CONSILIEREA TINERILOR DECIȘI SĂ -ȘI ÎNTEMEIEZE O FAMILIE DURABILĂ. Teză de master Evaluator: CUZNEȚOV LARISA, dr., prof. univ. Chișinău, 2020… [613513]

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII
AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ”
FACULTATEA INFORMATICĂ ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
CATEDRA ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

ROTARI PARASCOVIA

CONSILIEREA TINERILOR DECIȘI SĂ -ȘI
ÎNTEMEIEZE O FAMILIE DURABILĂ.

Teză de master

Evaluator: CUZNEȚOV LARISA,
dr., prof. univ.

Chișinău, 2020

Actualitatea temei de cercetare. Cercetările științifice și cele empirice demonstrează că tinerii
au nevoie de a fi in formați și de a primi cunoștințe variate pentru a asigura și garanta armonie în
viața de familie pe parcursul întregii vieți.
La etapa actuală fiind influențați de lipsa unui model familial armonios, mass -media,
societate, prieteni, criza economică, lipsa locurilor de muncă, ti nerii se confruntă cu un șir de
fenomene care p roduc impedimente, provocări și nesiguranță în cadrul întemeierii familiei.
Realitatea și c ondițiile sociale provoacă dificultăți de comunicare și relaționare, lipsa cunoașterii
limbajului de iubire a partenerului/partenerei, conflicte intrapersonale și interpersonale ce duc la
apariția dezarmoniei în familie. Situația se complică odată cu căsăt oria deoarece trecem în altă
perioadă, apar noi responsabilități cât și crize de familie . În perioada îndrăgostirii tinerii joacă
“teatru”, sunt gata de orice pentru a cuceri persoana iubită. După căsătorie se pierde interesul de
a cuceri din nou și nu se mai depune nici un efort asupra acestui fenomen, principal a problem ă a
cuplurilor contemporane o reprezintă modul în care partenerii își manifestă iubirea , este
important ca ambii să învețe, să comunice și să înțeleagă limbajul principal al iubirii
partene rului.
Cunoaștem că modelul familial și cel parental din familia de origine a persoanei are un rol
deosebit în procesul de inițiere și creare a propriei familii. Comunicarea și relaționarea,
pozitivismul, luarea și realizarea deciziilor și scopurilor sunt cele mai importante repere care
unesc familia și îi fac pe toți membrii să se simtă importanți, iubiți și fericiți. Copii sunt cei care
preiau modelul pe care -l văd în familie și urmează acest exemplu în viața adultă. Iată de ce
fiecare familist este dator să depună efort maxim pentru a duce o viață demnă, împlinită și pentru
a fi cu toții fericiți.
Un alt factor la fel de important pentru a avea o familie durabilă se referă la o pregătire
teoretică bună în ceea ce privește cunoașterea particularităților ps ihologice ale persoanei, a
etapelor și crizelor de vârstă, a trăsăturilor de personalitate, a posibilităților și modalitîților
dezvoltării eficienței intelectuale, morale, psihologice etc.
Următorul factor constă în necesitatea de a te cunoaște pe tine însuți pentru a putea să -ți
dezvolți punctele forte și a reuși să le înlături pe cele negative.
Un alt factor se referă la centrarea tuturor membrilor familiei pe un mod de viață sănătos ,
responsabilitate, onestitate, dăruirea afecțiunii etc.
Un alt aspect la fel de important presupune respectarea drepturilor omului în îmbinare cu
obligațiile. Într -o familie fericită în care se onorează toate funcțiile familiei este absolut necesar
acest aspect.
Ultimul factor care are un rol deosebit pentru întemeierea une i familii durabile este
implicarea conștientă și activă a partenerilor conjugali în elaborarea, valorificarea și

monitorizarea acțiunilor și strategiilor pentru realizarea scopului; întemeierea unei familii
durabile, armonia și bunăstarea întregii familii.
Familia este mediul în care ne descoperim limbajele iubirii, învățăm să colaborăm, să
muncim împreună pentru a crea frumosul, să stabilim valori și tradiții care urmează a fi
promovate.
Fiecare persoană, care dorește să -și creeze o familie, este obligată să fie fericită și să
contribuie cât de mult poate la fericirea celor apropiați.
În acest sens serviciile de consiliere au misiunea de a ajuta tinerii și de a realiza diferite
activități de informare și orientare pentru a crea o familie durabilă.
Gradul d e investigație a temei.
Problematica consilierii tinerilor este a bordată mai mult din perspectiva psihologică. În
diversitatea multidisciplinară a literaturii de specialitate un loc deosebit r evine monografiilor,
lucrărilor, ce au dezvoltat literatura privind consilierea tinerilor deciși să -și întemeieze o familie
durabilă și fericită cum ar fi: Larisa Cuznețov, Zig Ziglar , Style C.N. , TIMOTHY J. SHARP.
etc.
Teoria și practica consilierii adolescenților și tinerilor este elucidată în lucrările lui: Io n Al.
Dumitru [], Calaraș C. [], Larisa Cuznețov [], Carabet Natalia . Analiza specificului familiilor
armonioase/dezarmonioase, durabilă sunt redate în lucrările cercetătorilor: Lilia Pavlenko [],
Gerard Apfeldorfer [], Larisa Cuznițov [], Mitrofan I.[], Mitrofan N. [], Nicoleta Turliuc [], Dr.
Petre Bărbulescu [], Costin Ștefănescu [], Leon Țopa []. Cele mai importante teorii explicative
despre armonizarea relațiilor familiale le aflam la cercetătorii I. Mitrofan [] și C. Ciupercă []. De
asemenea m ulte aspecte necesare ce țin de succesul și feri cirea în cadrul familiei le aflăm în
lucrările: Gary Chapman [], Zig Ziglar [], Fromm E. [], D'Ambra G [], Annie Germain [], Annie
Richard [], Nicolas Beffort [], Style Ch. []
Principiile, strategiile și ansamblul de condiții pen tru edificarea și menținerea familiei
durabile sunt elucidate în lucrările cercetătorilor: Cuznețov Larisa, Mitrofan ………..
Tezele și aspectele legate de dobândirea fericirii în cadrul familiei le aflăm în orientările și
tendințele dezvoltării psihologiei positive: Style Ch………………………….
Alegerea partenerului conștientă și rațională are un rol deosebit de important în viața de
familie. A ceasta poate fi făcută în mod rațional , dar și emoțional , totul depinde de etapa la care
se află tinerii . Deseori căsătoria nu este o alegere personală , ci mai mult este influențată de
următorii factori: alegerea pripită și emoțională a partenerului ; sugestia și implicarea părinților și
prietenilor; lipsa de experie nță de comu nicare; atracția psihofizică luată drept sentiment;
necesitatea soluționării unor probleme economice etc.

Situația relatată generează următoarea problemă a cercetării , care sunt strategiile și
modalitățile de consiliere a tinerilor deciși să -și întemeieze o familie durabilă.
Scopul cercetării: determinarea și elaborarea reperelor teoretice și practice ale consilierii
tinerilor deciși să -și întemeieze o familie durabilă.
Obiec tul cercetării îl constituie consilierea tinerilor deciși să -și întemeieze o familie durabilă.
Ipoteza cercetării.
Consilierea tinerilor deciși să -și întemeieze o familie durabilă va fi eficientă dacă vom:
– studia și implimenta reperele teoretice, care vor asigura întemeierea și menținerea familii
armonioase;
– familiariza adolescenții și tinerii cu caracteristicile și specificul iubirii conjugale și a
familiei armonioase/durabile;
– determina și implementa strategii de consiliere a tinerilor în domeniul vizat ;
– elabora și valida un program de consiliere a tinerilor, orientat spre crearea și menținerea
familiei armonioase.
Obiective:
1. Analiza conceptelor de bază: familie durabilă, familie armonioasă, fa milie
dezarmonioasă, consiliere.
2. Studiul reperelor teoretice privind consilierea tineri lor deciși să -și creeze familie.
3. Elaborarea strategiilor de consiliere a tinerilor pentru a -și întemeia o familie durabilă.
4. Elaborarea și experimentarea P rogram ului de consiliere a tinerilor, axați pe crearea și
menținerea familie i armonioase.
Metodologia cercetării
Cercetarea s -a realizat în baza u nor concepții, teorii, principii în domeniul pedagogiei
familiei, sociologiei educației familial, psihologiei vârstelor și consilierii psihopedagogice a
adulților. În mod special drept repere teoretice a cercetării au servit: metode teoretice
(documentarea științifică, metoda analizei și sintezei, metoda generalizării teoretice,
interpretarea, deducția); metode empirice ( experimental pedagogic, observația, chestionarul,
studiul de caz, analiza produselor subiecților investigați ).
Semnificația teoretică a cercetării este susținută de analiza, precizarea și interpretarea
aspectelor cadrului conceptual al consilierii tinerilor deciși să -și întemeieze o familie durabilă.

Examinarea și analiz a orientărilor științifice privind consilierea persoanei, la general și a
consilierii tinerilor în special, a limbajelor iubirii, teoriilor familiale, obiceiurile sănătoase în
cadrul cuplului conjugal, a rolului relațiilor intime, a creării unei familii du rabile și fericite, a
portretului psihologic al tinerilor deciși să se căsătorească . Argumentarea științifică a
fundamentelor teoretice a consilierii tinerilor deciși să -și întemeieze o familie durabilă precum și
imple mentarea acestora în viața de zi cu zi va contribui la întemeierea și menținerea familiei.
Valoarea aplicativă a lucrării constă în elaborarea strategiilor de consiliere a tinerilor
deciși să -și întemeieze o familie durabilă. Fundamentele teoretico -aplicative valorificate și
validate în cadrul experimentului realizat a contribuit la: pregătirea tinerilor pentru a -și crea o
familie; la elaborarea unui program de consiliere și de strategii în folosul tinerilor deciși să -și
întem eieze o familie durabilă.
Concepte -cheie: consiliere, familie armonioasă, familie dezarmonioasă.

Cuprins
Adnotare
Introducere
Capitolul I. Abordarea teoretică a consilieri tinerilor deciși să -și întemeieze o familie
durabilă.
1.1. Cadrul conceptual al consilierii tinerilor deciși să se căsătorească.
1.2. Limbajul iubirii și crearea familiei durabile.
1.3. Caracteristicile familiei armonioase și dezarmonioase.
1.4. Portretul psihologic al tinerilor deciși să se căsătorească.
1.5. Concluzii la Capitolul I.
Capitolul II. Strategii de consiliere a tinerilor deciși să -și întemeieze o familie durabilă.
2.1. Strategii de consiliere a tinerilor deciși a se căsători.
2.2. Pregătirea tine rilor axați pe crearea familiei durabile.
2.3. F uncționalitatea P rogramului și st rategiilor familiilor tinere.
2.4. Concluzii la Capitolul II.
Concluzii generale și recomandări practice.
Bibliografie.
Anexe.

1.4. Portretul psihologic al tinerilor deciși să se căsătorească.
Atunci când ne referim la persoanele tinere decise să se căsătorească, ne referim la
personalități mature, personalități dezvoltate, independente, autorealizate, perfect adaptabile și
conștiincioase.
Conform lui A. Maslow, caracteristicile personalității mature, înalt autorealizate, sunt
următoarele:
– o percepție mai eficientă a realității și relații eficiente cu ea;
– acceptarea eului, a celorlalți și a naturii;
– spontanietate;
– centrarea pe problemă;
– detașare;
– independență de cultură și mediu;
– orizonturi nelimitate de cunoaștere, interes pentru esența ultimă a vieții, interes
pentru religie;
– sentimente sociale – identificare, simpatie și afecțiune;
– relații sociale profunde, dar selective;
– structură de caracter democratică, respect pentru ființa umană;
– certitudinea et ică, subiecții sunt siguri în ceea ce privește diferența dintre bine și
rău;
– spirit creator. [Florida Golu. Manual de psihologia dezvoltării pag. 209 ]
Odată de individul este decis să întemeieze o familie durabilă trebuie neapărat să posede
aceste caracat eristici ale personalității mature. Nu oricine este gata de a avea o familie durabilă,
pentru a atinge acest scop este nevoie de convinge reciproc partenerul de personalitatea matură
pe care o avem.
Tinerii deciși să se căsătorească sunt capabili să respecte angajamentele pe termen lung –
una dintre caracteristicile principale ale unui om matur este aceea că poate să amâne
recompensele. Deține un autocontrol prin care este capabil să renunțe la o recompensă imediată
pentru a obține o satisfacție mai m are în timp. Sunt caracterizați prin modestie – nu își consumă
energia căutând să atragă atenția asupra sa. Deciziile se bazează pe rațiune, nu pe emoții –
posedă un set de principii care îi ghidează în luarea deciziilor. O altă caracteristică a tinerilor și a
persoanelor mature este obișnuința se a mulțumi în mod constant pentru ceea ce deține sau obține
– maturitatea îl face pe om să mulțumească atât pentru beneficiile mici, cât și pentru cele
consistente care apar în viața lui. Următoarea calitate cei de osebesc pe tinerii deciși să se
căsătorească este altruismul, o rganizându -și acțiunile astfel încât să îi ajute și pe ce ilalți din jurul
său, nu numai pe sine. Abilitatea de a răspunde nevoilor celorlalți este o dovadă puternică de

maturitate. O persoană m atură acționează cu înțelepciune și este mai docilă – nu susține că deține
adevărul absolut. Cu cât dobândește mai multe cunoștințe, cu atât își dă seama că are nevoie de
mai multă înțelepciune. De asemenea, nu îi este rușine să ceară informații de la cei cu mai multă
experiență.
Tinerețea este o perioadă care se caracterizează prin sănătate fizică și mentală, echilibru,
abilitatea de a accepta realitatea, disponibilitatea de a se implica în relații profunde și selective,
autoacceptarea de sine, conturarea unei filosofii de viață unificatoare. Pe măsură ce individul se
maturizează, apare cerința diferențierii de etapele de vârstă anterioare.
Un așa numit ceas social determină vârsta potrivită pentru căsătorie, pentru carieră, pentru
a deveni părinte, apoi bu nic etc., iar oamenii își potrivesc în permanență ceasurile personale după
ceasul social.
Psihiatrul Roger L. Gould a realizat un studiu prin care a identificat stadiile vârstei adulte.
În urma cercetărilor, acesta a stabilit șapte etape de vârstă: 16 – 18 ani, 19 – 22 ani, 23 – 28 ani,
29 – 34 ani, 35 – 43 ani, 44 – 50 ani și 51 – 60 ani. [Florida Golu. Manual de psihologia
dezvoltării pag. 210 ] Aceste categorii se caracterizează astfel:
 16 -18 ani – mottoul după care se ghidează persoanele în acest moment este „trebuie să
ne desprindem de părinți ”. Pentru majoritatea tinerilor, acest subiect rămâne
vag,pregătirea pentru viitor fiind ceva încă necunoscut, diferit de stadiul de adult.
 19 – 22 ani – aceasta este o etapă în care tânărul este încă depende nt de familie, dar
începe să se descurce și de unul singur. Mottoul este același ca și în etapa anterioară, dar
acum tinerii încep să se desprindă de familie prin căutarea unui loc de muncă, cautarea
unei partenere/partener, studiile în altă localitate etc .
 23 – 28 ani – în acest moment, tinerii sunt independenți și s -au separat de părinți.
Majoritatea au un loc de muncă stabil și și -au stabilit un curs al vieții personale. Tinerii
consideră că acesta este momentul în care ei trebuie să trăiască, să se dezv olte și să -și
construiască un viitor.
 29 – 34 ani – dacă în stadiul anterior, tânărul se simte la comanda vieții sale și a direcției
acesteia, acum pot să apară și îndoieli, gânduri interioare. El se întreabă cine este și
încotro se îndreaptă. În majoritat ea cazurilor, cariera și viața de familie s -a stabilizat, iar
unii dintre ei au copii.
 35 – 43 ani – ca și în stadiul anterior, adultul continuă să aibă un control asupra sa,
punându -și întrebări în legătură cu scopurile și valorile sale. Părinții înaintea ză în vârstă,
dar el se simte emoțional mai aproape de propriul copil, ceea ce crește sentimentul de
vinovăție față de părinți. Profesia rămâne singura șansă de a -și realiza o parte din

împliniri. Cu regret, o mare parte din adulți în această perioadă încă nu sunt deciși să -și
întemeieze o familie, cauzele sunt multiple, fie sau dezamăgit în dragoste, cerințe
exagerate față de partener, influența părinților, rudelor, instabilitate, probleme economice
și accentul fiind pus pe o carieră de succes.
 44 -50 ani – adultul realizează că timpul este limitat și multe probleme din perioadele
anterioare încep să capete sens. Aceasta este o etapă în care adultul acceptă și părțile
negative ale existenței sale.
 51 – 60 ani – în această perioadă adulții capătă mai multă t oleranță, acceptându -se așa
cum sunt, au mai multă indulgență față de partenerul de viață, copii, prieteni etc. Renunță
la presiunea timpului, devenind mai răbdători și mai relaxați.
Cel mai acceptat punct de vedere care este susținut de mai mulți autori s e rezumă la etapa
tinereții care durează de la 25 până la 35 de ani. Tinerețea are trei substadii:
1. 25 – 28 ani – se referă la adaptarea în mediul profesional cât și familial;
2. 28 – 32 ani – se intensifică implicarea tinerilor în domeniul profesional cât și personal;
3. 32 – 35 ani – este prezentă o stabilitate în domeniul profesional precum și în familie.
În ultimii ani se discută foarte mult despre tinerii deciși să se căsătorească, cu regret nu toți
sunt informați despre această perioadă de aceea apar multe critici atunci când partenerii pentru a
se cunoaște mai bine trăiesc o perioadă mai îndelungată cee a ce dă dovadă că acești tinerii doresc
să aibă o familie durabilă și fericită, căsătoria însemnând pentru ei ceva sacru. Tinerețea este o
perioadă de maximă vitalitate, de manifestare maximă a capacităților și abilităților individuale a
fiecărui om în par te, în care indivizii se concentrează pe mai multe aspecte, cum ar fi: realizarea
de sine din punct de vedere personal cât și profesional, cât și pe relațiile de cuplu și familiale. În
momentul în care tinerii sunt deciși spre a forma o familie, spre căsăt orie urmează diferite
discuții despre rolurile pe care le vor avea în propria familie, de asemenea baza fiind experiențele
din familiile de origine, se rezolvă contradicțiile dintre parteneri, se stabilesc reguli de
comportament în propria familie, reguli de comunicare, scopuri și obiective comune pentru
construirea și menținerea unei familii durabile în care să domine fericirea.
Literatura de specialitate [2,3,27,28,29, Florida Golu. Manual de psihologia dezvoltării ] ,
abordează caract eristicile specifice tinereții, creșterea fizică fiind încheiată și funcțiile organice
sunt pe deplin dezvoltate. Forța musculară în această perioadă este maximă și scade ușăr după
vârsta de 30 de ani, începând cu mușchii picioarelor și ai spatelui. Totodată, este perioada cu cele
mai puține probleme de sănătate. Bolile cele mai frecvente fiind infecțiile căilor respiratorii și
cele cu transmitere sexuală. Vindecarea bolilor este destul de rapidă datorită vârstei tinerilor.

Studiile arată că tinerele sunt mai sănătoase, dar ni velul sănătății depinde de ereditate cât și de
următorii factori: nivelul educaționale, nivelul socioeconomic, statutul marital.
Capacitățile senzorial -perceptive și motrice ale tinerilor se manifestă pe deplin și la cel mai
înalt nivel în această perioadă. Văzul, auzul, mirosu l, pipăitul etc. au cele mai scă zute praguri
diferențiale, adică tinerii percep cel mai clar tot ceea ce se află în jurul lor. Forța musculară are o
dezvoltare maximă între 20 și 30 de ani, apoi scade cu 10 % între 30 și 60 de ani. Viteza de
reacție este maximă la 20 de ani și rămâne așa pe tot parcursul tinereții. Tinerii sunt cei care pot
dobândi diferite abilități motorii, iar dacă au și o dotare nativă corespunzătoare, rezultatele
muncii sunt excepționale.
Toți tinerii inte grați profesional vor reuși să treacă mai ușor și mai repede de la aspectele
generale, teoretice la cele aplicative, lucrative și practice, deoarece gândirea tinerilor este largă,
profundă și sistematică. Conservarea capacităților de gândire și a nivelului de inteligență este
dependentă de următorii factori: a) nivelul general de școlaritate a tânărului (se referă la
cunoștințele dobândite în mediul școlar); b) gradul calificării profesionale (obținerea unei
profesii conform aptitudinilor și abilităților pe rsonale); c) ponderea solicitărilor intelectuale la
locul de muncă ( statutul și nivelul de pregătire în instituțiile superioare de învățământ).
Memoria bună a tinerilor se păstrează din adolescență, după terminarea studiilor , tinerii
continuă să facă mu lte acumulări în memorie. Există două tipuri de achiziție: – conținuturi
cognitive corespunzătoare unor interese științifice și culturale largi; – cunoștințe legate de
sarcinile de muncă, dezvoltându -se astfel memoria profesională, fiind puternic susținută de
motivația profesională a fiecărui tânăr în parte.
Cele mai mari schimbări în perioada tinereții le avem la nivel afectiv. Tinerii se implică
imediat în evenimente și reacționează afectiv intens. Des întâlnim în literatura de specialitate
afirmații prec um tinerii se aprind ușor sau urăsc și iubesc fără măsură . [Psihologia vîrstelor.
Tinca Crețu Pag.322] . Spre deosebire de adolescenți, tinerii sunt mai selective, sunt în stare să se
atașeze afectiv de cineva, uimindu -i pe cei din jur cu intensitatea și stabilitatea sentimentelor, și
să rămână insensibil față de alții. Fiind mai deschiși la viața social și stabilind în mod
independent relații, tinerii aderă cu toată forța lor sufletească la concepții și grupuri umane și
demonstrează apoi un atașament fanatic față de acestea, promovându -le și apărându -le și totodată
ignorând periculele și dezavantajele pe care le implică aceste angajări.
Tinerii fac investiții afective semnificative în activitatea profesională , ei trăiesc emoțiile
începutului, încântarea, când locul de muncă este tot la ce au visat, sau din contra dezamăgirile,
îndoiala, lipsa încrederii și anxietate.
Un alt plan al investițiilor afective la tinerețe este cel al vieții familiale proprii. Acum se
întemeiază mai multe familii, sentimentele de dragoste se adeveresc prin căsătorie. Libidoul în

această perioadă este crescut și se înregistrează cel mai înalt nivel de satisfacție maritală. În
cadrul cuplului conjugal se parcurge un proces de acomodare afectivă și d e dobândire a
certitudinii asupra dragostei celuilalt. [Psihologia vîrstelor. Tinca Crețu Pag.323]. În această
perioada, totuș i pot interveni și anumite dificultăți: certuri, supărări, împăcări și regăsiri și toate
sunt trăite intens cu emoții mari. În unele cazuri după primul an de afecțiune petrecut împreună
se pot constata și nepotriviri, se adună nemulțumirile, insatisfacțiile și se ajunge la destrămarea
cuplului.
De-a lungul acestui stadiu se poate dobândi și statutul de părinte. Se trăiesc în prem ieră
emoțiile legate de creșterea copiilor. Se dezvoltă și se amplifică sentimentele paternale, care
durează apoi toată viața. Prin urmare, dragostea și munca dobândesc un loc central în structura
de conținut a personalității. [Psihologia vîrstelor. Tinca Crețu Pag.323
Tinerețea rămâne a fi perioada cu o anumită fragilitate afectivă. În această perioadă se pot
produce evenimente de viață grave și complexe care depășesc capacitățile de adaptare ale
tinerilor și generează un stres puternic, anxietate îndelung ată, conflicte profunde ce duc cu regret
la pierderea sănătății. Tinerii au nevoie în continuare de sprijinul de bază, cel al familiei, al
persoanelor dragi, dar și cel al specialiștilor în problemele cuplului conjugal sau al creșterii
copiilor.
În ceea ce privește trebuințele de autorealizare, sunt deja în curs de înfăptuire și sunt
elaborate planuri semnificative pentru viața fiecăruia.
În spațiul vieții de familie, motivele principale sunt legate de buna înțelegere în cadrul
cuplului conjugal, de dobândirea unei locuințe proprii, de dotarea corespunzătoare a unui nivel
de trai satisfăcător, de sănătate, de dezvoltarea buna a copiilor etc.
Tinerețea este un stadiu semnificativ și pentru dezvoltarea componentelor proiective ale
personalității. Despre tineri se afirmă că au o relație specifică și preferențială cu viitorul. Pentru
ei trecutul este scurt, iar viitorul este lung și îl proiectează mereu.
Orizontul prospectiv al tinerilor este susținut de câteva particularități ale acestora:
a) simt că se află pe drumul cel bun;
b) sunt pregătiți pentru a înfrunta cu curajul nou și a -l înfăptui;
c) au libertatea de a alege ;
d) știu să -și acorde mai bine aspirațiile cu posibilitățile, cerințele, cu idealurile, mijloacele
cu scopurile;
e) și-au confirmat potențialul, și -au dezvoltat abilitățile aplicative, au o anumită
maturizare psihică pentru a face alegeri bune și angajări puternice și de durată.
[Psihologia vîrstelor. Tinca Crețu Pag.323

Idealurile tinerilor sunt mai realiste, mai stabi le, dar totodată sunt remodelabile în dependență de
realitate. De asemenea, tinerii au o mare forță de motivare, pentru a schimba lucrurile spre bine.
Cercetările au relevat câteva caracteristici de ansamblu ale structurii de personalitate a
tinerilor care chiar constituie nucleul reprezentărilor sociale, este vorba de: a) dinamism și
energie; b) orientare expresă spre nou și viitor; c) aspirații înalte; d) generozitate și încredere în
ceilalți; e) curaj și temeritate; f) prețuirea onoarei și s piritului de dreptate, dar și a banilor și
confortului. Există însă și o reprezentare socială a supra tinerilor care accentue ază mai multe
slăbiciuni și defecte, și anume: încăpățânarea și credința că știu mai bine totul decât ceilalți;
înclin ația de a face numai ceea ce le place; narcisism și egocentrism; au o anumită doză de
iresponsabilitate în angajările lor; păstrează încă exaltarea adolescenței și lipsa de măsură.
Indiferent de obstacolele pe care le au tinerii, ei sunt acele persoane car e de fiecare dată urmează
calea cea corectă învățându -se din greșelile proprii dar și a celor din jur.
Pentru majoritatea tinerilor viața profesională este pe primul loc și de o foarte mare
valoare, mai ales când este vorba d e sexul masculin. În i storia dezvoltării societății umane s -a
impus credința că cel care v -a deveni capul familiei trebuie să dețină un loc de muncă pentru a
putea susține financiar viitoarea familie. La etapa actuală tinerii, atât genul feminin cât și
masculin se bucură de drepturi egale, ambii parteneri muncesc odată ce au un scop clar stabilit,
astfel imediat după încheier ea studiilor dar și în timpul ac estora tinerii își caută un loc de muncă.
Procesul adaptării și integrării profesionale nu este chiar atât de simplu, mai ales în condițiile în
care piața muncii este în mare schimbare și însuși i tânărul es te lipsit de experiența relaționării cu
angajatorii și l ocurile de muncă. Unii tineri pot să rezolve repede această problemă a angajării
dacă au o calificare superioară și pot găsi locuri de muncă ce li se potrivesc și le satisfac toate
așteptările. Odată ce s -au integrat , ei parcurg cu ușurință și adaptarea p ropriu -zisă la locul de
muncă. Însă, cu regret sunt mulți tineri care au dificultăți la intrarea în câmpul muncii, posturile
de muncă vacante necorespunzând cu capacitățile, pregătirile și dorințele lor.
Tinerii cu vârsta cuprinsă între 24 și 28 de ani pot concura și se p ot angaja la un loc de
muncă. A poi, va face tot efortul să se integreze în programul de lucru al instituției, să cunoască
din ce în ce mai bine condițiile și exigențele sarcinilor și să -și adapteze capacități le psihice și
fizice la acestea. Va trebui să realizeze o intensă învățare practică și să știe să ceară ajutorul celor
cu o experiență mai bogată. Trebuie să învingă eventualele rezistențe ale colegilor, să se apropie
mai mult de ei, să relaționeze, să co laboreze și să comunice. De asemenea, trebuie să se împace
cu situațiile mai puțin plăcute, cum ar fi rolurile secundare obținute.
A doua etapă a tinereții, adică între 28 și 32 de ani se caracterizează prin încheie rea
integrării și adaptării iniț iale și se produce stabilizarea de post, se obțin deja primele rezultate și
primele aprecieri mai deosebite și crește interesul profesional al tânărului, determinându -l să își

crească pregătirea și competențele prin participare la forme organizate de aprofundare a
calificării sau prin inițiative personale. Este mai bine integrat în grupul de muncă, acceptat și
sprijinit atunci când are nevoie, se pot realiza prietenii cu colegii de muncă.
Între 32 și 35 de ani, se pot produce schimbări semnificative ale identității profesionale ale
tinerilor. Se poate considera că integrarea și adaptarea sunt depline, se înregistrează primele
succese în domeniul profesional, tinerii se bucură de încrederea celorlalți, crește
responsabilitatea și avansează profesional. Absolut fiecare evoluție din domeniul profesional este
o garanție și fericire în viitorul tânărului.