Introducere … 2 [613637]

1
Cuprins

Introducere …………………………………………………………………………………………………………….. 2

Capitolul 1 Aspecte contabile și fiscale privind manipularea rezultatului ………………………… 3
1.1. Delimitări conceptuale privind tema ……………………………………………………………………… 3
1.2. Sinteză din literatura de specialitate ………………………………………………………………………. 3
1.3. Recunoaștere, evaluare și tratamente contabile specifice …………………………………………. 8
1.3.1. Implicațiile contabilității creative în manipularea rezultat ului ………………………………. 8
1.3.2. Reglementări contabile și fiscale privind manipularea rezultatului ……………………… 20
1.4. Influența tehnicilor de contabilitate creativă asupra rezultatului ……………………………… 22

Capi tolul 2 Posibilități de manipulare a rezultatului în situațiile financiare ale societăților
cotate la Bursa de Valori București ………………………………………………….. ……………………….. 24
2.1. Obiectivul cercetării ………………………………………………………………………………………….. 25
2.2. Metodologia cercetării ……………………………………………………………………………………….. 26
2.3. Rezultate le cercetării …………………………………………………………………………………………. 27
2.4. Concluzii privind rezultatele cercetării ………………………………………………………………… 39

Concluzii ………………………………………………………………………………………. ………………………. 40
Bibliografie …………………………………………………………………………………… ………….. ………….. 41

2
Introducere

Trăim într -o perioadă solicitantă, deoarece procesul de globalizare economică a luat
amploare, determinând dezvoltarea continuă a sistemului românesc de contabilitate. În ultimii
ani, datorită marilor scandaluri financiare care au cutremurat economia mondială, s -au făcut
tot mai des referiri la contabilitatea creativă și implicațiile acesteia în performanțele
financiare ale entităților.
Contabilitatea creativă are la bază scopul de a manipula situațiile financiar e, precum și
scopul de a descoperi noi soluții si metode de rezolvare a problemelor care apar la nivelul
unei societăți.
În același timp, s -au făcut referiri și la fiscalitate, care a rămas mereu în atenția
entităților șli care s -a dezvoltat pe baza texte lor legislative greu aplicabile datorită apariției
continue a noilor impozite și taxe.
Contabilitatea și fiscalitatea necesită o armonizare realizată prin intermediul gestiunii
fiscale care analizează distorsiunile prin nepotrivirile dintre regulile conta bile și fiscale.
Raportul dintre contabilitate și fiscalitate se realizează prin diferențierea dintre veniturile și
cheltuielile înregistrate într -o anumită perioadă, oferind informații relevante cu privire la
rezultatul întreprinderii.
Tema prezentei luc rări este „Aspecte contabile și fiscale privind manipularea
rezultatului”.
Scandalurile economice și financiare, dar și schimbările legislative m -au determinat să
aleg această temă și să realiz cercetarea pe societățile listate pe Bursa de Valori Bucureșt i.
Tehnicile de contabilitate creativă sunt foarte des întâlnite la societățile cotate la bursă
pentru a distrage atenția, a manipula rezultatele pentru a se încadra în previziuni și pentru a
reduce nivelul cheltuielilor, determinând astfel o tendință cre scătoare a profitului.
Obiectivul cercetării a fost de a descoperi dacă societățile din industria extractivă
utilizează tehnici de contabilitate creativă pentru a manipula rezultatul și a avea o imagine
bună în fața potențialilor investitori.
Am avut în vedere doar societățile care ofereau informațiile necesare pentru a
determina situațiile în care managerii societăților au apelat la contabilitatea creativă pentru a
ajunge la performanțe financiare mai bune.
Prezenta lucrare este structurată în două capi tole:
Capitolul 1 cuprinde stadiul cunoașterii, o sinteză din literatura de specialitate
referitoare la manipularea rezultatului, precum și exemple care ilustrează folosirea tehnicilor
de contabilitate creativă în cadrul entităților.
Capitolul 2 include contribuțiile proprii, implicit procesul de cercetare, cu obiectivele,
metodologia, procesul prin care s -a ajuns la acele rezultate, situații reale și ipotetice,
comparații între acestea, dar și conluziile la care am ajuns în urma realizării acestui studi u.

3
Capitolul 1
Aspecte contabile și fiscale privind manipularea rezultatului
1.1. Delimitări conceptuale privind tema
Contabilitatea este o disciplină informațională care studiază efectele tranzacțiilor
economice și ale altor evenimente asupra situației economice și financiare, dar și asupra
performanței unei întreprinderi, cu scopul de a informa utilizatorii interni și externi.1
În același timp, contabilitatea poate fi privită și ca un prestator de servicii, care
produce informații pentru clie nți, aceștia fiind, de fapt, beneficiarii interni și externi ai
informațiilor.2
Pe de altă parte, contabilitatea este un instrument de cunoaștere, gestiune și control al
patrimoniului și al rezultatelor obținute. Aceasta asigură înregistrarea cronologică și
sistematică, prelucrarea și păstrarea informațiilor privitoare la situația patrimoniului și a
rezultatelor obținute, atât pentru necesitățile întreprinderii, cât și pentru relațiile acesteia cu
celelalte organizații economice (acționari, cl ienți, furniz ori, bănci, persoane fizice sau
persoane juridice).3
Indiferent de sistemul contabil aplicabil în România, fiscalitatea a rămas și rămâne
mereu în atenția entităților . Astfel, fiscalitatea s -a dezvoltat mult pe baza textelor legislative,
a normelor, instr ucțiunilor și regulilor care, de cele mai multe ori, erau greu de aplicat
datorită apariției permanente a noilor impozite și taxe.4
Fiscalitatea determină sistemul de impozitare privind beneficiile economice, taxa pe
valoare adăugată, taxele și impozitele locale, contribuțiile angajaților și ale angajatorilor, dar
și alte taxe plătite bugetului de stat.
Armonizarea dintre contabilitate și fiscalitate se realizează prin intermediul gestiunii
fiscale. Obiectul principal al gestiunii fiscale îl reprezintă an aliza distorsiunilor și devierilor
prin nepotrivirea dintre regulile fiscale și contabile, convergențele dintre ele, „precum și
stabilirea, pe baza analizei lor, a strategiei, a riscului fiscal și a eficienței fiscale a
întreprinderii.”5

1.2. Sinteză din lite ratura de specialitate
În România, contabilitatea se realizează în conformitate cu Ordinul nr. 1802/2014
privind Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile
financiare anuale consolidate și Legea contabilității nr. 82/1991.
Spre deosebire de contabilitatea financiară, fiscalitatea se realizează prin intermediul
Codului Fiscal care grupează și sistematizează impozitele directe și indirecte, printr -o
delimitare clară a impozitelor pe profit și pe venituri atât pen tru întreprinderile mici și
mijlocii, precum și pentru microîntreprinderi și persoane fizice care execută activități
independente6.
În România se folosește sistemul contabil dualist. Acesta implică existența a două
tipuri de contabilitate, una financiară și una de gestiune. Cele două contabilități sunt
„autonome funcțional, dar dependente informațional.”7

1 Caraiani, C.; Dumitrana, M. (2011) Bazele contabilității, Bucureșt i: Editura Universitară, pag. 16
2 Caraiani, C.; Dumitrana, M. , op cit., pag. 20
3 Caraiani, C.; Dumitrana, M., op. cit., pag. 18 -20
4 Morariu, A.; Radu, G.; Păunescu, M. (2005) Contabilitate și fiscalitate, București: Editura Ex Ponto, pag. 15
5 Morariu, A.; Radu, G.; Păunescu, M., op. cit., pag. 24
6 Morariu, A.; R adu, G.; Păunescu, M., op. cit., pag. 16
7 Caraiani, C.; Dumitrana, M., op. cit., pag. 27

4
Raportul dintre contabilitate și fiscalitate se realizează prin diferențierea dintre
veniturile și cheltuielile înregistrate la un anumit moment. Prin a ceastă diferențiere se obțin
informații relevante despre rezultatul întreprinderii, adică profitul sau pierderea acesteia.
Profitul sau pierderea întreprinderii se impozitează, iar metoda prin care se realizează
impozitarea divizează sistemele contabile în două tipuri:
 „sisteme contabile în care contabilitatea este conectată cu fiscalitatea;
 sisteme contabile în care contabilitatea este deconectată de fiscalitate.”8
În prima ipoteză, cea în care contabilitatea este conectată cu fiscalitatea, pentru a
calcula rezultatul fiscal, precum și impozitul pe profit, se determină rezultatul calculat ca
diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate în contabilitate. Acest rezultat este corectat
în funcție de reglementările fiscale, iar algoritmul prin c are se determină impozitul pe profit
este următorul:
Venituri
-Cheltuieli
=Rezultat contabil
+Cheltuieli nedeductibile (care nu se iau în calcul din punct de vedere fiscal)
-Venituri deductibile (care nu se iau în calcul din punct de vedere fiscal)
=Rezult at fiscal9
În cea de -a doua ipoteză, cea în care contabilitatea este deconectată de fiscalitate, se
aplică în mod paralel reglementările contabile și fiscale de recunoaștere a veniturilor și a
cheltuielilor. Astfel, vor exista două rezultate: unul contab il și unul fiscal. Diferențele apărute
între cele două moduri de calcul a rezultatului vor fi reconciliate ulterior.
În România, există cazul sistemelor contabile în care contabilitatea este conectată cu
fiscalitatea. Astfel, în determinarea impozitului p e profit se pornește de la rezultatul contabil,
ajungându -se apoi la rezultatul fiscal căruia i se aplică o cotă de impozit pe profit. În acest
mod se calculează suma care trebuie platită statului.10
Principiile contabile general acceptate sunt într -o cont inuă schimbare. Unele sunt
conforme cu raționamentul comun, alte presupun o gândire diferită, specifică profesiei
contabile. Principiile contabile aplicabile în România sunt următoarele: principiul
continuității activității, principiul permanenței metodelo r, principiul prudenței, principiul
independenței exercițiului, principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii,
principiul intangibilității, principiul necompensării, principiul prevalenței economicului
asupra juridicului, principiul pr agului de semnificație .11
Pe de altă parte, p rincipiile fiscale urmăresc fie stimularea, fie inhibarea unor
activități. Principiile fiscale aplicabile în România sunt următoarele: justificarea impozitului,
principiul neutralității și eficacității impozitul ui, principiul transparenței impozitului,
principiul impozitului impersonal, principiul impozitului individual, principiul
nedescriminatoriu.12
În literatura de specialitate britanică, Griffiths, Jameson, Smith și Naser au definit
contabilitatea creativă în manieră proprie, exprimându -și opiniile în ceea ce o privește. În
Franța, contabilitatea creativă este privi tă și definită ca fiind o artă. În ceea ce privește
contabilitatea creativă în România, literatura de specialitate este insuficientă comparativ c u
publicațiile d e specialitate din străinătate.
Termenul de „contabilitate creativă” se regăsește în principal în literatura de
specialitate britanică și franceză. Contabilitatea creativă indică metodele de maximizare a

8 Caraiani, C.; Dumitrana, M., op. cit., pag. 27
9 Caraiani, C.; Dumitrana , M., op. cit., pag. 28
10 Caraiani, C.; Dumitrana, M ., op. cit., pag. 27
11 Caraiani, C.; Dum itrana, M., op. cit., pag. 82 -86
12 Morariu, A.; Radu, G.; Păunescu, M., op. cit., pag. 46 -48

5
beneficiilor economice realizate de întreprinderi, care provin nu dintr -o mai bună gestiune a
resurselor, ci din artificii contabile care au scop ul de a atrage noi investitori.
Pe de altă parte, contabilitatea creativă este privită ca un procedeu ce poate conduce la
descoperirea rezolvăril or pentru problemele recent apărute și la asigurarea obiectivelor de
reprezentare exactă a performanțelor întreprinderii.
Contabilitatea creativă s -a dovedit a fi o tehnică utilizată foarte mult de companiile
care sunt cotate la bursă pentru simplul motiv că acestea doresc să influențeze deciziile
investitorilor.
Există o serie de motive pentru care companiile listate pe piața bursieră recurg la
tehnicile de contabilitate creativă pentru manipularea situațiilor financiare:
 netezirea rezultatelor;
 contabil itatea big bath;
 manipularea rezultatelor pentru a se încadra în previziuni;
 distragerea atenției;
 reducerea nivelului datoriilor și crearea unui trend aparent crescător al profitului.13
De cele mai multe ori, întreprinderile recurg la raportarea unor prof ituri care au o
tendință constantă de creștere, în defavoarea unor creșteri și descreșteri repetate. Acestea
recurg la constituirea de provizione și ajustări foarte mari în anii profitabili pentru a le reduce
în anii în care sunt în pierdere, menținând ast fel tendința constantă a profiturilor raportate.
Contabilitatea big bath se bazează pe faptul că întreprinderile cu pierderi foarte mari
doresc maximizarea acestei a în anul respectiv pentru ca următorii ani să pară mai buni.
Manipularea rezultatelor pent ru a se încadra în previziuni se poate defini ca fiind o
conectare a rezultatelor raportate cu cele previzionate.
Uneori, întreprinderile aplică diferite politici contabile privind creșterea rezultatelor
pentru a distrage atenția investitorilor de la diversele informații nefavorabile companiei.
Practica de contabilitate creativă poate menține un nivel constant sau poate crește
prețul acțiunilor pe piața bursieră prin scăderea nivelurilor aparente ale datoriilor, precum și
prin crearea unui trend apare nt crescător al profitului.
Contabilitatea creativă implică și riscuri. Pentru ca o tehnică de contabilitate creativă
să fie considerată ilegală, ea trebuie să încalce normele contabile. Celelalte practici de
contabilitate creativă sunt autorizate, chiar dacă nu redau o imagine fidelă a situațiilor
financiare.
Există trei tipuri de riscuri care pot să apară în cazul utilizării tehnicilor de
contabilitate creativă:
 riscul legal: Prezentarea situațiilor financiare care nu sunt conforme cu reglementările
în vigoare se pedepsește potrivit legii. Din punct de vedere juridic, acestea sunt
etichetate drept infracțiuni și trebuie depistate, elimitate și sancționate cu ocazia
auditului situațiilor financiare;
 riscul fiscal: Cosmetizarea veniturilor și a cheltuieli lor în scopul manipulării
rezultatului poate ajunge până la fraudă fiscală și se pedepsește conform legii;
 riscul de piață: Prin utilizarea contabilității creative, companiile își pot schimba
aspectul performanței obținute, ajungându -se astfel la creștere a nejustificată a
prețurilor acțiunilor emise, ceea ce are ca efect căderea piețelor și sancționarea
drastică a celor care abuzează de tehnicile de contabilitate creativă.
În literatura de specialitate sunt expuse mai multe clasificări ale practicilor de
contabilitate creativă.

13 Dumitrescu, A. (2014) Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice, București: Editura
Economică, pag. 36

6
Mulford și Comiskey utilizează o clasificare bazată pe evaluarea veniturilor,
cheltuielilor, activelor și datoriilor, încadrând astfel practicile de contabilitate creativă în cinci
categorii:
 recunoașterea veniturilor premature sau fictive;
 politici de capitalizare agresivă a cheltuielilor și de utilizare a perioadelor extinse de
amortizare;
 raportarea eronată a activelor și datoriilor;
 creativitatea manifestată în contul de profit și pierdere.14
a) Recunoașterea veniturilor premature sau fictive
De cele mai multe ori, tehnicile de contabilitate creativă încep cu recunoașterea
însemnătății veniturilor în contul de profit și pierdere și efectul pe care îl exercită în mod
direct asupra rezultatului.
Recunoașterea veniturilor premature r eprezintă recunoașterea lor la o dată precedentă
față de cea care ar fi trebuit folosită conform normelor contabile. Trebuie facută diferența
între această tehnică și recunoașterea veniturilor fictive, care reprezintă înregistrarea unor
venituri provenite din vânzări inexistente cu scopul majorării cifrei de afaceri și al
rezultatului.
Recunoașterea veniturilor premature este o tehnică a contabilității creative, în timp ce
recunoașterea veniturilor fictive reprezintă o fraudă. Ambele procedee implică rapo rtarea
eronată a veniturilor în contul de profit și pierdere, fapt ce influențează performanța
întreprinderii.
De exemplu, se pot recunoaște venituri premature atunci când se înregistreaz ă
veniturile aferente vânzării unor bunuri facturate, dar pentru car e nu s -a efectuat livrarea,
implicit acestea nu au ajuns la destinatar.
Un alt exemplu, mult mai agresiv, este recunoașterea unui venit pentru o comandă
care nu a fost încă plasată, dar există o promisiune în acest scop. În lipsa oricărui act, venitul
înregistrat în contabilitate este unul fictiv până în momentul în care comanda va fi plasată.
Mai poate exista și situația în care se recunosc venituri fictive care aparțin unor
vânzări de bunuri, acele bunuri nefiind niciodată livrate destinatarului.
Chiar dacă recunoașterea veniturilor fictive este o fraudă, și recunoașterea veniturilor
premature este condamnabilă, deoarece nu se mai respectă principiul recunoașterii veniturilor
în contul de profit și pierdere.15
b) Politici de capitalizare agresivă a cheltuie lilor și de utilizare a perioadelor extinse de
amortizare
În situația în care o întreprindere dorește să aibă un rezultat mai bun în contul de profit
și pierdere, pe lângă majorarea veniturilor, aceasta recurge și la reducerea cheltuielilor. Acest
lucru s e poare realiza prin capitalizarea agresivă a cheltuielilor care afectează în mod negativ
contul de profit și pierdere.
Întreprinderile acceptă să capitalizeze o cheltuială, transformând -o astfel într -un activ
imobilizat care se poate amortiza, în loc să o înregistreze în contabilitate cu adevărata sa
natură. Cu scopul reducerii influenței cheltuielii cu amortizarea asupra rezultatului, se decide
folosirea unor perioade extinse de amortizare.
Aceste tehnici, împreună cu raționamentul profesional, se folosesc în situațiile în care
este destul de greu de stabilit dacă este recomandată sau nu capitalizarea în cazul cheltuielilor

14 Mulford, C., Comiskey, E. (2002) The Financial Numbers Game. Detecting Creative Accounting Practices, John
Wiley & Sons, Inc., pag. 9; Dumitrescu, A., op. cit., pag. 51
15 Dumitrescu, A., op. cit., pag. 52

7
cu dezvoltarea programelor informatice, cheltuielilor cu publicitatea, cheltuielilor de
cercetare -dezvoltare.16
c) Raportarea erona tă a activelor și datoriilor
Creanțele, stocurile și investiț iile, active care nu sunt supuse amortizării, pot fi incluse
în această categorie, iar prin supraevaluarea lor se pot micșora cheltuielile și pierderile.
d) Creativitatea manifestată în contul de p rofit și pierdere
În această situație se pune un accent mai mare pe clasificarea elementelor, în
detrimentul manierei în care tranzacțiile au fost înregistrate în contabilitate.
Cel mai întâlnit exemplu este acela în care o întreprindere înregistrează un venit
extraordinar în categoria „alte venituri din exploatare” sau, invers, o cheltuială din exploatare
ca fiind una extraordinară.
Această tehnică se folosește pentru realizarea unui rezultat curent mai mare, fără
afectarea rezultatului net al întreprin derii.17
Contabilitatea creativă implică și o aplicare agresivă a principiilor contabile. Acest
fapt se datorează, de regulă, flexibilității, adică posibilitatea prin care companiile își prezintă
performanțele financiare astfel încât să reflecte cât mai fi del activitatea pe care o desfășoară.
În figura nr. 1 se prezintă procedeele care influențează rezultatul întreprinderilor:

Figura 1 : Procedee cu impact asupra valorii rezultatului
Sursa : Reprezentare proprie

Clasificarea elementelor în cadrul contului de profit și pierdere este la fel de
importantă precum evaluarea sau recunoașterea în contabilitate a acestor elemente. Acțiunea
asupra contului de rezultate poate implica schimbarea și raportarea veniturilor în perioade
diferite sau clasificarea elemente lor și determinarea valorilor totale în cursul acelorași
perioade (figura nr. 2).

16 Dumitrescu, A., op. cit., pag. 53
17 Dumitrescu, A., op. cit., pag. 53 Creșterea
rezultatuluiCheltuieli de
cercetare și
dezvoltare
Stocuri
Ajustările pentru
depreciere,
titlurile de
participare și
activele
circulanteProvizioane
pentru riscuri și
cheltuieli

8

Figura 2 : Practici de clasificare creativă în contul de profit și pierdere
Sursa : Reprezentare proprie

1.3. Recunoaștere, evaluare și tratamente contabile specifice
1.3.1. Implicațiile contabilității creative în manipularea rezultatului

Contul de profit și pierdere este o componentă a situațiilor financiare care evaluează
performanța unei întreprinderi pe o anumită perioadă și oferă investitorilor informații
necesare pentru previziunea valorilor și capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de
trezorerie.
Este esențial ca investitorii, analiștii, precum și alți utilizatori ai situațiilor financiare
să știe tehnicile de management și manipulare a rezultatelor pentr u a nu se întalni apoi cu
situaț ii nefavorabile cum ar fi prăbuș irea acțiunilor vizate.
Manipularea și managementul rezultatelor asigură menținerea unui preț stabil al
acțiunilor, fiind tehnici folosite pentru stabilizarea activităților de investire.
Manipularea rezultatului se poate realiza prin diferite metode, având influențe bine
determinate. Astfel, se realizează:
1. Manipularea rezultatului prin politicile și opțiunile contabile ale întreprinderilor:
Politicile contabile reprezintă o concepție pentru întreprinderi pentru a -și rezolva
problemele financiare. Acestea le oferă un anumit grad de libertate, în scopul alegerii celor
mai bune variante care să ducă la prezentarea unor informații pertinente și adaptate la
context.
Se disting trei categorii de p olitici și opțiuni contabile care au o influență relevantă
asupra rezultatului prezentat în contul de profit și pierdere: politica de evaluare a stocurilor,
politica de amortizare și politica de provizioane.
a) Influența politicii de evaluare a stocurilor asu pra rezultatului:
Există multe politici contabile care oferă libertate profesionistului contabil. Aplicarea
oricăreia conduce la procesul de contabilitate creativă.
Evaluarea stocurilor se realizează fie prin metoda inventarului intermitent, fie prin cea
de evaluare a stocurilor la ieșire, metode care au influență asupra rezultatului prezentat în
contul de profit și pierdere.
 Cum influențează metoda inventarului intermitent?
În cazul în care întreprinderea folosește metoda inventarului intermitent, aceas ta
trebuie să înregistreze stocurile în contabilitate pe baza inventarului fizic . Unele întreprinderi Mutarea elementelor dincontul deprofit șipierdere încadrul sauînafara
ariei rezultatului dinexploatare, conducând laocreștere sauodiminuare a
acestuia ;
Mutarea cheltuielilor din costul bunurilor vândute încadrul categoriei
cheltuieli generale, deadministrație șidedesfacere, rezultând ocreștere a
marjei brute ;
Mutarea activităților înafara clasificării întrerupte atunci când dinvânzarea lorse
obțin câștiguri șimutarea lorîncadrul categoriei atunci când dinvânzare apare
pierdere, generându -seunnivel mărit alrezultatului dinactivități continue .

9
aleg să îș i îmbunătățească rezultatul omițând să înregistreze toate stocurile în anii profitabili
și preferând să le declare în anii în care sunt în pierd ere. Această practică este ilegală și
totodată greu de descoperit.
Exemplu :18
Pentru a evidenția influența inventarului intermitent asupra rezultatului întreprinderii,
comparăm modificările suferite de rezultatul curent în cadrul a două întreprinderi, Alf a și
Beta. Alfa își declară valoarea reală a stocurilor existente la data închiderii exercițiului
financiar, în timp ce Beta a înregistrat în contabilitate valoarea stocurilor reale în perioada
slabă (anul 2017) și doar o parte în perioada bună (anul 2016) . Presupunem că cele două
întreprinderi au efectuat aceleași operații în decursul celor trei ani, iar valoarea stocurilor
reale în fiecare exercițiu a fost aceeași (tabelul 1).

Alfa 2015 2016 2017 2018
Stoc de materii prime real 5.500 10.000 12.250 14.500
Stoc de materii prime declarat 5.500 10.000 12.250 14.500
Δ Stoc de materii prime contabilizat (Sf – Si) 4.500 2.250 2.250
Beta 2015 2016 2017 2018
Stoc de materii prime real 5.500 10.000 12.250 14.500
Stoc de materii prime declarat 5.500 5.500 12.250 14.500
Δ Stoc de materii prime contabilizat (Sf – Si) 0 6.750 2.250
Tabelul 1 : Informații privind stocul de materii prime
Sursa : Reprezentare proprie

𝛥 𝑆𝑡𝑜𝑐 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡 =𝑆𝑓 𝑑𝑒𝑐𝑙𝑎𝑟𝑎𝑡 −𝑆𝑖 𝑑𝑒𝑐𝑙𝑎𝑟𝑎𝑡

Conturile de profit și pierdere al celor două întreprinderi sunt ilustrate în tabelul 2:

Alfa (real) 2016 2017 2018 TOTAL
Cifra de afaceri 46.000 37.000 41.500 124.500
Variația socurilor 4.500 2.250 2.250 9.000
Materii prime achiziționate 16.750 12.250 13.375 42.375
Alte cheltuieli 28.000 30.250 29.125 87.375
Rezultat curent 5.750 -3.250 1.250 3.750
Beta (cosmetizare) 2016 2017 2018 TOTAL
Cifra de afaceri 46.000 37.000 41.500 124.500
Variația socurilor 0 6.750 2.250 9.000
Materii prime achiziționate 16.750 12.250 13.375 42.375
Alte cheltuieli 28.000 30.250 29.125 87.375
Rezultat curent 1.250 1.250 1.250 3.750
Tabelul 2 : Contul de profit și pierdere
Sursa : Reprezentare proprie

18 Dumitrescu , A., op. cit., pag. 106 -107

10
𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡
=𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 +𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎 ț𝑖𝑎 𝑠𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟
−𝑀𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑒 𝑎𝑐ℎ𝑖𝑧𝑖ț𝑖𝑜𝑛𝑎𝑡𝑒 −𝐴𝑙𝑡𝑒 𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖

Făcând o analiză a tabelelor prezentate anterior (tabelul 1 și tabelul 2) se poate deduce
că, pe parcursul celor trei exerciții financiare, rezultatul este același. Imaginea pe care o oferă
contul de profit și pierdere cu privire la rentabilitatea structur ală este total diferită.
Însă, o astfel de tehnică de contabilitate creativă se poate depista determinând rata
bunurilor consumate (tabelul 3) . Această rată trebuie să aibă o valoare constantă de la un an
la altul. Dacă există indicii c ă rata bunurilor c onsumate scade în același timp cu scăderea
cifrei de afaceri, sunt șanse foarte mari ca întreprinderea să manipuleze rezultatul prin
acțiunea asupra contabilizării stocurilor.

Alfa (real) 2016 2017 2018
Cifra de afaceri 46.000 37.000 41.500
Materii prime achiziționate 16.750 12.250 13.375
Variația stocurilor 4.500 2.250 2.250
Materii prime consumate 12.250 10.000 11.125
Rata consumului 0,27 0,27 0,27
Beta (cosmetizare) 2016 2017 2018
Cifra de afaceri 46.000 37.000 41.500
Materii prime achiziționate 16.750 12.250 13.375
Variația stocurilor 0 6.750 2.250
Materii prime consumate 16.750 5.500 11.125
Rata consumului 0,36 0,15 0,27
Tabelul 3 : Determinarea ratei consumului
Sursa : Reprezentare proprie

𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑏𝑢𝑛𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑢𝑚𝑎𝑡𝑒 = 𝑀𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑢𝑚𝑎𝑡𝑒
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
Din tabelul anterior (tabel 3) se poate observa că evoluția ratei materiilor prime
consumate în cazul întreprinderii Alfa este norma lă, pe când la întreprinderea Beta variază.
Această variație indică faptul că întreprinderea Beta a apelat la tehnici de contabilitate
creativă pentru a -și cosmetiza rezultatul.
 Cum influențează metoda de evaluare a stocurilor la ieșire?
În cazul în care întreprinderea folosește metoda evaluării stocurilor la ieșire, aceasta
trebuie să descarce gestiunea în momentul în care stocurile sunt folosite sau vândute.
Problema care se pune în momentul descărcării stocurilor din gestiune este cea a costului
folosit . O supraevaluare a stocurilor la finalul perioadei conduce la o majorare a rezultatului.

𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 =𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖−𝐶𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑏𝑢𝑛𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑣â𝑛𝑑𝑢𝑡𝑒

11
𝐶𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑏𝑢𝑛𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑣â𝑛𝑑𝑢𝑡𝑒
=𝐶𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑏𝑢𝑛𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑜𝑛𝑖𝑏𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑣â𝑛𝑧𝑎𝑟𝑒
−𝐶𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑏𝑢𝑛𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 î𝑛 𝑠𝑡𝑜𝑐 𝑙𝑎 𝑠𝑓â𝑟ș𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑒𝑖
𝐶𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑏𝑢𝑛𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑜𝑛𝑖𝑏𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑣â𝑛𝑧𝑎𝑟𝑒
=𝐶𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑏𝑢𝑛 𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 î𝑛 𝑠𝑡𝑜𝑐 𝑙𝑎 î𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑒𝑖
+𝐶𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑏𝑢𝑛𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑢𝑚𝑝 ă𝑟𝑎𝑡𝑒 î𝑛 𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑒𝑖19
Exemplu :20
Pentru a evidenția influența evaluării stocurilor la ieșire asupra rezultatului
întreprind erii, aplicăm metodele CMP (metoda costului mediu ponderat), FIFO (metoda
primului intrat, primului ieșit) și LIFO (metoda ultimului intrat, primului ieșit) , având
următoarele date pentru întreprinderea Gama:
 Stoc inițial de 650 de bucăți la 25 lei/bucată;
 Pe 10 ianuarie se achiziționează 100 de bucăți la 30 lei/bucată;
 Pe 25 ianuarie se achiziționează 150 de bucăți la 33 lei/bucată;
 Pe 20 ianuarie se vând 320 de bucăți;
 Pe 30 ianuarie se vând 150 de bucăți;
 Prețul de vânzare este de 40 lei/bucată.
i. Întrepri nderea Gama aplică metoda CMP lunar (tabelul 4):

Elemente Valori
1 Stocul inițial 650 buc x 25 lei = 16.250 lei
2 Cumpărări de stocuri 100 buc x 30 lei = 3.000 lei
150 buc x 33 lei = 4.950 lei
7.950 lei
3 Costul bunurilor disponibile pentru vânzare (1 + 2) 16.250 lei + 7.950 lei = 24.200 lei
4 Costul bunurilor în stoc la sfârșitul perioadei 430 buc x 26,89 lei = 11.563 lei
5 Vânzări 470 buc x 40 lei = 18.800 lei
6 Costul bunurilor vândute (3 – 4) 24.200 lei – 11.563 lei = 12.637 lei
7 Rezultatul ( 5 – 6) 18.800 lei – 12.637 lei = 6.163 lei
Tabelul 4 : Aplicarea metodei costului mediu ponderat
Sursa : Reprezentare proprie

19 Dumitrescu, A., op. cit., pag. 108
20 Dumitrescu, A., op. cit., pag. 108 -110

12
ii. Întreprinderea Gama aplică metoda FIFO (tabelul 5):

Elemente Valori
1 Stocul inițial 650 buc x 25 lei = 16.250 lei
2 Cumpărări de stocuri 100 buc x 30 lei = 3.000 lei
150 buc x 33 lei = 4.950 lei
7.950 lei
3 Costul bunurilor disponibile pentru vânzare (1 + 2) 16.250 lei + 7.950 lei = 24.200 lei
4 Costul bunurilor în stoc la sfârșitul perioadei 180 buc x 25 lei = 4.500 lei
100 buc x 30 lei = 3.000 lei
150 buc x 33 lei = 4.950 lei
12.450 lei
5 Vânzări 470 buc x 40 lei = 18.800 lei
6 Costul bunurilor vândute (3 – 4) 24.200 lei – 12.450 lei = 11.750 lei
7 Rezultatul (5 – 6) 18.800 lei – 11.750 lei = 7.050 lei
Tabelul 5: Aplicarea metodei primului intrat, primului ieșit
Sursa : Reprezentare proprie

iii. Întreprinderea Gama aplică metoda LIFO (tabelul 6):

Elemente Valori
1 Stocul inițial 650 buc x 25 lei = 16.250 lei
2 Cumpărări de stocuri 100 buc x 30 lei = 3.000 lei
150 buc x 33 lei = 4.950 lei
7.950 lei
3 Costul bunurilor disponibile pentru vânzare (1 + 2) 16.250 lei + 7.950 lei = 24.200 lei
4 Costul bunurilor în stoc la sfârșitul perioadei 430 buc x 25 lei = 10.750 lei
5 Vânzări 470 buc x 40 lei = 18.800 lei
6 Costul bunurilor vândute (3 – 4) 24.200 lei – 10.750 lei = 13.450 lei
7 Rezultatul (5 – 6) 18.800 lei – 13.450 lei = 5.350 lei
Tabelul 6 : Aplicarea metodei ultimului intrat, primului ieșit
Sursa : Reprezentare proprie

Din tabelele anterioare (tabelul 4, tabelul 5 și tabelul 6) se poate observa că
modificarea costului stocurilor implică determinarea unor rezultate diferite în contul de profit
și pierdere, precum și a unor valori diferite ale stocurilor și capitalurilor proprii în cadrul
bilanțului.
Astfe l, întreprinderile care intenționează să își schimbe metodele de evaluare a
stocurilor din motive de contabilitate creativă și nu cu scopul de a prezenta o imagine fidelă a
realității, sunt predispuse la plata unor taxe și impozite mari, ceea ce poate scăd ea
considerabil capitalul financiar.
b) Impactul politicii de amortizare a imobilizărilor asupra rezultatului:
Amortizarea imobilizărilor existente într -o întreprindere are ca rezultat recuperarea
valorii de intrare a acestora.

13
În ceea ce privește contabili tatea creativă manifestată prin politicile de amortizare în
cadrul contului de profit și pierdere, aceasta se bazează pe două principii: durata de
amortizare și metoda de amortizare.
 Cum influențează durata de amortizare?
Durata de amortizare a unei imobilizări reprezintă perioada în care imobilizarea
respectivă, corporală sau necorporală, este folosită în cadrul întreprinderii. Durata se măsoară
în ani și se determină în funcție de regimul de lucru și condițiile de desfășu rare a activității.
Exemplu :21
Pentru a evidenția influența duratei de amortizare asupra rezultatului întreprinderii,
presupunem că avem două întreprinderi, X și Y, care utilizează același tip de echipament
tehnologic, cu o valoare de intrare de 9.000 lei, în condiții similare.
 Întreprinderea X folosește metoda de amortizare liniară pe o perioadă de trei ani
(tabelul 7);
 Întreprinderea Y folosește metoda de amortizare liniară pe o perioadă de patru ani
(tabelul 8).

X 2015 2016 2017 2018 Total
Cifra de afaceri
-Consum de materii prime
-Consum de materiale
-Amortizare 7.000
3.900
400
3.000 7.000
3.900
400
3.000 7.000
3.900
400
3.000 7.000
3.900
400
0 28.000
15.600
1.600
9.000
= Rezultat curent -300 -300 -300 2.700 1.800
Excedentul brut din exploatare (EBE) 2.700 2.700 2.700 2.700 10.800
Tabelul 7 : Calculul EBE atunci când se folosește o durată de amortizare de trei ani
Sursa : Reprezentare proprie

Y 2015 2016 2017 2018 Total
Cifra de afaceri
-Consum de materii prime
-Consum de materiale
-Amortizare 7.000
3.900
400
2.250 7.000
3.900
400
2.250 7.000
3.900
400
2.250 7.000
3.900
400
2.250 28.000
15.600
1.600
9.000
= Rezultat curent 450 450 450 450 1.800
Excedentul brut din exploatare (EBE) 2.700 2.700 2.700 2.700 10.800
Tabelul 8 : Calcului EBE atunci când se folosește o durată de amortizare de patru ani
Sursa : Reprezentare proprie

La calculul excedentului brut din exploatare (EBE) nu se ține cont de valoarea
amortizării. În situația dată, valoarea excedentului brut din exploatare se calculează astfel :

𝐸𝑥𝑐𝑒𝑑𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑏𝑟𝑢𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒 (𝐸𝐵𝐸 )
=𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 −𝐶𝑜𝑛𝑠𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑒
−𝐶𝑜𝑛𝑠𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑒

Dacă se aleg durate de amortizare scurte, rezultatul curent se îmb unătățește la finalul
perioadei de amortizare, dând astfel impresia că performanțele întreprinderii se ameliorează.

21 Dumitrescu, A., op. cit., pag. 111 -112

14
Utilizarea unor perioade lungi de amortizare implică cheltuieli mai mici, ceea ce
determină un rezultat favorabil și generos. În realitate, în ambele cazuri, performanțele
întreprinderii sunt aceleași.
 Cum influențează modalitatea de amortizare?
OMFP 1802/2014 prezintă trei metode de amortizare: metoda liniară, metoda
degresivă și metoda accelerată. Întreprinderile pot alege folosirea unei metode de amortizare
care să le ofere beneficii. Dacă recurg la contabilitatea creativă, vor alege, cu siguranță,
metoda care să le ofere, în timp, rezultatul dorit.
Exemplu :22
Pentru a evidenția influența duratei de amortizare asupra rezultatului întreprinderii,
presupunem că avem două întreprinderi, X și Y, care utilizează același tip de echipament
tehnologic, cu o valoare de intrare de 9.000 lei. Durata de amortizare este de patru ani, iar
întreprinderile utilizează metode distincte de amortizare , astfel: întreprinderea X folosește
amortizarea degresivă (tabel 10), iar întreprinderea Y folosește amortizarea liniară (tabel 11).

Anul Valoarea de intrare Amortizarea degresivă Valoarea netă contabilă
2015 9.000 3.375 5.625
2016 9.000 2.109 3.516
2017 9.000 1.758 1.758
2018 9.000 1.758 0
Total – 9.000 –
Tabelul 9 : Calculul amortizării degresive
Sursa : Reprezentare proprie

𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑚𝑜𝑟𝑡𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑖𝑛𝑖𝑎𝑟 ă= 100
𝐷𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑣𝑖𝑎ță 𝑢𝑡𝑖𝑙ă
𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑚𝑜𝑟𝑡𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒𝑔𝑟𝑒𝑠𝑖𝑣 ă
=𝑁𝑜𝑟𝑚𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑚𝑜𝑟𝑡𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 𝑥 𝐶𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑚𝑜𝑟𝑡𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒
𝑀𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑎𝑚𝑜𝑟𝑡𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒𝑔𝑟𝑒𝑠𝑖𝑣 ă 𝑙𝑎 𝑎𝑚𝑜𝑟𝑡𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑙𝑖𝑛𝑖𝑎𝑟 ă
=(𝐷𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑣𝑖𝑎ță 𝑢𝑡𝑖𝑙ă+1)− 100
𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑚𝑜𝑟𝑡𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒𝑔𝑟𝑒𝑠𝑖𝑣 ă
𝑁𝑜𝑟𝑚𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑚𝑜𝑟𝑡𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 = 100
4 𝑎𝑛𝑖=25%

Conform normelor contabile în vigoare, coeficientul fiscal aplicabil este de 1,5 pentru
că durata de amortizare a echipamentului tehnologic este cuprinsă între doi și cinci ani.

𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑚𝑜𝑟𝑡𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒𝑔𝑟𝑒𝑠𝑖𝑣 ă=25% 𝑥 1,5=37,50%
𝑀𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑎𝑚𝑜𝑟𝑡𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒𝑔𝑟𝑒𝑠𝑖𝑣 ă 𝑙𝑎 𝑎𝑚𝑜𝑟𝑡𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑙𝑖𝑛𝑖𝑎𝑟 ă
=(4+1)− 100
37,50=5−2,66=2,34

Trecerea de la amortizarea degresivă la cea liniară se va face în al treilea an, adică în
anul 2017.

22 Dumitrescu, A., op. cit., pag. 113 -114

15
X (amortizare degresivă) 2015 2016 2017 2018 Total
Cifra de afaceri
-Consum de materii prime
-Consum de materiale
-Amortizare 7.000
3.900
400
3.375 7.000
3.900
400
2.109 7.000
3.900
400
1.758 7.000
3.900
400
1.758 28.000
15.600
1.600
9.000
= Rezultat curent -675 591 942 942 1.800
Excedentul brut din exploatare (EBE) 2.700 2.700 2.700 2.700 10.800
Tabelul 10 : Calculul EBE atunci când se folosește metoda amortizării degresive
Sursa : Reprezentare proprie

Y (amortizare liniară) 2015 2016 2017 2018 Total
Cifra de afaceri
-Consum de materii prime
-Consum de materiale
-Amortizare 7.000
3.900
400
2.250 7.000
3.900
400
2.250 7.000
3.900
400
2.250 7.000
3.900
400
2.250 28.000
15.600
1.600
9.000
= Rezultat curent 450 450 450 450 1.800
Excedentul brut din exploatare (EBE) 2.700 2.700 2.700 2.700 10.800
Tabelul 11 : Calculul EBE atunci când se folosește metoda amortizării liniare
Sursa : Reprezentare proprie

În acest caz, chiar dacă întreprinderea X prezintă o situație mai bună în care rezultatul
ei se modifică de la an la an, iar întreprinderea Y pare că are performanțe care stagnează, de
fapt performanțele celor două întreprinderi sunt identice și constante, fapt demonstrat și de
excedentul brut din exploatare.
c) Influența politicii de provizioane asupra rezultatului:
Politica de provizioane influențează rezultatul fie prin modalitatea de estim are a
provizioanelor, fie prin modalitatea de constituire a acestora.
Când se dorește folosirea tehnicilor de contabilitate creativă pentru manipularea
rezultatului, întreprinderile decid să majoreze considerabil provizioanele în anii buni, scăzând
astfel nivelul rezultatelor, pentru ca, mai apoi, să reducă provizioanele în anii slabi și să
crească rezultatele, ajungând la profituri chiar dacă situația inițială era una de pierdere.
d) Influența metodei de contabilizare a costului subactivității:
În bilanț, p roducția în curs de execuție, semifabricatele și produsele finite sunt
evaluate la costul de producție, valoarea lor influențând valoarea rezultatul ui variației
stocurilor.
Întreprinderile apelează la tehnicile de contabilitate creativă atunci când apar costuri
datorate folosirii incomplete a capacității de producție, schimbând astfel metoda imputării
raționale cu metoda costului complet.
e) Influența metodei de contabilizare a contractelor pe termen lung:
Contractele pe termen lung, de exemplu contractele de construcții, se execută pe
perioade lungi de timp.
Cea mai importantă problemă care apare este reprezentată de alocarea veniturilor și
cheltuielilor contractuale în decursul perioadelor contabile în care se execută contractul.23

23 Dumitrescu, A., op. cit., pag. 121

16
Aplicarea, fie a metod ei avansului procentual, fie a metodei executării lucrării, are ca
efect un rezultat contabil diferit pe parcursul executării respectivei lucrări. Acest lucru dă
naștere unor noi informații pentru contabilitatea creativă.
Dacă gradul de avansare al lucrăr ii se supraevaluează sau se subevaluează, rezultatul
suferă modificări, fiind fie ameliorat, fie micșorat, în funcție de interesele întreprinderii.

2. Manipularea rezultatului prin interpretarea principiilor contabile:
În contul de profit și pierdere se fac e o sinteză a tuturor operațiunilor care au dus la
formarea rezultatului într -o perioadă, indiferent dacă acesta a fost profit sau pierdere.
Contul de profit și pierdere poate fi prezentat în două forme, tablou sau listă,
evidențiind în mod concis rezulta tul din exploatare, rezultatul curent și rezultatul net. Însă,
mărimea rezultatului poate fi apreciată greșit din cauza modului în care au fost înțelese,
aplicate și respectate politicile contabile.
a) Reflectarea cheltuielilor cu personalul interimar utiliza t de întreprindere:
Personalul interimar reprezintă angajații pe termen foarte scurt recrutați prin
intermediul agențiilor de muncă temporară. Contractul personalului interimar se face cu
întreprinderea care îl închiriază, nu cu cea care îl utilizează. De ci, din perspectivă juridică,
cheltuielile privind personalul interimar nu sunt considerate salarii, ci se asimilează cu
prestările de servicii primite.
În România, nu se efectuează retratări asupra contului de profit și pierdere pentru
sumele oferite per sonalului interimar.
b) Reflectarea operațiunilor de externalizare efectuate de întreprindere:
O consecință a raportării unei cifre de afaceri mult mai mari decât cea reală este
externalizarea producției unei întreprinderi. De fapt, această cifră de afaceri nu a fost realizată
în totalitate de întreprindere. O parte din ea a fost a entității căreia i s -a externalizat misiunea.
Pentru a se apăra împotriva riscului de supraapreciere a performanței unei
întreprinderi, investitorii țin cont și de externalizarea producției.
În România, nu se efectuează retratări asupra contului de profit și pierdere.
c) Particularități privind ajustarea stocurilor de produse finite:
În contul de profit și pierdere, producția vândută, stocată sau imobilizată este estimată
la valoare a burtă. Ajustările nu scad veniturile, ci determină o creștere a valorii cheltuielilor.24

3. Manipularea rezultatului prin deciziile de gestiune adoptate de întreprinderi:
Deciziile de gestiune sunt reprezentate de operațiunile care au fost cu adevărat
realizate în cadrul întreprinderii, nu doar un „joc de înregistrări contabile”.
Principalul efect al deciziilor de gestiune este acela că oferă o imagine diferită asupra
întreprinderii, alta față de cea care ar fi fost prezentată în situația în care acest e operațiuni nu
s-ar fi efectuat.
a) Cosmetizarea rezultatului prin creșterea producției:
Din punct de vedere al normelor contabile, un avantaj economic nu se stabilește în
momentul producției, ci în momentul vânzării. Deci, în etapa de producție, veniturile se
majorează doar cu valoarea costului de producție.

𝐶𝑜𝑠𝑡 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐 ț𝑖𝑒
=𝑀𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑒 ș𝑖 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑢𝑚𝑎𝑡𝑒 +𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑐𝑢 𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖𝑙𝑒
+𝐴𝑚𝑜𝑟𝑡𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑝𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 +𝐸𝑛𝑒𝑟𝑔𝑖𝑎 𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑟𝑖𝑐 ă+𝐴𝑙𝑡𝑒 𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖

24 Dumitrescu, A ., op. cit., pag. 127

17
În cadrul costului de producți e sunt incluse atât cheltuielile fixe, cât și cele variabile.
În situația în care întreprinderea dorește să producă în lipsa unei comenzi, o cotă parte din
cheltuielile fixe pot fi recunoscute în costul de producție al producției obținute.25
Această metodă se poate utiliza atât pentru producția imobilizată, cât și pentru
producția stocată.
 Cum infuențează producția imobilizată?
În cazul producției imobilizate, întreprinderile își pot optimiza rezultatul atunci când
hotărăsc să folosească personalul propriu pentru a produce imobilizări, chiar dacă nu au
comenzi. Indiferent dacă există sau nu comenzi, personalul trebuie plătit, producând astfel
cheltuieli pentru întreprindere.
Exemplu :26
Pentru a evidenția influența producției imobilizate asupra rezultatulu i întreprinderii,
presupunem că avem o întreprindere de construcții Alfa, care termină o lucrare pe lună și
facturează cu 25.000 lei. Realizarea unei astfel de lucrări determină următoarele costuri
lunare:
 cheltuieli cu materiile prime și materialele nece sare în valoare de 9.000 lei;
 cheltuieli cu personalul în valoare de 13.000 lei;
 amortizarea lunară a echipamentelor tehnologice în valoare de 6.000.
În cadrul întreprinderii Alfa nu există stocuri de materii prime. În luna decembrie,
întreprinderea Alfa nu a mai primit comenzi pentru lucrări. În acest caz, există două
posibilități:
 I: să nu mai producă nimic, dar să își plătească în continuare angajații.
 II: să construiască o cladire care va fi folosită în scopuri personale și astfel să se
justifice plata salariilor angajaților.
Pentru al doilea caz, întreprinderea trebuie să se aprovizioneze cu materiale în sumă
totală de 9.000 lei, iar costul de producție al clădirii construite se va estima la valoarea de
24.000 lei.

Contul de profit și pierdere Cazul I – lei Cazul II – lei
Venituri din exploatare
Cifra de afaceri 255.000 255.000
Producția imobilizată 0 24.000
Cheltuieli de exploatare
Cumpărări de materii și aprovizionări 79.000 88.000
Δ Stocuri de materii (Si – Sf) 0 0
Cheltuieli cu salariile 156.000 156.000
Cheltuieli cu amortizarea 72.000 72.000
Rezultatul curent -52.000 -37.000
Analiza rezultatului
Producția 255.000 279.000
-Consumuri intermediare 79.000 88.000
Valoarea adăugată 176.000 191.000
-Salarii 156.000 156.000
Excedentul brut din exploatare 20.000 35.000
Tabelul 12 : Analiza rezultatului influențat de producția imobilizată
Sursa : Reprezentare proprie

25 Dumitrescu, A., op. cit., pag. 129
26 Dumitrescu, A., op. cit., pag. 129 -131

18
Dacă aceasta decide să construiască, de exemplu, un imobil, personalul este plătit
pentru munca depusă, iar imob ilul poate fi considerat un bun care contribuie la îmbunătățirea
rezultatului (tabelul 12) . Dar această practi că are efecte negative asupra rezultatului , printre
care transferul cheltuielilor fixe din exercițiul curent asupra exercițiilor viitoare, datorit ă
faptului că imobilizarea creată se va amortiza în viitor, ceea ce va reduce rezultatul curent.
 Cum influențează producția stocată?
În cazul producției stocate, întreprinderile își pot optimiza rezultatul atunci când
hotărăsc să producă imobilizări pentru nevoile proprii. Însă, această metodă are și un
inconvenient, în sensul că producția stocată în cursul exercițiului poate crește riscurile
întreprinderii, deoarece există șanse să nu mai fie plasate comenzi pentru acel tip de produs și
el să rămână pe stoc.
Exemplu :27
Pentru a evidenția influența producției stocate asupra rezultatului întreprinderii,
presupunem că avem o întreprindere Beta, care produce lunar scaune în următoarele condiții
(tabelul 13):

Bucăți produse lunar 150 buc
Preț de vânzare unitar 710 lei
Consum unitar de materii prime 410 lei
Salarii lunare 37.000 lei
Amortizare lunară 12.500 lei
Achiziții de materii prime în cursul anului 750.000 lei
Stoc inițial de materii prime la 1 ianuarie 0
Tabelul 13 : Informații privind producț ia întreprinderii Beta
Sursa : Reprezentare proprie

În luna decembrie, întreprinderea Beta nu a primit comenzi pentru producția de
scaune. Astfel, aceasta are două posibilități:
 I: să nu mai producă nimic, dar să își plătească în continuare angajații;
 II: să producă 300 de bucăți în avans, prelevând materii prime din stoc.

𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 =𝐵𝑢𝑐 ăț𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠𝑒 𝑙𝑢𝑛𝑎𝑟 𝑥 𝑃𝑟𝑒ț 𝑑𝑒 𝑣â𝑛𝑧𝑎𝑟𝑒 𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑟 𝑥 11 𝑙𝑢𝑛𝑖
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 =150 𝑏𝑢𝑐 𝑥 710 𝑙𝑒𝑖 𝑥 11 𝑙𝑢𝑛𝑖 = 1.171 .500 𝑙𝑒𝑖

𝐶𝑜𝑛𝑠𝑢𝑚 𝑙𝑢𝑛𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑒
=𝐵𝑢𝑐 ăț𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠𝑒 𝑙𝑢𝑛𝑎𝑟 𝑥 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑢𝑚 𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑒

𝐶𝑜𝑛𝑠𝑢𝑚 𝑙𝑢𝑛𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑒 =150 𝑏𝑢𝑐 𝑥 410 𝑙𝑒𝑖=61.500 𝑙𝑒𝑖

𝑃𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐 ț𝑖𝑎 𝑠𝑡𝑜𝑐𝑎𝑡 ă î𝑛 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 (𝑒𝑣𝑎𝑙𝑢𝑎𝑡 ă 𝑙𝑎 𝑐𝑜𝑠𝑡 )
=𝐶𝑜𝑛𝑠𝑢𝑚 𝑙𝑢𝑛𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑒 +𝑆𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖 𝑙𝑢𝑛𝑎𝑟𝑒
+𝐴𝑚𝑜 𝑟𝑡𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑢𝑛𝑎𝑟 ă

𝑃𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐 ț𝑖𝑎 𝑠𝑡𝑜𝑐𝑎𝑡 ă î𝑛 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 (𝑒𝑣𝑎𝑙𝑢𝑎𝑡 ă 𝑙𝑎 𝑐𝑜𝑠𝑡 )
=61.500 𝑙𝑒𝑖+37.000 𝑙𝑒𝑖+12.500 𝑙𝑒𝑖=111 .000 𝑙𝑒𝑖

27 Dumitrescu, A., op. cit., pag. 131 -132

19
Contul de profit și pierdere Producția în luna decembrie
Cazul I Cazul II
Venituri din exploatare
Cifra de afaceri 1.171.500 1.171.500
Producția stocată 0 111.000
Cheltuieli de exploatare
Achiziții de materii prime 750.000 750.000
Δ Stocuri de materii prime (Si – Sf) 73.500 12.000
Cheltuieli cu materiile prime 676.500 738.000
Cheltuieli cu salariile 444.000 444.000
Cheltuieli cu amortizarea 150.000 150.000
Rezultatul curent -99.000 -49.500
Analiza rezultatului
Producția 1.171.500 1.282.500
-Consumuri intermediare 676.500 738.000
Valoarea adăugată 495.000 544.500
-Salarii 444.000 444.000
Excedentul brut din exploatare 51.000 100.500
Tabelul 14 : Analiza rezultatului influențat de producția stocată
Sursa : Reprezentare proprie

b) Cosmetizarea rezultatului prin subscrierea unei asigurări:
Întreprinderile își pot reduce pierderile cauzate de creanțe prin subscrierea unei
asigurări care răspunde pentru plata acestora, chiar și în cazul falimentului clienților.
Traseul acestei metode este următorul: întreprinderea care a remarcat deprecierea unei
creanțe încheie un contract cu o companie de asigurări care o asigură că îi va achita valoarea
creanței peste o perioadă de timp stabilită, în schimbul plății unei prime. Prima reprezintă un
plasament care, prin jocul dobânzilor capitalizate, va atinge valoarea creanței peste o anumită
perioadă, iar compania de asigurări va despăgubi întreprinderea.28
c) Cosmetizarea rezultatului prin cesiunile „artificiale” de titluri:
Titlurile de plasament sunt acțiuni proprii răscumpărate, acțiuni cumpărate,
obligațiuni emise și răscumpă rate, obligațiuni cumpărate și alte titluri de plasament
achiziționate pentru a obține profit într -o perioadă scurtă de timp.29
În ceea ce privește contabilitatea creativă, o întreprindere poate să renunțe la titlurile
de plasament atunci când valoarea de piață a acestora este mare. Dar le poate răscumpăra
imediat la același preț, crescându -și astfel rezultatul financiar, deoarece își evaluează titlurile
de plasament la costul de achiziție, adică la prețul de cumpărare sau la valoarea fixată
conform contrac telor.
d) Managementul rezultatului prin operațiuni de hedging:
Din dorința de a se proteja împotriva riscului de majorare a ratei dobânzii,
întreprinderile contractează credite cu rată variabilă. Întreprinderile profită de scăderea
dobânzii fără a suporta c onsecințele majorării acesteia.

28 Dumitrescu, A., op. cit., pag. 132
29 Dumitrescu, A., op. cit., pag. 135

20
În ceea ce privește contabilitatea creativă, întreprinderile apelează la asigurarea de tip
CAP, adică banca garantează un nivel al dobânzii în schimbul unei prime. Prin creșterea
cheltuielilor cu primele de asigurare în an ul în care a contractat CAP, întreprinderea își
ajustează rezultatul, iar în următorii ani va majora venturile cu sumele primite de la bancă,
sume datorate creșterii ratei dobânzii peste nivelul convenit.30
e) Cesiunile în condiții avantajoase:
Leasing -ul es te o operațiune avantajoasă în situația în care se presupune că poate
produce o plusvaloare. Acest lucru nu se întâmplă de fiecare dată. Însă întreprinderile își pot
crea plusvalori și în mod artificial, prin cedarea activelor în condiții avantajoase.31
În ceea ce privește contabilitatea creativă, dacă o întreprindere presimte apropierea
unui an mai greu din punct de vedere financiar, își poate crește substanțial rezultatul, dar în
mod artificial prin cedarea activelor în condiții avantajoase.

1.3.2. Regle mentări contabile și fiscale privind manipularea rezultatului

Contabilitatea și fiscalitatea au același obiectiv: determinarea rezultatului contabil.
Impozitarea profitului este cea mai întâlnită problemă datorită faptului că regulile de
contabilizare a rezultatului contabil și a celui fiscal s -au format în baza unor obiective total
diferite.
Profitul contabil arată cum se aplică principiile contabile și măsoară fidel activitatea
societății, în timp ce profitul fiscal semnalează interesele autorităților fiscale.
 Influența fiscală a cheltuielilor cu dobânda:
Exemplu :
În trimestru al treilea al anului 2017, societatea X prezenta următoarea situație, unde
veniturile sunt impozabile și cheltuielile sunt deductibile:
-venituri provenite din activitatea de exploatare în valoare de 33.000 lei;
-venituri financiare în valoare de 3.500 lei;
-cheltuieli aferente activității de exploatare în valoare de 20.000;
-gradul de îndatorare a capitalului înregistrează o valoare de 6,2.
Societatea X dorește obținerea unui rezultat mai mare având la dispoziție două
posibilități:
a) Contractarea unui credit bancar în valoare de 33.000 lei la data de 31 iulie 2017, pe o
perioadă de 3 ani, cu o rată a dobânzii de 8,3%. Pe 31 august 2018, societatea X rambursează
suma de 3.500 lei.
b) Împrumutul de la un asociat în valoare de 33.000 la data de 31 iulie 2017, cu o rată a
dobânzii de 6%. Pe 31 august 2017, societatea X îi rambursează suma de 3.500 lei.
𝐺𝑟𝑎𝑑𝑢𝑙 𝑑𝑒 î𝑛𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖
= 𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 î𝑚𝑝𝑟𝑢𝑚𝑢𝑡𝑎𝑡 (î𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 )+𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 î𝑚𝑝𝑟𝑢𝑚𝑢𝑡𝑎𝑡 (𝑠𝑓â𝑟ș𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 )
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢 (î𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 )+𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢 (𝑠𝑓â𝑟ș𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 )

Datorită fap tului că gradul de îndatorare a capitalului este mai mare decât 3,
cheltuielile nedeductibile sunt reportate pentru perioada următoare. Și pentru că rata dobânzii
depășește nivelul de 1,75%, cheltuielile cu dobânda sunt nedeductibile pentru partea care
depășește acest nivel.

30 Dumitrescu, A., op. cit., pag. 137
31 Dumitrescu, A., op. cit., pag. 140

21
Credit bancar Împrumut de la asociat
August
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑏 â𝑛𝑧𝑖𝑙𝑒 =33.000 𝑥 8,3% 𝑥 1
12=228 ,25 August
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑏 â𝑛𝑧𝑖𝑙𝑒 =33.000 𝑥 6% 𝑥 1
12=165
Septembrie
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑏 â𝑛𝑧𝑖𝑙𝑒 =(33.000 −3.500 )𝑥 8,3% 𝑥 1
12
=204 ,04 Septembrie
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑏 â𝑛𝑧𝑖𝑙𝑒 =(33.000 −3.500 )𝑥 6% 𝑥 1
12=147 ,50
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑏 â𝑛𝑧𝑖𝑙𝑒 =228 ,25+204 ,04=423 ,29 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑏 â𝑛𝑧𝑖𝑙𝑒 =165 +147,50=312 ,50
August – Septembrie
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑛𝑒𝑑𝑒𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑏𝑖𝑙𝑒 𝑟𝑒𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑡𝑒
=33.000 𝑥 1,75% 𝑥 1
12
+(33.000 −3.500 )𝑥 1,75% 𝑥 1
12=48,13+43,02
=91,15
August – Septembrie
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑛𝑒𝑑𝑒𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑏𝑖𝑙𝑒 𝑟𝑒𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑡𝑒 =312 ,50−91,15=221 ,35
𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙 =40.000 −20.000 +3.500 −423 ,29
=23.076 ,71 𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙 =40.000 −20.000 +3.500 −312 ,50
=23.187 ,50
𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡 𝑓𝑖𝑠𝑐𝑎𝑙 =40.000 −20.000 +3.500 −423 ,29=23.076 ,71 𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡 𝑓𝑖𝑠𝑐𝑎𝑙 =23.187 ,50+312 ,50=23.500
𝐼𝑚𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡 𝑝𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 =16% 𝑥 23.076 ,71=3.692 𝐼𝑚𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡 𝑝𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 =16% 𝑥 23.500 =3.760
𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡 𝑛𝑒𝑡 =23.076 ,71−3.692 =19.384 ,71 𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡 𝑛𝑒𝑡 =23.187 ,50−3.760 =19.427 ,50
Tabel 15 : Influența fiscală a cheltuielilor cu dobânda
Sursa : Reprezentare proprie

22
Din tabelul anterior se observă că societatea obține un rezultat mai mare în cazul în
care decide să se împrumute de la asociat. Societatea își manipulează rezultatul printr -o
decizie creativă pentru a diminua impactul fiscal.

1.1.Influența tehnicilor de contabilitate creativă asupra rezultatului
Performanțele unei întreprinderi pot fi evaluate cu ajutorul ratelor de lichiditate,
rentabilitate și solvabilitate:
𝐿𝑖𝑐ℎ𝑖𝑑𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡 ă= 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡
𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑟𝑒𝑛𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡 ăț𝑖𝑖 𝑒𝑐𝑜𝑛𝑜𝑚𝑖𝑐𝑒 = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑏𝑟𝑢𝑡
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 𝑥 100
𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑠𝑜𝑙𝑣𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡 ăț𝑖𝑖 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑖𝑚𝑜𝑛𝑖𝑎𝑙𝑒 = 𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑖
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑥 100
𝐺𝑟𝑎𝑑𝑢𝑙 𝑑𝑒 î𝑛𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑎𝑟𝑒 𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙 ă= 𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑖 𝑥 100
Exemplu :
Presupunem că avem societatea SC Transilvania Construcții SA, având ca obiect de
activitate „Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale” cu cod CAEN
4120.1
Extas din informațiile financiare anale (tabel 16):

Elemente Anul 2016 – lei Anul 2017 – lei
Active curente 12.192.258 9.058.753
Datorii curente 15.918.838 11.372.499
Capitaluri proprii 93.849.328 91.847.416
Total activ 196.837.172 217.938.059
Datorii totale 102.987.846 126.090.646
Profit brut 5.483.653 408.883
Tabel 16 : Informații financiare anuale ale societății SC Transilvania Construcții SA
Sursa : Bursa de Valori București2

Determinarea performanțelor societății prin calculul și interpretarea ratelor (tabel 17):

Elemente Anul 2016 – lei Anul 2017 – lei
Lichiditatea curentă 12.192 .258
15.918 .838=0,77 9.058 .753
11.372 .499=0,80
Rata rentabilității economice 5.483 .653
196 .837 .172𝑥100 = 2,79% 408 .883
217 .938 .059𝑥100 = 0,19%
Rata solvabilității patrimoniale 93.849 .328
196 .837 .172𝑥100 = 47,68% 91.847 .416
217 .938 .059𝑥100= 42,14%
Gradul de îndatorare generală 102 .987 .846
93.849 .328𝑥100 = 109,74% 126 .090 .646
91.847 .416𝑥100 = 137,28%
Tabelul 17 : Calculul ratelor privind performanțele societății
Sursa : Reprezentare proprie

1 https://www.onrc.ro/index.php/ro/caen
2 http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=COTR

23
După cum se poate observa din tabelul 17, diferențele ratelor în cei doi ani analizați
sunt considerabile.
Lichiditatea curentă este aproximativ egală în cei doi ani, dar nu se încadrează în
intervalul de siguranță (1 – 1,5). O valoare de aproximativ 0,80 implică faptul că activele
curente nu se pot transforma în disponibilități bănești astfel încât să acopere datoriile care au
scadență mai mică de un an. În acest caz, valoarea lichidității curente indică un dezechilibru
la nivelul trezoreriei societății.
Se observă că rata rentabilității economice înregistrează o scădere de peste două
procente de la un an la altul. Acest lucru se datorează stocării activelor și ne utilizării
corespunzătoare a acestora, fapt ce implică și scăderea considerabilă a profitului societății.
Solvabilitatea patrimonială în cei doi ani se încadrează în intervalul asiguratoriu de
(40% – 60%). Acest fapt implică garantarea din capitalul soci al a obligațiilor față de creditori
și acționari, fiind un lucru pozitiv pentru societate.
Gradul de îndatorare generală are valori cu mult peste limita admisă de 30% – 40%,
ceea ce ar confirma o stare financiară consolidată a societății. Se trage un sem nal de alarmă
pentru creditorii societății, deoarece aceasta nu își mai poate finanța datoriile totale pe seama
capitalurilor proprii.
Analizând ratele de lichiditate, rentabilitate și solvabilitate se constată că
performanțele societății SC Transilvania Construcții SA sunt într -o continuă scădere. Se
poate concluziona că societatea nu utilizează tehnici de contabilitate creativă pentru
manipularea rezultatului și îmbunătățirea performanțelor.

24
Capitolul 2
Posibilități de manipulare a rezultatului în situațiile financiare ale
societăților cotate la Bursa de Valori București
Rezultatul pe acțiune (Earnings Per Share) permite o mai bună comparare a
indicatorilor de performanță ai diferitelor societăți în aceleași perioadă de raportare, dar și
compararea indicatorilor de performanță ai aceleiași societăți de la un exercițiu financiar la
altul.
La nivel internațional , managerii sunt destul de conștienți cu privire la impactul
surprinzător al Earnings Per Share (EPS) asupra prețurilor acțiunilor și, prin urma re, a
rezultat o îndoială privind performanța rezultatului pe acțiune pe termen scurt.
Rezultatul pe acțiune este considerat a fi cel mai popular, utilizat pe scară largă pentru
performanța financiară a tuturor entităților .
Rezultatul pe acțiune implică , de asemenea, evaluarea acțiunilor, schemele de
stimulare a performanței manageriale și negocierile privi nd fuziunile și achizițiile.
Rezultatul pe acțiune este ușor de calculat și ușor de înțeles, iar managementul este
felicitat atunci când există o creștere pozitivă a rezultatului pe acțiune.
Rezultatul pe acțiune nu ia în considerare costul capitalului propriu și, prin urmare, nu
reflectă costul t otal al unei afaceri. Entitățile care se confruntă cu dificultăți de îndatorare
reflectate în niveluri ridicate de instruire financiară au un cost ridicat al capitalului propriu
datorită riscului crescut.
Managementul poate recurge și la tehnicile de contabilitate creativă pentru a
maximiza val oarea rezultatului pe acțiune .
Impactul efectului de levier, atât operațional, cât și financiar, și inflația ar trebui să
determine o creștere și mai pronunțată a câștigurilor procentuale comparativ cu creșterea
volumului vânzărilor.
Valoarea mai mare a câștigurilor obținute dintr -o bază mai mare a activelor în anul
următor, împărțită la același număr de acțiuni ordinare emise, va cond uce, cel mai probabil, la
un rezultat pe acțiune mai ridicat, chiar dacă societatea are într -adevăr o performanță mai
slabă a profitabilității față de vânzări și active în anul precedent.
Acest fenomen reprezintă o tendință inerentă față de creșterea pozitivă a rezultatului
pe acțiune atunci când există câștiguri pozitive reținute în anul precedent.
O tehnică de contabil itate creativă des întâlnită în manipularea rezultatului este cea de
răscumpărare a propriilor acțiuni, care are impact și asupra structurii capitalului atunci când
se dorește majorarea capitalului împrumutat în detrimentul capitalului propriu, dar și asup ra
cursului pe bursă după o perioadă de scăderi accentuate.
Reflectarea în contabilitate a răscumpărării propriilor acțiuni conform Ordinului
1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situații le financiare anuale consolidate, se prezintă astfel:
a) răscumpărarea propriilor acțiuni:
1091 = 5121
„Acțiuni proprii deținute pe
termen scurt” „Conturi la bănci în lei”

25
b) anularea acțiunilor proprii:
-în situația în care există pierderi:
% = 1091
„Acțiuni proprii deținute pe
termen scurt”
1012
„Capital subscris vărsat”
149
„Pierderi legate de emiterea,
răscumpărarea, vânzarea
cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de
capitaluri proprii”

-în situația în care există câștiguri:
1012 = %
„Capital subscris vărsat”
1091
„Acțiuni proprii deținute pe
termen scurt”
141
„Câștiguri legate de vânzarea
sau anularea instrumentelor
de capitaluri proprii”

2.1. Obiectivul cercetării
Prin intermediul acestei cercetări am decis să realizez o analiză privind rezultatul pe
acțiune și răscumpărarea propriilor acțiuni la societățile cotate la Bursa de Valori București,
având ca principal domeniu de activitate industria extractivă.
Motivația de a cerceta această te mă are în vedere mai multe aspecte. În primul rând,
determinarea folosirii tehnicilor de contabilitate creativă, implicit de manipulare a
rezultatului, la nivelul societăților. În al doilea rând, această problematică poate fi subiectul
unei dezbateri publi ce, pentru a se stabili intensitatea cu care managerii societăților apelează
la practicile de contabilitate creativă în determinarea performanțelor financiare.
Obiectivele cercetării sunt acelea de a identifica schimbările care apar în evoluția
rezultatul ui pe acțiune, determinarea răscumpărării propriilor acțiuni, dar și stabilirea folosirii
tehnicilor de contabilitate creativă privind manipularea rezultatului în cadrul societăților
analizate.
Principalele întrebări care apar în procesul de cercetare sun t direct corelate cu
obiectivele cercetării și anume:
1. Apar schimbări pozitive sau negative în evoluția rezultatului pe acțiune?
2. În perioada analizată, societățile își răscumpără propriile acțiuni?
3. Conducerea societăților analizate a folosit tehnic ile de contabilitate pentru a -și manipula
rezultatul?

26
2.2. Metodologia cercetării
Metodologia cercetării privind apariția tehnicilor de contabilitate creativă în cadrul
societăților din industria extractivă listate la Bursa de Valori București se pre zintă astfel:
1. Metode de colectare a datelor cercetării:
Pentru a surprinde apariția tehnicilor de contabilitate creativă privind manipularea
rezultatului, am folosit analiza empirică a datelor, utilizând ca sursă pentru căutarea și
culegerea datelor ar hivele Bursei de Valori București, ramura industriei extractive.
2. Metode de măsurare a datelor cercetării:
Numărătoarea a constat în consemnarea prezenței sau absenței rapoartelor financiare
anuale pentru societățile din industria extractivă.
Clasifica rea a presupus aranjarea societăților care aveau rapoarte financiare anuale în
ordinea alfabetică a simbolului pe care îl au acțiunile acestora în cadrul Bursei de Valori
București.
3. Metode de tratare și analiză a datelor cercetării:
Analiza calitativă m-a ajutat să determin eșantionul pe care s -a bazat cercetarea.
Astfel, am determinat numărul și procentul societăților cotate la Bursa de Valori București
care aveau prezentate situațiile financiare si rapoartele necesare pentru colectarea
informațiilor.
În același timp, am folosit și analiza cantitativă pentru calculul indicatorilor și
reținerea sumelor.
Datele se referă la societățile cotate la Bursa de Valori București care au ca domeniu
de activitate industria extractivă. Perioada de analiză este de 3 ani: 2015, 2016 și 2017.
Studiul a exclus societățile delistate, societățile suspendate și societățile care nu
ofereau informațiile necesare cercetării, implicit rapoartele financiare anuale.

Elemente
Număr Calcul medie procentuală
Număr total de societăți
în industruia extractivă
21 100%

Societăți delistate
10 10
21 𝑥 100 =47,62%

Societăți suspendate
2 2
21 𝑥 100 =9,52%

Societăți tranzacționabile:
9 9
21 𝑥 100 =42,86%

-cu informații necesare
4 4
9 𝑥 100 =44,44%

-fără informații necesare
5 5
9 𝑥 100 =55,56%
Tabel 18 : Determinarea ponderilor pe categorii din totalul societăților
Sursa : Reprezentare proprie

27
𝑀𝑒𝑑𝑖𝑎 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑒𝑡 ăț𝑖𝑙𝑜𝑟 = 𝐶𝑎𝑡𝑒𝑔𝑜𝑟𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑒𝑡 ăț𝑖
𝑁𝑢𝑚 ă𝑟 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑒𝑡 ăț𝑖 𝑥 100

Din tabelul 18 rezultă că din totalul de 21 de societăți înregistrate pe Bursa de Valori
București în cadrul industriei extractive, un procent de aproape jumătate din total, respectiv
47,62% reprezentând 10 societăți au fost delistate datorită scăderii î ncrederii în piața de
capital și a finanțărilor obținute prin expunere.
Două societăți listate pe Bursa de Valori București în cadrul industriei extractive,
adică un procent de 9,52% din total, au fost suspendate deoarece nu se încadrau în
prevederile leg ii privind piața de capital.
În acest caz, rămân 9 societăți tranzacționabile, reprezentând 42,86% din totalul
societăților aparținând industriei extractive.
Dintre acestea, doar 4 societăți, adică 44,44%, prezintă rapoarte anuale cu informații
financiare necesare procesului de cercetare.
Așadar, din totalul de 21 de societăți al eșantionului, rămân doar 4 societăți care se pot
analiza.
Aceste societăți sunt prezentate în tabelul 19:

Simbol acțiune Denumire societate Segment Categorie
DAFR Dafora SA Principal Standard
PTR Rompetrol Well Services SA Principal Standard
SNG S.N.G.N. Romgaz SA Principal Premium
SNP OMV Petrom SA Principal Premium
Tabel 19 : Prezentarea alfabetică a societăților după simbolul acțiunii
Sursa : Reprezentare proprie

Datorită faptului că informațiile au fost puține, pe lângă cercetarea bazată pe analiza
datelor de pe Bursă, am realizat și studii de caz, situații ipotetice în care societățile apelează
la tehnicile de contabilitate creativă privind manipularea rezulta tului. Studiile de caz au oferit
informații complexe despre rezultatul pe acțiune și răscumpărarea propriilor acțiuni.

2.3. Rezultatele cercetării
1. Dafora SA
Situația reală:
Structura acționariatului societății Dafora SA nu s -a modificat în perioada analizată.
Aceasta este prezentată în tabelul 20:
Număr de acțiuni Procent deținere Capital social
(retratat)
Călburean Gheorghe 500.766.391 49,96% 70.429
Foraj Sonde SA Craiova 139.586.800 13,93% 19.632
Dafora Group SA Mediaș 76.435.688 7,63% 10.750
Alți acționari persoane fizice 225.652.087 22,51% 31.736
Alți acționari persoane juridice 59.882.328 5,97% 8.422
Total 1.002.323.294 100,00% 140.969
Tabel 20 : Structura acționariatului societății Dafora SA
Sursa : Reprezentare proprie

28

La data de 31.12.2015, numărul total autorizat de acțiuni este de 1.002.323.294
acțiuni, fiecare având o valoare nominală de 0,10 lei/ acțiune. Toate acțiunile emise sunt
plătite în totalitate.
Deteminarea rezultatului pe acțiune:

Anul Rezultatul aferent
acționaril or societății
(mii lei) Numărul mediu ponderat al
acțiunilor ordinare în curs de
emisiune Rezultatul pe
acțiune de bază
2015 (76.116) 1.002.323.294 (0,075939)
2016 (82.678) 1.002.323.294 (0,082486)
2017 253.955 1.002.323.294 0,253448
Tabel 21 : Determinarea rezultatului pe acțiune în perioada 2015 -2017
Sursa : Reprezentare proprie

Din tabelul 21 se constată că în cursul anului 2017 societatea și -a răscumpărat
propriile acțiuni, aspect care reiese din calculul rezultatului pe acțiune, nu din rapoartele
financiare anuale.
O creștere considerabilă a rezultatului pe acțiune, precum și răscumpărarea propriilor
acțiuni reprezintă o tehnică de contabilitate creativă care are impact asupra rezultatului
societății, implicit asupra performanțelor fina nciare ale acesteia.
Situația ipotetică:
Se preiau din situația reală a societății Dafora SA următoarele informații:
-numărul de acțiuni ordinare aflate în circulație la 01.01.2015 este de 1.002.323.294 bucăți;
-profitul/ pierderea exercițiului pentru an ul 2015 este de (76.116.000) lei, pentru anul 2016
este de (82.678.000) lei, iar pentru anul 2017 este de 253.955.000 lei.
Presupunem că în decursul celor trei ani societatea Dafora SA a înregistrat
următoarele operațiuni:
-informații aferente anului 2015 :
 la data de 01.02.2015, se emit 100.000 de acțiuni ordinare;
 la data de 01.12.2015, se răscumpără 250.000 de acțiuni ordinare.
-informații aferente anului 2016:
 la data de 31.03.2016, se răscumpără 750.000 de acțiuni ordinare;
 la data de 01.05.2016, se c onvertesc 70.000 de acțiuni preferențiale în acțiuni
ordinare;
 la data de 01.07.2016, se convertesc 95.000.000 de opțiuni în acțiuni ordinare;
 la data de 30.09.2016, se răscumpără 50.000 de acțiuni ordinare.
-informații aferente anului 2017:
 la data de 01. 04.2017, se răscumpără 15.500.000 de acțiuni ordinare;
 la data de 01.05.2017, se convertesc 30.000 de obligațiuni în acțiuni ordinare.
Raportul de conversie este următorul:
-1 acțiune preferențială se convertește în 5 acțiuni ordinare;
-10 obligațiuni se convertesc într -o acțiune ordinară;
-15 opțiuni se convertesc într -o acțiune ordinară.

Modul de calcul al rezultatului pe acțiune în anul 2015:

29
𝑀𝑒𝑑𝑖𝑎 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡 ă
=1.002 .323 .294 𝑥 1
12+(1.002 .323 .294 +100 .000 ) 𝑥 10
12
+(1.002 .323 .294 +100 .000 −250 .000 ) 𝑥 1
12
=83.526 .941 +835 .352 .745 +83.514 .441 =1.002 .394 .127
𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒 𝑎𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑒 = (76.116 .000 )
1.002 .394 .127=(0,075934 )
Modul de calcul al rezultatului pe acțiune în anul 2016:
𝑀𝑒𝑑𝑖𝑎 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡 ă
=1.002 .173 .294 𝑥 3
12+(1.002 .173 .294 −750 .000 ) 𝑥 1
12
+(1.001 .423 .294 +70.000 𝑥 5) 𝑥 2
12
+(1.001 .773 .294 + 95.000 .000
10)𝑥 3
12 +(1.011 .273 .294 −50.000 ) 𝑥 3
12
=250 .543 .324 +83.451 .941 +166 .962 .216 +252 .818 .324
+252 .805 .824 =1.006 .581 .629
𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒 𝑎𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑒 = (82.678 .000 )
1.006.581 .629=(0,082137 )
Modul de calcul al rezultatului pe acțiune în anul 2017:
𝑀𝑒𝑑𝑖𝑎 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡 ă
=1.011 .223 .294 𝑥 3
12+(1.011 .223 .294 − 15.500 .000 )𝑥 1
12
+(995 .723 .294 + 30.000
15)𝑥 8
12
=252 .805 .824 +82.976 .941 +663 .816 .863 =999 .599 .628
𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢 𝑙 𝑝𝑒 𝑎𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑒 = 253 .955 .000
999 .599 .628=0,254057

Determinarea rezultatului pe acțiune în situația ipotetică:

Anul Profitul/ pierderea
exercițiului (lei) Numărul mediu ponderat al
acțiunilor ordinare Rezultatul pe
acțiune de bază
2015 (76.116.000 ) 1.002.394.127 (0,075934)
2016 (82.678.000) 1.002.173.294 (0,082137)
2017 253.955.000 1.011.223.294 0,254057
Tabel 22 : Rezultatul pe acțiune în situația ipotetică
Sursa : Reprezentare proprie

În tabelul 22 se poate observa că numărul acțiunilor ordinare deținute de societatea
Dafora SA este în scădere. Rezultatul pe acțiune variază în anul 2016 cu o tendință
descrescătoare față de anul 2015, pentru a înregistra o creștere substanțială în anul 2017. Tot
în anul 2017, societatea Dafora SA înregistr ează și profit.
În situația ipotetică se observă că societatea a apelat la tehnicile de contabilitate
creativă pentru a -și manipula rezultatul.
Pentru a se evidenția mai bine aplicarea tehnicilor de contabilitate creativă pentru
manipularea rezultatului, putem realiza o comparație între situația reală și cea ipotetică.

30
Anul Profitul/ pierderea
exercițiului ( mii lei) Numărul mediu ponderat al
acțiunilor ordinare Rezultatul pe acțiune
de bază
Real Ipotetic Real Ipotetic Real Ipotetic
2015 (76.116) (76.116) 1.002.323.294 1.002.394.127 (0,075939) (0,075934)
2016 (82.678) (82.678) 1.002.323.294 1.002.173.294 (0,082486) (0,082137)
2017 253.955 253.955 1.002.323.294 1.011.223.294 0,253448 0,254057
Tabel 23 : Comparație în situația reală și situația ipotetică
Sursa : Reprezentare proprie

Din tabelul 23 se deduce că prin folosirea tehnicilor de contabilitate creativă la nivelul
contului de profit și pierdere, implicit asupra rezultatului pe acțiune, numărul mediu ponderat
al acțiunilor ordinare este î ntr-o continuă scădere, în timp ce rezultatul pe acțiune ipotetic
înregistrează creșteri comparativ cu cel real.

2. Rompetrol Well Services SA
Situația reală:
Structura acționariatului societății Rompetrol Well Services SA nu s -a modificat în
perioada analizată (figura 3):

Figura 3 : Structura acționariatului societății în perioada 2015 -2017
Sursa : Reprezentare proprie

La data de 31.12.2015, numărul total autorizat de acțiuni este de 278.190.900 bucăți,
fiecare având o valoare nominală de 0,10 lei/ acțiune. În perioada 2015 -2017, societatea
Rompetrol Well Services SA nu a desfășurat activități de răscumpărare a propriilor acțiuni.
Deteminarea rezultatului pe acțiune:
Anul Rezultatul aferent
acționarilor societății
(lei) Numărul mediu ponderat al
acțiunilor ordinare în curs de
emisiune Rezultatul pe
acțiune de bază
2015 (29.622.639) 278.190.900 (0,106483)
2016 (5.820.561) 278.190.900 (0,020923)
2017 2.442.446 278.190.900 0,008780
Tabel 24 : Determinarea rezultatului pe acțiune în perioada 2015 -2017
Sursa : Reprezentare proprie
73.01%10.68%16.31%Stuctura acționariatului societății Rompetrol Well
Services SA în perioada 2015 -2017
KMG International N.V.
Olanda
KJK Fund II SICAV-SIF
Luxembourg
Alți acționari (2.926
acționari)

31
Din tabelul 24 se constată că rezultatul pe acțiune a înregistrat ușoare creșteri de la un
an la altul, fapt ce poate conduce la o probabilitate de manipulare a rezultelor de către
conducere.
O creștere a rezultatului pe acți une, dar fără desfășurarea activităților de răscumpărare
a propriilor acțiuni reprezintă o tehnică de contabilitate creativă care are impact asupra
rezultatului societății, implicit asupra performanțelor financiare ale acesteia.
Situația ipotetică:
Se preiau din situația reală a societății Rompetrol Well Services SA următoarele
informații:
-numărul de acțiuni ordinare aflate în circulație la 01.01.2015 este de 278.190.900 bucăți;
-profitul/ pierderea exercițiului pentru anul 2015 este de (29.622.639) le i, pentru anul 2016
este de (5.820.561) lei, iar pentru anul 2017 este de 2.442.446 lei.
Presupunem că în decursul celor trei ani societatea Rompetrol Well Services SA a
înregistrat următoarele operațiuni:
-informații aferente anului 2015:
 la data de 31.0 3.2015, se convertesc 75.000 de acțiuni preferențiale în acțiuni
ordinare;
 la data de 01.05.2015, se răscumpără 35.000 de acțiuni ordinare;
 la data de 01.07.2015, se convertesc 777.000 de opțiuni în acțiuni ordinare;
 la data de 30.09.2015, se răscumpără 14 .000 de acțiuni ordinare.
-informații aferente anului 2016:
 la data de 01.04.2016, se convertesc 500.000 de obligațiuni în acțiuni ordinare;
 la data de 01.05.2016 , se răscumpără 451.000 de acțiuni ordinare.
-informații aferente anului 2017:
 la data de 01.0 2.2017, se emit 250.000 de acțiuni ordinare;
 la data de 01.12.2017, se răscumpără 5.320.000 de acțiuni ordinare.
Raportul de conversie este următorul:
-1 acțiune preferențială se convertește în 3 acțiuni ordinare;
-5 obligațiuni se convertesc într -o acți une ordinară;
-7 opțiuni se convertesc într -o acțiune ordinară.

Modul de calcul al rezultatului pe acțiune în anul 2015:
𝑀𝑒𝑑𝑖𝑎 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡 ă
=278 .190 .900 𝑥 3
12+(278 .190 .900 +75.000 𝑥 3)𝑥 1
12
+(278 .415 .900 −35.000 )𝑥 2
12+(278 .380 .900 + 777 .000
7)𝑥 3
12
+(278.491 .900 −14.000 )𝑥 3
12
=69.547 .725 +23.201 .325 +46.396 .817 +69.622 .975 +69.619 .475
=278 .388 .317
𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒 𝑎𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑒 = (29.622 .639 )
278 .388 .317=(0,106408 )
Modul de calcul al rezultatului pe acțiune în anul 2016:
𝑀𝑒𝑑𝑖𝑎 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡 ă
=278 .477 .900 𝑥 3
12+(278 .477 .900 + 500 .000
5)𝑥 1
12
+(278 .577 .900 −451 .000 )𝑥 8
12
=69.619 .475 +23.214 .825 +185 .417 .933 =278 .525 .233

32
𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒 𝑎𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑒 = (5.820 .561 )
278 .525 .233=(0,020898 )
Modul de calcul al rezultatului pe acțiune în anul 2017:
𝑀𝑒𝑑𝑖𝑎 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡 ă
=278 .126 .900 𝑥 1
12+(278 .126 .900 +250 .000 )𝑥 10
12
+(278 .376 .900 −5.320 .000 )𝑥 1
12
=23.177 .242 +231 .980 .750 +22.754 .742 =277 .912 .734
𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒 𝑎𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑒 = 2.442 .446
277 .912 .734=0,008786

Determin area rezultatului pe acțiune în situația ipotetică:

Anul Profitul/ pierderea
exercițiului (lei) Numărul mediu ponderat al
acțiunilor ordinare Rezultatul pe
acțiune de bază
2015 (29.622.639) 278.388.317 (0,106408)
2016 (5.820.561) 278.525.233 (0,020898)
2017 2.442.446 277.912.734 0,008786
Tabel 25 : Rezultatul pe acțiune în situația ipotetică
Sursa : Reprezentare proprie

În tabelul 25 se poate observa că numărul acțiunilor ordinare deținute de societatea
Rompetrol Well Services SA variază de la o perioadă la alta, înregistrând o creștere doar în
anul 2016. În anul 2017, societatea înregistrează profit, dar și un rezultat pe acțiune mult mai
mare decât în anii precedenți.
În situația ipotetică se observă că societatea a apelat la tehnicile de conta bilitate
creativă pentru a -și manipula rezultatul.
Pentru a se evidenția mai bine aplicarea tehnicilor de contabilitate creativă pentru
manipularea rezultatului, putem realiza o comparație între situația reală și cea ipotetică.

Anul Profitul/ pierderea
exercițiului ( mii lei) Numărul mediu ponderat
al acțiunilor ordinare Rezultatul pe acțiune
de bază
Real Ipotetic Real Ipotetic Real Ipotetic
2015 (29.622.639) (29.622.639) 278.190.900 278.388.317 (0,106438) (0,106408)
2016 (5.820.561) (5.820.561) 278.190.900 278.525.233 (0,020923) (0,020898)
2017 2.442.446 2.442.446 278.190.900 277.912.734 0,008780 0,008786
Tabel 26 : Comparație între situația reală și cea ipotetică
Sursa : Reprezentare proprie

Din tabelul 26 se deduce că prin folosirea tehnicilor de contabilitate creativă la nivelul
contului de profit și pierdere, implicit asupra rezultatului pe acțiune, rezultatul exercițiului se
îmbunătățește considerabil de la un an la altul. Chiar dacă numărul acțiunilor ordinare variază
în anul 2016 cu o tendință crescătoare și în anul 2017 cu o tendință descrescătoare, rezultatul
pe acțiune se ameliorează de la un exercițiu financiar la altul, fiind într -o continuă creștere.

33
3. S.N.G.N. Romgaz SA
Situația reală:
Structura acționariatului societă ții S.N.G.N. Romgaz SA nu s -a modificat în perioada
2015 -2016 (tabel 27):

Număr de
acțiuni Procent
deținere Capital
social
(retratat)
Statul român 269.823.080 70,01% 269.823.080
Free float – total, din care: 115.599.320 29,99 % 115.599.320
-persoane juridice 95.451.082 24,77% 95.451.082
-persoane fizice 20.148.238 5,22% 20.148.238
Total 385.422.400 100,00% 385.422.400
Tabel 27 : Structura acționariatului societății S.N.G.N. Romgaz SA
Sursa : Reprezentare proprie

La data de 31.12.2015, numărul total autorizat de acțiuni este de 385.422.400 bucăți,
fiecare având o valoare nominală de 1 leu/ acțiune. În perioada 2015 -2017, societatea
S.N.G.N. Romgaz SA nu a efectuat tranzacții cu propriile acțiuni.
Deteminarea rezultatului pe acțiune:

Anul Rezultatul aferent
acționarilor societății (mii
lei) Numărul mediu ponderat al
acțiunilor ordinare în curs de
emisiune Rezultatul pe
acțiune de bază
2015 1.194.285 385.422.400 0,003099
2016 1.024.579 385.422.400 0,002658
2017 1.854.748 385.422.400 0,004812
Tabel 28: Determinarea rezultatului pe acțiune în perioada 2015 -2017
Sursa : Reprezentare proprie

Din tabelul 28 se constată că în cursul anului 2017 societatea și -a răscumpărat
propriile acțiuni, aspect care reiese din calculul rezultatului pe acțiune, nu din rapoartele
financiare anuale în care se precizează că societatea nu a avut tranzacții în care să fie
implicate acțiunile proprii.
O creștere a rezultatului pe acțiune, dar fără desfășurarea activităților de răscumpărare
a propriilor acțiuni reprezintă o tehnică de contabilitate creativă care are impact asupra
rezultatului societății, implicit asupra performanțelor financiare ale acesteia.
Situația ipotetică:
Se preiau din situația reală a societății S.N.G.N. Romgaz SA următoarele informații:
-numărul de acțiuni ordinare aflate în circulație la 01.01.2015 este de 385.422.400 acțiuni;
-profitul/ pierderea exercițiului pentru anul 2015 este de 1.194.285 mii lei, pentru anul 2016
este de 1.024.579 mii lei, iar pentru anul 2017 este de 1.854.748 mii lei.
Presupunem că în decursul celor trei ani societatea S.N.G.N. Romgaz SA a înregistrat
următoarele operațiuni:
-informații aferente anului 2015:
 la data de 01.02.2015, se răscumpără 250.000 de acțiuni ordinare;

34
 la data de 01.12.2015, se răscumpără 1.545.000 de acțiuni ordinare.
-informații aferente anului 2016:
 la data de 31.03.2016, se răscumpără 978.000 de acțiuni ordinare;
 la data de 01.05.2016, se convertesc 140.000 de acțiuni preferențiale în acțiuni
ordinare;
 la data de 01.07.2016, se convertesc 99.009 de opțiuni în acțiuni ordinare;
 la data de 30.09.2016, se răscumpără 1.557.000 de acțiuni ordinare.
-informații aferente anului 2017:
 la data de 01.04.2017, se răscumpără 679.000 de acțiuni ordinare;
 la data de 01.05.2017, se convertesc 900.000 de obligațiuni în acțiuni ordinare.
Raportul de conversie este următorul:
-1 acțiune preferențială se convertește în 7 acțiuni ordinare;
-15 obligațiuni se convertesc într -o acțiune ordinară;
-9 opțiuni se convertesc într -o acțiune ordinară.

Modul de calcu l al rezultatului pe acțiune în anul 2015:
𝑀𝑒𝑑𝑖𝑎 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡 ă
=385 .422 .400 𝑥 1
12+(385 .422 .400 −250 .000 )𝑥 10
12
+(385 .172 .400 −1.545 .000 )𝑥 1
12
=32.118 .533 +320 .977 .000 +31.968 .950 =385 .064 .483
𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒 𝑎𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑒 = 1.194 .285
385 .064 .483=0,003101
Modul de calcul al rezultatului pe acțiune în anul 2016:
𝑀𝑒𝑑𝑖𝑎 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡 ă
=383 .627 .400 𝑥 3
12
+(383 .627 .400 −978 .000 )𝑥 1
12 𝑥 (382 .649 .400 +140 .000 𝑥 7)𝑥 2
12
+(383 .629 .400 + 99.009
9)𝑥 3
12+(383 .640 .401 −1.557 .000 )𝑥 3
12
=95.906 .850 +31.887 .450 +63.938 .233 +95.910 .100 +95.520 .850
=383 .163 .483
𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒 𝑎𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑒 = 1.024 .579
383 .163 .483=0,002674
Modul de calcul al rezultatului pe acțiune în anul 2017:
𝑀𝑒𝑑𝑖𝑎 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡 ă
=382 .083 .401 𝑥 3
12+(382 .083 .401 −679 .000 )𝑥 1
12
+(381 .404 .401 +900 .000
15)𝑥 8
12
=95.520 .850 +31.783 .700 +254 .309 .601 =381 .614 .151
𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒 𝑎𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑒 = 1.854 .748
381 .614 .151=0,004860

Determinarea rezultatului pe acțiune în situația ipotetică:

35
Anul Profitul/ pierderea
exerc ițiului (mii lei) Numărul mediu ponderat al
acțiunilor ordinare Rezultatul pe
acțiune de bază
2015 1.194.285 385.064.483 0,003101
2016 1.024.579 383.163.483 0,002674
2017 1.854.748 381.614.151 0,004860
Tabel 29 : Rezultatul pe acțiune în situația ipotetică
Sursa : Reprezentare proprie

În tabelul 29 se poate observa că numărul acțiunilor ordinare deținute de societatea
S.N.G.N. Romgaz SA scade de la un an la altul, în timp ce rezultatul pe acțiune variază în
anul 2016 cu o tendință descrescătoare față de anul 2015, pentru a înregistra o creștere
substanțială în anul 2017.
În situația ipotetică se observă că societatea a apelat la tehnicile de contabilitate
creativă pentru a -și manipula rezultatul.
Pentru a se evidenția mai bine aplicarea tehnicil or de contabilitate creativă pentru
manipularea rezultatului, putem realiza o comparație între situația reală și cea ipotetică.

Anul Profitul/ pierderea
exercițiului ( mii lei) Numărul mediu ponderat al
acțiunilor ordinare Rezultatul pe acțiune
de bază
Real Ipotetic Real Ipotetic Real Ipotetic
2015 1.194.285 1.194.285 385.422.400 385.064.483 0,003099 0,003101
2016 1.024.579 1.024.579 385.422.400 383.163.483 0,002658 0,002674
2017 1.854.748 1.854.748 385.422.400 381.614.151 0,004812 0,004860
Tabel 30 : Comparație între situația reală și situația ipotetică
Sursa : Reprezentare proprie

Din tabelul 30 se deduce că prin folosirea tehnicilor de contabilitate creativă la nivelul
contului de profit și pierdere, implicit asupra rezultatului pe acțiune, numărul mediu ponderat
al acțiunilor ordinare este într -o continuă scădere, în timp ce rezultatul pe acțiune ipotetic
înregistrează creșteri comparativ cu cel real.

1. OMV Petrom SA
Situația reală:
La data de 31.12.2015, numărul total autorizat de acțiuni este de 56.643.903.599
acțiuni, fiecare având o valoare nominală de 1 leu/ acțiune. În perioada 2015 -2017, societatea
OMV Petrom SA nu a desfășurat activități de răscumpărare a propriilor acțiuni.
Deteminarea rezultatului pe acțiune:
Anul Rezultatul aferent
acționarilor societății
(mil. lei) Numărul mediu ponderat al
acțiunilor ordinare în curs de
emisiune (mil.) Rezultatul pe
acțiune de bază
2015 (675,99) 56.643,90 (0,011934)
2016 1.043,21 56.643,90 0,018417
2017 2.490,81 56.643,90 0,043973
Tabel 31 : Determinarea rezultatului pe acțiune în perioada 2015 -2017
Sursa : Reprezentare proprie

36

Din tabelul 31 se constată că rezultatul pe acțiune a înregistrat o creștere în fiecare an,
în același timp crescând și profitul societății, fapt ce demonstrează utili zarea tehnicilor de
contabilitate creativă privind manipularea rezultatului, respectiv răscumpărarea propriilor
acțiuni.
Situația ipotetică:
Se preiau din situația reală a societății OMV Petrom SA următoarele informații:
-numărul de acțiuni ordinare afla te în circulație la 01.01.2015 este de 56.644 acțiuni;
-profitul/ pierderea exercițiului pentru anul 2015 este de (676) lei, pentru anul 2016 este de
1.043 lei, iar pentru anul 2017 este de 2.491 lei.
Presupunem că în decursul celor trei ani societatea OM V Petrom SA a înregistrat
următoarele operațiuni:
-informații aferente anului 2015:
 la data de 31.03.2015, se convertesc 5.000 de acțiuni preferențiale în acțiuni ordinare;
 la data de 01.05.2015, se răscumpără 1.500 de acțiuni ordinare;
 la data de 01.07.2015, se convertesc 16.000 de opțiuni în acțiuni ordinare;
 la data de 30.09.2015, se răscumpără 2.800 de acțiuni ordinare.
-informații aferente anului 2016:
 la data de 01.04.2016, se convertesc 63.000 de obligațiuni în acțiuni ordinare;
 la data de 01 .05.2016 , se răscumpără 42.000 de acțiuni ordinare.
-informații aferente anului 2017:
 la data de 01.02.2017, se emit 50.000 de acțiuni ordinare;
 la data de 01.12.2017, se răscumpără 82.000 de acțiuni ordinare.
Raportul de conversie este următorul:
-1 acț iune preferențială se convertește în 2 acțiuni ordinare;
-3 obligațiuni se convertesc într -o acțiune ordinară;
-4 opțiuni se convertesc într -o acțiune ordinară.

Modul de calcul al rezultatului pe acțiune în anul 2015:
𝑀𝑒𝑑𝑖𝑎 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡 ă
=56.644 𝑥 3
12+(56.644 +5.000 𝑥 2)𝑥 1
12+(66.644 −1.500 )𝑥 2
12
+(65.144 +16.000
4)𝑥 3
12+(69.144 −2.800 ) 𝑥 3
12
=14.161 +5.554 +10.857 +17.286 +71.944 =120 .257
𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒 𝑎𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑒 = (676 )
120 .257=(0,005621 )
Modul de calcul al rezultatului pe acțiune în anul 2016:
𝑀𝑒𝑑𝑖𝑎 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡 ă=66.344 𝑥 3
12+(66.344 +63.000
3)𝑥 1
12+(87.344 −42.000 )𝑥 8
12
=16.586 +7.277 +30.229 =54.092
𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒 𝑎𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑒 = 1.043
54.092=0,019282
Modul de calcul al rezultatului pe acțiune în anul 2015:
𝑀𝑒𝑑𝑖𝑎 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡 ă=45.344 𝑥 1
12+(45.344 +50.000 )𝑥 10
12+(95.344 −82.000 )𝑥 1
12
=3.779 +79.453 +1.112 =84.344
𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒 𝑎𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑒 = 2.491
84.344=0,029534
Determinarea rezultatului pe acțiune în situația ipotetică:

37
Anul Profitul/ pierderea
exercițiului (mii lei) Numărul mediu ponderat
al acțiunilor ordinare Rezultatul pe acțiune de
bază și cel diluat
2015 (676) 120.257 (0,005621)
2016 1.043 54.092 0,019282
2017 2.491 84.344 0,029534
Tabel 32 : Rezultatul pe acțiune în situația ipotetică
Sursa : Reprezentare proprie

În tabelul 32 se poate observa că numărul acțiunilor ordinare deținute de societatea
OMV Petrom SA variază în anul 2016 cu o tendință descrescătoare față de anul 2015, pentru
a înregistra o creștere substanțială în a nul 2017, în timp ce profitul și rezultatul pe acțiune
înregistrează creșteri graduale în această perioadă.
În situația ipotetică se observă că societatea a apelat la tehnicile de contabilitate
creativă pentru a -și manipula rezultatul.
Pentru a se eviden ția mai bine aplicarea tehnicilor de contabilitate creativă pentru
manipularea rezultatului, putem realiza o comparație între situația reală și cea ipotetică.

Anul Profitul/ pierderea
exercițiului ( mii lei) Numărul mediu ponderat
al acțiunilor ordinare Rezultatul pe acțiune de
bază
Real Ipotetic Real Ipotetic Real Ipotetic
2015 (675,99) (676) 56.643,90 120.257 (0,011934) (0,005621)
2016 1.043,21 1.043 56.643,90 54.092 0,018417 0,019282
2017 2.490,81 2.491 56.643,90 84.344 0,043973 0,029534
Tabel 33 : Comparație între situația reală și situația ipotetică
Sursa : Reprezentare proprie

Din tabelul 33 se deduce că prin folosirea tehnicilor de contabilitate creativă la nivelul
contului de profit și pierdere, implicit asupra rezultatului pe acțiune, numărul mediu ponderat
al acțiunilor ordinare are când un trend drescrescător, când unul crescător, în timp ce
rezultatul pe acțiune ipotetic înregistrează creșteri comparativ cu cel real.
Centralizarea rezultatelor cercetării este prezentată în tabelul 34.

38
Anexa 1
Centralizarea rezultatelor cercetării privind aplicarea tehnicilor de contabilitate creativă
la societățile din industria extractivă cotate la Bursa de Valori București

Tabel 34 : Cetralizarea rezultatelor cercetării
Sursa : Reprezentare proprie Denumire
societate
Anul Profitul/ pierderea exercițiului
(mii lei) Numărul mediu ponderat al acțiunilor
ordinare Rezultatul pe acțiune de bază și
cel diluat
Real Ipotetic Real Real Ipotetic Real
Dafora SA 2015 (76.116) (76.116) 1.002.323.294 1.002.394.127 (0,075939) (0,075934)
2016 (82.678) (82.678) 1.002.323.294 1.002.173.294 (0,082486) (0,082137)
2017 253.955 253.955 1.002.323.294 1.011.223.294 0,253448 0,254057

Rompetrol Well
Services SA 2015 (29.622.639) (29.622.639) 278.190.900 278.388.317 (0,106438) (0,106408)
2016 (5.820.561) (5.820.561) 278.190.900 278.525.233 (0,020923) (0,020898)
2017 2.442.446 2.442.446 278.190.900 277.912.734 0,008780 0,008786

S.N.G.N. Romgaz
SA 2015 1.194.285 1.194.285 385.422.400 385.064.483 0,003099 0,003101
2016 1.024.579 1.024.579 385.422.400 383.163.483 0,002658 0,002674
2017 1.854.748 1.854.748 385.422.400 381.614.151 0,004812 0,004860

OMV Petrom SA 2015 (675,99) (676) 56.643,90 120.257 (0,011934) (0,005621)
2016 1.043,21 1.043 56.643,90 54.092 0,018417 0,019282
2017 2.490,81 2.491 56.643,90 84.344 0,043973 0,029534

39
2.4. Concluzii privind rezultatele cercetării

Obiectivul cercetării a fost acela de a determina apariția tehnicilor de contabilitate
creativă la nivelul contului de profit și pierdere, implicit a rezultatului. Acest obiectiv se
bazează pe determinarea schimbărilor care apar în evoluția rezultatului pe acțiune, precum și
a răscumpărării acțiunilor proprii de societățile din industria extractivă, cotate la Bursa de
Valori București.
Astfel, cele trei întrebări pe care s -a bazat cercetarea: apariția schim bărilor pozitive
sau negative în evoluția rezultatului pe acțiune, răscumpărarea propriilor acțiuni și folosirea
tehnicilor de contabilitate creativă pentru manipularea rezultatului, și -au găsit răspuns.
Așadar, în situația reală, toate cele patru societă ți analizate au înregistrat variații ale
valorii rezultatului pe acțiune. Tendința nu a fost numai de creștere, în anul 2016 existând
diminuări ale rezultatului pe acțiune la fiecare societate. Valorile au fost și pozitive și
negative, acest fapt datorându -se valorilor rezultatului exercițiului. Trei din patru societăți au
pornit în anul 2015 cu pierdere, ceea ce a determinat un rezultat pe acțiune negativ.
Excluzând ceilalți factori care ar putea influența rezultatul exercițiului, se ajunge la
concluzia c ă, începând cu anul 2016 fiecare societate a decis că trebuie să își răscumpere
propriile acțiuni pentru a avea performanțe financiare care să atragă investitorii.
Astfel, datorită faptului că rezultatul pe acțiune a înregistrat ușoare creșteri în anul
2016, dar și pentru că societățile au decis să își răscumpere propriile acțiuni, se poate spune
că acestea au utilizat tehnici de contabilitate creativă pentru manipularea rezultatului, pentru
o performanță și o poziție financiară mai bune și pentru fideliza rea investitorilor vechi, dar și
pentru atragerea altor posibili investitori.
În situația ipotetică am arătat ce se întamplă în cazul în care societățile aplică în mod
agresiv tehnicile de contabilitate creativă.
Am exclus factorii care ar putea influen ța modificarea rezultatului exercițiului și am
presupus că rezultatele sunt aceleași cu cele reale. Pe lângă răscumpărarea propriilor acțiuni
am inclus și emiterea unor noi acțiuni ordinare și convertirea acțiunilor preferențiale, a
obligațiunilor și a opț iunilor în acțiuni.
Astfel, se poate observa că numărul mediu ponderat al acțiunilor a scăzut considerabil
de la un an la altul, fapt ce a determinat o creștere a rezultatului pe acțiune.
Concluzia finală a cercetării este că managerii societăților decid să apeleze la tehnicile
de contabilitate creativă pentru îmbunătățirea performanțelor financiare. Nu prezintă aceste
procedee în rapoartele financiare anuale datorită faptului că, în zilele noastre, contabilitatea
creativă este privită ca un proces care î ncalcă normele etice și morale.

40
Concluzii

41
Bibliografie

1. Breuer, Adela; Lesconi -Frumușanu, Mihaela (2011) Contabilitate financiară aprofundată ,
Reșița: Editura Eftimie Murgu;
2. Brezeanu, Petre (2008) Finanțe corporative. Vol. 1 , București: C. H. Beck;
3. Brezeanu, Petre (2009) Finanțe corporative. Vol. 2 , București: C. H. Beck;
4. Burada, Corneliu; Vișan, Dumitru, Cond. St. (2001) Armonizarea dintre contabilitate și
fiscalitate , București: ASE;
5. Burtescu, Claudia; Vișan Dumitru, Cond. St. (2002) Determinarea rezultatului
exercițiului: structurarea și valorificarea informațiilor din contul de profit și pierdere ,
București: ASE;
6. Călin, Oprea; Ristea, Mihai (2003) Bazele contabi lității , București: Editura Didactică și
Pedagogică;
7. Călin, Oprea, Coord .; Man, Mariana; Călin, Claudiu Florin; Manolescu, Mariana (2005)
Contabilitatea de gestiune și calculația costurilor , București: Tribuna Econimică;
8. Călin, Oprea, Coord; Man, Mariana; Nedelcu, Monica Viorica (2008) Contabilitate
managerială , București: Editura Didactică și Pedagogică;
9. Călin, Oprea; Călin, Claudiu Florin (2007) Contabilitate managerială , București: Tribuna
Economică;
10. Călin, Oprea; Cârstea, Gheorghe (2003) Contabilitate de gestiune și calculația costurilor ,
Ed. a 2 -a rev., București: Atlas Press;
11. Caraiani, Chiriță, Coord.; Dascăli, Cornelia; Dumitrana, Mihaela, Coord.; Lungu,
Camelia Iuliana; Olimid, Lavinia (20 08) Bazele contabilității , Ed. a 3 -a, rev. și ad., București:
Editura Universală;
12. Cernușca, Lucian (2010) Contabilitate și gestiune fiscală , București: Tribuna Economică;
13. Cernușca, Lucian (2012) Opțiuni și practici contabile , București: Tribuna Eco nomică;
14. Chadwuck, Leslie (1998) Contabilitatea de gestiune: tehnici de gestiune contabilă,
contabilitatea costurilor, evaluarea rezultatelor firmei , București: Editura Teora;
15. Chilarez, Dănuț; Morariu, Ana, cond. st. (2007) Politici și tratamente co ntabile privind
gestiunea fiscală a întreprinderii , București: ASE;
16. Ciobanu, Anamaria (2006) Analiza performanței întreprinderii , București: Editura ASE;
17. Coman, Florin (2009) Contabilitate financiară și fiscală , București: Editura Economică;
18. Co nstantin, Cristina Grațiela; Răileanu, Vasile, cond. st. (2010) Normalizare și
reglementare privind contabilitatea și fiscalitatea întreprinderii , București: ASE;
19. Deaconu, Mariana Adriana; Răileanu, Vasile, cond. st. (2012) Contabilitatea și gestiunea
rezultatului întreprinderii: recunoașterea și evaluarea veniturilor și cheltuielilor , București:
ASE;
20. Demean, Mariana; Ristea, Mihai, cond. st. (2005) Modele noi privind contabilitatea
performanței financiare a întreprinderii , București: ASE;
21. Diaco nu, Paul; Feleagă, Niculae, cond. st. (2003) Analiza raportului între politicile
contabile și fiscale în vederea maximizării performanței organizațiilor , 2 vol., București:
ASE;
22. Diaconu, Paul; Albu, Nadia; Mihai, Stere (2003) Contabilitate managerială aprofundată ,
București: Editura Economică;
23. Dinu, Eduard (2004) Rentabilitatea firmei în practică , București: All Beck;
24. Dobrescu, Angela -Carmen; Răileanu, Vasile, cond. st. (2012) Tratamente, tehnici și
abilități contabile în măsurarea performanțelo r firmei , București: ASE;
25. Dragotă, Victor; Dragotă, Mihaela (2005) Abordări practice în finanțele firmei ,
București: IRECSON;
26. Duțescu, Adriana; Olimid, Lavinia (2004) Financial accounting , București: CECCAR;

42
27. Epstein, Barry J.; Crăciun, Elisabet a (2007) Wiley IFRS 2007: interpretarea și aplicarea
Standardelor Internaționale de Contabilitate și Raportare financiară , București: BMT
Publishing House;
28. Feleagă, Liliana; Feleagă, Niculae (2007) Contabilitate financiară vol. 1. Contabilitate
financi ară fundamentală: contabilitatea ca joc social: o abordare europeană și
internațională , Ed. a 2 -a, București: Editura Economică;
29. Feleagă, Liliana; Feleagă, Niculae (2007) Contabilitate financiară vol. 2. Contabilitate
financiară fundamentală: elemente de inginerie contabilă în contextul referențialului
internațional: o abordare europeană și internațională , Ed. a 2 -a, București: Editura
Economică;
30. Hlaciuc, Elena; Mihălciuc, Camelia; Chiriță, Irina (2007) Aspecte practice privind
contabilitatea financ iară a entităților economice , București: Editura Didactică și Pedagogică;
31. Ilie, Vasile (2010) Gestiunea financiară a întreprinderii , București: Meteor Press;
32. International Accounting Standards Committee Foundation (2007) Standardele
Internaționale de Raportare Financiară (IFRSs): incluzând Standardele Internaționale de
Contabilitate (IASs) și Interpretările , București: Editura CECCAR;
33. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, ultima actualizare: Ordonanța de Urgență a
Guvernului nr. 3/2018 din 8 februarie 2018 , Ediție adnotată cu Normele metodologice
aprobate prin HG 1/2016, Ultima actualizare: Hotărârea Guvernului nr. 284 din 27 aprilie
2017, precum și cu ordinele pentru aplicarea Codului fiscal emise până la data de 9 februarie
2018;
34. Lungu, Camelia Iuliana; Caraiani, Chiriță; Dascălu, Cornelia (2015) Introducere în
contabilitate , Ed. a 2 -a, București: Editura ASE;
35. Manea, Cristina Lidia; Nichita, Mirela Elena; Irimescu, Alina Mihaela; Răpcencu,
Cristian (2017) Introducere în contabilitate: aplicații , Ed. a 5 -a, rev. și adăug., București:
Editura ASE;
36. Morariu, Ana, Coord.; Radu, Gabriel; Păunescu, Mirela (2005) Contablitate și fiscalitate:
de la teorie la practică , Constanța: Ex Ponto;
37. Morariu, Ana; Radu, Gabriel; Păunescu, Mirela (2005) Contablitate și fiscalitate în
dezvoltarea firmei , Constanța: Ex Ponto;
38. Nichita, Elena Mirela (2012) Principles of financial accounting: theory and case studies ,
București: Editura ASE;
39. Nisul escu, Ileana (2016) Sisteme contabile și fiscale comparate , București: Editura ASE;
40. Olescu (Gurau), Mariana; Răileanu, Vasile, cond. st. (2011) Armonizări privind raportul
contabilitate – fiscalitate în România , București: ASE;
41. Olimid, Lavinia (199 8) Măsurarea rezultatului contabil , București: Editura Economică;
42. Păcurari, Doina (2012) Contabilitate și gestiune fiscală: curs universitar , Bacău: Editura
Alma Mater;
43. Popa, Adriana Florina (2011) Contabilitatea și fiscalitatea rezultatului întrep rinderii ,
București: CECCAR;
44. Popescu (Popa), Adriana Florina; Vișan, Dumitru, cond. st. (2008) Politici și tratamente
contabile privind rezultatul întreprinderii , București: ASE;
45. Popescu, Lucian (2010) Contabilitate și gestiune fiscală, partea I. Impozitul pe profit și pe
dividende, impozitul pe venitul din salarii, contribuțiile de asigurări și protecție socială:
teorie, aplicații, legislație , București: PRINTECH;
46. Răileanu, Vasile; Răileanu, Adriana -Sofia (2009) Abordări contabile și fiscale p rivind
impozitele și taxele , București: Editura Economică;
47. Ristea, Mihai; Dumitru, Corina -Graziella (2001) Contabilitatea întreprinderilor: vol 1 ,
București: Editura Mărgăritar;

43
48. Ristea, Mihai; Dumitru, Graziella -Corina (2004) Contabilitate aprofund ată, București:
Editura Universitară;
49. Ristea, Mihai, Coord.; Băviță, Ilie; Morariu, Ana; Nisulescu, Ileana (2005) Contabilitatea
financiară a întreprinderii , Ed. a 2 -a, București:Editura Universitară;
50. Ristea, Mihai, Coord.; Răileanu, Vasile; Olimid , Lavinia (1995) Contabilitatea și
fiscalitatea întreprinderii , București: Tribuna Economică;
51. Ristea, Mihai (1997) Contabilitatea rezultatului întreprinderii , București: Tribuna
Economică;
52. Ristea, Mihai; Dumitru, Corina -Graziella (2011) Contabilita tea rezultatului
întreprinderii: dezvoltări și aprofundări , București: Tribuna Economică;
53. Ristea, Mihai; Dumitru, Corina -Graziella; Ioanăș, Corina; Irimescu, Alina Mihaela (2009)
Contabilitatea societăților comerciale , 2 vol., București: Editura Univer sitară;
54. Ristea, Mihai; Grigorescu, Ștefan Iuliu (2016) Contabilitatea afacerilor: metode și
practici specifice , București: Tribuna Economică;
55. Ristea, Mihai; Possler, Ladislau; Ebbeken, Klaus (2000) Calculația și managementul
costurior , București: E ditura Teora;
56. Risti, Lucia (2009) Contabilitate și gestiune fiscală , București: Editura Economică;
57. Rolfe, Tom (2008) Financial accounting and tax principles , Amsterdam: Elsiver;
58. Sasu, Horațiu (2016) Cartea roșie a fiscalității: cartonașe roșii în fiscalitate , București:
Rentrop & Straton;
59. Sgârdea, Florinel Marian, Coord.; Șendroiu, Cleopatra; Tutu, Anca; Vuță, Mihai (2011)
Contabilitatea managerială aprofundată , București: Editura ASE;
60. Stoian, Ana (2003) Contabilitate și gestiune fiscală , București: Editura ASE;
61. Stoian, Ana; Ristea, Mihai, cond. st. (1997) Contabilitatea și fiscalitatea în gestiunea
întreprinderii , București: ASE ;
62. Tatu, Lucian (2003) Influența fiscalității asupra rezultatelor economico -financiare ale
firmei: plan cercetare nefinanțat: sinteză , București: Editura ASE;
63. Tatu, Lucian; Șerbănescu, Cosmin; Cataramă, Delia; Ștefan, Dan; Nica, Adrian;
Mircescu, Emilian Constantin (2013) Fiscalitate: de la lege la practică , Ed. a 8 -a rev. și act.,
București: C. H. Beck;
64. Vintilă, Georgeta; Filipescu, Maria -Oana; Lazăr, Paula (2013) Fiscalitate aplicată și
elemente de management fiscal , București: C. H. Beck;
65. Vișan, Dumitru (2011) Aprofundări în contabilitatea financiară , București: Tribuna
Economică;
66. Voinea, Cristina Maria; State, Violeta; Tănase, Loredana Cristina (2016) Bazele
contabilității: de la principii la tehnici și metode , Ed. a 2 -a rev. și ad.; București: Pro
Universitaria;
67. Weygandt, Jerry J.; Kimmel, Paul D.; Kieso, Donald E. (2015) Financial
acoounting:IFRS , edition 3rd ed., Hoboken: Wiley.