FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT IOAN [613530]

FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT “IOAN
SLAVICI” TIMIȘOARA
UNIVERSITATEA “IOAN SLAVICI” TIMIȘOARA
FACULTATEA DE INGINERIE
DOMENIUL CALCULATOARE ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT – ZI

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC ABSOLVENT: [anonimizat]. Vladutiu Mircea Cristi Roxana Doralina

TIMIȘOARA
2019

FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT “IOAN
SLAVICI” T IMIȘOARA
UNIVERSITATEA “IOAN SLAVICI” TIMIȘOARA
FACULTATEA DE INGINERIE
DOMENIUL CALCULATOARE ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT – ZI

TITLUL LUCRARII

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC ABSOLVENT: [anonimizat]. Vladutiu Mircea Cristi Roxana Doralina

TIMIȘOARA
2019

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației
DEPARTAMENTUL Calculatoare și tehnologia i nformației

TEMA _________________

Proiectul de Finalizare a studiilor a student: [anonimizat]________________________
1). Tema proiectului de finalizare a studiilor:
___________________________________________________________________________
______________________ _____________________________________________________
___________________________________________________________________________
2). Termenul pentru predarea proiectului de diploma
__________________________________________________________________________ _
3). Elemente inițiale pentru elaborarea proiectului de finalizare a studiilor
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_________________________ __________________________________________________
4). Conținutul proiectului de finalizare a studiilor
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5). Material grafic:__
____ _______________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

6). Locul de documentare pentru elaborarea proiectului de diplomă:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________ _________________________
7). Data emiterii temei
___________________________________________________________________________

Coordonatori științifici
(titlul științific și numele) ,

UNIVERSITATEA DIN OR ADEA

FACULTATEA DE INGINERIE ELE CTRICĂ
ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
Adresa Oradea, Cod 410087, Bihor, Romania, Strada Universit ății, nr. 1 ,
Tel/Fax :+40 259/408412, Tel:+40 259/408104; +40 259/408204

REFERAT
PRIVIND PROIECTUL DE DIPLOMĂ
A

ABSOLVENT: [anonimizat] / AB SOLVENTEI : ……………………………………….

DOMENIUL Calculatoare și tehnologia informației
SPECIALIZAREA Calculatoare
PROMOȚIA 2019
1. Titlul proiectului

…………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………..
2. Structur a proiectului

…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………..
………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………..
……. …………………………………………………………………………………………………………….. ………………………….
………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………..
………………………… …………………………………………………………………………………………………………….. ……..
………………………………………………………………………………………………………….. …………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………..
……………………………………………. ………………………………………………………………………………………. ………
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………… ……………..

……………………………………………………………………………………………… …………………………………………………… …..
……………………………………………………………………………………………… …………………………………………………… …..
……………………………………………………………………………………………… …………………………………………………… …..
……………………………………………………………………………………………… …………………………………………………… …..
……………………………………………………………………………………………… …………………………………………………… …..
……………………………………………………………………………………………… …………………………………………………… …..
……………………………………………………………………………………………… …………………………………………………… …..
……………………………………………………………………………………………… ……………….. …………………………………. …..

3. Apreci eri asupra conținutului proiectului de DIPLOMĂ (finalizare a studiilor ), mod de
abordare, complexitate, actualitate, deficiențe

…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………..
………………………………………………… …………………………………. …………………………….. ………………………….
……………………………………………………………………………………………….. …………………………………. ………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………..
…………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………..
………. …………………………………………………………………………………………………………….. ……………………….
…………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………
4. Aprecieri asupra proiectului (se va menționa: numărul titlurilor bibliografice consultate,
frecvența notelor de subsol, calitatea și diversitatea surselor consultate; modul în care
absolventul a prelucrat informațiile din surse teoretice)

…………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………… ……………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………..
…………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………….. …
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………..
……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………..
(se va menționa: o pțional locul de documentare și modul în care absolventul a realizat cercetarea
menționându -se contribuția autorului)
………. …………………………………………………………………………………………………………….. …………… ………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………..
………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………….. …
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………..
……………………………………………………………………………… …………………………………………………….. ………
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………..
5. Concluzii (coordonat orul proiectului trebui e să aprecieze valoarea proiectului întocmit ,
relevanța studiului întreprins, competențele absolventului, rigurozitatea pe parcursul

elaborării proiectului , consecvența și seriozitatea de care a dat dovadă absolventul pe
parcurs)
……………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………..
…………………………………………………………………………………… ………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………….. ………
……………………. …………………………………………………………………………………………………………….. ………….
………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………… ………
…………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………….. …………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………….. ……
……………………………………………………………… ……………………………………………………………………………….
6. Redactarea proiectului respectă …………………………………………………. cerințele academice
de redactare (părți, capitole, subcapitole, note de su bsol și bibliografie).
7. Consider că proiectul îndeplinește/ nu îndeplinește condițiile pentru susținere în
sesiunea de Examen de LICENȚĂ (finalizare a studiilor ) din IULIE 2019 și propun
acordarea notei ………………

Oradea,
Data Coordonator științific

CUPRINS
Capitolul 1 – Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 1
1.1 Contextul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 1
1.2. Probl ematica și enunțul temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 3
Capitolul 2 – Schema, Structura, Arhitectura ………………………….. ………………………….. ……………….. 4
2.1 Schema bloc a sistemului – scurta descriere ………………………….. ………………………….. ……………… 4
2.2 Funcționalitățile aplicației ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 4
2.3 Structuri de baze de date și fișiere ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 5
2.4 S curtă analiză de risc ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 5
2.5 Metodologia software de planificare a lucrării ………………………….. ………………………….. ………….. 6
Capitolul 3 – Elemente de limbaj utilizate în aplicație ………………………….. ………………………….. ……. 8
3.1 WordPress ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 8
3.2 Baze de date relaționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 11
3.3 MySQL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 13
3.4 Limbajul PHP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 16
3.5 Standardul HTML ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 19
3.6 Java Script ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 21
3.7 CSS – Cascade Style Sheets ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 23
Capitolul 4 – Proiectarea in detaliu a aplicatiei ………………………….. ………………………….. ……………. 25
4.1 Arhi tectura aplicatiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 25
4.2 Instalarea instrumentelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 25
4.3 Descrierea componentelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 28
4.4 Comunicarea intre module ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 32
Capitolul 5 – Utilizarea aplicatiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 37
Capitolul 6 – Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 42
Capitolul 7 – Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 43

1
Capitolul 1 – Introducere

1.1 Contextul

Internetul este rezultatul muncii a zeci de cercetători, programatori și ingineri care au dezvoltat
diferite tehnologii, care aduse împreună au format ceea ce se numește “Information
superhighway”.
Primul prototip funcțional al internetului a apărut la sfârșitul anilor ’60 odată odată cu
ARPANET (Advanced Research Projects Agency Net). Prima rețea de calculatoar e era formată
din 4 computere ale unor instituții americane din cadrul Pentagonului:

Prima rețea ARPANET, cu cei 4 “utilizatori”
Structura proiectului de rețea era într -un continuu pericol de atac. Prin urmare, doar un
minimum de informații era cerut de la computerele client în rețea – oricând transmisia de date
întâlnea un obstacol, sau o adresa nu era de găsit, se găsea o altă cale la adresa cerută.
Astfel, se realizează prima conexiune ARPANET în 29 octombrie 1969, ora 22:30 între
Universitățile din Utah, Santa Barbara și Los Angeles și Institutul de Cercetare din Stanford.
Bineînțeles, la scurtă vreme cercetători din alte instituții au devenit interesați și datorită costului
mare al folosirii calculatoarelor s -a luat în considerare folosirea în comu n a unei rețele.
Compania ARPANET folosea conceptul “packet switching” pentru a permite mai multor
calculatoare să comunice într -o singură rețea. Această tehnologie s -a dezvoltat în anii ’70 când
Robert Kahn și Vinton Cerf au creat TCP – Transmission Cont rol Protocol, un model de
comunicare între calulatoare care stabilea niște standarde cu privire la modul în care datele
puteau fi transmise prin rețele multiple. Principiul de TCT/IP face posibil ca diferitele modele

2
de calculatoare să se poată “înțelege” între ele; de exemplu calculatoare Mac’s versus IBM cu
sisteme de operare diferite, de exemplu UNIX, Windows, MacOS.

Astfel, internetul urma să devină cu adevărat independent de platforma hardware utlizata.
La începutul anilor 70’, când Internetul număra în jur de 50 de computere, s -au dezvoltat
primele servicii care sunt folosite și astăzi pentru transferul de informații : File Transfer Protocol
– pentru trimiterea și regăsirea fișierelor – Telnet – pentru accesarea și folosirea bazelor de date,
a bibliot ecilor și a cataloagelor din toată lumea – E-mail pentru trimiterea mesajelor cu caracter
personal.
Internetul pe care noi îl cunoaștem începe să prindă contur și devine accesibil publicului larg în
anii 1980. În 1983, TCP/IP devine unicul protocol al inte rnetului, ca urmare apare o creștere
exponențială a calculatoarelor conectate la internet.
Spre sfârșitul anilor 80’, apăreau și primii furnizori de Internet, cum ar fi UUNET, Netcom sau
PSINet.
Marea schimbare pentru Internet a început în 1989 deoarece î ncepea era World Wide Web. Sir
Tim Berners -Lee de la CERN (Centrul European pentru Fizică Nucleară) – creatorul
internetului pe care îl știm astăzi – a pus bazele la crearea prototipului HTTP (transmiterea
informației între calculatoare), limbajului HTML (c rearea paginilor web) și primului browser,
denumit World Wide Web.
Browser -ul World Wide Web era destul de limitat, nu era foarte accesibil pentru persoanele
fără cunoștiințe tehnice. Acesta era destinat să fie o platforma internă de comunicații pentru
cercetătorii din întreaga lume, care lucrau pentru CERN. Scopul inițial era să asigure un sistem
care să facă legătură între varietatea de platforme ale diverselor calculatoare.
Astfel, în concluzie, ceea ce s -a pornit în 1980 că fiind o revoluție digitală , pare să se îndrepte
către un alt capitol, iar următorii 10 ani promit să aducă schimbări mai mari decât cele produse
până acum. Dezvoltarea inteligenței artificiale și standardul de comunicație 5G, vor sta cu
siguranță la baza noii revoluții , vor aduce cu ele un nou nivel de comfort și totodată o serie de
probleme cu care omenirea nu s -a confruntat până acum.
„Astăzi, 30 de ani de la propunerea inițială pentru un sistem de management al informațiilor,
jumătate din lume este online. Este un moment pentru a sărbători cât de departe s -a ajuns, dar
și o oportunitate de a reflecta asupra cât de departe trebuie să mergem.
Web -ul a devenit o piață publică, o bibliotecă, un birou de medic, un magazin, o școală, un
studio de design, un birou, un cinematograf, o banc ă și multe altele. Desigur, cu fiecare
caracteristică nouă, fiecare site web nou, împărțirea între cei care sunt online și cei care nu sunt
creste, făcând cu atât mai imperativ scopul de a pune internetul la dispoziția tuturor.” Sir Tim
Berners -Lee

3
1.2. Problematica și enunțul temei

Tema proiectului de finalizare de studii aleasă este un site web de vânzări mașini.
Utilizatorii vor putea găsii informații de bază ale autoturismelor, între 10 -15 la număr, alte cca
20-30 de informații cu dotări opționale , alte informații suplimentare (detalii cu privire la
finanțare, datele de contact ale vânzătorului, etc.) și fotografii ale autoturismelor.
De asemenea, utilizatorii se vor putea bucura de diferite funcționalități ale site -ului, cum ar fi
căutarea rapidă , secțiunea de news, oferta septamanii, etc. Procesul de cumpărare a unei mașini
este susținut de un program de finanțare sau rate, iar calitatea și siguranța este încurajată printr –
un link cu redirecționare spre o pagină care face posibilă verificarea ser iei de șasiu (VIM).
Pentru că problematica actuală este lipsa timpului, există o piață de desfacere tot mai mare pe
internet, pentru orice categorie de produse sau industrii. De aceea, am ales să dezvolt acest site
prin intermediul căruia utilizatorii pot găsii o gama largă de mașini , după preferințe , pot
vizualiza opțiunile disponibile fără a mai pierde timpul cu căutarea propriu -zisă prin piețe de
mașini .
Utilizatorii vor putea efectua o căutare rapidă , după câteva criterii generale folosind căutarea
rapidă din partea stânga de “Side Bar” din pagină de home. Criteriile după care se va face
căutarea rapidă sunt: locul unde se află mașin a (țară, oraș), marca , modelul, prețul minim și
prețul maxim , anul fabricației și tipul/categoria autoturismului (Minivan, Pick Up, Coupe,
Sedan, etc.).
Header -ul sau Antetul paginii va cuprinde o direcționare rapidă spre tipul/categoria
autoturismului de mașină dorită, conține de asemenea și modulul “Inventory” unde
cumpărătorul va putea caută după starea mașinii (nouă sau rulată ).
Partea de subsol sau Footer a paginii va conține patru funcționalități , și anume: calendar, harta ,
calculator de rate și adresa de contact a site-ului.

4
Capitolul 2 – Schema , Structura , Arhitectura

2.1 Schema bloc a sistemului – scurta d escriere

Schema urmeaza a fi facuta!!

Aplicația realizată reprezintă un site web auto de vânzări mașini, utilizatorii având posibilitatea
de a găsi mașina potrivită chiar de acasă. Aceștia vor avea la dispoziție o gama variată de mașini,
noi sau rulat e de scurtă vreme. DORALINA CARS deține un vast portofoliu de mărci auto de
pe piață autohtonă, reprezentând unele dintre cele mai renumite mărci existente pe piață:
Mercedes -Benz, BMW, MINI, Ford, Audi, VW, Mazda, etc.
Deoarece se anticipează calitatea ș i siguranța unui viitor proprietar de mașină, utilizatorii vor
avea la dispoziție mașini noi sau mașini rulate, dar cu foarte puțini kilometri. De aceea, pentru
utilizator, va fi disponibil un meniu cu acces la o căutare rapidă după criteriile dorite.

2.2 Funcționalitățile aplicației
Aplicația va permite accesarea și vizualizarea tuturor anunțurilor de pe site de către un utilizator
fără a fi necesar să se creeze un cont. În schimb, în cazul în care se va dori de către un utilizator
postarea unui anunț pe pagina web, atunci va fi nevoit să creeze un cont cu nume de utilizator
și parolă.
Funcționalitățile aplicației sunt:

▪ Căutare rapidă ce utilizează doar câteva criterii generale
▪ Adăugarea cu ușurință a unui anunț (după autentificare)
▪ Căutare avansată ce utilizează multiple criterii de căutare
▪ Meniu cascadă ce enumeră toate modelele de mașini
▪ Mesaj video de întâmpinare
Funcția de căutare rapidă va utiliza doar criteriile generale după cum urmează : orașul în care se
află mașina , marca mașinii , modelul mașin ii, prețul minim , prețul maxim , anul fabricației și
tipul mașinii . Această funcție va fii foarte eficientă și este in general cel mai des folosită de
utilizatori, returnând într-un timp foarte scurt rezultatul dorit .
În fereastra nou deschisă utilizatorul poate accesa mai multe butoane caresă îi afișeze diferite
criterii sau tipuri de informații. În Sidebar, pe partea dreapta a paginii, se vor găsii informațiile

5
generale ale mașinii, cum ar fi: orașul în care se găsește mașina, preț, număr de km, tip
trans misie, culoare interior – exterior și număr de portiere.
Un alt mod de căutare foarte rapidă poate fi și accesarea meniului “Tipuri de mașini” din partea
de antet a paginii, rezultatul afișat constând în toate mașinile de acest tip, din care utilizatorul
va putea vizualiza după preferințe ceea ce îl interesează. Astfel, după ce utilizatorul s -a hotărât
care este mașina care dorește să o vizualizeze și va da click pe ea, o nouă fereastră va fi deschisă
unde se va găși un meniu simplu în care vor fi specifica te toate opțiunile respectivei mașini,
poze interior -exterior și datele de contact ale proprietarului.
De asemenea, dacă se dorește o căutare mult mai simplă și nu sunt preferințe în legătură cu
dotările mașinii, utilizatorul poate urmării în partea stân ga a ecranului “Deal of the Week”,
secțiune care prezintă cele mai bune oferte ale săptămânii.
Butonul “Full Specifications”, aflat imediat după infomațiile generale, va aduce informații cu
privire la: număr de airbag -uri, număr geamuri, tipul de vopsea, combustibil, putere, etc.
Dacă utilizatorul dorește mai multe informații legate de un autoturism, acesta mai are și
posibilitatea de a genera automat o cerere prin e -mail, direct către proprietar, printr -un simplu
click pe butonul “Request Information”.
În partea centrală a paginii utilizatorul va avea acces la câteva poze cu mașină vizualizată, poze
interior – exterior, astfel putând să își creeze o imagine vizuală a autoturismului.
Datele de contact ale proprietarului autoturismului se vor găsi accesând butonul “Contact” –
numele proprietarului, numărul de telefon, adresa de e -mail.

2.3 Structuri de baze de date și fișiere

Una dintre funcționalitățile de baza ale acestui site este reprezentată de faptul că utilizatorul are
posibilitatea de a -și crea u n cont și de a adaugă propriul anunț, spre deosebire de utilizatorii
care nu vor dori să facă acest lucru și implicit nu vor avea nici dreptul de a adăuga un anunț.
Sistemul acesta se bazează pe o baza de date care păstrează toate datele esențiale stocate ,
structurate pe tabele și păstrate pe un server de date MySQL.
2.4 Scurtă analiză de risc
Site-ul este ușor de folosit, iar utilizatorii vor avea la dispoziție numeroase tipuri de căutare, în
funcție de preferințe și ….
Unul dintre punctele forte ale ac estui site este faptul că utilizatorul sau implicit cumpărătorul
unui autoturism va avea oportunitatea, direct din site, să verifice seria de șasiu a mașinii. Astfel
cumpărătorul beneficiază de o funcționalitate rapidă, care îl va asigura că infomațiile pr imite
de la vânzător sunt corecte.

6
Un risc al acestui site, ar putea fi luat în considerare faptul că nu va putea fi accesat în lipsa
internetului, asta în cazul unei defecțiuni a rețelei sau a unui incident care să ducă la degradarea
conexiei la internet .

2.5 Metodologia software de planificare a lucrării

Ca și ciclu de viață al dezvoltării software am ales metodologia Agile.
“Agile Development Methodology” reprezintă în prezent cea mai puternică meoda de
dezvoltare de software, și nu numai.
Această metodologie face referire în primul rând la fluiditatea procesului și este cea mai folosită
atunci când vine vorba despre creearea unei pagini web pe platforma WordPress.
Principalul aspect al funcționării este reprezentat de faptul că permite întregului proiect să fie
clasificat și executat într-un mod cât mai eficient prin împărțirea acestuia în ciclcuri recursive,
cu accentul pe îmbunătățirea continuă , numită și “Sprint”.
Funcționarea metodologiei este ilustrată în imaginea de mai jos:

Definirea unor cicluri de viață software este foarte importantă :
▪ Permite estimarea unor costuri operative
▪ Permite de altfel și estimarea timpului de livrare a produsului
Avantajele metodologiei “Agile”:
▪ Produsele soft sunt continuu îmbunătățite
▪ Flexibilitatea este moti vul principal in satisfacerea clientului
▪ Timpul in care produsele soft sunt livrate este foarte scurt
▪ Accentul este pe interacțiunile între oameni. Clienții, dezvoltatorii și testării
interacționează în permanentă
▪ Conversațiile față în față sunt considerat e cele mai bune forme de comunicare
▪ Dezvoltatorii și clienții pot colabora zilnic
▪ Modificările în soft pot fi făcute indiferent de cât de avansat este produsul vizat

7
Agile Methodology in WP
https://www.cloudways.com/blog/wordpress -project -management -agile -methodology/
https://codeable.io/agile -approach -outsourced -wordpress -developer /

8
Capitolul 3 – Elemente de limbaj utilizate în aplicație

3.1 WordPress

WordPress este un software proiectat pentru toată lumea , evidențiind accesibilitatea,
performanța, securitatea și ușurința în utilizare. Că și software de baza este simplu și predictibil,
așadar se poate începe și lucra cu ușurință dar în același timp oferă funcționalități puternice
pentru creștere și succes.
Există o comunitate mare de oameni care colaborează și contribuie la atingerea obiectivelor
acestui proiect. Comunitatea WordPress este primit oare și deschisă pentru toți iar pasiunea
contribuitorilor platformei conduce la succesul WordPress, care, la rândul său, ne ajută să -ne
atingem obiectivele.
Istoria platformei WP
WordPress este un software proiectat pentru toată lumea , evidențiind acces ibilitatea,
performanța, securitatea și ușurința în utilizare. Că și software de baza este simplu și predictibil,
așadar se poate începe și lucra cu ușurință dar în același timp oferă funcționalități puternice
pentru creștere și succes.
Functionalitati
• Simplitate
Permisiunea de a fi online și de a publica rapid. Site-ul va rămâne mereu funcțional iar
conținutul intact.
• Flexibilitate
Cu WordPress putem crea orice tip de site: blog, web personal, blog de fotografii, web de
afaceri, revista, web shopping onli ne, chiar și o rețea de site -uri web. Avantajul este că site –
ul va putea fi înfrumusețat cu teme și extins cu module.
• Publicarea se face ușor
Putem creea cu ușurință articolele și paginile, formatarea este foarte simplă de asemenea iar
inserarea de media se face cu un simplu click iar conținutul este live pe web.
• Instrumente de publicare
Putem crea ciorne, programa publicarea și examina reviziile articolelor. Conținutul se poate
face public sau privat iar articolele pot fi securizate printr -o parolă .
• Manag ement utilizatori
Nu toată lumea va avea același tip de acces la site-ul nostru; putem distinge altfel drepurile
administratorului, editorilor, autorilor/contribuitorilor și cele ale abonaților .
• Libertate

9
WordPress este licențiat sub licența GPL care a fost creată pentru a fi proteja libertățile.
Asta ne oferă libertatea de a folosi WordPress în orice mod: instalare, folosire, modificare,
distribuire. Libertatea software -ului este fundamentul pe care este construit WordPress.
• Respectarea tuturor standarde lor
Fiecare dintre fragmentele de cod generate de WordPress este conform cu standardele
stabilite de W3C, acest lucru însemnând că site -ul nostru web va funcționa în navigatorul
actual, dar va menține în același timp compatibilitatea cu o viitoare generați e de
navigatoare. Astfel site -ul nostru se va menține minunat, atât la momentul prezent cât și în
viitor.
• Sistem de teme facil
WordPress pune la dispoziție inițial în pachet trei teme implicite, însă, dacă nu sunt pe
placul nostru mai avem posibilitatea de a alege dintr -un director cu mii de teme. Partea și
mai frumoasă este că dacă nici aceste teme nu sunt pe placul nostru avem posibilitatea chiar
și de a încărca propria noastră temă și astfel putem reface complet designul site -ului nostru.
Bibliografie: https://ro.wordpress.org/about/features/

WordPress, cu alte cuvinte , este o platforma de publicare utilizată pentru construirea blog -urilor
și site-urilor web. Permite clienților o interfață care poate fi personalizată cu ușurință . În prezent
alimentează zeci de milioane de site -uri din întreagă lume, fiind folosită de o mulțime de
producători masivi cum ar fi: New York Times, Playstation, CNN, Facebook, Disney, Beyonce,
Sylvester Stalone, Bată Shoes, Vogue, Mercedes -Benz, TED Blog, IBM Jobs, U.S. Department
of Defense etc.
În concluzie, dacă WordPress este potrivit pentru marii producători , cu siguranță este potrivit
și pentru site-ul nostru.
Fiecare site, mare sau mic, necesită un bun sistem de management al conținutului .
Cel mai bun sistem de publicare digitala este primul lucru la care trebuie să ne gândim atunci
când dorim să începem proiectarea unui site. Există , bineînțeles , diferite platforme pe care le
putem folosi dar WordPress rămâne în continuare în top-ul platformelor de publicare ce
găzduiesc site-urile din întreagă lume dețînând peste 30%.

10
În cele ce urmează, aș dori să prezint 5 motive pentru care am ales să proiectez site -ul cu ajutorul
platformei WordPress. Încercând să mă conving dacă este cea mai bună opțiune am dat peste
următoarele considerente:

• Motorul de căutare prietenos
Este visul fiecărui proprietar de site, să se situeze cât mai sus pe motoarele de căutare .
WordPress este conceput pentru a fi prietenos SEO (Search Engine Optimization), pentru
că avem posibilitatea de a descărca WordPress pentru a îmbunătăți această funcție și pentru
a îmbunătăți totodată și optimizarea domeniului nostru. Prin utilizarea WordPress, site -ul
nostru devine foarte atractiv pentru motoarele de căutare . Motivul principal este că
platforma este scrisă utilizând complianța simplă și coduri de curățare standard înalte .
Astfel, această are capacitatea de a produce marcări semnatica. Designul receptiv și extrem
de logic face că motoarele de căutare să aibă o anumită preferință față de WordPress.
Platforma oferă fiecărei pagini și articole de cuvinte cheie unice Meta , permițând o
optimizare mai precisă a căutării .
• Open source CMS
Open source semnifică faptul că, codul platformei WordPress este gratuit și poate fi accesat
de fiecare utilizator în parte . Utilizarea un CMS deschis va fi practic primul pas în
îmbunătățirea securității site-ului nostru și implicit reducerea vulnerabilității . Putem
descărca și modifică cu ușurință codul WordPress ori de câte ori este nevoie, dar este
important să știm că nu toate modificările sunt acceptate de WordPress. Este posibil să
trebuiască să actualizăm o versiune mai nouă în cazul în care modificările sunt aprobate. În
plus, achiziționarea WordPress este gratuită , ave m acces la peste 31.000 de plugin -uri și
peste 2.600 de teme online. Tot ceea ce avem nevoie este o gazdă web și un domeniu
structural pentru a rula WordPress.
• Personalizarea usoara
Niciun proprietar de afaceri nu dorește să se blocheze cu site-urile și cookie-cuttere, astfel
utilizând WordPress nu întâmpinăm această problemă . Sistemul tematic este foarte ușor de
utilizat, implementarea modelelor preferate putând fi făcută rapid și simplu. De asemenea
există posibilitatea de a cumpără o licență unică pentru o temă premium – astfel vom putea
beneficia de o documentație detaliată și de layout -uri prestabilite pentru mai multe cazuri
de utilizare. În plus, datorită marii comunități WordPress, putem găsii asistență cu ușurință
ori de câte ori avem nevoie.
• Plugin -uri si teme
Platforma oferă o gama largă de plugin -uri de creștere a funcționalității , unele fiind
disponibile contra cost iar altele gratuit. Fiecare tema – design pentru partea din față a site-
ului – și plugin -ul afișat în galerie – este însoțit de rece nzii individuale de utilizatori, astfel
încât să știm cum vor funcționa . Pe lângă verificarea recenziilor, este foarte important să
urmărim și ultima actualizare la tema sau plugin -ul ales. În timp ce există o mulțime de
teme și plugin -uri este foarte impo rtant să ne documentăm și să ne asigurăm că acestea vor
funcționa correct împreună deoarece, de exemplu unele plugin -uri pot funcționa numai în
cadrul anumitor teme dezvoltate în jurul acestora.

11
• O gazda simpla
Un site web proiectat în WordPress, poate fi setat cu ușurință pe orice gazdă web deoarece
are o implicație în întreaga rețea de peste 60%. Majoritarea planurilor de găzduire sunt
foarte simpliste și se instalează cu un singur click pentru CMS.

Bibliografie : https://www.pncdigital.com/9 -reasons -choose -wordpress -website -cms/
În concluzie, dacă avem nevoie de un site de prezentare, un magazine online cu maxim 10.000
de produse, un blog personal sau orice altceva care nu necesită să investim zeci de mii de euro
într-un site, WordPress ar trebui să fie cu siguranță alegerea noastră .

3.2 Baze de date relaționale

Acest model relațional a fost propus de IBM și a revoluționat reprezentarea datelor făcând
trecerea la generați a a doua a bazelor de date.
O bază de date relațională organizează date în tabele (sau relații). Un tabel este alcătuit din
rânduri și coloane, și mai poate fi numit și înregistrare (sau un tuplu). O coloană este, de
asemenea, numită câmp (sau atribut) i ar o tabelă de baze de date se aseamănă cu o foaie de
calcul. Cu toate acestea, relațiile care pot fi create între tabele permit bazei de date relaționale
să stocheze eficient cantități uriașe de date și să recupereze în mod eficient datele selectate.
Înregistrările sau câmpurile dintr -un tabel nu trebuie să urmeze o ordine fizică deoarece fiecare
înregistrare dintr -un tabel va fi identificată printr -un câmp care are o valoare unică.
Prin urmare, utilizatorul nu este obligat să cunoască locația fizică a une i înregistrări pentru a
găsi datele incluse, lucru care diferă de situația bazelor de date ierarhice și de rețea.
Un limbaj numit SQL (Language Structured Query) a fost dezvoltat pentru a putea lucra cu
bazele de date relaționale.
Modelul simplu , cu o so lidă fundamentare teoretică este bazat pe teoria seturilor
(ansamblurilor) și pe logica matematică. Acest model face posibilă reprezentarea tuturor
structurilor de date de mare complexitate, din diferite domenii de activitate.
Scopul principal al unei baze de date bine concepute este:

– Eliminarea redundanței datelor: aceeași piesă de date nu va fi stocată în mai multe
locuri. Acest lucru se evita datorită faptului că datele duplicate nu doar stochează spații
de depozitare, ci duc, de asemenea, la ușoare in consecvențe.
– Asigurarea integrității și precizia datelor
Pentru o gestionare bună a unei baze de date relaționale, trebuie să se aibe în vedere următoarele
operații:

12
Regăsirea datelor
Clauza WHERE se va utiliza pentru a impune unele criterii asupra un uia sau mai multor
câmpuri, făcând posibilă filtrarea înregistrării ce returnează interogarea.
Clauza SELECT se folosește pentru a specifica ce câmpuri vor fi utilizate la interogare iar
clauza FROM va specifică căror tabele aparțîn câmpurile interogate.
Datele dintr -o bază de date se vor regăsi prin intermediul limbajului de interogare MySQL
(Structured Query Language). Pentru că interogarea, crearea, întreținerea și modificarea unei
baze de date relaționale să fie posibilă este necesară folosirea limbajul ui MySQL. Cele trei
clauze fundamentale ale unei interogări SQL reprezintă instrucțiunea SELECT…FROM, clauza
WHERE si clauza ORDER BY.
Clauză ORDER BY are ca utilitate sortarea rezultatelor în ordine crescătoare sau
descrescătoare.
Inserarea datelor
Pentru inserarea datelor noi într-o tabelă , se va folosi instrucțiunea INSERT INTO tabel și
ulterior se vor specifica câmpurile și valorile care urmează să fie introduse.
Modificarea datelor existente
Instrucțiunea UPDATE nume_tabel SET face posibilă modificarea datelor care au fost
introduse anterior. Pentru modificarea datelor se poate folosi de asemenea și clauza WHERE
care va filtra înregistrările ce urmează a fi modificate și va facilita munca depusă .
Ștergerea înregistrărilor
Pentru a șterge o înregistrare din tabela , se va utiliza instrucțiunea DELETE FROM
nume_tabel, urmat de clauza WHERE pentru a șterge doar o anumită înregistrare în funcție de
un anumit criteriu.
Procesul arhitectural fundamental pentru web folosește browser -ul web, server -ul web, motorul
de scriptare php și server -ul bazei de date , iar explicația procesului este următoarea :
1 – Utilizatorul accesează browser -ul web iar browser -ul web emite cererea http;
2 – Server -ul web recepționează cererea , găsește fișierul și îl trimite, pentru prelucrare, către
motorul php;
3 – Motorul php anlizeaza mai întâi script -ul , apoi deschide conexiunea către server și trimite
interogarea ce corespunde cererii făcute ;
4 – Server -ul MySQL analizează , prelucrează interogarea și transmite rez ultatul înapoi către
motorul php;
5 – Motorul php returnează codul html rezultat către server -ul web;
6 – Server -ul web transferă codul html către browser și afișează rezultatul cererii făcute de
utilizator.

13

3.3 MySQL

MySQL este un sistem de gestio nare a bazelor de date relaționale, produs de compania suedeză
cu același nume și distribuit sub Licență Publică Generală GNU. Sistemul este folosit de
WordPress la stocarea și preluarea informațiilor noastre de pe site.
În prezent este cel mai cunoscut S GDB open -source și este în general folosit împreună cu PHP.
Totuși datorită schemelor API pentru MySQL este posibilă scrierea aplicațiilor în multe alte
limbaje, cum ar fi: C, C++, C#, Java, Perl, Python, etc. Există o interfață de tip ODBC numită
și MyODB C care permite celorlalte limbaje de programare să interacționeze cu bazele de date
MySQL, cum ar fi Visual Basic și ASP.
Sistemul MySQL rulează ca server și permite unui număr mare de utilizatori să gestioneze și
să creeze în același timp numeroase baze d e date. Reprezintă o componentă centrală a stivei
LAMP (Linux -Apache -MySQL -PHP) a software -ului open -source pentru aplicații web care
este destinat creerii site -urilor web.
Majoritatea firmelor ce oferă servicii de web host au cu siguranță MySQL instalat pe servere,
deoarece este foarte utilizat și necesar aplicațiilor cu sursă deschisă. Ca și exemplu, WordPress
cere MySQL să stocheze și să recupereze toate informațiile începând de la conținut, datele sale,
tipurile personalizate de postări și profilele ut ilizatorilor.
Pentru stocarea și preluarea bazelor de date din MySQL, WordPress folosește limbajul de
programare PHP. WordPress execută interogări SQL pentru a genera dinamic conținutul astfel
preluând date dintr -o bază de date. Pentru a căuta într -o baza de date se folosește limbajul SQL
, special creat pentru interogări. Acesta este limbajul standard pentru accesarea bazelor de date,
este în principiu un limbaj simplu dar totodată puternic, are capacitatea de a filtra date, poate
rezuma date/tabele și afi șa rezultate, poate obține accesul la date stocate în tabele diferite, etc.
Pentru că programele PHP să lucreze cu bazele de date relaționale, mai întâi trebuie ca
instrucțiunile SQL să fie încorporate în limbajul PHP.

14
O bază de date reprezintă fundația u nui site dinamic. În figura următoare este prezentată
legătură prin care o baza de date lucrează cu un server.

Baze de date in MySQL
O bază de date reprezintă un set structurat de date, care folosește un software pentru a stoca și
organiza datele. În cazul nostru, WordPress utilizează MySQL pentru a -și gestiona datele.
MySQL este , în același timp , un software cu sursă deschisă și funcționează cel mai bine cu
alte aplicațîi software de același fel, cum ar fi serverul de web Apache , PHP și sistemul de
operare Linux.
Pentru că WordPress să fie posibil de instalat, avem novoie mai întâi de o baza de date MySQL
, care mai apoi , în timpul instalării WordPress să genereze informațiile bazei de date și
WordPress să își poate face treaba.
Înainte de toate, ar trebui totuși să avem deja o gazdă pentru site -ul nostru din WordPress. Gazdă
– sau baza de date care găzduiește baza noastră de date pe un server MySQL – va connecta
WordPress la informația ce îi stă la baza.
Bazele de date au tabele, fiecare tabel a re coloane, iar pe coloane informațiile sunt stocate pe
rânduri.
Să luăm că exemplu o baza de date de birou care are un tabel numit înregistrările_angajaților.
Acest tabel poate avea următoarele coloane:
ID_angajat
nume_angajat
data_angaj ării
telefon_angajat
WordPress va crea automat tabele în baza de date. În momentul în care scriem, instalarea
implicită a WordPress va crea automat următoarele tabele:

15
wp_commentmeta
wp_comments
wp_links
wp_options
wp_postmeta
wp_posts
wp_terms
wp_term_relationships
wp_term_taxonomy
wp_usermeta
wp_users
Fiecare dintre aceste tabele ar avea coloane diferite, în care sunt stocate informații . De exemplu,
tabelul wp_users ar putea avea următoarele coloane:
ID-ul
logare_utilizator
parola_utilizator
e-mail_utilizator
URL_utilizator
numele_afisat
stare_utilizator

SQL Query
Bazele de date WordPress pot fi gestionate folosind phpMyAdmin, o aplicație web open source
cu o interfață grafică ușor de utilizat pentru a gestiona bazele de date MySQL
SQL nu se limitează la recuperarea datelor, ci poate în același timp să actualizeze , introducă și
șterge date din tabele și chiar crea noi tabele. În concluzie, acesta fiind și modul în care
WordPre ss va stoca și edita toate datele de pe site -ul nostru, și anume extragerea din baza de
date folosind interogări SQL.
SQL este abrevierea de la Language Structured Query, care este un limbaj de programare
special creat pentru a lucra cu bazele de date. Ins trucțiunea trimisă de SQL către serverul cu
baza de date pentru a prelua informații se numește interogare=query. Prin urmare, WordPress
utilizează interogări MySQL pentru a obține date și informații și pentru a le folosi la generarea
paginilor web.
Avantaj ele din cauza cărora am optat pentru MySQL sunt următoarele:
• Viteza – MySQL este în continuare cotat că fiind cel mai rapid sistem de gestionare al
unei baze de date.
• Ușurință în utilizare – Sistemul este caracterizat că fiind user friendly – relativ simpl u
de lucrat în el. Poate livra performanțe ridicate deși administrarea și configurația este
mult mai simplă decât în cazurile sistemelor mai mari
• Cost – MySQL este un SGBD gratuit pentru majoritatea utilizărilor interne.

16
• Bun suport pentru limbajele de int erogare – MySQL este compatibil cu cel mai folosit
limbaj al sistemelor de baze de date – SQL. MySQL se poate accesa folosind aplicații
care acceptă ODBC (Open Data Base Connectivity), protocol de comunicații al
Microsoft.
• Particularități – Oferă posibili tatea mai multor clienți de a se conecta și de a folosi mai
multe baze de date simultan. Accesul la MySQL poate fi obținut în mod interactiv prin
intermediul numeroaselor interfețe ce permit introducerea de interogări și vizualizarea
rezultatelor: browsere Web, clienți în linie de comandă sau clienți X Windows System.
Pe lângă acestea, mai există și interfețe de programare pentru diferite limbaje (C,
Perl,Java, Python) și opțiunea de a scrie programe client de aplicații personalizate.
• Conectivitate și secu ritate – MySQL are posibiliatea de a fi folosit integral în rețea, deci
baza de date poate fi accesibilă oriunde și oricând dar nu oricui; sistemul are control la
acces, astfel încât informația să ajungă doar către personale autorizate.
• Compatibilitate – MySQL poate rula pe numeroase sisteme de UNIX, non UNIX,
Windows, OS și de asemenea pe echipamente de calculatoare de birou la servere cu
performanțe ridicate.

3.4 Limbajul PHP

PHP reprezintă un limbaj de programare destinat modificării paginilor web, îna inte că acestea
să fie transmise de server către utilizator. Numele de PHP provine din limba engleză și este un
acronym recursiv: Php: Hypertext Preprossesor.
PHP este unul dintre cele mai importante limbaje de programare web Open -Source – cu acces
la cod ul sursă, care poate fi modificat și redistribuit în mod gratuit.
Bibliografie: https://issuu.com/norbert7/docs/php -for-the-web-visual -quickstart -g
Este considerat un limba j de programare de tip Server -Side , deoarece procesarea se realizează
la nivelul serverului web, înainte că paginile web să ajungă în browser. Limbajul poate genera
conținut de HTML pe baza unor fișiere deja existente sau de la zero, poate afișa imagini s au
orice alte informații accesibile prin web sau poate redirecționa utilizatorul spre alte pagini. În
acest context, limbajul poate consulta baze de date sau alte resurse externe, poate trimite e –
mailuri sau chiar execută comenzi ale sistemului de operare.
Codul PHP acționează că o componentă interpretor sau o extensie a serverului web care este
invocată atunci când o pagină este accesată . Această componentă procesează codul -sursă din
HTML și transmite rezultatul înapoi la web-server și abia în final codul interpretat că și HTML
va ajunge în browserul utilizatorului.
PHP folosește extensii specifice pentru fișierele sale: .php, .php3, .ph3, .php4, . inc, .phtml.
Aceste fișiere sunt interpretate de către serverul web iar rezultatul este trimis în formă de te xt
sau cod HTML către browser -ul clientului.
PHP s -a impus în zona Web datorită faptului că permite furnizarea unui conținut Web dinamic,
adică un conținut Web care se modifică automat în momentul apariției de noi informații .

17

Deservirea unei pagini dina mice, modificată de PHP în momentul request -ului

Cu alte cuvinte, PHP este un limbaj de programare universal, având caracteristicile unui limbaj
avansat. Codul scris în PHP, poate face în mare parte aceleași lucruri că și un cod scris în Java
sau C/C++. Spre deosebire de alte limbaje de scripting, PHP rulează pe serverul Web, nu în
browserul Web, prin urmare poate avea acces la fișiere, baze de date sau alte resurse.
PHP poate fi folosit pe aproape toate sistemele de operare, incluzând Linux (HP -UX, Solar is și
OpenBSD), Microsoft Windows, Mac OS X, etc. De asemenea, PHP are suport pentru
numeroase tipuri de servere din prezent, precum Apache, Microsoft Internet Information
Server, Netscape și iPlanet, Lighttpd, Hiawatha, Cherokee și multe altele.
Limbajul PHP mai oferă și posibilitatea extinderii capacităților sale prin folosirea unor extensii
numite librării. Acestea din urmă, oferă funcționalități adiționale precum posibilitatea de a lucra
cu anumite tipuri de fișiere (PDF, Excel, Word), opțiunea de a cr ea imagini sau de a comunica
cu alte aplicații, etc.
Deci folosind limbajul PHP, există nu numai libertatea de a alege un sistem de operare și
serverul web dorit ci și posibilitatea de a alege programarea procedurală sau programarea
orientată pe obiect, s au chiar ambele.

Ultima versiune a limbajului este PHP 7 și a fost lansată în 3 decembrie 2015 și a venit cu o
nouă versiune a motorului ZEND, ceea ce îl face de două ori mai rapid, folosind mai puțină
memorie. PHP 7 vine, de altfel, cu un suport consider abil pentru platformele ce rulează pe 64
de biți, însemnând că face posibilă convertirea linilor de cod în format binar și folosește mult
mai puțină memorie in acest process.
În tabelul de mai jos, putem urmări cu exactitate cererile pe care PHP 5.6 și 7. 0 le poate procesa
într-o secundă pe diferite platforme:

18

PHP-ul este unul din cele mai folosite limbaje de programare server -side, conform unui studiu
elaborat de Netcraf în aprilie 2002, studiu care se aplică și în prezent.

Popularitatea de care are parte acest limbaj este dată de următoarele caracteristici:
• Familiaritate: sintaxa limbajului este ușoară, combinând sintaxele unora dintre cele mai
populare limbaje, precum Perl sau C.
• Simplitate: în mare parte, sintaxa este destul de liberă, includerea bibliotecilor sau
directivelor de compilare nefiind necesară, codul PHP inclus într -un document
executându -se între marcajele speciale.
• Eficiență: limbajul PHP se folosește de mecanisme de alocare a resurselor, vitale unui
mediu multi -utilizator precum Web -ul.
• Securitate: PHP -ul oferă programatorului un set de flexibil și eficient de măsuri de
siguranță.
• Flexibilitate: limbajul a fost creat din necesitatea dezvoltării Web -ului, așadar PHP -ul a
fost modularizat pentru a ține pasul cu diferitele tehnologii ap ărute. Nefiind legat de un
anume server Web, PHP -ul a fost integrat în numeroase servere Web existente: Apache,
IIS, Zeus, etc.
• Gratuitate: fiind probabil și cea mai importantă caracteristică a PHP -ului. Dezvoltarea
PHP-ului sub licența Open -Source a deter minat adaptarea rapidă a PHP -ului la nevoile
Web -ului, eficientizarea și securizarea codului.
Arhitectura tip LAMP a devenit cunoscută în industria web ca o modalitate rapidă, gratuită și
integrată de dezvoltare a aplicațiilor. Impreună cu Linux, Apache și MySQL, PHP reprezintă
litera P, deși uneori aceasta se referă la Python sau Perl. Linux ocupă rolul de sistem de operare
pentru toate celelalte aplicații, MySQL reprezintă sistemul care gestionează bazele de date,
Apache are rol de server web, iar PHP are rol de interpretator și comunicator între acestea.
La fel ca și alte limbaje de script -ing pentru Web, PHP ne permite generarea unui conținut
dinamic, un conținut care se modifică automat cu fiecare schimbare sau adăugare de informație
în sistem. Conținut ul Web al unei pagini reprezintă un element important în susținerea traficului
unui site, deoarece un site actualizat va aduce automat mai mulți vizitatori.

19
În principiu, limbajul PHP are ca scop acela de a permite programatorilor Web să creeze rapid
pagin i Web generate dinamic, însă se pot realiza mult mai multe.

Bibliografie: https://issuu.com/norbert7/docs/php -for-the-web-visual -quickstart -g
http://php.punctsivirgula.ro/serverside/
http://tutorialeit.net/tutoriale -php/ce -este-php-scurta -descriere -a-limbajului -de-programare –
php/
https://web.ceiti.md/lesson.php?id=7

3.5 Standardul HTML

HTML – sau Hypertext Markup Language – este un limbaj de marcare, care sta la baza
dezvoltarii oricarei pagini Web. P entru a face posibila publicarea informatiilor la nivel global,
s-a creat acest limbaj universal care sa poata fi inteles de toate calculatoarele.
În 1989, Tim Berners -Lee a propus un nou sistem hipertext bazat pe ideile INQUIRE (și alte
sisteme, precum H yperCard -ul Apple). Aceasta a devenit prima versiune a ceea ce numim acum
HTML.
HTML este un limbaj de editare, nu putem programa sau calcula cu el in schimb ne ajuta la
afisarea informatiilor intr -un site. Acum o periada de timp, acest standard era folosi t si pentru
design, insa in prezent, pentru asta, avem un alt limbaj si anume CSS.
Un document HTML este un fisier care are extensi .htm sau .html . La editarea textului dintr –
un document HTML , se pot fi folosi editoare simple cum ar fi Notepad sau Textp ad, dar si
editoare mai complexe cum ar fi Macromedia Dreamweaver.
Continutul unui document HTML nu este case-sensitive – nu se fac diferente intre litere mari si
mici la nivel de etichete sau atribute, in schimb valoarea unui atribut ar putea fi case -sensitive,
de exemplu locatiile fisierelor si adresele URL -urilor.
Limbajul HTML ofera posibilitatea sa:
• Publicam o serie de documente, texte , tabele sau chiar fotografii.
• Sa putem aduna informatii via link -urilor.
• Sa putem efectua tranzactii, comanda prod use sau chiar rezerva o vacanta.
• In acelasi context, adaugarea de continut media este posibila.
Utilizand un software de redare specializat, adica un browser Web (Mozilla Firefox, Chrome,
Internet Explorer), HTML va furniza metodele prin care un document a r putea fi editat cu
diferite tipuri de metadate si indicatii de redare. Indicatiile de redare pot fi simple, de exemplu
faptul ca un cuvant trebuie subliniat sau un video trebuie introdus; dar pot insemna, de altfel, si
scripturi complexe sau harti de ima gini. Metadatele include de obicei informatii despre titlu si
autor, informatii structurale despre document, etc.

20
HTML5 reprezinta ultima, cea mai buna versiune HTML si are ca scop standardizarea modului
de a folosi limbajul, precum si de a incuraja dezvo ltarea Web -ului.
Obiectivele proiectarii limbajului HTML5 includ:
• Încurajarea marcării semantice (semnificative) – de exemplu, eticheta <h1> implica
faptul ca continutul elementului este titlul sau titlul intregului document, acest sens
semnatic pierzandu -se daca s -ar face doar textul ingrosat si mare fara a folosi eticheta
corespunzatoare. In versiunile anterioare, elementele de gen anteturi, meniuri, sectiuni
principale fiind toate indicate de eticheta <div>. De altfel, cateva elemenete noi au fost
intro duse la nivel de text (inline), cum ar fi <adresa> si <timp>. Acestea ajuta motoarele
de cautare sa gaseasca cu usurinta informatii.
• Separarea designului de conținut – este descurajata marcarea semantica fara
semnificatie, cum ar fi declararea fonturilor si a culorilor unui text, setarea alinierii unui
text, plasarea delimitarii la tabele sau definirea modului in care textul apare in jurul
imaginilor. Aceasta separare s -a facut pentru ca usureaza mentenanta unui site daca
declaratiile de stil sunt limitate la CSS. De asemenea, pentru faptul ca utilizatorii
vizualizeaza in prezent continutul Web de pe diferite tipuri de gadget -uri (desktop -uri,
laptop -uri, tablete, telefoane mobile, etc), unde stilurile si deciziile de proiectare sunt
interpretate diferit.
• Promovarea accesibilității și receptivitatea designului – pentru ca nu toata lumea
interactioneaza cu Web -ul in mod convenional, este un alt motiv pentru care s -a recurs
la aceste ajustari. Pentru persoanele cu deficit de vedere exista functii speciale ale
browserelor, care pot traduce continutul intr -un discurs sau elimina complet stilul si
prezinta un text extrem de marit si cu contrast ridicat, acest lucru nefiind posibil fara
separarea designului de continut.
• Reducerea suprapunerii între HTML, CSS și Jav aScript – cele trei limbi ce definesc
dezvoltarea Web -ului. Cele trei limbaje au evoluat in paralel unul cu celalalt, adesea
suprapunându -se in functionalitate si in domeniul de aplicare. De aceea, in prezent se
pune accentul pe definirea naturii și scopul ui acestor limbi și pe limitarea lor (sau
extinderea lor) astfel încât să facă ceea ce este în natura lor:

❖ HTML – Conținut
❖ CSS – Design
❖ JS – Interactivitate

• Sprijinirea experiențelor media bogate, în timp ce elimină nevoia de pluginuri precum
Flash sau Java – Acum, HTML5 oferă suport pentru elemente precum <video> și
<audio>, în timp ce <canvas> oferă un spațiu definit pentru desen și grafică creată cu
JavaScript. Elementele de formular noi, împreună cu o mai bună integrare între HTML5,
CSS și Java Script, au făcut posibilă crearea de aplicații web la scară largă utilizând cele
trei limbi originale browserului web, fără pluginuri sau add -on-uri.
De ce sa folosim HTML5?
• Mai ușor de scris
• Ușor de întreținut
• Mai ușor de reproiectat

21
• Mai performant pentru optimizarea motorului de căutare
• Mai user friendly pentru persoanele cu deficit de auz sau de vedere
• Mai performant pentru telefoanele mobile
• Raspunde mult mai bine chiar si in situatia unei conexiuni mai slabe la internet
• Ușor de adaugat media
• Ușor de cr eat aplicații interactive

https://html.com/html5/
https://avenir.ro/html -tutorial -01-ce-este-html-la-ce-foloseste -si-cum-arata/
https://www.academia.edu/9737988/Fundamente_Teoretice_ale_Paginilor_Web._HTML –
PHP-MySQL

3.6 Java Script

Java Script
Java Script este un limb aj de programare orientat pe obiecte si in ciuda similaritatilor de nume
si in sintaxa , intre Java Script si Java nu exista nici o legatura.
Desi exista asemanarea de nume si de sintaxa, diferentele dintre Java si Java Script sunt destul
de mari. In timp ce Java este un limbaj de programare complex, asemanator cu limbabjul C++
si necesita cunostiinte tehnice, Java Script este mult mai simplu si mai usor de folosit si este
destinat persoanelor cu mai putine cunostiinte in programare, care doresc sa inbunat ateasca
ascpectul si functionalitatea paginilor Web.
Limbajul Java Script a fost dezvoltat în anul1995 de Brendan Eich, un inginer la Netscape
Corporation si initial avea scopul de a fi utilizat in browserul Netscape Navigator. Limbajul in
sine, a fost lan sat si adaugat in 1996 in browserul Netscape Navigator, iar Microsoft a
implementat in acelasi timp limbajul in browserul lor Internet Explorer, sub denumirea de
JScript.
Java Script poate fi foarte usor de inteles pentru un programator care cunoaste C de oarece
sintaxa celor doua limbaje este foarte apropiata.
Desi limbajul vizeaza o plaja larga de extindere, cel mai des folosit este in scriptarea paginilor
Web. Cu ajutorul Java Script, programatorii pot implementa in paginile HTML scripturi pentru
diferi te functionalitati cum ar fi verificarea datelor introduse de utilizatorii unei pagini sau
crearea de meniuri sau alte efecte ce ar putea contine animatie.
Java Script poate fi similar si cu limbajul Perl, deoarece ambele sunt limbaje interpretate. In
schimb , diferenta este ca Java Script se instaleaza mult mai usor si vine cu un interpretor inclus
in browser. Codul sursa poate fi accesat usor, acesta putand fi inclus in pagina Web sau pus
intr-un fisier separat, cu referire la pagina.

22
Limbajul Java Scrip t se mai deosebeste de majoritatea celorlalte limbaje si prin faptul ca nu
cunoaste conceptul de input sau output ( intrare sau iesire ). Java Script a fost proiectat sa ruleze
ca limbaj de scripting intr -un mediu gazda si ramane la latitudinea gazdei daca ii va furniza
mecanismele necesare pentru a comunica.
Mediile gazda folosite de Java Script sunt numeroase, cel mai vizitat fiind cu siguranta
Browser -ul , dar sunt inluse si Adobe Reader si Photoshop, medii server -side, baze de date
MySQL precum Apache C ouchDB, medii de lucru desktop precum GNOME (interfata grafica
a GNU/Linux), calculatoare incorporate, etc.
La fel cum este si cazul scripturilor CGI, nu este obligatorie cunoasterea in totalitate a
limbajului Java Script pentru a putea insera si utiliza cu success asemena scripturi. Exista deja
numeroase scripturi gata de a fi utilizate, iar integrarea lor in codul sursa al documentelor se
face cu usurinta.
Includerea scripturilor in pagina Web se poate face astfel:
• Prin intermediul etichetei <SCRIPT></SC RIPT>
• Prin intermediul procedurii eveniment
Limbajul Java Script face posibila programarea orientat pe obiecte folosing prototipuri de
obiecte si nu clase. Este considerat un limbaj dinamic multi -paradigma , care are tipuri,
operatori obiecte standard si m etode incluse.
Practic, includerea codului JavaScript intr -o tema sau intr -un Plugin nu este complicat, ceea ce
trebuie sa stim insa, este ca WordPress produce HTML, asadar utilizarea etichetei de script cu
cod direct in ea sau intr -un fisier propriu legat de atributul scr ar putea fi suficient.
Utilizatorii WordPress pot instala pluginuri sau teme dar in acelasi timp si dezvoltatorii
WordPress folosesc aceste instrumente si implicit Java Script. Problema este ca atunci cand se
introduc scripturile fara ate ntie si in acelasi timp, va rezulta o pagina greoaie si cu o durata mare
de incarcare. Asadar, asta poate fi o problema de optimizare destul de importanta, site -urile
Web care sunt prea lungi pentru incarcare cu siguranta fiind mai putin vizitate decat cel e rapide.
Pentru a evita problema de a introduce același fișier de două sau mai multe ori, WordPress ne
oferă o funcție excelentă: wp_enqueue_script (). Când dorim să inseram un script, această
funcție este cel mai bun prieten al nostru. Dupa cum o sugere aza si numele, aceasta functie va
insera scripturile noastre intr -o coada si le va include la momentul potrivit, fie in antet fie in
subsol, astefel incat mijlocul paginii sa ramana curat si are grija ca scriptul sa nu fie inclus de
doua ori.
Folosita sing ura, functia wp_enqueue_script () necesită cel puțin doi parametri: numele
scriptului și adresa URL a acestuia. De exemplu, dacă vrem să includem un script necesar
pluginului nostru, adaugam urmatoarea linie de cod:

23
Ciclul de viata al unui Plugin spre deosebire de cel al unei aplicatii, este controlat total de pagina
Web care il controleaza.
In momentul in care un utilizator deschide o pagina care contine date incorporate dintr -un tip
de media care invoca un plugin, browserul face apel catre urmatoarele actiuni:
• Verifica un plugin cu un tip de MIME ( Multipurpose Internet Mail Extensions )
corespunzator
• Incarca codul Plugin in memorie
• Initializeaza Pluginul
• Creeaza o noua instanta a pluginului
Pluginurile sunt module dinamice de cod care sunt asociate c u unul sau mai multe tipuri MIME.
Când browser -ul pornește, el enumeră plug -in-urile disponibile (acest pas variază în funcție de
platformă), citește resursele din fiecare fișier plug -in pentru a determina tipurile MIME pentru
acel plug -in și înregistrează fiecare bibliotecă plug -in pentru tipul de MIME.
Fiecare temă trebuie să utilizeze două funcții specifice: wp_head () și wp_footer (). Când se
invoca wp_head () , WordPress va adăuga automat toate liniile necesare în eticheta antetului:
dacă am solicitat includerea scripturilor în eticheta antetului, acestea vor fi incluse când
wp_head () este invocat, deci dacă cerem această includere după apelul wp_head (), scripturile
nu vor fi incluse în eticheta antetului.
Cu toate acestea, WordPress este inteligent s i va introduce scripturile in continuare, le vom
putea recupera din subsol, cand va fi apelata functia wp_footer () si cand vor fi incluse
scripturile pentru aceasta.
O alta functie importanta este versiunea wp_register_script () care ne indica modul in ca re
trebuie introdus un script dar care nu il va include decat daca este necesar.
In concluzie, un plugin este un software care funcționează ca un add -on la un browser web și
oferă browserului funcționalități suplimentare. Pluginurile pot permite unui brow ser web să
afișeze conținut suplimentar pe care nu a fost proiectat inițial să îl afișeze.

3.7 CSS – Cascade Style Sheets

Limbajul de stilizare CSS ( Cascading Style Sheets )
CSS (Cascading Style Sheets), in limba romana avand denumirea foi de stil in cascada ,
reprezinta un limbaj de stilizare care ne permite formatarea elementelor unui document scris
intr-un limbaj de marcare (HTML, XML etc.).

Codul HTML se utilizeaza, de obicei, pentru plasarea continutului in pagina WEB,
iar detaliile legate de af isare (culoare, font, fundal, margini, etc.) fiind asigurate de
elementele CSS.

24
CSS a fost conceput pentru a oferii posibilitatea de a separara un document in doua parti, si
anume continut (HTML) si prezentare ( sau design, CSS). Aceasta separare are ca sc op
inbunatatirea accesului la continut, ofera o mai mare flexibilitate si asigura un control mai
simplu al modului de prezentare al elementelor HTML.
Aplicarea foilor de stil in cascada asupra codului HTML se poate face in mai multe moduri:
• Stiluri în lini e
• Stiluri interne
• Stiluri externe
• Clase CSS
Legatura intre cele doua limbaje, HTML si CSS, se realizeaza prin intermediul tag -ului
<STYLE>…</STYLE> care trebuie sa fie asezat intre <HEAD> si </HEAD>. In cadrul tag –
ului STYLE se va stabili modul in care se doreste sa arate elelementele paginii in lucru, in
consecinta fiecare element al HTML -ului care a fost studiat va fi identificat in CSS de tag -ul
care il gestioneaza.

Bibliografie: https://html.com/css/

25
Capitolul 4 – Proiectarea in detaliu a aplicatiei

4.1 Arhitectura aplicatiei

Schema

4.2 Instalarea in strumentelor

Aplicația a fost dezvoltată pentru platforma WordPress care este bazată pe limbajul de scripting
PHP. Ca și sistem de gestiune de ba ze de date s -a folosit MySQL iar serverul Web folosit este
Apache. Panoul de control, care permite gestionarea site -ului și accesarea codului, este Cpanel.
Folosind Cpanel avem avantajul de a -l folosi și că mediu de dezvoltare/editare al codului, având
acces la toate fișierele “mama” ale site -ului direct din modulul “File Manager”.

După accesarea panoului de control al host -ului – Cpanel – urmează instalarea propriu -zisă a
modului WordPress, care poate fi găsit în secțiunea “Software” – în Softaculos I nstaller.

CPanel sau Control Panel mai este caracterizat ca fiind un instrument complet de administrare
Web , care este foarte ușor de utilizat. Prin urmare, a devenit un mare avantaj pentru mulți
webmasteri. Cel mai atractiv lucru este faptul că acea stă interfață grafică este livrată împreună
cu pachetul de găzduire web și ajută la getionarea site -ului și a fișierelor sale.
Cel mai mare avantaj, fără îndoială este includerea aplicației “Softaculos App Installer” care
face posibilă instalarea cu ușur ință a diverselor sisteme de gestionare a conținutului , precum
Joomla, Mambo și WordPress.
În Softaculos Installer se accesează pictograma WordPress, după care se completează toate
datele de instalare.

26

După completarea tuturor câmpurilor, instalarea s e va realiza simplu, cu un simplu click.

WordPress este acum instalat. Pentru customizarea site -ului de acum va fi folosită interfața
WordPress “wp -admin” care poate fi accesată http://doralinacars.com/wp -admin .

27

Cpanel are o interfață “prietenoasă” și oferă posibilitatea de editare și modificare a parametrilor
sensibili, precum și a limitelor impuse de host în mod standard.
Avantajul principal este că include acces la o librărie mare software deja testată ( exemplu
făcând WordPress ).

Setarea și/sa u crearea adreselor de e -mail adiacente va fi posibilă direct din modulul aferent din
Cpanel.

Modulul “Databases” reprezintă modulul de optimizare al site -ului. Aici este găsită și bază de
date a site -ului, putând fi accesată și/sau modificată. ( MySQL Databases & phpMyAdmin ).

28

4.3 Descrierea componentelor

Antetul paginii sau Header -ul este alcatuit din “Menu -Navigation Bar”. Acesta va incarca
in primul rand pagina de “Home”, urmand sectiunea de “Inventory” care cuprinde cele
doua categorii de au toturisme si anume noi sau rulate, iar ultima sectiune fiind cea de
“Contact”.
Secventa de cod care afiseaza partea de Header poate fi observata mai jos:

Sidebar -ul lateral contine o serie de Widget -uri care pot fi accesate prin butoane cascadate,
care contin informatii cu privire la optiunile autoturismelor disponibile pe site, sortarea in
functie de kilometri, an fabricatie sau pret, sau butonul ce contine ofertele saptamanii
curente.
Functia php ce interogheaza partea de Widget -uri este urmatoarea :

Functia “Sell your car” – optionala – dar neimplementa in moemntul de fata, aceasta poate
reprezenta directia de dezvoltare a site -ului. Secventa care identifica aceasta functionalitate
este urmatoarea:

29

Functia de “Share” – User Profile Links – accesand unul dintre butoanele din partea dreapta
de Header, va redirectiona utilizatorul catre mai multe tipuri de retele de socializare, cum
ar fi Facebook, Twitter, Google sau Pinterest; ofera posibilitatea de autentificare pe reteaua
selectata, unde v a exista optiunea de a distribui un anunt, sau chiar pagina web. Functia
care face posibil acest lucru, poate fi observata mai jos :

30

Contact Us functie

In zona laterala mai putem gasi un meniu cu categoriile de masini disponibile, adica New
cars, Us ed cars sau Uncategorized, acestea folosind deasemenea la o cautare rapida dupa
criterul simplu al conditiei unui autoturism.
Prima pagina care se incarca in site este pagina de “home” doralinacars.com si contine un
formular de cautare masini ce asigura o cautare cu target pe filtrele importante ( Marca,
Model, Pret, Kilometrii, An de Fabricatie). Rezultatul cautarii va fi afisat sub formular
folosing o structura tabelara.
Formularul de cautare foloseste metoda post <form action=”” method=”post”
name=”ca utare”>.
Marcile de masini sunt trimise de catre inventory.php prin functia getAllMakes()

Functionalitatea “MakeModel” de tip table – dropdown, care face posibila cautarea rapida
a unei masini dupa marca masinii, este exprimata prin secventa de cod afi sata mai jos.

31
In momentul in care utilizatorul va face click pe una din categoriile de autoturisme
(PickUp, Convertible, Coupe, etc.), index.php va incarca pasina categorieVehicle Type
Array

In momentul in care utilizatorul va face click pe una dintre marcile de masini, index.php
va incarca pagina categorie -masini -used sau categorie -masini -noi, iar masinile vor fi
afisate intr -o forma tabelara.
Toate informatiile legate de o mașină sunt transmise de catre descriere -generala.php prin
functia getC arById si culege toate informatiile legate de un autoturism ales din baza de
date.
Functia “Blog/News” – ne da posibilitatea sa distribuim pe site stiri interesante cu privire
la masini si industria autoturismelor iar secventa de cod care interogheaza ac easta
functionalitate este afisata mai jos:

32
4.4 Comunicarea intre module

Urmeaza a fi completat

4.5 Structuri de baze de date si fisiere
Intregul sistem al site -ului se bazeaza pe o baza de date care pastreaza datele complete,
legate de masini si de site, structurate in tabele si pastrate pe un server MySQL.
Baza noastra de date se numeste doralina_wp346 si poate fi accesata cu usurinta din cPanel,
din modulul “Databases” .

Structura bazei de date ce contine toate datele site -ului, informatii despre autoturisme, date
administrative :

33

Structura bazei de date, desfasurata:

Structura tabelei ce contine strict informatiile administrative de server, structura,
functionalitatile si caracteristicile site -ului, face parte din tabelul wpm1 _options si poate fi
analizata in figura de mai jos:

34

Structura unei tabele ce retine informatiile generale ale unei masini, cum ar fi tara si orasul,
marca si modelul si starea masinii – noua sau rulata, este urmatoarea:

35

Structura tabelei ce contine datelor cu privire la libraria de plug -inuri este urmatoarea:

36

37

Capitolul 5 – Utilizarea aplicatiei

Pagina principala atunci cand se acceseaza site -ul este pagina de Home.
In partea de Header a paginii se vor gasi butoanele de “Home” , “Inventory” ( lista de masini
disponibila pe site) si “Contact Us” ( datele de contact ). Pe aceasta pagina se va gasi in partea
stanga de Sidebar formularul de cautare rapida care cuprinde doar cateva criterii generale, dupa
care se va face c autarea. In formularul de cautare rapida se vor gasii urmatoarele: orasul in care
se afla masina , marca masinii, modelul masinii, pretul minim, pretul maxim , anul fabricatiei
si tipul masinii.

La finalul campurilor de cautare rapida, putem gasi si optiunea de cautare avansata, formularul
aferent acesteia deschizandu -se in momentul unui simplu click pe buton.
In partea dreapta a site -ului, pe mijlocul paginii este adaugat un Widget – Slide care face o
trecere in revista a masinilor disponibile de va nzare. Acesta va afisa aleatoriu poze si informatii
despre fiecare autoturism afisat in parte, pentru a da o prima impresie
utilizatorului/cumparatorului despre ce s -ar putea gasi pe site.

38

In continuare pe partea stanga de Sidebar mai exista un alt Widget – o sectiune rapida care
afiseaza cele mai bune oferte ale saptamanii pe care utilizatorul sa le poate accesa fara sa fie
nevoit sa faca o cautare sau sa intre in vreun meniu.

O alta modalitate de cautare poate fi si accesarea directa a tipul ui de masina dorita, meniu
disponibil tot in partea de Header a site -ului. Aceasta functionalitate oferind posibilitatea de a

39
alege doar tipul de masina, insemnand : limuzina , decapotabila, coupe, minivan, etc. atunci
rezultatul returnat constand in mai m ulte tipuri de marci disponibile pe site dar avand acelasi
tip de caroserie.
Pentru a accesa acest meniu, nu este nevoie decat de un click pe tipul de autoturism dorit.

Ultima sectiune din partea stanga de Sidebar reprezinta o alta modalitate de cauta re, si anume
dupa Categorii de masini : noi sau rulate ( New Cars, Used Cars ).
Partea de Footer contine informatii cu privire la datele site -ului, adresa , e -mail, numar de
telefon etc., este disponibil un calendar si o harta care ofera directii in cazul in care utilizatorul
doreste sa stie cu exactitate locatia unei masini.

Zona de prezentare generala a unui anunt va afisa o pagina ce contine informatii esentiale despre
masina respectiva, cum ar fi locatia masinii, pretul, kilometri, transmisie, culo are interior –
exterior si numarul de portiere. Toate aceste informatii pot fi observate in partea dreapta a
ecranului. In continuarea informatiilor generale avem access la Detaliile optionale (Full
Specifications), Garantie (Warranty), Finantare (Financing) si Trade -In (Schimba), toate
acestea fiind accesibile printr -un click pe plusul din partea dreapta care actioneaza butonul de
tip Drop -Down sau Cascadat. Pozele sunt afisate in partea de mijloc a paginii, aceasta zona
fiind impartita in doua. Asadar, part ea de jos contine toate pozele asociate masinii respective in
dimensiuni mici, iar partea de sus va afisa o poza in format mare, unde exista posibilitatea de a
naviga stanga dreapta cu ajutorul celor doua sageti, pentru a putea vedea toate pozele marite.
In continuarea sectiunii de poze , mai avem trei butoane care pot fi accesate si care contin
informatii legate de masina , de dotarile optionale ale masinii si datele de contact ale
proprietarului pentru ca un eventual client sa poata lua legatura cu el pr in e-mail sau telefon.

40
De asemenea, in partea dreapta de Sidebar, deasupra informatiilor generale ale masinii, avem
posibilitatea de a distribui anuntul pe diferite retele de socializare (Twitter, Facebook, Google+)
si functionalitatea directa de a conta cta proprietarul pentru a cere mai multe informatii cu privire
la anunt ( Request Information ).

Detaliile optionale ale unui autoturism vor putea fi gasite in sectiunea “Full Specifications” –
care se va deschide cascadat dupa accesarea butonului .

41

Pentru accesarea celor patru butoane ale sectiunii de detalii, cascadarea se face in felul urmator:
accesand, de exemplu, butonul “Full Specifications” se va deschide prin Drop -Down informatia
din aceasta sectiune iar mai apoi daca dorim sa accesam b utonul “Warranty”, prima sectiune
mentionata se va restrange automat , doar cea de -a doua ramanand deschisa.

42

Capitolul 6 – Concluzii

Aplicatia realizata – DORALINA CARS – consta intr -un site web de vanzari de masini, cu
multiple functionalitati, cum ar fi: cautarea unei autoturism, inregistrarea unui anunt de vanzare
( prin crearea unui cont si implicit autentificare ) si accesarea informatiilor legate de programul
de credit.

43

Capitolul 7 – Bibliografie

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE
A
PROIECTULUI DE FINALIZARE A STUDIILOR

Titlul proiectului _____________________________________________________
___________________________________________________________________
_________________________________ __________________________________

Autorul proiectului _____________________________________________

Proiectul de finalizare a studiilor este elaborat în vederea susținerii examenului de
finalizare a studiilor organizat de către Facultatea
_____________ __I.E.T.I._________________________ din cadrul Universității din Oradea,
sesiunea________iulie_________ a anului universitar __2017___________.
Prin prezenta, subsemnatul (nume, prenume, CNP)_____________________
___________________________________________ ________________________
___________________________________________________________________,
declar pe proprie răspundere că aceast proiect a fost scris de către mine, fără nici un ajutor
neautorizat și că nici o parte a proiectului nu conține aplicații s au studii de caz publicate de alți
autori.
Declar, de asemenea, că în proiect nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte surse
folosite fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.

Oradea,
Data Semnătura