Să facem cunoștință Scop: dezvoltarea abilităților de interrelaționare Obiective specifice: – exersarea capacității de prezentare și autoprezentare -… [613510]

Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, Facultatea de Științe ale Educație Program de educație și consiliere a părinților „Creștem ȋmpreună” Balan (Ciobaniuc ) D. G. Adina CSEE, anul I Ianuarie 2019

1 1. Titlul proiectului „Creștem ȋmpreună” 2. Definirea problemelor • comunicarea eficientă dintre părinți și copii 3. Descrierea problemelor Numeroasele probleme de comportament observate la copii preșcolari ȋși au sursa, printre altele, ȋntr-o relație defectuoasă părinți- copii. Copiii preșcolari dezvoltă relații, ȋn general, pe două direcții : familia și grădinița. Mediul familial și relațiile din acest mediu sunt astfel foarte importante pentru dezvoltarea copilului. Construirea unor relații armonioase ȋn acest mediu devine astfel o condiție pentru un comportament adecvat al copilului. 4. Identificarea posibililor factori de formare și dezvoltare a problemei Abordȃnd problemele comportamentale din această perspectivă, a relațiilor din familie, am considerat necesar identificarea surselor care influențează ȋn mod negativ aceste relații și factorii care mențin și dezvoltă aceste probleme. Uneori, deși părinții sunt receptivi și atenți la nevoile copiilor, totuși apar aceste comportamente nepotrivite. Stresul, viața agitată, oboseala, lipsa de răbdare a părinților ȋn ceea ce-i privește pe copiii preșcolari determină și, mai apoi, duc la menținerea acestor comportamente atȃt ȋn familie cȃt și la grădiniță. 5. Identificarea factorilor de menținere și de activarea a problemei În ceea ce privește factorii de activare, se poate remarca lipsa consecvență a părinților ȋn ceea ce privește propriile lor comportamente și a comportamentelor așteptate din partea copiilor precum și lipsa de răbdare ȋn raport cu viteza de reacție a copilului la indicațiile părinților, lipsa rutinelor și atitudinile părinților ȋn raport cu copilul. Aceștia sunt ȋn același timp și factori de menținere a problemelor. 6. Planul de intervenție a) Obiectivul de lungă durată: dezvoltarea abilităților de comunicarea eficientă dintre părinți și copii; b) Obiective specifice: – dezvoltarea abilităților de interrelaționare; – dezvoltarea unei atitudini pozitive ȋn legătură cu copilul; – dezvoltarea de strategii pentru prevenirea comportamentelor nepotrivite ale copilului; – dezvoltarea de strategii pentru ȋncurajarea comportamentelor adecvate ale copilului; c) Strategii de intervenție : programul se va desfășura pe parcursul a cinci ședințe care vor viza atingerea obiectivelor specifice;

2 7. Evaluarea intervenției Evaluarea se realizează prin completarea unei fișe de observare de către consilier pe parcurs, completarea unui chestionar de autoevaluare și evaluarea cursului de către părinți la finalul cursului, precum și prin feedback-ul părinților la finalul fiecărei ședințe.

3 I. Structura programului Ședința Scop Obiective Resurse Teme Evaluare Materiale Timp 1 dezvoltarea abilităților de interrelaționare – exersarea capacității de autoprezentare; – facilitarea comunicării dintre părinți; – dezvoltarea de interacțiuni pozitive cu ceilalți părinți ; fișa „Blazonul personal- eu și copilul”, flipchart, foi albe, culori, panou afișaj 60 min Să facem cunoștință! Evaluarea se realizează printr-un cuvȃnt semnificativ despre activitatea desfășurată care să evidențieze cȃștigurile personale ȋn urma acesteia 2 dezvoltarea unei atitudini pozitive ȋn legătură cu copilul – identificarea diferențelor dintre comportament și etichetare; – dezvoltarea abilității de reformulare pozitivă; flipchart, foi albe, instrumente de scris 60 min Cine este copilul meu? Evaluarea se realizează prin completarea unei propoziții și prin feedback oral din partea părinților și realizarea unei teme. 3 dezvoltarea de strategii pentru prevenirea comportamentelor nepotrivite ale copilului – identificarea de metode de prevenire a comportamentelor nepotrivite; – identificarea unor criterii de stabilire a regulilor; – exersarea capacității de a stabili reguli; flipchart, foi albe, instrumente de scris 60 min Stabilirea regulilor Feedback oral din partea părinților și realizarea unei teme. 4 dezvoltarea de strategii pentru prevenirea comportamentelor nepotrivite ale copilului – identificarea unor metode eficiente de stabilire a instrucțiunilor oferite copilului; – exersarea capacității de a stabili instrucțiuni adecvate; – exersarea capacității de reformulare pozitivă; flipchart, foi albe, instrumente de scris 60 min Formularea instrucțiunilor Evaluarea se realizează printr-un cuvȃnt sintetizator și realizarea unei teme.

4 5 dezvoltarea de strategii pentru ȋncurajarea comportamentelor adecvate ale copilului; – identificarea comportamentelor ce pot fi lăudate; – găsirea de argumente ȋn favoarea folosirii laudei ca metodă ȋncurajare a comportamentelor adecvate; – identificarea unor reguli pentru a realiza lauda eficientă; flipchart, foi albe, instrumente de scris 60 min Laudele – mituri și realități Evaluarea se va realiza prin scriere liberă și prin completarea unui chestionar.(Anexa 3)

5 II. Desfășurarea activităților: Ședința 1 Tema: Să facem cunoștință! Scop: dezvoltarea abilităților de interrelaționare Obiective specifice: – exersarea capacității de prezentare și autoprezentare; – facilitarea comunicării dintre părinți; – dezvoltarea de interacțiuni pozitive cu ȋntre părinți; Resurse: fișa „Blazonul personal- eu și copilul”, flipchart, foi albe, culori, panou afișaj Desfășurare: Formatul ședinței de consiliere Caracteristici ale etapei Caracteristici ale etapei 1. Introducere 1. Prezentarea scopului grupului. 2. Consilierul anunță temei și a obiectivele primei ședințe. 3. Se discută regulile de funcționare ale grupului și ce așteptări au părinții de la grup: obiective, interese legate de subiect. 4. Se realizează un exercițiu de spargerea gheții și facilitarea comunicării: „Numele meu” (Consilierul le cere părinților să-și scrie numele și prenumele pe verticală ȋn partea stȃngă a foii albe și, pornind de la fiecare literă, fiecare să scrie un cuvȃnt sau o propoziție semnificative pentru descrierea propriei persoane. Fiecare părinte se prezintă astfel ȋn fața grupului) Obiectivele și așteptările enunțate de părinți vor fi scrise pe flipchart. Consilierul gestionează discuția astfel ȋncȃt să existe reguli de comunicare asertivă, respect, confidențialitate. 2. Munca ȋn grup Experiența: Părinții trebuie să deseneze pe 1/2 foaie A4 un desen reprezentativ pentru persoana lor cu titlul „Afișul meu publicitar”. Reflecția: Se discută desenul ȋn perechi(altele decȃt cele din prima activitate). Conceptualizarea: Se identifică elementele caracteristice ale partenerilor pe baza desenelor. Acțiunea: Se prezintă ȋn fața grupului desenul colegului și se dă un titlu. Fiecare părinte va prezenta colegul, pe baza desenului, ȋn fața grupului. Desenele vor fi expuse la final. Experiența: Părinții completează individual fișa „ Blazonul personal- eu și copilul”(Anexa 1) Reflecția: Se discută fișa ȋn perechi Conceptualizarea: Se discută similarități și diferențe Acțiunea: Se prezintă colegul ȋn fața grupului pe baza informațiilor dobȃntite Fiecare părinte ȋși va prezenta colegul ȋn fața grupului. Fișele vor fi expuse la final.

6 Ședința 2 Tema: Cine este copilul meu? Scop: dezvoltarea unei atitudini pozitive ȋn legătură cu copilul Obiective: – identificarea diferențelor dintre comportament și etichetare – dezvoltarea abilității de reformulare pozitivă Resurse: flipchart, foi albe, instrumente de scris Desfășurare: 3. Încheiere Fiecare părinte va spune un cuvȃnt semnificativ despre activitatea desfășurată ȋn această ședință care să evidențieze cȃștigurile personale ȋn urma acesteia. Se realizează evaluarea ședinței, de către fiecare părinte, printr-un cuvȃnt semnificativ.
Formatul ședinței de consiliere Caracteristici ale etapei Caracteristici ale etapei 1. Introducere 1. Spargerea gheții și facilitarea comunicării se realizează prin jocul „Încrederea” (Fiecare părinte ȋși alege o pereche; unul conduce perechea și celălalt, legat la ochi, se lasă condus prin sală timp de cȃteva minute. Cel legat la ochi trebuie să respecte indicațiile celuilalt părinte pentru a putea trece printre obstacole. Apoi rolurile se schimbă astfel ȋncȃt fiecare părinte să fie pus ȋn situația de a fi plimbat) 2. Recapitularea pe scurt a ședinței anterioare. 3. Anunțarea temei ședinței și a obiectivelor de realizat. 4. Părinții sunt rugați să spună un cuvȃnt semnificativ despre copilul/copiii lor. Consilierul explică modul de desfășurare a activității și gestionează discuțiile. 2. Munca ȋn grup Experiența: Fiecare părinte face o listă invenar cu două intrări: „Ce ȋmi place la copilul meu” și „Ce nu ȋmi place la copilul meu”. Reflecția: În grup de patru persoane se discută pe baza listelor și se identifică comportamentele. Celelalte afirmații se taie de pe listă. Se face astfel diferența dintre Conceptualizarea: Fiecare reprezentant al grupului este invitat să scrie pe lista de pe flipchart comportamentele de care părinții nu sunt mulțumiți și cele de care sunt mulțumiți. Acțiunea: Se schimbă denumirile coloanelor din „Ce ȋmi place la copilul meu” și „Ce nu ȋmi place la copilul meu” ȋn comportamente adecvate și neadecvate. Fiecare părinte realizează o listă cu Consilierul ȋndrumă părinții să facă diferența ȋntre comportamente și etichetări sau categorizări. Consilierul explică exercițiul de reformulare pozitivă părinților .

7 Ședința 3 Tema: Stabilirea regulilor Scop: dezvoltarea de strategii pentru prevenirea comportamentelor nepotrivite ale copilului Obiective: – identificarea de metode de prevenire a comportamentelor nepotrivite; – identificarea unor criterii de stabilire a regulilor; – exersarea capacității de a stabili reguli; Resurse: flipchart, foi albe, instrumente de scris Desfășurare: etichetare și comportament. cinci comportamente nepotrivite și reformularea pozitivă a lor (de ex. Mihai este agitat seara ȋnainte de culcare dar adoarme destul de repede.) 3. Încheiere Părinții vor completa propoziția : „Dacă copilul meu ar fi o floare, ar fi….” Cu ce gȃnduri pleacă fiecare părinte de la ședința de azi. Părinții au drept temă ca, pȃnă la ședința următoare, să scrie ȋn fiecare zi trei comportamente adecvate realizate de copil. Evaluarea se realizează prin completarea unei propoziții și prin feedback oral din partea părinților.
Formatul ședinței de consiliere Caracteristici ale etapei Caracteristici ale etapei 1. 1. Introducere 1. Spargerea gheții și facilitarea comunicării se realizează prin exercițiul „Urmează-ți șeful” (Un părinte este ales să vină ȋn fața grupului și să facă diferite mișcări pe care ceilalți membrii ai grupului trebuie să le imite. După un minut, două, părintele trebuie să numească alt „șef”. Activitatea se ȋncheie după ce au fost numiți patru-cinci părinți) 2. Sumarizarea ședinței anterioare și verificarea realizării temei. 3. Părinții sunt ȋntrebați care ar putea fi metodele cele mai potrivite pentru prevenirea problemelor de comportament. După ce au epuizat părinții variantele de răspuns, consilierul formulează ȋntrebări pentru a ghida și alte răspunsuri: „Cum ar trebui să fie casa ȋn care trăiește copilul?”, „Ce fel de atitudine Consilierul explică modul de desfășurare a activității și gestionează discuțiile. Consilierul notează pe flipchard diferitele metode de prevenire a problemelor de comportament

8 trebuie să aibă părintele față de copil?”, „Cum trebuie să fie relația părinte- copil?”, „Care sunt factorii ce pot fi modificați atunci cȃnd apar comportamnete nepotrivite?” 4. Se realizează anunțarea temei și a obiectivelor ședinței actuale de către consilier. identificate de părinți.Sunt acceptate toate ideile găsite de părinți. 5. 2. Munca ȋn grup Experiența: Părinții formează trei grupe pentru a identifica cȃteva comportamente nepotrivite ale copilului.( grupa 3-4 ani, grupa 4-5 ani, grupa 5-6 ani). Scrieți-le pe o listă. Reflecția: Părinții vor discuta pe grupe astfel ȋncȃt să potă răspunde la următoarele ȋntrebări: Care sunt criteriile după care stabilim regulile? La ce anume fac referire regulile? Cum trebuie formulate regulile? De ce trebuie să ținem cont ȋn formularea lor? Care sunt consecințele respectării regulilor? Care sunt consecințele nerespectării regulilor? Conceptualizarea: Se va realiza o listă cu criteriile pe baza cărora se formulează regulile și se aplică. Acțiunea: Părinții vor formula cȃteva reguli pe care doresc să le respecte copilul. Acestea pot fi despre diferitele comportamente identificate anterior. Un reprezentant din fiecare grup va prezenta regulile formulate. Consilierul va direcționa discuția astfel ȋncȃt, ȋn etapa de conceptualizare, să rezulte o listă cu criterii de stabilire a regulilor și de aplicare. (criterii de vȃrstă, comportamente observabile, termeni pozitivi, consecințele respectării și nerespectării, reamintirea regulii, consecvența) 6. 3. Încheiere Părinții sunt rugați să evidențieze care este cea mai dificilă etapă ȋn ceea ce privește stabilirea regulilor și respectarea lor. Ca temă, părinții trebuie să realizeze o listă cu reguli adecvate vȃrstei copilului lor, ȋn concordanță cu cele ȋnvățate, cu consecințele respective pe care să le-o prezinte copilului și pe care să o negocieze cu aceștia astfel ȋncȃt să ajungă la o variantă acceptată de ambele părți. Feedback oral din partea părinților.

9 Ședința 4 Tema: Formularea instrucțiunilor Scop: dezvoltarea de strategii pentru prevenirea comportamentelor nepotrivite ale copilului Obiective: – identificarea unor reguli eficiente de stabilire a instrucțiunilor oferite copilului; – exersarea capacității de a stabili instrucțiuni adecvate; – exersarea capacității de reformulare pozitivă; Resurse: flipchart, foi albe, instrumente de scris Desfășurare: Formatul ședinței de consiliere Caracteristici ale etapei Caracteristici ale etapei 1. Introducere 1. Spargerea gheții și facilitarea comunicării se realizează prin jocul „Cald și rece”. Un participant iese din sală iar altul ascunde un obiect. Cel care a fost plecat revine trebuie să găsească obiectul fiind ajutat de instrucțiunile participanților. Se vor da indicații astfel: dacă este aproape, i se spune „cald”, iar dacă este departe, i se spune „rece”. Jocul se repetă pentru a acoperi un interval de 10 minute. 2. Recapitularea pe scurt a ședinței anterioare și verificarea temei și a rezultatelor aplicării regulilor. 3. Se face anunțarea temei și a obiectivelor ședinței actuale. Consilierul oferă informații cu privire la desfășurarea jocului și gestionează discuțiile. 2. Munca ȋn grup Experiența: Părinții sunt invitatți să facă o listă cu instrucțiuni pe care le le dau ei copiilor acasă pentru a le ghida compotamentul. (de exemplu: „Nu alerga!”) Care ar putea fi problemele unde copilul are nevoie de instrucțiuni? Situația respectivă este ȋntr-adevăr o problemă? Reflecția: În grup de patru pesoane ei trebuie să discute pe baza următoarelor ȋntrebări ce vor fi scrise pe flipchart: Sunt aceste instrucțiuni cu adevărat necesare? Sunt aceste instrucțiuni ȋn concordanță cu vȃrsta copilului? Sunt aceste instrucțiuni clare? Conceptualizarea: Un reprezentant din fiecare grup va prezenta o modalitate eficientă de formularea a instrucțiunilor ca urmare a discuțiilor pe baza ȋntrebărilor sugerate. Acțiunea: Pe baza listelor de instrucțiuni ale părinților se va realiza un tabel cu două intrări „În loc de….” și „Încercați să spuneți…”. Se vor completa coloanele ȋmpreună cu părinții. Consilierul gestionează activitatea astfel ȋncȃt părinții să identifice un set de reguli pe baza cărora să poată oferi instrucțiuni adecvate copilului.

10 Ședința 5 Tema: Laudele – mituri și realități Scop: dezvoltarea de strategii pentru ȋncurajarea comportamentelor adecvate ale copilului; Obiective: – identificarea comportamentelor ce pot fi lăudate; – găsirea de argumente ȋn favoarea folosirii laudei ca metodă ȋncurajare a comportamentelor adecvate; – identificarea unor reguli pentru a realiza o laudă eficientă; Resurse: flipchart, foi albe, instrumente de scris Desfășurare: Cȃte instrucțiuni dați copilului ȋntr-o singură frază? Ce poziție adoptați cȃnd vă adresați copilului? Oferiți alternative copilului? Acordați timp copilului pentru a respecta instrucțiunea? Sunteți consecvenți ȋn formularea instrucțiunilor? 3. Încheiere Fiecare părinte este sintetizeze ȋntr-un cuvȃnt experiența din ședința aceasta. Părinții vor avea ca temă să aplice regulile de oferire de instrucțiuni consecvent și să observe consecințele asupra copiilor. Evaluarea se realizează printr-un cuvȃnt de sintetiză.
Formatul ședinței de consiliere Caracteristici ale etapei Caracteristici ale etapei 1. 1. Introducere 2. Spargerea gheții și facilitarea comunicării se realizează prin citirea de către părinți a poeziei „Copiii ȋnvață ceea ce trăiesc” (Anexa 2). Fiecare părinte va citi pe rȃnd cȃte un vers și apoi va da foaia mai departe celui de lȃngă el, pȃnă se termină versurile. Consilierul gestionează activitatea.

11 3. Recapitularea ședinței anterioare și verificarea consecințelor aplicării instrucțiunilor adecvate. 4. Consilierul va anunța tema ședinței și obiectivele de realizat. 2. Munca ȋn grup Experiența: Se dau șase mituri despre laude, scrise pe foi de flipchart și așezate ȋn zone diferite. Părinții trebuie să se așeze ȋn dreptul uneia dintre ele, dacă acea afirmație este ȋn concordanță cu ce au crezut sau cred ei.Cei care nu se ȋncadrează, formează o grupă separată. Reflecția: S-au format astfel grupe. Fiecare grupă discută pentru a aduce contrargumente afirmației căreia i s-au alăturat. Cei care nu sunt ȋn una din aceste grupe vor aduce contrargumente pentru toate afirmațiile. Conceptualizarea: Consilierul prezintă mitul și părinții sunt liberi să-l combată pe baza discuțiilor avute. Acțiunea: Consilierul realizează un tabel cu două intrări. Pe una dintre coloane va scrie , la indicațiile părinților, comportamente pe care le poate lăuda părintele. Consilierul oferă următoarea listă cu mituri: Nu este nevoie de laude. Îl răsfăț dacă ȋl laud. Copilul trebuie să știe cum să se comporte chiar dacă nu ȋl laud. O ȋncurajare este suficientă. Dacă ȋmi laud unul dintre copii, celălalt va fi invidios. Îmi laud copilul doar cȃnd realizează ceva excepțional. Experiența: Părinții vor scrie trei exemple de comportamente adecvate și cum au lăudat copilul. Reflecția: În grupuri de cȃte patru vor discuta exemplele și vor reflecta pe baza următoarelor ȋntrebări: Lauda este urmată de descrierea comportamentului lăudat? Ați lăudat copilul sau comportamentul lui? Care a fost poziția față de copil cȃnd l-ați lăudat? Lauda a fost imediat după comportament? Conceptualizarea: Cȃte un reprezentant din fiecare grupă va arăta care au fost concluziile la care au ajuns pentru eficientizarea laudelor. Acțiunea: În tabelul anterior, ȋn coloana a doua, consilierul va scrie exemple de laude pentru comportamentele deja scrise, pe baza indicațiilor de la părinți. Consilierul va gestiona activitatea astfel ȋncȃt să participe toți părinții la discuții.

12 Ați combinat lauda cu critica? 3. 3. Încheiere Părinții vor scrie pe o foaie de hȃrtie, timp de trei minute, ce le-a plăcut și ce au ȋnvățat din acest curs. Evaluarea se va realiza prin scriere liberă și prin completarea unui chestionar.(Anexa 3)

13
Anexa 1 Fișa de lucru : „Blazonul personal – eu și copilul” Motto: Mod de completare: Notează numele și motto-ul tău, apoi: Cadranul I • notează o activitate ce ȋți place să o faci ȋn timpul liber alături de copil Cadranul II • notează un aspect pozitiv despre copilul tău Cadranul III • precizează un scop pe care ți-ai dori să-l atingi referitor la copil Cadranul IV • notează un aspect semnificativ din trecutul tău legat de copil

14 Anexa 2 Copiii ȋnvață ceea ce trăiesc de D.L. Nolte Dacă trăiesc în critică și cicăleală, copiii învață să condamne, Dacă trăiesc în ostilitate, copiii învață să fie agresivi, Dacă trăiesc în teamă, copiii învață să fie anxioși, Dacă trăiesc înconjurați de milă, copiii învață autocompătimirea, Dacă trăiesc înconjurați de ridicol, copiii învață să fie timizi, Dacă trăiesc în gelozie, copiii învață să simtă invidia, Dacă trăiesc în rușine, copiii învață să se simtă vinovați, Dacă trăiesc în încurajare, copiii învață să fie încrezători; Dacă trăiesc în toleranță, copiii învață răbdarea, Dacă trăiesc în laudă, copiii învață prețuirea, Dacă trăiesc în acceptare, copiii învață să iubească, Dacă trăiesc în aprobare, copiii învață să se placă pe sine, Dacă trăiesc înconjurați de recunoaștere, copiii învață că este bine să ai un țel, Dacă trăiesc împărțind cu ceilalți, copiii învață să fie generoși, Dacă trăiesc în onestitate, copiii învață respectul pentru adevăr, Dacă trăiesc în corectitudine, copiii învață să fie drepți, Dacă trăiesc în bunăvoință și considerație, copiii învață respectul, Dacă trăiesc în siguranță, copiii învață să aibă încredere în ei și în ceilalți, Dacă trăiesc în prietenie, copiii învață că e plăcut să trăiești pe lume.

15 Anexa 3 Chestionar pentru părinți 1. Ce lucruri noi ați aflat? ………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………….. 2. Care este cel mai interesant subiect discutat? ………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………….. 3. Care sunt cele mai utile lucruri pe care le-ați experimentat? ………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………….. 4. Cum apreciați activitatea consilierului? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………….. 5. Cum v-ați simțit în cadrul grupului de lucru? ………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………….. 6. Crezi că ai mai multă ȋncredere ȋn tine, ca părinte, ȋn urma experienței pe care ai avut-o ȋn cadrul grupului? 7. Încercuiți acele cuvinte care reprezintă cel mai bine experiența ȋn cadrul programului: satisfăcător, activități atractive, am ȋnvățat multe despre mine, a dezvoltat comunicarea, creativ, util, slab, foarte bun, inutil, am ȋnvățat puține lucruri, nu m-a responsabilizat, activități neatractive 8. Alte comentarii: ………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………

16 Bibliografie: • Băban, A.(coord.) (2011). Consiliere educațională: Ghid metodologic pentru orele de diriginție și consiliere, Cluj-Napoca: Editura ASCR • Benga, O., Băban, A., Opre, A.(coord.)(2015). Strategii de prevenție a problemelor de comportament, Cluj-Napoca: Editura ASCR • Byron, Tania(2009). Educă-ți pozitiv copilul: oferă ce vrei să primești: București: Editura Aramis • Geldard, K., Geldard, d., Yin Foo, R. (2013). Consilierea copiilor: o introducere practică, Iași: Editura Polirom • Harvey-Zahra, Lou(2014). Cum să-ți faci copilul fericit. Educarea conștientă a copilului și disciplinarea creativă, Bucurețti: Editura Univers Enciclopedic Gold • Ignat, Aurora Adina (2011). Strategii și programe de consiliere pentru dezvoltarea copiilor cu aptitudini înalte: demersuri investigative, București: Editura Didactică și Pedagogică • Manes, Sabina(coord.)(2008). 83 de jocuri psihologice pentru animarea grupurilor: manual pentru psihologi, consilieri școlari, profesori, asistenți sociali, Iași: Editura Polirom • Nolte, D.L.(2008). Copiii ȋnvață ceea ce trăiesc: educația care insuflă valori, București: Editura Humanitas • Ștefan, Catrinel A., Kallay, Eva (2010). Dezvoltarea competențelor emoționale și sociale la preșcolari: ghid practic pentru părinți, Cluj-Napoca: Editura ASCR