Studiu realizat în rândul persoanele din mediul urban [613593]

UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA: PSIHOLOGIE

AGRESIVITATEA
Studiu realizat în rândul persoanele din mediul urban

Coordonatori:
Lect. univ. dr. MARIANA CĂLIN
Lect. univ. dr. CLAUDIA SĂLCEANU

Student: [anonimizat]

– CONSTANȚA –
2020

1
CUPRINS
Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 2
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 2
CAPITOLUL I. Delimitări conceptuale ………………………….. ………………………….. …………………………. 3
CAPITOLUL II. Formele de manifestare ale agresivității ………………………….. ………………………….. .. 5
CAPITOLUL III. Modele și teorii explicative ………………………….. ………………………….. ………………… 6
III.1. Teoriile instictuale ale agresivității ………………………….. ………………………….. ……………………. 7
III.1.1. Abordarea psihanalitică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 7
III.1.2. Teoria etologică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 8
III.2. Teoriile reactive ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 9
III.3. Teoria învățării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 11
III.4. Abordarea cognitivă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 12
CAPITOLUL IV. Efecte ale agresivității privind sănătatea mintală ………………………….. …………….. 13
CAPITOLUL V. Tratarea comportamentului agresiv prin terapie ………………………….. ……………….. 14
CAPITOLUL VI. Tabel comportamente observabile ………………………….. ………………………….. …….. 14
CAPITOLUL VII. Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ……………………. 17
VII.1. Obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 17
VII.2. Ipotezele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 17
VII.3. Participanții la studiu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 17
VII.4. Instrumentele aplicate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 17
VII.5. Designul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 18
VII.5.1. Etapele desfășurării primei testări ………………………….. ………………………….. …………….. 18
VII.5.2. Etapele desfășurării celei de -a doua testări ………………………….. ………………………….. … 31
VIII. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 45
CAPITOLUL IX. ETALONAREA ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 46
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 48
ANEXA 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 50
ANEXA 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 55

2

Rezumat
Studiul a avut ca obiectiv construirea unui chestionar standardizat de evaluare a agresivității
Metodele utilizate au fost cele specifice construcției și validării a unei astfel de probe, respectiv cele
de definire și descriere a dimensiunilor cheie, de mo delare a itemilor, de verificare a validității de
conținut, de aplicare a probei și de verificare a consistenței interne etc . Obiectivul secundar al
cercetării a fost de a evidenția nivelul agresivității la persoanele provenite din mediul urban, ca și
trăsătură de personalitate. Chestionarul rezultat a fost aplicat pe un lot de 30 de subiecți din cadrul
populației generale, proveniți din mediul urban cu vârste cuprinse între 20 și 74 de ani. Motivația
alegerii temei se bazează pe o serie de caracteristici ș i observații, dorindu -se o evaluare a gradului de
agresivitate identificat în desfășurarea cercetării. Interesul pentru această temă este de a identifica ce
forme ale agresivității se repetă în mod accentuat având în vedere că a gresi vitatea este un c oncept pe
care îl folosim în fiecare zi pentru a caracteriza comportamentul celorlalți , poate chiar și pe al nostru.
Chiar dacă este o problemă delicată, stăpânirea acestui fenomen nu se poate face decât dacă îi sunt
cunoscute cauzele, originile, formele de mani festare și posibilitățile de prevenire.
Cuvinte -cheie: agresivitate, violență, comportament, psihologie socială

INTRODUCERE
Una din marile probleme ale lumii contemporane este agresivitatea. Acest fenomen este
puternic mediatizat, cercetările și statisticile oficiale raportând o creștere spectaculoasă a fenomenului
în ultimele două decenii. Observăm că oamenii sunt agresivi în diverse situații, dacă ridică tonalitatea
vocii sau se lovesc reciproc, dacă devin furioși în trafic sau chiar când își lo vesc pumnii în masă în
semn de frustrare. Însă alte acte nocive, cum ar fi leziunile pe care jucători lor sportivi le sunt cauzate
în timpul unui joc dur sau uciderea soldaților inamici într -un război , ar putea să nu fie văzu te de toată
lumea drept agresi vitate.
Se evidențează faptul că există forme de agresiune acceptate și socialmente legitimate, în timp
ce altele nu sunt. Se face, deci, distincție între agresiuni netolerate și cele care sunt acceptate și
legitimate. Agresiunea ocupă astfel o poziție care depinde de judecata asupra caracterului adecvat sau
nu al acestui comportament, caracter determinat, în fond, de normele sau regu lile culturale. Se pot
degaja astfel doi factori care, în anumite circumstanțe, sunt în măsură să confere legitimitate
comportamentului agresiv: sprijinul normativ și consecințele benefice prezumate ale agresiunii.
Noțiunea de agresiune trebuie, așadar, să fie în permanență obiectul unei evaluări critice cu
referințe la situații, la circumstanțe și la contexte, care constituie o importantă sursă de informații
asupra legitimității sale și caracterului său adecvat sau nu.

3
Astfel, constatăm că agresivitatea es te dificil de definit, psihologii sociali, sociologii,
criminologii, judecătorii și politicienii (precum și mulți alți specialiști , inclusiv avocații), au întreprins
cercetări de-a lungul timpului încercând să determine ce ar trebui și nu ar trebuie consid erate ca și
agresiune. Astfel, ne obligă să folosim procesele de atribuire cauzală pentru a ne ajuta să determinăm
motivele comportament elor altora.
Comportamentul agresiv și violent al unei ființe umane față de alta nu este un fenomen nou.
Era predominant printre strămoșii noștri vânători în urmă cu 25.000 de ani, printre societățile grecești,
egiptene și romane, de acum două – trei mii de ani, printre cele mai multe societăți din ultimele două
secole și în aproape toate societățile de astăzi.
Periodic, ev enimente precum holocaustul, crimele în serie , atentat ele terorist e asupra World
Trade Center din 11 septembrie 2001, îi fac pe oameni să se întrebe de ce alte fenomene vor mai avea
parte : dar, deși tehnologia a f acilitat comiterea violenț ei în masă într-un mod mult mai ușor, este
îndoielnic că oamenii sunt mai mult predispu și să fie violen ți astăzi decât acum mii de ani . (Huesmann
& Anderson, 2013)
De fapt, partea a populației lumilor care se comportă violent astăzi este probabil mai mică
decât în majoritatea timpurilor anterioare. Cu toate acestea, prevalența comportamentului agresiv și
violent astăzi este suficientă pentru a face din aceasta o problemă socială demnă de atenție în întreaga
lume.

CAPITOLUL I. Delimitări conceptuale

Ca și multe alte concepte psihologice, termenii de „agresivitate” , respectiv „agresiune” și
„violență” aparțin deopotrivă limbajului tehnic comun al psihologiei . (Florea, 2003)
Potrivit Dicționarului de Psihologie Larousse (Sillamy, 1998) , agresivitatea este definită ca
tendința de atacare a integrității fizice sau psihice a unei alte ființe vii. În spatele acestei definiții
simple se ascunde însă o ambiguitate majoră a acestui concept. Dintr -o astfel de perspectivă,
agresivitatea este situată la nivelul dispozițiilor, reprezentând acea tensiune care pune organismul în
mișcare, până când motivația actului comportamental va fi redusă sau satisfăcută.
Literatura psihologică de specialitate definește agresivitatea ca fiind ,,Ansamblu de conduite
ostile care s e pot manifesta în plan conștient, inconștient, fantasmatic, în scopul distrugerii,
degradării, constrângerii, negării sau umilirii unui obiect investit cu semnificație, conduite resimțite
ca atare și neprovocate de acesta.” (Gorgos, 1987, I, P. 110)
Speci aliștii din domeniul psihologiei sociale definesc agresivitatea ca fiind un comportament
care are scopul de a dăuna altei persoane care nu dorește să fie rănit (Baron și Richardson, 1994).

4
Deoarece implică percepția intenției, ceea ce arată ca o agresiune dintr -un punct de vedere
poate să nu arate așa din altul și același comportament dăunător poate fi sau nu considerat agresiv în
funcție de intenția sa. Cu toate acestea, daunele intenționate sunt percepute ca fiind mai grave decât
vătămarea neintenționată , chiar și atunci când prejudiciile sunt identice (Ames și Fiske, 2013).
De asemenea, psihologii sociali folosesc termenul de violență pentru a se referi la agresiunea
care are un rău fizic extrem, cum ar fi vătămarea sau moartea, ca obiectiv al acesteia. Prin urmare,
violența este o subcategorie de agresiune. Toate actele violente sunt agresive, dar numai actele care
sunt destinate să provoace daune fizice extreme, cum ar fi omorul, asaltul, violul și jaful, sunt violente.
Agresiunea ostilă a fost caracterizată de-a lungul istoriei ca fiind impul sivă, inconștientă
(adică neplanificată), determinată de furie, având drept ultim motiv lezarea țintei și care apare ca o
reacție la unele provocări percepute. Uneori este numi t impulsiv sau perceput ca o agresiune reactivă.
Agresiunea instrumentală este c oncepută ca un mijloc premeditat de a obține un alt scop decât acela
de a-i face rău victimei și de a fi proactivă și nu reactivă (Berkowitz 1993, Geen 2001 , apud. Anderson
& Bushman, 2002 ).
Analiza cercetătorilor Bushman și Anderson (2001) modifică acest e definiții în două moduri.
În primul rând, distingem între obiectivele apropiate și cele finale. Considerăm intenția de a face rău
ca o caracteristică necesară tuturor agresiuni lor (ca în modelele de agresivitate pur ostil ă), dar este
necesară doar ca obi ectiv proxim . În al doilea rând, distingem între diferite le tipuri de agresivitate la
nivelul obiectivului final. Astfel, atât jaful cât și agresiunea fizică sunt acte de agresiune, deoarece
ambele includ intenția de a răni victima la un nivel apropiat. Cu toate acestea, ele diferă de obicei în
scopuri finale, cu jafuri care servesc în primul rând obiectivelor bazate pe profit și atacuri care servesc
în primul rând obiectivelor bazate pe daune. Astfel , definiția acestora ne permite să discutăm
aspectele com une și distinc țiile între agresiunea afectiv ă și instrumental ă, în timp ce include
agresiune a care are motive mixte.
Putem spune, deci, că într -un sens larg, extensiv, agresivitatea desemnează o caracteristică
generală a organismelor vii, referitoare la excitabilitate și la activitățile de explorare necesare
satisfacerii nevoilor fundamentale (alimentare, de apărare, sexuale etc.). Dar, î ntr-un context mai
restrâns, raportându -ne exclusiv la ființa umană, comportamentul agresiv este un comp ortament
verbal sau acțional ofensiv orientat spre umilirea, minimalizarea sau chiar suprimarea fizică a
celorlalți semeni, spre distrugerea unor obiecte investite cu semnificații sociale sau contra propriei
persoane.

5
CAPITOLUL II. Formele de manifestare ale agresivității

În psihologie, termenul de agresi vitate se referă la o serie de comportamente care pot rezulta
atât în vătămări fizice, cât și psihice pentru propria persoană , ceilalți sau obiecte din mediul
înconjurător. Acest tip de comportament se concentrează asupra răului unei alte persoane, fie fizic,
fie mintal. Poate fi un semn al unei tulburări de sănătate mintală, a unei tulburări de consum de
substanțe sau a unei tulburări medicale.
Deși adesea ne gândim la agresiune ca fiind pur și simplu sub forme fizice, cum ar fi lovirea,
agresiunea psihologică poate fi, de asemenea, foarte dăunătoare. Intimidarea sau mustrarea verbală a
unei alte persoane sunt exemple de agresiune verbală, mentală și emoțională. Agresiunea non -verbală
apare, de asemenea, sub formă de glume și epitete sexuale, rasiale și homofobe , care sunt concepute
pentru a provoca daune persoanelor . (Crick & Grotpeter, 1995)
În funcție de agresor sau de persoana care adoptă comportament ul agresiv, agresivitatea poate
fi clasificată în :
֍ agresivitatea tânărului și agresivitatea adultului
֍ agresiv itatea masculină și agresivitatea feminină
֍ agresivitatea individuală și agresivitatea colectivă
֍ agresivitatea spontană și agresivitatea premeditată
În funcție de mijloacele utilizate în vederea finalizării intențiilor agresive, putem împărți
agresivitatea în:
֍ gresivitate fizică
֍ agresivitate verbală
֍ agresivitate directă, care are efecte directe asupra persoanei agresate
֍ agresivitate indirect ă, în cazurile în care pot apare intermediari între agresor și perso ana
agresată, victimă a comportamentului agresiv.
Clasificarea agresivității în funcție de obiectivele urmărite:
֍ Agresivitatea care are ca scop implicit sau explicit obținerea unor beneficii, a unui câștig
material.
֍ Agresivitatea ce are ca principal scop rănirea și uneori chiar distrugerea victimei.
În funcție de forma de manifestare a agresivității (Mitrofan, 2003) aceasta poate fi:
֍ agresivitatea violentă
֍ agresivitatea non violentă
֍ agresivitatea latentă
֍ agresivitatea manifestă

6
Următoarea listă (adaptată din Archer & Coyne, 2005) prezintă câteva exemple de tipuri de
agresiune non -fizică care au fost observate la copii și adulți. Unul dintre motivele pentru care
oamenii pot folosi agresivitate non -fizică și nu cea fizică este că cea dintâi este mai subtilă. Când
folosim aceste tehnici, este posibil să scăpăm nevinovați, să fim agresivi fără să părem în fața
celorlalți ca agresivi.
֍ Bârfa
֍ Răspândirea zvonurilor
֍ Criticarea altor oameni nefiind în prezența acestora
֍ Hărțuirea sau bullying -ul
֍ Scoaterea u nor persoane din grupul de prieteni
֍ Întorcând oamenii unul împotriva celuilalt
֍ Respingând opiniile altora
֍ „Furarea” unui iubit sau a unei prietene
֍ Amenințarea partenerului cu despărțirea dacă partenerul nu se conformează
֍ Flirtul cu o altă persoană pentru a face un partener gelos

CAPITOLUL III. Modele și teorii explicative

În ultimele decenii a fost efectuat un număr considerabil de cercetări asupra agresivității
umane, având ca obiective identificarea cauzelor și a condițiilor favorizante a conduitelor agresive,
de asemenea încercarea de modelare a unui astfel de comportament, dar și prevenția acestui fenomen
social.
Abordările teoretice ale agresivității derivă din teoriile biologice, etologice, sociologice,
psihologice și psihosociologice. Din interpretarea generală a opiniilor specialiștilor se pot distinge
următoarele puncte de vedere. Astfel, agresiunea ar fi:
֍ un comportament natural și instinctual propriu fiecăruia
֍ un fapt social generat de constrângerile, dificultățile vieții în comun
֍ reacție la frustrare
֍ un comportament învățat
După G. Moser (1987) , există patru concepții majore în ceea ce privește comportamentul
agresiv:
1. Teoriile instinctuale consideră ca agresiunea este o manifestare a unei pulsiuni sau instinct
înnăscut;
2. Teoriile reactive consideră comportamentul agresiv ca o reacție la situațiile frustrante,
dezagreabile;

7
3. Teorii ale învățării potrivit cărora comportamentul agresiv este un comportament
achiziționat prin intermediul unor diferite mecanisme cum este, de pildă , învățarea prin
imitație și/sau observație;
4. Abordarea cognitivă care pune accentul pe procesele cognitive centrale interne inserate între
stimuli și răspunsul comportamental al individului. În varianta mai specifică a costurilor și
beneficiilor, perspecti va cognitivă sugerează că și comportamentele agresive sunt rezulta tul
unui proces decizional: decizia de a acționa agresiv este în funcție de raportul dintre costurile
și beneficiile prezumate.

III.1. Teoriile instictuale ale agresivității
Cele do uă principale curente instinctuale respectiv, psihanaliza și teoria etologică se
deosebesc, însă, în mod esențial prin funcția pe care o atribuie agresivității. Astfel, pentru psihanaliz a
este vorba de o reglare internă a individului, în timp ce pentru etologi agresivitatea are funcția de a
asigura viața socială și evoluția speciei.

III.1.1. Abordarea psihanalitică
Psihanaliza, cea mai cunoscută teorie într -o abordare psihodinamică, a f ost fondată de
Sigmund Freud. Conform teoriei sale, agresivitatea umană este un impuls instinctiv, care izvorăște
mai degrabă din persoană decât din situație și este, prin urmare, o parte inevitabilă a vieții umane
(Glassman, 2004). Freud credea că toți oa menii posedă două impulsuri de baz ă la naștere, care
contribuie la dezvoltarea personalității și comportamentului lor: impulsul pentru agresiune (thanatos)
și impulsul spre plăcere (eros). Thanatos, sau energie distructivă, se exprimă în agresivitate față de
ceilalți și față de sine. Mai mult, cele două forțe primitive – instinctele de viață și de moarte – caută
expresia și satisfacția constantă, în același timp opunându -se reciproc în subconștientul nostru. Acest
conflict este la originea tuturor agresiuni lor. Teoria lui Freud este unifactorială: agresivitatea apare în
mod natural, din tensiunile fiziologice, și trebuie să se manifeste pentru ca individul să se
detensioneze . (Păunescu, 1994)
Freud (1917 ) a văzut unitatea agresivă ca parte a id -ului, partea psihicului care motivează
comportamentul, în timp ce ego -ul, sinele nostru rațional și superego, imaginea noastră ideală despre
noi înșine, cea în care ne opunem sau reprimăm impulsurile agresive. Confl ictul dintre diferitele părți
ale personalității creează tensiune în individ, care utilizează apoi mecanisme de apărare sau moduri
de a face față și de a bloca conștientizarea acestui conflict.
Nu există dovezi științifice existente care să susțină teori a agresiunii lui Freud și nici nu poate
fi investigată empiric. Astfel, chiar dacă descrie agresivitatea ca fiind înnăscută, rezultată dintr -un

8
conflict între diferite structuri ale personalității, nu oferă o sursă concretă pentru aceasta și nu există
nicio modalitate de a demonstra sau respinge această afirmație.
De asemenea, Freud și -a bazat cea mai mare parte a muncii sale pe studii de caz făcute în
mare parte din punct de vedere patologic, pacienți proven iți din clasa mijlocie, din epoca victoriană,
ceea ce astfel îngreunează generalizarea populației mai largi. (Pervin, 1990)
Ideea sa de cat harsis ca mecanism de control al agresiunii a fost, de asemenea, infirmată , prin
mai multe studii care arată că oportunitățile pentru cat harsis cresc, mai degrabă decât s ă scadă ,
agresivitatea. Într-un studiu, participanții cărora li s -au acordat șocuri și au fost solicitați să riposteze ,
mai târziu au arătat o agresivitate crescută, în ciuda oportunității inițiale de a riposta. (Geen, 1977)
Mai mult, s ugerând eliberarea simbolică a acțiunii agresive, acesta chiar atribuie cu acțiuni
nonviolente unor motive agresive. (Glassman, 2004)
În cele din urmă, nu numai că perspectiva psihodinamică ignoră procesele de gândire
implicate într -un comportament agresiv, dar și rolul mediului și în afara provocării. În a pretinde că
impulsul agresiv este o acțiune înnăscută pe care nu o putem elimina, abordarea psihodinamică pare
prea deterministă și lasă puțin loc ideii de liber arbitru personal.

III.1.2. Teoria etologică
O explicație etologică încearcă să înțeleagă comportamentul înnăscut al animalelor (inclusiv
al oamenilor), studiindu -le în medi ul lor natural. Etologii cred că, analizând comportamentul
animalelor, acest lucru ne poate ajuta să înțelegem comportamentul uman. Teoria etologică se leagă
de numele lui Konrad Lorenz și de lucrarea sa On Aggression din anul 1966 care a contribuit la
consolidarea și popularizarea ideei naturii biologice, instinctuale a agresivității . (Lorenz, 1998)
Agresiunea este, de asemenea, văzută ca oferind o funcție de adaptare de către etologi.
Agresiunea este observată la toate speciile de animale și se crede că este un comportament înnăscut.
Dacă un comportament este înnăscut, psihologii evol uționiști propun că un astfel de comportament
trebuie să fie benefic pentru organism. Agresiunea ca și comportament poate ajuta la supraviețuire,
deoarece agr esiunea poate proteja resurse le, precum pământul și hrana. Agresiunea poate stabili
ierarhii dominante, iar acestea sunt vitale pentru a permite accesul la resurse .
Pentru Lorenz, ca și pentru Freud, agresivitatea umană este un instinct alimentat dintr -un izvor
infinit de energie, nefiind neapărat rezultatul unei reacții la stimulii externi. Atât animalele, cât și
oamenii găsesc de obicei stimu lii care să reducă energia acumulată a pulsiunii, astfel nu trebuie să
aștepte pasiv până la apariția stimulului po trivit. (Fromm, 2015)
La etologul Lorenz (1998), modelul agresivității, ca și modelul libidoului la Sigmund Freud,
a fost numit modelul hidraulic, prin analogie cu presiunea exercitată de apa sau aburul acumulate
într-un recipient închis. Un pilon pe care se susținea această teorie a lui Lorenz se referă la

9
mecanismul prin care se produce fenomenul de agresivitate. Cel de -al doilea pilon se referă la ideea
că agresivitatea este parte integrantă a naturii umane, ajutând la supraviețuirea individului și a sp eciei.
Spre deosebire de Lorenz, Tinbergen a enunțat problema din alt punct de vedere precum: „Pe
de o parte, omul este asemenea multor specii de animale prin care se luptă cu indivizi din aceeași
specie cu el. Dar, pe de altă parte, printre mii de specii care se luptă, el este singurul a cărui luptă este
distructivă…Omul este singura specie capabilă de genocid, singurul inadaptat în propria sa specie. De
ce trebuie să fie așa?” . (Tinbergen, 1968 apud. Fromm, 2015 )

III.2. Teoriile reactive
Ipoteza frustr are – agresivitate este o teorie a agresiunii propuse de John Dollard, Neal Miller,
Leonard Doob, Orval Mowrer și Robert Sears în 1939 , și dezvoltată în continuare de Neal Miller în
1941 și Leonard Berkowitz în 1969. Teori a susține că agresivitatea este rezultatul blocării sau
frustrării eforturilor unei persoane de a atinge un obiectiv.
Când a fost formulată prima dată, ipoteza a afirmat că frustrarea precedă întotdeauna
agresiunea, iar agresivitatea este consecința sigu ră a frustrării. Totuși, doi ani mai târziu, Miller și
Sears au reformulat ipoteza pentru a sugera că, în timp ce frustrarea creează nevoia de a răspunde, o
anumită formă de agresiune este un rezultat posibil.
Prin urmare, ipoteza reformulată a declarat c ă, deși frustrarea determină un comportament
care poate fi sau nu agresiv, orice comportament agresiv este rezultatul frustrării, ceea ce face ca
frustrarea să nu fie suficientă, ci o condiție necesară pentru agresiune. (Zillmann, 1979)
Ipoteza de frustrar e – agresiune a apărut în 1939 prin forma unei monografii publicate de
Institutul de Relații sociale al Universității Yale. Monografia cercetători lor se bazează pe o serie de
studii multidisciplinare , inclusiv psihologie, antropologie, sociologie. Munca lo r s-a remarcat pentru
utilizarea eclectică a psihanalizei, comportamentului și marxismului. A devenit una dintre cele mai
influente explicații ale comportamentului agresiv din istoria științelor sociale. Mulți oameni de științ e
socială au respins definiția destul de strictă a reacțiilor de frustrare, precum și modul în care este
definit conceptul de frustrare. Până în 1941, grupul Yale și -a modificat teoria în urma multiplelor
critici și studii publicate de alți psihologi. De ac olo, mulți pionieri din lumea științei sociale au
modificat și au contribuit la teoria inițială. (Breuer & Elson, 2017)
Cu toate acestea, ipoteza a fost curând modificată de grupul Yale, iar în 1941 s -a propus că
frustrarea ar putea duce la multe răspunsur i diferite, doar una dintre acestea fiind agresiunea. În timp
ce formularea inițială a explicat lipsa unui comportament excesiv de agresiv în anumite situații , în
termeni de inhibare din cauza fricii de pedeapsă (care nu ar diminua impulsul agresiv), o ver siune
ulterioară a ipotezei a lămurit că unele răspunsuri la frustrare , ar putea reduce răspunsul agresiv
invocat.

10
Este important să subliniem că Dollard și colegii săi au considerat că relatarea lor despre
frustrare și agresivitate era valabilă atât pent ru oameni , cât și pentru animal e, identificate la nivel de
grupuri, dar și la nivel individual . Adică, ar trebui să ne așteptăm să apară înclinații agresive ori de
câte ori o persoană sau un animal experimentează frustrări.
În domeniul relațiilor intergru p, ipoteza de frustrare – agresiune evidențiază asupra dinamicii
stereotipizării, a prejudecăților și ostilității din afara grupului. Teoria „țapului ispășitor ” este probabil
cea mai cunoscută aplicare a ipotezei frustrării -agresivității la studiul prejudecăților. În unele cazuri,
agresivitatea ia în mod natural represalii împotriva sursei inițiale de frustrare. În alte cazuri,
constrângerile situaționale pot împ iedica o persoană să poată reacționa împotriva sursei reale de
frustrare (de exemplu, când frustrarea a fost cauzată de o persoană sau un grup foarte puternic). În
alte cazuri, cum ar fi dezastrele naturale, nu poate fi nimeni de vin ă, dar frustrarea poate produce
înclinații agresive. (Mentovich & Jost, 2017)
Conform teoriei, deplasarea agresiunii într -un grup de victime sancționat social (adică
convenabil) servește mai multor scopuri. În primul rând, și cel mai important, canalizează expresia
impulsurilor agresive și creează relief cathartic odată ce agresiunea a fost eliberată. În al doilea rând,
este social nedorit să ne comportăm violent față de ceilalți în absența justificării, dar atitudinile
prejudiciabile pot fi folosite pentru a justifica (sau rațio naliza) expresia ostilității. În acest fel, membrii
grupurilor defavorizate pot fi învinuiți de propria lor situație ca ținte ale ostilității și prejudecăților.
În cele din urmă, în conformitate cu gândirea psihanalitică, teoria expunerii „țapului ispășito r”
sugerează că blamarea victimei este exacerbată de proiecția vinovăției (de obicei inconștientă) pe care
părțile frustrate o simt ca urmare a propriilor prejudecăți și activități violente.
Consecințele dinamicii ale teoriei „țapului ispășitor” includ sup rageneralizarea trăsăturilor
stereotipice pentru un întreg grup social și exagerarea asemănărilor dintre membrii grupului, în
special cu privire la calitățile stereotipice. În plus, deoarece stereotipurile sunt înrădăcinate în cultură,
acestea tind să semn alizeze care grupuri sociale sunt ținte presupuse adecvate pentru ameliorarea
frustrărilor individuale.
Ipoteza de frustrar e – agresiune a exercitat o influență foarte puternică asupra deceniilor de
cercetare. Cu toate acestea, ipoteza a fost sever critica tă pe motive de rigiditate teoretică și
suprageneralizare; în mod clar, a fost necesar să se limiteze domeniul de aplicare al ipotezei pentru a
stabili validitatea acesteia. De exemplu, ipoteza inițială nu a reușit să distingă forme ostile de
agresiune, în care obiectivul subiectului este de a provoca daune și forme instrumentale de agresiune,
în care agresiunea este pur și simplu un mijloc pentru atingerea altor obiective (cum ar fi controlul
sau dominația). Această critică poate fi abordată destul de ușor prin limitarea ipotezei
frustrării – sagresiunii doar la cazurile de agresiune ostilă. (Mentovich & Jost, 2017)

11
În cele din urmă, natura conexiunii dintre frustrarea percepută și afișarea violenței s -a dovedit,
de asemenea, a fi mai complicată decât au rea lizat Dollard și colaboratorii săi. În cea mai reușită
modificare empirică a ipotezei inițiale de frustrare – agresiune, psihologul social american Leonard
Berkowitz a sugerat că frustrarea este o stare aversivă din punct de vedere psihologic care poate cr ea
o predispoziție de a se comporta agresiv. Potrivit lui Berkowitz, frustrarea va duce la agresivitate în
măsura în care provoacă emoții negative. Mai mult, frustrarea este doar o formă de afectare negativă
neplăcută care poate provoca răspunsuri violente . (Breuer & Elson, 2017)
Ideea generală a fost că experiențele aversive produc emoții și sentimente negative, precum
gânduri conexe și amintiri ale reacțiilor trecute la evenimente negative. Berkowitz a menționat că
astfel de emoții și gânduri negative duc automat la răspunsul de luptă sau fugă. S-a crezut că alegerea
dintre luptă sau fugă depinde de intensitatea emoției negative, precum și de aprecierea și interpretarea
subiectivă a situației.

III.3. Teoria învățării
Cea mai cuprinzătoare teorie a agresiunii umane până în prezent , deși considerată mai mult o
poziție sistematică sau chiar „un mod de a gândi agresivitatea” decât o teorie a altor cercetători a fost
propusă de Bandura. În „teoria sa de învățare socială a agresiunii”, Bandura a susținut mai întâi
învățarea agresiunii prin experiențe directe, în concordanță cu paradigma de bază a învățării.
Agresiunea este privită ca fiind controlată în mare măsură de contingențe de întărire și pedepse. De
asemenea, se vede că este sub controlul stimulului . Cu toate acestea, ca punct de plecare de la alte
abordări, Bandura a adăugat mecanisme suplimentare pentru a da în considerare aspecte ale
comportamentului agresiv care par specifice oamenilor și care nu sunt explicate în mod adecvat de
paradigmele de în vățare de bază. (Stone, 2017)
Agresiunea poate fi învățată direct prin condiționarea operantă, implicând întărirea și
pedeapsa pozitivă și negativă. Bandura a propus că agresivitatea poate fi învățată și prin mecanismul
indirect al învățării observaționale . Teoria învățării sociale susține că copiii învață printr -un proces
de imitație.
Actele agresive desfășurate de un model vor fi interiorizate de individ și reprodus e în viitor.
Dacă se vede că comportamentul modelului de rol este răsplătit, atunci un copi l poate învăța că acesta
este un mod eficient de a obține ceea ce își dorește. Prin acest proces de întărire vicariană,
recompensele la care se atestă ca urmare a agresiunii au ca rezultat comportamentul acceptabil și apoi
reprodus.
Pe de altă parte, expun erea la modele agresive nu asigură automat învățarea observațională,
din mai multe motive. Unele persoane nu sunt influențate de observarea comportamentului unui
model, deoarece nu au nicio amintire despre acesta. Influențele modelării anterioare obțin un anumit

12
grad de permanență dacă sunt reprezentate în memorie prin imagini, cuvinte sau o altă formă
simbolică.
Astfel, în prezicerea apariției agresiunii, ar trebui să ne preocupăm mai mult de condițiile
predispuse decât de persoanele predispuse. Într -o soc ietate modernă, trei surse majore de
comportament agresiv – influențe familiale, influențe subculturale și modelare simbolică – sunt
trasate în diferite grade.

III.4. Abordarea cognitivă
Zillmann susține că ostilitatea și agresivitatea umană nu pot fi înțelese pe deplin doar pe baza
mecanismelor de învățare și că trebuie invocată o anumită formă de îndrumare cognitivă pentru a
explica caracteristicile umane ale comportamentului în cauză. Cu toate acestea, în ceea ce privește
„controlul cognitiv” al osti lității și agresivității, Zillmann prezintă o părere care diferă considerabil
de cea susținută de Bandura.
Zillmann (1979) propunea că aptitudinile cognitive implicate în ghidarea cognitivă a ostilității
și agresivității să fie afectate critic de starea de excitație fiziologică a organismului. Mai precis, se
consideră că procesele cognitive de ordin superior, cum ar fi proiecțiile anticipative, presupun condiții
excitate favorabile. La niveluri foarte scăzute de excitație (de exemplu, somnolență), execuția unor
astfel de procese este afectată. La niveluri foarte mari de excitație (de exemplu, frică extremă, furie),
este de asemenea afectată . Performanța proceselor cognitive de ordin superior este astfel limitată la o
gamă relativ redusă de variație a excitaț iei fiziologice. În consecință, controlul cognitiv al
comportamentului ostil și agresiv este limitat la niveluri optime de excitație.
Mai precis, se propune ca controlul comportamentului prin învățare să se extindă în continuare
la niveluri foarte mici și foarte mari de excitație fiziologică decât controlul comportamentului prin
ghidarea cognitivă.
În cadrul teoriei activării, s -a sugerat că capacitatea organismului de a reacționa în mod
adaptiv la condițiile specifice de stimulare crește succesiv cu creșt erile în excitație până când excitația
atinge un punct optim, dar că după acest punct este atins, creșteri le suplimentare în excitare provoacă
deteriorarea succesivă a reacțiilor adaptative (Brown & Milner, 2004).
Abordarea social cognitivă a suferit mai multe elaborări de la prima prezentare și continuă să
exercite o influență puternică. Există, totuși, mai multe critici ale acestei abordări, una fiind aceea că
nu este suficient de unificată. De asemenea, a fost criticat pentru faptul că a fos t prea concentrat pe
aspecte raționale și cognitive ale comportamentului; de exemplu, nu explică de ce persoanele care nu
sunt în mod normal agresive se comportă uneori agresiv necaracteristic în unele situații. Experimentul
păpușii Bobo al lui Bandura, în sine este controversat, o critică fiind aceea că copiii care au acționat
agresiv în experiment au avut tendința de a fi cei considerați ca fiind agresivi, ceea ce implică faptul

13
că factori precum emoțiile și personalitatea sunt ignorate de această abordar e. De asemenea, este
dificil să -și generalizeze rezultatele la viața reală, deoarece majoritatea experimentelor sunt făcute
într-un laborator. Cu toate acestea, unele dintre cercetările privind relația dintre urmărirea violenței
în mass -media și agresiunea din viața reală , îl susțin pe Bandura.
Teoria neo -asociaționistă depinde și de experimentele pentru revendicările sale, cu date
corelaționale doar pentru agresiunea vieții reale. Constrângerile etice limitează studiile pe teren,
deoarece expunerea la agre siune, sub orice formă, este probabil să crească potențialul de violență al
observatorilor, iar aceasta are implicații grave. (Glassman, 2004)
În general, abordarea cognitivă recunoaște factorii biologici fără a îi considera ca fiind o cauză
directă a unui comportament agresiv. Se presupune că dotarea genetică a unei persoane creează
potențial de agresiune, în timp ce specificațiile comportamentului agresiv sunt dobândite prin
experiență. (Bandura, 1983 apud. Geen & Donnerstein ) În ciuda limitărilor tehnice , majoritatea
studiilor sunt în concordanță cu afirmațiile sale, iar modelul general de agresiune are, în special, un
potențial mare pentru cercetările viitoare.

CAPITOLUL IV. Efecte ale agresivității privind sănătatea mintală

Violența se regăsește în multe domenii ale vieții: la locul de muncă, acasă, în domeniile
sportive și în zonele publice în general. De obicei nu poate fi anticipat ă de persoanele pe care le
afectează, iar victimele unor acte violente pot avea probleme serioase de sănă tate mintală ca urmare,
cum ar fi stresul post -traumatic (PTSD) , depresia și anxietatea. O persoană aflată într -o relație
abuzivă, de exemplu, se poate teme de repercusiuni mult mai mari și se poate simți incapabilă să
părăsească relația, supunându -i-se, as tfel, la mai multe posibile vătămări.
Uneori, cei care comit acte de agresiune au probleme de sănătate mintală, precum
personalitatea narcisistă, antisocială sau de tip borderline. Deși aceste condiții de sănătate mintală nu
sunt neapărat indicative ale co mportamentului violent, o defalcare a abilităților de a face față poate
contribui adesea la un comportament agresiv sau violent, iar personalitatea antisocială este
caracterizată, în parte, de o cruzime față de animale care poate include violență. (DSM V, 2013)
Agresiunea pasivă sau comportamentul subtil agresiv nu se caracterizează prin violență, ci
prin critici obscure față de acțiunile altei persoane. O persoană care demonstrează agresivitate pasivă
poate fi argumentativă sau extrem de critică pentru au toritate, se plânge că nu este apreciată sau
înțeleasă greșit sau se opune pasiv sarcinilor atribuite prin amânare sau uitare.

14
CAPITOLUL V. Tratarea comportamentului agresiv prin terapie

Multe tipuri diferite de terapie pot fi de ajutor în tratarea comportamentului agresiv sau
violent, în funcție de motivele comportamentului, precum și de personalitatea și experiențele de viață
ale persoanei în tratament. Cu toate acestea, în situații de violență domestică, terapia cuplurilor nu
poate fi înt otdeauna cel mai bun demers de acțiune, deoarece procesul poate pune în pericol și mai
mult victima abuzului, iar unii terapeuți nu vor colabora cu un agresor care pare să nu își dorească să
se schimbe sau este incapabil să se schimbe. (Perry, 2015)
Terapi a cognitiv -comportamentală se concentrează pe învățarea celor care demonstrează un
comportament agresiv și violent să înțeleagă și să -și controleze mai bine agresivitatea, să exploreze
diverse mecanisme de cop ing pentru a canaliza mai bine gândurile și sen timentele asociate cu
comportamentul violent și să învețe cum să evalueze corect consecințele agresiunii sau violenței.
În abordările terapiei psihodinamice, persoanele care apelează la violență pentru a ascunde
emoții mai profunde sunt încurajate să devin ă conștiente de sentimentele mai vulnerabile care pot sta
la baza agresiunii lor. Atunci când aceste sentimente, care pot include emoții precum rușinea, umilința
sau frica, sunt exprimate, agresivitatea protectoare se poate disipa.
Atunci când violența apa re ca urmare a unui abuz, cum ar fi atunci când abuzul fizic care a
avut loc în copilărie determină ulterior un adult să recurgă la un comportament violent, terapia pentru
a trata afecțiunile abuzului suferit în copilărie poate fi de ajutor.

CAPITOLUL VI. Tabel comportamente observabile

Definiții operaționale Itemi
1) Comportamente observabile – persoane cu un nivel ridicat de agresivitate

1.Persoanele cu o agresivitate ridicată manifestă
comportamente de f urie/mânie. Item 12. Mă enervez ușor, dar mă liniștesc
repede.
Item 24. Când îmi pierd răbdarea, spun lucruri
neplăcute.
Item 47. Când o persoană mă critică reacționez
prompt.
Item 51. Persoanele apropiate consideră că sunt
o persoană care își pierde răbdarea repde.

2.Persoanele cu o agres ivitate ridicată manifestă
comportamente ostile . Item 3. Prefer s ă nu cedez și să intru în discuții
contradictorii.
Item 13. Am persoane în jurul meu care mă
invidiază pentru tot ceea ce am.
Item 28. Îmi face plăcere să indic persoanelor
greșelile acestora.

15
Item 29. Mă simt mulțumit/ă atunci când îi vă pe
ceilalți învinși.
Item 42. Când eram la școală mi -a făcut plăcere,
dacă alți copii erau pedepsiți de părinți sau de
profesori.
Item 46. Sunt o persoană aspră când anumite
persoane îmi displac.
Item 49. Nu mă retrag atunci când cineva mă
hărțuiește.

3.Persoanele cu o agresivitate ridicată manifestă
comportamente ce implică exprimarea verbală a
trăirilor negative față de alții (ceea ce spun și
cum spun). Se observă atât în stilul de
argumentare, în țipete, strigăte, cât și în
conținutul verbal al amenințărilor . Item 7. Insist cu argumente când o persoană este
în dezacord cu mine.
Item 9. În momentele în care sunt nervos/oasă
folosesc un limbaj dur.
Item 10. Când cineva mă deranjează s unt
deschis/ă să îmi exprim părerea despre acea
persoană.
Item 14. În timpul unei dispute ridic tonul decât
o fac de obicei
Item 16. Nu accept prea ușor critici la adresa
mea, reacționând cu duritate.
Item 23. Am amenințat persoane fără să pun
ulterior în practică acele amenințări.
Item 25. Dacă mi -aș împărtăși emoțiile și
gândurile cu ceilalți, aș fi considerat/ă ca fiind o
persoană dificilă.
Item 35. Sunt o persoană care poreclește jignitor
prietenii.

4.Persoanele cu o agresivitate ridicată manifestă
negativism, fiind un comportament opozant față
de autoritate, implică refuzul de a coopera, de a
se opune regulilor. Item 2. Când cineva impune o regulă cu care nu
sunt de acord, sunt tentat/ă să o încalc.
Item 11. Sunt o persoană care nu își asu mă
răspunderi mari.
Item 37. Mă opun îndeplinirii sarcinilor sociale
și profesionale de rutină.

5.Persoanele cu o agresivitate ridicată manifestă
resentimente, ce implică gelozia față de alte
persoane, adesea la nivel de ură, de cele mai
multe ori fiin d o trăirea de supărare, necaz,
pentru o tratare incorectă (imaginară sau reală). Item 6. Când mă gândesc retrospectiv la ceea ce
mi s-a întâmplat, încă mai simt o supărare în
privința aceasta.
Item 26. Deși nu arăt sunt o persoană geloasă.
Itemn 31. În anumite momente m-am enervat
fără motiv.
Item 44. Nu primesc ceea ce merit cu adevărat.
Item 54. Am impresia că viața este nedreaptă cu
mine.
Item 59. Îmi expun părera chiar dacă îi rănesc pe
ceilalți.

6.Persoanele cu o agresivitate ridicată manifestă
o suspiciune ce implică proiectarea ostilității
asupra celorlalți, ce variază de la neîncredere și
prudență. Item 4. Încerc să fiu prudent/ă cu persoanele
care sunt mai prietenoase decât mă aștept.
Item 53. Când oamenii se poartă frumos cu mine
mă întreb ce intenții au.
Item 57. Există câteva persoane care par să nu
mă placă foarte mult.

16

7.Persoanele cu o agresivitate ridicată manifestă
frustrare , ce se exprimă în comportamente
precum izbucniri de pierde a firii, grosolonie,
nemulțumire acută. Item 39. D acă nu -mi convine cum mă tratează
ceilalți, izbucnesc imediat.
Item 48. Dacă o persoană este meschină cu
mine, încerc să mă port la fel.
Item 60. Mă simt iritat/ă când sunt criticat/ă de
față cu alte persoane.

8.Persoane le cu o agresivitate ridicată manifestă
agresivitate fizică prin folosirea forței fizice
împotriva unei alte persoane. Item 17. Îmi plac acțiunile periculoase, chiar
violente.
Item 20. Dacă trebuie să recurg la violenșă
pentru a îmi apăra drepturile, o voi face.
Item 21. Au existat situații în care am amenințat
persoane cunoscute.
Item 27. Când simt furie aș fi capabil/ă de a lovi
pe cineva.
Item 30. Am fost atât de nervos/oasă încât am
distrus lucruri.
Item 32. În copilărie îmi plăcea să îi supăr pe alți
copii, su cindu -le brațele, trăgându -i de păr.
Item 34. Am întâlnit oameni care m -au supărat
atat de tare, încât am recurs la violență fizică.
Item 40. Nu îmi pot controla impulsul de a lovi
pe cineva.
Item 52. Intru în confruntări fizice cu alții un pic
mai mult de cât o persoană obișnuită.
Item 55. Am fost tentat/ă să chinui animalele
atunci când eram copil.

9.Persoanele cu o agresivitate ridicată manifestă
iritabilitate ce reprezintă o pregătire pentru
manifestarea sentimentelor negative cu cel mai
mic entuziasm . Item 18. Când sunt frustrat/ă îmi manifest
nemulțumirea.
Item 22. În ultima vreme am fost iritat/ă,
nemulțumit/ă.
Item 36. Am tendința de a spune lucruri
mincinoase despre ceilalți.
Item 56. Prefer să îmi petrec timpul liber mai
mult singur/ă.

10.Persoanele cu o agresivitate ridicată
manifestă o lipsă a autocontrolului față de
propria persoană, a propriile manifestări , chiar și
impulsivitate. Item 33. Când sunt tensionat/ă recurg la un
anumit tip de comportament (îmi mușc buzele,
scrâșnesc din d inți sau îm rod unghiile).
Item 41. Devin tensionat/ă și neliniștit/ă când
cineva mă privește insistent.
Item 50. Sunt situații în care acționez înainte de
a mă gândi.
Item 58. Am o dispoziție emoțională
schimbătoare.

11.Persoanele cu o agresivitate ridi cată
manifestă o nevoie excesivă de a deține cotrolul. Item 43. Îmi place ca celor din jurul meu să
simtă că sunt o persoană autoritară.
Item 45. Sunt nerăbdator/oare când lucrurile nu
merg conform planurilor mele.

12.Persoanele cu o agresivitate ridicat ă
manifestă uneori anxietate. Item 8. Am sentimentul că oamenii râd de mine.
Item 15. Sunt incomodat de gândurile inutile
care îmi trec prin cap înainte să adorm.
Item 19. Am dificultăți în a îmi controla
temperamental.

17
2) Comportamente observabile – Persoane cu un nivel scăzut de agresivitate
1.Persoanele cu o agresivitate scăzută manifestă
un autocontrol, un echilibru și o conștiențizare a
propriilor trăiri. Item 1. Sunt o persoană calmă și echilibrată.
Item 5. Adopt o poziție conciliantă în efortul de
a debloca conflictele.

CAPITOLUL VII. Metodologia cercetării

VII.1. Obiective
Studiul a avut ca obiectiv principal construirea unui chestionar standardizat de evaluare a
agresivității . Metodele utilizate au fost cele specifice construcției și validării a unei astfel de probe,
respectiv cele de definire și descriere a dimensiunilor cheie, de modelare a itemilor, de verificare a
validității de conținut, de aplicare a probei și de verifica re a consistenței interne etc .
Obiectivul secundar al cercetării este de a evidenția nivelul agresivității la persoanele
provenite din mediul urban , ca și trăsătură de personalitate.
VII.2. Ipotezele cercetării
H1 – Se prezumă că agresivitatea se manifestă diferit la persoanele provenite din mediul
urban, în funcție de gen.
H2 – Se prezumă existența unui nivel mediu al agresivității la persoanele provenit din mediul
urban.
VII.3. Participanții la studiu
La studiu au participat un număr de 30 de persoane prov enite din mediul urban, cu vârste
cuprinse între 20 și 74 de ani.

Tabel 1. Tabel de frecvență pentru variabila „g en”

În funcție de gen, 15 dintre participanți au fost bărbați și 15 au fost femei. (Tab el 1)

VII.4. Instrumentele aplicate
Pentru realizarea studiului s -a aplicat participanților un „Chestionar de personalitate” alcătuit
din 60 de itemi care măsoară aspecte ale personalității participanților, respectiv nivelul de agresivitate.

18
Variantele de răspuns au fost construite folosind scala Likert cu 5 valori. Scorul total este
suma scorurilor itemilor și variază între 60, scor minim și 300, scor maxim.

Cotarea itemilor negativi
1 – niciodată 2 – rareori 3 – uneori 4 – deseori 5 – întotdeauna

Cotarea inversă a itemilor pozitivi
5 – niciodată 4 – rareori 3 – uneori 2 – deseori 1 – întotdeauna

VII.5. Designul cercetării
VII.5.1. Etapele desfășurării primei testări
Pentru a valida c hestionarul construit , acesta a fost aplicat în 2 etape. În prima etapă,
chestionarul a fost alcătuit din 60 itemi care urmăresc o serie de comportamente observabile precum :
ostilitatea, furia/mânia, agresivitatea fizică și verbală, iritabilitatea, negativismul etc.
Înainte de aplicarea prim ului chestionar, le -au fost citite participanților instrucțiunile cu
privire la completarea acestuia. De asemena, s -au respectat cerințele etice, astfel că fiecărui
participant i s -a atribuit un cod, pentru asigurarea confidențialității și protejarea datel or cu caracter
personal. Desfășurarea cercetării a avut loc în Constanța, în data de 05.11.2019.

Itemi chestionar 1 (Anexa 1)

1. Sunt o persoană calmă și echilibrată.
2. Când cineva impune o regulă cu care nu sunt de acord, sunt tentat/ă să o încalc.
3. Prefer să nu cedez și să intru în discuții contradictorii.
4. Încerc să fiu prudent/ă cu persoanele care sunt mai prietenoase decât mă aștept.
5. Adopt o poziție conciliantă în efortul de a debloca conflictele.
6. Când mă gândesc retrospectiv la ceea ce mi s -a întâmplat, în că mai simt o supărare în privința
aceasta.
7. Insist cu argumente când o persoană este în dezacord cu mine.
8. În anumite situații am sentimentul că oamenii râd de mine.
9. În momentele în care sunt nervos/ă folosesc un limbaj dur.
10. Când cineva mă deranjează sunt deschis/ă să îmi exprim părerea despre acea persoană.
11. Sunt o persoană care nu își asumă răspunderi mari.
12. Mă enervez ușor, dar mă liniștesc repede.

19
13. Am persoane în jurul meu care mă invidiază pentru tot ceea ce am.
14. În timpul unei dispute ridi c tonul decât o fac de obicei.
15. Sunt incomodat de gândurile inutile care îmi trec prin cap înainte să adorm.
16. Nu accept prea u șor critici la adresa mea, reacționând cu duritate.
17. Îmi plac acțiunile periculoase, chiar violente.
18. Când sunt frustrat/ă îmi manifest iritarea.
19. Am dificultăți în a îmi controla temperamentul.
20. Dacă trebuie să recurg la violență pentru a îmi apăra drepturile, o voi face.
21. Au existat situații în care am amenințat persoane cunoscute.
22. În ultima vreme am fost iritat/ă, nemulțumit/ă.
23. Am amenințat persoane fără să pun ulterior în practică acele amenințări.
24. Când îmi pierd răbdarea, spun lucruri neplăcute.
25. Dacă mi -aș împărtăși emoțiile și gândurile cu ceilalți, aș fi consider at/ă ca fiind o persoană
dificil/ă.
26. Deși nu arăt sunt o persoană geloasă.
27. Când simt furie aș fi capabil/ă de a lovi pe cineva.
28. Îmi face plăcere să indic persoanelor greșelile acestora.
29. Mă simt mulțumit/ă atunci când îi văd pe ceilalți învinși.
30. Am fost at ât de nervos /oasă încât am distrus lucruri.
31. În anumite momente m -am enervat fără un motiv întemeiat.
32. În copilările îmi plăcea să îi supăr pe alți copii, sucindu -le brațele, trăgându -i de păr.
33. Când mă simt tensionat /ă recurg la un anumit tip de comportament ( îmi mușc buzele,
scrâșnesc din dinți sau îmi rod ungh iile).
34. Am întâlnit oameni care m -au supărat atât de tare, încât am recurs la v iolență fizică.
35. Sunt o persoană care poreclește jignitor prietenii.
36. Am tendința de a spune lucruri mincinoase despre ceilalți.
37. Mă opun îndeplinirii sarcinilor sociale și profesio nale de rutină.
38. Simt că nu sunt înțeles/easă și apreciat/ă de cei din jurul meu.
39. Dacă nu -mi convine cum mă tratează ceilalți, izbucnesc imediat.
40. Nu îmi pot controla impulsul de a lovi pe cineva.
41. Devin tensionat/ă și neliniștit/ă când cineva mă privește ins istent.
42. Când eram la școală mi -a făcut plăcere, dacă alți copii erau pedepsiți de părinți sau de
profesori.
43. Îmi place ca celor din jurul meu să simtă că sunt o persoană autoritară.
44. Nu primesc ceea ce merit c u adevărat.

20
45. Sunt nerăbdător /oare când lucrurile nu m erg conform planurilor mele.
46. Sunt o persoană aspră atunci când anumite persoane îmi displac.
47. Când o persoană mă critică r eacționez prompt.
48. Dacă o persoană este meschină cu mine, încerc să mă port la fel.
49. Nu mă retrag atunci când cineva mă hăr țuiește.
50. Sunt situații în care acționez înainte de a mă gândi.
51. Persoanele apropiate consideră că sunt o persoană care își pierde răbdarea repede.
52. Intru în confruntări fizice cu alții un pic mai mult decât o persoană obișnuită.
53. Când oamenii se poartă frumos cu mine mă întreb ce intenții au.
54. Am impresia că viața este nedreaptă cu mine.
55. Am fost tentat /ă să chinui a nimalele atunci când eram copil.
56. Prefer să îmi petrec timpul l iber mai mult singur/ ă.
57. Există câteva persoane care par să nu m ă placă foarte mult.
58. Am o dispoziție e moțională schimbătoare.
59. Îmi expun părerea chiar dacă îi rănesc pe ceilalalți.
60. Mă simt iritat/ă când sunt criticat /ă de față cu alte pe rsoane.

Reprezentarea grafică a itemilor prin histograme
Acest tip de reprezentare grafic ă se utilizeaz ă numai în cazul variabilelor numerice continue.
SPSS împarte intervalul valorilor variabilei, desenat pe axa Ox, în subintervale de lungimi egale.
Apoi, pentru fiecare subinterval determin ă frecven ța cazurilor care au valori în acel subinterval și
deseneaz ă un dreptunghi a c ărui baz ă coincide cu subintervalul, iar înal țimea este propor țional ă cu
frecven ța calculat ă.

21

22

23

24

Tabelul testului de normalitate
Tabelul „Tests of Normality” este folosit pentru a determina dacă datele sunt distribuite în
mod normal. Tabelul afișează rezultatele de la două teste: testul Kolmogorov -Smirnov și testul
Shapiro -Wilk. Testul Kolmogorov -Smirnov este utilizat pentru a testa seturi mari de da te în timp ce
testul Shapiro -Wilk este mai potrivit pentru un eșantion mai mic, cum ar fi de 50 de numere sau mai
mic. În cazul în care coloana „Sig” pentru oricare dintre teste este peste 0.05, datele sunt normal
distribuite.
Tests of Normality

Kolmog orov-Smirnova Shapiro -Wilk
Statistic df Sig. Statistic df Sig.
Sunt o persoana calma si
echilibrata. .326 30 .000 .829 30 .000
Cand cineva impune o
regula cu care nu sunt de
acord, sunt tentat/a sa o
incalc. .312 30 .000 .833 30 .000
Prefer sa nu cedez si sa
intru in discutii contradictorii. .184 30 .011 .908 30 .013
Incerc sa fiu prudent/a cu
persoanele care sunt mai
prietenoase decat ma
astept. .158 30 .055 .910 30 .015
Adopt o pozitie concilianta in
efortul de a debloca
conflictele. .287 30 .000 .803 30 .000
Cand ma gandesc
retrospectiv la ceea ce mi s –
a intamplat, inca mai simt o
suparare in privinta aceasta. .235 30 .000 .896 30 .007
Insist cu argumente cand o
persoana este in dezacord
cu mine. .275 30 .000 .852 30 .001

25
Am sentimentul ca oamenii
rad de mine. .268 30 .000 .790 30 .000
In momentele in care sunt
nervos/oasa folosesc un
limbaj dur. .240 30 .000 .897 30 .007
Cand cineva ma deranjeaza
sunt deschis/a sa imi exprim
pararea despre acea
persoana. .236 30 .000 .868 30 .001
Sunt o persoana care nu isi
asuma raspunderi mari. .250 30 .000 .845 30 .000
Ma enervez usor, dar ma
linistesc repede. .224 30 .001 .911 30 .016
Am persoane in jurul meu
care ma invidiaza pentru tot
ceea ce am. .275 30 .000 .870 30 .002
In timpul unei dispute ridic
tonul decat o fac de obicei. .221 30 .001 .873 30 .002
Sunt incomodat de gandurile
inutile care imi trec prin cap
inainte sa adorm. .191 30 .007 .847 30 .001
Nu accept usor critici la
adresa mea, reactionand cu
duritate. .254 30 .000 .794 30 .000
Imi plac actiunile
periculoase, chiar violente. .424 30 .000 .628 30 .000
Cand sunt frustat/a imi
manifest iritarea. .310 30 .000 .832 30 .000
Am dificultati in a imi
controla temperamentul. .268 30 .000 .790 30 .000
Daca trebuie sa recurg la
violenta pentru a imi apara
drepturile, o voi face. .402 30 .000 .660 30 .000
Au existat situatii in care am
amenintat persoane
cunoscute. .429 30 .000 .623 30 .000
In ultima vreme am fost
iritat/a, nemultumit/a. .241 30 .000 .872 30 .002
Am amenintat persoane fara
sa pun ulterior in practica
acele amenintari. .345 30 .000 .708 30 .000
Cand imi pierd rabdarea,
spun lucruri neplacute. .240 30 .000 .899 30 .008

26
Daca mi -as impartasi
emotiile si gandurile cu
ceilalti, as fi considerat/a ca
fiind o persoana dificila. .269 30 .000 .802 30 .000
Desi nu arat sunt o persoana
geloasa. .171 30 .025 .896 30 .007
Cand simt furie as fi
capabil/a de a lovi pe cineva. .443 30 .000 .587 30 .000
Imi face placere sa indic
persoanelor greselile
acestora. .181 30 .013 .864 30 .001
Ma simt multumit/a atunci
cand ii vad pe ceilalti invinsi. .406 30 .000 .612 30 .000
Am fost atat de nervos/oasa
incat am distrus lucruri. .386 30 .000 .681 30 .000
In anumite momente m -am
enervat fara un motiv
intemeiat. .219 30 .001 .808 30 .000
In copilarie imi placea sa ii
supar pe alti copii, sucindu –
le bratele, tragandu -i de par. .504 30 .000 .293 30 .000
Cand ma simt tensionat/a
recurg la un anumit tip de
comportament(imi musc
buzele, scrasnesc din dinti
sau imi rod unghiile). .315 30 .000 .741 30 .000
Am intalnit oameni care m –
au suparat atat de tare, incat
am recurs la violenta fizica. .488 30 .000 .492 30 .000
Sunt o persoana care
porecleste jignitor prietenii. .457 30 .000 .554 30 .000
Am tendinta de a spune
lucruri mincinoase despre
ceilalti. .528 30 .000 .347 30 .000
Ma opun indeplinirii
sarcinilor sociale si
profesionale de rutina. .356 30 .000 .714 30 .000
Simt ca nu sunt inteles/easa
si apreciat/a de cei din jurul
meu. .221 30 .001 .874 30 .002
Daca nu -mi convine cum ma
trateaza ceilalti, izbucnesc
imediat. .318 30 .000 .766 30 .000
Nu imi pot controla impulsul
de a lovi pe cineva. .505 30 .000 .396 30 .000

27
Devin tensionat/a si
nelinistit/a cand cineva ma
priveste insistent. .291 30 .000 .774 30 .000
Cand eram la scoala mi -a
facut placere, daca alti copii
erau pedepsiti de parinti sau
de profesori. .478 30 .000 .518 30 .000
Imi place ca celor din jurul
meu sa simta ca sunt o
persoana autoritara. .233 30 .000 .849 30 .001
Nu primesc ceea ce merit cu
adevarat. .274 30 .000 .867 30 .001
Sunt nerabdator/oare cand
lucrurile nu merg conform
planurile mele. .194 30 .006 .914 30 .019
Sunt o persoana aspra
atunci cand anumite
persoane imi displac. .313 30 .000 .768 30 .000
Cand o persoana ma critica
reactionez prompt. .246 30 .000 .851 30 .001
Daca o persoana este
meschina cu mine, incerc sa
ma port la fel. .309 30 .000 .782 30 .000
Nu ma retrag atunci cand
cineva ma hartuieste. .190 30 .007 .854 30 .001
Sunt situatii in care actionez
inainte de a ma gandi. .279 30 .000 .861 30 .001
Persoanele apropiate
considera ca sunt o
persoana care isi pierde
rabdarea repede. .216 30 .001 .854 30 .001
Intru in confruntari fizice cu
altii un pic mai mult decat cu
o persoana obisnuita. .508 30 .000 .416 30 .000
Cand oamenii se poarta
frumos cu mine ma intreb ce
intentii au. .227 30 .000 .866 30 .001
Am impresia ca viata este
nedreapta cu mine. .246 30 .000 .833 30 .000
Am fost tentat/a sa chinui
animalele atunci cand eram
copil. .508 30 .000 .416 30 .000
Prefer sa imi petrec timpul
mai mult singur/a. .226 30 .000 .878 30 .003

28
Exista cateva persoane care
par sa nu ma placa foarte
mult. .272 30 .000 .822 30 .000
Am o dispozitie emotionala
schimbatoare. .300 30 .000 .849 30 .001
Imi expun parerea chiar
daca ii ranesc pe ceilalti. .259 30 .000 .850 30 .001
Ma simt iritat/a cand sunt
criticat/a de fata cu alte
persoane. .232 30 .000 .877 30 .002
a. Lilliefors Significance Correction

Tabel de calcul COTA Z (Excel)
ITEM SKEWNESS ERROR COTA Z
1 0.621 0.427 1.45433255

2 -0.477 0.427 –
1.11709602
3 -0.014 0.427 –
0.03278689
4 -0.073 0.427 –
0.17096019
5 1.276 0.427 2.9882904
6 0.549 0.427 1.28571429
7 -0.737 0.427 –
1.72599532
8 0.323 0.427 0.75644028
9 0.557 0.427 1.30444965
10 0.421 0.427 0.98594848
11 0.482 0.427 1.12880562
12 0.183 0.427 0.42857143
13 0.727 0.427 1.70257611
14 -0.07 0.427 –
0.16393443
15 0.205 0.427 0.48009368
16 0.315 0.427 0.73770492
17 1.503 0.427 3.51990632
18 0.292 0.427 0.68384075
19 0.323 0.427 0.75644028
20 1.291 0.427 3.0234192
21 1.407 0.427 3.29508197
22 0.358 0.427 0.83840749

29
23 1.538 0.427 3.60187354
24 0.487 0.427 1.14051522
25 0.285 0.427 0.66744731
26 0.342 0.427 0.80093677
27 1.542 0.427 3.61124122
28 0.583 0.427 1.36533958
29 0.583 0.427 1.36533958
30 1.135 0.427 2.65807963
31 0.172 0.427 0.4028103
32 4.665 0.427 10.9250585
33 0.926 0.427 2.16861827
34 1.58 0.427 3.70023419
35 1.112 0.427 2.60421546
36 2.809 0.427 6.57845433
37 1.396 0.427 3.26932084
38 0.109 0.427 0.25526932
39 1.508 0.427 3.53161593
40 2.783 0.427 6.5175644
41 0.568 0.427 1.33021077
42 2.153 0.427 5.04215457
43 0.589 0.427 1.3793911
44 0.829 0.427 1.94145199
45 0.128 0.427 0.29976581
46 1.537 0.427 3.59953162
47 -0.16 0.427 –
0.37470726
48 0.619 0.427 1.44964871
49 0.239 0.427 0.55971897
50 0.343 0.427 0.80327869
51 0.295 0.427 0.69086651
52 2.931 0.427 6.86416862
53 0.028 0.427 0.06557377
54 0.437 0.427 1.0234192
55 2.931 0.427 6.86416862
56 0.046 0.427 0.10772834
57 -0.097 0.427 –
0.22716628
58 0.393 0.427 0.92037471
59 0.918 0.427 2.1498829
60 0.064 0.427 0.1498829

30
ITEMI COTA Z
1 1.45433255
2 -1.11709602
3 -0.03278689
4 -0.17096019
5 2.9882904
6 1.28571429
7 -1.72599532
8 0.75644028
9 1.30444965
10 0.98594848
11 1.12880562
12 0.42857143
13 1.70257611
14 -0.16393443
15 0.48009368
16 0.73770492
17 3.51990632
18 0.68384075
19 0.75644028
20 3.0234192
21 3.29508197
22 0.83840749
23 3.60187354
24 1.14051522
25 0.66744731
26 0.80093677
27 3.61124122
28 1.36533958
29 1.36533958
30 2.65807963
31 0.4028103
32 10.9250585
33 2.16861827
34 3.70023419
35 2.60421546
36 6.57845433
37 3.26932084
38 0.25526932
39 3.53161593
40 6.5175644
41 1.33021077
42 5.04215457
43 1.3793911
44 1.94145199
45 0.29976581
46 3.59953162
47 -0.37470726
48 1.44964871
49 0.55971897

31
50 0.80327869
51 0.69086651
52 6.86416862
53 0.06557377
54 1.0234192
55 6.86416862
56 0.10772834
57 -0.22716628
58 0.92037471
59 2.1498829
60 0.1498829

Analizând tabelul Cotei Z, identificăm itemii nevalizi din prezenta cercetare, după cum
urmează: 5, 17, 20, 21, 23, 27, 30, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 39, 40, 42, 46, 52, 55, 59.
Se elimină acesști itemi din următoarele motive:
– Nu s-a îndeplint normalitatea, prin funcți a SPSS -ului, respectiv „Test of Normality”;
– COTA Z peste limita permisă ,, existența itemi lor cu valori de peste 1,96.

VII.5.2. Etapele desfășurării celei de -a doua test ări
Având în vedere rezultatele de la prima testare, în urma eliminării itemilor, chestionarul va
conține un număr total de 40 de itemi. La fel cum s -a procedat la prima aplicare aplicare a
chestionarului ini țial, participanților le -au fost citite instrucțiunile cu privire la completarea acestuia.
Desfășurarea cercetării a avut loc în Constanța, la trei săptămâni după prima testare, respectiv în data
de 26.11.2019.

Itemi chestionar 2 (Anexa 2)

1. Sunt o persoan ă calmă și echilibrată.
2. Când cineva impune o regulă cu care nu sunt de acord, sunt tentat/ă să o încalc.
3. Prefer să nu cedez și să intru în discuții contradictorii.
4. Încerc să fiu prudent/ă cu persoanele care sunt mai prieteno ase decât mă aștept.
5. Când mă gândesc retrospectiv la ceea ce mi s -a întâmplat, încă mai simt o supărare în privința
aceasta.
6. Insist cu argumente când o persoa nă este în dezacord cu mine.
7. Am sentimentul că oamenii râd de mine.
8. În momentele în care sunt nervos/ oasă folosesc un limbaj dur.
9. Când cineva mă deranjează sunt deschis/ă să îmi exprim părerea despre acea persoană.
10. Sunt o persoană care nu își asumă răspund eri mari.

32
11. Mă enervez ușor, dar mă liniștesc repede.
12. Am persoane în jurul meu care mă invidiază pentru tot ceea ce am.
13. În timpul unei dispute ridic tonul decât o fac de obicei.
14. Sunt incomodat/ă de gândurile inutile care îmi trec prin cap înainte să adorm.
15. Nu accept prea u șor critici la adresa mea, reacționând cu duritate.
16. Când sunt frustrat/ă îmi manifest iritarea.
17. Am dificultăți în a îmi controla temperamentul.
18. În ultima vreme am fost iritat/ă, nemulțumit/ă.
19. Când îmi pierd răbdarea, spun lucruri neplăcute.
20. Dacă mi -aș împărtăși emoțiile și gândurile cu ceilalți, aș fi consider at/ă ca fiind o persoană
dificilă.
21. Deși nu arăt sunt o persoană geloasă.
22. Îmi face plăcere să indic persoanelor greșelile acestora.
23. Mă simt mulțumit/ă atunci când îi văd pe ceilalți învinși.
24. În anumite momente m -am enervat fără un motiv întemeiat.
25. Simt că nu sunt înțeles/easă și apreciat/ă de cei din jurul meu.
26. Devin tensionat/ă și neliniștit/ă când cineva mă privește insistent.
27. Îmi place ca celor din jurul meu să simtă că su nt o persoană autoritară.
28. Nu primesc ceea ce merit c u adevărat.
29. Sunt nerăbdător /oare când lucrurile nu m erg conform planurilor mele.
30. Când o persoană mă critică r eacționez prompt.
31. Dacă o persoană este meschină cu mine, încerc să mă port la fel.
32. Nu mă retrag atunci când cineva mă hărțuiește.
33. Sunt situații în care acționez înainte de a mă gândi.
34. Persoanele apropiate consideră că sunt o persoană care își pierde răbdarea repede.
35. Când oamenii se poartă frumos cu mine mă întreb ce intenții au.
36. Am impresia că viața este nedreaptă cu mine.
37. Prefer să îmi petrec timpul l iber mai mult singur/ ă.
38. Există câteva persoane care par să nu m ă placă foarte mult.
39. Am o dispoziție e moțională schimbătoare.
40. Mă simt iritat/ă când sunt criticat/ă de față cu alte persoane.

33
Reprezentarea grafică a itemilor prin histograme

34

35

Tabelul Alpha Cronbach
Reliability Statistics
Cronbach's Alpha N of Items
.855 40

Coeficientul Alpha Cronbach este folosit pentru a studia consistența internă a intemilor unui
chestionar. Observăm că s -a obținut o valoare de 0.855, ceea ce rezultă o consistență bună, valoarea
fiind peste 0,6.

36
Item-Total Statistics
Scale Mean if
Item Deleted Scale Variance
if Item Deleted Corrected Item –
Total
Correlation Cronbach's
Alpha if Item
Deleted
Sunt o persoana calma si
echilibrata. 93.90 209.541 .029 .860
Cand cineva impune o
regula cu care nu sunt de
acord, sunt tentat/a sa o
incalc. 93.97 200.999 .436 .850
Prefer sa nu cedez si sa intru
in discutii contradictorii. 93.77 197.840 .520 .848
Incerc sa fiu prudent/a cu
persoanele care sunt mai
prietenoase decat ma
astept. 93.43 195.357 .515 .847
Cand ma gandesc
retrospectiv la ceea ce mi s –
a intamplat, inca mai simt o
suparare in privinta aceasta. 94.00 199.172 .443 .849
Insist cu argumente cand o
persoana este in dezacord
cu mine. 93.40 197.697 .525 .848
Am sentimentul ca oamenii
rad de mine. 94.67 203.333 .354 .852
In momentele in care sunt
nervos/oasa folosesc un
limbaj dur. 94.07 193.306 .600 .845
Cand cineva ma deranjeaza
sunt deschis/a sa imi exprim
pararea despre acea
persoana. 93.43 202.599 .289 .853
Sunt o persoana care nu isi
asuma raspunderi mari. 94.60 202.455 .417 .851
Ma enervez usor, dar ma
linistesc repede. 93.40 198.041 .389 .851
Am persoane in jurul meu
care ma invidiaza pentru tot
ceea ce am. 94.10 204.921 .178 .856
In timpul unei dispute ridic
tonul decat o fac de obicei. 94.03 193.826 .654 .845
Sunt incomodat de gandurile
inutile care imi trec prin cap
inainte sa adorm. 94.07 205.375 .178 .856

37
Nu accept usor critici la
adresa mea, reactionand cu
duritate. 94.20 208.166 .104 .857
Cand sunt frustat/a imi
manifest iritarea. 94.23 200.116 .491 .849
Am dificultati in a imi
controla temperamentul. 94.67 203.471 .373 .851
In ultima vreme am fost
iritat/a, nemultumit/a. 94.17 203.661 .261 .854
Cand imi pierd rabdarea,
spun lucruri neplacute. 94.17 196.557 .528 .847
Daca mi -as impartasi
emotiile si gandurile cu
ceilalti, as fi considerat/a ca
fiind o persoana dificila. 94.20 200.717 .318 .852
Desi nu arat sunt o persoana
geloasa. 94.03 206.240 .156 .856
Imi face placere sa indic
persoanelor greselile
acestora. 94.47 202.809 .275 .853
Ma simt multumit/a atunci
cand ii vad pe ceilalti invinsi. 95.30 210.148 .116 .855
In anumite momente m -am
enervat fara un motiv
intemeiat. 94.33 210.782 .019 .858
Simt ca nu sunt inteles/easa
si apreciat/a de cei din jurul
meu. 94.13 201.706 .433 .850
Devin tensionat/a si
nelinistit/a cand cineva ma
priveste insistent. 94.67 202.368 .354 .851
Imi place ca celor din jurul
meu sa simta ca sunt o
persoana autoritara. 94.60 206.938 .154 .856
Nu primesc ceea ce merit cu
adevarat. 94.17 199.868 .386 .851
Sunt nerabdator/oare cand
lucrurile nu merg conform
planurilor mele. 93.53 202.740 .375 .851
Cand o persoana ma critica
reactionez prompt. 94.00 201.103 .430 .850
Daca o persoana este
meschina cu mine, incerc sa
ma port la fel. 94.33 206.230 .138 .857

38
Nu ma retrag atunci cand
cineva ma hartuieste. 93.57 208.461 .041 .862
Sunt situatii in care actionez
inainte de a ma gandi. 94.17 195.661 .615 .846
Persoanele apropiate
considera ca sunt o
persoana care isi pierde
rabdarea repede. 94.30 204.286 .247 .854
Cand oamenii se poarta
frumos cu mine ma intreb ce
intentii au. 94.00 206.966 .124 .857
Am impresia ca viata este
nedreapta cu mine. 94.40 192.524 .628 .844
Prefer sa imi petrec timpul
mai mult singur/a. 94.00 201.448 .373 .851
Exista cateva persoane care
par sa nu ma placa foarte
mult. 94.23 200.047 .494 .849
Am o dispozitie emotionala
schimbatoare. 94.27 204.271 .307 .852
Ma simt iritat/a cand sunt
criticat/a de fata cu alte
persoane. 93.83 200.902 .406 .850

Tabel Split – Half

Reliability Statistics
Cronbach's Alpha Part 1 Value .793
N of Items 20a
Part 2 Value .693
N of Items 20b
Total N of Items 40
Correlation Between Forms .729
Spearman -Brown Coefficient Equal Length .843
Unequal Length .843
Guttman Split -Half Coefficient .833

39
a. The items are: Sunt o persoana calma si echilibrata., Cand cineva
impune o regula cu care nu sunt de acord, sunt tentat/a sa o incalc.,
Prefer sa nu cedez si sa intru in discutii contradictorii., Incerc sa fiu
prudent/a cu persoanele care sunt mai prietenoase decat ma astept.,
Cand ma gandesc retrospectiv la ceea ce mi s -a intamplat, inca mai
simt o suparare in privinta aceasta., Insist cu argumente cand o
persoana este in dezacord cu mine., Am sentimentul ca o amenii rad
de mine., In momentele in care sunt nervos/oasa folosesc un limbaj
dur., Cand cineva ma deranjeaza sunt deschis/a sa imi exprim
pararea despre acea persoana., Sunt o persoana care nu isi asuma
raspunderi mari., Ma enervez usor, dar ma linistesc repede., Am
persoane in jurul meu care ma invidiaza pentru tot ceea ce am., In
timpul unei dispute ridic tonul decat o fac de obicei., Sunt incomodat
de gandurile inutile care imi trec prin cap inainte sa adorm., Nu
accept usor critici la adresa mea, react ionand cu duritate., Cand sunt
frustat/a imi manifest iritarea., Am dificultati in a imi controla
temperamentul., In ultima vreme am fost iritat/a, nemultumit/a., Cand
imi pierd rabdarea, spun lucruri neplacute., Daca mi -as impartasi
emotiile si gandurile cu ceilalti, as fi considerat/a ca fiind o persoana
dificila..
b. The items are: Desi nu arat sunt o persoana geloasa., Imi face
placere sa indic persoanelor greselile acestora., Ma simt multumit/a
atunci cand ii vad pe ceilalti invinsi., In anumite momente m -am
enervat fara un motiv intemeiat., Simt ca nu sunt inteles/easa si
apreciat/a de cei din jurul meu., Devin tensionat/a si nelinistit/a cand
cineva ma priveste insistent., Imi place ca celor din jurul meu sa simta
ca sunt o persoana auto ritara., Nu primesc ceea ce merit cu
adevarat., Sunt nerabdator/oare cand lucrurile nu merg conform
planurilor mele., Cand o persoana ma critica reactionez prompt.,
Daca o persoana este meschina cu mine, incerc sa ma port la fel.,
Nu ma retrag atunci cand cineva ma hartuieste., Sunt situatii in care
actionez inainte de a ma gandi., Persoanele apropiate considera ca
sunt o persoana care isi pierde rabdarea repede., Cand oamenii se
poarta frumos cu mine ma intreb ce intentii au., Am impresia ca viata
este ned reapta cu mine., Prefer sa imi petrec timpul mai mult
singur/a., Exista cateva persoane care par sa nu ma placa foarte
mult., Am o dispozitie emotionala schimbatoare., Ma simt iritat/a
cand sunt criticat/a de fata cu alte persoane..

40

Item-Total Statis tics
Scale Mean if
Item Deleted Scale Variance
if Item Deleted Corrected Item –
Total
Correlation Cronbach's
Alpha if Item
Deleted
Sunt o persoana calma si
echilibrata. 93.90 209.541 .029 .860
Cand cineva impune o
regula cu care nu sunt de
acord, sunt tentat/a sa o
incalc. 93.97 200.999 .436 .850
Prefer sa nu cedez si sa intru
in discutii contradictorii. 93.77 197.840 .520 .848
Incerc sa fiu prudent/a cu
persoanele care sunt mai
prietenoase decat ma
astept. 93.43 195.357 .515 .847
Cand ma gandesc
retrospectiv la ceea ce mi s –
a intamplat, inca mai simt o
suparare in privinta aceasta. 94.00 199.172 .443 .849
Insist cu argumente cand o
persoana este in dezacord
cu mine. 93.40 197.697 .525 .848
Am sentimentul ca oamenii
rad de mine. 94.67 203.333 .354 .852
In momentele in care sunt
nervos/oasa folosesc un
limbaj dur. 94.07 193.306 .600 .845
Cand cineva ma deranjeaza
sunt deschis/a sa imi exprim
pararea despre acea
persoana. 93.43 202.599 .289 .853
Sunt o persoana care nu isi
asuma raspunderi mari. 94.60 202.455 .417 .851
Ma enervez usor, dar ma
linistesc repede. 93.40 198.041 .389 .851
Am persoane in jurul meu
care ma invidiaza pentru tot
ceea ce am. 94.10 204.921 .178 .856
In timpul unei dispute ridic
tonul decat o fac de obicei. 94.03 193.826 .654 .845
Sunt incomodat de gandurile
inutile care imi trec prin cap
inainte sa adorm. 94.07 205.375 .178 .856

41
Nu accept usor critici la
adresa mea, reactionand cu
duritate. 94.20 208.166 .104 .857
Cand sunt frustat/a imi
manifest iritarea. 94.23 200.116 .491 .849
Am dificultati in a imi
controla temperamentul. 94.67 203.471 .373 .851
In ultima vreme am fost
iritat/a, nemultumit/a. 94.17 203.661 .261 .854
Cand imi pierd rabdarea,
spun lucruri neplacute. 94.17 196.557 .528 .847
Daca mi -as impartasi
emotiile si gandurile cu
ceilalti, as fi considerat/a ca
fiind o persoana dificila. 94.20 200.717 .318 .852
Desi nu arat sunt o persoana
geloasa. 94.03 206.240 .156 .856
Imi face placere sa indic
persoanelor greselile
acestora. 94.47 202.809 .275 .853
Ma simt multumit/a atunci
cand ii vad pe ceilalti invinsi. 95.30 210.148 .116 .855
In anumite momente m -am
enervat fara un motiv
intemeiat. 94.33 210.782 .019 .858
Simt ca nu sunt inteles/easa
si apreciat/a de cei din jurul
meu. 94.13 201.706 .433 .850
Devin tensionat/a si
nelinistit/a cand cineva ma
priveste insistent. 94.67 202.368 .354 .851
Imi place ca celor din jurul
meu sa simta ca sunt o
persoana autoritara. 94.60 206.938 .154 .856
Nu primesc ceea ce merit cu
adevarat. 94.17 199.868 .386 .851
Sunt nerabdator/oare cand
lucrurile nu merg conform
planurilor mele. 93.53 202.740 .375 .851
Cand o persoana ma critica
reactionez prompt. 94.00 201.103 .430 .850
Daca o persoana este
meschina cu mine, incerc sa
ma port la fel. 94.33 206.230 .138 .857

42
Nu ma retrag atunci cand
cineva ma hartuieste. 93.57 208.461 .041 .862
Sunt situatii in care actionez
inainte de a ma gandi. 94.17 195.661 .615 .846
Persoanele apropiate
considera ca sunt o
persoana care isi pierde
rabdarea repede. 94.30 204.286 .247 .854
Cand oamenii se poarta
frumos cu mine ma intreb ce
intentii au. 94.00 206.966 .124 .857
Am impresia ca viata este
nedreapta cu mine. 94.40 192.524 .628 .844
Prefer sa imi petrec timpul
mai mult singur/a. 94.00 201.448 .373 .851
Exista cateva persoane care
par sa nu ma placa foarte
mult. 94.23 200.047 .494 .849
Am o dispozitie emotionala
schimbatoare. 94.27 204.271 .307 .852
Ma simt iritat/a cand sunt
criticat/a de fata cu alte
persoane. 93.83 200.902 .406 .850

Rolul testului Split – Half este de a evalua consistența internă a chestionarului, fiabilitatea sau
exactitatea acestui a, de asemenea testul este împărțit în 2 părți , scorurile din ambele părți ale testului
fiind corelate. Ca teste le să aibă o consistență bună, valoarea coeficientului Guttman trebuie să fie
peste 0, 6, astfel observăm că s -a obținut o valoare de 0,833, ceea ce indică o consistență i nternă bună.

43
Testare 1. Reprezentarea grafică prin histogramă

Testare 2. Reprezentare grafică prin histrogramă

44
Tabelul c orela ției TEST – RETEST

Coeficientul Pearson (r) evaluează gradul de asociere dintre două variabile măsurate pe scală
de interval/raport. Coeficientul de corelație Pearson trebuie să îndeplinească o valoare peste 0,5 și
după cum se observă în tabel, identificăm o valoare de 0.920. De asemenea, se observă în tabelul
corelației test – retest că probabilita tea este mai mica decât nivelul de semnifica ție ( p < 0.05) ceea ce
rezultă că acest coeficient de corelație este semnificativ statistic.

Norul de puncte

Analizând norul de puncte, observăm că există o corelație pozitivă, ceea ce semnifică faptul
că participanții și -au păstrat răspunsurile de la prima testare .

Correlations
testare1 testare2
testare1 Pearson Correlation 1 .920**
Sig. (2 -tailed) .000
N 30 30
testare2 Pearson Correlation .920** 1
Sig. (2 -tailed) .000
N 30 30
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2 -tailed).

45
Tabelul testului de normalitate al testării nr. 2

Tests of Normality
Kolmogorov -Smirnova Shapiro -Wilk
Statistic df Sig. Statistic df Sig.
testare2 .113 30 .200* .953 30 .201
*. This is a lower bound of the true significance.
a. Lilliefors Significance Correction

Analizând tabelul testului de normalitate al testării cu numărul 2, observăm la
Kolmogorov -Smirnova , sig-ul ating e valoare a de 0.200 ceea ce înseamnă că distribuția este una
normal ă, ca urmare a acestui fapt etalonarea se va realiza în număr de 5 clase normalizate.

VIII. CONCLUZII

Obiectivul principal al cercetării a fost îndeplinit, având în vedere etapele desfășurării testării
și retestării ceea ce s-a demonstrat că acest chestionar este valid, având o distribuție normală.
În cadrul acestui studiu s -au elaborat 2 ipoteze, respectiv:
H1 – Se prezumă că agresivitatea se manifestă diferit la persoanele provenite din mediul
urban, în funcție de gen.
H2 – Se prezumă existența unui nivel mediu al agresivității la persoanele provenit din mediul
urban.
Conform primei ipoteze elaborate se observă că agresivitate nu se manifestă diferit la
persoanele provenite din mediul urban, având diferențe ne semnificative în funcție de gen. Cu privi re
la cea de -a doua ipoteză elaborată, conform etalonării identificăm cele mai multe scoruri ca fiind
medii în ceea ce privește agresivitatea.
O modalitate de a reduce nivelul agresivității constă în îmbunătățirea și dezvoltarea
autocontrolului. O persoană capabilă de a își gestiona emoțiile și reacțiile, implicit duce la și
neimplicarea acesteia în eventualele situații conflictuale și evitarea consecințelor de obicei neplăcute
ale unor astfel de situații.
Conform studiului de față, observăm că formele de manifestare ale comportamentului agresiv
devin mai numeroase și mai variate. Agresiunea nu poate fi niciodată eliminată în întregime, dar poate
fi redusă la un nivel mai scăzut printr -o conștientizare de sine, comp asiune, oferindu -le copiilor și
tinerilor o educație morală rațională, explicându -le că agresivitatea nu este niciodată în interesul
acestora pe termen lung .

46
CAPITOLUL IX. ETALONARE A

Tabelul frecvențelor
SCORURI FRECVENȚA FRECVEN ȚA CUMULATĂ
62 1 1
65 1 2
76 1 3
78 1 4
84 2 6
87 1 7
88 1 8
89 2 10
91 1 11
93 1 12
94 1 13
96 1 14
97 1 15
98 1 16
102 1 17
103 1 18
104 3 21
106 2 23
109 1 24
110 1 25
113 1 26
115 2 28
117 2 30

47
Tabelul claselor normalizate
CLASĂ
NORMALIZATĂ
INTERVAL PROCENTAJ
TEORETIC PROCENTAJ
REAL PROCENTAJ
CUMULAT
I – foarte puțin 62 – 65 6,7 2,01 2,01
II – puțin 66 – 89 24,2 7,26 9,27
III – mediu 90 – 104 38,2 11,46 20,73
IV – mult 105 – 115 24,2 7,26 27,99
V – foarte mult 116 – 117 6,7 2,01 30
*Procentaj real = Procentaj theoretic x 30(N=număr de participanți)/100

48
BIBLIOGRAFIE

1. Ames, D. L., & Fiske, S. T. (2013). Intentional harms are worse, even when they’re not.
Psychological Science, 24(9), 1755 -1762.
2. Baron, R. A., & Richardson, D. R. (1994). Human aggression . New York: Plenum Press.
3. Breuer, J., Elson, M. (2017). Frustration -aggression theory . The Wiley Handbook of
Violence and Aggression, Peter Sturmey (Editor -in-Chief). John Wiley & Sons Ltd.
4. Brown, R ichard & Milner, Peter. (2004 ). The legacy of Donald O. Hebb: More than the Hebb
Synapse. Nature reviews. Neuroscience . 4. 1013 -9.
5. Bushman, B.J., Anderson, C.A. (2001). Is it time to pull the plug on the hostile versus
instrumental aggression dichotomoy? Psychol. Rev. 108:273 –79.
6. Crick, N. R., & Grotpeter, J. K. (1995). Relational aggression, gender, and social –
psychological adjustment . Child Development, 66(3), 710 –722.
7. Diagnostic and statistical manual of mental disorders: DSM -5. (5th ed.). (2013). Washin gton,
D.C.: American Psychiatric Association.
8. Florea, M. (2003). Teorii psihologice asupra agresivității . Anuarul Institutului de Istorie
George Bariț din Cluj -Napoca. Series Humanistica. Tom. I. pp. 27 -50.
9. Freud, S. ( 1917/ 2010). Opere esențiale. Vol. 1. I ntroducere în psihanaliză . Ed. a II – a.
București: Editura Trei.
10. Fromm, E. (1975/2015). Anatomia distructivității umane . București: Editura Trei. Traducere
din engleză de Oana Maria Nica.
11. Geen, R.G., Quanty, M.B. (1977). Advances in Experimental Social Psychology. Chapter The
Catharsis of Aggression: An Evaluation of a Hypothesis . Elsevier Publisher. National Science
Foundation. Volume 10. pp. 1 -37.
12. Geen , R.G. & Donnerstein E. (Eds.), Aggression: Theoretical and empirical reviews (pp. 1 –
40). New York: Academic Press.
13. Glassman, E., W., Hadad, M. (2004). Approaches to Psychology . Pennsylvania: Open
University Press.
14. Gorgos, C. (1987). Dicționar enciclopedic de psihiatrie . Editura Medicală, București.
15. Huesmann, R., Anderson, C.A. (2013). Human aggression: A social -cognitive view. Chapter
14 in the Sage Handbook of Social Psychology, Edited By Hogg, M.A. & Cooper, J. Thousand
Oaks. CA: Sage Publication Inc.
16. Jost, J.T., Mentovich, A. (2017). Frustration – aggression hypothesis . Encyclopaedia
Britannica Inc https://www.britannica.com/science/frustration -aggression -hypothesis accesat
în data de 05.12.2019.

49
17. Lorenz, K. (1998). Așa-zisul rău. Despre istoria naturală a agresiunii. București: Editura
Humanitas.
18. Mitrofan, N. (2003). Agresivitatea . În manualul de psihologie socială . Neculau, A. (coord.)
Iași: Editura Polirom.
19. Moser, G. (1987). L’agression. Paris: P.U.F.
20. Păunescu, C . (1994). Agresivitatea și condiția umană . București: Editura Tehnică .
21. Perry, B. (n.d.). Aggression and Violence: The Neurobiology of Experience . Retrieved May
21, 2015, from http://teacher.scholastic.com/professional/bruceperry/aggression_violence
accesat în data de 05.12.2019
22. Pervin, L.A. (Ed.). (1990). Handbook of personality: Theory and research . The Guilford
Press.
23. Sillamy, N. (1998). Dicționar de Psihologie Larousse . Bucu rești: Universul Enciclopedic.
24. Sîntion, F., Călin, F.M. (201 3). Statistică pentru științele socio -umane . Vol.I -II. Constanța:
Ovidius University Press.
25. Stone, S. M. (2017). Observational learning . Encyclopaedia Britannica Inc,
https://www.britannica.com/science/observational -learning accesat în data de 05.12.2019
26. Zillmann, D. (1979). Hostility and Aggression . Hillsdale. N. J.: Lawrence Erlbaum
Associates. pp. 126 –133.

50
ANEXA 1

CHESTIONAR DE PERSONALITATE

Cod participant ___________
Mediu l de proveniență _____
Gen _____________________
Vârstă ___________________

INSTRUCTAJ :
Acest chestionar cuprinde 60 de afirma ții care se referă la modul în care oamenii se comportă
în anumite circumstanțe. Citiți cu atenție fiecare afirmație și alegeți prin încercuire una dintre cele
cinci variante posibile de răspuns: niciodată, rareori, uneori, deseori, întotdeauna.
Acest chestionar își propune să măsoare unele aspecte ale personalit ății dumneavoastră.
Nu există răspunsuri bune sau rele, corecte sau incorecte, fiecare are dreptul la propria părere și
propriul mod de comportament. Încercați să răspundeți cu ce vă vine prima dată în minte, acesta va
fi răspunsul cel mai bun, iar după ce ați terminat nu mai reveniți asupra chestionarului.
Răspunsurile dumneavoastră sunt confidențiale și se vor prelucra statistic.

1. Sunt o persoan ă calmă și echilibrată.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
2. Când cineva impune o regulă cu care nu sunt de acord, sunt tentat/ă să o încalc.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
3. Prefer să nu cedez și să intru în discuții contradictorii.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
4. Încerc să fiu prudent/ă cu persoanele care sunt mai prietenoase decât mă aștept.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
5. Adopt o poziție conciliantă în efortul de a debloca conflictele.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
6. Când mă gândesc retrospectiv la ceea ce mi s -a întâmplat, încă mai simt o supărare în privința
aceasta.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
7. Insist cu argumente când o persoană este în dezacord cu mine.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna

51
8. Am sentimentul că oamenii râd de mine.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
9. În momentele în care sunt nervos/oasă folosesc un limbaj dur.
1) Niciodată 2) Rare ori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
10. Când cineva mă deranjează sunt deschis/ă să îmi exprim părerea despre acea persoană.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
11. Sunt o persoană care nu își asumă răspunderi mari.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
12. Mă enervez ușor, dar mă liniștesc repede.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
13. Am persoane în jurul meu care mă invidiază pentru tot ceea ce am.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
14. În timpul unei dispute ridic tonul decât o fac de obicei.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
15. Sunt incomodat de gândurile inutile care îmi trec prin cap înainte să adorm.
1) Niciod ată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
16. Nu accept prea ușor critici la adresa mea, reacționând cu duritate.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
17. Îmi plac acțiunile periculoase, chiar violente.
1) Niciodată 2) Rare ori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
18. Când sunt frustrat/ă îmi manifest iritarea.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
19. Am dificultăți în a îmi controla temperamentul.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
20. Dacă trebuie să recurg la violență pentru a îmi apăra drepturile, o voi face.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
21. Au existat situații în care am amenințat persoane cunoscute.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
22. În ultima vreme am fost iritat/ă, nemulțumit/ă.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
23. Am amenințat persoane fără să pun ulterior în practică acele amenințări.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
24. Când îmi pierd răbdarea, spun lucruri neplăcute.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna

52
25. Dacă mi -aș împărtăși emoțiile și gândurile cu ceilalți, aș fi considerat/ă ca fiind o persoană
dificilă.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
26. Deși nu arăt sunt o persoană geloasă.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
27. Când simt furie aș fi capabil/ă de a lovi pe cineva.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
28. Îmi face plăcere să indic persoanelor greșelile acestora.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
29. Mă simt mulțumit/ă atunci când îi văd pe ceilalți învinși.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
30. Am fost atât de nervos/oasă înc ât am distrus lucruri.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
31. În anumite momente m -am enervat fără un motiv întemeiat.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
32. În copilările îmi plăcea să îi supăr pe alți copii, sucindu -le brațele, trăgându -i de păr.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
33. Când mă simt tensionat/ă recurg la un anumit tip de comportament (îmi mușc b uzele,
scrâșnesc din dinți sau îmi rod unghiile).
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
34. Am întâlnit oameni care m -au supărat atât de tare, încât am recurs la violență fizică.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
35. Sunt o persoană care poreclește jignitor prietenii.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
36. Am tendința de a spune lucruri mincinoase despre ceilalți.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
37. Mă opun îndeplinirii sarcinilor sociale și profesionale de rutină.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
38. Simt că nu sunt înțeles/easă și apreciat/ă de cei din jurul meu.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
39. Dacă nu -mi convine cum mă tratează ceilalți, izbucnesc imediat.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
40. Nu îmi pot controla impulsul de a lovi pe cineva.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna

53
41. Devin tensionat/ă și neliniștit/ă când cineva mă privește insistent.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
42. Când eram la școală mi -a făcut plăcere, dacă alți copii erau pedepsiți de părinți sau de
profesori.
1) Niciod ată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
43. Îmi place ca celor din jurul meu să simtă că sunt o persoană autoritară.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
44. Nu primesc ceea ce merit cu adevărat.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
45. Sunt nerăbdător/oare când lucrurile nu merg conform planurilor mele.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
46. Sunt o persoană aspră atunci când anumite persoane îmi displac.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
47. Când o persoană mă critică reacționez prompt.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
48. Dacă o persoană este meschină cu mine, încerc să mă port la fel.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
49. Nu mă retrag atunci când cineva mă hărțuiește.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
50. Sunt situații în care acționez înainte de a mă gândi.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
51. Persoanele apropiate consideră că sunt o persoană care își pierde răbdarea repede.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
52. Intru în confruntări fizice cu alții un pic mai mult decât o persoană obișnuită.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
53. Când oamenii se poartă frumos cu mine mă întreb ce intenții au.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
54. Am impresia că viața este nedreaptă cu mine.
1) Niciodată 2) Rareo ri 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
55. Am fost tentat/ă să chinui animalele atunci când eram copil.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
56. Prefer să îmi petrec timpul liber mai mult singur/ ă.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
57. Există câteva persoane care par să nu mă placă foarte mult.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna

54
58. Am o dispoziție emoțională schimbătoare.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
59. Îmi expun părerea chiar dacă îi rănesc pe ceilalalți.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
60. Mă simt iritat/ă când sunt criticat/ă de față cu alte persoane.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna

Vă mulțumesc pentru timpul și efortul dumneavoastră!

55
ANEXA 2
CHESTIONAR DE PERSONALITATE

Cod participant ___________
Mediu l de proveniență _____
Gen _____________________
Vârstă ___________________

INSTRUCTAJ :
Acest chestionar cuprinde 40 de afirma ții care se referă la modul în care oamenii se comportă
în anumite circumstanțe. Citiți cu atenție fiecare afirmație și alegeți prin încercuire una dintre cele
cinci variante posibile de răspuns: niciodată, rareori, uneori, deseori, întotdeauna.
Acest chestionar își propune să măsoare unele aspecte ale personalității dumneavoastră.
Nu există răspunsuri bune sau rele, corecte sau incorecte, fiecare are dreptul la propria părere și
propriul mod de comportament. Încercați să răspundeți cu ce vă vine prima dată în minte, acesta va
fi răspunsul cel mai bun, iar după ce ați terminat nu mai reveniți asupra chestionarului.
Răspunsurile dumneavoastră sunt confidențiale și se vor prelucra statistic.

1. Sunt o persoan ă calmă și echilibrată.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
2. Când cineva impune o regulă cu care nu sunt de acord, sunt tentat/ă să o încalc.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
3. Prefer să nu cedez și să intru în discuții contradictorii.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
4. Încerc să fiu prudent/ă cu persoanele care sunt mai prieteno ase decât mă aștept.
Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
5. Când mă gândesc retrospectiv la ceea ce mi s -a întâmplat, încă mai simt o supărare în privința
aceasta.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
6. Insist cu argumente când o persoană este în dezacord cu mine.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
7. Am sentimentul că oamenii râd de mine.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna

56
8. În momentele în care sunt nervos/ oasă folosesc un limbaj dur.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
9. Când cineva mă deranjează sunt deschis/ă să îmi exprim părerea despre acea persoană.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
10. Sunt o persoană care nu își asumă răspunderi mari.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
11. Mă enervez ușor, dar mă liniștesc repede.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
12. Am persoane în jurul meu care mă invidiază pentru tot ceea ce am.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
13. În timpul unei dispute ridic tonul decât o fac de obicei.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
14. Sunt incomodat/ă de gândurile inutile care îmi trec prin cap înainte să adorm.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
15. Nu accept prea u șor critici la adresa mea, reacționând cu duritate.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
16. Când sunt frustrat/ă îmi manifest iritarea.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseo ri 5) Întotdeauna
17. Am dificultăți în a îmi controla temperamentul.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
18. În ultima vreme am fost iritat/ă, nemulțumit/ă.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
19. Când îmi pierd răbdarea, spun lucruri neplăcute.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
20. Dacă mi -aș împărtăși emoțiile și gândurile cu ceilalți, aș fi consider at/ă ca fiind o persoană
dificilă.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
21. Deși nu arăt sunt o persoană geloasă.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
22. Îmi face plăcere să indic persoanelor greșelile acestora.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
23. Mă simt mulțumit/ă atunci când îi văd pe ceilalți învinși.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
24. În anumite momente m -am enervat fără un motiv întemeiat.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna

57
25. Simt că nu sunt înțe les/easă și apreciat/ă de cei din jurul meu.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
26. Devin tensionat/ă și neliniștit/ă când cineva mă privește insistent.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
27. Îmi place ca celor din jurul meu să simtă că sunt o persoană autoritară.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
28. Nu primesc ceea ce merit c u adevărat.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
29. Sunt nerăbdător /oare când lucrurile nu m erg conform planurilor mele.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
30. Când o persoană mă critică r eacționez prompt.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
31. Dacă o persoană este meschină cu mine, încerc să mă port la fel.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
32. Nu mă retrag atunci când cineva mă hărțuiește.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
33. Sunt situații în care acționez înainte de a mă gâ ndi.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
34. Persoanele apropiate consideră că sunt o persoană care își pierde răbdarea repede.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
35. Când oamenii se poartă frumos cu mine mă întreb ce intenții au.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
36. Am impresia că viața este nedreaptă cu mine.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
37. Prefer să îmi petrec timpul l iber mai mult singur/ ă.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
38. Există câteva persoane care par să nu m ă placă foarte mult.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
39. Am o dispoziție e moțională schimbătoare.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna
40. Mă simt iritat/ă când sunt criticat /ă de față cu alte pe rsoane.
1) Niciodată 2) Rareori 3) Uneori 4) Deseori 5) Întotdeauna

Vă mulțumesc pentru timpul și efortul dumneavoastră!