -financiară, Editura Economică, București, 2005 , pag 211.
18Cojocaru C: Analiza economico – financiară a exploatațiilor agricole și silvice, Ed. Economică, 1997, pag.236 .
19Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu, Analiză economico -financiară, Ed itura Economică, B ucurești, 2005 , pag. 269
20Al. Gheorghiu, Analiză economico -financiară la nivel microeconomic, Editura Economică, București, 2004, pag. 195

23
Eficiența economică este o categorie economică mai cuprinzătoare decât
rentabilitatea. Pentru a exprima rentabilitate soc ietății se utilizează două categorii de
indicatori: profitul și ratele de rentabilitate.
Mărimea absolută a rentabilităț ii este reflectată în cel mai bun mod de profit,
iar gradul în care capitalul sau folosirea cât mai eficientă a resurselor întreprinderii
aduc profit, este reflectat în rata rentabilitătii (indicator al mărimii relative a
rentabilitătii).
În analiza economico -financiară a rezultatelor întreprinderii, ratele de
rentabilitate permit efectuarea de a se face comparații între grupuri de întreprinderi,
comparații pe termen scurt pentru aceeași interprindere, comparații în raport cu
standardele elaborate. În funcție de elementele luate în calcul pentru determinarea lor,
teoria și practica economică operează cu mai multe tipuri de rate ale rentabilității:
 rata rentabililităț ii comerciale
 rata rentabilităț ii resureslor consumate
 rata rentabilităț ii economice
 rata rentabilităț ii finanicare

3.2 Analiza ratelor de rentabilitate

3.2.1 Analiza ratei rentabilităț ii comerciale

Rata rentabilităț ii comerciale exprimă eficența activității comerciale a
întreprinderii, asigurâ nd legatura dintre p rofitul si cifra de afaceri netă . In literatura de
specialitate există mai multe moduri de calcul al acestei rate de rentabilitate, dar cele
mai utilizate sunt urmă toarele: 21

a) R C=Pex
CA *100

b) R Mb= Mb
CA*100

c) Rcn= Pn
CA *100

unde:
RC – rata rentabilităț ii comerciale;
Rcn – rata rentabilităț ii comerciale nete;

21Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu, Analiză economico -financiară, Ed itura Economică, București, 2005 , pag. 269

24
RMb– rata marjei brute din vâ nzări;
CA – cifra de afaceri;
Pex – profit af erent cifrei de afaceri;
Mb – marja bruta față de costul bunurilor vâ ndute ( sau rezultatul brut afaerent
cifrei de afaceri );
Pn – profit net.

Foarte mulț i dintre autorii consideră că, există o ordine în care a cționează
factorii asupra ratei rentabilității comerciale , iar aceasta este următoarea:
● structura cifrei de afaceri pe produse;
● prețul de vânzare pe produs, fără TVA;
● costul complet unitar.

3.2.2 Analiza ratei rentabilităț ii resurselor consumate

Rata rentabilității resurselor consumate, denumită si rata rentabilităț ii
costurilor, reflectă corelatia dintre profitul af erent ciferi de afaceri si costurile totale
aferente vânză rilor.22
Prin urmare din definiț ie reiese modalitatea de ca lcul care se arată astfel:
Rrc= Pr
Ch *100,
unde:
Pr – profit aferent ciferi de afaceri;
Ch – cheltuieli aferente cifrei de afaceri.

Principalii factori care influențează rata rentabilităț ii resurselor consummate
sunt:
 struc tura ciferi de afaceri pe produse;
 costurile complete unitare;
 prețurile de vânză re, exclusive TVA.

Asupra ratei de rentabilitate a resurselor consumate , costurile exercită o dublă
acțiune, influențând in mod diferit volumul numărătorului și numitorului. În
momentul depășirii costurilor unitare numărătorul ( reprezentând profitul) scade , iar
numitorul (reprezentând cheltuielile totale) crește, ceea ce face ca influența negativă a
acestui factor asupra ratei rentabilității resurselor consumate să fie m ult mai puternică

22Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu, Analiză economico -financiară, Ed . a 2 -a, rev. – București, 2005, pag 269

25
decât a celorlalte rate. În literatu ra de specialitate există pă rerii potrivit cărora nivelul
optim al ratei rentabilității resurselor consumate se afla în intervalul 9% – 15%.
3.2.3. Analiza ratei rentabilitaii economice
Ca definiție23, rata rentabilității economice reflectă raportul dintre un rezultat
economic și mijloacele economice angajate pentru obținerea acestuia. Avantajele
induse de rata rentabilității economice în câmpul analitic se datorează faptului că ea
este independentă de s tructura financiară, politica fiscală a statului prin care se
impozitează profitul, precum și de elementele excepțion ale.
Literatura de specialitate24 oferă mai multe modalități de calcul:

a) Re= Rezultatu exploatarii (RE)
Active din exploatare (Ae) *100

b) Re =Excedent brut al exploatarii (EBE )
Active totale (At)*100

c) Re = Profit brut
At*100

Rata rentabi litaii economice trebuie sa aibă un niv el pentru a permite
remunerarea acț ionarilor si creditorilor s ocietății, in concordanță cu riscul asumat
investind in socet ate sau acordându -i împrumuturi.

3.2.4. Analiza retei rentabilităț ii financiare

Rata rentabilității financiare 25, cunoscută în teoria internațională sub denumirea
de „return on equity”, permite aprecierea eficienței investițiilor de capital ale
acționarilor și oportunitatea menținerii acestora, calculându -se ca raport între
rezultatul net al exercițiului financiar și capitalul propriu:

Rf = Profit net(Pn)
Capital propiu (Kp)*100

23 F. Pierre, Valorisation d’entreprise et theorie financiere,Edition d’Organisation, Paris, 2004, pag. 25
24P. Ramage, Analyse et diagnostic financier, Edition d’Organisation, Paris, 2004, pag. 102 -109
25F. Pierre, Valorisation d’entreprise et theorie financiere,Edition d’Organisation, Paris, 2004, pag. 32

26
Această rată constituie un indicator important în vederea poziției întreprinderii
pe piată. Remunerarea în creștere a capitalurilor investi te asigură: un acces rapid și
flexibil la resurse financiare datorită încrederii proprietarilor actuali de a dori să
reinvesteasca în întreprindere și a potențialilor investitori – detinători de resurse
financiare disponibile pentru plasamente; capacitatea de dezvoltare.

Capitolul 4.Analiza econoico -financiara a firmei SC BIOFARM SA pe perioada
2011 -2015.
4.1 Prezentarea generală a firmei SC BIOFARM SA.
Biofarm este unul dintre primii producători români de medicamente și
suplimente alimentare. De peste 90 de ani Biofarm este alături de specialiștii din
Romania în cursa pentru descoperirea celor mai bune soluții pentru menținerea
sănătății oamenilor. Compania, fondata în 1921, s -a concentrat pe dezvoltarea,
producerea și comercializarea atât a unor branduri puternice, cat și a unor produse
generice. În prezent, Biofarm este unul dintre primii 10 producăto ri existenți pe piața
farmaceutica din Romania, o piață dinamică și foarte competitivă. Sistemul de
management al calității din companie este certificat în conformitate cu cerințele
standardului ISO 9001 și ale Ghidului privind buna practică de fabricație (GMP)
pentru toate liniile de producție. Totodată, din anul 2013 S.C. Biofarm S.A. are
certificat sistemul integrat de management de mediu și sănătate și securitate
ocupațională, în conformitate cu cerințele standardelor ISO 14001 și OHSAS 18001.
Acțiunile Biofarm sunt listate la Bursa de Valori București – Categoria I începând cu
anul 2005.Începând cu data de 05 ianuarie 2015 acțiunile societatii sunt incadrate la
Categoria Premium. Biofarm se regăsește de mai mulți ani în topul primilor 3
producă tori români de soluții și suspensii pentru administrare orală, este cel mai
important producător român de capsule gelatinoase moi și unul dintre cei mai mari
fabricanți de comprimate și drajeuri din România. Compania are laboratoare de
cercetare de cel mai înalt nivel, linii de producție moderne și o echipă de specialiști
foarte bine pregătiți.

4.1.1.Obiectul de activitate – Fabricarea preparateleor farmaceutice

Biofarm are un portofoliu competitiv de peste 200 de produse care acoperă 61
de arii terape utice și investește in mod continuu în campanii media, comerciale și de
marketing pentru promovarea propriilor produse. Având o poziție stabilă pe piața
farmaceutică românească, Biofarm urmărește să își îmbunătățească poziția și pe arena
internațională. Î n momentul de față Biofarm este prezentă în 12 țări și extinderea
continuă. Lansarea de noi produse și îmbunătățirea portofoliului sunt puncte cheie ale

27
strategiei de dezvoltare a companiei. Pentru a -și îmbunătăți poziția atât pe piața
internă, cât și pe c ea internațională, Biofarm va dezvolta și lansa aproximativ 10
produse în fiecare an. Strategia de dezvoltare a companiei Biofarm include, de
asemenea, îmbunătățirea prezenței companiei pe piața de retail, continuarea
dezvoltării forței de vânzări și creșt erea numărului de produse. Investițiile continue în
cercetare, lansarea și promovarea propriilor produse vor contribui la consolidarea
poziției companiei în piață. Are un portofoliu competitiv de peste 200 de produse
care acoperă 61 de arii terapeutice ș i investește În mod continuu în campanii media,
comerciale și de marketing pentru promovarea propriilor produse.

4.1.2.Structura ac ționarilor

4.1.3 .Capitatul Social (lei)

Capitalul social este in valoare de 109.486.149 ,90 lei, integral subscris si
vărsat, din c are : – 433.150,20 lei reprezentâ nd co ntravaloarea aportului in natură
(teren fară construcț ii) aparținâ nd S.C.BIOFARM S.A. pent ru care societatea emite
un numă r de 4.331.502 ac țiuni infavoarea statului reprezentat de Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Statului. Terenul este înscris in Cartea funciară cu nr. 76308,
este liber de sarcini si servituț i, conform extrasului din Cartea funciară nr. 7630 pentru
autentificare, eliberat sub nr. 1115840 din 05.12.2007 de Oficiul de Ca dastru si
publicitate imobiliară Bucuresti sector 1, nu este litigios iar taxele si impozitele sunt
achitate la zi conform certificatului fiscal nr. 90.440/29.11,.2007 – 109.052.999,70 lei ,
repre zintă aport in numerar al acț ionarilor, respectiv 1.090.529.997 acțiuni. Capitalul

28
social este impărțit in 1.094.861.499 acț iuni nominative dematerializate, î n valoare
nominală de 0,1 lei fiecar e.26

4.2 Analiza economico -financiară a veniturilor ( CA si VA )

4.2.1 Analiza cifrei de afaceri
4.2.1.1 Analiza dinamicii a cifrei de afaceri

Tabelul nr: 1 Analiza dinanicii a cifrei de afaceri

În tabelul numărul 1 am analizat evoluția următorilor indicat orii, cifra de
afceri,valoarea producție și produ ctivitate a muncii. După cum putem vedea c ifra de
afaceri are o evoluți e ascendentă pe perioada anali zată. Cea mai mare creștere a fost
înregistrată în anul 2015 față de anul 2014 cu valaorea de 21183337 lei. Această
creștere se datorează factoriilor interni care au o influență directă, printre aceștia se
numără porductivitat ea muncii care a înregistrat cea mai spectaculoasă evoluție în
anul 2013 față de anul 2012 cu valoarea de 53604 lei, la care se adaugă valaorea
producției care la rândul ei a avut o evoluție spectaculoasă cu valoarea de 23602539
lei. La această creștere au avut o contribuție destul de importantă și factorii externi,
cei mai importanți fiind managementul și marketigul de top. Putem observa că pe
perioada analizată sau înregistrat și creșteri mai puțin semnificative, aici amintim
perioada 2014 față de anul 20 13 în valoare de 9435538 lei. Factorii care au contribuit
la această creștere mai nesemnificativă au fost productivitatea muncii care a avut o

26Sursa:www.biofarm.ro – Site-ul ofcial Biofarm

29
creștere în valaore de 10436 lei și valoarea producției care a avut o creștere în valaore
de 11562245 lei.
Grafic ul nr: 1

Graficul numărul 1 ilustrează analiza cifrei de afaceri pe perioada de 2011 –
2015. Putem observa cu cât sa ma dificat cifra de afaceri de la un an la altul, ia r cea
mai exceptională creștere sa înregistrat în anul 2015 fata de anul 2014 când a avut ce
mai semnificativă valoare de 21183337 lei. În urma analizei pe întreaga perioadă de 5
ani cifra de afaceri a înregistrat si o creștere mai redusă doar de 9435538 lei în anul
2014 față de anul 2013.

4.2.1.2 Analiza procentuala a dinamicii cifrei de afaceri
Tabelul nr: 2 1152779614101632
943553821183337
0500000010000000150000002000000025000000
2012/2011 2013/2012 2014/2013 2015/2014Cifra de Aceferi
Cifra de Afaceri CA

30

În tabelul numărul 2 am analizat evoluția procentuală a următorilor indicatorii,
cifra de af aceri, valoarea producție și produ ctivitatea muncii. După cum putem vedea
cifra de afaceri are o evoluție ascendentă pe perioada anali zată. Cea mai mare creștere
a fost înregistrată în anul 2015 față de anul 2014 cu 16.48% puncte procentuale.
Această creștere se datorează factoriilor interni care au o influență directă, printre
aceștia se numără porductivitatea muncii care a înregistrat cea mai spectaculoasă
evoluție în anul 2013 față de anul 2012 cu 16.43% puncte procentuale, la care se
adaugă valaorea producției care la rândul ei a avut o evoluție spectaculoasă cu 15.92%
puncte procentuale. La această creștere au avut o contribuție dest ul de importantă și
factorii externi, cei mai importanți fiind managementul și marketi ngul de top. Putem
observa că pe perioada analizată sau înregistrat și creșteri mai puțin semnificative, aici
amintim perioada 2014 față de anul 2013 cu 7.93% puncte proc entuale. Factorii care
au contribuit la această creștere mai nesemnificativă au fost productivitatea muncii
care a avut o creștere cu 2.75% puncte procentuale și valoarea producției care a avut o
creștere cu 8.46% puncte procentuale.

In graficul numărul 2 am ilustrat evoluția comparativă pe perioada 2011 -2015
a dinamicii cifrei de afaceri. După cum putem vedea evoluția dinamicii cifrei de
afaceri a fost constantă, singura fluctuație semnificativă a fost inregistrată în anul
2014 față de anul 2013 aceasta având o valoare de 7.92% puncte procentuale.

Graficul nr.2

31

Graficul nr.3

In graficul numărul 3 am ilustrat evoluția comparativă pe perioada 2011 -2015 a
dinamicii valorii producției. Putem vedea că evoluția dinamicii valorii producției este
una constantă, singura fluctuație semnificativă a fost înregistrată în anu 2014 față de
anul 2013 aceasta avand o valoare de 8.46% puncte procentuale.

4.2.1.3 Analiza structurii cifrei de afaceri 113.47%114.21%
108.46%115.92%
104.00%106.00%108.00%110.00%112.00%114.00%116.00%118.00%
2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015Evoluția dinamicii val orii produc ție
Valoare productie
112.34%113.43%
107.92%116.48%
102.00%104.00%106.00%108.00%110.00%112.00%114.00%116.00%118.00%
2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015Evoluția dinamicii cifrei de afaceri
Cifra de Afaceri

32

Tbelul nr: 3 Analiza structurală a cifrei de afaceri

În tabelul numărul 3 am an alizat evoluția structurii cifre i de afaceri utilizând ca
principali indicatori producția vândută, venituri din vânzarea de mărfuri și alte
venituri din exploatare. Putem observa o evoluție constantă a producției vândute,
aceasta având cea mai semnificativă creștere în anul 2015 cu 15.40% puncte
procentuale, iar singura fluctuație înregistrându -se în anul 2011 când a avut o evoluție
acendentă nesemnificativă cu 12.91% puncte procentuale. La menținerea pe o scară
ascendentă a cifer i de afaceri au contribuit și venturile din vânzarea de mărfuri care
au înregistrat o valaorea semnificativă în anul 2015 cu 3.03% puncte procentuale, dar
au avut și o fluctuație în anul 2013 când au înregistrat o valoare de 1.48% puncte
procentuale. O con tribuție deasemenea a avut și indicatorul alte venituri din
exploatare care a înregistrat ce a mai semnificativă valoare în anul 2015 cu 8.91%
puncte procentule, dar la rândul lui a înregistrat și o valoare n esemnificativă în anul
2012 cu doar 3.68% puncte procentuale. Toți acești indicatorii au influențat în mod
direct evoluția ascendentă a cifrei de afaceri.

Graficul nr.4

112.91%114.06%114.84%115.40%
114.84%
111.50%112.00%112.50%113.00%113.50%114.00%114.50%115.00%115.50%116.00%
2011 2012 2013 2014 2015Producția Vândută
Productia Vanduta

33
În graficul nurmarul 4 am ilustrat evoluția producției vândute pe periaoda 2011 –
2015. Putem observa o evoluție constantă a producț iei vândute, aceasta având cea mai
semnificativă creștere în anul 2015 cu 15.40% puncte procentuale, iar singura
fluctuație înregistrându -se în anul 2011 când a avut o evoluție ascendentă
nesemnificativă cu 12.91% puncte procentuale.

4.2.1.4 Analiza facto rială a cifrei de afaceri

Tbelul nr: 4 Analiza factorială a cifrei de afaceri

În tabelul numărul 4 am analizat cifra de afaceri din punct de vedere factorial,
analizând factorii in direcți. Se poate constat că ap ortul semnificativ la creșterea ciferi
de afaceri a fost determinat de randamnetul ridicat al activelor fixe productive care au
înregistrat o valoare de 52745775 lei în anul 2015 față de anul 2014. Acestă creștere
este pusă pe seama exploatării la capacitate maximă a modificarii gradului de
valorificare a producției fabricate asupara cifrei de afaceri, care a înregistrat o creștere
semnificativă în anul 2015 față de anul 2014 în valoare de 731269 lei, datorită acestei
creșteri sa reușit să se devanseze neajunsurile financiare provocate de sacad erea
gradului de influență tehnică care a înregistrat în anul 2014 față de anul 2013 o
scădere în valoare de -17579772 lei.

34
4.2.2 Analiza valorii adăugate

4.2.2.1 Analiza metodologică a valo rii adăugate
Tabelul nr: 5 Analiza metodologică a valori i adăugate

Din analiza tabelului numărul 5 rezultă o creștere a producției exercițiului
constantă, înregistrând o creștere exponețială în anul 2015 în valoare de 145149578
lei, reiese faptul că datorită creșteri valorii producției exerctiului, valoarea adăugată a
avut un curs al exercițiului financiar pe parcursul perioadei analizate 2011 -2015
ascendentă ajungând la cea mai semnificativă valoare în anul 2015 de 83164296 lei.
La această creștere au mai contribuit și indicatorii marja comercială și consumu rile
intermediare care oferă stabiliatate pe parcursul întregului exercițiu financiar. Putem
afirma în urma analizei variației valoarii adăugate că această variație procentuala
conduce la o situație ideală pentru firmă deoarece are numai valori pozitive, v aloare
maximă înregistrându -se în anul 2011. Rata valorii adăugate se află pe un trend
ascendet crescând la un an la altul ajugând ca în anul 2014 sa aibă cel mai semnifcativ
procent de 57.00% puncte procentulale.

Tabelul: 6 Analiza comparativă a ciferei de afaceri cu valoarea adăugată

În tabelul numărul 5 am făcut analiza comparativă a ciferi de afaceri cu
valoarea adăugată. Putem observa că, cifra de afaceri în anul 2012 față de anul 2013

35
are o valoare de 12.34% puncte procentuale, concomitent cu o c reștere a valorii
adăugate cu 16.91 puncte procentuale, ceea ce înseamnă că firma a înregistrat scăderi
de consum sau creșteri ale prețurilor, situație ideală pentru firmă. Se observă că în
anul 2015 față de anul 2014 cifra de afaceri are o valoare de 16.4 8% puncte
procentuale, concomitent cu o creștere doar de 13.53% puncte procentuale, ceea ce
presupune că firma a înregistrat o mică creștere a consumurilor sau o mică scădere de
prețuri. Situația ideală pentru firmă ar fi fost ca valaore adăugată să creasc ă cu peste
16.48% puncte procentuale.

Graficul nr: 5

Graficul numărul 5 care arată evoluția vlaorii adăugate pe parcurul întregii
perioade analizate din 2011 până în anul 2015. Vloarea adăugată înregistrează o
evoluție constantă de -a lungul celor 5 ani analizați, valoare maximă ajugand la
83164296 lei în anul 2015. Se creează astfel premisele remunerării salariaților,
creditorilor, satultui, precum și pentru asigurarea sumelor pentru investiții
cuantificând exact plusul de valoare adăugat de firmă pr in activitatea desfășurată.

Graficul nr:6 Analiza evoluției comparative a cifrei de afaceri cu valoarea adăugată 4784519055935056640191347325066283164296
0100000002000000030000000400000005000000060000000700000008000000090000000
2011 2012 2013 2014 2015Valoarea adăugată
Valoarea Adaugata

36

Graficul numărul 6 ilustrează analiza comparativă a ciferi de afaceri cu
valoarea adăugată. Putem observa că cifra de afaceri în anul 2012 față de anul 2013
are o valoare de 12.34% puncte procentuale, concomitent cu o creștere a valorii
adăugate cu 16.91 puncte procentuale, ceea ce înseamnă că firma a înregistrat scăderi
de consum sau creșteri ale prețurilor, situație ideală pent ru firmă. Se observă că în
anul 2015 față de anul 2014 cifra de afaceri are o valoare de 16.48% puncte
procentuale, concomitent cu o creștere doar de 13.53% puncte procentuale, ceea ce
presupune că firma a înregistrat o mică creștere a consumurilor sau o m ică scădere de
prețuri. Situația ideală pentru firmă ar fi fost ca valaore a adăugată să crească cu peste
16.48% puncte procentuale.

4.2.1 .2 Analiza factorială a valorii adăugate

Tabelul nr: 7 Analiza factorială a valorii adăugate

12.34%13.43%
7.92%16.48%16.91%
14.45% 14.42%13.53%
0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%16.00%18.00%
2012/2011 2013/2012 2014/2013 2015/2014Cifra de afaceri % Δ%CA
Valoarea Adaugata Δ% VA

37
În analiza tabelului numărul 7 am ilustrat factorii indirecți ai valoarii adăugate
și modul cum aceștia influențează pozitiv sau negativ. Se observă că, cu excepția
timpului mediu de muncă pe salariat care nu s -a modificat de la un an la celălalt, toți
ceilalți facto ri au avut o influență favorabilă asupra valorii adăugate, cea mai
semnificativă influență exercitând -o producția medie orare care a crescut ca urmare a
decizieie manager iale de a crește producția , ur mată de creșterea timpului total de
muncă, care a înreg istrat o creștere excepțională în anul 2014 față de anul 2013 în
valaore de 3556618.6 de lei.

4.3 A naliza cheltuielilor firmei SC BIOFARM SA

4.3.1 Analiza celtuielilor totale, fixe si variabile

Tabelul nr: 8 Analiza cheltuielilor totale, fixe si variabile

În tabelul numărul 8 am realizat analiza cheltuielilor fixe, variabile și totale pe
parcursul a 5 ani. Putem obse rva că toate cheltu ielile cresc de la un an la celă lalt ceea
ce nu afectează cifra de a faceri doarece și ea are accelași trend as cende nt de creștere ,
așa dar cheltuielile totale î nregistrează cea mai semnificativă valoare în anul 2015 de
121117024 lei față de anul 2009 când valoarea era de 81984142 lei. Cheltuielile
variabile cresc din anul 2009 când aveau o valoare de 39108762 lei până în anul 2015
când au înregistrat cea mai mare valoare de 57388887 lei. Același lu cru se observă și
la chel tuieli le fixe care în anul 2009 au o valoare de 42875380 lei, dar acestea sepre
deosebire de cele totale și cele variabile valoare cea mai semni ficativă o înregistrează
în anul 2014 în valoare de 71854300 lei.

38
Graficul nr: 7

În graficul numărul 7 am ilustrat evoluția cheltuielilor totale în perioada 2011 –
2015. Putem observa că , cheltuielile totale ale socetatii SC BIOFARM SA au avut un
trend ascendent crescând de la an la altul, cea mai importantă valoare înregistrându -se
în anul 2015 având o valoare de 121117024 lei. Această creștere a cheltuielilor totale
se datorează și creșteri producției și a creșteri numărului de salariați, care la rândul lor
au avut o influență directă și favorabilă în evoluția ascendentă a ciferi de afaceri de la
an la an.

4.3.2 Analiza cheltuielilor totale, fixe si variabile la 1000 de lei cifră de afaceri

Tbelul nr: 9 Analiza factorială a cheltuielilor la 1000 de lei cifră de afaceri
819841428777794895629763119327164 121117024
020000000400000006000000080000000100000001200000014000000
2011 2012 2013 2014 2015Cheltuieli totale
Cheltuieli totale

39
În tabelul numărul 9 am analizat cheltuielile la 1000 de lei cif ră de afaceri din
punct de vedere al chel tuielilor totale, cheltuielilor variabile și a cheltuielilor fixe. Din
analiza realizată pe perioada 2011 -2015 reiese faptu l că, cheltuielile toatale au
înregistrat cea mai importantă scădere în anul 2015 față de anul 2014 având valoare
de -119.45 lei la 1000 de lei cifră de afaceri sub influența favorabilă a cantități și a
prețului care au reușit să compenseze pierderile prov ocate de creștere costului unitar.
Cheltuielile totale în aceeași perioadă analizată au înregistrat și o creștere cu
aproximativ 125.44 lei la 1000 de lei cifră de afaceri sub influența nefavorabilă a
cantități și a costului unitar care au reușit să depă șească influența favorabilă a prețului.
La rândul lor cheltuielile fixe la 1000 de lei cifră de afaceri a u avut cea mai
semnificativă sca dere în anul 2015 față de anul 2014 în valoare de -133.41 lei aceasta
datorându -se influenței favorbile a cantități, a costurilor fixe și a prețurilor care au
influențat în mod pozitiv și cifra de afaceri. În aceeași perioadă analizată pe parcursul
a celor 5 ani cheltuilelile fixe la 1000 de lei cifră de afaceri au înregistrat și o creștere
semnificativă în anul 2014 față de anul 2013 în valoare de 157.21 lei, strict sub
influența nefavorabilă a costurilor fixe, factor care a și exercitat cea mai mare
influență. Deși atât cantitatcea cât și prețul au avut o influență favorabilă asupra cifrei
de afaceri, nu au putut depăși p ierderile cauzate de creșterea costurilor fixe.
În continuare putem observa cheltuielie variabile la 1000 de lei cifră de afaceri
care au avut atât o scădere majoră în anul 2014 față de anul 2013 în valoare de -32.30
lei sub influența favorabilă a cantit ății și a prețului care au reușit sa compenseze
influența nefavorabilă a costurilor fixe depășind creșterea provocată de acestea. Avem
și o creștere semnificativă în anul 2014 față de anul 2015 în valoare de 13,97 lei strict
sub influența nefavorabilă a c antității. Deși atât prețul cât și costurile fixe au avut o
influența favorabilă nu au reușit să depășească pierderile provocate de creșterea
cantității.

Din graficul de mai jos cu numărul 8 se poate observa o analiză a cheltuielilor
totale la 1000 de lie cifră de afaceri pe o perioadă de 5 ani. Pe baza datelor din grafic
se menționeză o creștere semnificativă in anul 2014 față de anul 2013 de 125.44 lei la
o mie de lei cifră de afaceri si o scădere semnificativă in anul 2015 fata de anul 2014
de -119.45 de lei. Din această situație prezentată reiese că, firma are o strategie foarte
bună de s cădere a cheltuielilor si un management de top .

Graficul nr: 8

40

Graficul nr: 9

Din graficul de mai sus se poate observa o analiză a cheltuielilor fixe la 1000 de
lie cifră de afaceri pe o perioadă de 5 ani. Pe baza datelor din grafic se menționeza o
creștere semnificativă in anul 2014 fata de anul 2013 de 157.74 lei la o mie de lei cifră
de afac eri si o scădere semnificativă in anul 2015 față de anul 2014 de -133.41 de lei.
Din această situație prezentată reiese că, firma are o strategie foarte buna de scadere a
cheltuielilot si un management de top.
Graficul nr: 10 -41.16-33.09125.44
-119.45
-150.00-100.00-50.000.0050.00100.00150.00
2012/2011 2013/2012 2014/2013 2015/2014Cheltuielei totale la 1000 de lei CA
Ch.totale/1000CA
-31.16 -26.27157.74
-133.41-150.00-100.00-50.000.0050.00100.00150.00200.00
2012/2011 2013/2012 2014/2013 2015/2014Cheltuielile fixe la 1000 de lei CA
Ch.fixe/1000CA

41

Din graficul de mai sus se poate observa o analiză a cheltuielilor variabile la
1000 de lie cifră de afaceri pe o perioadă de 5 ani. Pe baza datelor din grafic se
menționeza o crestere nesemnificativă in anul 2015 față de anul 2014 de 13.97 lei la o
mie de lei cifră de afaceri si o scadere semnificativă in anul 2014 față de anul 2013 de
-32.30 de lei. Din această situație prezentată reiese că, firma are o strategie foarte
bună de scădere a cheltuielilot si un management de top.

Perasmblu pe baza gra ficelor reprezentate se observă că, costurile totale ale
firemei SC BIOFARM SA au avut scăderi în 4 ani din cei 5 analiza această denotă o
bună organizare și o bună strategie de a cheltui bugetul în așa fel încât să eficentizeze
cât mai bine activitate pe care o desfășoară. Anul 2014 faț ă de anul 2015 a reprezentat
pentu firmă o creștere a cheltuielilor totale datorită influenței nefavorabile a
cheltuielilor fixe care au reprezentat o creștere semnificativă. Deși cheltuielile
variabile în același an au influențat pozitiv, deoarece au înre gistrat o scădere mai
nesemnificativă nu au putut să comp enseze influența negativă a ritmul de creștere al
cheltuielilor fixe.

-10.00-6.82
-32.3013.97
-40.00-30.00-20.00-10.000.0010.0020.00
2012/2011 2013/2012 2014/2013 2015/2014Cheltuielile variabile la 1000 de lei CA
Ch.variabile/1000CA

42
4.4 Analiza rentabilităț ii firmei SC BIOFARM SA

4.4.1 Analiza ratei rentabilităț ii resurselor co nsummate si a ratei rentabilităț ii
veniturilor.

Tabelul nr.10

În tabelul numărul 10 am realizat analiza ratei rentabilități i resurselor
consummate și a rat ei rentabilității veniturilor/comerciale pe o perioda de 5 ani din
anul 2011 până în anul 2015. Din analiză se poate observa o creștere a ratei
rentabilității resurselor consummate, datorită influenței favorabile a structurii
producției, și a scăderi prețurilor de vanzazre. Modificările din structura vânzărilor au
determinat o creștere semnificativă în anul 2014 în valo are de 27.06% puncte
procentuale. Putem observa că în anul 2012 socetatea a înregistrat cea mai puțin
semnificativă creștere cu doar 18.31% puncte procentuale, datorită strategiei
implementate, se constată o bună administrare și imbunătățire a rentabilităț ii socetății.
Cheltuielile aferente cifrei de afaceri/ cheltuielile de exploatare au cresctu de la un an
la celălalt ajungând în anul 2015 să atingă cea mai semnificativă valoare de
119660685 de lei. Profitul din exploatare a avut aceeași evoluție ascenden tă ajungând
ca în anul 2015 să înregistreze o valoare de 31015969 lei.
În viitor este de așteptat ca politica firmei să fie orientată în același fel încât
toți factori de influență să acționeze pozitiv și în sens favorabil creșterea rentabilității
resurselor consumate. Aceasta înseamnă o structură mai bună a cifrei deafaceri, o
reducere a costurilor pe unitatea de produs și o valorificare superioară a producției, ca
urmare a îmbunătățirii calității acesteia.
Rata rentabilității veniturilor a înregistr at o creștere semnificativă în perioada
curentă în anul 2014 in valoare de 21,33% puncte procentuale față de perioada
anterioară în anul 2012 de 15.64% puncte procentuale ca urmare a influenței cu
acțiune directă a principalilor factori profitul din explo atare și cheltuielile aferente
CA. Cei doi factori înregistrează valori pozitive și crescătoare în ultimi 5 ani. Cifra de
afaceri a crescut de la un an la celalat având cea mai semnificativă creștere în anul

43
2015 când a reușit să ajungă la valoarea de 149 691393 de lei, profitul din exploatare a
avut aceeași evoluție ascendentă ajungând că în anul 2015 să înregistreze o valoare de
31015969 lei.

Graficul nr: 11

Din datele reprezenate în grafiul de mai cu numărul 11 observăm o evoluție
pozitivă a rentab ilității socetății. Din datele de mai sus se poate observa o creștere a
ratei rentabilității resurselor consummate, datorită influenței favorabile a structurii
producției, și a scăderi prețurilor de vânzare. Modificările din structura vânzărilor au
determ inat o creștere semnificativă în anul 2014 în valoare de 27.06% puncte
procentuale. Pu tem observa că în anul 2012 socie tatea a înregistrat cea mai putin
semnificativă creștere cu doar 18.31% puncte procentuale, datorită strategiei
implementate se constată o bună administrare și înbunătățire a rentabilității socetății.

Din datele reprezentate în graficul numărul 12 de mai jos observăm o evoluție
pozitivă a ratei rentabilității veniturilor/comerciale pe întreaga perioadă analizată.
Rata rentabilității ven iturilor/comerciale a înregistrat o creștere semnificativă în
perioadă curentă în anul 2014 în valoare de 21,33% puncte procentuale față de
perioada anterioară în anul 2012 când a avut cea mai redusă creștere de 15.64%
puncte procentuale, ca urmare a infl uenței cu acțiune directă a principalilor factori
profitul din exploatare și cheltuielile aferente cifrei de afaceri.

Graficul nr: 12 19.45%18.31%23.24%27.06%25.92%
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%
2011 2012 2013 2014 2015Evoluția ratei rentabilit ății resurselor
consumate
Rata rentab. Res.
Consumate
Rrc=Pex/Ch*100

44

4.4.2. Analiza ratei rentabilității economice si a ratei rentabilității financiare

Tabelul nr: 11

În tabelul numărul 11 am realizat analiza ratei rentabilității economice și a ratei
rentabilității financiare pe o perioda de 5 ani din anul 2011 până în anul 2015.
Rata rentabilitaii economice înregistrează valori pozitive, înregistrând în anul
2015 ce a mai importantă creștere cu 16.89% puncte procentuale datorită influenței
favorabile a indicatorilor cu acțiune directă, profitul din exploatare și capitalul
permanent. Acești doi indicatori au reușit în perioada analizată de 5 ani să crească rata
rentabi lități economice de la 9.78% puncte procentuale în 2011 până la valoare de 16.32%15.64%18.97%21.33%20.72%
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%
2011 2012 2013 2014 2015Evoluția ratei rentabilit ății
veniturilor /comerciale
Rata rentab veniturilor
Rrv=Pex/CA*100

45
16.89% puncte procentuale înregistrată în anul 2015. Această accensiune se datorează
creșteri constante a celor doi indicatori care la rândul lor au crescut de la un exercițiu
finac iar la altul astfel în 2011 au înregistrat cele mai nesemnificative valori, de
155927282 lei capitalul permanent și de 15249118 lei profitul din exploatare,
ajungând că în anul 2015 să înregistreze cele mai semnificative valori, de 183680815
lei respectiv 31019569 lei.
Rata rentabilității finaciare înregistrează același exercițiu financiar ascendant
de creștere continuă de la un an la celalat datorită influenței favorabile a indicatorilor
cu acțiune directă, cpaitalul propiu și profitul net. Indicatori a u influențat favorabil
datorită creșteri de la un an la celalat pe tot parcursul exercițiului financiar astfel că în
anul 2011 capiatlul propiu are o valoare de 153957995 lei, iar în anul 2015 are o
valoare mai semnificativă de 182130615 lei. Profitul net în anul 2011 are o valoare de
14220788 lei ajungând ca în anu 2015 să aibă o valoare de 27226492 de lei. După
analiza indicatorilor direcți observăm că rata rentabilității financiare în anul 2011 are
o valoare mai nsemnificativa de doar 9.24% puncte procen tuale, iar în anul 2014
înregistrează o valoare mai semnificativă de 15.73% puncte procentuale.

Graficul nr: 13

Din reprezentare graficului de mai sus putem deduce că, evoluția ratei
renatbilității economice crește de la un exercițiu financiar la altul, și înregistrează
numai valori pozitive ceea ce denotă o bună strategie de management de top. Astfel se 9.78% 9.88%12.67%16.07%16.89%
0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%16.00%18.00%
2011 2012 2013 2014 2015Evoluția ratei rentabilit ății economice
Rata rentabilitatii ec.
Rre=Pex/CPm*(100)

46
obesrva o creștere de la 9.78% puncte porcentuale în anul 2011 până la 16.89%
puncte procentuale in anul 2015.

Graficul nr: 14

Din reprezent are graficului de mai sus putem deduce că, evoluția ratei
renta bilității financiare crește de la un exercițiu financiar la altul, și înregistrează
numai valori pozitive ceea ce denotă o bună strategie de management de top.
Astfel se obesrva o creștere de la 9.24% puncte pro centuale în anul 2011 până la
15.73% puncte procentuale în anul 2014. Pe baza analizei acestei rate managementul
poate adopta decizi cu privire la investire și reivenstire a profitului cât mai eficient.

În ur ma analizei ratelor de ren tabilitate putem concluziona într -o notă optimistă
deoarece toate au înregistrat pe toată perioadă analizată de 5 ani valori pozitive.
Datorită valorilor pozitive putem menționa că activitatea intreprinsă de SC
BIOFARM SA a fost una cât se poate de eficien tă, activitate care a generat un volum
al vânzărilor ridicat și un rezultat financiar pe măsură.

9.24%12.78%14.54%15.73%
14.95%
0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%16.00%18.00%
2011 2012 2013 2014 2015Evoluția ratei rentabilit ății financiare
Rata rentabilitatii fin.
RRf=(PN/CP)*100

47
Capitolul 5. Concluzii si recomandări

În urma efectuării studiului asupra companiei SC BIOFARM SA putem
desprinde mai multe concluzii.
Pornind de la idea principală conform căreia indicatorii analizați au evoluție
ascendentă pozitivă nu trebuie să evidențiăm, că aceștia sunt principalul motiv pentru
care compania deține un trend crescător pe întreaga perioadă analizată.
Majoritatea ana liștilor subliniază că o societate nu are o situație financiară
favorabilă doar în urma analizei indicatoriilor prezentați în studiul de caz.

În opinia mea pentru a evidenția că, o compaina are o situație financiară
favorabilă trebuie efectuată o anali ză economico -financiară mai complexă.
Majoritatea deciziilor adoptate de bordul managerial se bazează în principal pe
analiza acestor indicatorii. Pe lângă acești indicatori diferența este făcută de percepția
pe care manageri o au asupra lor precum și modu l de abordare al acestora. În felul
aceasta putem concluziona că pe lângă factorii interni ai companiei, un rol important
îl au și factorii externi care contribuie în mod direct la evoluția companiei și adoptarea
strategiei în viitor. Factori externi sunt cei mai importanți care asigură firmei un trend
ascendent de creștere pe tot parcursul celor 5 ani analizați. Un exemplu în acest sens
sunt furnizori care au o contribuție la realizare produselor, pot finanța societatea pe
termen scurt și în principal clie nți fără de care societatea nu numai ca nu ar fi avut un
trend ascendent dar ar fi intrat în faliment sau nu ar fi putu exista.

După cum am menționat un rol important în constanța unei companii sau în
accesiunea acesteia îl are strategia, cum anume firm a reușește să își păstreze în linii
mari aceiași strategie sub presiunea mediului exogen și cum prin intermediul acesteia
compania livrează consumatoriilor produsele printr -un mix de unicitate.
O firmă excelează cu adevărat atunci când își prezintă avant ajele competitive, atunci
când reușește să aducă pe piață sub o formă cât mai inedită produse.
În cazul societății Biofarm SA.acesta a reușit să aducă pe piață medicamente și
suplimente în ultimele decenii, în felul acesta verificându -se afirmațiile anter ioare
despre strategie. Scopul creării acestor produse este menținerea sănătății oamenilor,
firma reușind să respecte continuu reglementările din industria farmaceutică.
De remarcat este faptul că Michal E Porter afirmă în Strategii concurențiale că unel e
industrii sunt industrii de zero stele, unde cele cinci forțe acționează permanent, iar
unele industrii sunt considerate industrii de cinci stele, deoarece cele cinci forțe nu au
o putere asupra firmelor din interior.
Astfel, că în cazul firmei Biofarm S.A. se respectă teoria lui Porter, adică pe piață de
medicamente rivalitatea se exercită la nivele de marketing și la nivel de

48
cercetare -dezvoltare. De remarcat este că, inovația si tehnologia reprezintă în această
industrie avantaje competitive pentru societățiile ce gravitează in același domeniu.
Din analiza efectuată a indicatorilor prezentați și a factorilor externi care au
contribuție favorabilă și cu acțiune directă, societatea prin creșterea constantă a
tuturor factorilor a ajuns să fie lider de piață în momentul de față lăsând în urmă
principali săi concurenți. Pe bază indicatorilor analizați putem concluziona idea că,
strategia de management și interpretarea fiecărui indicator în parte cât mai bine
posibil a dus la eficentizarea activități as tfel încât această să aibă randamente cât mai
bune pentru clienți la costuri cât mai mici.
Din punct de vedere al creșteri de la un exercițiu financiar la altul al
indicatorului cifra de afaceri Biofarm a înregistrat o valoare a vânzărilor mare care
este în creștere de la un an la celălalt pe tot parursul celor 5 ani analizați.
Acest indicator ne arată faptul că respectiva companie are o putere financiară direct
proporțională cu posibiliataea de a își extinde activitatea în viitor.
Pe baza analize i indicatorilor compania are trend ascendant și o putere
financiară mare pe piață de desfacere ce îi dă posibilitatea de a intra pe noi piețe de
desfacere. Datortia creșteri constante pe tot parcursul celor 5 ani a indicatorilor
compania are posibiliatea d e a crește numărul învestiților de a retehnologiza compania
astfel încât să aibă incontiunare o creștere continuă a tuturor indicatorilor.
Compania Biofarm S.A. este lider pe piață de medicamente și de suplimente
alimentare din România și datorită strat egiei impuse, managementului, respectării
obiectivelor, indicatorii finaciari, se indică o perspectivă favorabilă a firmei în
următorii ani, caracterizată de prospecritate, avantaj tehnologic și inovativitate în
industria din care face parte, industria far maceutică.

49
Biblografie
.
1. Anghel I, Dinu E, “Strategia și analiză econoico -financiară – studii de caz”,
Editura ASE 2000.
2. Caraiani C., Dumitrana M. – ,, Bazele contabilității ediția a IV -a’’ , Editura
Universitară, București 2010.
3. Balteș, N., Analiză economico -financiară a întreprinderii ediția a 2 a,
revizuită și adăugită, Editura Universitaii “Lucian Blaga” din Sibiu 2013.
4. Batrancea I., Analiză financiară, Editura Dacia, Cluj -Napoca 2000.
5. Cristache S.E. – ,, Metode stat istice de calcul și analiză a eficienței economice
în comerț’’ , Editura ASE, București, 2003.
6. Gheorghiu A. – ,,Analiză economico -financiară la nivel microeconomic’’,
Editura Economică, București, 2004.
7. Ișfănescu A,Stănescu C.,Băicuși A. “Analiză Economico -Financiară (cu
aplicații în socetatiile comerciale industrial, de construcții și transport)”, Editura
Economică, București 1999.
8. Spătaru L., ,,Analiză economico -financiară – Instrument al managementului
întreprinderilor’’, Editura Economică, București, 2004.
9. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. – ,,Analiză economico -financiară’’,
Editura Economică, București, 2005.
10. Voineagu V. , Troie L., – Revista ,,Amfiteatru Economic’’ –nr. 16, septembrie
2004 – articolul ,,Viteză de rotație -Măsură a eficienței folosirii mijloacelor
patrimoniale și capitalurilor’’.
11. http://www.biblioteca -digitală.ase.ro/
12. http://www.bvb.ro/
13. www.biofarm.ro

50
Anexe

Structură acționariat

Modificare capital social