Punguta cu doi bani. Eroul principal este un coco ú, [613445]

2
CarmenDobre
AabsolvitFacultateadePsihologie úiùtiin ĠeleEduca Ġiei.
ConducefilialaVranceaaAsocia ĠieiEducatoarelordinRomânia.
Locuie úte úiactiveaz ăînFoc úani.
Prezentacartereprezint ăunghidpentrutoateeducatoarele
precum úi
unîndrumarpentrucadreledidacticeceî Ġisus ĠingradulIînînv ăĠământ.

CARMEN DOBRE
ÎN LUMEAPOVEȘTILOR
LUI CREANGĂ
DEZVOLTAREAPERSONALITĂłIICOPIILORPREȘCOLARI
PRINRECEPTAREAPOVEȘTILORLUIIONCREANGĂ
ePublishers
www.epublishers.info

IlustraŃia copertei: Klara G. Hadai
EdiŃie electronică, securizată cu SecureOeBook, Novisoft.
© 2011 ePublishers
ePublishers este editura societăŃii WWW.EPUBLISHERS.INFO SRL, J 40/909 6/2010.
Adresa: CP 9—9, București. Telefon: [anonimizat] .
Toate drepturile rezervate.
ISBN 978O606O92728O1O7
MadeinRomania
Mareleclasic
alliteraturiiromâne
IonCreangă ,
1937–1889

5CUPRINS
Cuvântînainte ………………………………………………………………………………………………… 7
CAPITOLULI: PRELIMINARII
I.Via ĠaúioperaIonCreang ă……………………………………………………………………………….. 11
CAPITOLULII: DEZVOLTAREAPERSONALIT ĂğIICOPIILOR
II.1.Personalitatea.Tipuridepersonalitate……………………………………………………………. 30
II.2.Personalitateacopiluluipre úcolar………………………………………………………………….. 36
II.3.Metode úitehnicidecunoa útereapersonalit ăĠiicopiluluipre úcolar……………………. 45
CAPITOLULIII. METODE ùITEHNICIIFOLOSITEÎNSPRIJINULRECEPT ĂRII
ADECVATEATEXTELOREPICE
III.Strategii,metode,tehniciinteractivedegrup…………………………………………………….. 52
CAPITOLULIV .IONCREANG ĂÎNPROGRAMAÎNV ĂğĂMĂNTULUI
PRE ùCOLAR
IV.1.Receptareapove útilorluiIonCreang ă…………………………………………………………… 60
IV.2.Dramatizareapove útilorluiIonCreang ă……………………………………………………….. 64
IV.3.Convorbirea,dialogulpebazapove útilorluiIonCreang ă……………………………….. 69

6CAPITOLULV. PROIECTAREAACTIVIT ĂğIIDECERCETARE
V.1.Formulareaipotezei úiobiectivelecercet ării…………………………………..… 77
V.2.Metodeutilizateîncercetare….……………………………………………………………… 81
V.3.Desf ăúurareacercet ării úiînregistrarearezultatelor………………………………………. 83
V.3.1Analiza úiprelucrarearezultatelorprobelorini Ġiale……………………………………….. 83
V.3.2.Analiza,prelucrarea úiinterpretarearezultatelorîncadrulexperimentului…….. 89
V.3.3.Concluziilecercet ării……………………………………………………………………………….. 100
ANEXE ……………………………….………………………………………………………… 102
Fiúădecaracterizare ………………………………………………………………………………………… 103
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………… ……………….. 108

7Cuvântînainte
„Copil ăriacastaresufleteasc ăesteopermanen Ġăavie Ġiinoastre;cas ăfieoper ăde
artă,scrierilepentrucopii úitineret,trebuies ăintereseze úipeoameniimaturi úiinstrui Ġi.
Copil ărianudispareniciodat ădinnoi,eaconstituieizvorulpermanentdincaredecurgtoate
meandrelevie Ġiinoastre.”
(Călinescu,George, Cronicileoptimistului ,E.P.L.,Bucure úti1964,p.274)
Prezentalucrares-an ăscutdindorin Ġadeaidentificacelemaiadecvatemetodepentru
dezvoltareapersonalit ăĠiicopiilorpre úcolariprinreceptareapove útilorluiI.Creang ă.
Pentru a dezvolta personalitatea copiilor pre úcolari, trebuie alese opere accesibile
vârsteipre úcolareprincareserealizeaz ăeduca Ġiamoral ă,intelectual ă úiestetic ă.
Cunoa úterea psihologic ăa copilului are un specificaparte, prezentând particularit ăĠi
netdiferiteîncompara Ġiecucelelatetipurialecuoa úteriistiin Ġifice.
Factorulprincipalîndezvoltareapersonalit ăĠiicopiilorpre úcolariestecadruldidactic,
carepoatedezvoltalacopii,înc ădelavârst ăpre úcolar ă,dragosteapentruliteratur ă.
Rolul educatoarei este de a sensibiliza mici ascult ători prin intermediul for Ġei
expresivealimbajuluiartistic.Oeducatoarecreativ ăstăpâne úteartadeapuneîntreb ări,areo
inteligen Ġălingvistic ăspecial ă, competen Ġe de comunicare, este empatic ă, prietenos ă,
neobosit ă,disponibil ăsă-iajute úis ă-iascultepecopii.
Literatura pentru copii privit ăca o varietate de genuri úi specii literare, însumând
opereleliterarealepoe Ġilor úiprozatorilorna Ġionali úiuniversali,dispunedeunnesecatizvor
deexemplepecareleputemofericopiilorînîntreagaactivitatedi ngr ădini Ġă,cuponderemai
mareînactivitateadedezvoltarealimbajului úiacomunic ăriiorale,îndorin Ġadea-ifacemai
buni,maidrep Ġi,maicomunicativi.
Fiind pres ărat ăcu o gama variat ăde proverbe úi zic ători, literatura pentru copii
contribuie activ la incriminarea úi eliminarea tr ăsăturilor negative de voin Ġă úi caracter:
(înc ăpăĠânarea,lenea,l ăcomia,ipocrizia,minciuna,necinstea).
Corespunzândseteinepotolitedecunoa útereacopiluluiaflatlavârsta„dece-urilor”,
literaturapentrucopiiesteu úorasimilat ădec ătreace útia.

8Un rol deosebit înasimilareabasmelor,pove útilor, povestirilorîi revineeducatoarei
care,pebazacunoa úteriiparticularit ăĠilorpsihicealepre úcolarilor,aintereselor,adorin Ġelor,
a tendin Ġelor lui de manifestare, selecteaz ă, planific ă, organizeaz ăactivita Ġi de: lecturi,
pove úti,povestirialecopiilor,memoriz ări,audi Ġiiliterare.
Dup ăoanaliz ăatent ăacomport ăriicopiilorînactivitateagr ădini Ġei,ned ămseamac ă,
de úiînaparen Ġălecturile,pove útile,povestirile,fiindstaticeparmonotone,acesteaimplic ăun
gradmaredeparticiparedinparteacopiilor. Înatmosferalectur ilorpre úcolarul nuparticip ă
motric,ciintelectual úiafectiv.
Înso Ġindfirulpove útilorcaresedeap ănădintr-olume,uneoritotalnecunoscut ă,copilul
nufacealtcevadecâtunintensefortdea úi-oreprezenta úiînacela úitimp,încearc ăaojudeca
cu modesta sa putere de discern ământ, dup ăfapte úi situa Ġii. El, copilul, este creatorul
propriilorimagini,povestitorulfiindcelcelesugereaz ăverbal.
Efortul copilului de a- úi imagina úi în Ġelege nu poate fi conceput în afara unei
gimnasticiimenseamemoriei,agândirii,avoin Ġeiúilimbajului.
Copiiiiubesc úiascult ăcupl ăcerebasmelepentruc ărăspundnecesit ăĠiilordea úti,de
acunoa úte,deaîn Ġelegecumseîmplinescn ăzuin Ġelespremaibine,sprefrumos.Eiparticip ă
afectiv-imaginativlaac Ġiune,seidentific ăcupersonajulpreferat.
Literaturapentrucopiiî úig ăse úteunmareauditoriuînrândurilepre úcolarilor,tocmai
pentruc ăapeleaz ălaafectivitatealor.
Vorbinddespreroluleducativalpove útilor úibasmelorluiI.Creang ă,observ ămcum
normelemoralesimplede„bine” úide„r ău”suntînsu úitecuu úurin Ġădecopiiprinexemplul
oferitdebasme úipove úti.
Oricâtdesimple úideu úoarearp ăreaacestepovestiri,elenasc,f ărăîndoial ă,pentru
copii,dorin Ġadeafiasem ănătoricuceibunicareajungferici Ġiúiînacela úitimpsena úteîn
sufletullorteamafa Ġădenenorocirilecelis-arputeaîntâmpladac ăi-arurmapeceir ăi.
Estedenecrezutcucât ăseteprivescacesteinimipure úiînc ănecoaptemoralaascuns ă
abasmului,îivezitri útiúidispera Ġiatâtavremecâteroulsaueroinapovestiriiesteînimpas úi
îndur ăsuferin Ġe,apoistrig ădebucuriecândvineîntorsurafericit ă úipersonajeleiubitesunt
salvate.
Chiar úi în lumea basmului copilul nu face confuzieîntrelumilefictive úi reale ale
imaginarului. Pentru copil fic Ġiunea, visarea au valoare de tr ăire, dar o tr ăire aievea cu
realitatea.

9În c ălătoriile provocate de imaginarul din basme úi pove úti, copilul se simte fericit,
particip ăafectiv úiesteal ăturideeroiipecareîiînso Ġeúte úilabine úilar ău,imitându-iapoi
înjocurilelor.
Lumeabasmelorofer ăcopiilorocomplexitatedepersonaje úitemefa Ġădecarecopilul
îúi arat ăsimpatia sau antipatia, de unde î úi recruteaz ămodele etice, sau fa Ġăde care î úi
manifest ărepulsia, dezacordul. Aici copilul se reg ăse úte într-o lume în care virtu Ġile sunt
răspl ătite,iarticalo úiilepedepsite.Eltr ăie úteimaginaracteasemeneaeroilors ăiprefera Ġiúi
sim Ġindu-seviteaz,de úise útiemic úifricos,încearc ăsădevin ămaicurajos.
Valoarea instructiv-educativ ăa basmelor úi pove útilor este deosebit ă. Ele aduc o
pre Ġioasacontribu Ġieladezvoltareaproceselorafective,laformareatr ăsăturilordevoin Ġă úi
caracter ícontribuie în general la formarea personalit ăĠii copiilor. S ăne amintim aici de
valoareainestimabil ăacrea Ġiilorpentrucopiiapar ĠinândluiI.Creang ă.
Rezult ăcăreceptarea fenomenului literar de c ătre copiii de 3-6 ani este nu numai
posibil ă,dar úiindicat ăprivindtraiectoriaafectiv ăpecareseînscrie.
Reflec Ġiile mesajului etic al literaturii asupra componentului infantil sunt bene fice,
influen Ġândcon útiin Ġamoral ă.
Nou ă, educatoarelornerevinedatoriamoral ădea-iapropiapecopiidecarte,dea-i
faces ădevin ăprieteniiei,delaceamaifraged ăvârst ă,fieacas ă,lagr ădini Ġăsaulabibliotec ă
ílocuriîncaresereunesccopii,bibliotecari,educatoare,p ărin Ġi,încaresecreeaz ăcuajutorul
cărĠiisitua Ġiideînv ăĠare,c ăialternativedecunoa útere.

10 CAPITOLULI
VIA ğAùIOPERALUIIONCREANG Ă

11 I.VIA ğAùIOPERALUIIONCREANG Ă
„Afostodat ă…aúaîncepeori úicepoveste,a úaarputeaîncepe úipovesteaadev ărat ăa
scriitoruluiIonCreang ă,alc ăruinumeesteast ăzitotunaculumeanemuritoareapove útilor
lui,pagin ădefrumos úideîn Ġelepciuneînmareacartealiteraturiiclasiceromâne úti”.
(IonCreang ă,Pove úti,Povestiri,Amintiri;D.,Filimon,EdituraIonCreang ă,Bucure úti,1987,
pag.5)
Se n ăscuse în 1837, într-o familie de r ăze úti din Humule úti, comun ăaflat ăîntr-o
pitoreasc ă úi bogat ăregiune din nordul Moldovei, a úezat ăla poalele dealurilor str ăjuite de
CetateaNeam Ġului.
Scriitor, mare clasic al literaturii române, fiul mai mare al lui ùtefan a Petrei
Ciubotarul úialSmarandei,fiicaluiDavidCreang ădinPipirig.
Ceadintâiînv ăĠătur ăaprimit-odeladasc ălulVasileaIlioaei,închiliaanumeridicat ă
dec ătrehumule úteni.
LaîndemnulluiDavidCreang ădinPipirig, î úicontinu ăînv ăĠătura,darpentrupu Ġin
timp,la úcoaladinBro úteni,desubconducerealuiNeculaiNanu,înfiin Ġatădemarelelogof ăt
AlecuBal ú.
Dup ăavarierea „cocioabei de pe malul stâng al Bistri Ġei” (casa Irinuc ăi), revine la
Humule úti,facecartecudasc ălulSimionFosadin ğuĠuieni,delabiserica„Adormirea” din
Tg.Neam Ġ,apoila ùcoalaDomneasc ădinTg.Neam Ġ,dup ă1iunie1853,cuprofesorulIsaia
Teodorescu,zisPopaDuhu,„cugetneobi únuitdeîndr ăzne Ġpentruvremealui úipentrufunc Ġia
luisocial ă”.
Urmeaz ăîn 1854 ùcoala de Catihe Ġi din F ălticeni, iar de la 1 septembrie 1855, la
SeminarulCentraldelaSocola,fiindrecomandatdec ătre„catihetulConta”,prinadresadin9
iulie1855.Binepreg ătit,înurmaexamin ăriilacareafostsupus,esteprimitdirectînclasaa
doua.Af ăcutlimbaelin ăcuprofesorulNeofitScriban(militantpentruluminareapoporului,
arhimandrit, închis la „M ănăstirea Neam Ġ” de c ătre mitropolitul Veniamin, pentru c ăse
găsiser ălael operelelui Voltaire). ùtiin Ġelefilosofice úi istoriauniversal ăle-af ăcut cu dr.
IoanAlinescu,iarlimbalatin ăcuprofesorulD.Stoica.

12 Din cauza dificult ăĠilor familiale e nevoit s ăurmeze numai cursul inferior al
Seminarului Central de la Socola. La sfâr úitul lunii iulie 1858, tat ăl, ùtefan a Petrei
Ciubotarul,moarel ăsândocas ăplin ădegreut ăĠi.
La23august1859,sec ăsătore útecuIleana,fiicapreotuluiI.GrigoriudelaBiserica
„PatruzecideSfin Ġi”.Sluje útecadasc ălúiîúicap ătăhirotoniala26decembrie1859.
În 1861 figureaz ăprintre cei 14 studen Ġi înscri úi laFacultatea de Teologie din Ia úi,
abiaînfiin Ġatăîn1860.Înanul úcolar1862-1863numaiapareînscriptelefacult ăĠii,carede
altfelse úidesfiin Ġeaz ăcurând.
Dinianuarie1864urmeaz ă,cuscopuldeaintraînînv ăĠământ, ùcoalaPreparandal ă,
prima úcoal ădeînv ăĠătoridinMoldova.Dup ăprimulandestudii,laexamenulsus Ġinutîn19
iunie1864,s-aremarcatprinob Ġinereaunorrezultatedeosebitelatoatedisciplinele.
La 29 iunie 1864, la solemnitatea distribuirii premiilor, care a avut loc la P alatul
Administrativ,TituMaiorescuîiînmâneaz ăpremiulI.
Unanmaitârziu,laexamenulgenerallacareafostsupusîn10iunie1865,a primitla
toate obiectele nota „eminen Ġa” (religie, pedagogie, gramatica român ă, aritmetic ă,
cosmografie,fizic ă,caligrafie,muzic ăvocal ă,aptitudinepedagogic ă úipurtare).
IonCreang ă úi-aînceputactivitateadidactic ăînc ădinmai1864,cândseaflaînprimul
an de studii la ùcoala Preparandal ă„Vasile Lupu”. În anul urm ător, Al. I. Cuza semneaz ă
decretul1501din5noiembrie,denumireprovizorieainstitutoruluiIonCreang ălaclasaîntâi,
sec ĠiuneaIIdela ùcoalaPrimar ă„TreiIerarhi”.
Scoate, în 1868, abecedarul „Metod ănou ăde scriere úi cetire”, împreun ăcu V.
Receanu,Gh.Ien ăchescu,C.Grigorescu,pecareîlîmbun ătăĠeútecuincludereaînedi ĠiaaV-a
(Ia úi,1876)apovestirii„Ursulp ăcălitdevulpe”.Manualul„Înv ăĠătorulcopiilor“acrescutîn
importan Ġăprinintroducereapove útilor„Inul úic ăme úa”,„Poveste úiP ăcal ă”.
Ignorareacanoanelorreligioase,ca úicriticareaierarhieibiserice úti,i-aatrasdestituirea
dinfunc Ġiadediacon,iarulterior,cândlaconducereaministeruluiseaflaCristia nTell,afost
scos úidinînv ăĠământ.
Pentrua- úi asiguraexisten Ġa,afostnevoits ă-úideschid ăundebitdetutun, iardup ă
divor Ġul pronun Ġat de c ătre Tribunalul Ia úi, cump ără„bojdeuca” din ğic ău, unde se mut ă
împreun ăcuTincaVartic,bun ăcunosc ătoaredepove úti.
Este reîncadrat în înv ăĠământ odat ăcu venirea lui Titu Maiorescu la conducerea
ministerului,în1874.

13 Unanmaitârziuîlcunoa útepeM.Eminescu,peatuncirevizor úcolar,care,intuindu-i
geniul creator, îl îndeamn ăsă-úi transcrie bogatul repertoriu oral. Înrâurirea lui Eminescu
rămâneastfelhot ărâtoarepentrudestinuls ăuscriitoricesc.
Prezentla„Junimea”,cite úte„Soacracutreinurori”,publicat ăîn„Convorbiriliterare”
(octombrie1875).
Celelaltescrieri(ap ăruteîn Convorbiriliterare ):
x„Capracutreiiezi”–decembrie1875
x„Pungu Ġacudoibani”–ianuarie1876
x„D ănil ăPrepeleac”–martie1876
x„Povesteaporcului”–iunie1876
x„Mo úNechiforCo Ġcariul”–ianuarie1877
x„PovestealuiStanP ăĠitu”–aprilie1877
x„PovestealuiHarapAlb”–august1877
x„Fatababei úifatamo úneagului”–septembrie1877
x„IvanTurbinc ă”–aprilie1878
x„Povesteaunuiomlene ú”–octombrie1878
Dup ătreiani,suntpublicateprimeledou ăpărĠidin„Amintiridincopil ărie”(ianuarie,
aprilie) úi „PopaDuhu”(noiembrie).Parteaatreiaa„Amintirilor…” estepublicat ăînmartie
1882,pentrucaunanmaitârzius ăapar ă„Cincipâni”.
„Albummacedo-român“din1880public ă„Mo úIonRoat ă”,iarînAlmanahulSociet ăĠii
AcademiceSocial-Literare„RomâniaJun ă”dinViena,în1883,aparepovestirea„IonRoat ă”
úi„Vod ăCuza”,reprodus ăîn„Convorbiriliterare”diniunieacela úian.
Ultimapartea„Amintirilor…”apareintegral în aldoileavolum aledi Ġieidela Ia úi
(1892),iar„F ătFrumos,fiuliepei”în„Convorbiriliterare”dinmartie1898.
Evolu Ġiaopereiestestrânslegat ăderaporturileliterareavutedepovestitor,nunumai
cu„Junimea”,dar úicuM.Eminescu úiTituMaiorescu.
Plecarea lui Eminescu la Bucure úti, la „Timpul”, boala care i se accentueaz ă, îi
umbresc ultima perioad ăa vie Ġii. Este v ăzut, îns ărar, la cenaclul lui N. Beldiceanu úi
colaboreaz ăsporadicla„Contemporanul” .
În 1887 renun Ġăla înv ăĠământ úi solicit ăpensionarea. În 1889, în noaptea de Anul
Nou, la câteva luni de la moartea lui Eminescu (15 iunie 1889), se stinge la Ia úi, fiind
înmormântatîncimitirul„Eternitatea”.

14 Vorbind „ca un povestitor,ca un om care st ăpe lavi Ġă úi istorise úte altora, fiind el
însu úierouînnara Ġiune” (cumremarcaG.C ălinescu),(IonCreang ă„Via Ġaúiopera”,Prefa Ġa
deEugenSimion,Editurapentruliteratur ă,Bucure úti,1966)
Spre deosebire de al Ġi autori care fac satir ă, jovialitatea lui Creang ă úi umorul s ău
provindinzonaclasicismuluistructural úinusuntdelocoptimismsuperficial,cimaidegrab ă
nostalgicdisimulat ă.
„Din copil ărie am avut dragoste mare pentru opera lui Creang ă. G ăseam poate în
pove útile úipovestirileluigraiulînfloritalmamei,poeziadeexpresiiaMoldovei; măsim Ġeam
cuelatâtdebine,ca úicuunuldinvechiipovestitoricaremi-auîncântatcopil ăriaînseride
iarn ălavatracujar;sim Ġeamp ătrunzându-m ăblânde Ġeanesfâr úităapeisajuluimoldovenesc,
glasulpatrieiîntregivibraînoperalui úim ăfermeca,a úacumnum-amaifermecatniciunalt
scriitor vredat ă.” (Mihail Sadoveanu, în volumul Ion Creang ă, Opere, Repere istorico-
literare,Bucure úti,AcademiaRomân ă,EdituraUniversEnciclopedic,2000,p.913)
Larândullui,IonCreang ătrebuies ăfiascultatprimelepove útitotlagurasobei, în
Humule úti, de la p ărin Ġi sau de la oamenii locului. În anii maturit ăĠii, dup ăce încercase
povestirididacticepentruafiincluseînmanualele úcolare(„P ăcal ă”,„Ursulpâcâlitdevulpe”
úi „Pove úti”). Creang ăpoveste útededragulcomunic ăriicuoamenii.Nurealizeaz ăcaPetre
Ispirescu sau al Ġi culeg ători de basme contemporani o prelucrare de basme populare, o
îndreptareaacestora.
Creang ărămâneaproapedeizvorulfolcloric,darîlsupuseuneiprefaceriradicale care
poart ăpeceteaoriginalit ăĠiisale,ajovialit ăĠiicareîlcaracterizeaz ă.Porne útedelaschemele
narative statornicite prin tradi Ġie, dar nu se afund ăîn fantasticul celor mai multe dintre
basmelepoporului.Altfel spus, el umanizeaz ăfantasticul sau,când împinge prin hiperbol ă
realulsprefantastic,realizeaz ămaidegrab ăgrotescul,înmanierapecareoutilizaînsecolul
alXVI-leaumanistulfrancezFrançoisRabelais.
Miezulpove útiloredeopotriv ăna Ġonal úigeneral-uman,caîn„Panciatantrahindus ă”,
în fabulele lui La Fontaine, în basmele lui Ch. Perrault, Fra Ġii Grimm, Andersen. Marele
nostrupovestitornuadeterioratsensulcelmaiplindeadev ăreternomenesc,deînv ăĠăminte
al izvoarelor, ci l-a împrosp ătat, l-a nuan Ġat prin sintetizarea unor motive dintre cele mai
felurite, dar complementare, prin documentare prodigioas ă, datorit ăstrăvechii, autohtonei
vorbaceea ,prinapropiereat ărâmuluifabulosdecelreal.
Toat ăaceast ăoper ăe sc ăldat ăde umor „care nu are nimic for Ġat, fiind izvorât din
inim ă,ceeaceconfer ăonot ăoptimist ă,fortifiant ă”.

15 Ion Creang ăeste în Ġeleptul „care, p ătruns de stabilitatea celor omene úti, în ciuda
aparen Ġelorschimb ătoarenusesimteispitits ăreiaexperien Ġedemiideoriconsumatesprea
ajunge la adev ăruri vechi asupra omului”. (Nicolae Manolescu, Recitind pove útile lui Ion
Creang ă,învolumulStudiidespreoperaluiIonCreang ă,I,Bucure úti,EdituraAlbatros,1973,
p.231)
„S ănuneîn úelăm,spuneGarabetIbr ăileanu,Pove útileluiCreang ăsuntbuc ăĠirupte
din via Ġa poporului moldovenesc. Soacra úi nurorile ei, Stan P ăĠitul, Badea Ipate etc. sunt
oameni vii, Ġărani din Humule úti, Ġărani din plasa Muntelui din jude Ġul Neam Ġ.ùi vesti Ġii
năzdr ăvaniOchil ă,Fl ămânzil ă úiP ăsări-L ăĠi-Lungil ă úiGeril ă úiSetil ăsuntfl ăcăiúugube Ġiúi
„aidracului”,ca úidasc ăliiMogorogea,Tr ăsnea úiceilal ĠidinAmintiri,numaicâttrata Ġiepic.
ùichiarcapra úiieziiei nu-sdecât megie úiai fecioruluilui ùtefan aPetrei,obiat ă
văduv ăcutreicopii.Pune Ġiînlocdecapr ă–unnumefemeiesc,înlocdeiezi–copii úiînloc
delupun Ġăranhain úive Ġiaveaonuvel ădinvia ĠaĠărăneasc ă.”(NicolaeManolescu,Recitind
pove útile lui Ion Creang ă, în volumul Studii despre opera lui Ion Creang ă, I, Bucure úti,
EdituraAlbatros,1973,p.231)
Criticulremarc ăfaptulc ăuneledintrepove útileluiCreang ă„suntaproapelipsitede
miraculos, iar altele au numai acea specie de miraculos care îng ăduie povestitorului s ă
înzestrezepeeroiis ăicuînsu úirisuflete útiúitrupe útipestem ăsuraomeneasc ă.Iarcrea Ġiilor
purfantastice,cazmeii úicelelalte,Creang ăleîmprumut ăovia Ġăcuratomeneasc ă,úianume
Ġărăneasc ă:îiamestec ăcudes ăvâr úireînmediuldetoatezileledinHumule útiúi-itrateaz ăpe
unpiciordeperfect ăegalitate.” (NicolaeManolescu,Recitindpove útileluiIonCreang ă, în
volumulStudiidespreoperaluiIonCreang ă,I,Bucure úti,EdituraAlbatros,1973,p.231)
Poate de aceea Ion Creang ăa preferat termenul de poveste, mai aproape de
întâmpl ărilereale,celuidebasm,încarefabulosulestepreponderent.
Interesant ăeste Prefa ĠalaPove útilemele:
Iubitecetitorule,
Multeprostii ăificititdecânde úti.
Cete úte,rogu-te, úiceste úiunde-ivedèc ănu-Ġivinlasocoteal ă,ièpanaînmân ă úid ă
úitualtcevamaibunlaival ă,căcieuatâtam-ampriceput úiatâtaamf ăcut.
Autoriul

16 Ceadintâipovesteeste„ Soacracutreinurori ”,citit ăla Junimea înseptembrie1875 úi
publicat ăînConvorbiriliterarela1octombrie,acela úian.
Subiectul nuvelei porne úte de la o observa Ġie multimilenar ăasupra rela Ġiilor nor ă-
soacr ă,tratat ăînpovestiri úisnoave,încântecelirice úistatuat ăînproverbe.Fantasticuleste
doarmimat,c ăcinimicmiraculosnuseîntâmpl ăînpoveste.Tocmaideaceeaestesocotit ăo
nuvel ă.
I se recunoa úte spontaneitatea dialogului, ritmul alert al povestirii úi caracterul
moralizator. Soacra se poart ărău cu nurorilesale, este egoist ă úi profitoare úi arepreten Ġii
exagerate.Primeledou ănurorinuîndr ăznescs ăserevolte,chiarcredc ăbabaareunochiîn
ceaf ăcucarevedetot,chiar úiatuncicânddoarme,darceade-atreianor ă,dup ăcesuport ă
răultratamentsegânde útelaunplandepedepsireababei,pecarechiarîlpuneînaplicare.
În loc s ălucreze noaptea, a úa cum a poruncit soacra, ea preg ăte úte bucate bune úi
petrececucumnateleei,spunândadouazic ăîntimpcebabadormeaauvenitp ărin Ġiiei úii-a
osp ătat.Apoirânduie úte„úimo útenireababeiprinodiat ănemaipomenit ăpânăatunci.
– Cumnatelor, ziseeaîntr-ozi, cândseaflausingureînvie. Nuputemtr ăiîncasa
aceastaden-omfacechipuriles ăsc ăpămdebab ă.
-Ei,cum?
-Săface Ġicumv-oiuînv ăĠaeu úihabars ăn-ave Ġi.
-Ces ăfacem?Întreab ăceamaimare.
-Ia,s ădămbustaîncas ălabab ă,úitus-oieidecânepadracului úis-otr ăsne úticu
capul de peretele cel dinspre r ăsărit, cât îi putè; tot a úa s ăfaci úi tu cu capul babei, de
păreteledespreapus, ú-apoicei-oiumaiface úieu,ve Ġivedeavoi.
Nora cea mic ătrânte úte baba în mijlocul cas ăiú-o fr ământ ăcu picioarele, ú-o
ghigose útecapedânsa;apoi îiscoatelimbaafar ă,i-ostr ăpungecuacul úii-opresur ăcu
sare úicupiperi”,aducând-oînimposibilitateadeavorbi.Cândvinfecioriidinc ărăuúie,face
gesturiprincarearvreas ăspun ăces-aîntâmplat úinoraceamic ălet ălm ăce úteînfelulei.
Zicec ăielelei-auluatgura úipicioarele,darultimaeidorin Ġăestedeal ăsafrateluimaimare
locul úi casa dinspre r ăsărit, celui mijlociu pe cea dinspre apus, iar perechii mezine casa
părinteasc ă.
„Babamurichiarînaceazi, úinurorile,despletite,oboceaudevuiasatul.Apoi,peste
douăzile,oîngropar ăcucinstemare, úitoatefemeiledinsat úideprinmeleagurilevecine
vorbeaudespresoacracutreinurori úiziceau: „Fericededânsac-amurit,c ă útiuc ăare
cine-oboci!”

17 Finalul ar putea apar Ġine acelui umor care se nume úte „negru”.De fapt este vorba
despreopedeaps ădur ă,maiexactocrim ă,daraceastaesteperceput ăcaunactdedreptate,
perfectlegitim.
„Capra cu trei iezi” (ap ărut ăîn num ărul din 1 decembrie 1875 al „Convorbirilor
literare„)esteopovestecuanimale,oalegoriecum ăúti,carevreas ăimpun ăaten Ġieinoastre
un principiu etic, ascultarea dep ărin Ġi,luareaîn seam ăaexperien Ġei lordevia Ġă.Copiii o
pre Ġuiescpentrucaracteruleimoralizator,adul Ġiisavureaz ăprospe Ġimeanara Ġiunii.
„Pungu Ġa cu doi bani” (publicat ăîn „Convorbiri literare„ la 1 ianuarie 1876)
reprezint ăexemplificarea ingenioas ăa proverbului „dup ăfaptă,úi r ăsplat ă”.Este tot o
povesteanimalier ă,cur ădăcinileînvechile fabliaux-uridinliteraturafrancez ă úiamaimultor
altorpopoareeuropene.
„D ănilăPrepeleac” (povesteap ărut ăîn„Convorbiriliterare” la1martie1876)„eo
foarte me úte úugit ădemonstra Ġie c ănumai p ăĠitu-i priceput; altfel zicând c ăînv ăĠătura
neverificat ăîndestul ătorprinexperien Ġă,prin „lovireacucapuldepraguldesus” nurezist ă
întâmpl ărilornea úteptate,momentelordeobnubilareamin Ġiidatorit ăcapricioaselorpofteale
inimii.” (George Munteanu, Istoria literaturii române. Epoca marilor cl asici, Bucure úti,
EdituraDidactic ă úiPedagogic ă,1980,p.336)
Analizândpovestea, cerecet ătorulfrancezalopereiluiIonCreang ă, JeanBoutièreo
consider ăopovestecomplex ă.Povesteaaredou ăpărĠi:ceadintâiestealc ătuit ădin úirulde
peripe Ġii ale personajului principal, mereu neinspirat în ac Ġiunile sale, iar cea de-a doua
sugereaz ăconfruntarea lui D ănil ăcu diavolii dintr-un hele úteu pe malul c ăruia voia s ă
construiasc ăomân ăstire.Cercet ătorulfrancezestedep ărerec ăesteuncazdecontaminarea
temei,suduracelordou ăjum ătăĠifiindevident ă.
„Contaminarea evident ădin D ănil ăPrepeleac poate fi foarte veche: n-avem niciun
motiv s ăcredem c ăa fost realizat ăde Creang ă”. (Jean Boutière, Pove útile lui Creang ă, în
volumulStudiidespreoperaluiIonCreang ă,Bucure úti,EdituraAlbatros,1973,p.152)
Dănil ă,unoms ărac,ascult ăsfatulfrateluimaimare( úimaibogat)dea- úivindeboii
pentru a- úi cump ăra al Ġii mai mici úi un car, pleac ăspre târg úi face tot felul de tranzac Ġii
păguboase,schimbândboiipeuncarcaremergesingurlavale,carulpeoc apr ă,caprapeun
gânsac úigânsaculpeopung ă.Apoi,cerându-ifrateluis ău,dup ăobicei,boii úicarul,merge
în p ădure s ăia lemne, se r ătăce úte, arunc ăcu toporul în ni úte li úiĠeúi-i cade toporul în
hele úteu, s ăla úul dracilor. Pierde boii úi carul fratelui, îi cere úi iapa, pe care o pierde de
asemenea.

18 Îi trece prin cap s ăconstruiasc ăo mân ăstire, unde s ăse c ălug ăreasc ă, dup ăspusa
frateluis ău.Scaraoschivreas ă-lmituiasc ă, oferindu-iunburdufdebivolplincubanicas ă
plece,apoiser ăzgânde úte úi-lpunelaîncerc ări.
Îúim ăsoar ăputerilecuundracpecare-lpunes ăduc ăiapaînspate,întimpceelo
încalec ă úiocole úteiazulcuu úurin Ġă,fărăsărăsufle,a úacumfuseseîn Ġelegerea.
Cândestevorbadespreîntrecerealafug ă,îlpunepedracs ăseîntreac ăcuuniepure,
desprecarespunec ăecopilulluicelmic.Laprobadetrânt ădraculseîntrececuursul,a úa-
zisulunchialluiD ănil ă.Seîntrec úilachiuit,prilejcucareD ănil ăîlleag ăpedraclaochi úila
urechi,pas ă-mi-tes ănuasurzeasc ă,úi-llove útecuodrughinea Ġădestejarpân ăcândfugeîn
iaz.UnaltdracîicereluiD ănil ăsăseîntreac ăînaruncareabuzduganelor,daracestaîispune
căelarputeaaruncabuzduganulpân ăînlun ă,undeseafl ăfra Ġiiluicareaumarenevoiede
fier.
Ultima încercare ar fi s ăse întreac ăîn blesteme. D ănilăspune c ănu are la el
blestemurilep ărinte útiúi-loblig ăpediavols ă-iduc ăacas ăburdufulcubani.Acas ăîúipune
copiiis ăaduc ă úis ăfoloseasc ăcum útiueimaibine ragila úipepteniidepept ănatcâl Ġi,încât
darculasc ăpatcumaregreudinmâinilelor.
AstfelD ănil ăsc ăpânddeasupranevoiei, amâncat úiab ăutúis-adesf ătatpân ăla
adâncib ătrâne Ġe,văzându- úipefiiifiilors ăiîmprejurulmeseisale.
În num ărul din 1 iunie1876 apare Povestea porcului, mai pu Ġin avut ăîn vederede
critica literar ă, de úi ea cuprinde într-o mare m ăsur ăcaracteristicile basmului tradi Ġional, cu
motive specifice acestei specii folclorice, cu personaje cu tr ăsături úi puteri supranaturale,
întruchipândbinele úirăul.
Obab ă úiunmo úcarenuaucopiiaducîncasalorunpurcelpecare-lîngrijesccutoa tă
dragostea.Cândîmp ăratuld ăde útirec ăvadafata úijum ătatedinîmp ărăĠialuiaceluiacareva
facedelacaselelui pânalacur Ġileîmp ărăte úti,unpoddeaurpardositcupetrescumpe úifel
defeldecopaci,pede-oparte úipedealta, úiîncopacis ăcântetotfeluldep ăseri,carenuse
maiafl ăpelumeaasta.
Celuicaresevabizuis ăvie úis-ocear ădenevast ă úinuvaizbutis ăfac ăpoduliseva
tăiacapul.Purcelullespunepentruprimaoar ăbătrânilortatăúimam ăúiseangajeaz ăsăfac ă
podul.Reu úeúte úiajungeginereleîmp ăratului.Fataseîmpac ăcugândulc ăaredreptso Ġziua
unporc úinoapteaunfrumosfeciordeîmp ărat.Sf ătuit ădemamasa, tân ăraso Ġiearunc ăîn
focpieleaporcului.Acestasesup ără,încingemijloculso Ġieisalecuuncercdefier úi-ispune
căpruncul ei se va na úte când el va pune mâna dreapt ăpe mijlocul ei. Pleac ăapoi la
Mănăstirea-de-T ămâie.Poduldispare, palatulmo únegilorredevinebordeiuls ărăcăcios. Fata

19 porne útepeurmeleso Ġului úi,ajutat ădeSfântaMiercuri,SfântaVineri,SfântaDuminic ă,de
unciocârlan úchiop úideunslujitorcredinciosareu úits ă-úireg ăseasc ăbărbatul úis ănasc ă
pruncul împ ărătesc dup ăpatru ani de suferin Ġă. Împ ăratul o pedepse úte pe baba care îl
transformaseînpurcel úifacenunta úicumetriadeodat ă.
StansauIpatedin „PovestealuiStanP ăĠitul” (basmap ărutîn „Convorbiriliterare”
din 1 aprilie 1877) e fl ăcău„stătut”,harnic úi strâng ător, dar singuratic. Îl urm ăre úte un
diavol,carevine
„Povestea lui Harap Alb” ap ărut ăîn num ărul din 1 august 1877 al „Convorbirilor
literare” este „cel mai izbutit úi mai cuprinz ătorBildungsroman al epicii române úti ce are
multiple contingen Ġe cu fantasticul úi a rezultat din tot atât de numeroase contamin ări ale
surselor.” (George Munteanu, Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici, Bucure úti,
EdituraDidactic ă úiPedagogic ă,1980,p.366)
Este cel mai complex dintre toate basmele lui Ion Creang ă úi cu cele mai multe
semnifica Ġii.Caîntoatebasmele,temacentral ăesteluptadintrebine úirău,reprezentateprin
personaje úiîntâmpl ăricareîntruchipeaz ăacestecategoriifilozofice.Semnificativestefaptul
cărăuldinacestbasmestereprezentatnudepersonajefantastice,cideunom ,edrept,altfel
decâtto Ġioamenii,unomînsemnat,cucareeroul,preatân ăr,n-arfitrebuits ăseînso Ġeasc ă
dac ăascultasfaturiletat ăluis ău.
Spânul,ac ăruir ăutateesteîmpins ăprinhiperbol ădincolodemarginilerealului,eun
impostoregoist,periculos.Oglindindvia Ġaîntr-unmodfabulos,cumspuneGeorgeC ălinescu
înstudiuls ău„ Esteticabasmului”, umanizândfantasticul,IonCreang ăne-aoferitunroman
alegoric,încareseîntâlnescproblemelefamiliei,aleloialit ăĠii,alecurajului,aleatitudiniifa Ġă
deceiumili,alecredin Ġeiúialedragostei.
Motivele basmului sunt cele întâlnite în crea Ġiile similare din toate literaturile
popoarelor: motivul împ ăratului cu trei feciori, motivul mezinului mai iste Ġdecât fra Ġii s ăi,
motivulîmp ăratuluif ărăurma úi,motivuldrumuluicupreg ătirilederigoare,motivulprobelor
dep ăúite, motivulajut ăriifiin Ġelormiciaflateîndificultate úi răsplatadelaacestea, motivul
nun Ġiiîmp ărăte úticatriumfalfor Ġelorbinelui.
Ca în multe basme române úti, motivul central este cel al drumului. La sfâr úitul lui,
dup ăceatrecut,uneoricumaregreu,obstacolecarei-auap ărutîncale,eroulesteapts ăpreia
răspunderea împ ărăĠiei unchiului s ău. A plecat de acas ăcopil f ărăexperien Ġăde via Ġă,
înzestratdoarcucuraj úiiste Ġime,cato Ġieroiibasmelor úicato Ġifecioriimezini.
Sfânta Duminic ă, luând chipul unei babe cer úetoare pe care feciorul de împ ărat o
miluie útecuunban,îid ăprimelesfaturidecarearenevoiepentruareu úiîntr-oîntreprindere

20 aúadecurajoas ă. Caînmultealtebasmeelceretat ăluis ăuhainele, armele úicalulcarel-a
slujit în tinere Ġe. Semnifica Ġia este adânc ă: orice genera Ġie trebuie s ăpreia úi s ăduc ămai
departevirtu Ġilestr ămo úeúti,experien Ġadevia Ġăaînainta úilor.
CaoriceF ăt-Frumos, feciorulîmp ăratuluialegedintr-ohergheliecalulcarem ănânc ă
jăratic,de úieo „răpciug ădecal,greb ănos,dupuros úislabde-inum ăraicoastele”.
„ùi cum sta el în cumpene, s ă-l ieie, s ănu-l ieie, calul se úi scutur ăde trei ori úi
rămânecup ărullins-prelins úitân ărcauntretin,denueraaltmânzocmaifrumosîntoat ă
herghelia”.Îúiducest ăpânulpân ăînlun ă úiselas ăînjosmaiiutecafulgerul.Izbute úteîn
probapecarenuotrecuser ăfra Ġiis ăimaimari úiîúiconvingetat ălc ăestesuperior úiprime úte
delaacestaultimelesfaturi.
„Mergide-acumtotînaintec ătue útivrednicdeîmp ărat.Numai Ġinemintesfatulce- Ġi
dau:înc ălătoriataais ăaitrebuin Ġă úider ăiúidebuni,dars ătefere útideomulro ú,iar ă
mai ales de cel spân, cât îi putè”. Îl sf ătuie úte, de asemenea, s ă-úi asculte calul în orice
situa Ġie.
Îndrumc ălătoriiîntâlnescp ădurea,perceput ăînfolclorulromânesccaunlabirint,care
îiinspir ăteam ă.Estemotivulpentrucareseapropiedeomulspân,careîlademene útedetrei
ori úiîlîn úală,profitânddefaptulc ăfiulcraiuluie bobocînfeluls ăudetrebideaieste.
Urmeaz ăschimbarea rolurilor úi preluarea hrisoavelor, motiv prezent úi în baladele
populare.Deaicifecioruldeîmp ăratdevineslug ă,darnuneagr ă,cumîntâlnimînfolclorul
oriental, ci o slug ăalb ă. Asocierea oximoronic ăe menit ăsăsugereze nefirescul situa Ġiei.
Harap-Albî úirespect ăjur ământuldea-ifisupus întrutoateSpânului,l ăsându-seîn útirealui
Dumnezeu,cumovreaels ăfac ă.
Ajunslacurteaîmp ăratuluiVerde,spânulîncepes ăseteam ădeslugasa,maialesc ă
feteleîmp ăratuluisimtcareestev ărullor.
„Feteleîmp ăratului îns ăpriveau la veri úor…cumprive útecânelela mâ Ġă úi leera
dragcasarea-nochi:pentruc ălespuneainimaceomf ărădelegeesteSpânul.Darcum
eraus ăias ăelecuvorbaînainteatat ăluilor?”
DeaceeaSpânuln ăscoce úteprobedinceîncemaidificilecareartrebuis ă-lpiard ăpe
supusulfiualîmp ăratului.Estepuss ăaduc ăsalăĠidingr ădinaursului,pieleacerbuluicucap
cutot,împodobitcupietrescumpe,dintrecareceadinfruntemaifrumoas ădecâttoate úicare
străluce útecaunsoare.AjutatdinnoudeSfântaDuminic ăreu úeútes ăaduc ătoateacestea úi
sărămân ăteaf ărúis ădobândeasc ăexperien Ġădevia Ġă. În totacesttimpcalulîlajut ă úiîi
vegheaz ămaturizarea,îlsf ătuie úte úi-lîncurajeaz ă.

21 „Nuteteme, útiueun ăzdr ăvăniidealeSpânului: úis ăfivrut,dedemulti-a úfifăcut
peobraz,darlas ă-ls ă-úimaijoacecalul.Cegânde úti? ùiuniicaace útiasunttrebuitoripe
lumecâteodat ă,pentruc ăfacpeoamenis ăprind ălaminte…”
Pretextulpentruceade-atreiaprob ăaluiHarap-Albesteunosp ăĠîmp ărătesc,lacare
sunt invita Ġi„împ ăra Ġi, crai, voievozi, c ăpitani de o úti, mai marii ora úelor úi alte fe Ġe
cinstite”.Opas ărem ăiastr ăbatelafereastr ă úilestric ăchefulmesenilorstrigând:
„–Mânca Ġi,beĠiúiv ăveseli Ġi,dardefataîmp ăratuluiRo únicinugândi Ġi”.
Spânul îl trimite pe Harap-Alb s ăi-o aduc ăpe fata împ ăratului Ro ú, care era
recunoscut ăca farmazoan ăcumplit ă.Din nou se sf ătuie úte cu calul, care-l purtase în acea
împ ărăĠie úipetat ălerouluicânderatân ăr.
Cele trei probe ale eroului sunt interpretate ca etape ale cunoa úterii în evolu Ġia
umanit ăĠii.Sal ăĠilereprezint ălumeavegetal ă,cerbul–lumeaanimal ă,iarfataîmp ăratului–
cunoa útereatainelorlumiiumane.
Drumul spre împ ărăĠia împ ăratului Ro úe o nou ăOdisee pentru Harap-Alb. E ca úi
cum ar începe un nou basm, Harap-Alb tr ăind experien Ġe mai complicate decât eroii altor
basme,carefacosingur ăcălătorie.Las ăsătreac ăpeunpodonunt ădefurnici úi-úirisc ăvia Ġa
mergândprinap ă,faceunstuppentruunroidealbinef ărăad ăpost,iacuelni útepersonaje
grote úti: Geril ă, Fl ămânzil ă, Setil ă, Ochil ă, P ăsări-L ăĠi-Lungil ă, personific ări ale for Ġelor
elementarealenaturii.
Socotind o mare îndr ăzneal ăfaptul c ăfata lui e cerut ăde ni úte golani venetici,
împ ăratulRo úîisupunelaprobeînurmac ăroraartrebuis ăpiar ă,darnuseîntâmpl ăaúa.
Geril ăîi scap ădin casadearam ăîncins ăcaun cuptor, cu ajutorul lui Fl ămânzil ă úiSetil ă
dovedesc bucatele servite de împ ărat, aleg o mier Ġăde semin Ġe de mac de una de nisip
mărun Ġel,cuajutorulfurnicilor,apoitrebuies ăop ăzeasc ăpefataîmp ăratuluiRo úu.
Astfel,amenin Ġăriledetipul:iardenu,ce-ip ăĠicunimenu-iîmp ărĠicurg.Lamiezul
nop Ġiifetiúoaraîmp ăratuluiletragebutucul, setransform ăîntr-opas ărem ăiastr ă úizboar ăca
săgeatapelâng ăceilal Ġiúiseascundedup ăostânc ăîntr-unvârfdemunte,apoitocmaidup ă
lun ă;Ochil ăovede,P ăsări-L ăĠi-Lungil ăseîntinde úioia.Cândreînnoiesccerereadealise
dafata, împ ăratul îi pretindelui Harap-Alb s ăo recunoasc ădintredou ăfete cu înf ăĠiúarea
identic ă.Îlajut ăcrăiasaalbinelor,carezboar ăpeobrazuladev ărateifeteaîmp ăratului.Acesta
nusemaiîmpotrive úte,i-od ăcudrag ăinim ă.
Fataîmp ăratuluiRo únupleac ăpân ăcândnuiacueatreismiceledem ărdulce,ap ă
vie úi ap ămoart ăaduse de calul lui Harap-Alb úi de turturica ei de unde se bat mun Ġii în
capete.

22 În drumul de întoarcere, Geril ă, Fl ămânzil ă, Ochil ă, Setil ă úi P ăsări-L ăĠi-Lungil ă
socotindu- úimisiuneaîncheiat ăîúiiaur ămas-bundelaerou:
„Harap-Alb,mergis ănătos!De-amfostr ăituni-iierta,c ăciúir ăulcâteodat ăprinde
binelaceva.”
Lui Harap-Alb nu-i venea s ăi-o duc ăSpânului pe fata împ ăratului Ro ú,de care se
îndr ăgostise.„Căci era boboc de trandafir din luna lui maiu, sc ăldat în roua dimine Ġii,
dezmierdat de cele întâi raze ale soarelui, leg ănat de adierea vântului úi neatins de ochii
fluturilor.Sau,cums-armaizicelanoiînt ărăne úte,erafrumoas ădemamafocului;lasoare
teputeaiuita,iarladânsaba. ùi,deaceeaHarap-Albopr ăpădeadinochidedrag ăce-iera.
Nu-i vorb ă,úi ea fura cu ochii din când în când, pe Harap-Alb, úi, în inima ei parc ăse
petreceanu útiuce…poatevreundorascuns,carenu-iveneaaspune.”
Cândajunglacurteaîmp ăratuluiVerde,Spânulnu- úimaiascundeurafa ĠădeHarap-
Alb, mai ales c ăfataîmp ăratului Ro údăpefa Ġăimpostura; îi zboar ăeroului capul dintr-o
singur ălovitur ă.
Finalul este încordat. Calul îl ia pe Spân în din Ġi, îl ridic ăîn înaltul cerului úi-i d ă
drumul de acolo,de se face Spânul pân ăjos praf úi pulbere. Fata împ ăratului Ro úîi pune
capul la loc, îl înconjoar ăcu cele trei smicele de m ăr dulce,toarn ăap ămoart ăsăsteie
sângele úis ăseprind ăpielea,apoiîlstrope útecuap ăvie.Setreze útecadinsomn,recunoa úte
ajutorulfeteideîmp ărat,prime útebinecuvântareaunchiuluis ăuúiîmp ărăĠiatotodat ă.
Întâlnim în acest final motivul moarte-somn, reminiscen Ġăa credin Ġelor mitologice
antice, unde totdeauna zeul somnului este fratele zeului mor Ġii. În concep Ġia popular ă
româneasc ă,moarteaeste somnuldeveci.
Formulafinal ă,maiampl ăcadeobicei,poart ăpeceteaoriginalit ăĠiiautorului:
„ù-apoi fost-au pofti Ġi la nunt ă: Cr ăiasa furnicilor, Cr ăiasa albinelor úi Cr ăiasa
zânelor,minuneaminunilordinostrovulflorilor!
ùimaifost-aupofti Ġiînc ă:crai,cr ăiese úi-mp ăra Ġi,oameniînsam ăbăga Ġi,ú-unp ăcat
depovestariu,f ărăbaniînbuzunariu.Veseliemareîntreto Ġiera,chiar úis ărăcimeaosp ăta úi
bea.
ùia Ġinutveseliaaniîntregi, úiacummai Ġineînc ă;cineseduceacolobè úim ănânc ă.
Iarpelanoicinearebanibea úim ănânc ă,iarcinenu,st ă úirabd ă”.
Implicat în ac Ġiune, ca úi l ăutarii în zicerea baladelor, autorul-narator se autoiro-
nizeaz ă.Eleun păcatdepovestariu,f ărăbaniînbuzunariu.

23 Roman ini Ġiatic, basmul Harap-Alb prezint ădrumul str ăbătut de erou pentru
descoperirearealit ăĠii,avie Ġiiîngeneral úiasinelui,pentruformarea úipreg ătireaacestuia
pentruvia Ġă,îngeneral, úipentruvia Ġadeconduc ătoralaltorvie Ġi,înspecial.
S-amaispusc ăeroulacestuibasmr ămânelalimitaumanului, faptelesupranaturale
săvâr úite de celelalte personaje: Geril ă, Fl ămânzil ă, Setil ă, Ochil ă, P ăsări-L ăĠi-Lungil ă,
coborâ Ġidinlumearegilorgigan ĠidinneamulluiGargantua,eroulprincipaldinromanulcu
acela úinumedeFrançoisRabelais,scriitorfrancezdinsecolulalXVI-lea.
Rabelaisian ăeste úiveseliadebordant ăaluiCreang ă.Nic ăierimaimultcaîn acest
basmnuestemaiprezent hazuldenecaz, aceloptimismromânescdeatrececusenin ătate
(darnucuincon útien Ġă)pestegreut ăĠi.
Drumulconstituiepentruerouoadev ărat ă úcoal ă,aúacumseîntâmpl ăînsociet ăĠile
arhaice.Eroulseconfrunt ăcur ăul,îlbiruie, úinuu úor,seini Ġiaz ăîntainelevie Ġii,suport ărăul
úiserevolt ă,preg ătindu-seînacestfelpentruapreluar ăspundereauneiîmp ărăĠii.Nufaceun
drum într-o lume paralel ă, într-un Ġinut fantastic, ci pe p ământul nostru, c ătre o împ ărăĠie
îndep ărtat ă.Nicichiar Ġaraîmp ăratuluiRo únueîntr-oalt ălume.
„Vamuri úivaînvia,aceastapentruc ă,prinexperien Ġeletr ăite,vaîncheiaoetap ă úiva
începe o alta”. (Mariana Andrei, Literatura român ă. Repere didactice, Pite úti, Editura
Universit ăĠiidinPite úti,2004,p.141)
Drumulareastfelcaracterprobator,dovedindu-iîmp ăratuluiVerdenunumaicareeste
nepotul s ău, dar úi calit ăĠile pe care ar fi vrut s ăle aib ăcel c ăruia îi încredin Ġa împ ărăĠia.
Nara Ġiuneaesteampl ă,sudândparc ădou ăbasme; deaceeaestesocotit ăunromanalegoric,
chiarcutr ăsăturideepopee,ceeacel-af ăcutpeGarabetIbr ăileanus ăafirme:
„Opera lui Creang ăeste epopeea poporului român. Creang ăeste Homer al nostru.”
(Garabet Ibr ăileanu, în volumul Ion Creang ă, Opere, Repere istorico-literare , Bucure úti,
AcademiaRomân ă,EdituraUniversEnciclopedic,2000,p.936)
Prestan Ġadeepopeevine úidinîmbog ăĠireanara Ġiuniicuportreteremarcabilecumsunt
celealeluiGeril ă,Setil ă,Ochil ă úiceilal Ġi.
Maipuneapromoroacamergeelcâtmerge úi,cândlapoaleleunuicodru,numaiiaca
cevedeodihaniedeom,caresepârp ăleapelâng ăunfocdedou ăzeciúipatrudestânjenide
lemne úitotatuncistriga,câtîl Ġineagura,c ămoaredefrig. ùi-apoi,afar ădeaceasta,omul
acelaeracevadesp ăriet,aveani úteurechicl ăpăugeúiniútebuzoaiegroase úid ăbălăzate. ùi
cândsuflacudânsele,ceadedeasupraser ăsfrângeaînsuspestesc ăfârliacapului,iarceade
desupt atârna în jos, de-i acoperea pântecele. ùi, ori pe ce se oprea suflarea lui, se mai

24 groas ăde-opalm ă.Nuerachips ăteapropiidedânsul,c ăaúatremuradetare,deparc ă-l
zghihuiadracul.
ùi dac-ar fi tremurat numai el, ce Ġi-ar fi fost? Dar toat ăsuflarea úi făptura de
primprejur îi Ġineau hangul: vântul gemea ca un nebun, copacii din p ădure se v ăic ărau,
petrele Ġipau, vreascurile Ġiuiau úichiarlemneledepefocpocneaudeger.Iar ăveveri Ġele,
găvozdite una peste alta în scorburi de copaci, suflau în unghii úi plângeau în pumni
blestemându- úiceasulîncares-aun ăscut.M ărog,focdegerera:ces ăvăspunmaimult!
Ochil ăe o altăminun ăĠie úi mai minunat ă: o schimonositur ăde om avea în frunte
numaiunochiu, marecâtosit ă úi,când îldeschidea,nu vedea nimica; dachior pestece
apuca. Iar ăcând îl Ġinea închis, dar fie zi, fie noapte, spunea c ăvede cu dânsul în
măruntaielep ământului.
Harap-Albîlidentific ă:
Poatec ăacesta-ivestitulOchil ă,fratecuOrbil ă, vărprimarecuChioril ă,nepotde
sor ăluiPândil ă,dinsatdelaChitil ă,pestedrumdeNimeril ă.OridintârgdelaS ă-l-ca Ġi,
megie úcuC ăuta Ġiúideurm ăsănu-imaida Ġi.Mărog,unu-iOchil ăpefa Ġap ământului,care
vedetoate úipeto Ġialtfeldecumvedelumea cealalt ă; numaipesinenusevedecât ede
frumu úel.Parc ă-iunbo Ġ,chilimbo Ġbo Ġit,înfruntecuunochiu,numais ănufiedediochiu!
Păsări-L ăĠi-Lungil ăe„oaltăbâzdâganie úimai úi:opocitaniedeomumblacuarcul
dupăvânatpaseri. ù-apoi,chiti úic ănumaiînarcseînchinatotme úte úugul úiputereaomului
aceluia? ği-ai g ăsit! Avea un me úte úug mai dr ăcos úi o putere mai pe sus decât î úi poate
draculînchipui:cândvoia,a úasel ăĠeadetare,decuprindeap ământulînbra Ġe.ùialtădată,
aúasede úira úiselungeadegroaz ă,deajungeacumânalalun ă,lastele,lasoare úicâtvoia
de sus. ùi dac ăse întâmpla s ănu nimereasc ăpaserile cu s ăgeata, ele tot nu sc ăpau de
dânsul; Ġileprindeacumânadinzbor,ler ăsuceagâtulcuciud ă úiapoilemâncaa úacrude,
cupenecutot”.
Dialogulconfer ăoperei úistiluluieioralitate,deciaccesibilitate. F ăcându- úiucenicia
la úcoalanaratorilor- ĠăranidinHumule úti,Creang ăaînv ăĠatdelaace útias ăseimpliceafectiv
înnara Ġiune,chiarcândpoveste útelapersoanaaIII-a,s ăîntrerup ădincândîncândnara Ġiunea
cuinterven Ġiidetipul:„mergeicâtmerg úiîntr-otârzievreme,ajunglaîmp ărăĠie,Dumnezeu
săne Ġie,căcuvântuldinpoveste,înaintemultmaieste…,” sau „úicummergeael,…numai
iacaiseînf ăĠiúeaz ăînainte…”,caremen Ġintreaz ăaten Ġiaauditorului,legândînacela úitimp
întreeleepisoadelenara Ġiunii.
„Unicpringenulluioral,Creang ăapare,prinneasemuitaluiputeredeaevocavia Ġa,
unscriitordinliniarealismuluiluiNegruzzi,r ămânândunreprezentanttipicalJunimii,prin

25 aceavigoareacon útiin Ġeiartisticecareîlune útea úadestrânscuMaiorescu úicuEminescu,
bucuro úi din primul moment a fi ghicit în el o con útiin Ġăînrudit ă.” (Tudor Vianu, Arta
prozatorilorromâni,I, Bucure úti,EditurapentruLiteratur ă,1966,p.161)
Povestea„Fatababei úifatamo úneagului”(cunoscut ădinnum ăruldela1septembrie
1877al„Convorbirilorliterare”)edup ăpărerealuiGeorgeMunteanuun„ studiudemoravuri
înambian Ġăsimili-fantastic ă,avândcafirmaidistinctdrumulînvia Ġăalcelorn ăpăstuiĠiprin
na útere úi – pân ăla o vreme – de prea multa lor modestie”. (George Munteanu, Istoria
literaturiiromâne.Epocamarilorclasici, Bucure úti,EdituraDidactic ă úiPedagogic ă,1980,p.
367)
Pornind de la motivul folcloric al mamei vitrege, totdeauna incapabil ăsă-úi
stăpâneasc ăegoismul,Creang ăacreatonara Ġiuneexemplar ă, încarebinele úivirtuteasunt
răspl ătite,iarlenea,l ăcomia,invidia,r ăutateasuntasprusanc Ġionate.Celedou ăfetefacdou ă
călătoriisimilare,trecândprinacelea úiprobe,pecareleabordeaz ă,îns ă,înmoddiferit.
Fatamo úuluiîngrije úteoc ăĠelu úăcareîiieseîncale,cur ăĠăunp ărfrumos úiînflorit,
darplindeomizi, cur ăĠăofântân ă,apoiuncuptor nelipit úimai-mais ăserisipeasc ă,sluje úte
cu credin Ġăla Sfânta Duminic ă, îngrijind de copiii ei, o mul Ġime de b ălauri úi tot soiul de
jivinemici úimari.
Fatababeiignor ătoateacestea,sedovede útelene úă,răutăcioas ă úiîngâmfat ă.Finalule
de natur ăsăsatisfac ănevoia de dreptate caracteristic ăspiritelor lucide. Fetei mo úneagului
cuptiorul îi ofer ăplăcinte,fântânaîi d ă„ap ălimpede cumîi lacrima, dulce úi rece cumîi
ghea Ġaúi dou ăpahare de argint”, părul îi ofer ăpere galbene ca ceara úi dulci ca mierea,
căĠelu úa îi ofer ăo salb ăde galbeni, iar când ajunge acas ăscoate din lada dat ăde Sfânta
Duminic ă„nenum ăratehergheliidecai,cirezidevite úiturmedeoi,decaresebucur ătatăl
ei”.Fata babei, care se poart ăurât cu to Ġi cei care-i cer ajutorul este pedepsit ă. „Căci
deschizândlada,omul Ġimedeb ălauriauie úitdintr-ânsa úipelocaumâncatpebab ă,cufat ă
cutot,deparc ăn-aumaifostpelumeaasta, úiapois-auf ăcutb ălauriinev ăzu Ġiculad ăcu
tot”.
Ciclul„Pove útilor”luiCreang ăseîncheiecu„ IvanTurbinc ă”(„Convorbiriliterare”1
aprilie1878).Începusecumoartean ăprasnic ăasoacreineomenoase úiseîncheiecu„ ùia úa,a
tr ăitIvancelf ărădemoarteveacurinenum ărate úipoatec ă úiacumamaifitr ăind,dac ăn-a
fimurit”.
Simbolic, finalul pove útii e un elogiu adus spiritului nepieritor care a creat lumea
minunat ăabasmelor,parteimportant ăaspiritualit ăĠiineamului.

26 Ivan este un rus b ătrân, care slujise la oaste de când se útia. Pentru slujba lui
con útiincioas ăprimise la eliberare dou ăcarboave. Dumnezeu úi Sfântul Petru îl încearc ă,
făcându-se cer úetori la cele dou ăcapete ale unui pod, apoi, convin úi de milostenia lui îi
dăruiescceeacecereel:s ă-ifieblagoslovit ăturbinca,încares ăpoat ăintroducepecinevrea
el.
Primaocazieseive útecândesteg ăzduitdeunboierîntr-ocas ăbântuit ădediavoli,
care nu-l las ăpe Ivan s ăse odihneasc ă. Îi bag ăpe diavoli în turbinc ă, ba chiar úi pe
Scaraoschi, sc ăpându-l pe boier de ei, apoi se îndreapt ăspre casa lui Dumnezeu ca s ă-l
slujeasc ă.Lapoartaraiuluiafl ădelaSfântulPetruc ănuerostdepetrecere,fiindc ănueste
nicitutun,nicivodc ă,nicil ăutari úinicifemei,deaceeaseducelaiad.Aicipetrecezgomotos,
speriindu-ipediavoli,carescap ădeeldândlarm ăder ăzboicuodaraban ăfăcut ădup ăideea
TalpeiIadului.
Închidpoartaiaduluiînurmalui,astfelc ăIvanseîndreapt ădinnousprerai.Laintrare
întâlne úteMoartea,pecareoînchideînturbinc ă,spunându-ic ăseduces ăvad ăceporunce úte
Dumnezeu. T ălm ăce úte în felul lui spusa Domnului, obligând Moartea s ămănânce trei ani
pădureb ătrân ă,apoitreianip ăduretân ără.
CândDumnezeuseintereseaz ădeIvan,constat ăcăedestuldeb ătrân úihot ărăútes ă-i
iaturbinca úis ă-ldeapemânamor Ġii,darIvanînchideMoarteaînraclapreg ătităpentruel,
păcălind-os ă-iaratecumst ămortulînracl ă,apoiarunc ăraclapeoap ăcurg ătoare.Dumnezeu
elibereaz ăMoartea,careseîntâlne útecuIvan úi-ispunec ăn-os ă-liarepede,cas ăvad ăcâtde
greaeb ătrâne Ġea.Ivanî úitr ăie útefreneticb ătrâne Ġea,nesup ăratdeMoarte.
Înafaramijloacelorutilizateîncelelaltepove úti,umorulesporitprinfolosireaunor
cuvinte uzuale din limba rus ă, devenite populare dup ăcontactul cu povestea lui Creang ă:
„po úolnaturbinca, vidma;pa úolnaturbinca,ciorti; hara úo-hara úo;Ġi-amf ăcutcone Ġul; te
facinisnai;guleaiupesteguleaiu”.
Despre Pove útile luiCreang ăauscriscuadmira Ġienumero úiexege Ġi.
Se cuvine s ă-l amintim mai întâi pe francezul Jean Boutière, cel care consacr ăîn
studiuls ăudinanul1930„ Lavieetl’oeuvredeIonCreang ă”oparteînsemnat ăpove útilor,
pe care le compar ăcu basmele unor culeg ători sau creatori autohtoni (Petre Ispirescu,
Costache Negruzzi) sau europeni (Fra Ġii Grimm, Charles Perrault, I. C. Schmid, H. Chr.
Andersen).
Primaobserva Ġieacercet ătoruluifrancezesteaceeac ăIonCreang ăn-avruts ăfac ă
oper ădefolclorist, eleuncreatororiginal, carearelabaz ăunimpresionantfond folcloric
autohtonfoartevechi,parteînsemnat ăatezauruluifolcloricuniversal.

27 Despre „Povestea lui Harap-Alb” afirm ăcăpot fi recunoscute în ea întâmpl ări
asem ănătoare muncilor lui Hercule, a c ăror amintire trebuie s ăfi fost re Ġinut ăde epica
popular ă.CeeaceainventatCreang ăarelabaz ăexerci Ġiulf ăcutcaînv ăĠător,cândpovestea
copiilor;numodific ă,îns ă,versiuniletradi Ġionale.
Pove útile populare din toate Ġările se deosebesc de literatura cult ăprintr-un anumit
num ărdeparticularit ăĠidelimb ă úistil,care,toate,aufostpreluatedeCreang ă.Uneledintre
acesteparticularit ăĠi sunt comunetuturoroperelorcu caracterpopular úi, prin urmare, sunt
comuneatâtîn„Pove úti”cât úiîn„Amintiri” .(JeanBoutière,Pove útileluiIonCreang ă, în
volumulStudiidespreIonCreang ă,Bucure úti,EdituraAlbatros,1973,p.155)
JeanBoutièreseentuziasmeaz ăînfa Ġaexpresivit ăĠiizicerilorpopulare,aformulelor
narativespecificebasmuluiromânesc,preluate úiîmbog ăĠitedemarelepovestitor.
„Pove útile populare din toate Ġările ne intereseaz ămai ales prin peripe Ġiile extra-
ordinareistorisite;fiec ăsuntlapidaresauprolixe(rareorisemen Ġinlamijloculjust),elenu
zugr ăvesc personajele, fantastice sau nu, animalele sau mon útrii pe care-i aduc în scen ă,
decât prin formulele stereotipe, în num ăr destul de restrâns, care nu evoc ănimic precis
imagina Ġieinoastre;ignor ăno Ġiuniledespa Ġiu úitimp, iarac Ġiunilelorsedezvolt ă,adesea
pu Ġinlaîntâmplare,într-olumenedeterminat ă.
Dimpotriv ă, Creang ă, fărăa modifica datele furnizate de tradi Ġie, a útiut s ăcreeze
schiĠeviialepersonajelorprincipalealepove útilorsale,atâtfizice,cât úimorale;s ăpicteze
cuart ăsceneviiîncarefigureaz ămaimul Ġiactori;s ălocalizezeadeseacuprecizieac Ġiunile
pove útilor sale; s ă-úi r ăspândeasc ăîn multe locuri spiritul úi buna dispozi Ġie; în sfâr úit,
contrarspuselorunora,s ă-úidezvolteîngeneralpove útiledup ăunplanbinefixat.”
Personajele úi scenele îl impresioneaz ă, de asemenea, pe cercet ătorul francez.
Apreciaz ăcăpovestitorulromânsepricepedeopotriv ăsădescrieam ănun Ġitúiprecis,darse
opre úte deseori la schi Ġe, rareori adâncite, care, gra Ġie alegerii judicioase a elementelor,
însufle Ġescpersonajele úiîntâmpl ările.
Cercet ătorulstr ăinnupoates ănuobserve culoarealocal ă.PersonajeleluiCreang ă,
oamenidinpopor,cap ătăindividualitate.Femeilesuntocupatecutreburicasnice,acas ăsaula
úez ători torc umezind firul, preg ătesc mâncarea tradi Ġional ă, m ămăliga, sau alte mânc ăruri
moldovene úti,ale c ăror nume úi gusturisuntbinecunoscute povestitorului. (Jean Boutière,
Pove útileluiIonCreang ă,învolumulStudiidespreIonCreang ă,Bucure úti,EdituraAlbatros,
1973,p.155)

28 Jean Boutière apreciaz ăcăIon Creang ăeste unic prin bogata colec Ġie de expresii,
zicale úiproverbepopularefolosite,carenuareechivalentlaniciunaltpovestit oreuropean.
Într-un studiu intitulat „ Recitind pove útile lui Creang ă”,Nicolae Manolescu face
distinc Ġieîntresatir ă úiumorulluiCreang ă;criticulapreciaz ăcămentalitateaumoristic ăalui
Creang ăseîntemeiaz ăpeunbun-sim Ġ úipenatural;esteodovad ăaîn Ġelepciunii,amăsurii
lucrurilor.Creang ăaretotdeaunacepovesti semenilor, cas ă-i înveseleasc ă, tr ăind ceea ce
poveste úte,altfelspuscreeaz ăvia Ġă.
„DespreCreang ătotuls-aspus,lucruriabsolutnoinumaisuntcuputin Ġă.Ner ămâne
săilustr ăm,asemeneapovestitoruluiînsu úi,cucandoare,ni úteobserva Ġiiútiutedetoat ălumea,
de mult tipice úi universale”. (Jean Boutière, Pove útile lui Ion Creang ă, în volumul Studii
despreionCreang ă,Bucure úti,EdituraAlbatros,1973,p.164-165)
Înasa„Istoriealiteraturiiromâne” GeorgeMunteanuestedep ărerec ăadev ărurile
fundamentaleale„ Pove útilor”luiCreang ăpars ăse Ġin ăstrânsdebinecunoscutaformul ăa
învingeriirăuluide c ătre bine.Aceste adev ăruri, descoperite prin veacuri trebuie repetate
mereu,pentruaevitatotfelulden ăpaste.Creang ărăspânde úteastfeloîn Ġelepciune úiprin
aceastasedovede úteunclasic.
Din punct de vedere al formei Creang ăascult ăde legile generale ale morfologiei
basmului, dar confer ănara Ġiunilor lui valoare de parabol ă. El redescoper ăchintesen Ġele
generalumane,l ăsândlocmoralistuluicaremergepân ăînascunzi úurileultimealegândirii úi
alerostirii úiumoristului,care râde fiindc ănuvreas ăplâng ă.
Dac ăad ăug ămlaaceasta úigeniuls ăuverbal,faptulc ăgăse úteînmodfericit cuvântul
ceexprim ăadev ărul úi cedeaz ăîn mod uimitorini Ġiativacuvintelor, Creang ădovede úte c ă
stăpâne útepedeplinsecretulPovestitoruluidevoca Ġie.
„În ce const ă, prin urmare, „taina” ultim ăa artei de povestitor a lui Creang ă? În
demiurgia cuvântului… Umorul, se în Ġelege, rezult ădin delicata punere în cump ănăa
„sensului” úi a „expresiei” într-un echilibru al acestora mereu primejduit „cu metod ă”úi
„restabilit”când Ġisep ăreac ăaceastanumaiestecuputin Ġă.Mare,rafinat„actor”trebuies ă
fie, a úadar, povestitorul umorist, chiar în postura de aievea!” (Nicolae Manolescu, Istoria
literaturiiromâne,Epocamarilorclasici, Bucure úti,EdituraDidactic ă úiPedagogic ă,1980,p.
401)

29 CAPITOLULII
DEZVOLTAREAPERSONALIT ĂğIICOPILULUI
PRE ùCOLAR

30 II.1.PERSONALITATEA.TIPURIDEPERSONALITATE
„Ceestepersonalitatea?”
Personalitateaesteoconstruc Ġieteoretic ăelaborat ădepsihologie,înscopulîn Ġelegerii
úi explic ării modalit ăĠilor de fiin Ġare úi func Ġionare ce caracterizeaz ăorganismul psiho-
fiziologicpecareîlnumimpersoanauman ă.
Norbert Sillamy spune c ăpersonalitatea este definita astfel: „ (…) element stabil al
conduitei unei persoane; ceea ce o caracterizeaz ă úi o diferen Ġiaz ăde o alt ăpersoan ă.”
(Norbert,Sillamy,1966, Dic Ġionardepsihologie ,EdituraEnciclopedic,Bucure úti)
Personalitateaesteceamaicomplex ă úiadeseoriceamaidramatic ărealitateuman ăcu
carelu ămcontact úipecareurmeaz ăs-oinfluen Ġăm, s-oamelior ămsaus-oschimb ăm:ea,
personalitatea,reprezint ăprincipalulghidînmodelareaconcret ăaomului.
Numaicunoscându-ilaturile,structura,finalitateavomputeaselecta úiutilizacelemai
potrivitemijloace,metode,procedeedeinfluen Ġareeducativ ă.(Zlate,M.,2000,pag.231).
Personalitateaestesubiectulumancaunitatedinamic ăbio-psiho-socio-cultural ă(P.P.
Neveanu),înzestratcufunc Ġiicognitive,axiologice,proiectiv-creative,dinamico-energetice ,
afectiv-emo Ġionale úivolitiv-caracteriale,programatice úiopera Ġionale,manifestateîn
comportament.(Popescu-Neveanu,P. ZlateM.,Cre Ġu,T.,redactori, 1987,Psihologia úcolar ă,
TipografiaUniversit ăĠiidinBucure úti).
RalphLintonarat ăcă„personalitatea,carealitatepsihologic ă,reprezint ăopreocupare
lafeldevechecaspeciauman ă”.
Personalitateaestetotalitateapsihologic ăcecaracterizeaz ă úiindividualizeaz ăunom
în particular. În sensul cel mai larg,termenul de personalitateseide ntific ăcu cel de fiin Ġă
uman ă.Fiindunsistemcomplex,personalitateasestructureaz ăde-alungulatreidimensiuni:
corporal ă, psihic ă úi socio-cultural ă. Astfel, personalitatea este un sistem bio-psiho-socio-
cultural.
Prin dimensiunea corporal ăînĠelegem latura biologic ăa personalit ăĠii, programul
ereditarpoten Ġialulnativalomului:dimensiuneasocio-cultural ăapersonalit ăĠiiseconstituie
în urma interven Ġilor complexe ale socialului asupra poten Ġialului nativ, iar dimensiunea
psihic ăapersonalit ăĠii seconstituienumai carezultat al interac Ġiunii dintrefondul nativ úi
procesuldesocializare,darare úipropriuleispecific.

31 Con útiin Ġa este nucleul psihic al personalit ăĠii, care leag ăîntre ele toate celelalte
compartimente úiseconstituieînpremis ăadezvolt ăriifiin Ġeiumane.
Dinperspectivapsihologic ă,termenuldepersonalitateareosfer ămairestrâns ă.
Dac ătermenuldepersoan ădesemneaz ăindividulumanconcret(no Ġiuneadepersoan ă
fiind definit ăprin totalitatea acelor însu úirii, rela Ġii, calit ăĠi care dau identitate social ă
individuluiumancafiin Ġăconcret ă úiesteinvestitcuanumitefunc Ġii,drepturi úiîndatoriîn
societate).
Dinperspectivastructuralist ăpersonalitateacunoa úteointerpretaretriadic ă,labazasa
situându-se componentele ce vizeaz ădimensiunea dinamico-energetic ă-temperamentul,
dimensiunearela Ġional-valoric ă-caracterul,úilaturainstrumental ăexprimat ăprinintermediul
aptitudinilor.
Acestecomponentenusuntizolate, cieleinterac Ġioneaz ă, seîmbin ăîntr-ostructur ă
specific ă,unic ă,caracteristic ăfiec ăruiindivid.
Temperamentul
Trăsăturiletemperamentaleconstituieceamaiaccesibil ă úiu úorconstatabil ălatur ăa
personalit ăĠii.Eleserefer ălaac Ġiuni,lamoduldedesc ărcareaenergiei úiladinamicaac Ġiunii.
Deaceea,încercânds ădescriempecineva,utiliz ămadjectiveprecum:rezistent,rapid,lent,
exploziv,energic,expansiv.
„Temperamentul se refer ăla dimensiunea dinamico-energetic ăa personalit ăĠiiúi se
exprim ăatât în particularit ăĠi ale activit ăĠii intelectuale úi ale afectivit ăĠii, cât úi în
comportamentul exterior, motricitatea úi mai ales vorbirea, ceea ce favorizeaz ălimbajul úi
comunicareadidactic ă”.
Trăsăturilecaracteristicealefiec ăruitiptemperamentalsunturm ătoarele:
xTemperamentul coleric este un temperament puternic, extrovertit úi
întreprinz ător,activ, optimist.Înschimbesteirascibil, instabil, oscilând între
entuziasm úiabandonareaini Ġiativei,urmat ădest ăridedepresie úineîncredere
înfor Ġeleproprii.Colericularetendin Ġadeaexageraîntotceeaceface:fiind
foarteexpresiv, u úordecitit, gândurile úiemo Ġiileisesuccedcurepezicune.
Acest temperament pune unele probleme de stabilitate emo Ġional ă, de
disciplin ă úcolar ăîn mod deosebit. Colericii sunt agita Ġi, iritabili, impulsivi,
nest ăpâni Ġi, uneori chiar agresivi, cu tendin Ġe de dominare úi opozi Ġie. Dac ă

32 acestetr ăsăturinusunttemperateprineduca Ġie,elepotdegeneraînobr ăznicie,
arogan Ġă,actedeindiscipl ă,neintegrareîncolectiv.
xTemperamentulsangvinicesteuntemperamentputernicechilibrat,ext rovertit,
optimist, rezistent la efort úi st ăpânit. Rapid în mi úcării úi în activitate este
energic úi mobil, deschis, sociabil, s ăritor, bine dispus, se adapteaz ăuúor úi
economic.Comportamentulsangviniculuiestemaivariat úimaiinstabil,copiii
sangvinicitrecrepededelaoactivitatelaalta,seadapteaz ăuúor,angajându-se
în rezolvararea sarcinilor úcolare f ărăa se manifesta printr-un entuziasm
exagerat,nuleplaces ăriúte úinusedescurajeaz ă.
xTemperamentul flegmatic este un tip temperamental introvertit, st abil în
ac Ġiuni, ordonat r ăbd ător, perseverent meticulos.Flegmaticul esteo persoan ă
imperturbabil ă, inexpresiv ă úi lent ă, calm ă. Este demn de încredere, fiind
muncitor, responsabil, grijuliu, controlat calculat. El este lipsit de i niĠiativ ă,
închis, rece, pu Ġin comunicativ úi pu Ġin sociabil. Flegmaticul este greu
adaptabil, poate ob Ġine îns ăperforman Ġe deosebite în activit ăĠile de lung ă
durat ă, dar úi anumite insuccese în plan úcolar, prin lentoarea în gândire úi
ac Ġiuneîngeneral.
xTemperamentulmelancolicesteuntemperamentslab,instabil,intr overtit:lipsit
derezisten Ġălaeforturi úineîncrez ătorînfor Ġelesale.Melancoliculesteemotiv
úi sensibil, având o via Ġăinterioar ăagitat ă. El este interiorizat, timid úi
pesimist, chiar anxios, sobru, lipsit de for Ġă úi de vigoare. În acela úi timp,
melancoliculestenesigurdetotceeaceface,nehot ărât,retras úinesociabil.Nu
rezist ălast ăriletensionale, daresteserios,con útiincios,exigentcuel însu úi,
sârguincios úidisciplinat.
Nuexist ătemperamentepure,fiecarepersoan ăavând úiuneletr ăsăturicareapar Ġin
celorlalte temperamente, tipul temperamental c ăruia îi apar Ġine este determinat de
trăsăturiledominante.
Fiecaredrintrecelepatrutipuritemperamentalepermitereal izareadeplin ăaunei
personalit ăĠii armonioase, prin educa Ġie putându-se atenua tr ăsăturile negative úi
cultivacelepozitive. Înraporturileeducative,cunoa útereatemperamentuluipre úcola-
rilorestenecesar ă,deoarecepeterenulfiec ărui temperament, formareaunorsisteme
delucrusautras ăturidecaracterseproducediferit.

33 Caracterul
Dac ătemperamentul se refer ăla însu úiri puternic ancorate în ereditatea individului,
caracterul vizeaz ăîndeosebi suprastructura socio-moral ăa personalit ăĠii, calitatea de fiin Ġă
social ăaomului.
„Caracterulestegraduldeorganizareetic ăefectiv ăatuturorfor Ġelorindividului(W.S.
Taylor), o dispozi Ġie psiho-fizic ădurabil ăde a inhiba impulsurile conform uni principiu
reglator(A.A.Roack,cf.Allport,G.,1981)sauovoin Ġămoralice úteorganizat ă”(K.Klages,
cf.Popescu-Neveanu,P.,Zlate,M.,Cre Ġu,T.,1987).
Înstructuracaracteruluisepotdistingetreigrupefundamentaledeati tudini:
1. atitudinea fa Ġăde sine însu úi (modestie, orgoliu, demnitate, sentimente de
inferioritate,culpabilitate);
2. atitudineafa Ġădeceilal Ġi,fa Ġădesocietate(altuism,umanism,patriotism);
3. atitudineafa Ġădemunc ă.
Un rol important în formarea atitudinilor úi tr ăsăturilor de caracter îl au modelele
oferitedemediu,persoanesemnificativepentrucopii(p ărin Ġi,educatori).
Înformareacaracteruluiseutilizeaz ă:
xmetodeindirecte;
xmetodedirecte.
Cugreupotfif ăcuteafirma Ġiicategoriceprivindpersonalitateaunuielev,maialesa
celui de vârst ămic ă. Asist ăm de cele mai multe ori la comportamente conven Ġionale ce
alc ătuiesco„masc ă”cepoatevariaînfunc Ġiedesitua Ġie.
Cecet ările experimentale au demonstrat c ăintensitatea tr ăsăturilor psiologice ce
alc ătuiescprofilulpsihologicalcuivasedistribueconformcurbeiluiGauss.
Înmodnormal,performan Ġele úcolare úisocialealefiec ăruielevnupots ăsesitueze
toatelaunnivelsuperior.
Educatoriitrebuies ăcreezesitua Ġiiîncareeleviis ă-úicunoasc ănunumailimitele,ci
úiresursele.Con útientizareaacestoraconducelaformareauneiimaginidesineechilibrat e,a
demnit ăĠiiúirespectuluidesine úifa Ġădeceilal Ġi.Seajungelaaceptareadiferen Ġelorfire úti
dintre oameni, la cre úterea spiritului de toleran Ġă úi la evitarea eticetelor globale care pot
impinge unii elevi spre periferia grupului úcolar, cu efecte negative asupra personalit ăĠii
acestora.

34 Aptitudinile
„Reprezint ăînsu úirialepersoaneicareînansamblullorexplic ădiferen Ġeleconstatate
întreoameniînprivin Ġaposibilit ăĠiidea- úiînsu úianumitecuno útin Ġe,priceperi úideprinderi”.
(Cosmovici,A.,1974).
A.Cosmoviciclasific ăaptitudinileîn:
xaptitudinisimple;
xaptitudinicomplexe.
Aptitudinilesimplepotfiîmp ărĠiteîn:
xaptitudinigenerale(prezentateînaproapetoatedomeniile);
xaptitudinidegrup(permitrealizareacusuccesaunuigrupdeacti vit ăĠi);
xaptitutinispecifice(caracteristiceunuidomeniurestrânsdeactivi tăĠi).
Componentelestructuralealepersonalit ăĠiise îmbin ăîntr-unansambluunic,proprie
fiec ărei individualit ăĠi, într-o configura Ġie original ădistinctiv ă, ceea ce face ca fiecare
persoan ăsăfieunic ă.Încunoa útereapersonalit ăĠiipre úcolarilortrebuieavuteînvederetoate
acestecomponente úiinterrela Ġiiledintreele.
Perspectivenoiînabordareapersonalit ăĠii
Unadintrecelemairecentetendin Ġeînabordareapersonalit ăĠii(Zlate,M.1997)const ă
întrecereadeladescrierea úianalizapersonalit ăĠiiîntermeninumero úiúidiver úiladescrierea
úianalizaeiîntermenimaipu Ġinnumero úiúirelativasem ănătoriîntreei.Aceast ătendin Ġă
reprezint ătrecereadelastudiulanaliticlastudiulsinteticalpersonalit ăĠii.
Cu timpul s-a înr ădăcinat credin Ġa c ădescrierea personalit ăĠii s-ar putea realiza
apelândunnum ărlimitatdetr ăsăturidispozi Ġionalesaufactori.Studiiledeanaliz ăfactorial ă
aucondusspreacreditareaideeic ăesen Ġialipentrustructurapersonalit ăĠiiarficincifactori:
xextroversia, capacitatea de orientare a personalit ăĠii c ătre exterior, arat ă
sociabilitateapersoanei;
xagreabilitatea,exprim ădiferen Ġeleindividualerelevatedeinterac Ġiuneasocial ă úi
serefer ălacalit ăĠileemo Ġionalealepersoanei úilacomportamenteleeiprosociale;
xcon útiinciozitateaserefer ălamodulconcret,caracteristicalindividuluideatrata
sarcinile, activit ăĠiile: cuprinde tr ăsăturile cum ar fi ordinea, disciplina responsabilitatea
social ă;
xstabilitatea emo Ġional ă, exprim ădiferen Ġele individuale referitoare la
caracteristicileemo Ġionalealepersoanei;

35 xculturasauintelectul,arat ădiferiteleaspectealefunc Ġiilorintelectuale,creativitate,
inventivitate,deschiderealaexperien Ġă.
Acest model nou de descriere úi analiz ăa personalit ăĠii a fost numit BIG FIVE
(„Marele cinci”). Descrierea personalit ăĠiiîn cinci factorii esteîn opinia unorautori foarte
prolific ă úi,cutoatelimitelepecarelepresupune,constituieunadintrecelema iimportante
tendin Ġeaccentuateprezenteînpsihologiapersonalit ăĠii.
Sus Ġin ătoriimodeluluiBig-Fivepornescdelaconvingereac ăidentificareaunuinum ăr
relativlimitatdefactoriaipersonalit ăĠiiconstituieunscopdeziderabilpentrudezvoltareaunui
cadruunificatordeanaliz ă.Modelulofer ă,deasemenea,premiselerealiz ăriiunuiconsens úi
înceeaceprive úteinterpretareafactorilor.
(Mielu,Z.Eu úipersonalitatea,EdituraTrei,pag.314)

36 II.2.PERSONALITATEACOPILULUIPRE ùCOLAR
Pre úcolaritatea este perioada form ării ini Ġiale a personalit ăĠii, perioada apari Ġiei
primelor rela Ġiiúi atitudini ce constituie un nivel superior de organizare a vie Ġii psihice a
copilului.
Personalitatea, în ansamblu, reprezint ămodul de organizare a caracteristicilor úi
însu úirilorpsiho-fizice úipsihosocialealepersoanei.
Personalitatea cuprinde un ansamblu de componente precum: temperamentu l,
caracterul,aptitudinile.
Temperamentul este înn ăscut, copilul se na úte cu un anumit tip de temperament,
observabil înc ăde timpuriu, care reprezint ăansamblul însu úirilor dinamico-energentice ale
personalit ăĠii.Eleprescriumodul încaresevamanifesta úivareac Ġionacopilul, impulsivi-
tatea, ritmul reac Ġiilor, expresivitatea psihic ă(ritmul vorbirii, intonatia, debitul, expresiile
emo Ġionaleetc.).
Spre deosebire de temperament, tr ăsaturile caracteriale se formeaza sub influen Ġa
educa Ġieiîntr-unsubsistemrela Ġional,valoric úiautoreglatoralpersonalit ăĠii.
Înprivin Ġaaptitudinilor, exist ăointerac Ġiunepermanent ăîntreereditate úimediu,iar
absen Ġaunuiadintrefactoriinfluen Ġeaz ăevolu Ġiaceluilalt.
Deexemplu,încazulunuifondereditarsuperiorcombinatcuunmediunefavor abil,
foarteraraptitudineaatingeunnivelînaltdedezvoltare.Dac ăuncopilcuunfondereditar
foartebunînaptitudineapentrumuzic ăsena úte úicre úteîntr-unmediunefavorabil,încarenu
areocazias ă-úiexerseze úis ă-úidezvolteaptitudinea,nuvaajungeniciodatalaperforman Ġeîn
acestdomeniu,oricâtdebun ăarfiînzestrarea.
Vomurm ări încontinuaremodulîncaresestructureaz ăpersonalitatea, înfunc Ġiede
etapelededezvoltarealecopil ăriei.
Ata úamentul úisentimentuldeapartenen Ġăsevordezvoltaîntr-unmods ănătos.
Adultulesteunpunctdesprijin,desiguran Ġă úidereferin Ġă.Înperioadapre úcolar ăare
locointens ădezvoltarepsihic ă,avândînprimplancontradic Ġiiledintresolicit ărileexterne úi
capacit ăĠileinterne.

37 Copilulîncepegr ădini Ġa,comunicativitatea úisociabilitateasedezvolta,estenevoits ă
seadaptezeunuinoumediu,cureguli úicerin Ġe.Arelococre útereaintereselor,aspira Ġiilor úi
aptitudinilor.
Sefacetrecereadelaperioadadeegocentrism,încarecopilulestea xatpesatisfacerea
necesit ăĠilor,laactivit ăĠicaredevinmaicomplicate,implicândamânare,a Ġinecontdereguli,
aa úteptarânduletc.
Se dezvolt ăautonomia,copilulcap ătăsentimentulproprieicompeten Ġe, capacit ăĠi,în
specialprincomparareacuceilal Ġi,momentîncarepotintervenisentimentedeinferioritate,
careîlpotînso Ġipan ălavârstaadult ă,dac ănuiseexplic ădesprediferen Ġeledintreoameni úi
nuisepunînvaloarepropriilecalit ăĠi.
Arelocidentificareacumodeleleparentale,înspecialcup ărinteledeacela úisex,dela
careîmprumut ăcomportamente,atitudini,iarmaitârziu,identificareaî úilărge útearia úilaalte
persoanerealesaupersonajefictive.
Activitateadejocesteîncontinuareceamaiimportant ăîndezvoltareapersonalit ăĠii,
prin rolurile úi subiectele pe care le abordeaz ăcopilul, imitând ceea ce deja cunoa úte sau
testândnoiroluripecarelepoateconsideracompatibilecusine.
În aceast ăperioad ă, copilul î úi manifest ăaptitudinile care, dac ăsunt identificate úi
sus Ġinute,potdeveniocaledeaob Ġinesucces.
Copilul înva Ġăacum s ăfac ăfa Ġăcompeti Ġiei úi are nevoie de tot sprijinul familiei,
înva Ġălucrurinoidespresine úiceilal Ġi.
Dezvoltareasocial ă úidezvoltareapersonalit ăĠii
Cercet ările din ultimele decenii ne-au demonstrat c ătrebuie s ăabord ăm copilul ca
întreg, având în vedere dezvoltarea sa fizic ă, dar úi emo Ġiile úi creativitatea, încadrate de
istoriasapersonal ă,caidentitatesocial ă.(Moss úiPetrie,2002).
Perioadacopil ărieitimpuriiestemarcat ădeschimb ăridramaticeîncomportamentulsocial úi
emo Ġional. Copiii devin mult mai încrez ători în for Ġele proprii úi trec la explorarea unui
„câmp“multmailarg,inclusivderela Ġiisociale.Rela Ġiilepozitivecuprieteniisautovar ăúiide
joac ăconstituieosurs ăimportant ădeînv ăĠaresocial ă.
Conceptulde„sine“sufer ămodific ări,larânduls ău.
Copiii încep s ăseperceap ănu doarcasimpli „actori“ ai propriilorac Ġiuni,ci úi ca
„regizori“aiacestora,deoareceseconstruie úteînjurulsineluiuncorpusdeevalu ăripozitive
saunegative,careconstituiestimadesine.

38 Un alt aspect al conceptului de „sine“ care se dezvolt ăla aceast ăvârst ăîl reprezint ă
identitatea de gen . Conceptul de „gen“ se exprim ăatât în adoptarea unor comportamente
specificesexuluic ăruiaîiapar Ġine úiînîn Ġelegereasemnifica Ġieifaptuluideafib ăiatsaufat ă,
cât úi în în Ġelegerea constan Ġei genului în ciuda unor schimb ări superficiale ale aspectului
fizic.
Progresesemnificativeapar úiîncapacitateadeautoreglare úiautocontrol.Pre úcolarii
potmultmaibines ăîúiinhibeac Ġiunile,s ăaccepteamânarearecompenselor úis ătolereze
frustr ările.
Suntcapabilis ăinventezeregulile úis ăsesupun ăacestorachiar úiatuncicândadul Ġii
nusuntdefa Ġă.Deasemenea,reu úescs ăîúiautomonitorizezecomportamentulînfunc Ġiede
context.
Cercet ăriledinultimiianiauatrasaten Ġiaînmodspecialasupracompeten Ġelorsociale
úiemo Ġionalealecopiilormici.Stareadebineacopiluluiestedecisiv ăpentrudezvoltarealui
general ă úiinfluen Ġeaz ătoateproceselepsihice.
Demulteori,comportamentulsocialsauemo Ġionalalcopiluluiesteinterpretateronat
dec ătreadul Ġi.
Deexemplu,teamadeseparareexprimat ăprinplânsesteinterpretat ăca„r ăsfăĠ“,sau
refuzuldeaîmp ărĠijuc ăriilelavârstade3ani úijum ătateca„proast ăcre útere“.
Diferen Ġele temperamentale sunt tot mai evidente. Se consider ăcădiferen Ġele între
copiipotfireg ăsitepeuncontinuumtimiditate ĺLQKLEL Ġie ĺVRFLDELOLWDWHĺH[WURYHUVLXQH .
Aceste diferen Ġe sunt úi mai clare atunci când copiii întâlnesc situa Ġii nefamiliare.
Kagan, pentru care conceptul de inhibi Ġie se refer ăla reprimarea unor comportamente, a
realizatoseriedestudiilongitudinaleasupraacesteidimensiuni.
Unadintreconcluziileimportantealeacestorstudiiesteaceeac ăpersoanele„inhibate“
pot fi intimidate mai u úor de un adult (examinator), lucru foarte important în cadrul
interac Ġiunilordingr ădini Ġă úiulterior úcoal ă.
Într-un experiment, examinatorul le-a prezentat mai întâi copiilor o poz ă–
caracterizat ădreptpozaluipreferat ă–iarapoii-arugats ăoia úis ăorup ă.
Copiii de tip S (cu sociabilitate crescut ă) chestionau foarte mult cererea úi refuzau
(fărăanxietate),în timpcecopiii detip I(cu inhibi Ġiecrescut ă)aveau o reac Ġiedespaim ă
aproapeinstantanee úimajoritateaexecutausarcinaîn5–10secunde.
Acestediferen Ġe(S-I)pars ăexiste úilanivelcerebral úifiziologic,darnusemanifest ă
dup ălegea„totulsaunimic“.

39 Reactivitatea úi inhibi Ġia comportamental ăau fost puse în rela Ġie úi cu strategiile
adaptativealecopiilorde4–6ani.
În copil ărie se dezvolt ărela Ġiile cu prietenii. Începând de la 3ani exist ăo tendin Ġă
pronun Ġatăpentru alegerea prietenilor pe considerente de sex, vârst ă úi tendin Ġe comporta-
mentale.
Dup ăces-auformatcuplurilesaugrupurile,apardiferen Ġeîntratareaprietenilorfa Ġă
deal Ġicopii.Separec ăîninteriorulgrupuluideprieteniexist ăinterac Ġiunisocialemultmai
accentuate úi jocuri mult mai complexe. Dar úi interac Ġiunile negative sunt mai frecvente,
lucrucaresereflect ăînnum ărulcrescutdeconflicte.
Între prieteni exist ăatitudini mai în Ġelepte, de negociere úi renun Ġare în favoarea
celuilaltpentrusolu Ġiicares ăîmpaceambelep ărĠi.Seafirm ăcăcelmaiimportantlucruîn
stabilireauneirela Ġiiîntrecopiiide3–5aniarficapacitateadeaîmp ărtăúiacelea úiscenarii
încadruljoculuisimbolic;cualtecuvintedevinprieteniceicesejoac ăîmpreun ă.
Putemvorbidespreprietenicafiindunsegmentdistinctînariadeac Ġiuneacopiilor.
Grupuriledecopiisuntorganizateierarhic,avândlideriinformalicare domin ă úiimpunidei,
chiardac ă,larândullor,seimpunf ărăcacinevadingrups ă-úideaseama.Aceast ăstructur ă
ierarhic ăseconsider ăcăarducelaunfeldeumanizarealumiisocialeacopiilor,absorbind
tendin Ġeleagresivealeacestora.
„Aeducaînseamn ăînacela úitimpacomunicaoînv ăĠătur ă,aformasensibilitatea úi
judecata,atreziimagina Ġiacreatoare.”(M.Ionescu,2000,pag.49)
Înprocesulcunoa úteriirealit ăĠiiúialtransform ăriiei,copilulnur ămâneindiferentfa Ġă
derealitate úifa Ġădecopiii úiadul Ġiidinpreajmasa.Elareoanumit ăatitudinefa Ġădeoameni,
fa Ġăde obiectele úi fenomele realit ăĠii, atitudine determinat ăde specificul împrejur ării de
via Ġă,raporturicareseopunsaufavorizeaz ăinteresele úitrebuin Ġeleluidevia Ġă.
Astfel,uniicopiisauadul Ġi,uneleobiectesaufenomene,uneleînprejur ăriîlbucur ăpe
copil,îlsatisfac,îlentuziasmeaz ă,alteleîlîntristeaz ă,îlsup ără,îlindigneaz ă,alteleîluimesc,
îl înfrico úeaz ă. Bucuria, entuziasmul, triste Ġea, sup ărarea, indignarea, mânia, frica etc sunt
forme diferite ale atitudinii subiective a copilului fa Ġăde realitate, sunt st ări emo Ġionale,
afective,prinintermediulc ăroracopilulreflect ălumeareal ăîntr-unmoddiferitdemodulcum
serealizeaz ăreflectareacuajutorulproceselordecunoa útere.
„Procesele afective reflect ăraporturile ce se stabilesc între copii în rela Ġiile lor
interpersonale,întrecopii úiobiectele,lucrurile,fenomenelerealit ăĠii,înfunc Ġiedespecificul
împrejur ărilorexistentelaunmomentdat.”(D.Ungureanu,1998,pag.107)

40 Copilulnurela Ġioneaz ănumaicuobiecte,cimaialescuceilal Ġicopii,cuadul Ġiial ături
decaretr ăie úte.Înacesterela Ġiiapreciereaafectiv ăareuncaractersubiectiv.
Preferin Ġele úirespingerilefa Ġădeceilal Ġisemanifest ăînfunc Ġiededivergen Ġatr ăirilor
afective ale acestora. Toate aceste tr ăiri exprim ăpre Ġuirea acordat ăunor fapte, ac Ġiuni, ele
suntsentimenteetice-moralecareseimpunprinvaloarealorgeneral- uman ă úisuntasimilate
decopilînansamblulrela Ġiilorsociale úi,maiales,pecaleaeduca Ġiei.
Cantitativ,via Ġaafectiv ăacopiluluipre úcolarestefoartebogat ă,deoarecefa Ġădeal Ġi
copii,deoameniicucarevineîncontact,fa Ġădeoriceîntâmplare,copilulîncearc ăoanumit ă
stareemo Ġional ă,oanumit ăreac Ġie–fienegativ ă,fiepozitiv ă–înfunc Ġiedeîmprejurareade
via Ġă,deleg ăturafixat ăîncon útiin Ġacopiluluiîntreactulperceperii úistareaafectiv ăgenerat ă
înmomentulperceperii.
Varietateast ărilorafective úi areac Ġiilorafectiveesteîns ămult mai s ărac ădecât la
úcolar,depild ă,saudecâtlaadult.Aceastaesteperioadaîncarecerculcunoa úteriisel ărge úte
úi, cucâtcopilulcunoa útemaimult, cuatâtsimteafectivmaiintens.Deaceeaconsiderc ă
între actul perceperii úi educarea sensibilit ăĠii copilului este o strâns ăleg ătur ăce trebuie
fructificat ăpermanent.
Reac Ġiileemo Ġionaleauadeseaofoartepronun Ġatăînc ărc ătur ăimpulsiv ă.Elesuntînc ă
difuze, nediferen Ġiate úi implic ăun mare consum de energie nervoas ă. Totu úi, la aceast ă
vârst ă,socializareaafectiv ăseproducedestuldeintensiv.
Ata úamentul,mila,simpatiasuntreac Ġiiafectivecomplexe,pecareletr ăiescceimai
mul Ġi dintre pre úcolarii mici. „Socializarea afectiv ăeste condi Ġionat ăde modelul oferit de
adult úi de situa Ġiile create. Pe m ăsur ăce devin mai bogate în con Ġinut, emo Ġiile úi senti-
mentelecopiluluiseorganizeaz ămaistabilînjurulunorobiecte,persoane,personajeetc.”(D.
Salade,1995,pag.58)
Deregul ă,emo Ġiilepre úcolaruluiseproducrepede,dardispartotatâtderepede,f ără
sălaseurmeadânciîncon útiin Ġacopiluluipre úcolarmic.
Pre úcolarultrecefoarteu úordelabucurielatriste Ġesaumânie úiinvers,daraceasta
este doar o caracteristic ăa afectivit ăĠii pre úcolarului mic úi ea nu trebuie generalizat ăsau
absolutizat ă. Astfel de manifest ări se produc úi în momentul audierii unei pove úti al c ărei
con Ġinutgenereaz ăînsufletulcopiilortr ăiridiverse.
Depild ă,uneifeti Ġedeosebitdesensibile,destinultragicalcelordoiiezimaimaridin
Capracutreiiezi i-astorslacrimi.De úivizibilafectat ă,imediatdup ăactivitate,feti Ġaatrecut
uúorlaoalt ăstaredespirit.

41 Aceea úifeti Ġă,dedataaceastalagrupamare, afostatâtdeimpresionat ădetragedia
puiuluideprepeli Ġădinpovestireacuacela úititlude I.Al. Br ătescu-Voine úti, încâtpân ăla
sfâr úitulprogramuluizileirespectiveafostab ătută úilipsit ădepreocuparepentruoricealtgen
deactivitate.
Fărăîndoial ă, to Ġi copiii au fost afecta Ġi de p ăĠania puiului, dar intensitatea tr ăirilor
afectivegeneratedeîntâmplareatrist ăavariatsensibildelafeti Ġadesprecarevorbeam.Este
necesaracunoa útec ămareagam ăaemo Ġiilorestetransmis ăereditar úic ăacestesentimente
sedeclan úeaz ăspontanîncondi Ġiileunoranumiteîmprejur ări.
Cutoateacestea,ele–înceledinurm ă–sesupunmodel ăriieducatoarei,dac ăaceasta
manifest ăconsecven Ġă úitactînmuncaeducativ ă.
Ellen Key face o afirma Ġie edificatoare în ce prive úte varietatea tr ăirilor afective úi
influen Ġaeducatoruluiînorganizareaacestortr ăiri:
„Copilulintr ăînvia Ġăcumo útenireacaracteristic ăcelorcarel-auprecedat,iaraceast ă
mo útenireestemodificat ăprinadaptarealamediu.Darelmaiprezint ă úivaria Ġiiindividuale
ale tipului primitiv. Pentru ca aceste particularit ăĠi s ănu dispar ăsub influen Ġa adapt ării,
trebuie ca manifestarea lor caracteristic ăsăfie provocat ăîn toate felurile úi influen Ġatăde
către educator, dar numai în m ăsura în care ea va putea da evolu Ġiei coeziune úi energie.”
(1988,pag.51).
ùi, completând cu un citat din Gaston Berger, „…putem da copilului, într-un mod
progresiv,oanumit ăatitudineinterioar ă,carepoatefiarmaluiceamaipre Ġioas ăînluptape
careovaaveadepurtat.”(1989,pag.65)
Tocmaipentru c ăapeleaz ălaafectivitatealui,literaturapentru copiiîl cucere útepe
miculpre úcolartransformându-lîntr-unfidelascult ătoral pove útilor,povestirilor,basmelor.
În c ălătoria imaginar ă, al ături de eroii pove útilor, copilul particip ăafectiv, este fericit sau
nefericit,dup ăcumeroulîndr ăgitreu úeúteîndemersurilesalesausuport ăune úec.Imaginarul,
cu toate implica Ġiile sale pe planul afectivit ăĠii, îl ajut ăpe copil „…s ă-úi «descentreze»
viziunea,s ăsepun ăînloculaltuia,s ăseînchipuieunalteu,s ărealizezeperspectivadualist ă
decarearenevoiecomunicareainteruman ă.”(B.Bratu,1998,pag.15)
Conformafirma Ġieidocumentateaaceleia úiautoare, copilul„…tr ăie úteimaginaralte
întâmpl ări asemenea eroilor s ăi prefera Ġiúi sim Ġindu-se viteaz, de úi se útie mic úi fricos,
încearc ăsădevin ămaicurajos."(1998,pag.30)
Lecturile, pove útile, povestirile create implic ăun mare grad de participare pe plan
intelectual úi afectiv din partea pre úcolarului. În procesul recept ării con Ġinutului textului

42 literar, copilul depune un intens efort de a- úi reprezenta fapte, situa Ġii. El devine, astfel,
creatorulpropriilorimaginisugerateverbaldeeducatoare.
Textul literar se constituie ca un mijloc deosebit de eficient în proce sul cunoa úterii
prin intermediul imaginii artistice, în l ărgirea sferei de reprezent ări despre cele percepute
anterior,înformareauneiatitudinicorespunz ătoarefa Ġădelumeaînconjur ătoare
Receptarea con Ġinutului pove útii, povestirii, analiza întâmpl ărilor, interpretarea unor
ac Ġiuni, a unor gesturi ale eroilor implic ăo îmbog ăĠire continu ăa vocabularului.Reluarea,
redareaselectiv ăaunorfragmentereprezentative,reproducereadialoguluiîntrepersonaj educ,
implicit,la cultivarea expresivit ăĠii, fluen Ġei în exprimare. Calitatea exprim ării este în mod
deosebit cultivat ăîn cadrul povestirilor create, activit ăĠi al c ăror specific oblig ăcopilul s ă
gândeasc ăasupra mijloacelor de exprimare a propriei idei, s ăfoloseasc ăcuvintele cu
semnifica Ġiacorect ăîncontext.
Mul Ġime de cuvinte úi expresii literare se reg ăsesc în vocabularul copiilor, în
momentulîncaresuntsolicita Ġis ăcreezeopovestedup ăun úirdeilustra Ġiisaucuînceputdat.
Expresii,precum„lupuluiîisticleauochiidefoame” ( Capracutreiiezi ),„da'cum,
să-mimurd ăresceumânucu Ġele?"(Fatababei úifatamo úneagului),„r ăzgâiat úialintat”(Iedul
cu trei capre ) etc. au pres ărat con Ġinutul pove útilor create de copii. Folosind un set de
proverbeilustrateamcreatcâtevapove útidup ăacesteimagini.Multtimpacesteproverbes-au
făcutauziteîndialogurilecopiilorîntimpuljocurilorsauînaplanareauno rconflictegenerate
dejocullor.
Înesen Ġă,pove útile,povestirile,povestirilecreaterezolv ăomarevarietatedesarcini
aleeduc ării úiinstruiriipre úcolarului:actualizeaz ă úiîmbog ăĠescexperien Ġacognitiv ăacopi-
lului,educ ăspirituldeobserva Ġie,exerseaz ăfunc Ġiialelimbajului,capacitateadeaverbaliza,
dezvolt ăopera Ġiilegândirii,determin ăsocializareaafectiv ăacopilului,cuimplica Ġiiputernice
însferasentimentelor úiapersonalit ăĠiicopilului.
Apari Ġiacon útiin Ġeimoraleestestrânslegat ădeimagineadesineaacestuia.
Tr ăsăturile de personalitate ale copiilor, variabile importante în dezvoltarea
autonomiei
Cele mai importante achizitii la nivelul personalit ăĠii pre úcolarului sunt: extensia
„eului”;formareacon útiin Ġeimorale;socializareaconduitei.
Laaceast ăvârst ă,seadaug ăînc ădou ăaspecteimportantecaresporescindividualitatea
copilului.EstevorbadespreceeaceAllportnume úte„extensiaeului” úi„imagineaeului”.

43 Primul aspect estelegat deapari Ġiasim Ġului deproprietate.Copilul consider ămulte
bucuriicafiindalesale,caapar Ġinându-i.
Extensia„eului”echivaleaz ăcul ărgireasfereisaledecuprindere úidevineuncriteriu
importantaldetermin ăriigraduluidedezvoltareapersonalit ăĠiicopilului.Cunoscândmaibine
cecuprindeeulextins,putemcunoa útemaibinepersonalitatea.
La vârsta pre úcolar ăse elaboreaz ă úi se exerseaz ăconduitele, iar însu úirile de
personalitatesedezvolt ăprogresiv,maicuseam ăprinintermediulactivit ăĠiispecifice.
Con útiin Ġa moral ăa pre úcolarilor include unele elemente psihice relativ mai simple
(reprezent ări, no Ġiuni, judec ăĠi morale), dar úi altele mai complexe (sentimente, atitudini,
obi únuin Ġemorale)careseformeaz ătreptat.
Specific pentru con útiin Ġa moral ăa pre úcolarului sunt urm ătoarele particularit ăĠi:
judec ăĠilelui moraleau caractersituativ(„estecurajos pentru c ănu setemedeîntuneric”,
„estebun pentru c ănu îi batepeceilal Ġi”,„esteharnicpentru c ăîúi ajut ăpărin Ġii”), f ărăa
dispune îns ăde capacitatea generaliz ării faptelor social-morale dintre oameni; conduitele
moralealealtorasuntapreciatemaibinedecâtceleproprii;aprec ierilemoralesuntorganizate
dihotomicîntr-omoral ăalb-negru,bun-r ău.
Piaget consider ăcăexist ăun paralelism între constituirea con útiin Ġei logice úi a
con útiin Ġeimorale.Maiimportantîns ăestefaptulc ăcercet ărileluiPiagetprivindpsihogeneza
judec ăĠilormoralelacopiiaupusîneviden Ġăsuperioritatearela Ġiilordecooperare,bazatepe
reciprocitate,perespectmutual,peconfruntareapunctelordevedere úipeexperimentareaîn
comunaconduitelorfa Ġădeceleconstrâng ătoare.
Caocaracteristic ăgeneral ă,putemspunec ălapre úcolariîntâlnimoconstiin Ġămoral ă
primitiv ă, controlat ămai des de sentimente úi mai rar de ra Ġiune, de sisteme de valori
împrumutatedelaadul Ġiúinudesistemedevaloripersonale úinicicolective.
Socializarea conduitelor copiilor, apari Ġia unor tras ături caracteriale are loc în
contextuljocului úiaactivit ăĠilorobligatorii,cândrela Ġiileinterpersonale úiceledegrupsunt
principalelemodalit ăĠiderela Ġionare.
Educareasociabilit ăĠiisefaceprinîncredin Ġareaunorsarcini úiresponsabilit ăĠisociale,
prinantrenareacopiilorînjocuri úiactivit ăĠicolectivesauprinrecompensarealorpozitiv ă.
Nu trebuiepierdut din vedere nici faptul c ădezvoltareatr ăsăturilorcaracteriale úi a
caracterului,castructur ăpsihic ăunitar ă,coerent ă,estenecesar ădintr-unaltconsiderent.
Apari Ġia sentimentelor morale este posibil ănumai prin contactul individului cu
realitateamoral ă,cufapte úiîntâmpl ăriîncareimperativelemoraleseexprim ă.

44 Întimpcecon útiin Ġamoral ăincludeelementesubiective,l ăuntrice,ceseexprim ăsub
formascopului,ainten Ġiei,amoduluicumtrebuies ăsecomportecopilul,conduitaserefer ăla
rezultatelecomport ării,lafaptelemorale,lamodulîncaresemanifest ăcomportarea.
Unaserefer ălaplanul„interior”,cealalt ălaplanul„exterior”alpersonalit ăĠii.
Încazuleduca Ġieimorale, unrolimportantîljoac ălimbajulmoralcuspecifitateasa
psihologic ă.
Limbajulmoralcuprinde:
xno Ġiuni morale instrumente, care se refer ăla principalele norme úi reguli
morale;
xno Ġiuni axiologice (sociale úi abstracte), cum sunt: „binele”, „adev ărul”,
„dreptatea”.
Esteperioadaîncareînc ămaidomin ăstărileemo Ġionaleprimare,dar úiperioadaîn
carecerculcunoa úteriisel ărge úte úicucâtmaimultcuatâtsimteafectivmaimult.
Copilulpre úcolarnu- úipoatest ăpâniemo Ġiileprimare,datorit ăscoar Ġeisalecerebrale
cenu î úi manifest ăînc ăînmodsatisf ăcătorroluls ăudeorgancoordonatorreglatorasupra
reac Ġiilorsubcorticale.Dac ălalimitadejosapre úcolarilorpredomin ăefectele úidispozi Ġiile
organice, treptat se impun, prin asimilarea experien Ġei sociale úi emo Ġiile úi dispozi Ġiile
secundare.
Ca atare în via Ġa interrela Ġional ăa pre úcolarului mijlociu úi mare î úi fac loc
expresivit ăĠileemo Ġionaledesimpatic–antipatic,bucurie–triste Ġe,satisfac Ġie–insatisfac Ġie
etc.,elapreciaz ăafectivcomportamentulaltoraînbun–r ău, úi îúiexprim ădeschisprezen Ġa
saurepulsiaînfunc Ġiedemodelulmintalconstruitprininfluen Ġafamilieisauaeduca Ġieiîn
grădini Ġeledecopii.
Activit ăĠiledeeduca Ġiemoral ăpotfiorganizatesubform ăde:joc,activit ăĠididactice,
activit ăĠi extradidactice, concurs, teatre, spectacole. Ca materiale sunt uti lizate lecturile,
proverbele,imaginile.
Cadrul didactic poate orienta pre úcolarul spre comportamente morale, observând
activitatea úiinterac Ġiunileluisociale.

45 II.3.METODE ùITEHNICIDECUNOA ùTERE
APERSONALIT ĂğIICOPILULUIPRE ùCOLAR
„Începe Ġiprinav ăcunoa útemaibineelevii,c ăcicusiguran Ġănu-icunoa úte Ġideloc.”
(J.J.Rousseau)
Problemacunoa úteriipsihologiceapersonalit ăĠiicopiilorestedeoimportant ămajor ă
însarcinapecareoaregr ădini Ġa deadezvoltaopersonalitatearmonioas ă,úimaialesdea
realizaunînv ăĠământindividualizat úidiferen Ġiat.Estebine útiutc ă,copiiiprezint ăînsu úiri úi
atitudinidiferite,fizionomiimoraledistincte,profiluripsihologicevar iate,iargr ădini Ġa-úcoala
asigur ăeducarea úi cultivare lor, ceea ce presupune cunoa úterea lor temeinic ă, precum úi
creareacondi Ġiilornecesaremanifest ării úidezvolt ăriilorplenare.
Acestedeosebiriindividualepresupunmodalit ăĠidiferitedeac Ġiuneaeducatoarei.
Activitateadecunoa úterepsihologic ăacopiluluinureprezintaunscopînsine,cieste
opremis ăadesf ăúurăriicuceamai mareeficient ăamunciiinstructiv-educative.Cunoscând
copiii, educatoareadescoper ăînclina Ġiile, aptitudinile úi motiva Ġiileacestora,ledezvolt ă úi,
sprijinindu-se pe ele, poate s ăprevin ă úi s ăînl ăture cu mai mult succes tr ăsăturile úi
manifest ărilelornegative.
Cunoa útereacopiluluidinpunctdevederealcuno útin Ġelorpecareacestale-aacumulat
pân ălavenirea în gr ădini Ġăestedeasemeneafoarteimportant ăpentrueducatoaredeoarece
constituie un punct de referin Ġăîn proiectarea activit ăĠii didactice úi în luarea unor m ăsuri
amelioratoriiadecvate.
Metode úitehnicidecunoa útereapersonalit ăĠiicopiluluipre úcolar
Activitateadecunoa útereacopiluluiimplic ăfolosireauneigamevariatedemetode úi
procedee,deoarecedateleob Ġinuteprintr-osingur ămetod ăsuntunilaterale.
Folosind îns ămai multe metode se pot ob Ġine informa Ġii care se completeaz ă úi se
variaz ăreciproc.
Unadintremetodelecuceamaiampl ăutilizareîncunoa útereacopiluluipre úcolareste
observa Ġia.

46 Aceast ămetod ăfurnizeaz ăeducatoarei cele mai bogate úi variate date pentru
caracterizarea personalit ăĠii copilului.Pentru ca aceast ămetod ăsăaib ărezultatele scontate
copilul trebuie observat în condi Ġii cât mai variate; numai în felul acesta pot fi surprinse
manifest ăriletipicece-lcaracterizeaz ăpecopil.
Pe parcursul unei zile degr ădini Ġă,copilul se manifest ădiferit la anumite tipuri de
activit ăĠicesedesf ăúoar ăîngr ădini Ġă.Prefer ăunanumetipdeactivitate,secomport ădiferit
încadrulactivit ăĠiidejoccomparativcuatitudineapecareoareînactivit ăĠilecomune.
Observând astfel comportamentul copilului, ob Ġinem date importante despre tempe-
ramentul, caracterul sau aptitudinile acestuia. La început sunt remar ca Ġi copiii care se
deta úeaz ăfieprinaptitudini,fieprintr-oseriedemanifest ărinegative.
Treptatîns ăsuntcunoscu Ġiúicopiiicarer ămânoarecuminperceptibili,indescifrabili,
caresuntmaipu Ġintransparen Ġi.
Scopul observa Ġiei trebuie stabilit foarte bine de educatoare, deoarece urm ărim
anumiteaspectealecomport ăriiînsitua Ġiiúimomentespecifice.,încadruljoculuididactic
educatoareapoateobserva:copilulprefer ăsăfielidersausubaltern,estedinamic,manifest ă
spiritdeechip ă,dore útes ăseeviden Ġiezef ărăsă Ġin ăseam ădeceilalticoechipieri,respect ă
sarcinadidactic ă,respect ăsauîncalc ăregulilejocului,d ădovad ădecreativitate úiinova Ġiela
joculdecrea Ġieetc.
Dimpotriv ă, în activit ăĠile comune se pot ob Ġine date despre imagina Ġia, memoria,
gândirea,limbajul,capacitateadeîn Ġelegereetc.
Manifestarilecopiluluiînjocuriledemi úcare úijocurileliber-alese,lateatru,lasalade
meseetc.trebuieobservatecumareaten Ġie,deoarecefurnizeaz ăfoartemultedatedespreel:
esteprietenos,posed ăspiritdeîntrajutorare,respect ăpeceidinjuruls ăuetc.
Toate observa Ġiile trebuie consemnate în caietul de observa Ġii psiho-pedagogice sau
într-un alt caiet atunci când le-am surprins, deoarece odat ăcu trecerea timpului ele pot fi
uitatesauchiarinterpretategre úit.
Observa Ġiile ocazionale pot duce la concluzii gre úite, de aceea constan Ġa comporta-
mentului într-o mare varietate de situa Ġii reprezint ăaspectul important care trebuie re Ġinut
pentruinterpretare.Înoriceobserva Ġietrebuies ănot ămcâtmaiexactdatele úis ălesepar ăm
deinterpret ări.
Date despre copil putem afla úi prin metoda convorbirii. Anumite manifest ări, în
anumite situa Ġii în care este pus copilul, le putem afla prin intermediul convorbirilor
ocazionale, libere, sau prin intermediul convorbirilor premeditate, ca re au un scop bine
stabilit.

47 Lavenireaîngr ădini Ġă,copilulseata úeaz ădeeducatoare úicutimpulcap ătăîncredere
în a- úi dest ăinui toate fr ământ ările pe care le are. Tot ce se petrece în via Ġa lui în afara
grădini Ġei este adus lacuno útintaeducatoarei. Astfel putem afladespre via Ġalui în familie,
despreactivit ăĠilepecareledesf ăúoar ăînafaragr ădini Ġei,despreproblemeleceîlpreocup ă úi
pecarenulediscut ăcup ărin Ġiidinneglijen Ġasaune útiin Ġaacestora.
Cunoscândtoateacestedate úi intervenindcutactpedagogicînactivit ăĠilepecarele
desf ăúurăm cu p ărin Ġii, putem corecta unele comportamente ale copilului sau deopotriv ă
putemcultivaanumiteaptitudinisauinteresealeacestuia.
Pentrucarezultateles ăfiecelescontate,atâtcopilulcât úifamiliaacestuiatrebuies ă
fiesincericueducatoarea,s ăaib ăîncredere înea,indiferentdesubiectulconversa Ġieiatunci
cândaceastaarelocpentruacorectaconduitesauadezvoltaaptitudini.
Înînv ăĠământulpre úcolar,metodabiografic ăsauanamneza sereduceînmareparte
ladatelepecareleob Ġinemdelafamilie.
Din chestionarele pe care le propunem p ărin Ġilor putem colecta foarte multe date
desprecopilulpre úcolar.
Principalul dezavantaj estec ănu suntem sigure dac ăpărin Ġii sunt sinceriîn r ăspun-
surile date. Tendin Ġa de fa Ġad ăpe care subiec Ġii o manifest ăîi determin ăsă-úi ascund ă
sentimentele úi atitudinile care nu sunt acceptate social úi s ăofere r ăspunsuri cât mai
dezirabile.
Chestionarulneofer ăpoate úidateeronate,defa Ġad ă,darpeparcursultimpului,prin
intermediulobserva Ġiilor úialconvorbirilor,putemraportaacestedatelarealitateacucarene
confrunt ăm.
Metoda testelor reprezint ă„o prob ăstandardizat ădin punctul de vedere al sarcinii
propuse spre rezolvare, al condi Ġiilor de aplicare úi instruc Ġiunilor date, precum úi a
modalit ăĠilordecotare úiinterpretareadatelorob Ġinute”.(Cosmovici,A.,1999).
Literatura de specialitate ofer ă úi probe psihologice nestandardizate care sunt foarte
utilecadrelordidacticeinteresateîncunoa útereaobiectiv ăaprofiluluipsihologicalcopilului.
Testele de cuno útin Ġe constituie o cale important ăîn cunoa úterea personalit ăĠii
copilului.
Didacticamodern ăpuneunmareaccentperacordareaac Ġiunilorinstructiv-educative
la nevoile úi poten Ġele copilului, pe considerarea particularit ăĠilor individuale ca indicator
orientativprioritar.

48 Cunoa útereacomportamentuluicopiilor,aniveluluiatinsîndezvoltarealorgener ală úi
a rezultatelor ob Ġinute în realizarea obiectivelor pedagogice este necesar ăeducatoarei în
fiecaremomentaldesf ăúurăriiactuluididactic:laînceput,peparcurs,lasfâr úit.
Testele de evaluarea cuno útin Ġelor, pot fi deci iniĠiale sau predictive, formative,
sumative .
Evaluarea predictiv ăo realiz ăm la începutul unui program de instruire, stabilind
nivelulde preg ătirealcopiilor úiindicândcondi Ġiileîncareace útiavorputeaasimilanoile
cuno útin Ġe.
Primeledou ăsăptămânialeanului úcolarsuntrezervateculegeriidedatedesprecopii
úiprintestelepredictiveputemafladatereferitoareladezvoltarea psiho-fizic ă úilanivelulde
cuno útin Ġe,priceperi úideprinderialeacestora.
Graduldeinstruiredobânditestedeterminantpentruparcurgereaurmatoar eietapede
înv ăĠare.
Evaluareapredictiv ăseconstituieîntr-unindicepre Ġiosdeconcepereanouluidemers
didactic.
Evaluareadeoricetip permiteîntrevedereaposibilit ăĠilorderealizarea obiectivelor
urm ăriteîntr-untimpmaiscurt úicuunconsumcâtmaimicderesurse.Consecin Ġeleacesteia
se vor extinde atât asupra con Ġinutului înv ăĠării cât úi asupra formelor de organizare,
mijloacelor úimetodelorfolositeînconcordan Ġăcuparticularit ăĠilepsiho-fizicealecopiilor.
Importan Ġadeosebit ăaprocesuluievaluativimpunem ăsuripecareeducatoareatrebuie
sănuleneglijeze:
xdeterminareaexact ăaobiectivelor úiacon Ġinuturilorconformprogrameipre úcolare;
xstabilireaniveluluidesolicitareînfunc Ġiedecapacitatea úideritmurilebiologiceale
copiilor;
xalegerea acelor itemi care s ăse adreseze cu prec ădere capacit ăĠii de prelucrare
creatoare a informa Ġiei, de aplicare a acesteia în situa Ġii variate úi nu de simpl ă
reproducere;
xformulareaunoritemicumaterialedinsaladegrup ă úifacândparteînmodconstant
dinmediulapropiatcopiilor;
xnum ărulitemilors ăfiecâtmaimic,dars ăacopereopartecâtmaimaredinmateriade
examinat;
xstabilireanivelelordeperforman Ġăînfunc Ġiedecalitatea úiexactitatear ăspunsurilor.

49 Pentru reu úita actului de evaluare este bine ca educatoarea sa ofere sugestii privind
modul de rezolvare a sarcinilor úi s ăintervin ăchiar cu unele îndrum ări sau întreb ări
suplimentareatuncicândpre úcolariiîntâmpin ădificult ăĠi.
Metodaanalizeiproduseloractivit ăĠii(aportofoliilor)copilului
Esteoalt ămetod ăceareomareutilizareîn cunoa útereapsihologic ăapersonalit ăĠii
copiluluipre úcolar.Eacompleteazacelelaltemetodefurnizânddatedesprelumeainte rioar ă,
despreboga Ġiadeidei,originaliatea úiobiectivitateaprescolarului.
„Perioadapre úcolar ăesteprimaîncarecopiluldevineabilitat,manifestândaptitudini,
domeniulmuzicii,aldesenului,alpicturii,modelajuluietc.suntabordatedec opiicusucces.”
(UrsulaSchiopu).
Pe desenele, picturile úi modelajele executate de copilul pre úcolar mai ales în
activit ăĠilenedirijatec ătreunsubiectanume,sepoatestudiaprofilulsaupsihologic.Trasarea
liniilorcuoanumit ăintensitate,folosireacupredilec Ġieaanumitorculori,reprezentareaprin
desen a unorpersonaje apropiate sau chiar a sa în raport cu aceste pers onaje furnizeaz ăo
multitudinededateeducatoarei.
„Aobservaun desen înseamn ăaprivi, aasculta, aluaîn considerarecu aten Ġieun
ansamblu de fenomene, f ărăinten Ġia de a le amplifica.” ( Psihologia desenului la copil, P.
Wallon,A.Cambier,D.Engelhart,pag.133,EdituraTrei)
Copilulpre úcolarornamenteaz ăîndesenpersoanelepecareleadmir ă,lea úaz ăînfa Ġă,
ledeseneaz ămaimariînraportcucelelaltepersonaje.
Dimpotriv ă, simplificarea, dep ărtarea, mic úorarea unor personaje are o semnifica Ġie
invers ă.„Cândexist ăproblememaicomplexeinclusivsentimentedeculpabilizare,copil ulse
deseneazapeelînsu úidevalorizat úiadeseorimic(regresiedevârsta).”(Ursula ùchiopu)
Este útiut c ădesenul copilului evolueaz ăodata cu vârsta dartoateetapeleprin care
trecedesenullavârst ăpre úcolar ăindic ăparticularit ăĠileevolutiveindividuale úisuflete úti.
Activit ăĠiledeeduca Ġieplastic ăsuntunimportantmijlocdedinamizareavie Ġiipsihice
acopilului,aproceselorsaleintelectuale,afective,voli Ġionale úimotiva Ġionale.
Interven Ġiafactoruluicon útient úidirijatdeînsu úirealimbajuluiplastictrebuies ăse
sprijinepecuriozitateacopilului,pedinamismul úispontaneitateasaimaginativ ă.
„Copilul î úi proiecteaz ăfărărezerv ă, în toate activit ăĠilepecarele întreprinde úi în
produseleacestoractivit ăĠii,bog ăĠiadegânduri,tr ăirii,înclina Ġii,dorin Ġe,capacit ăĠi,atitudini,
dar úinevoi,frust ări,tensiuni,conflicte.”(Glava,A.,Glava,C.,2002)

50 Educatoareaareunrolimportantînstimulareacreativit ăĠiiúiaimagina Ġieicopiilor.Nu
trebuiesapriveasc ăcusuperficialitateundesenpentruc ă-lpoateapreciagre úit.
Cu tact úi răbdare, discutând cu pre úcolarul, afl ălucruri neb ănuite, care ar fi putut
rămânenecunoscutelaoexaminaresumar ă,strict ăderedareaformelor,liniilor,culorilorsau
compozi Ġieidesenului.
Metodaconvorbirii. Aceast ămetod ăpoatefiaplicat ă,ca úiobserva Ġia,atâtcametod ă
independent ă,cât úicaauxiliaralaltormetodepentruob Ġinereaunorinforma Ġii.Convorbirea
esteo conversa Ġie între dou ăpersoane, desf ăúurat ădup ăanumite reguli metodologice, prin
careseurm ăre úteob Ġinereaunorinforma Ġii cu privirelao persoan ă, în leg ătur ăcu o tem ă
fixat ăanterior. Pentru a fi o metod ă útiin Ġific ăde cunoa útere, convorbirea trebuie s ăfie
premeditat ă,săaib ăunscopbineprecizatcares ăvizezeobiectivepsihologice úis ărespecte
anumitereguli.
Convorbireatrebuies ăeviden Ġiezeuneledetaliireferitoarelainteresele úiaspira Ġiile
copiilor,latr ăirilelorafective,lamotiva Ġiadiferitelorconduite,latras ăturiledepersonalitate
ale acestora. Reu úita metodei este asigurat ăde m ăiestria úi experien Ġa practic ăîn dirijarea
conversa Ġiei úidecuno útin Ġeledindomeniulpsihopedagogicaleducatorului.
Fiúa psihologic ăeste un instrumentde sintez ă úi organizare a informa Ġiilor privind
profilul psihologic, medical, familial al copilului, ob Ġinute pe parcursul investiga Ġilor
complexe,prinintermediulmaimultormetode.
Prin caracteristicile sale, fi úa psihopedagogic ăpermite aprecieri calitative asupra
trăsăturilordepersonalitatealecopilului,cât úiasuprafactorilorcareexercit ăinfluen Ġeasupra
form ăriicopilului.(veziAnexa)
Structuraschematic ăauneifi úepsihopedagogice:
xDategeneraledesprecopil úifamiliasa;
xDatedespreactivitateacopiluluiîngr ădini Ġă úiînafaragr ădini Ġei;
xDateasuprastructuriipsihologice;
xConcluzii.
Acestemetodedecercetarepsihologic ătrebuieaplicatecumult ăresponsabilitate úiîntr-o
formul ăbine gândit ă úi potrivit ăpentru a fi eficiente în vederea cunoa úterii personalit ăĠii
copiluluipre úcolar.

51 CAPITOLULIII
STRATEGII,METODE,TEHNICIFOLOSITEÎN
SPRIJINULRECEPT ĂRIIADECVATEA
TEXTELOREPICE

52 III.STRATEGII,METODE,TEHNICIINTERACTIVEDE
GRUP
Metodele didactice reprezint ăansamblul proceselor de executare a opera Ġiilor
implicate în activitatea înv ăĠării într-un flux continuu de ac Ġiuni, în vederea atingerii
obiectivelorpropuse.
Etimologia cuvântului delimiteaz ăsemnifica Ġia termenului metod ă, în limba greac ă
însemnând„calespre”(odos=cale,metha=spre).În útiin Ġă,metodaestedefinit ăastfelcao
cale de cunoa útere care produce informa Ġii, strategii, principii, legi, paradigme. Calitatea
pedagogic ăametodeididacticepresupunetransformareaacesteiadintr-ocaledecunoa útere,
propus ădeprofesor,într-ocaledeînv ăĠarerealizat ăefectivdepre úcolar,încadrulinstruirii
formale úinonformale,cudeschiderispreeduca Ġiapermanent ă.
Clasificareametodelorserealizeaz ădup ămaimultecriterii:scopulurm ărit, evolu Ġia
loristoric ă,(tradi Ġionale,moderne),sarcinadidactic ăprioritar ă(dedobândiredecuno útin Ġe,
de formare a priceperilor úi deprinderilor, de consolidare, de verificare úi evaluare, de
recapitulare úisistematizare),dup ănaturaactivit ăĠiipecareosolicit ă(metodeactiv–practice,
intuitive,verbale ú.a.).
Principalelemetodepentruvârstapre úcolar ăsuntclasificateastfel:
xMetode de comunicare (nara Ġiunea sub form ăde povestire, explica Ġia, defini Ġia,
descrierea,demonstra Ġia,modelarea,activitateacucartea,conversa Ġia);
xMetodedeexplorarearealit ăĠii(observa Ġia,experien Ġeledirijate,lucr ărilepractice,
exerci Ġiul).
Modernizareametodologieididacticereprezint ăunelement fundamentalalreformei
pedagogicedeoarece, înformareacopilului,metodelejoac ărolulunorpre Ġioaseinstrumente
de cunoa útere a realit ăĠii, de ac Ġiuni reale, de integrare în societate. Specificul metodelor
moderne(metodeinteractivedegrup)const ăînfaptulc ăelepromoveaz ăinterac Ġiuneadintre
min Ġileparticipan Ġilor,dintrepersonalit ăĠilelor,ducândlaoînv ăĠaremaiactiv ă úicurezultate
evidente.
Metodele moderne solicit ămecanismele gândirii, ale inteligen Ġei, ale imagina Ġiei úi
creativit ăĠii.Folosirealornuimpuneunre Ġetarrigidci,dimpotriv ă,seimpuneonecontenit ă
căutare,reînnoire úiînbun ătăĠireacondi Ġiilordemunc ă,deînv ăĠare.

53 Dup ăfunc Ġiadidactic ăprincipal ă,putemclasificametodelemoderneastfel:
xMetode de predare – înv ăĠare interactiv ăîn grup (cascada, metoda schimb ării
perechii,metodapiramidei ú.a.);
xMetodedefixare úisistematizareacuno útin Ġelor úideverificare(matricele,lan Ġuri
cognitive,scheletuldepe úte,tehnicafloriidenuf ăr,metodaciorchinelui ú.a.);
xMetode de rezolvare de probleme prin stimularea creativit ăĠii (brainstorming,
metodaP ălăriilorgânditoare,caruselul);
xMetodedecercetareîngrup(temasauproiectuldecercetareîngrup ,experimentul
peechipe,portofoliuldegrup ú.a.);
Specificul „strategiilor interactive de grup” úi implicit al metodelor úi tehnicilor
folosite este faptul c ăele promoveaz ăinterac Ġiunea dintre min Ġile participan Ġilor, dintre
personalit ăĠilelor,ducândlaoînv ăĠaremaiactiv ă úicurezultateevidente.
MOZAICUL
Metodamozaicului (înenglez ăjigsawpuzzle ,înseamn ămozaic)sau„metodagrupu-
rilor independente” cum o nume úte A. Necula (1998), este bazat ăpe înv ăĠarea în echip ă
(team-learning).
Esteo metod ădeînv ăĠareprin colaborare úi are labaz ăîmp ărĠirea grupului înmai
multegrupuridelucru,coordonatedeeducatoare.
METODAP ĂLĂRIILORG ĂNDITOARE
Metoda p ălăriilorgânditoare („Thinkinghats” íEdward de Bono) esteo tehnic ă
interactiv ădestimulareacreativit ăĠiiparticipan Ġilorcaresebazeaz ăpeinterpretareaderoluri
înfunc Ġiedep ălăriaaleas ă.
xPălăria albastr ăeste liderul, conduce activitatea. Este p ălăria responsabil ăde
controluldiscu Ġiilor.Clarific ă.
xPălăriaalb ăestepovestitorul,celcarered ăpescurtcon Ġinutultextului,exactcum
s-aîntâmplatac Ġiunea,esteneutru íinformeaz ă.
xPălăriaro úie îúiexprim ăemo Ġiile,sentimentele,sup ărarea,nusejustific ă íspune
cesimte.

54 xPălăria neagr ăeste criticul, reprezint ăaspectele negative ale întâmpl ărilor,
exprim ădoarjudec ăĠinegative.Identific ăgre úeli.
xPălăriaverde estegânditorul,careofer ăsolu Ġiialternative,ideinoi.Genereaz ăidei
noi.
xPălăria galben ăeste creatorul. Simbolul gândirii pozitive úi constructive,
exploreaz ăoptimistposibilit ăĠile.
PREDIC ğIILE
Este o metod ăcare poate fi aplicat ăcu succes în cadrul activit ăĠii de educare a
limbajului,maialeslapovestirisaulecturi.
Darcumoricereform ătrebuies ăînceap ă úis ăseîncheiecuoevaluarearezultatelor,
aceast ăcomponent ăeste úieareconsiderat ă úireglementat ăpecriteriinoi.
Cerin Ġa primordial ăa educa Ġiei progresiste, cum spune JEAN PIAGET, este „de a
asiguraometodologiediversificat ăbazat ăpeîmbinareaactivit ăĠilordeînv ăĠare úidemunc ă
independent ă,cuactivit ăĠiledecooperare,deînv ăĠareîngrup úidemunc ăinterdependent ă.”
Predareatradi Ġional ă, în sensul în careeducatoareaexplic ă, faceo demonstra Ġie, iar
rolul copiilor este acela de a urm ări, nu produce înv ăĠare decât în foarte mic ămăsur ă.
Educatoareatrebuies ăgăseasc ăacelemetodecares ăpermit ă„stocarea ”informa Ġieipentru
maimulttimp,copiiiîn úiúitrebuies ăorganizezeceeaceauauzit úiv ăzutîntr-untotordonat
úiplindesemnifica Ġii.
Dac ăcopiilornu li se ofer ăocaziadiscu Ġiei,a investiga Ġiei, a ac Ġiunii úi eventual a
pred ării,înv ăĠareanuareloc.
Modernizarea úiperfec Ġionareametodologieididacticepresupunesporireacaracterului
activ al metodelor de înv ăĠământ, adic ăaplicarea acelor metode cu un pronun Ġat caracter
formativ.
Pentruarealizaoeduca Ġiedecalitatecentrat ăpecopilestenecesarcaactivit ăĠilede
înv ăĠare s ăfie combinate cu activit ăĠile de cooperare, de înv ăĠare în grup úi de munc ă
interdependent ă.
Folosirea metodelor interactive de grup în activitatea cu pre úcolariimi-a permis s ă
experimentez,s ăcautnoivariantepentruasporieficien Ġaactivit ăĠiiinstructiv-educativedin
grădini Ġă,prindirectaimplicareapre úcolarului úimobilizareaefortuluis ăucognitiv.
Adev ărata înv ăĠare este aceea care permite transferul achizi Ġiilor în contexte noi.
Lucrul în echip ăa oferit copiilor posibilitatea de a- úi împ ărtăúi p ărerile, experien Ġa, ideile,

55 strategiilepersonaledelucru,informa Ġiile,iartimpuldesolu Ġionareaproblemelorafostde
celemaimulteorimaiscurt.
Aúadar, metodele interactive determin ăsolicitarea mecanismelor gândirii, ale inteli-
gen Ġei, aleimagina Ġiei úicreativit ăĠii. Elesunttotodat ămijloaceprincareseformeaz ă úise
dezvolt ăpriceperile, deprinderile úi capacit ăĠile copiilor, de a folosi roadele cunoa úterii
transformând exteriorul în facilit ăĠi interioare, formându- úi caracterul úi dezvoltându- úi
personalitatea.
Am constatat c ăpre úcolarii s-au implicat mai mult în înv ăĠare decât în abord ările
frontale sau individuale, au manifestat dorin Ġa de a împ ărtăúi celorlal Ġi ceea ce au
experimentat.
Înv ăĠământul modern preconizeaz ăo metodologie axat ăpe ac Ġiune,deci pe promo-
varea metodelor interactive care s ăsolicite mecanismele gândirii, ale inteligen Ġei, ale
imagina Ġiei úicreativit ăĠii.
Jocul úi înv ăĠarea ofer ăcopilului numeroase ocazii de a- úi combina úi recombina
reprezent ările de care dispune. În timpul jocului nu exist ăoameni mai serio úi decât copiii
mici:jucându-seeinunumaic ărâd,dartr ăiesc úiemo Ġiiprofunde,sebucur ă úisufer ă.
ùtiindc ăjoculesteform ădeorganizare,metod ă úiprocedeuînactivitateainstructiv í
educativ ădin gr ădini Ġă, oricare din metodele interactive este un joc cu multiple valen Ġe
formativ íinformativeceser ăsfrângeasupramin Ġii,personalit ăĠiicopilului.
Astfel,utilizareametodelor:
xdezvolt ă úi stimuleaz ăcapacit ăĠile intelectuale; cognitive, gândirea divergent ă,
gândireacritic ă,gândirealateral ă,capacitateadeascultare,ascultareaactiv ă;
xdezvolt ăcapacitatea de comunicare, capacitatea de în Ġelegere, de cunoa útere de
sine úi recunoa útere a calit ăĠilor partenerilor, coechipierilor, capacitatea de
evaluare úi autoevaluare, capacitatea de sintez ă, capacitatea de decizie, de
compara Ġie úi generalizare, de descriere, de abstractizare, de argumentare, de
aplicare.
xdezvolt ăspiritul de observa Ġie, de cercetare, de exprimare úi investiga Ġie a
fenomenelor,faptelor,problemelor.
xstimuleaz ă úi dezvolt ăcooperarea úi ajutorul reciproc, spiritul de echip ă,
competi Ġiaconstructiv ă,muncaîngrup,lucrulînechip ă.
xdezvolt ă úi exerseaz ăinteligen Ġele multiple úi permit instruirea diferen Ġiată,
respectândposibilit ăĠilerealealecopiluluiînrealizareaobiectivelor.

56 xstimuleaz ă úi dezvolt ăcurajul, încrederea în sine úi în partenerul / partenerii de
grup,st ăpânireadesine.
xeduc ătoleran Ġa,în Ġelegereafa Ġădeopiniaceluilalt;înfrângereasubiectivismului.
xstimuleaz ă úidezvolt ăcreativitateaindividual ă úidegrup.
xdezvolt ăinterac Ġiunea úiinterrela Ġionareaîngrup.
ximplic ă úiactivizeaz ăîntregcolectivulînrealizareasarcinii.
xfaciliteaz ăînv ăĠarea„ altfel”înactivit ăĠileintegrate.
xstimuleaz ă úi declan úeaz ăbuna dispozi Ġie, prim asumarea de roluri úi
responsabilit ăĠi.
xstimuleaz ăcapacitatea deaformulaîntreb ări,deafaceconexiuni úiinterac Ġiuni
logice.
xstimuleaz ăcopiiis ăgăseasc ămaimulter ăspunsurilaîntreb ări,maimultesolu Ġii
derezolvareauneiprobleme,aunuicaz.
xînva Ġăcopiiicums ăînve Ġecreândmomentederelaxareînînv ăĠare,jucându-se.
xîmbin ăarmoniosînv ăĠareafrontal ă,cuînv ăĠareaindividual ă úipegrupuri.
xînva Ġăcopiii s ă-úi exprime liber úi curajos p ărerea úi s-o sus Ġin ăpertinent cu
argumentsaucontraargument.
xdezvolt ăspiritul úi capacitatea de organizarea grupului, echipei sau perechilor,
aúteptarea.
xeduc ărăbdareaînrespectarearegulilorimpusedejoc,derezolvareasarcinilor.
xînva Ġăcopiiis ăformulezepredic Ġii,s ăcautesolu Ġiiderezolvareaacestora.
xînva Ġăcopiii s ăelaboreze „ proiecte ” sugerând tematici, parteneri, locuri de
desf ăúurare,mijloacedeutilizareetc.
xînva Ġăcopiiis ăextrag ăinforma Ġiidinmaimultesurse.
ximplic ăpărin Ġiial ăturidecopiiînrealizareaunorpa úi,etapenecesareînaplicarea
úirezolvareaunorsarcini.
xdezvolt ăimagina Ġia,flexibilitatea,perseveren Ġa.
xînva Ġăsăformulezeipoteze,s ăgăseasc ăsolu Ġiidevalidare/invalidareaacestora,
deafaceleg ăturicauz ă íefect.
xînva Ġăsăaplice în situa Ġii noi ceea ce am înv ăĠat abordând tema în manier ă
interdisciplinar ă,pluridisciplinar ă,transdisciplinar ă.
Pentruc ă,aúacumafirmaIoanCerghit,„ pedagogiamodern ănucaut ăsăimpun ănici
unfeldere Ġetarrigid,dimpotriv ă,consider ăcăfixitateametodelor,conservatorismuleduca-

57 torilor,rutina excesiv ă, indiferen Ġa etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a
înv ăĠământului pe noi trepte, ea nu se opune în nici un fel ini Ġiativei úi originalit ăĠii
individualesaucolectivederegândire úireconsiderareînspiritcreator,aoric ăroraspecte
careprivescperfec Ġionarea úimodernizareametodologieiînv ăĠământuluidetoategradel e.”
(IoanCerghit1994,p.44)
Procesul de înv ăĠământ, cu toate componentele lui, reprezint ăo vast ăac Ġiune de
modelareapersonalit ăĠiicopilului,estefactorulcelmaideseam ăcaretranspuneînpractic ă
idealuleduca Ġional,dezvoltareapersonalit ăĠii.
Procesuldeeduca Ġie,deformareapersonalit ăĠiicopiluluiestefoartedivers,elnecesit ă
folosireaunorstrategii,metodediferite,fiecarefiindeficient ăînanumitesitua Ġii,singur ăsau
asociat ăcualtele.
Copilul imagineaz ă úi creeaz ămulte lucruri: ascultând pove úti, basme, povestiri el
reconstituie mintal momentele nara Ġiunii, amplific ăsau diminueaz ăstructurile ini Ġiale,
multiplic ăsauomitenum ăruldeelementestructurale.Acumsedezvolt ăcapacitateacopilului
deaintegrapsihiculînreal.
Urm ărinddezvoltareaprincipalelorprocesepsihice ígândirea,memoria,imagina Ġia í
prinrepovestireseexerseaz ă úivorbireasubaspectfonetic,lexical úigramatical.
Repovestireaunuibasm,presupuneoexprimarecursiv ă,logic ă,înpropozi Ġiiúifraze
corectedinpunctdevederegramatical.
Lecturiledup ăimaginiconstituiemijloceficientdeadeterminapecopiis ăseexprime
porninddelaimaginiledintr-untablousaudintr-un úirdetablouri,cuoanumit ătem ă.
Opovestireactiv ăesteurm ărităcuinteresdecopii,îisensibilizeaz ă,îiincit ălaanaliz ă
úicompara Ġii,lecreeaz ăstărideiubire,ur ă,durere íceeaceexplic ăvaloarealoreducativ ă.
Povestireaareuncaracternarativ,solicit ălaturaafectiv ăapsihicului.Prinintermediul
ei copii asimileaz ăexpresii poetice, figuri de stil, reprezent ările despre obiecte, fenomene,
fapte,întâmpl ări,î úiîmboga Ġescvocabularul úisensibilitatea,lisemodeleaz ăpersonalitatea.
Convorbirile, povestirile, repovestirile, memoriz ările,jocurile didactice contribuie la
combinareadeimagini úiidei, lastârnireainteresuluipentrunou,lal ărgireaorizontuluide
cunoa útere, la valorificareatuturor disponibilit ăĠilorangajateîn dezvoltarea capacit ăĠii de a
vorbi. Imagina Ġia reproductiv ă úi imagina Ġia creatoare sunt foarte active úi voluntare de
prelucrareaunuimaterialcognitivdivers:imagini,idei,capacit ăĠidefigurareetc.
Creativitatea verbal ăeste surprinz ătoare chiar la aceast ăvârst ă. Când termenul îi
lipse útedinvocabularcopilul creeaz ăcuvinte úi nesurprindeprinoriginalitateaasocierilor.
Manifest ăîncerc ărideversificarechiardac ăutilizeaz ăcuvintef ărăsenspentruacrearime.

58 Apoiaparepovestireaexpresiv ăînconstruireadepove úti,teatrudep ăpu úi,dramatiz ări
cutextcreat.
Urm ărindevolu Ġiacopiilorîntimpulactivit ăĠilor,ampututobservaeficacitatea
metodelormoderneîn:
xapari Ġiadeideinoi,moderne;
xîncurajareacontribu Ġieipersonale;
xdezvoltareasocial ăprindobândireadecomponen Ġesociale(respectuldesine,
sim Ġulidentit ăĠii,capacitateadearezistaînsitua Ġiideadversitate);
xutilizareaproceselormentaledenivelsuperior:gândireaabstract ă,gândireacritic ă;
xcultivarea:toleran Ġei,motiva Ġiei,dorin Ġeidecunoa útere,creativit ăĠii,
responsabilit ăĠiiindividuale úidegrup;
xfolosireaautoevalu ăriipebazaanalizei úiîncompara Ġiecucolegii.
Metodele moderne solicit ămecanismele gândirii, ale inteligen Ġei, ale imagina Ġiei úi
creativit ăĠii.Analizândvalorileparticularit ăĠiloractuluicreatordup ăaplicareacelortreiprobe
sepoateobservac ăîncazulmetodelormodernevalorilelorsuntmultmaimari úiastapentru
căfolosirealornuimpuneunre Ġetarrigid,impunându-seonecontenit ăcăutare.

59 CAPITOLULIV
IONCREANG ĂÎNPROGRAMAÎNV ĂğĂMÂNTULUI
PRE ùCOLAR

60 IV.1.RECEPTAREAPOVE ùTILORLUIIONCREANG Ă
NeîntrecutulpovestitorIonCreang ăacreatunbogat úivalorostezaurdepove úti,care
au fermecat copil ăria a zeci de genera Ġii úi care vor constitui mereu lectura preferat ăa
copiilor. Cele paisprezece pove úti úi anecdote ale marelui clasic contribuie din plin la
dezvoltareapersonalit ăĠiicopiilorpre úcolari.
Povestirea este un instrument cognitiv, de comunicare úi expresie cu statut de
activitate obligatorie în gr ădini Ġă. Are valoare etic ă úi estetic ă, contribuind la dezvoltarea
personalit ăĠiicopiluluipre úcolar.Rezult ăcăreceptareafenomenuluiliterardec ătrecopiiide
3-6aniestenunumaiposibil ă, dar úiindicat ă. Reflec Ġiilemesajuluieticalliteraturiiasupra
componentuluiinfantilsuntbenefice,influen Ġândcon útiin Ġamoral ă.
Ascultând pove útile lui Creang ă, copiii cunosc numeroase figuri din via Ġa satului –
oameniharnici,curajo úi,înzestra Ġicust ăruin Ġă úid ărzenie,optimi úti, úiveseli,glume Ġi,dar úi
hot ărâ Ġis ăluptepentruovia Ġămaibun ă,pentruizbândadrept ăĠii,acinstei,aadev ărului.
Deosebit de valoroase sunt: „Povestea unui om lene ú”, „Fata babei úi fata mo únea-
gului”,„Pungu Ġacudoibani”,pove útiledespreanimale„Capracutreiiezi”sau„Ursulp ăcălit
devulpe”,undepersonajelesuntanimale,darautr ăsăturiomene úti.
Înprocesulascult ăriiuneipove útiesteantrenat ăîntregaactivitatepsihic ăacopilului:
aten Ġia,memoria,gândirea,imagina Ġia.
Pove útileauodeosebit ăvaloareetic ă,elecontribuielaformareacon útiin Ġeimorale,a
unortr ăsăturipozitive,ladezvoltareapersonalit ăĠii.
Prin intermediul pove útilor, copiii desprind mesajul etic ce influen Ġeaz ăbenefic
con útiin Ġamoral ăapre úcolarului.Lumeapove útilorofer ăcopiilorovarietatedepersonaje úi
situa Ġiifa Ġădecarecopiluliaatitudine,deundeelî úialegesauesteajutats ă-úialeag ămodele
etice.Dup ăoanaliz ăatent ăacomport ăriicopiilorînactivitateadepovestire,ned ămseamac ă
de úiînaparen Ġălecturile,pove útile,povestirile,fiindstaticeparmonotone,acesteaimplic ăun
gradmaredeparticiparedinparteacopiilor.
Înatmosferalecturilorpre úcolarulnuparticip ămotric,ciintelectual úiafectiv.Înso Ġind
firulpove útilorcaresedeap ănădintr-olume,uneoritotalnecunoscut ă,copilulnufacealtceva
decâtunintensefortdea úi-oreprezenta úi,înacela úitimp,încearc ăaojudecacumodestasa

61 putere de discern ământ, dup ăfapte úi situa Ġii. Copilul este creatorul propriilor imagini,
povestitorulfiindcelcelesugereaz ăverbal.
Efortul copilului de a- úi imagina úi în Ġelege nu poate fi conceput în afara unei
gimnasticiimenseamemoriei,agândirii,avoin Ġeiúilimbajului.
Copiiiiubesc úiascult ăcupl ăcerepove útilepentruc ărăspundnecesit ăĠiilordea úti,
de a cunoa úte, de a în Ġelege, cum se împlinesc n ăzuin Ġele spre mai bine, spre frumos. Ei
particip ăafectiv-imaginativ la ac Ġiune, se identific ăcu personajul preferat. Pove útile con-
tribuieladezvoltareaexprim ăriiorale,acreativit ăĠiiúiexpresivit ăĠiilimbajului.
Prin receptarea pove útilor, pre úcolarul particip ăla activitate, atât în calitate de
vorbitor,cât úideauditor,înva Ġăsăcreeze(cuajutor)rime,ghicitori,expresiiverbalehazlii,
avândcabaz ătexteleluiCreang ă.
Pove útilecon Ġinoanumit ătem ă, personaje,iarfiecaredinacestepersonajepoate fi
caracterizatîntermenideinten Ġii,scopuri,motiva Ġii,convingeri,st ăriafective,valori.
Amobservatc ăpove útilesuntperceputediferit:
xla4animemoreaz ăfoartemulteepisoade,darlerelateaz ădezordonat;
xla5animen Ġinefirulac Ġiunii úioducsprefinal,darnupotdesprindeconcluziile;
xla6anirelat ărilesaleajungs ăfiesimilarenara Ġiuniloradulte.
Săneamintimaicidevaloareainestimabil ăacrea Ġiilorpentrucopiiapar ĠinândluiIon
Creang ă.
În povestea „Capra cu trei iezii”, Ion Creang ăpoveste úte o întâmplare dramatic ă:
nelegiuireacomis ădinl ăcomie úicruzime,ca úidepedeapsabinemeritat ăspreaser ăzbunape
celvinovat.
Pre úcolariirecunosccuu úurin Ġăpemamaiubitoare,care,îngrijaeideosebit ăpentru
copiiir ăma úisinguriacas ă,led ăsfaturiîn Ġelepte,sprea-iferidenenorociri.Dup ăcelupulîi
mănânc ăpeceidoiiezi,capraîndurerat ă úties ăser ăzbunepelup.R ăzbunareaeielimin ădin
societatea fiin Ġelor pa únice elementul negativ úi d ăun ător, care tulbur ăbunul trai, via Ġaúi
muncacelordinjur.
Lupulcutr ăsăturicaracteristiceoamenilorr ăi:e úiret,f ăĠarnic,crud úila ú.
Cudeosebit ăart ăCreang ăaumanizatpersonajele úiazugr ăvitsuccint úiconving ător
portretulmoralalfiec ăruiaatâtprinatitudinile úiac Ġiunilorlorcât úiprinlimbaj.
Dialogul cu replici scurte contribuie la caracterizarea personaje lor úi eviden Ġierea
trăsăturilormorale.
Pre úcolariiî úiînsu úesc unadinno Ġiunilemoralespecificevârsteilor íaceeadeafi
ascult ători úidearespectasfaturilecelormaiînvârst ă.

62 Povestea iezilor arat ăcopiilor urm ările neascult ării, consecin Ġa neascult ării ce
influen Ġeaz ăconturareapersonalit ăĠiicopilului.
„Ursul p ăcălit devulpe” esteun text în care Ion Creang ăînf ăĠiúaz ă, prin celedou ă
personajeanimale, dou ătipuriumaneantagonice:omulviclean,iste Ġ, capabils ă-úisatisfac ă
necesit ăĠile,dar úirăutăcios,batjocoritor úiomulgreoi,încetlaminte úinaiv,u úordeîn úelat
prinpref ăcătorie úiviclenie.
Uncomentariuam ănun Ġitpemargineatextului,oanaliz ădetaliat ăacomportamentelor
personajelor, conduc spre formarea unor tr ăsături pozitive de voin Ġă úi caracter: vigilen Ġă,
sinceritate, h ărnicie úi excluderea din comportament a celor negative: viclenie, în úelătorie,
lene,minciun ă.
În„Pungu Ġacudoibani”eroulprincipal íuncoco ú íestecaracterizatînprincipalprin
iste Ġime úist ăruin Ġăînc ăutareadrept ăĠii.Conformtradi Ġiei,încheiereaestepozitiv ăfăcâdu-se
dreptate,iarboierulcellacomr ămânânds ărac.
Fatamo úneagului„erafrumoas ă,harnic ă,ascult ătoare úibun ălainim ă…,erarobace úi
răbd ătoare” ea ducea tot greul gospod ăriei; „fata babei era slut ă, lene úă,Ġâfnoas ă úi rea la
inim ă”… „l ăsând tot greul pe fata mo úneagului”. Pedepsit ărămâne úi baba, care este
condamnat ănunumaipentruc ăestezgârcit ă úinu- úiajut ăsemenii, dar úipentrumetodele
violentepecarelepropunepentruprosperitate.
Povestea „Fata babei úi fata mo úneagului” scoate în eviden Ġăantagonismul dintre
oameniibuni,cinsti Ġiúiharnici úiceiclevetitori,r ăilasuflet úilene úicaredispre Ġuiescmunca
úiofacînsil ă.Paralelismul expunerii urm ăre úte, prinsitua Ġiiantitetice, s ăpun ăînvaloare
înv ăĠăturamoral ă.
Rolul educativ al pove útilor úi basmelor create pentru cei mici arat ăcum normele
moralesimplede„bine” úide„r ău”suntînsu úitecuu úurin Ġădecopiiprinexempluloferitde
basme úipove úti.
„Oricât de simple úi de u úoare ar p ărea aceste povestiri, nasc, f ărăîndoial ă,pentru
copiidorin Ġadeafiasem ănătoricuceibunicareajungferici Ġiúiînacela úitimpsena úteîn
sufletullorteamadenenorocirilecelis-arputeaîntampladacai-arurma peceir ăi…Estede
necrezutcucât ăseteprivescacesteinimipure úiînc ănecoaptemoral ăascuns ăabasmului…
îi vezi tri útiúi dispera Ġi atâta vreme cât eroul sau eroina povestirii sunt în impas úi îndur ă
suferin Ġe,apoistrig ădebucuriecândvineîntorsurafericit ă úipersonajeleiubitesuntsalvate.”
(IlieStancu,Copilul úicartea ,Ed.Didactic ă úiPededagogic ă,Bucure úti1968.p.44).

63 Chiar úi înlumeabasmului copilul nu faceconfuzieîntrelumilefictive úi realeale
imaginarului. Pentru copil fic Ġiunea, visarea au valoare de tr ăire, dar o tr ăire aievea cu
realitatea.
Lumeabasmelorofer ăcopiilorocomplexitatedepersonaje úitemefa Ġădecarecopilul
îúi arat ăsimpatia sau antipatia, de unde î úi recruteaz ămodele etice, sau fa Ġa de care î úi
manifest ărepulsia, dezacordul. Aici copilul se reg ăse úte într-o lume în care virtu Ġile sunt
răspl ătite,iartic ălo úiilepedepsite. Eltr ăie úteimaginaracteasemeneaeroilors ăiprefera Ġiúi
sim Ġindu-seviteaz,de úise útiemic úifricos,încearc ăsădevin ămaicurajos.
Valoarea instructiv-educativ ăa basmelor úi pove útilor este deosebit ă. Ele aduc o
pre Ġioas ăcontribu Ġieladezvoltareaproceselorafective,laformareatras ăturilordevoin Ġă úi
caracter íîngenerallaformareapersonalit ăĠiicopiilor.
Rezult ăcăreceptarea fenomenului literar de c ătre copiii de 3-6 ani este nu numai
posibil ă,dar úiindicat ăprivindtraiectoriaafectiv ăpecareseînscrie.Reflec Ġiilemesajuluietic
alliteraturiiasupracomportamentuluiinfantilsuntbenefice,influen Ġândcon útiin Ġamoral ă.
Nou ă,educatoarelornerevinedatoriamoral ădea-iapropiapecopii decarte,dea-i
facesadevin ăprieteniieidelaceamaifragedavârst ă,fieacas ă,lagr ădini Ġăsaulabibliotec ă
ílocuriîncaresereunesccopii,bibliotecari,educatoare,p ărin Ġi,încaresecreeaz ăcuajutorul
cărĠiisitua Ġiideînv ăĠare,c ăialternativedecunoa útere.

64 IV.2.DRAMATIZAREAPOVE ùTILORLUIIONCREANG Ă
Dramatizareareprezint ăpunereaînscen ăapove útilorcunoscutedecopii,cuscopulde
a adânci impresiile dobândite din povestiri úi basme úi de a retr ăi via Ġaúi fr ământ ările
personajelor.
Oinfluen Ġăcutotulspecial ăasupradezvolt ăriilimbajului úiacomunic ăriiverbaleoau
dramatiz ărileini Ġiate úicondusedeeducatoare,eleconstituindpentrucopiimodelereu úitede
înscenare úiinterpretare.
De úidramatiz ărileauunintenscaracterdejoc,elenutrebuieconfundatecujocurilede
crea Ġiecusubiectedinpove útiúibasme,careseorganizeaz ălaini Ġiativa úidorin Ġacopiilor,
fărăobliga Ġiadeapuneînscen ăîntreagapovesteînsuccesiuneaei.
În alegerea pove útilor care s ăfie dramatizate este necesar s ăse respecte câteva
condi Ġii:
xcon Ġinutulsimplu;
xpovestirecuac Ġiunemult ă,cudinamism.
În cadrul unei dramatiz ări, educatoarei îi revine rolul de a organiza întreaga desf ă-
úurareamomentelor:
a)alegereaselectiv ăamaterialuluiceurmeaz ăsăfiedramatizat;
b)indica Ġiicuprivirelapunereaînscen ăadramatiz ării;
c)discu Ġiicuprivirelacon Ġinutulpovestirii;
d)distribuirearolurilor.
Prin urmare,alegereatextelorpentru dramatiz ăritrebuies ăsefac ăîn mod selectiv,
Ġinândseamacatexteles ăcuprind ăac Ġiuniaccesibile úidinamice,precum úiundialogmai
bogat úi mai viu, care mobilizeaz ăcopiii úi faciliteaz ăpunerea în scen ăa conflictului; de
asemeneasevoraveaînvederepove útile,basmelecuunnum ărmaredepersonaje.
Mult ăaten Ġietrebuies ăseacordeînspecialselec Ġion ăriitextelorpentrudramatiz ările
pre úcolarilormici.Aicitrebuies ăse Ġin ăseama úideposibilit ăĠilerestrânsedememorareale
acestorcopii,precum úiincapacitatealordeaseconcentramaimult ăvremeîntr-oactivitate.
xla grupa mic ăeste bine s ăse pun ăîn scen ăpove útile úi basmele de dimensiuni
reduse,lacareabund ărepeti Ġia.
xpentrugrupamijlociesealegprogresivpove úticucon Ġinutmaicomplex,darcare
îndeplinesccerin Ġelear ătateînainte,depild ă:„Capracutreiiezi”.

65 xlagrupamarepotfidramatizateomarepartedinpove útile úibasmeleînv ăĠatela
activit ăĠile obligatorii: „Fata mo úului úi fata babei”, „Ursul p ăcălit de vulpe”,
„Harap-Alb”.
La pove útile lui Ion Creng ătocmai prezen Ġa repeti Ġiei úi reluarea repetat ăa unor
ac Ġiuni úidialogurisimplesuntaccesibilepre úcolarului,ausubiectebine închegate,prezen-
tândunconflictdramatic,oînfruntareîntredou ăfor Ġe,dintrecareunaieseînving ătoare.
Deexemplu„Pungu Ġacudoibani”.
Indica Ġiicuprivirelapunereaînscen ăadramatiz ării:
Pove útile úibasmelepecareeducatoareaurmeaz ăsăledramatizezecucopiii,lesunt
cunoscuteacestora,deregul ă,dinactivit ăĠileobligatorii.Înmodnormaleinulere Ġinîns ăîn
întregime,dintr-osingur ăactivitate úi, cumînvedereadramatiz ăriiacesteavortrebuis ăfie
cunoscute bine de c ătre întreaga grup ă, este necesar s ăse utilizeze mijloace speciale de
însu úireatextelorrespective.
Cea mai simpl ă úi cea mai des folosit ămetod ăeste repovestirea care, de altfel, se
include în sistemul de activit ăĠi obligatorii. Scopul repovestirii este acela de a preg ăti
dramatizarea, iar educatoarea trebuie s ă-i acorde o aten Ġie special ă úi anume s ăreflecteze
dinainteasupraepisoadelorprincipalepecarecopiii úilevorînsu úi.
Unaltmijlocînvedereaînsu úiriideplineacon Ġinutuluipove útiloreste reproducerea
dup ătablouri.Aceast ăcaleesterecomandat ăeducatoarelorlagrupelemici úimijlocii,copiii
fiindajuta Ġiprinmijloaceintuitives ă-úifixezemomenteleprincipalealeconflictuluirespectiv
úisuccesiuneaacestormomente.
Trebuie Ġinut seam ă, în primul rând, de cadrul în care trebuie s ăse desf ăúoare
dramatizarea,neglijatînmodfrecventdecopiiînînscen ărilelorspontane,nuatâtdinlips ăde
interes,câtmaialesdatorit ăposibilit ăĠilorlorînc ălimitatedea- úireprezentaambian Ġapecare
oevocamaterialulepicdat.
Necesitatea acestui cadru ne-o demonstreaz ăunele încerc ări ale pre úcolarilor mari,
maimultsaumaipu Ġinizbutite,deamodificamediulobi únuitdejoc,prinad ăugareaunor
elementenoicares ăsugerezeatmosferacerut ăsauchiartendin Ġacopiilordeaserefugiaînalt
col Ġdelume,maiizolat úimailini útit,numit„col Ġdelumeimaginar ă”.
Decorareaexcesiv ăîns ăob Ġineefecteviolente,carecople úesc úiperturb ăcopiiidela
joc.Multmaiutil ăcadruluidejocestefolosireaunorelementesimple,directe,evocatoare.

66 Exemplu:
Pentru dramatizarea pove útii „Capra cu trei iezi”se imagineaz ăo odaie Ġărăneasc ă,
avândîncentruleiom ăsu Ġăjoas ăpecareseafl ăunvasromânesc úiofarfuriedeceramic ă.În
jurul ei ítrei sc ăunele la fel de scunde. Un scaun obi únuit úi un útergar întins pe perete
completeaz ăimaginea camerei. Se renun Ġăla obiecte precum copaia, hornul sub care se
ascundeiedul.
Sunt pove úti la care este greu de înjghebat un decor ptrivit, oricât l-am închipui de
modest.
Depild ă, la„Fatababei úifatamo úului”nupoatefivorbadeimprovizareaad-hoca
cevacares ăsemenecudrumulfeteisprecasaSfinteiVineri;totu úiúilapove útideacesttip
estenecesars ăsecreez ăuncadruadecvatdejoc.
Estebinecaamenajareas ăliis ăsefac ăînabsen Ġacopiilor,mizândpeefectulsurpriz ă.
Procedeulesteeficace,înlesnindcopiilors ăintreînnouaatmosfer ămaiu úor úis ăseangajeze
delasineînjoc.
Desf ăúurareadramatiz ării:
Înainte de începerea dramatiz ării propriu-zise trebuie date unele explica Ġii asupra
jocului úi a modalit ăĠilor ce vor fi utilizate în cursul acesteia. Explica Ġiile prealabile date
copiilor,amploarealordepindedemaimul Ġifactori:
xgrupacucareselucreaz ă;
xexperien Ġaanterioar ădobândit ăînjocurile-dramatizare;
xcomplexitateapovestiriicaresedramatizeaz ă;
xcalitateapreg ătiriiprealabile.
Primeledramatiz ări cu copiii necesit ăexplica Ġiiample, naturaexplica Ġiilordifer ăîn
func Ġiedevârst ă úichiardelaunjoclaaltul,înfunc Ġiedegradul preg ătiriiacestuia úide
dificultateatextului.
Explica Ġiasepoateutilizamaimultlagrupamare,întimpcelagrupamijloc ie úimic ă
sefolose útemaialesdemonstrareaf ăcut ăîntimpuljocului.
Lagrupamare,prinexplica Ġiileasupramersuluijoculuiseurm ăre úte:
xobservareaatent ăadecoruluiimprovizat úicunoa útereamodalit ăĠilorutiliz ăriilui
înjoc;
xreamintirea personajelor principale ale textului; se precizeaz ămomentele când
intervinefiecarepersonaj;
xcunoa útereacâtorvaregulicaretrebuierespectateîntimpuldramatiz ării.

67 Discu Ġiilepurtatecucopiiicuprindscurtereferirilacadrulalesdejoc, precum úila
unelelecturipecarelevorfaceinterpre Ġiiînmomentelea úteptate.
Se trece la explica Ġiile cu privire la felul cum va decurge dramatizarea, în mijlocul
discu Ġieistândîntreb ăriledenatur ăsăclarifice:
xcaresunteroiipovestirii;
xcareestemomentuldeînceput;
xceeroiintervin úicumcomunic ăîntreei;
xceepisoadesurprindemîncontinuare úicareestedesf ăúurarealor.
În cadrul unor pove úti sau basme mai lungi úi cu ac Ġiuni mai complicate, aceast ă
discu Ġie poate fi urmat ăde o repovestire pe roluri, deci de o activitate cu caracter practic,
dirijat ăastfel încât s ăse demonstreze cum ia na útere intriga, cum evolueaz ă, ac Ġiunile
întreprinsedeeroi,dialogurilepurtate.
Distribuirearoluriloresteîngeneralochestiunemaidificil ă Ġinândcontdefaptulc ă
oricâtdenumeroasearfipersonajeleimplicateînpovestire,totnupoat efiacoperitefectivul
uneigrupe úic ăpu Ġinisuntcopiiicarenudorescs ăparticipeprintreprimiilajoc,laaceasta
ad ăugându-sefaptulc ăto Ġicopiiiprefer ăeroulpozitiv.
Educatoareatrebuies ăevitepecâtposibilnemul Ġumirile,evitândînoricecazjignirile
caresensibilizeaz ăprecocecopilul.
Cândestevorbadeprimadramatizare,alegereainterpre Ġilorestef ăcut ădeeducatoare,
alegându-ipeceimaibunipentruaservicaexempluînfa Ġacolegilor,darf ărăsăsublinieze
acest lucru în fa Ġa copiilor.Când dramatizarea se repet ă,împ ărĠirea rolurilor trebuie s ăfie
echitabil ă.
Lagrupamic ă,atuncicândnum ăruleroilorestemaimareexist ăpericolulconfund ării
rolurilor. Copiii,fura Ġidejoc úidecostuma Ġie, potinterveni unulînloculaltuia. Laaceste
dramatiz ăriestenevoiecafiecareinterprets ămemorezeînprealabilcerolanumeare.
Atuncicândsefolosescobiectedecostumare,educatoareatrebuies ă-iajutepecopii
săsetravesteasc ăînmodcorect,pentruaaveaînf ăĠiúareapl ăcut ă úia-iferideridicolulcare
nuestedenatur ăsăîncurajezeînjoc.
De teama ridicolului, unii pre úcolari refuz ăsăse costumeze. Alteori refuzul se
datoreaz ă úifaptuluic ăexist ătemerideadaptarelanou.Înacestcazestebines ănuseinsiste,
deoarecesepotaccentuatimiditateasauatitudineapronun Ġatădenegativism.

68 În timpul desf ăúurării dramatiz ării se disting mai multe modalit ăĠi de conducere a
acesteiacândestevorbadeoprim ăpunereînscen ăauneipove útisauaunuibasm:
xîncadrareaînjoculcopiilor úidemonstrareatuturorrolurilorimplicate;
xintegrareaeducatoareiînjoculcopiilorprinasumareaunuiroldefinit;
xîndrumareaexterioar ă.
Aceast ăultim ămodalitatesefolose útefrecventlagrupamic ă,copiiiavândnevoiede
unsprijinmaidirect úimaisus Ġinutdinparteaeducatoarei.
Educatoareademonstreaz ă úiexplic ăfiec ăruiinterpret,perând,cumtrebuies ăsecomporte
înjoc,felulcumsecomunic ăcuceilal Ġiparticipan Ġi,cerându-leapois ăsetranspun ăînrol.

69 IV.3.CONVORBIREA,DIALOGULPEBAZAPOVE ùTILOR
LUIIONCREANG Ă
Convorbirile cu teme din pove útile lui Ion Creang ăprezint ăo deosebit ăimportan Ġă
educativ ă úiprinreliefareacalit ăĠiloreroilor, careconstituiepentrucopii modeledemnede
urmat.Eiînva Ġăsăfiecurajo úi,perseveren Ġiúihot ărâ Ġi,mode útiúiharnici,cinsti Ġiúidrep Ġi,
prieteni adev ăra Ġi. Copilul pre úcolar dobânde úte în gr ădini Ġămultiple cuno útin Ġe, pe care le
însu úeútecuprioritateprinleg ăturadirect ăcurealitatea.
Cantitativ,via Ġaafectiv ăacopiluluipre úcolarestefoartebogat ă,deoarecefa Ġădeal Ġi
copii,deoameniicucarevineîncontact,fa Ġădeoriceîntâmplare,copilulîncearc ăoanumit ă
stareemo Ġional ă,oanumit ăreac Ġie–fienegativ ă,fiepozitiv ă–înfunc Ġiedeîmprejurareade
via Ġă,deleg ăturafixat ăîncon útiin Ġacopiluluiîntreactulperceperii úistareaafectiv ăgenerat ă
înmomentulperceperii.
Varietateast ărilorafective úi areac Ġiilorafectiveesteîns ămult mai s ărac ădecât la
úcolar,depild ă,saudecâtlaadult.
Aceasta este perioada în care cercul cunoa úterii se l ărge úte úi, cu cât cunoa úte mai
mult, cu atât simte afectiv mai intens. De aceea, consider c ăîntre convorbire úi educarea
sensibilit ăĠii copilului este o strâns ăleg ătur ăce influen Ġeaz ădezvoltarea personalit ăĠii
acestuia.
Reac Ġiileemo Ġionaleauadeseaofoartepronun Ġatăînc ărc ătur ăimpulsiv ă.Elesuntînc ă
difuze, nediferen Ġiate úi implic ăun mare consum de energie nervoas ă. Totu úi, la aceast ă
vârst ă,socializareaafectiv ăseproducedestuldeintensiv.
Ata úamentul,mila,simpatiasuntreac Ġiiafectivecomplexe,pecareletr ăiescceimai
mul Ġidintrepre úcolariimici.
„Socializarea afectiv ăeste condi Ġionat ăde modelul oferit de adult úi de situa Ġiile
create. Pe m ăsur ăce devin mai bogate în con Ġinut emo Ġiile úi sentimentele copilului se
organizeaz ămaistabilînjurulunorobiecte,persoane,personajeetc.”(Salade,D. -Educa Ġie úi
personalitate,Ed.Casac ărĠiide útiin Ġă,Cluj-Napoca,1995)
În gr ădini Ġăconvorbirea se desf ăúoar ăca activitate obligatorie independent ă, dar în
acela úi timp se pot organiza úi convorbiri libere cu un num ăr restrâns de copii, îndiferite
momentealezilei,înafaraactivit ăĠilorobligatorii.

70 Astfel se pot organiza scurte convorbiri libere diminea Ġa, la sosirea copiilor în
grădini Ġă, întimpuljocului.
Acesteconvorbiriconstituieunmijloccueficen Ġămaxim ăîneducarealimbajului úiîn
dezvoltareapersonalit ăĠii.
Complexitateaconvorbiriicaactivitateobligatoriedecurgedinf aptulc ăsedesf ăúoar ă
în exclusivitate pe plan verbal, urm ărindu-se consolidarea, aprofundarea úi sistematizarea
cuno útin Ġelor dobândite de copii în cadrul celorlalte activit ăĠi obligatorii sau a celor
alese,precum úiînaltemomentealezilei.
Sarcinadebaz ăaconvorbiriloresteîns ădearealizaosistematizareacuno útin Ġelor
dobânditeprin repetarealorîntr-ostructur ănou ă.
Înconvorbiri,prinintermediulîntreb ărilor,seformeaz ăcapacitateacopiilor dea- úi
valorifica úiordonareprezent ările úicuno útin Ġeledesprelumeareal ă,dup ăcriteriinoi,datede
educatoare.
În acela úi timp convorbirea contribuie în mod direct la cre úterea calitativ ăa
posibilit ăĠiideexprimarecorect ăacopiilor.
Convorbirea se organizeaz ă úi se desf ăúoar ăpe plan verbal, în absen Ġa oric ărui
material concret, dar are la baz ăcuno útin Ġele copiilor dobândite la alte activit ăĠi, în cazul
nostruîncadrulpovestirilor,dramatiz ărilor,repovestirilor.
Acest tip de activitate îi oblig ăpe copii s ăfoloseasc ăadecvat cuvintele úi s ă-úi
formezeuncomplex dedeprinderideexprimarecorect ă,deprinderinecesare înconstruirea
unorpropozi Ġiicorectedinpunctdevederegramatical.
Deregul ă,emo Ġiilepre úcolaruluiseproducrepede,dardispartotatâtderepede,f ără
sălaseurmeadânciîncon útiin Ġacopilului.
Pre úcolarultrecefoarteu úordelabucurielatriste Ġesaumânie úiinvers,daraceasta
este doar o caracteristic ăa afectivit ăĠii pre úcolarului mic úi ea nu trebuie generalizat ăsau
absolutizat ă. Astfel de manifest ări se produc úi în momentul audierii unei pove úti al c ărei
con Ġinutgenereaz ăînsufletulcopiilortr ăiridiverse.
Convorbireacutema„Fatababei úifatamo úului” contribuielaprecizareacalit ăĠilor
celordouafete,(harnicia úi lenea)trezindprinaceastaopre Ġioas ăcontribu Ġieladezvoltarea
proceselordecunoa útere,aproceselorafective,laformareatr ăsăturilordevoin Ġă úicaracter,
laformareapersonalit ăĠiicopiilor.
Acesteaseformeaz ăcuajutorulîntreb ărilor:
xspunedecine Ġi-apl ăcutmaimult?
xdece?

71 xcumestefatababei?
xdarfatamo úului?
xspunecums-aucomportatceledouafete?
xspunecarefat ăesteharnic ă úicarelene úă?
Convorbireastimuleaz ăexprimareacorect ă,vorbireaînchegat ă,logic ă.
Convorbireacutema„Capracutreiiezi”ajut ăcopiiis ăîn Ġeleag ăconflictuldintrecele
dou ăfor Ġe.Caprareprezint ăhărnicia,iste Ġimea,dârzenia úihot ărâreadealuptacudu úmanul,
iarieziiinf ăĠiúeaz ăzburd ălnicia úinaivitateacopil ăreasc ă.
În aceast ăpoveste, copiii au în Ġeles ce înseamn ădragostea de mam ă úi unde poate
duceneascultareacopiilor.
xcumsuntiezii?
xceaup ăĠit?
xcumahot ărâtcapras ăser ăzbunepelup?
xceamîn Ġelesnoidinaceast ăpoveste?
xcareestepersonajulpreferat?
xdece Ġi-apl ăcutdeiedulcelmic?
Ascultândpove útilescrisedeIonCreang ă, copiiisuntdeparteadrept ăĠii, adev ărului,
binelui úidetest ănedreptatea,l ăcomia,îngâmfarea,r ăutatea úiminciuna.
Princonvorbirea„Ursulp ăcălitdevulpe”copiiiafl ăcăvulpeaesteviclean ă,perfid ă úi
úireat ă, iarursulestelacom úi credulpân ălaprostie.Povesteaestepre Ġios ăpentruc ăpune
într-olumin ăvieceebine úiceer ău,ajutându-lpecopils ă-úiînsu úeasc ăacestereprezent ări
morale.
Convorbirilerezolv ătreiproblemedebaz ăaleprocesuluiinstructiv-educativ:
1. dezvoltareavorbirii úicomunic ăriiorale;
2. dobândireadecuno útin Ġedesprenatur ă úiom;
3. educareamoral ă,formareapersonalit ăĠi.
Rezultatedeosebiteînceeaceprive úteantrenareacopiilorîndiscu Ġie úiîn Ġelegerea
semnifica Ġiei unorno Ġiuni sau reguli decomportareseob Ġin în convorbirileconstruitepe
bazaunormaterialeliterareadecvatevârsteiacestora.
În unele cazuri, când textele sunt bine alese în raport cu interesele úi nivelul de
în Ġelegerealcopiilor, discu Ġia îmbrac ăformauneiconvorbiricutemalaalegere.
Acest tip de convorbire este aplicat, cu prec ădere, la temele cu con Ġinut etic, iar
materialulliterarareroluldeafaceaccesibilcopiilorno Ġiunicuungradmaredegeneralizare.

72 Convorbirea cu tema: „Punguta cu doi bani”. Eroul principal este un coco ú,
caracterizat în principal prin iste Ġime úi st ăruin Ġăîn c ăutarea drept ăĠii. Conform tradi Ġiei
încheiereaestepozitiv ă,făcâdu-sedreptate:boierulcellacomr ămânânds ărac.
Convorbirile cu teme din pove útile lui Ion Creang ăprezint ăo deosebit ăimportan Ġă
educativ ă úiprinreliefareacalit ăĠiloreroilor, careconstituiepentrucopii modeledemnede
urmat.Eiînva Ġăsăfiecurajo úi,perseveren Ġiúihot ărâ Ġi,mode útiúiharnici,cinsti Ġiúidrep Ġi,
prieteni adev ăra Ġi. Prin caracterul lor satiric, pove útile au scopul de a combate unele
deprinderimoralesautr ăsăturidecaracterdispre Ġuitedepopor:zgârcenia, minciuna,lenea,
lăcomia,îngâmfarea,vicleniaetc.
Narareafapteloresteînviorat ădeundialogviu.Canot ăcaracteristic ă,dinmajoritatea
pove útilor se desprind umorul úi gluma, care apar ca o tr ăsătur ădominant ăa personajului
principal.
Folosindironia úiumorul,pove útileluiCreang ăcritic ălenea, îngâmfarea,l ăcomia úi
prostia úicontribueladezvoltareapersonalit ăĠiicopiluluipre úcolar.
Oalt ăcalecareantreneaz ăcopiiiladiscu Ġieesteaceeaautiliz ăriiunorelementede
jocîndiferite momenteale discu Ġiei, cu scopul de areactualizauneletr ăiri, impresii
puternice,deastimulavorbireacopiilor,dorin Ġalordecomunicare,schimbulreciprocdeidei.
Joculîndepline útenumeroasefunc Ġiiîntr-oconvorbire úiintroducerealuibinegândit ă
contribuielacreareauneiatmosferededestindere,datorit ăcaracteruluis ăuspontan úiatractiv.
Exemplu:S ănejuc ăm:„De-acapracutreiiezii”
xcineestelupul,dariezii?
xcumsuntceitreiiezi?
xdecevreis ăfiiiedulcelmic úinulupul?
Convorbireaarevaloareeducativ ăcareconst ătocmaiîncontribu Ġiapecareoaducela
formarea unei atitudini de combatere a unor manifest ări negative din comportamentul
oamenilor:lenea,l ăcomia,îngâmfarea,prostiaetc.
Unelecalit ăĠiumane, cadeexemplu:prietenia,ajutorulreciproc, colaborarea,pot fi
prezentate într-o form ăatractiv ăcu ajutorul personajelor pozitive, cum ar fi „coco úul” din
povestea„Pungu Ġacudoibani”.
Desf ăúurândcumult ăpricepereactivit ăĠiledeconvorbirevomcontribuiladezvoltarea
vorbiriicopiilor úiapersonalit ăĠiiacestora.

73 IonCreang ăesteprezentînprogramaînv ăĠământuluipre úcolarprindesf ăúurareaunor
activit ăĠipedomeniiexperen Ġiale:domeniullimb ă úicomunicare,domeniul útiin Ġe,domeniul
om úisocietate,domeniulestetic úicreativ,domeniulpsiho-motric.
Exempledeactivit ăĠidindomeniullimb ă úicomunicare:
xJocdidactic„Înlumeapove útilorluiIonCreang ă”.
Activitatea este un joc cu jetoane prin care copiii î úi reamintesc povestile lui Ion
Creang ăpecarele-auînv ăĠatîncepânddelagrupamic ă.
Desf ăúurareaactivit ăĠii:
Pefiecaremasu Ġăseafl ăunpliccujetoane,r ăspunsurilelaîntreb ărilepusedemine
vorfidatenumaidup ăceaualesjetonulcorespunz ător.
Înprimaparteajoculuiî úivorreamintiîntâmpl ăridinvia ĠaluiNic ă.
xCântecul„Pup ăzadintei”levaaminticopiilorunadinn ăzdr ăvăniilef ăcutede
Nic ă.
Aceast ăîntâmplaresetermin ăcubine,înalteleîns ăNic ănur ămânenepedepsit.
íCunoa úte Ġioîntâmplarecuunastfeldefinal?(„Lacire úe”)
xPove útile„Pungu Ġacudoibani” úi„Capracutreiiezi” vorfirecunoscutedin
audi ĠiaunorfragmenteînregistratepeCD.
x„Capracutreiiezi”–voraudiaunfragmentdinpoveste(invita Ġialaparastas).
x„Fata mo úului úi fata babei” – pe tabla magnetic ăsunt a úezate: fântâna,
cuptorul,p ărul,ca Ġelu úa.
íCealtepersonajemaiîntâlnimînpoveste?
íCeurm ăre útecapraprininvitarealupuluilaeaacas ă?
íRecunoa úte Ġipovesteaîncarea Ġiîntâlnitacesteelemente?
Caracterizeaz ăceledou ăfetea úacumsuntprezentatepejeton,eviden Ġiindtr ăsăturile
celordou ăfete(h ărnicia úilenea).
xJocdidactic“De-a úcoala”
Copiiivorveni,î úivoralegecâteoimaginedinpove útileluiIonCreang ă,voralc ătui
propozi Ġiiúilevorprezentagraficlatabl ă.
xvora úezasemnulrespectivlasfâr úitulpropozi Ġiei;
xvorîncepecupropozi Ġiaenun Ġiativ ă úivorcontinuacupropozi Ġiainterogativ ă;
xvor reprezenta grafic cuvintele în propozi Ġie cu ajutorul liniilor orizontale, vor
desp ărĠiapoicuvinteleînsilabe úivorprecizanum ărullor;

74 xvorpreciza úinum ărulsunetelor;
xvordaexempledealtecuvintecareîncepcuacela úisunet;
xvorlucrapefi úeindividuale.
Voicitiperândfiecaresarcin ădidactica,iarcopiiivorlucra:
xvordescoperisingurititlulpove útii;
xvordenumiimaginile;
xvorîncercuiimaginilealec ărorcuvinteîncepcusunetul„A”;
xvorscrieînc ăsu Ġaliter ă„A”dup ămodel;
xvorc ăutalitere carecompun cuvântul din imagineadat ă, levoruni úi vorscrie
apoicuvântuldup ămodel.
În domeniul „Om úi societate” pove útile lui Ion Creang ăsunt prezente prin
caracterizareapersonajelordinpovestea„Fatababei úifatamo úneagului”;celedou ăeroine
sunt concepute într-o viziune clasic ă, fiecare având câte o tras ătur ăde caracter distinctiv ă:
bun ătate úirespectiv,r ăutate.
Întâmpl ările desf ăúurate dinamic caracterizeaz ăcu precizie personajele, iar tâlcul
moralled ăoînv ăĠătur ăînsemnat ă:aceeadeanufiîncrez ători úideanuficondu úinumaide
lăcomie,s ăpre Ġuiasc ămunca úisăapreciezebun ătatea,h ărnicia,modestia.
Lecturabasmelorlui Creang ăcontribuielaînsu úireacelormai pre Ġioase comori ale
în Ġelepciunii,laîmbog ăĠirealimbiimaterne,laformareaunorconcep Ġiioptimistedesprevia Ġă.
Domeniul„Estetic úicreativ”acoper ăabilit ăĠiledear ăspundeemo Ġional úiintelectual
la experien Ġe perceptive, sensibilitatea fa Ġăde diferite niveluri de manifestare a calit ăĠii,
apreciereafrumosului úiaadecv ăriilascopsauutilizare.
Dup ăreceptarea pove útilor copilul pre úcolar poate desena personajul preferatsau o
secven Ġădintextulrecep Ġionat.
În cadrul educa Ġiei muzicale pre úcolarul interpreteaz ăcântece cu personaje din
pove útile lui Creang ă(„Pup ăza din tei”-“Pup ăza”, „Capra cu trei iezi”, „Ursul p ăcălit de
vulpe”).
Domeniul„Psiho-motric”acoper ăcoordonarea úicontrolulmi úcărilorcorporale:copiii
pot imita mersul ursului din povestea „Ursul pac ălit de vulpe”, c ăĠăratul în copac dup ă
pup ăză,dinpovestea„Pup ăzadintei”.
Cunoa útereacopiluluisemnific ăactivitateasistemic ăaadultului(educatorului)pentru
descifrareaformuleipersonaleapre úcolarului,adic ădea-iidentificasuporturiledeveniriica

75 personalitate úideaproiectastrategii educa Ġionalefavorizândînfiecareetap ăadezvolt ării
valorizarea úiamplificareapoten Ġialuluinativ.
Pentru dezvoltarea personalit ăĠii copilului pre úcolar trebuie selectate cele mai bune
modalit ăĠi:pove úti,povestiri,basme,fabule.
IonCreang ăesteprezentînprogramaactivit ăĠilorinstructiv-educativeprinoperasa.

76 CAPITOLULV
PROIECTAREAACTIVIT ĂğIIDECERCETARE

77 V.1.FORMULAREAIPOTEZEI ùIOBIECTIVELE
CERCET ĂRII
Limbas-an ăscutdinnecesitateadeacomunica,deaîmp ărtăúisemenilorideiledespre
univers,deatransmitegenera Ġiilorurm ătoareroadelec ăutării,trecereaexperien Ġeiîncuvânt
necesitândefortulviualactuluicomunic ării.
A- Ġicunoa útelimba,aficapabils ăexprimicorect úiprecisceeacegânde úti,sim Ġi,
folosindcuvintelevocabularului, înseamn ăadadovadauneibuneeduca Ġiiúinuînultimul
rânddeadadovad ăderespectpentrupropria- Ġilimb ă,propriapersoan ă.Comunicareaoral ă
esteometod ăcardinal ăîndezvoltareapersonalit ăĠiipre úcolarilor.
Limbajulîiconferacopiluluipre úcolarautonomie úiposibilitateadeasemi úcacuu úurin Ġăîn
mediulînconjur ător.Dobândindînc ădelavârstapre úcolar ăcapacitateadeacomunicacucei
dinjur,dea- úiexprimaînmodinteligibilgândurile,ideile,impresiile,copil ulî úiformeaz ăo
baz ăpentruactivitatea úcolar ă úipentruvia Ġasocial ădemaitârziu.
Înprocesulinstructiv-educativlimbajulreprezint ăunmijlocdecomunicare,dar úiun
mijloc de cunoa útere, deoarece prin intermediul lui se transmit cuno útin Ġeúi se l ărge úte
orizontulcopiilorcunoireprezent ări.
Prin limbaj copilul transmite propriile sale nevoi, cerin Ġe, elaboreaz ă úi comunic ă
propriilegânduri,î úimanifest ăbucuriile úisup ărările úiîúiorganizeaz ăactivit ăĠilesale.Cucât
îúi însu úeúte mai bine vorbirea, cu atât copilul poate fi educat mai u úor. Prin intermediul
cuvântului contribuim la educarea lui intelectual ă. Utilizând limbajul, copilul poate s ă
gândeasc ă,săanalizeze,s ăcompare,s ăclasifice úis ătrag ăconcluziiasupraunorproblemece
secerrezolvate.Astfel,î úidezvolt ăgândirea,vocabularul úimoduldeexprimare.Cunoscând
direct úiindirectrealitateaînconjur ătoare,muncap ărin Ġilor úigrijalorpentruei,dragosteacu
caresuntînconjura Ġi,seformeaz ălacopiianumitetr ăsăturimorale.
Lumea minunat ăa basmelor úi pove útilor, rimele úi expresiile ritmate din poezii,
cântecele îi ajut ăpe copii s ădeosebeasc ăfaptele bune de cele rele, s ă-úi îmbog ăĠeasc ă
vocabularul, dar úi s ă-úi formeze o conduit ămoral ă úi estetic ă. Copiii re Ġin cu u úurin Ġă
expresiilecarele-aupl ăcut úii-auimpresionat úiînceps ălefoloseasc ăînvorbireacurent ă.
Copilulularenevoiepermanent ădeprezen Ġaunuiadultînpreajmasa.Esteimperios
caacestas ă-l îndrume, s ă-l ajute, s ăcomunice úi,ce-i mai important, s ă-l corectezeatunci

78 cândgre úeúte.Cândcomunic ămcuuncopiltrebuies ă-iacord ămtoat ăaten Ġia,s ă-lfacems ă
aib ăîncredereînnoi úis ă-ltrat ămcapeunegal.
Pre úcolarulestelavârstacândrecepteaz ăcuu úurin Ġăoricecuvânt úidinacestmotiv
trebuies ăavemmaregrij ăcumneexprim ămînpreajmalor.Limbajulfolositînfamilie úiîn
mediulfrecventatdecopilî úipuneamprentaasupradezvolt ăriilui.
Imposibilitatea de a comunica prin limbaj atrage dup ăsine stagnarea dezvolt ării
personalit ăĠiicopilului,ceeaceducelamodificarearela Ġiilorluicuoamenii úicurealitatea
înconjur ătoare.
Strategiiledidacticetradi Ġionale,dar úicelemoderneutilizatedeeducatoaretrebuies ă
vizezeformareadecompeten Ġe,s ătrezeasc ămotiva Ġia,curiozitatea úiinteresulpentrulectur ă.
Aúadar, metodele interactive determin ăsolicitarea mecanismelor gândirii, ale
inteligen Ġei,aleimagina Ġiei úicreativit ăĠii.Elesunttotodat ămijloaceprincareseformeaz ă úi
se dezvolt ăpriceperile, deprinderile úi capacit ăĠile copiilor de a folosi roadele cunoa úterii,
transformând exteriorul în facilit ăĠi interioare, formându- úi caracterul úi dezvoltându- úi
personalitatea.
De aceea se impune corelarea metodelor, procedeelor, mijloacelor didact ice cu
formele de activitate, Ġinându-se cont de particularit ăĠile de vârst ă úi individuale ale
pre úcolarilor, pentru a solicita gândirea, imagina Ġia, voin Ġa, experien Ġa, capacit ăĠile de
comunicarealeacestora.
Prezenta lucrare î úi propune s ărăspund ăla urm ătoarele intreb ări:Putem dezvolta
personalitatea pre úcolarilor prin receptarea pove útilor lui Creang ă? Se poate ob Ġine
îmbog ăĠirea,activizarea úinuan Ġareavocabularuluipre úcolarilordac ăutiliz ămatâtmetode
tradi Ġionale,cât úimetodemoderne?
Ipotezageneral ă:
Ladezvoltareapsihic ă úiconturareaînsu úirilordepersonalitate,contribuedezvoltarea
limbajului, a exprim ării orale, în Ġelegerea úi utilizarea corect ăa semnifica Ġiilor structurilor
verbale.
Ipotezaspecific ă:
xDac ăîncuricculumpentruînv ăĠămîntulpre úcolar(educareacomunic ăriiorale)se
vapuneaccentulpedezvoltareaexprim ăriiorale, acreativit ăĠiiúiaexpresivit ăĠii
limbajului oral, atunci perioada pre úcolar ăeste una din etapele de intens ă
dezvoltarepsihic ă.

79 xDac ăprinreceptareapove útilorluiIonCreang ă,dezvoltareapsihic ă úiconturarea
însu úirilordepersonalitatevaatingecotemaxime,atunci,interesulpentru crea Ġiile
literare dedicate copiilor contribuie din plin la formarea tr ăsăturilor pozitive de
caracter.
Obiectivelecercet ării:
1. evaluarea ini Ġiala a exprim ării orale úi utilizarea corect ăa semnifica Ġiilor
structurilorverbaleorale;
2. selectarea unor metode úi procedee de înv ăĠare active, în concordan Ġăcu
specificul obiectului de înv ăĠămînt, cu profilul psihologic de vârst ăal
pre úcolarului úicerin Ġeleprogramei;
3. aplicarea în activit ăĠile de educarea limbajuluia metodelor úi procedeelorîn
strâns ăleg ătur ăcumijloaceledeînv ăĠământ;
4. evaluarea final ăa nivelului de cuno útin Ġe, deprinderi, capacit ăĠii, dar úi
dezvoltarea personalit ăĠii copilului, la sfâr úitului experimentului psiho-
pedagogicrealizat.
Pentru verificarea ipotezei de lucru adoptate în cercetare úi atingerea obiectivelor
finale, am ini Ġiat o cercetare experimental ăîn cadrul c ăreia e úantionul experimental este
reprezentatdegrupamijlocie„A”–15copiidincadrulGr ădini Ġeinr.2Foc úani úiauneigrupe
decontrol,grupamijlocie„B”–15copiicareî úidesf ăúoar ăactivitatealaalt ăgrup ădincadrul
aceleia úigr ădini Ġe.
Pentru a urm ări dezvoltarea personalit ăĠii copiilor prin receptarea pove útilor lui
Creang ăamurm ărit úirealizaturm ătoareleobiective:
OBIECTIVECADRU:
1. Dezvoltareaexprim ăriiorale,în Ġelegerea úiutilizareacorect ăasemnifica Ġiilor
structurilorverbaleorale.
2. Stimulareainteresuluipentrulectur ăînperioadapre úcolarit ăĠii.
3. Dezvoltareacreativit ăĠiiúiexpresivit ăĠiilimbajuluioral.
OBIECTIVEDEREFERIN ğĂ:
1.1.S ăparticipelaactivit ăĠiatâtîncalitatedevorbitor,cât úideauditor;
1.2.S ăaudiezecuaten Ġieuntext,s ăre Ġin ăideileacestuia úis ădemonstrezec ăl-a
în Ġeles;

80 2.1.S ăcunoasc ăaspectedinvia Ġamareluipovestitor;
2.2.S ăcunoasc ăoperaluiIonCreang ă;
3.1.S ăcreeze(cuajutor)rime,ghicitori,expresiiverbalehazlii,având cabaz ă
texteleluiCreang ă;
3.2.S ăsemanifestescenic,s ăinterpreteze,folosindu-sedegestic ă,mimic ăetc.în
transmitereast ărilor,sentimentelor,ideilortextelornarative.

81 V.2.METODEUTILIZATEÎNCERCETARE
S-aadoptat o form ădecercetare-ac Ġiune,un tip demetodologieinvestigatoareprin
care s-a implementat cercetarea – nu post factum, ci chiar în moment ul organiz ării – în
activitateapedagogic ăconcret ălaclas ă.Amurm ăritnunumairecoltareadatelor,ciimplicit úi
optimizarea activit ăĠii instructiv-educative, prin interven Ġii moderatoare. S-a considerat c ă
acest tip de cercetare serve úte direct úi în mare m ăsur ăobiectivul principal al cercet ării úi
finalitateaei,contribuindlaoptimizareaactivit ăĠiideinstruire úieducareaelevilor,lasporirea
eficien Ġeiactuluipedagogicconcret.
a.Metodaobserva Ġiei(metod ănonexperimental ădecolectareadatelor)S-aelaborat
înprealabilunplandeobserva Ġie,precizându-se úiobiectiveleurm ărite.Dateleobserva Ġieiau
fostconsemnateimediat,f ărăcaceiobserva Ġis ă-úideaseamadeacestlucru.Înacestsenss-a
folositfi úadeobserva Ġie.Observa Ġiileaufostf ăcuteîncondi Ġiiúiîmprejur ărivariate,pentrua
puteaaveaposibilitateaconfrunt ăriidatelorob Ġinute.
b. Metoda testelor. Înainte de administrarea fiec ărui test s-a f ăcut un instructaj
necesarpentruprecizareaunorreguli úicerin Ġeprivitoarelaadministrareatestuluietalon úi
felulîncaresefaceevaluarea.S-aelaboratoscar ăconsiderat ăcaetalon,lacares-auraportat
rezultatele individuale úi în func Ġie de care s-a facut m ăsurarea úi evaluarea acestora. De
asemenea, s-a avut în vedere faptul c ătestele elaborate trebuie s ăîndeplineasc ăanumite
calit ăĠicumarfifidelitatea,validitatea úisensibilitatea.
c. Metoda analizei produselor activit ăĠiiúi a cercet ării documentelor Aplicând
aceast ămetod ăamavutposibilitateas ăstudiezmaterialelerealizatedepre úcolaripeparcursul
cercet ării (teste, fi úe de grup úi individuale), reu úind astfel s ăsurprind date referitoare la
rezultateleac Ġiuniieduca Ġionaledesf ăúurateîntimpulinvestiga Ġiei.
d.Metodaexperimentului (metod ădeinterven Ġie)Metod ăfundamental ădeinvesti-
ga Ġie, aceast ămetod ăa avutcaracterulinten Ġionalclardeaschimbarealitateaeduca Ġional ă
prinintroducereauneimodific ăriîndesf ăúurareaprocesuluiinstructiv-educativ úiconstatarea
efecteloracestora.
Înaplicareaacesteimetodes-atrecutprintreifaze:
I.Fazaprealabil ăinterven Ġieifactoruluiexperimental ,cânds-auselectate úantioanele,
s-auaplicatprobelepredictive,s-auînregistratdateleprivi toarelavariabileleimplicate úis-a
stabilitstrategiadesf ăúurăriiexperimentului;

82 II.Fazaadministr ăriifactoruluiexperimental, cânde úantionulexperimentalafostsupus
uneiac Ġiunidiferitefa Ġădeceaaplicat ăîncazule úantionuluidecontrol(temporal,afostfaza
ceamailung ă);
III.Faza înregistr ării rezultatelor dup ăinterven Ġia factorului experimental. Pe aceast ă
baz ăs-au stabilitdiferen Ġeledintreceledou ăeúantioane, dup ăce,înprealabil, s-au stabilit
diferen Ġeleîncadrulfiec ăruilot,întreceleînregistrateînfazaini Ġială úiceleînregistratedup ă
interven Ġiafactoruluiexperimental.
e.Metodedeprelucrare,interpretare úiprezentareadatelorcercet ării
Multitudineafenomenelorcareaparînderulareapropriu-zis ăaac Ġiuniieduca Ġionale
sunt prin excelen Ġăde natur ăcalitativ ă. Diversitatea interac Ġiunilor dintre variabilele
psihologice úi cele pedagogice implicate în ac Ġiunea educa Ġional ăse las ăgreu supuse unei
evalu ăricantitative.
Măsurarea,însensulgeneral,const ăînevaluareacantitativ ăafenomenelorcuajutorul
faptelordelimb ă.
S-aufolositurm ătoareleformedem ăsurare:
¾numărarea(înregistrarea),clasificareasauordonarea(procedeulrangului);
¾compararea(raportarea)
Metodeleutilizatepentrustabilireaconcluziilorreferitoareladez voltarea,îmbog ăĠirea,
activizarea úinuan Ġareavocabularuluipre úcolariloraufost:
9întocmireatabeluluicurezultate;
9reprezent ărigrafice;
Toatemetodeleenumerateaufostaplicateîntr-unsistemdecomplementa ritate,cugrija
permanent ădealeutilizacorect.

83 V.3.DESF ĂùURAREACERCET ĂRII ùIÎNREGISTRAREA
REZULTATELOR
Cercetareaexperimental ăamdesf ăúurat-oînanul úcolar2008 í2009,laGradini Ġanr.2
Foc úani,jud.Vrancea,lagrupamijlociea„Iepura úilor” úigrupamijlociea„Flutura úilor”din
aceea úigr ădini Ġă.
Caracteristicpentruclasa-experimentestefaptulc ăasupraeiseac Ġioneaz ăcuajutorul
factorului experimental în conformitate cu cele presupuse în ipoteza cercet ării, în vederea
produceriiunormodific ăriîndesf ăúurareaac Ġiuniieduca Ġionale.
Învedereadesf ăúurăriicercet ăriiexperimentale,amprocedatastfel:
a. amverificatnivelulgeneralalclaselor,prinaplicareaunuitest predictiv(ini Ġial);
b. am desf ăúurat activit ăĠi de predare-înv ăĠare folosind metode tradi Ġionale úi
moderne pentru însu úirea úi dezvoltarea no Ġiunilor de vocabular pe întreg anul
úcolar;
c. amaplicatoprob ădeevaluaresumativ ăînlunamai,pentruconfirmareaipotezei.
Acestplanafostelaboratconformprogrameipre úcolareînvigoare.
V.3.1Analiza úiprelucrarearezultatelorprobelorini Ġiale
Înperioadadeevaluareini Ġialăamaplicatlaambelegrupeprobeleini Ġialeîncadrul
joculuididactic,,Pet ărâmdepoveste”,daramobservatmoduldecomunicare úiexprimareal
copiilor úiîncadrulactivit ăĠilorliber íalese(bibliotec ă,jocuricurol)undeseexprim ăliber úi
auini Ġiativ ă.
Voi prezenta în continuare obiectivele vizate, itemii probei, descri ptorii de
performan Ġă úirezultateleob Ġinute.
Obiectiveopera Ġionale:
O1–s ărecunoasc ăpersonajeleprezentate úis ăleasociezecuimagineadinpovestea
corespunz ătoare;
O2–s ădenumeasc ătitlul úiautorulpove útilor;

84 O3 – s ăalc ătuiasc ăpropozi Ġii corecte din punct de vedere gramatical despre
personajulpreferat;
O4–s ădenumeasc ăcorectcuvintele,s ăledespart ăînsilabe úis ătrasezeatâtealinii
câtesilabearecuvântul;
O5–s ăpovestesc ăliber úicursivpovesteapreferat ă,redândreplicilepersonajelor.
Itemiitestului
I1–recunoa útepersonajul úiasociaz ă-lcuimagineapotrivit ă;
I2–denume útetitlul úiautorulpove útilorprezentate;
I3–alc ătuie útepropozi Ġiicorectedesprepersonajulpreferat;
I4 – desparte cuvintele date în imagine úi traseaz ătot atâtea linu Ġe câte silabe are
cuvântul;
I5–poveste úteliberce Ġi-apl ăcutdinpovesteapreferat ă;
Descriptorideperforman Ġă
Performan Ġelelevoinotapeoscar ădela1-3astfel:
1–suficient 2 –bine 3-foartebine
I1–Recunoa útetoate
personajeleprezentate úile
asociaz ăcuimaginea
potrivit ă.Recuno úte3personaje úi
leasociaz ăcuimaginea
potrivit ă.Recunoa útedoar2
personaje úileasociaz ă
cuimagineapotrivit ă.
I2–Denume útetitlul úi
autorulpove útilor
prezentate.Denume útetitlul úi
autorulnumaipentru3
pove úti.Denume útetitlul úi
autorulpentruosingur ă
poveste.
I3–Alc ătuie úte3-4
propozi Ġiidesprepersonajul
preferat.Alc ătuie úte2propozi Ġii
desprepersonajul
preferat.Alc ătuie úteopropozi Ġie
desprepersonajul
preferat.

85 I4–Despartecorectîn
silabe5cuvinte úi
traseaz ăatâtealiniicâte
silabe.Desparteînsilabecorect
3cuvinte úitraseaz ă
atâtealiniicâtesilabeare
cuvântul.Desparteînsilabeun
cuvânt úitraseaz ăatâtea
liniicâtesilabeare
cuvântul.
I5–Poveste útecursiv,
coerent úiexpresivun
fragmentdinpoveste.Poveste útecuunele
problemeîncursivitatea
ideilor.Poveste útecugreutatesau
cusprijinulîntreb ărilor
educatoarei.
Rezultateleob Ġinuteînurmatestuluipredictivle-amcentralizatînurm ătoareletabele
úidiagrame.
Tabelulnr.1Grupadecontrol
Nr
CrtNumele
copiilorI1 I2 I3 I4 I5 Calificativul
final
1 B.A.
2 G.C.
3 F.N.
4 L.A
5 M.A.
6 D.C.
7 S. ù.
8 I.R.

86 9 C.R.
10 C.D.
11 M.A.
12 O.I.
13 N.A.
14 A.A.
15 C.A.
Tabelulnr.2Grupaexperimental ă
Nr.
CrtNumele
copiilorI1 I2 I3 I4 I5 Calificativul
final
1. A.R.
2. B.A
3. B.E.

87 4. C.D.
5. C.F.
6. C.D.
7. M.A.
8. E.N.
9. S.A.
10. S.E.
11. H.A.
12. S.M.
13.
P.A.
14. T.A.
15 Z.A.

88 Figuranr.1 Figuranr.2
Probaini Ġială–grupaexperimental ă Probaini Ġială–grupadecontrol
012345678910
Foartebine
Bine
Suficient
012345678910
Foartebine
Bine
Suficient
Tabelul3probaini Ġială
Calificativeleob Ġinute
Grupa nr.decopii FB % B % S %
Experimental ă15 2 13,33 4 26,66 9 60
Control 15 1 6.66 5 33,33 9 60
Figuranr3
0123456789
Grupa
experimentala Foartebine
Bine
Suficient
Din rezulatele înregistrate úi tabelele prezentate, am observat c ăla ambele grupe
niveluldedezvoltarealimbajuluisesitueaz ăpeaceea úilinie.Laambelegrupepu Ġinicopiiau
ob ĠinutcalificativeleFB úi B;mul Ġiîntâmpin ăgreut ăĠiînpronun Ġie,desp ărĠireaînsilabe,au

89 dificult ăĠi privind coeren Ġa în exprimare, se pierd în am ănunte nesemnificative în timpul
povestirii,iarideile úipersonajelenusuntrelatateclar;propozi Ġiilesuntscurte;copiiireu úesc
într-omic ămăsur ăsălegecâtevapropozi Ġiireprezentândunfragmentdinpove útilecunoscute
úiaudificult ăĠiîncursivitateaideilor.
V.3.2.Analiza,prelucrarea úiinterpretarearezultatelorîncadrulexperimentului
Experimentul s-a desf ăúurat în cadrul proiectului tematic „C ălătorie în lumea
pove útilor”derulatpeparcursula3s ăptămâni.Înactivit ăĠiledepovestireamfolositmetodele
interactive,atât pentru fixarea úi verificarea gradului deînsu úire acon Ġinuturilorpove útilor
prezentateîntimpulcercet ării,cât úimodalitatedestimulareacreativit ăĠiiverbale.
Voiprezentaprobelepecarele-amaplicatlaceledou ăgrupe úianalizapecaream
folosit-o pentru a compara rezultatele ob Ġinute de cele dou ăgrupe, privind activizarea
vocabularului úi formarea unei exprim ări orale corecte úi coerente precum úi dezvoltarea
personalit ăĠii.
Studiul a fost aplicat în cadrul a dou ăgrupe de pre úcolari: grupa experimental ă í
grup ăla care s-au folosit în cadrul activit ăĠilor de educarea limbajului numai metode
moderne úi grupa martor ígrup ăla care s-au folosit numai metode tradi Ġionale. Au fost
aplicatetreiprobeambelorgrupe:
1)grupamartor-metodaREPOVESTIRE
grupaexperimental ă ímetoda PĂLĂRIILEGÂNDITOARE
Pentruambelegrupetemaafostpovestea :„Capracutreiiezi”
2)grupamartor ímetodaLECTURAEDUCATOAREI
grupaexperimental ă-metoda PREDIC ğIILE
Pentruambelegrupetemaafost: „Ursulp ăcălitdevulpe”
3)grupamartor ímetodaLECTUR ĂDUP ĂIMAGINI
grupaexperimental ă ímetoda MOZAICU L
Pentruambelegrupetemaafostpovestea „Pungu Ġacudoibani”

90 PROBANUM ĂRUL1
Grupa experimental ăa fost împ ărĠităîn 6 echipe, fiecare având un conduc ător
individualizat princuloareap ălăriei:alb ă,neagr ă,ro úie,galben ă,albastr ă úiverde.Urm ătorul
pasalactivit ăĠiiafoststabilireasarcinilorpentrufiecareechip ă:echipap ălăriiloralbeaavut
sarcinas ăredeaimagineaclar ă,obiectiv ăafaptelordinpoveste;p ălăriilenegreauexprimat
întâmpl ările úi personajele negative; p ălăriile ro úii au redat personajele pozitive úi
sentimenteleprovocatedefapteleacestora;p ălăriilegalbeneaug ăsitsolu Ġiiprincaresepot
corecta întâmpl ările úi faptele negative din poveste; p ălăriile albastre au relatat úi explicat
morala ce reiese din poveste; p ălăriile verzi au exprimat o variant ănou ăa pove útii. Dup ă
împ ărĠirea p ălăriilor úi a sarcinilor, am adresat copiilor o serie de întreb ări (câte 6 pentru
fiecareechip ă).Fiecareechip ă,prinintermediulconduc ătorului,ar ăspunsnumailaîntreb ările
caresepotrivesccusarcinafiec ăreiculori.Dup ăfiecaresetdeîntreb ări,echipelefacschimb
dep ălării, dându-seastfelposibilitateatuturorcopiilorde asetranspuneînr olurilefiec ărei
culori.
Exemplific ămîncontinuare,unsetdeîntreb ăripentrufiecareculoare:
xSpune Ġititlul úiautorulpovestirii;(P ălăriilealbe);
xCaresuntpersonajelenegativedinpoveste?(P ălăriilenegre);
xDenume útepersonajelepozitive;(P ălăriilero úii);
xCeartrebuis ăfac ăiedulcelmare?(P ălăriilegalbene);
xCeînv ăĠămnoidinpoveste?(P ălăriilealbastre);
xGăsiĠialtfinalpentrupoveste.(P ălăriileverzi).
În cazul grupei de control activitatea realizat ăprin „Repovestire” a avut urm ătorul
scenariu:dup ăcelis-af ăcutcunoscuttitlulpove útii úis-aanun Ġatpescurtcon Ġinutul,copiii
aufostsolicita Ġis ăreproduc ăpovesteapeepisoade,înordineaprezent ăriitablourilor;fiecare
episod,corespunz ătorunuitablou,estepovestitdec ătreunaltcopil.Dup ăcepovesteaafost
reprodus ăpefragmenteeaesteredat ăînîntregimedecopii,f ărăcaace útias ăsemaisprijine
petablouri.

91 Rezultateleob Ġinuteînurmaaplic ăriiprimeiprobeaufostconsemnateînurm ătoarele
tabele:
Tabelnr.1
FLUIDITATE FLEXIBILITATE ORIGINALITATE GRUPA NR.DE
COPII NU DA NU DA NU DA
De
control15 9 6 8 7 10 5
% 60 40 53,33 46,66 66,66 33,34
Tabelnr.2
FLUIDITATE FLEXIBILITATE ORIGINALITATE GRUPA NR.DE
COPII NU DA NU DA NU DA
Experimental ă15 5 10 312 69
% 33,34 66,66 20 80 40 60
0246810 12
Grupade
controlGrupa
experimentala Fluiditate
Flexibilitate
Originalitate

92 PROBANUM ĂRUL2
Lagrupaexperimental ă,amfolositcametod ămodern ă:
PREDIC ğIILE. Reprezint ăo metod ăcare poate fi aplicat ăcu succes în cadrul
activit ăĠiideeducarealimbajului,maialeslapovestiri.
Amdesenatpeobucat ădecartontabelulpredic Ġiilor:
Cecrede Ġic ăseva
întâmpla? Dececrede Ġiasta? Ces-aîntâmplatdefapt?
Copiilorle-aufostdatecâtevacuvintecheie,iareiauspuscecredc ăseîntâmpl ălegat
de cuvintele respective; r ăspunsurile se trec în coloana 1 úi 2 din TABELUL
PREDIC ğIILOR.
Amcititprimulfragmentdin„Ursulp ăcălitdevulpe” úiamscoscâtevaideidesprece
s-aîntâmplat;acesteasetrecîncoloana3.Ampusîntrebarea:„Ce crede Ġic ăseîntâmpl ăîn
continuare?”.
Predic Ġiilecopiilorsetrecîncoloana1 úi2,apoiamcititurm ătoarelefragmente,am
formulat 2 í3 idei pe care le-am trecut în coloana nr. 3, apoi se merge mai departe cu
întrebarea:„Cecrede Ġic ăsevaîntâmpla?”,senoteaz ăpredic Ġiile úimotiva Ġia:„Dececrede Ġi
căaúasevaîntâmpla?”…pân ăsetermin ăpovestea.
Pentruaplicareaacesteimetodeamcititpovesteapân ălafinalpentruaputeaurm ări
maibinemoralaacesteiîntâmplari.
Lagrupamartor ,activitateadeeducarealimbajuluis-adesf ăúuratcuajutorulmetodei
LECTURAEDUCATOAREI úi aavuturm ătorulscenariu: amf ăcutcunoscutcopiilortitlul
pove útiiceurmeaz ăaficitit ă,apois-atrecutlaexpunereapropriu-zis ă,expunerecareafost
clar ă, accesibil ă úi expresiv ă,pentru aputeacaptaaten Ġia, pentru atreziemo Ġiiúipentru a
asigura motiva Ġia înv ăĠării. Expunerea a alternat cu dialogul succint cu copii, menit s ăle
între Ġin ăaten Ġia,s ăcreezetensiuneemo Ġional ă úidinamism.
Laîncheiereaactivit ăĠiiampuscâtevaîntreb ăripentruafixacon Ġinutulpove útii:
xCes-aîntîmplatcuursul?
xDeceafostelp ăcălitdevulpe?

93 Rezultateleob Ġinutelaprobaadouaaufostconsemnateîntabeleledemaijos:
Tabelnr.3
FLUIDITATE FLEXIBILITATE ORIGINALITATE GRUPA NR.DE
COPII NU DA NU DA NU DA
De
control15 9 6 7 8 12 3
% 60 40 46,66 53,33 80 20
Tabelnr.4
FLUIDITATE FLEXIBILITATE ORIGINALITATE GRUPA NR.DE
COPII
NU DA NU DA NU DA
Experimental ă15 4 11 3 12 6 9
% 26,66 73,34 20 80 40 60
0246810 12
Grupade
controlGrupa
experimentala Fluiditate
Flexibilitate
Originalitate

94 PROBANUM ĂRUL3
Pentrugrupaexperimental ăs-afolositmetodamodern ăMOZAICUL.Esteometod ă
deînv ăĠareprin colaborare úi arelabaz ăîmp ărĠirea grupului în mai multegrupe delucru,
coordonatedeeducatoare.
Etapelemetodei:
1) Am împ ărĠit grupa de copii în 4 grupe de câte 6, astfel: fiecare copil a sp us un
num ărdela1la4,to Ġiceicunum ărul1aumersîntr-ungrup,ceicunum ărul2, într-unalt
grup ú.a.m.d.
Le-am explicat copiilor c ăau sarcina s ărelateze ce v ăd în imaginea pe care o vor
primi.S ăpriveasc ăcuaten Ġie,s ădiscuteîntreei úis ăstabileasc ă,îngrup,cumvordescrie
imaginea,re Ġinândpropozi Ġiileformulate.Fiecaregruptrebuies ăaib ăunlidercarevaexplica
celorlal Ġiceaustabilitc ătrebuiespusdespreilustra Ġiaprimit ă.
2) Dup ăce grupele de copii úi-au încheiat lucrul, liderul fiec ărui grup prezint ă
celorlal Ġicon Ġinutulpreg ătit.
La grupa martor activitatea s-a desf ăúurat pe baza metodei LECTUR ĂDUP Ă
IMAGINI.Activitateaaavutdou ăcomponente:observareadirijat ăaimaginilor úidezvoltarea
capacit ăĠilor de receptare úi exprimare a mesajelor. Le-am prezentatcopiilorimaginile sub
form ăde surpriz ă, trecând apoi la analiza, descrierea, compararea úi interpretarea acestora,
princonvorbireadintrenoi:educatoarele úicopiii.Urm ătorulpasafostprezentareasintezelor
par Ġiale,prinexpunerinarative,descriptivesauexplicative,urmândap oiconcluziilerealizate
prinpovestire,relevându-sesemnifica Ġiaansamblului.
Rezultateleob Ġinutelaprobaatreiaaufostconsemnateînurm ătoareletabele:
Tabelnr.5
FLUIDITATE FLEXIBILITATE ORIGINALITATE GRUPA SUBIEC ğI
NU DA NU DA NU DA
Decontrol 8 7 9 6 11 4
% 53,33 46,64 60 40 73,34 26,66

95 Tabelnr.6
FLUIDITATE FLEXIBILITATE ORIGINALITATE GRUPA SUBIEC ğI
NU DA NU DA NU DA
Experimental ă15 4 11 69510
% 26,66 73,33 40 60 33,33 66,66
0246810 12
Grupade
controlFluiditate
Flexibilitate
Originalitate
Lasfâr úitulproiectuluitematic„Înlumeapove útilorluiIonCreang ă”amaplicatprobe
finale pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei. Redau în continuar e obiectivele vizate,
descriptoriideperforman Ġă úirezultateleob Ġinuteeviden Ġiateîntabele úidiagrame.
Obiectiveopera Ġionale
1. s ărecunoasc ăpove útile úi s ăenumere toate personajele din pove útile
recunoscute,caracterizându-lepescurt;
2. s ădenumeasc ă úialtepove útispusedeeducatoare;
3. s ăaleag ă5 cuvinte, inspirându-se din imaginile date úi s ăalc ătuiasc ă
propozi Ġii;
4. s ăgăseasc ădiminutivelecuvintelordate;
5. s ăprecizezeformuleledeînceput úidesfâr úitapove útilor;
6. s ăînĠeleag ămoralaalb-negruapove útilor;
7. s ăgăseasc ăuntitlulpotrivitpove útiicreate.

96 Itemiitestului:
I1–recuno útepove útiledinimaginileprezentate;
I2–enumer ăpersonajelepove útii úicaracterizeaz ă-lepescurt;
I3–denume úte úialtepove útispusedeeducatoare;
I4–alc ătuie útepropozi Ġiicucuvintelealesedinimagini;
I5–g ăse útediminutivelecuvintelordate;
I6–precizeaz ăformuleledeînceput úidesfâr úitalepove útilor;
I7–creeaz ăopovestedup ăimaginile úiexpresiiledate úid ăuntitlulpotrivit.
Descriptorideperforman Ġă
I1–recunoa útetoate
pove útiledinimaginile
prezentate –recunoa útepatru
pove útidinimaginile
prezentate –recunoa útedou ă
pove útidinimaginile
prezentate
I2–enumer ăpersonajele
dinpove útilerecunoscute –recunoa útepatru
personajedinimaginile
prezentate –recunoa útedou ă
personajedinpove útile
recunoscute
I3–denume úte3pove úti
audiate –denume úte2pove úti
audiate –denume úteopoveste
audiat ă
I4–alc ătuie úte5
propozi Ġiicucuvintele
alese –alc ătuie úte3propozi Ġii
cucuvintelealese –alc ătuie úte3propozi Ġii
cucuvintelealese
I5–g ăse útediminutivele
cuvintelordate(8)–g ăse útediminutivele
cuvintelordate(5)–g ăse útediminutivele
cuvintelordate(3)
I6–precizeaz ăformulele
deînceput úidesfâr úit–precizeaz ăformulele
deînceput–nuprecizeaz ă
formuleledeînceput úi

97 desfâr úit
I7–creeaz ăopovestecu
ajutorulimaginilor úi
cuvintelordate úid ăun
titlulpotrivit–creeaz ăopovestecu
ajutorulimaginilor úi
cuvintelordatecu
dificult ăĠiîncursivitate
úifluen Ġă–nucreeaz ăpovestea
întreag ăcidoar2–3
propozi Ġii
Tabelulnr1Grupaexperimental ă
Nr
crt.Numele
copiilorI1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 Calificativul
final
1 A.R.
2B.A.
3B.E.
4C.D.
5C.F.
6C.D.
7M.M
8E.N.

98 9. S.A.
10 S.E.
11 H.A.
12 S.M.
13 P.A.
14. Z.A
15. T.A.
Tabelulnr2–Grupadecontrol
Nr
crtNumele
copiilorI1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 Calificativul
final
1 B.A
2 G.C
3 F.N.

99 4 J.A
5 M.A.
6 D.C.
7 S. ù.
8 I.R.
9 C.R.
10 C.D
11 M.A.
12 O.I.
13 N.A.
14 A.A.
15 C.A.

100Tabelnr.3
Calificativeleob Ġinute
Grupa nrdecopii FB % B % S %
Experimental ă15 8 53,33 6 40 1 6,66
Control 15 2 13,36 6 40 7 46,64
012345678
Grupa
experimentala Grupade
controlFoartebine
Bine
Suficient
V.3.3.Concluziilecercet ării
Dateleînregistrateatâtlaprobeleini Ġialecât úilacelefinalenepermits ăafirm ămc ă
în urma desf ăúurării acestui experiment se confirm ăipoteza formulat ă: prin utilizarea
combinat ăametodelortradi Ġionale úiacelormoderneînactivit ăĠiledeeducarealimbajului,
vocabularul pre úcolarilor se îmbog ăĠeúte mai mult decât dac ăam fi utilizat numai metode
tradi Ġionale.
Analizând dateleoferite decercetare am constatat c ăîn activit ăĠiledepovestiream
abordat limbajul copiilor într-o viziune integrat ă, urm ărindu-se dezvoltarea limbajului úi a
personalit ăĠii.

101Paralel am pus accentul pe dezvoltarea úi îmbog ăĠirea fondului de cuvinte (fondul
lexical–în Ġelegereacuvintelornoi úiaexpresiilor),dar úiformareadeprinderiideexprimare
corect ă,coerent ă úiexpresiv ăacopiilor úicorectareaunordefectedepronun Ġie úiîncurajarea
copiilor cu dificult ăĠi în comunicare úi rela Ġionare. Adeziunea pre úcolarilor la o vorbire
corect ădinpunctdevederegramaticalafostprivit ăînrela Ġiecuformareadeprinderiicopiilor
dea- úiexprimagândurile,ideile,sentimentele.
Expresivitatea exprim ării constituind obiectiv principal al educ ării limbajului, prin
activit ăĠiledepovestires-adobândit. Întimpul activit ăĠilordepovestire úinunumai copiii
s-auexprimatliber,dândfrâuliberimagina Ġiei,folosindînexpunereapovestirilorointona Ġie
specific ă,schimbândtimbrul úiritmulvociipentruaredaoreplic ăaunuipersonaj,utilizând
onomatoppee,expresiipopulare,dar úiproverbe úizic ătoripentruaînvioraatmosfera.
Folosirea metodelor moderne în activit ăĠile cu pre úcolarii mi-a permis s ă
experimentez,s ăcautnoivariantepentruasporieficien Ġaactivit ăĠiideeducarealimbajului úi
atuturoractivit ăĠilordingr ădini Ġăprindirectaimplicareaapre úcolarilor.
Pove útile auvaloare educativ ă, care const ătocmai în contribu Ġia pe care o aduc la
formarea unei atitudini de combatere a unor manifest ări negative din comportamentul
oamenilor:lenea,l ăcomia,îngâmfarea,prostiaetc.
Unele calit ăĠi umane,ca de exemplu:prietenia, ajutorul reciproc, colaborareapot fi
prezentateîntr-oform ăatractiv ăcuajutorulpersonajelorpozitivedinpove úti.
Comparânddateleoferitedecercetareamconstataturm ătoarele:
xdac ăutilizarea metodelor tradi Ġionale împreun ăcu metodele moderne asigur ă
dezvoltarealimbajului,aexprim ăriiorale,aînsu úiriistructurilorverbale,adezvolt ării
creativit ăĠiiúiaexpresivit ăĠiilimbajuluioral,atunciperioadapre úcolar ăesteunadin
etapeledeintens ădezvoltarepsihic ă.
xdac ăprin receptarea pove útilor lui Ion Creang ă, dezvoltarea psihic ă úi conturarea
însu úirilordepersonalitatevor atinge cotemaxime,atunci, interesul pentr u crea Ġiile
literare dedicate copiilor contribuie din plin la formarea tras ăturilor pozitive de
caracter.

102ANEXE

103Fiúădecaracterizare
I.Datepersonale
1.Numele úiprenumele…………………………………………………………………………………
……………………………………………
2.Locul úidatana úterii…………………………………………………………………………………
…………………………………………..
3.Domiciliul…………………………………………………………………………………………………
……………………………..
II.Datefamiliale
1.Ocupa Ġia úiloculdemunc ăalp ărin Ġilor
tatăl……………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
mama………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
2.Structura úicomponen Ġafamiliei
a)Tipulfamiliei
părin Ġic ăsători Ġi……………………………………………………………………………………………
………………DA/NU
tatăl(mama)decedat( ă)…………………………………………………………………………………
………………DA/NU
părin Ġidesp ărĠiĠi……………………………………………………………………………………………
………………DA/NU
părin Ġivitregi(unul,amândoi)……………………………………………………………………………
……………….DA/NU
altesitua Ġii…………………………………………………………………………………………………
………………………………
b)Fra Ġi(surori)maimici,maimari
Nrcrt.VârstaOcupa Ġia
Altesitua Ġii…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………
Altepersoane(rude)apropiateînfamilie,careauunrolimportant învia Ġacopilului……………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………
3.Atmosfera úiclimatuleducativ
•raporturiarmonioase,deîn Ġelegereîntrep ărin Ġiúiîntrep ărin Ġiúicopii………………………….
DA/NU
•raporturipunctatedeconflictemici úitrec ătoare…………………………………………………
……….DA/NU
•dezacorduriputerniceînfamilie,conflictefrecvente……………………………………………
……….DA/NU
•familiedestr ămat ăsaupecalededestr ămare………………………………………………………
……….DA/NU

1044.Condi Ġiidevia Ġă úidemunc ăalecopilului
•foarteprecare……………………………………………………………………………………………
…………….DA/NU
•lalimit ă…………………………………………………………………………………………………
………………DA/NU
•acceptabile…………………………………………………………………………………………………
…………….DA/NU
•bune………………………………………………………………………………………………………
……………….DA/NU
•foartebune…………………………………………………………………………………………………
…………….DA/NU
5.Influen Ġedinafarafamiliei(vecini,prieteni,colegi):
•reduse………………………………………………………………………………………………………
……………DA/NU
•ample………………………………………………………………………………………………………
……………DA/NU
•frecvente…………………………………………………………………………………………………
……………….DA/NU
•întâmpl ătoare……………………………………………………………………………………………
………………..DA/NU
III.Dezvoltareafizic ă úistareas ănătăĠii
1.Caracteristicialedezvolt ăriifizice…………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………
2.Îmboln ăvirigrave:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………
3.Deficien Ġe(senzoriale,motorii)………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………
IV.Proceselecognitive úistiluldemunc ăintelectual ă
1.Caracteristicialefunc Ġieisenzorio–perceptive :
•predomin ămodalitateavizual ădepercep Ġieainforma Ġieideînv ăĠare………DA/NU
•percep Ġiedifuz ă,superficial ăamaterialului………………………………… .DA/NU
•predomin ămodalitateaauditiv ă………………………………………………DA/NU
•percep Ġiecomplex ă(spiritdeobserva Ġie)…………………………………… .DA/NU
2.Niveluldeinteligen Ġă
Inteligen Ġăfoartebun ă
Inteligen Ġăbun ă
Inteligen Ġămedie
Inteligen Ġăslab ă
Inteligen Ġăsublimit ă

1053.Memoria
Foartebun ă
Bun ă
Medie
Slab ă
Foarteslab ă
4.Imagina Ġia
•s ărac ăDA/NU
•reproductiv ăDA/NU
•pentruactivit ăĠitehniceDA/NU
•bogat ăDA/NU
•reproductiv–creativ ăDA/NU
•pentruactivit ăĠiliterar-artisticeDA/NU
5.Limbajul
•Vocabularbogat
•Exprimarefrumoas ă úicorect ă
•Exprimareu úoar ă úicorect ă
•Vocabularredus
•Exprimaregreoaie
•Vocabularfoartes ărac
•Exprimareincorect ă
6.Stiluldemunc ă:
a)Cumlucreaz ă:
•sistematic,ritmic,organizat…………………………………………………………………………….
.DA/NU
•inegal,cufluctua Ġii,însalturi……………………………………………………………………………
DA/NU
•neglijent,a úteapt ăajutordelaal Ġii…………………………………………………………………….
DA/NU
•marilacuneîncuno úin Ġe…………………………………………………………………………………
.DA/NU
•altemen Ġiuni……………………………………………………………………………………………
………………….
………………………………………………………………………………………………………………
…………………..
b)Sârguin Ġa
Foartesârguincios
Deobiceisârguincios
Pu Ġinsârguincios
Nesârguincios
c)Autonomie,creativitate:
•inventiv,cumanifest ăridecreativitate……………………………………………………………….
DA/NU
•manifest ăuneoriini Ġiativ ă,independen Ġă…………………………………………………………..
DA/NU
•seconformeaz ăderegulamodelului,procedeaz ărutinier………………………………………..
DA/NU

106•nesigur,dependent,f ărăiniĠiativ ă……………………………………………………………………..
DA/NU
•altecaracteristici………………………………………………………………………………………
………………….
………………………………………………………………………………………………………………
…………………..
V.Conduitacopiluluipeparcursulevaluarii
1.Conduitaîncadrulevaluarii…………………………………………………………………………
2.Purtareaîngeneral:
•atent,particip ăactivcuinteresDA/NU
•exemplar ă,irepro úabil ăDA/NU
•aten Ġia úiinteresulinegale,fluctuanteDA/NU
•corect ă,cuviincioas ă,bun ăDA/NU
•deobiceipasiv,a úteapt ăsăfiesolicitatDA/NU
•cuabatericomportamentalerelativfrecvente,darnugraveDA/NU
•prezentnumaifizic,cufrecventedistrageriDA/NU
•abatericomportamentalegrave,devian ĠăDA/NU
VI.Conduitaîngrup,integrareasocial ăacopilului
1.Participarealavia Ġadegrup
•maimultretras,rezervat,izolat,pu Ġincomunicativ…………………………………………………
DA/NU
•particip ălaactivitateadegrupnumaidac ăestesolicitat……………………………………………
DA/NU
•esteîncontactcugrupul,seintegreaz ă,darprefer ăsarcinileexecutive…………………………
DA/NU
•caut ăactivcontactulcugrupul,sociabil,comunicativ,stabile úteu úorrela Ġii,vinecuidei úi
propuneri…………………………………………………………………………………………………
DA/NU
•activ,sociabil,comunicativ,cuini Ġiativ ă,bunorganizator úianimatoralgrupului…………..
DA/NU
2.Cumestev ăzutdeceilal Ġicopii
•buncoleg,sensibil,teîn Ġelegi úiteîmprietene úticuel……………………………………………
DA/NU
•buncoleg,s ăritorlanevoie,tepo Ġibizuipeel………………………………………………………
DA/NU
•preocupatmaimultdesine,individualist,egoist…………………………………………………
DA/NU
•retras,interiorizat………………………………………………………………………………………
DA/NU
VII .Tr ăsăturidepersonalitate
1.Temperamentul
•puternicexteriorizat,impulsiv,nest ăpânit,inegal,iritabil,uneoriagresiv,activ,rezistentla
solicit ări,cutendin Ġededominareaaltora……………………………………………………………
DA/NU
•exteriorizat,energic,vioi,mobil,echilibrat,u úoradaptabil………………………………………
DA/NU

107•vorb ăre Ġ,guraliv,nestatornic…………………………………………………………………………
DA/NU
•calm,controlat,re Ġinut,lent,uneorinep ăsător,maigreuadaptabil,rezistentlasolicit ări
repetitive
DA/NU
•hipersensibil,interiorizat,retras,nesigur,anxios……………………………………… …………
DA/NU
•tipcombinat……………………………………………………………………………………………
DA/NU
2.Emotivitate
•foarteemotiv,excesivdetimid,emo Ġiileîiperturb ăactivitatea……………………………………
DA/NU
•emotivdarf ărăreac Ġiidezadaptative…………………………………………………………………
DA/NU
•neemotiv,îndr ăzne Ġ………………………………………………………………………………………
DA/NU
3.Dispozi Ġieafectiv ăpredominant ă
•vesel,optimist……………………………………………………………………………………………
……………DA/NU
•maimulttrist,deprimat…………………………………………………………………………………
…………DA/NU
4.Însu úiriaptitudinale
•lucreaz ărepede,rezolv ăuúor úicorectsarciniledeînv ăĠare………………………………………
DA/NU
•rezolv ăcorect,darconsum ămaimulttimp úiinveste útemaimult ăenergie…………………….
DA/NU
•lucreaz ăgreoi,cuerori,nuseîncadreaz ăîntimp…………………………………………………
DA/NU
5.Tr ăsăturidecaracterîndevenire
a)atitudinifa Ġădemunc ă
•pozitive………………………………………………………………………………………………………
DA/NU
•negative…………………………………………………………………………………………………
DA/NU
b)atitudinifa Ġădeal Ġii
•pozitive………………………………………………………………………………………………………
DA/NU
•negative…………………………………………………………………………………………………
DA/NU
c)atitudinifa Ġădesine
•pozitive………………………………………………………………………………………………………
DA/NU
•negative…………………………………………………………………………………………………
DA/NU

108BIBLIOGRAFIE
Andrei, Mariana, Literatura român ă. Repere didactice , Editura Universit ăĠii din Pite úti,
Pite úti,2004,p.141;
Berbeceanu, Gabriela, Ghid orientativ pentru aplicarea curriculumului în înv ăĠământul
pre úcolar3/6-7ani ,Ed.Astra,2008;
Berger, G.,Omul modern úi educa Ġia sa, Psihologie úi educa Ġie , Editura Didactic ă úi
Pedagogic ă,Bucure úti,1989;
Boutière, Jean„Pove útile lui Creang ă”, în volumul: Studii despre opera lui Ion Creang ă,
Bucure úti,EdituraAlbatros,1973,p.152;155;164-165;
Boutière,Jean, Via ĠaúioperaluiIonCreang ă,EdituraJunimea,1976;
Bratu,B.,Pre úcolaritatea íNiveloptimalreceptivit ăĠiiúisensibilit ăĠii,1998,pag.15,30;
Bratu,B.,Pre úcolarul úiliteratura,EdituraDidactic ă úiPedagogic ă,Bucure úti,1977
Breban,Silvia,Goncea, Elena,Ruiu,Georgeta, Fulga,Mihaela, Metodeinteractivedegrup,
Ghidmetodic ,EdituraARVES,Bucure úti,2002.
Călinescu,George, IonCreang ă,EdituraPentruLiteratur ă,Bucure úti,1964
Coco ú,C.,Pedagogie ,EdituraPolirom,Ia úi,1996
Constantinescu,C., Copilul úiCopil ăria,EdituraDidactic ă úiPedagogic ă,Bucure úti;
Creang ă,Ion,Pove úti,Amintiri,Povestiri, EdituraMinerva,Bucure úti,1980;
Creang ă,Ion,Pove úti,Povestiri,Amintiri, Filmon,D.,EdituraIonCreang ă,Bucure úti,1987,
pag.5;
CurriculumNa Ġionalpentruînv ăĠământulpre úcolar3-5/7ani;
Dinc ă,Margareta,Metode de cercetare în Psihologie, Editura Universit ăĠii Titu Maiorescu
2003;
Dumitru, I., Matei, Gh., Metodica form ăriiúi cultiv ării abilit ăĠilor de comunicare ale
prescolarilor úielevilordeclasaI, EdituraCuvântulInfo,2005,Ploie útiDun ăreadeJos,
Gala Ġi,2004;
Ghidpentruproiectetematice„Abordareaînmanier ăintegrat ăaactivit ăĠilordingr ădiniĠa”,
EdituraHumanitasEduca Ġional,Bucuresti,2005;
Grama,Filofteia Curriculumpentruînv ăĠământulpre úcolar ,Ed.DPH,2008;
Ionescu, M.,Educa Ġia úidinamicaei, EdituraTribunaÎnv ăĠământului,Bucure úti, 1998pag.
49;
Kay,E.,Secolulcopilului, EdituraDidactic ă úiPedagogic ă,Bucure úti,1988,pag.51;

109M.E.C.I.,Metodeinteractivedegrup, EdituraMiniped,Bucure úti,2006;
Manolescu,Marin,„Proiectulmetodamodern ă,alternativ ă úicomplementar ădeevaluare”,în
revista,Înv ăĠământulpre úcolar,nr.1-2/2005,p.184.
Manolescu, Nicolae, Istoria literaturii române, Epoca marilor clasici, Bucure úti, Editura
Didactic ă úiPedagogic ă,1980,p.401;
Manolescu,Nicolae„Recitindpove útileluiIonCreang ă”,învolumulStudiidespreoperalui
IonCreang ă,Bucure úti,EdituraAlbatros,1973,p.231;
Munteanu, George, Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici, Bucure úti, Editura
Didactic ă úiPedagogic ă,1980,p.366;
Norbert,Sillamy, Dic Ġionardepsihologie, EdituraEnciclopedic,Bucure úti,1966;
Popescu-Neveanu,P.(subredac Ġie) úial Ġii,Psihologia úcolar ă,TipografiaUniversit ăĠiidin
Bucure úti,1987;
PredaV.,PleteaM.,GramaF., Activitateadidactic ădingr ădiniĠăDPH,2008
Sadoveanu, Mihail, în volumul: Ion Creang ă, Opere, Repere istorico-literare , Bucure úti,
AcademiaRomân ă,EdituraUniversEnciclopedic,2000,p.913
Salade,D.,Educa Ġie úipersonalitate, Editura Casac ărĠiide útiin Ġă,Cluj-Napoca,1995,pag.
58;
Salavastru,Dorin, Psihologiaeduca Ġiei,EdituraPolirom,Ia úi,2004
Scrisoare metodica: Documentele profesionale ío masura a calit ăĠii, activitatea
educatoarei,M.E.C.2007;
Stancu,Ilie,Copilul úicartea,EdituraDidactic ă úiPedagogic ă,Bucure úti,1968,p.44;
ùchiopu,Ursula, Psihologiavârstelor, EdituraDidactic ă úiPedagogic ă,Bucure úti,1995;
Toma, Georgeta, Suport pentru aplicarea noului curriculumpentru înv ăĠământul pre úcolar
nivel3-5ani,EdituraDelta,2009;
Tom úa,Ghe.,Psihopedagogiapre úcolar ă úiúcolar ă,EdituraBucure úti,2005;
Vianu,Tudor, Artaprozatorilorromâni,I, EditurapentruLiteratur ă,Bucure úti,1966,p.161;
Wallon, P. Cambier, A. Engelhart, D., Psihologia desenului la copil, Edit.Trei, Bucure úti,
pag.133,)
Zlate,M.,Introducereînpsihologie, EdituraPolirom,Ia úi,2000,pag.231;
Zlate, M.,Psihologia social ăa grupurilor úcolare,Editura Didactic ă úi Pedagogic ă,
Bucure úti,1972.