Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între [613425]

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

1
CUPRIN
S

INTRODUCERE
………………………….
……………………….
……..
..
..
………………..
………….
…..
….
.
..
..2

CAPITOLUL I

PARTICULARITĂȚII

FIZICO
–
GE
OGRAFICĂ A TERITORIULUI

1.1

Așezarea și d
elimitarea teritoriului
…
.
…
.
.
….
.
…
…………….
..
……
.
.
…….
..
…………….
.
….
.
.
….
..3

1.2

Geomo
rfologia și geologia regiunii…….
…………
.
………..
….
….
………
..
..
.
……………..
…..
..
..
..
.
..4

1.3

Caract
erizarea hidrografică………
.
………….
..
…….
.
…
……………….
…………………
……
.
..
….
.
..
.
..
.5

1.4 Clima..
…………………
…………………..
………………..
..
.
.
………………….
………………..
..
….
..
…
.
..
.
..
.5

1.4.1. Regimul termic……………………………
……………………………………………..
….
….
..
.
..
…6

1
.4.2.

Regimul pluviometric
…………………………………………………………
….
…
.
…6

1.5
.

Solurile…..
…………………………
………
…
…
….
.
………
…
……………
…
…
…
..
…
.
..
.
6

CAPITOLUL II

HABITATE FORESTIERE ÎNTÂLNITE PE VALEA JIUL
UI ÎNTRE
ROVINARI
ȘI ȚÂNȚÎRENI

2.1.
Istoricul cercetă
rilor botanice
………
…………..
.
..
.
.
……………………………………………………8

2.2
.
Considerații privind metoda de lucru și de prez
entare a
habitatelor
și
ve
getației

lemnoase
……
………………………………………………………………………………………….
…..
…..
.
..
..
…
..9

2.3
.
Caracterizarea generală a vegetației

și
a
faunei
.

din teritoriul cercetat………….
….
.
….
.
….11

2.4. Habitate
fore
stiere

întâlnite din teritoriul cercetat………………………..
…………………………14

2.5
.
Asociații vegetale lemnoase care nu sunt cuprinse în cadrul habiatatelor descrise
………49

CON
CLUZII………………..
..
…………………..
…
………….
…………
……
.
………
….
.
……………………
..
.
…
65

BIBLIOGRAFIE
………………
.
……………..
………..
…….
……..
………….
.
….
……
….
………………
…..
…
..
67

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

2

INTRODUCERE

Valea Jiului s
trăjuită de păduri întinse se desprinde din lanțul Carpaților Meridionali
ca o insulă ce ne stîrnește mereu curiozitatea și interesul.

Adăpostind o vegetație foarte variată specifică regiunilor biogeografice continentale
bazinul mijlociu al Jiului reprez
intă un peisaj unic din partea de sud
–
vest a României ce
atrage numeroase grupuri de drumeți spre monumentele istorice, de arhitectură
și nu numai.

Teritoriul cercetat este parte integrantă a

a
riei protejate ROSCI 0045
–

Coridorul Jiului

Flora
teritoriul
ui cercetat
are în componen
ț
ă peste 9
00 de specii

de cormofite care
formează vegeta
ția ierboasă si lemnoasă din acest colț de țară.

În acest areal se întâlnesc o serie de specii vegetale endemice și rare:
Atamantha
turbith
ssp.

hungarica, Campanula gross
ekii, Dactylorriza maculata, Epipactis atrorubens, E.
helleborine, Platanthera bifolia
,
Dentaria glandulifera, Symphytum cordatum,
Ruscus
aculeatus, Juniperus communis, Orchis purpurea
ș.a.

În teritoriul cercetat se întâlnesc următorele tipuru de habitate

forestiere:

91E0* Păduri aluviale de
Alnus glutinosa
și
Fraxinus excelsior

(
Alno
–
Padion,

Alnion incanae, Salicion albae
)

92A0

Zavoaie/Galerii cu Salix alba
și Populus alba

91Y0 Păduri dacice de stejar
și carpen

91M0 Păduri balcano
–
panonice de cer
ș
i gorun

9130 Păduri de fag de tip Asperulo
–
Fagetum

9170

Păduri de stejar cu carpen de tip
Galio
–
Carpinetum

Conform Manualului de interpretare a habitatelor forestiere în teritoriul cercetat se
întâlnesc
numeroase
tipuri de habitate forestiere

dintre ca
re o deosebită importan
ță prezin
tă
habitatul

prioritar
:

91E0
* Păduri aluviale de
Alnus glutinosa
și
Fraxinus excelsior
(
Alno
–
Padion, Alnion incanae, Salicion albae
) [Alluvial forests with
Alnus glutinosa
and
Fraxinus
excelsior
(
Alno
–
Padion, Alnion incanae,

Salicion albae
)]
;
CLAS. PAL.: 44.3, 44.2 și 44.13
.

Obiectul studiului de față îl reprezintă cercetarea și prezentarea
habitatelor forestiere

și
a
vegetației lemnoase din bazinul
mijlociu al
Jiului, între
Rovinari și
Țânțăreni
.

Cercetările
geobotanice

din

teritoriul cercetat s
–
au des
fășurat metodic în perioada 2016
–
2018
.

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

3
CAPITOLUL I

PROPRIETĂȚI

FIZICO
–
GE
OGRAFICE A TERITORIULUI

1.1
Așezarea și delimitarea teritoriului

Teritoriul luat în studiu începând cu anul 2016 este situat în bazinul mijlociu al Jiu
lui,
între l
ocalitățile Rovinari și
Țânțăreni
.

Fig. 1. Harta teritoriului cercetat, cu rețeaua hidrografică

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

4
1.2.Geomorfologia și geologia regiunii

Sub aspect geomorfologic, teritoriul cercetat cuprinde o treaptă de relief, bine
delimitată, zona subca
rpatică, reprezentată de
Subcarpa
ții Getici. Aceștia sunt dispuși între
râurile Motru
și Olteț. Cea mai de jos treaptă este formată de dealurile sudice, care se întin
d
de
–
a lungul platoului Getic

incluzând Piemontul Jiului

(fig.
2
).
Podișul Getic a suferit

modificări complexe ale peisajului natural ca urmare a exploatărilor carbonifere și a
termocentralelor gigant pe care le aprovizionau, datorită sondelor de extracție a
hidrocarburilor, datorită despăduririlor, pășunatului excesiv, desțelinirilor, datorită

alunecărilor de teren etc.

Teritoriul cercetat se caracterizează printr
–
o

structura monoclinală permite scăderea
altitudinilor de la peste 700 m, la sub 200 m, în partea de sud.

În teritoriul cercetat

apar
intercalații de argile ce produc alunecări de te
ren, dar și intercalații de cărbuni inferiori (lignit)
în partea vestică de
–
a lungul văii Jiului (Bazinul Motru
–
Rovinari). Între porii rocilor s
–
au
acumulat hidrocarburile.

Fig. 2
.

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

5

Substratul litologic a influențat
forma

terenului și face ca eroziu
nea sa fie
partial

intensă la rocile sedime
ntare, iar procesele de pe versanți

destul de active.

Procesul de modelare are

caracter agresiv, cu capac
itate de degradare a terenului
.
Dintre procesele geomorfologice actuale, apar ca specifice și predominante
:

–

pluvio
–
denudarea și eroziunea de suprafață;

–

procesele biochimice;

–

eroziunea fluvio
–
torențială.

În această privința pentru a opri procesele de eroziuneau fost facute urmatoarele
lucrarii: a fost stă
vilire
a acestor procese de degradare ș
i menține
re a echilibrului dinamic prin
lucrări antierozionale adecvate, prin reglementarea tăierilor
,

prin tratamente corespunzătoare,
prin lucrări de ajutorare și îngrijire ale regenerării naturale și a arboretelor, prin lucrări de
împ
ădurire și prin menținerea ș
i îm
bunătățirea stării fitosanitare a arboretelor.

1.3.
Rețea
ua

hidrografică

Teritoriul cercetat este situat în bazinul mijlociu al râului Jiu, acesta fiind unul dintre
cele mai importante râuri de la noi din țară a cărui lungime totală este de 331 Km.

Ace
st râu
se formează prin unirea

Jiului de Est

cu

Jiul de Vest

în apropiere de

localitatea
Petro
șani
. Râul
Jiu străbate mai multe unită
ți geografice Carpații Meridionali, Depresiunea Petroșani,
Depresiunea Târgu Jiu,

Podi
șul Getic
,

Câmpia Română
). Cei mai importanți afluen
ți sunt
Motrul

și

Gilortul
.

Dupa formarea Jiului la Iscroni, rîul, cu un debit mediu de 21,5 m
3
/s,
străbate un splendid defileu ieșind în depresiunea gorjană, mai jos

de Sadu. În defileu se varsă
în Jiu o serie de pâraie cu caracter torențial, din care mai importante sînt: Murga Mare,
Dumitra, Cerbănașul, Bratcul, unele însoțite de drumuri forestiere.

În aval de Sadu, Jiul mai primește pâraiele Porcu, Sîmbotin (cu Vîj
oaia și Hărăbaru) și
Cartiu care
–
și culege izvoarele deasupra localității Schela, începînd de aici, la vest, apele ce
vin din Munții Vîlcan sînt colectate în lacul temporar de la Rovinari (100000000 m
3
),
alimentat și de Jiu.

1.4.Clima

Dacă tinem

seama de d
atele climatice și de
încadrarea

climatică din ”Monografia
geografică a României ”, teritoriul studiat se
împarte

în următoarele unități de climă:

–

sectorul de climă continental moderată, timpul climei de dealuri c
u păduri (II Bp 5).

Trăsăturile gener
ale ale climei

zonale și regionale cond
iționate de factorii climatici

al

proceselor microclimatului sunt modificate de condiți
ile fizico
–
geografice locale

de relief.

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

6
Sub infența reliefului, fondul climatului zonal realizează o compartimentare climatică
locală
ce influențează direct
aș
ezarea

etajelor de vegetație.

1.4.1.
Regimul termic

Regimul termic

prezintă importante
schimbări

lunare și anuale. Oscilațiile temice a
u
un caracter pronunțat între punctele

joase și cele mai înalte ale reliefului.

Clima di
n zonă e
ste
temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără înghe
ț, cu precipitații neuniform repartizate,
cu vânt dominant dinspre nord, pe

Valea Jiului
.
Temperatura aerului, v
ariază în limite largi ca
urmare a diferen
țelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale sunt de 10,2° C la Târgu
Jiu, î
n depresiune, de aproximativ 3°
C.

Ca urmare a poziției sale geografice arealul municipiului Târgu Jiu beneficiază de un climat
t
emperat continental moderat de dealuri, cu influențe mediteraneene. Elementele climatice ce
caracteri
zează Municipiul Târgu Jiu sunt
specifice Depresiunii Târgu Jiu
–

Câmpu Ma
re
(
https://sites.google.com/site/informatiitgjiu/home/geografie/clima
–
si
–
demogra
fie
)

Apa

din sol variază în
de
cursul anului înregistrând un maxim în lunile august și
septembrie, dar nu
se ating

valori absolute mari (50

mm) care să indice o perioadă de
secetă
.

Regimul precipitațiilor atmosferice

și

cel al evapotranspirației sunt favo
rabile speciilor
forestiere din zona montană.

1.4.2.
Regimul pluviometric

Regimul pluviometric este caracterizat

prin precipitații atmosferice medii anuale de
8
20

mm
. C
ele mai bogate
luni ale anului
în precipita
ții sunt: mai, iunie și iulie

maximul
fiind
a
tins
în iunie, iar cele mai sărace
luni
sunt: noie
mbrie, decembrie și ianuarie,

minimul
în
registrându
–
se in

noiembrie.
Regimul precipitațiilor atmosferice și cel al evapotranspirației
sunt favorabile speciilor forestiere din
această zon
ă.

Precipitațiile
din timpul ierni

se acumulează în mare măsură, la suprafața solului sub
formă de zăpadă,
iar primăvara prin topire

se mărește

debitul pâraielor.

Concluzionând,

climatul zonei este favorabil creșterii și dezvoltării vegetației forestiere.

1.5. SOLURILE

D
in punct de vedere pedogeografic, teritoriul cercetat se înscrie în regiunea
dunăreano
–
pontică, domeniul argiluvisolurilor și cambisolurilor și subdomeniul solurilor
brune luvice, luvisolurilor albice pseudogleizate și pseudogleice, planosolurilor și solur
ilor
brune eu
–
mezobazice. Solurile au un conținut mare de argilă (
Ioan, 2003
). Pe suprafețe mai
restrânse s
–
au dezvoltat regosoluri, soluri erodate, soluri silvestre podzolice. Acolo unde sunt
condiții pentru stagnarea apei se declanșează pseudogleizarea.
Regimul aerohidric și

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

7
aprovizionarea cu elemente nutritive asigură condiții favorabile pentru dezvoltarea vegetației
forestiere dominate de cvercinee, cu o structură pe specii variată (
Florea și colab., 1983
).

În teritoriul cercetat se întâlnesc
mai multe
tipuri de stațiune forestieră ale României
(Chiriță și Pătășscoiu, 1972) și anume (Turbatu, 2003; Simion, 2003)

dintre care putem
aminti
:

–

Etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto
–
făgete (FD3), cu opt tipuri de
stațiune forestieră:

–

5112 Deluros d
e gorunete, stâncărie și eroziune excesivă, 724 ha;

–

5131 Deluros de gorunete, podzolit și podzolic, edafic mic, cu
Vaccinium
–
Calluna
,
–

91 ha;

–

5132 Deluros de gorunete, podzolit și podzolic argiloiluvial cu floră de tip
mezofit cu graminee (m), 19 ha
;

–

5152 Deluros de gorunete, brun slab
–
mijlociu podzolit edafic mijlociu (m), 48
ha;

–
5253 Deluros de goruneto
–
făgete, aluvial moderat humifer în lunca joasă, 2
ha, extinse pe 1.449 ha (16,2 %);

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

8
CAPITOLUL II

2.1. ISTORICUL CERCETĂRILO
R BOTANICE DIN TERITORIUL CERCETAT

Asupra florei Olteniei au adus contribuții: Buia Al., Șerbanescu I., Țopa E., Păun M.,
Maloș C., Popescu Gh., Cârțu D. ș.a. Numeroase date au fost inserate și în monumentala
opera Flora
R.P.R.
–
R.S.R.

(vol.
I
–
XII).

Din te
ritoriul cercetat sunt furnizate date despre flora: M. Păun, Gh. Popescu, C.
Maloș.

Date cu privire la flora și vegetația teritoriilor învecinate au fost furnizate de:
Păun M.
1967;
Roman N. 1971, 1974, în Sudul Podișului Mehedinți; Zaharia C.I. 1972, în B
azinul
Gilortului;
Păun M. & Popescu Gh. 1972, în Lunca Jiului; Maloș C. 1977, în Bazinul Superior
al Motrului; Costache I. 2002, 2005 în Bazinul Inferior al Motrului
.

Al. Beldie (1977
–

1979)
și V. Ciocârlan 2001 citează specii din zona studiată în
”Flora

României”
–

Determinator ilustrat al plantelor vasculare (vol. I și II)
și respectiv
Flora
ilustrată a României
.
Pteridophyta et Spermatophyta
.

În
zona

cercetat
a

s
–
au realizat numeroase studii
și cercetări
de floră și vegetație.

O importanță aparte o repre
zintă cele 760 coli de herbar donate de marele botanist
Erazmus Gyula Nyárády, membru deplin al Academiei Române, iar în 1949 coordonator de
onoare al celor 13 volume de Flora României.
Materialul a fost colectat și preparat de domnia
sa în excursiile efec
tuate între anii 1928
–
1930, în Oltenia, din Carpați până la Dunăre. De
–
a
lungul timpului, colecția de plante s
–
a îmbogățit și prin alte donații (Flora Oltenieae Exsiccata
–
1100 specii; donația Facultății de Agricultură
–

38 specii; donații de la diverse pe
rsoane fizice
(60)
–

herbar V. Bucșan, herbar M. Dițu, herbar A. Iliescu etc.), și achiziții (achiziție M. Păun
–

98 specii).

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

9
2.2.CONSIDERAȚII PRIVIND METODA DE LUCRU ȘI DE PREZENTARE
A

HABITATELOR
ȘI A

VEGETAȚIEI

Cercetările pe teren
s
–
au făcut
începând cu anul 2016
, din luna martie până
în luna
noiembrie
.

Pentru identificar
ea speciilor

s
–
a
u

folosit:
Flora

Europaea
, vol. I
–
V (1964
–
1980);
Flora

Italica
,

vol. I
–
II, de P. Zangheri (1976);

Flora României
,

vol. I
–
XII (1952
–
1976);

Flora

României
, vol.

I
–
II de Al. Beldie (1977, 1979);
Flora

ilustrată

a

României

–

Pteridophyta

et

Spermatophyta
,
de V. Ciocârlan (2000)
.

În ceea ce privește nomenclatura
am adoptat soluțiile

care sunt cons
iderate corecte, în
acord

cu
Codul

internațional

de

Nomenclatură

Botan
ică

(Code de Tokyo
, 1993). Pentru ca
lucrarea să aibă un caracter unitar
s
–
a folosit nomenclatura lui

V. Ciocârlan (2000), care
cuprinde marea majoritate a restructurărilor actuale în nomenclatură.

În studiul părții

vegetal
e

din
teritoriul cercetat
s
–
au ut
ilizat metodele de cerce
tare
fitosociologică în conformitatea

școlii fitosoc
iologice central
–
europene, purtând

la bază
principiile și metodele elaborate de
J. Braun
–
Blanquet
(1926) și adaptate de
A. Borza (1934)
la
particulari
tățile vegetației țării noastr
e. În d
enumirea asociațiilor vegetale a fost realizată
ținând
u
–
se

cont de preve
derile

Codul
ui

de nomenclatură

fitosociologică
(2000).

Pentru
clasificarea
și determinarea
asociațiilor vegetale
s
–
au folosit lucrări
privi
nd
vegetația României, redacta
te de

G. Coldea
(1986, 1991),
D. Ivan
–

coordonator (1992),

V.
Sanda et

al. (1997).

În urma cercetărilor
desfasurate, au fost s
–
au împarțit

în
1
0

asociații vegetale
ierboase

și
grupate în 5

clase. Au fost efectuate aproximativ

10
0 relevee, care

au fo
st
grupate

și
sistematizate

în tabele fitosoc
iologice. Mărimea suprafețelor

probă a fost stabilită în funcție de
tipul de vegetație,
variind,
de

la 200 m
2
pentru pajiști

până la 2 m
2
pentru stâncării
.
Aranjarea

tabelelor fitosociologice s
–
a realizat după
criteriul cenotaxonomic. S
–
a notat și constanța
speciilor (K) în caz
ul asociațiilor l
a minim 5 relevee.

Pentru determinarea
și descrierea Habitatelor Natura 2000 care au la bază asociația
vegetală am utilizat: Manualul de interpretare a habitate
lor din România (O. Mountford et al.,
2008)
și Habitat Fact Sheet (O. Mountford et al., 2008).

În lucrare au fost folosite următoarele abreviații:

–
pentru elementele floristice:

Cosm
–

cosmopolit

Adv
–

adventiv

Eua
–

eurasi
atic

E

–

european

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

10
Ec
–

central
–
european

Alp
–

alpin

Arct
–

arctic

Atl
–

atlantic

Med
–

mediteranean

sM
–

submediteranean

Cont
–

continental

Pont
–

pontic

Pan
–

panonic

Carp
–

carpatic

End
–

endemic

Cauc
–

caucazian

Anat
–

anatolic

Sudet
–

sudetic

Dac
–

dac
ic

Balc
–

balcanic

Apen.
–

apenin

As
–
N.
–

nord asiatic

Cp
–

circumpolar

Bor
–

boreal

–
pentru bioforme:

Ch
–

camefite

MPh
–

megafanerofite

mPh
–

mezofanerofite

NPh
–

nanofanerofite

Ph
–
l
–

liane

Indicii ecologici:

U
–
umiditate
;

T
–
temperatură

;

1
–
1,5 = xerofile 1
–
1,5 = criofile (hekistoterme)

2
–
2,5 = xero
–
mezofile 2
–
2,5 = microterme

3
–
3,5 = mezofile 3
–
3,5 = micromezoterme

4
–
4,5 = mezo
–
higrofile 4
–
4,5 = m
oderat termofile

5
–
5,5 = higrofile 5
–
5,5 = termofile

6 = hidrofile 0= amfitolerante (euriterme)

0 = amfitolerante (eurihide)

R
–

reacția solului
;

1
–
1,5

= puternic acidofile

2
–
2,5 = acidofile

3
–
3,5 = aci
do
–
neutrofile

4
–
4,5 = slab acid
–
neutrofile

5
–
5,5 = neutro
–
bazifile

0 = amfitolerante (euriionice)

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

11
2.3.

CARACTERIZAREA GENERALĂ A VEGETAȚIEI

DIN TERITORIUL CERCETAT

Vegetația din
bazinul

Jiului, între
Rovinari și
Țânțăreni

este caracteristică
zonei
Subca
rpatice a Olteniei
,
Piemontului
Jiului,
cu unele particularități conferite de relief,
altitudine, climă, natura rocilor și a solului.

Pajiș
til
e folosite de localnici ca

fânețe,
se

caracterizează

printr
–
o diversitate foarte
mare, fiind alcătuite

d
in specii

de
furajere de Poaceae
. Aici se întâlnesc populaț
ii bogate de
orhidee cum ar fi
:

Orchis militaris
,
O. ustulata,
O. tridentata, O. morio

(fig. 3)
, O.
coriophora
, O.
purpurea

(fig.
3
)

etc.

Fig. 3.
Orchis morio

Pădurile ocupă o suprafață

mare
din
acest
t
er
itoriul
.
Dintre plantele care formează
pătura ierboasă a pădurii putem menționa: plante erbacee viu colorate
: Dentaria bulbifera,
Primula officinalis, Anemone nemorosa, Pulmonaria rubra, Hieracuim transilvanicum,
Allium ursinum, Oxalis acetosella, Hepati
ca nobilis, Aposeris foetida, Epipactis atrorubens,
Cephalanthera rubra, Orchis morio (fig. 6)Viola reichenbachiana, Helleborus purpurascens,
Paris quadrifolia, Luzula luzuloides, L. sylvatica,
Orchis purpurea
(fig. 4)

ș.a.

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

12

Fig. 4
.

Orchis purpurea

Ari
nișurile formate din arinul

negru
–

Alnus

glutinosa

delimitează

pe anumite porțiuni
râurile și unele văi din

acest teritoriul
. Acestea gă
zduiesc o flora caracteri
sică

iubitoare

de
umezeală
.

Habitatele ac
vatice sunt reprezentate prin

râurii,

pâ
râiașe

și b
ălț
i
în care se dezvoltă

o

floră

și
o
vegetație
speci
fică
.

Fauna
din zonă
cercetată
este
foarte bogată

beneficiind de

un deosebit interes științ
ific.

Aici se întâlnesc specii rare și proteja
te atât din cadrul vertebratelor dar

și al
ne
vertebratelor.

Dintre reptile sunt întâlnite
:

–

șarpele de casă

–

Natrix natrix;

–

vipera de

munte

–

Vipera berus berus;

–

ș
arpele

de alun

–

Coronella austriaca austriaca;

–

năpâ
rca
–

Anguis fragilis;

–

sopârla de ziduri

–

Podarcis muralis,

–

ș
op
arla

de munte

–

Lacerta vivipara; etc.

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

13

Î
n

cee
a ce priveste ornitofauna până la momentul actual

au fost identificate
mai multe

specii

de păsări
,

dintre acestea

o serie sunt

menț
ion
ate ca specii strict protejate în Convenț
ia
de la Berna
–

Convenț
ia pentru
protejarea vieții să
lbatice
ș
i a habitatelor naturale din Europa
.

La marginea râ
urilor sunt intalnite frecvent:

–

codobatura albă
–

Motacilla alba;

–

codobatura galbenă
–

M. cinerea
;

–

pescă
relul negru
–

Cinclus cinclus

etc.

Specile

de mami
fere mici sunt

b
ine reprezen
tate

fiind însă insuficient cercetate
.

În acest teritoriul

se

întâlnesc următoarele specii de animale salbatice
:

–

porcul mistret
–

Sus scrofa
;

–

căpriorul
–

Capreolus capreolus
;

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

14
2.4. HABITATE
FORESTIERE NATURA 200
0 ÎNTÂ
LNITE ÎN
TERITORIUL CERCETAT

I
. Habitat
ul

92A0 Zăvoaie/Galerii cu
Salix alba
și
Populus alba
/

RO habitat type
code: R4405
–
4411

Acest tip de habitat cuprinde pădurile ripariene, zăvoaie sub formă de galerii din
bazinul mediteranean dominate de
Salix

alba

și
Salix fragilis

sau specii de sălcii înrudite cu
acestea și păduri mediteranean central
–
eurasiatice nultistratificate cu specii de
Populus

ssp.,
Ulmus

ssp.,
Salix

ssp.,
Alnus

ssp.,
Acer

ssp.,
Tamarix

ssp.,
Juglans regia

și liane
.

Acest tip de hab
itat se dezvoltă
pe soluri: de tip aluviosol, nisipoase, mijlociu
profunde, uneori scheletice, mezobazice, umede
–
ude, cu posibile deficite în timpul verii,
mezotrofice
–
eutrofice

(conform Habitat Fact Sheet, 2008).

Habitatul 92A0 se dezvoltă pe malul Jiulu
i
și afluenților săi și este edificat pe baza
următoarelor specii caracteristice

și dominante
:
Salix alba, Populus alba, P. nigra, Fraxinus
angustifolia, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Rosa canina, Euonymus europaeus,
Sambucus nigra, Prunus spinosa,

Rubus caesius, Vitis vinifera ssp. sylvestris, Clematis
vitalba,

Humulus lupulus, Agrostis stolonifera, Althaea officinalis, Galium rubioides, Cicuta
virosa, Lycopus europaeus, Lysimachia nummularia, L. vulgaris, Physalis alkekengi,
Ranunculus repens, Scu
tellaria galericulata, Solanum dulcamara, Asparagus

tenuifolius,
Myosoton aquaticum, Poa trivialis,

Eupatorium cannabinum, Bidens tripartita,

Lythrum
salicaria, Myosotis scorpioides,

Equisetum arvense, Stachys palustris, Agropyron repens,
Urtica dioica, Gl
echoma hederacea,

Angelica sylvestris, Mentha aquatica, Rumex
obtusifoliu,

Leucojum aestivum
.

De cele mai multe oro printre aceste specii se înfiripează
și specii invazive ca:
Amorpha fruticosa, Rubus caesius

și
Ailanthus altissima
. Aceste specii
pot avea

o dezvoltare
masivă în unele

fitocenoze depășind 10% din acoperire, sufocând celelalte

specii din stratul ierbos și subarbustiv
și chiar puieții de plop.

Habitatul 92A0 este edificat de asocia
ția vegetală
Salici
–
Populetum

Meijer
–
Drees
1936
.

1.
As
ocia
ț
ia
Salici
–

Populetum

Meijer
–

Drees 1936

Fitocenozele edificate de
Populus alba

și
Populus nigra

cu
Salix alba

alcătuiesc
zăvoaie dense și bine dezvoltate în luncile râurilor.
În teritoriul cercetat

fitocenoze
ale acestei
asocia
ții se întâlnresc în lunc
a Jiului. Uneori unele fitocenoze
au fost înlocuite cu plantații de
Populus x canadensis
. În teritoriul cercetat asoc
iația se întâlnește frecvent înre
lunca
Rovinari
și Țânțăreni
.

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

15

Din punct de vedere fizionomic
și floristic această a
sociați
e

are o compozi
ție
asemănătoare cu asociația
Salicetum albae

cuprinzând o setie de specii de luncă.

Conform bibliografiei (
(Mucina et al. 1993; Mititelu et
al. 1972, 1975; Lupu 1979 etc.)
plopișurile formează o asociație caracteristică, deosebindu
–
se de sălciișuri nu num
ai prin
fizionomia proprie, ci și printr
–
o compoziție floristică complexă, mai bogată și mai variată, în
care abundă numeroase specii caracteristice pădurilor și tufărișurilor din clasele
Querco
–

Fagetea, Rhamno
–
Prunetea, Quercetea pubescentis

etc. De ase
menea, în compoziția floristică
pătrund, mai ales într
–
o serie de poieni, și multe specii erbacee din clasele
Molinio
Arrhenatheretea, Festuco
–
Brometea, Galio
–
Urticetea

etc. În micro
depresiuni și în micile
lagune

și cu exces de umiditate se instalează o s
erie de specii clasele
Phragmiti
–

Magnocaricetea

și
Bidentetea tripartiti
.

Ass. 1.
Salici
–

Populetum

Meijer
–

Drees 1936

Tabelul nr. 1

Nr. releveului

1

2

3

4

5

K

Închegarea coronamentului

0,7

0,7

0,7

0,6

0,7

Acoperirea stratului ierbos(%)

40

30

30

40

60

Suprafața de probă (m2)

400

400

400

400

400

Char. Ass.

Populus alba

2

2

2

3

3

V

Populus nigra

3

2

3

2

3

Salix alba

1

1

1

2

2

V

Salix fragilis

+

+

+

+

+

V

Populion albae

Asparagus tenuifolium

+

+

+

+

+

V

Salicion triandrae

Agrostis stolonifera

1

+
–
1

1

2

2

III

Urtica dioica

1

1

1

2

2

V

Poa trivialis

+

+

+

+

+

V

Salicion albae

Rubus caesius

1

+
–
1

1

2

2

V

Salix fragilis

+

+

+

+

+

V

Amorpha fruticosa

1

1

1

2

2

V

Lysimachia nummularia

+

+

+

+

+

V

Salicetalia

et Salicetea purpurea

Salix purpurea

–

+

+

+

–

III

Rorippa sylvestris

+
–
1

1

1

1

1

V

Ranunculus repens

2

1

1

1

1

IV

Stachys palustris

+

–

–

–

+

II

Myosoton aquaticum

–

+

+

+

+

IV

Phragmitetalia

Lycopus europaeus

+

+

–

+

–

III

Lythrum sa
licaria

+

+

+

+

+

V

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

16
Phragmites australis

+

+

+

+

+

V

Querco
–

Fagetea

et Rhamno
–
Prunetea et Quercetea pubescentis

Brachypodium sylvaticum

+

+

–

+

–

III

Athyrium filix
–
femina

+

+

+

+

+

V

Carex digitata

+

+

+

+

+

V

Corylus avellana

+

+

–

+

–

III

Geum urbanum

+

+

+

+

+

V

Dryopteris filix
–
mas

+

+

+

+

+

V

Rosa canina

+

+

–

+

–

III

Viburnum opulus

+

+

+

+

+

V

Viburnum lantana

+

+

+

+

+

V

Evonymus europaeus

+

+

–

+

–

III

Prunus spinosa

+

+

+

+

+

V

Crataegus monogyna

+

+

+

+

+

V

Ligustrum vulga
re

+

+

–

+

–

III

Molinio
–
Arrhenatheratea

et Festuco
–
Brometea et Galio
–
Urticetea

Dactylis glomerata

+

+

–

+

–

III

Agrostis stolonifera

+

+

+

+

+

V

Holcus lanatus

+

+

+

+

+

V

Trifolium repens

+

+

–

+

–

III

Agrostis capillaris

+

+

+

+

+

V

Lysima
chia nummularia

+

+

+

+

+

V

Brachypodium sylvaticum

+

+

–

+

–

III

Athyrium filix
–
femina

+

+

+

+

+

V

Carex digitata

+

–

+

–

+

III

Brachypodium sylvaticum

+

–

–

–

+

II

Athyrium filix
–
femina

–

+

+

+

+

IV

Carex digitata

+
–
1

1

1

1

1

V

Corylus avellana

+

+

+

+

+

V

Geum urbanum

+

–

+

–

+

III

Dryopteris filix
–
mas

+

–

–

–

+

II

Rosa canina

+

+

+

+

+

V

Viburnum opulus

+

–

+

–

+

III

Viburnum lantana

+

–

–

–

+

II

Evonymus europaeus

+

–

+

–

+

III

Prunus spinosa

+

+

+

+

+

V

Crataegus monogyna

+

–

+

–

+

III

Ligustrum vulgare

+

–

–

–

+

II

Variae Syntaxa

Salix cinerea

+

+

+

+

+

V

Salix fragilis

+

–

+

–

+

III

Salix purpurea

+

–

–

–

+

II

S. triandra

+

+

+

+

+

V

Populus alba

–

–

+

+

+

III

Frangula alnus

+

+

+

+

+

V

Locul și data efectuării releveelor
: 1
–
5, V. Jiului, 11.VI.2017

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

17

II
. Habitatul 91E0* Păduri aluviale de
Alnus glutinosa
și
Fraxinus excelsior

(
Alno
–
Padion, Alnion incanae, Salicion albae
) [Alluvial forests with
Alnus glutinosa
and
Fraxinus excelsior

(
Aln
o
–
Padion, Alnion incanae, Salicion albae
)]/
CLAS. PAL.: 44.3,
44.2 și 44.13
/RO habitat type code: R4401, R4402, R4405, R4407, R4408

Acest tip de habitat grupează: zăvoaie motane edificate de
Alnus incana

și
Telekia
speciosa
, păduri daco
–
getice de lunci

co
linare edificate de
Alnus glutinosa

și
Stellaria
nemorum
, păduri

daco
–
getice de
Populus nigra

cu
Rubus caesius
, păduri

danubiene de
Salix
alba

cu
Rubus caesius

și păduri danubiene

de
Salix alba

cu
Lycopus exaltatus
.

Principlalele specii caracteristice
și
dominante sunt:
lnus glutinosa,
A. incana, Salix
alba, S. fragilis, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Ulmus glabra, U. minor, U. laevis,
Prunus padus, Frangula alnus, Rubus caesius, Telekia speciosa, Angelica sylvestris,
Aegopodium podagraria, Matteucia

struthiopteris, Thelypteris palustris, Petasites albus, P.
hybridus, Ranunculus ficaria, Carex remota, C. brizoides, C. pendula, Stellaria nemorum,
Agrostis stolonifera, Persicaria (Polygonum) hydropiper, Bidens tripartita, , Lycopus
europaeus, L. exalta
tus, Caltha palustris (laeta), Festuca gigantea, Brachypodium
sylvaticum, Impatiens noili
–
tangere, Cardamine impatiens, Equisetum telmateia, Leucojum
aestivum, L. vernum,

Geum rivale, Lysimachia nummularia, Humulus lupulus

(Habitat fact
S
heet, 2008, Mountf
ord et al.).

Habitatul ese edificat de comunită
țile vegetale descrise mai jos.

2.
Ass.

Stellario nemori
–
Alnetum glutinosae

(Kärstner 1938) Lohm. 1957
(Syn.:
Alnus glutinosa
–
Salix purpurea

Paucă 1941,
Alnetum glutinosae

Meijer
–
Drees
1936,
Aegopodio
–

Alnetum preacarpati
cum

V. Kárpati, Kárpati
I et. Jurko 1963)
(Tabelul nr. 2
)

Această asociație grupează zăvoaiele edificate de
Alnus glutinosa

ce se întâlnesc în
lungul râurilor din regiunile colinare și montane. În teritoriul cercetat această asociație se
găsește frecven
t pe malul
Jiului
și pe malul tuturor afluenților.

Prezintă o structură floristică bogată și heteregenă.

La alcătuirea stratului ierbos
participă cu o constanță ridicată următoarele specii:
Stellaria nemorum, Impatiens noli
–
tangere, Circaea lutetiana, Sta
chys sylvatica, Glechoma hirsuta, Euphorbia amygdaloides,
Brachypodium sylvaticum, Geum urbanum, Anemone nemorosa, Ranunculus repens, Salvia
glutinosa, Carex remota
etc. Stratul erbaceu este alcătuit în special din specii caracteristice
pădurilor din Querc
o
–
Fagetea.

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

18
La alcătuirea fitocenozelor participă sporadic și specii caracteristice claselor Molin
io
–
Arrhenatheretea și Galio
–
Urticetea.

Stratul arborescent și cel arbustiv prezintă în afară de
Alnus glutinosa

următoarele
specii:
Alnus incana, Fraxinus ex
celsior, Ulmus glabra, Corylus avellana, Cornus sanguinea,
Sambucus nigra, Crataegus monogyna, Rosa canina, Viburnum opulus, Eunymus europaea,
Ligustrum vulgare,

precum și liana
Clematis vitalba
.

În cadrul asociției poate fi descrisă și subasociația edifi
cată prin abundența dominanța
mare a speciei
Matteucia struthiopteris
:
struthiopterietosum filicastri

Tx. 1937.

Alnus glutinosa
prezintă un rol important î
m
potriva eroziunii solului, în special a
malurilor.

Ass.
Stellario nemori
–
Alnetum glutinosae
(Kärst
ner 1938) Lohm. 1957

Tabelul nr. 2

Nr. releveului

1

2

3

4

5

K

Inchegarea coronamentului

0,
7

0,6

0,6

0,7

0,6

Acoperirea stratului ierbos (%)

6
5

7
0

40

60

50

Suprafața de pronbă (m
2
)

400

400

400

400

400

Char. ass.

Alnus glutinosa

4

4

4

4

4

V

Stellaria nemorum

+

+

+

+

+

V

Alno
–

Ulmion

Ulmus glabra

+

+

+

+

+

V

Festuca gigantea

+

+

+

+

+

V

Ranunculus repens

1

1

2

1

1

V

Carex remota

2

2

2

1

1

V

Lysimachia nummularia

+

+

+

+

+

V

Matteuccia struthiopteris

2

2

2

3

3

V

Fraxinus exce
lsior

–

–

+

–

+

I
I

Impatiens noli
–
tangere

+

+

–

–

–

II

Circaea lutetiana

+

+

+

–

–

III

Chrysosplenium alternifolium

+

+

–

–

–

II

Carex digitata

–

+

–

–

+

II

Fagetalia

Anemone ranunculoides

+

+

+

–

+

IV

Salvia glutinosa

+

+

+

+

+

V

Luzula luz
uloides

+

–

+

–

–

II

Euphorbia amygdaloides

+

+

+

+

+

V

Leucojum vernum

1

1

1

1

1

V

Viola reichenbachiana

+

+

+

+

+

V

Anemone nemorosa

+

+

+

+

+

V

Dentaria glandulosa

+

+

+

–

–

IV

Athryrium filix
–
femina

+

+

+

+

+

V

Querco
–

Fagetea

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

19
Geum urba
num

+

+

+

–

–

III

Ligustrum vulgare

–

–

+

+

+

III

Fragaria vesca

+

+

+

–

–

III

Ranunculus ficaria

+

+

+

+

–

IV

Moehringia trinervia

+

+

+

–

+

IV

Brachypodium sylvaticum

+

+

–

+

+

IV

Dryopteris filix
–
mas

+

+

+

–

–

III

Corylus avellana

–

+

+

+

+

IV

G
alio
–

Urticetea

Aegopodium podograria

+

+

+

+

+

V

Lapsana communis

+

+

+

+

+

V

Geranium robertiaum

+

+

+

+

+

V

Molinio
–
Arrhenatheretea

Agrostis stolonifera

+

+

+

–

–

III

Poa pratensis

–

+

+

–

–

II

Variae Syntaxa

Alliaria petiol
ata

+

+

+

+

+

V

Sambucus nigra

+

+

+

+

+

V

Mycelis muralis

+

+

+

+

+

V

Geranium robertianum

+

+

+

+

+

V

Urtica dioica

+

+

–

+

+

IV

Glechoma hederacea

+

+

+

+

+

V

Plantago major

+

–

–

+

–

II

Stellaria media

+

+

+

–

+

IV

Locu
l și data efectuării releveelor:

1
–
5
–

V. Jiului
,
1
2.VI
I.2017

2.

Salicetum albae
Issler 1924 (Syn.
Salicetum albae
–
fragilis

Issler 1
926 em Soó 1957)
(Tabelul nr. 3
)

Zăvoaie cu
Salix alba

se întâlnesc frecvent în Oltenia, pe malul pâraielor și râurilor,
mai ales sub formă de benzi de o parte și de alta a acestor ape. Se întâlnesc de la câmpie până
în etajul colinar. Astfel de fitocenoze au fost analizate pe malul
Jiului la Pe
șteana
.

Fitocenozele de
Salix alba
din toată
țara se caracterizează

prin prezen
ța în stratul
arbustiv, alături de specia edificatoare
și a uirmătoarelor specii:
Salix fragilis, S. Purpurea,
Populus alba
și
Alnus glutinosa
.

Dintre speciile ierboase frecvent întâlnite putem amintii:
Mentha longifolia
,
Agrostis
stolonifera
,
Glechoma hederacea
,
Ranunculus repens
,
R. sceleratus
,
Urtica dioica
,
Equisetum
arvense, Lytrum salicaria, Saponaria officinalis, Althaea officinalis,
(fig. 5
)
Poa trivialis,
Cirsium oleraceum, Lycopus europaeus, Prunella vulgaris, Trifolium pratense.

Ra
murile tinere și lăstarii de răchită sunt folosite de către localnici în gospodării.

De asemenea scoarța ramurilor de
Salix alba

este folosită în fitoterapie, având

aceleași proprietăți ca și scoarța de răchită și răchită roșie.

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

20

Fig.
5

Althaea offic
inalis

Ass.
Salicetum albae
Issler 1924

Tabelul nr.
3

Nr. r
eleveului

1

2

3

4

5

K

Închegarea coronamentului

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

Acoperirea stratului ierbos(%)

40

50

50

60

60

Suprafața de probă (m
2
)

200

100

200

100

100

C
har. Ass.

Salix alba

3

3

3

3

3

V

Salix fragilis

2

2

2

2

2

V

Populus nigra

+

–

–

–

+

II

Populion albae

Populus alba

–

–

–

+

+

II

Salicion triandrae

Agrostis stolonifera

2

2

1

2

2

V

Urtica dioica

1

1

1

2

2

V

Poa trivialis

1

1

1

1

1

V

Salicion albae

Rubus caesius

1

1

1

1

1

V

Salicetalia et Salicetea purpurea

Salix purpurea

–

+

+

+

–

III

Rorippa sylvestris

1

1

1

1

1

V

Ranunculus repens

1

1

1

1

1

V

Stachys palustris

1

1

1

1

1

V

Phragmitetalia

Lycopus eu
ropaeus

+

+

–

+

–

III

Lythrum salicaria

+

–

+

–

–

II

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

21
Variae Syntaxa

Mentha longifolia

–

+

+

+

+

IV

Ranunculus ficaria

1

1

1

1

1

V

Conium maculatum

1

1

1

1

1

V

Polygonum hidropiper

1

1

1

1

1

V

Solanum dulcamara

+

–

–

–

+

II

Equisetum arvense

+

+

+

+

+

V

Agropyron repens

–

–

+

+

+

III

Prunella vulgaris

1

1

1

1

1

V

Locul și data efectuării releveelor
: 1
–
5, V. Jiului
, 17.VI
.2016

4
.
Salicetum purpureae

(Soó 1934 n.n.) Wendelbg.
–
Zelinky 1952

(Tabelul nr. 4
)

Fitocenozele edificate de
Salix purpurea

se întâlnesc sub forma unor fâșii sau pâlcuri
mici, vegetând

pe soluri umede, în luncile din teritoriul studiat.

Sunt fitocenoze mezofile

spre
mezo
–
higrofile, micromezoterme
, euriionice cu puternice
nfluențe slab acid
–
neutrofile.

În stratul arbustiv domină specia edificatoare
Salix purpurea
.
Stratul ierbos se
ca
racterizează printr
–
o compoziție floristică heterogenă, la alcătuirea acestuia participând
frecvent următoarele specii:
Ranunculus

repens
,
Tussilago

farfara
,
Agrostis

stolonifera
,
Poa
pratensis
,
Filipendula ulmaria
,
Lysimachia numularia
,
Dactylis glomerata
,
Ranunculus
ficaria
,
Thelipteris palustris
,

Humulus lupulus
,

Festuca gigantea, Stelaria nemorum, Rubus
caesius
.

Ramurile de răchită sunt folosite de către localnici pentru confecționarea diferitelor
împletituri din nuiele tradiționale. Răchita roșie este

o importantă plantă meliferă. La alcătuirea
fitocenozelor participă și numeroase specii cu importanță fitofarmaceutică.

Ass.
Salicetum purpureaea
(Soó 1934 n.n.) Wendelbg.
–
Zelinky 1952

Tabel nr. 4

Nr. releveului

1

2

3

4

5

K

Expoziția

SE

SV

–

–

–

A
coperirea stratului arbustiv (%)

70

70

7
0

60

70

Acoperirea stratului ierbos (%)

50

65

60

7
0

60

Suprafața de probă (m
²)

50

50

50

50

50

Char. ass.

Salix purpurea

4

4

4

3

4

V

Alnetea glutinosae

Alnus glutinosa

+

+

+

–

–

III

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

22
Thelypt
eris palustris

+

–

+

+

–

III

Salicetea purpureae

Salix alba

+

+

+

+

+

V

Salix fragilis

+

1

+
–
1

1

1

V

Rubus caesius

+

+

+

+

–

IV

Calystegia sepium

+

+

+

+

+

V

Saponaria officinalis

+

+

+

+

+

V

Lysimachia nummularia

+

+

+

+

+

V

Humulus lupul
us

+

+

+

+

–

IV

Alno
–
Ulmion

Alnus incana

–

–

+

+

–

II

Stellaria nemorum

–

–

+

+

+

III

Equiesetum arvense

+

–

+

+

–

III

Festuca gigantea

+

+

+

+

+

V

Querco
–
Fagetea

Athyrium filix
–
femina

+

+

+

–

+

IV

Ranunculus ficaria

2

2

3

3

3

V

Mol
inietalia

Agrostis stolonifera

1
–
2

2

2

1

2

V

Filipendula ulmaria

2

2

2

2

2

V

Molinio
–
Arrhenatheretea

Poa pratensis

+

+

+

+

+

V

Dactylis glomerata

+

+

+

+

+

V

Vicia cracca

+

+

+

+

+

V

Trfolium repens

+

+

+

+

+

V

Variae syntaxa

Ranunculus repens

+

+

+

+

+

V

Lamium maculatum

+

+

+

+

+

V

Rorippa sylvestris

+

+

+

+

+

V

Sambucus nigra

+

+

+

+

+

V

Prunella vulgaris

–

+

+

–

+

III

Tussilago farfara

1

+

1

+

1

V

Galium apparine

+

+

+

+

+

V

Diferite specii briofite

+

+

+

+

+

V

Locul și data efectuării releveelor
: 1
–
5,
–
V. Jiului, 11.V.2016

III. Habitat 91M0 Păduri balcano
–
panonice cu cer, gorun, gârniță (
Quercus
petraea, Q. cerris, Q. frainetto
)/ RO habitat type code:
R4132, R4133, R4140, R4149
–
4155

Pădurile sub
–
continentale termo
–
xerofile de cer (
Quercus cerris
),

gorun (
Quercus
petraea
) și gârniță (
Quercus frainetto
) sunt

răspândite în regiunile colinar
–
deluroase panonice
și nordbalcanice. De remarcat este prezența arțarului tătăresc (
Acer tataricum
), specie
cont
inentală, lipsind însă specii tipic

submediteraneene, cum sunt cărpinița (
Carpinus
orientalis
) și ghimpele (
Ruscus aculeatus
).

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

23

Acest habitat are la bază următoarele specii:
Quercus petraea Q. dalechampii, Q.
polycarpa, Q. cerris, Q. frainetto, Acer tatari
cum, Tilia tomentosa, Ligustrum vulgare,
Euonymus

europaeus, Festuca heterophylla, Carex montana, Poa nemoralis, Potentilla alba,
Potentilla micrantha, Tanacetum corymbosum, Campanula

persicifolia, Digitalis grandiflora,
Vicia cassubica, Viscaria vulgaris,

Lychnis coronaria, Achillea distans, Silene nutans,
Hieracium sabaudum,

Galium schultesii, Lathyrus niger, Peucedanum oreoselinum,
Helleborus odorus, Asperula taurina, Luzula forsteri, Brachypodium sylvaticum,

Crocus
flavus, Carex praecox
.

Acest habitat

este edificat de asocia
țiile vegetale descrise în continuare.

5
. Ass.

Quercetum cerris

Georgescu 1941 (Syn.
Quercetum cerris

Borza 1931 n.n.,
Quercetum cerris

typicum Pașc., et al. 1956)

(Tabelul nr.
5
)

Cerul (
Quercus cerris
) este bine reprezentat în pa
rtea meridională a țării (Banat,
Oltenia, Muntenia). În părțile transilvănene trăiește atât la șes, cât și în părțile deluroase,
solitar sau împreună cu alte specii de
Quercus
, alcătuind uneori păduri întovărășit de carpen și
fag și este localizat adeseori

numai la marginea pădurilor, neputând suporta umbra altor arbori
(Prodan 1939).

Conform datelor din literatură cea mai mare suprafa
ță ocupată de
Quercus
cerris

se află în Oltenia și Muntenia (Pop & Cristea 2002).

Ceretele ca tip de pădure au fost studiate

de C.C. Georgescu (1941) din regiunea
Brănești
–

Ilfov. Asociația se dezvoltă pe soluri brun roșcate de pădure sau brune de pădure,
reci, cu compactitate mare pe care apa provenită din ploi și din topirea zăpezilor stagnează,
împiedicând astfel dezvoltare
a florei ierboase.

În stratul arborescent alături de specia dominantă
Quercus cerris
, mai întâlnim:
Acer
campestre
,
Quercus farnetto

și
Carpinus betulus
. Stratul arbustiv este dominat de:
Crataegus
monogyna
,
Ligustrum vulgare
,
Ulmus minor

și
Acer tataric
um

(M. Niculescu, 2009).

Speciile cu dominanță mai mare în stratul ierbaceu sunt:
Arum orientale
,
Brachypodium sylvaticum
,
Polygonatum latifolium
,
Festuca valesiaca
,
Lithospermum
purpureocaeruleum
,
Carex tomentosa
,
Anchusa officinalis
(fig. 6
),

Ranuncul
us auricomus
(fig. 7
),

Scilla bifolia

etc. Astfel de fitocenoze au fost analizate pe V. Pesceana.

Ca cenotaxoni de rang inferior sunt semnalate subasociațiile:
geticum

I. Pop 1967,
crisicum

I. Pop 1967 și faciesurile cu :
Poa nemoralis
,
Brachypodium sylvat
icum

și
Luzula
luzuloides

Ghișa et Kovács 1963. (V. Sanda, A. Popescu, N. Barba
ș 1997).

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

24

Fig.
6
.
Anchusa officinalis

Fig.
7
.
Ranunculus auricomus

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

25
Ass.
Quercetum cerris

Georgescu 1941

(Syn.
Quercetum cerris

Borza 1931 n.n.,
Quercetum cerris

typicum
Pașc., et al. 1956)

Tabelul nr.
5

Nr. releveului

1

2

3

4

5

K

Închegarea coronamentului

0.7

0.7

0.8

0.7

0.7

Acoperirea stratului ierbos

5
0

3
5

30

40

45

Suprafața analizată (m
2
)

400

400

400

400

400

Char. ass.

Quercus cerris

4

4

4

4

4

V

Quercetalia pubescentis et
Quercion petraeae

Fragaria viridis

+

+

+

+

+

V

Vincetoxicum hirundinaria

+

+

+

+

+

V

Genista tinctoria

+

–

+

–

–

II

Lathyrus niger

–

–

–

+

+

II

Cruciata glabra

+

+

+

+

+

V

Potentilla micranta

+

+

+

+

+

V

Acer tat
aricum

+

+

+

+

+

V

Campanula persicifolia

+

+

+

+

+

V

Polygonatum latifolium

+

+

+

+

+

V

Quercion farnetto

Lychnis coronaria

–

+

–

+

+

III

Tamus communis

1

1

1

1

1

V

Aremonia agrimonioides

+

+

+

+

+

V

Helleborus odorus

1

1

1

1

1

V

Queretea pu
bescenti
–
petraeae

Crysanthemum corimbosum

+

+

+

+

+

V

Lithospermum purpureocaeruleum

+

+

+

+

+

V

Cornus mas

+

+

+

+

+

V

Viola hirta

+

+

+

+

+

V

Hypericum perforatum

+

+

+

+

+

V

Hieracium bauhini

+

–

+

–

+

III

Euonymus verrucosus

+

+

+

+

+

V

P
otentilla argentea

1

1

1

1

1

IV

Asparagus tenuifolius

1

1

1

1

1

V

Doronicum hungaricum

+

–

–

–

+

II

Polygonatum odoratum

1

1

1

1

1

V

Carex tomentosa

1

1

1

1

1

V

Anchusa officinalis

–

+

–

–

+

III

Gagea pratensis

+

–

+

–

+

III

Vicia sparsiflora

–

+

–

+

–

II

Trifolium alpestre

–

+

+

–

+

III

Fagetalia et Querco
–
Fagetea

Euphorbia amygdaloides

+

+

+

+

+

V

Veronica officinalis

+

+

+

+

+

V

Corydalis solida

+

+

+

+

+

V

Corydalis cava ssp. marchalliana

+

+

+

+

+

V

Festuca heterophylla

–

+

+

–

+

II
I

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

26
Acer campestre

+

+

+

+

–

V

Anemone nemorosa

1

1

1

1

1

V

Anemone ranunculoides

2

2

2

2

2

V

Poa nemoralis

+

+

+

+

+

V

Brachypodium silvaticum

+

+

+

+

1

V

Euonymus europaeus

–

+

–

–

+

IV

Ghechoma hirsuta

+

–

+

–

+

III

Arum maculatum

–

–

–

+

–

II

Ve
ronica chamaedrys

+

+

+

+

+

V

Primula vulgaris

1

1

1

1

1

V

Asperula taurina

1

1

1

1

1

III

Melissa officinalis

1

1

1

1

1

III

Origanum vulgare

1

1

1

1

1

III

Poa sylvatica

–

+

–

+

–

V

Melica uniflora

+

–

–

+

–

III

Carex muricata

+

–

+

–

+

II

Chelidoni
um majus

–

–

–

+

–

II

Urtica dioica

+

+

+

+

+

V

Silene alba

+

+

+

+

–

IV

Rumex sanguinea

+

+

+

+

+

V

Potentilla argentea

+

+

+

+

–

IV

Geum urbanum

+

+

+

+

+

V

Agrimonia eupatoria

+

+

+

+

+

V

Anthriscus sylvesris

+

+

1

+

+

V

Alliaria petiolata

+

+

+

+

+

V

Hypericum hirsutum

+

–

–

+

–

III

Viola odorata

+

+

+

+

+

V

Viola suavis

1

1

1

1

1

V

Cruciata laevipes

1

1

1

1

1

V

Trifolium pratense

–

+

+

–

+

III

Trifolium pannonicum

+

+

–

+

–

III

Lathyrus nissolia

–

+

+

–

+

III

Lathyrus sylvestris

+

–

+

–

+

II

Lathyrus venetus

–

+

–

+

–

II

Lathyrus vernus

+

+

+

+

+

V

Rosa galica

–

–

+

–

–

I

Lotus corniculatus

–

–

+

+

–

II

Astragalus glycyphyllos

+

+

+

+

+

V

Prunetalia

et Prunion spinosae

Prunus spinosa

+

+

+

+

+

V

Cornus sanguinea

+

+

+

+

+

V

Ligustum vulgare

1

1

1

1

1

V

Evonymus europaea

1

1

1

1

1

V

Crataegus monogyna

+

+

+

+

+

V

Rosa canina

+

+

+

+

+

V

Geum urbanum

+

+

+

+

+

V

Berberidion

Physalis alkekengi

+

–

+

+

+

IV

Carex silvatica

+

–

–

+

–

II

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

27
Mercurialis perennis

+

–

–

+

+

IV

Carex pillosa

+

+

–

+

–

III

Variae Syntaxa

Sambucus nigra

+

+

+

+

–

IV

Aegopodium podagraria

+

+

–

–

–

II

Robinia pseudoacacia

–

–

+

+

–

II

Stachys silvatica

–

+

–

+

+

III

Galeopsis speciosa

–

–

+

–

–

I

Veronica hederifolia

+

+

–

+

+

IV

Lapsana communis

+

+

+

+

–

IV

Lamium purpureum

1

1

1

1

1

V

Valerianella locusta

1

1

1

1

1

V

Myosotis sylvatica

–

+

–

+

+

III

Myosotis sparsiflora

–

–

+

–

–

I

Cynoglossum officinale

+

–

–

+

–

II

Campanula bononiensis

+

–

+

+

+

IV

Leonurus cardiaca

+

+

–

+

+

IV

Campanula persicifolia

–

+

+

+

–

III

Campanula rapunculus

+

+

–

+

+

IV

Pulmonaria officinale

+

+

–

+

+

IV

Ballota nigra

+

+

–

+

+

IV

Salvia nemoralis

+

+

–

+

+

IV

Locul și data efectuării releveelor:

1
–
Valea Jiului
,

Țânțăreni, 16.VII.2017

6
.

Ass.

Quercetum farnetto

Păun 1964, 1966 (Syn.
Quercetum confertae typicum
Pașc. et al. 1956;
Quercetum

confertae

Borza 1931 n.n.;
Carici
–
Quercetum frainetto
Doniță 1970)

(Tab
elul nr. 6
)

Gârni
țetele întâlnite pe terenuri plane, platouri sau pe pante cu expoziție sudică; se
instalează pe soluri de tip brun de pădure, cu pânza freatică la mare adâncime. Primăvara a fel
ca în perioadele cu precipitații bogate solul reține apa la
suprafață, aceasta stagnând în
microdepresiuni. Planta dominantă și caracteristică indicatoare este
Quercus farnetto
, alături
de care se întâlnesc exemplare rare de
Pyrus pyraster
,
Ulmus procera
,
Acer campestre
(M.
Niculescu, 2009).

În teritoriul cercetat

această comunitate vegetală forestieră se întâlne
ște în
împrejurimile localită
ții Drăgășani. Formează un habitat forestier Narura 2000
–

H 91M0.

Stratul arbustiv este format din:
Crataegus monogyna
,
C. pentagyna
,
Acer tataricum
,
Cornus mas
,
Evonymus euro
paea
,
Sorbus domestica
,
Prunus spinosa
,
Ligustrum vulgare
.

Stratul ierbos este relativ bine reprezentat:
Poa nemoralis
,
Helleborus odorus
,
Ranunculus auricomus
,
Fragaria vesca
,
Geum urbanum
,
Potentilla alba
,
Lathyrus niger
,
Trifolium medium
,
Sedum maximu
m
,
Veronica chamaedrys
,
Symphytum tuberosum
,

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

28
Clinopodium vulgare
,
Carex michelii
,
C. tomentosa
,
C. divulsa
,
Potentilla argentea, Geranium
dissectum
,
Veronica chamaedrys
,
Glechoma hirsuta
,
Poa nemoralis
,
Festuca pseudovina
,
Viola suavis

(fig. 8
)
Lychnis co
ronaria

etc.

S
–
a constata că speciile ierboase mezofile sunt predominante datorită solurilor reci
din perioada vernală, acestea înfloresc la sfârșitul primăverii.

La sfârșitul verii întreaga floră ierboasă si
–
a îbcheiat ciclul vegetativ, solul prezentâ
nd
crăpături evidente și condițiile devin improprii pentru dezvoltarea acestui strat.

Fig. 8
.
Viola suavis

Ass.

Quercetum farnetto

Păun 1964, 1966 (Syn.
Quercetum confertae typicum
Pașc. et
al.
1956;
Quercetum

confertae

Borza 1931 n.n.;
Carici
–
Quercet
um frainetto
Doniță 1970)

Tabelul nr.
6

Nr. releveului

1

2

3

4

5

6

7

K

Închegarea coronamentului

0.7

0.7

0.8

0.7

0.7

0.7

0.7

Acoperirea stratului ierbos

6
0

45

5
0

40

40

40

45

Suprafața analizată (m
2
)

400

400

400

400

400

400

400

Char. ass.

Quercus frainetto

4

4

4

4

4

4

4

V

Quercetalia pubescentis et
Quercion petraeae

Quercus cerris

+

+

+

+

+

+

+

V

Lathyrus niger

–

–

–

+

–

–

+

II

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

29
Cruciata glabra

+

+

+

+

+

+

+

V

Potentilla micranta

+

+

+

+

+

+

+

V

Acer tataricum

+

+

+

+

+

+

+

V

Campanula persicifolia

+

+

+

+

+

+

+

V

Polygonatum latifolium

+

+

+

+

+

+

+

V

Quercion farnetto

Lychnis coronaria

–

+

–

+

–

–

+

III

Tamus communis

+

+

+

+

+

+

+

V

Aremonia agrimonioides

1

1

1

1

1

1

1

V

Helleborus odorus

1

1

1

1

1

1

1

V

Queretea pubescenti
–
petraeae

Crysanthemum corimbosum

–

+

+

+

–

–

+

III

Lithospermum purpureocaeruleum

1

1

1

1

1

1

1

V

Cornus mas

–

–

–

+

–

–

+

III

Viola hirta

+

+

+

+

+

+

+

V

Hieracium bauhini

+

–

+

–

+

+

+

III

Euonymus verrucosus

+

+

+

+

+

+

+

V

Asparagus tenuifolius

1

1

1

1

1

1

1

V

Doronicum hungaricum

1

1

1

1

1

1

1

V

Polygonatum odoratum

1

1

1

1

1

1

1

V

Carex tomentosa

+

+

+

+

+

+

+

V

Fagetalia et Querco
–
Fagetea

Euphorbia amygdaloides

+

+

+

+

+

+

+

V

Veronica officinalis

+

+

+

+

+

+

+

V

Corydalis solida

+

+

+

+

+

+

+

V

Corydalis cava ssp. marchalliana

+

+

+

+

+

+

+

V

Festuca heterophylla

–

+

+

–

–

–

+

III

Acer campestre

+

+

+

+

+

+

–

V

Anemone nemorosa

+

+

+

+

+

+

+

V

Anemone ranunculoides

2

2

2

2

2

2

2

V

Poa nemora
lis

+

+

+

+

+

+

+

V

Brachypodium silvaticum

+

+

+

+

+

+

1

V

Euonymus europaeus

–

+

–

–

–

–

+

IV

Ghechoma hirsuta

+

–

+

–

+

+

+

III

Arum maculatum

–

–

–

+

–

–

–

II

Veronica chamaedrys

+

+

+

+

+

+

+

V

Primula vulgaris

1

1

1

1

1

1

1

V

Asperula taurina

1

1

1

1

1

1

1

V

Melissa officinalis

–

+

–

+

–

–

+

III

Poa sylvatica

–

+

–

+

–

–

–

V

Melica uniflora

+

–

–

+

–

+

–

III

Calamagrostis epigeios

1

1

1

1

1

1

1

V

Urtica dioica

1

1

1

1

1

1

1

V

Silene alba

+

+

+

+

+

+

–

IV

Rumex sanguinea

1

1

1

1

1

1

1

V

Potentilla argentea

+

+

+

+

+

+

–

IV

Geum urbanum

+

+

+

+

+

+

+

V

Agrimonia eupatoria

+

+

+

+

+

+

+

V

Anthriscus sylvesris

+

+

1

+

+

+

+

V

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

30
Alliaria petiolata

+

+

+

+

+

+

+

V

Hypericum hirsutum

+

–

–

+

+

+

–

III

Viola odorata

1

1

1

1

1

1

1

V

Viola su
avis

1

1

1

1

1

1

1

V

Cruciata laevipes

+

+

+

+

+

+

+

V

Trifolium pratense

–

+

+

–

–

–

+

III

Trifolium pannonicum

+

+

–

+

+

+

–

IV

Lathyrus nissolia

–

+

+

–

–

–

+

III

Lathyrus sylvestris

+

–

+

–

+

+

+

IV

Lathyrus venetus

–

+

–

+

–

–

–

II

Lathyrus ver
nus

+

+

+

+

+

+

+

V

Lotus corniculatus

–

–

+

+

–

–

–

II

Astragalus glycyphyllos

+

+

+

+

+

+

+

V

Prunetalia

et Prunion spinosae

Prunus spinosa

+

–

+

+

+

+

–

IV

Cornus sanguinea

+

+

+

+

+

+

+

V

Ligustum vulgare

1

+

+
–
1

+
–
1

+
–
1

+
–
1

1

V

Evonymus

europaea

+

+

+

+

+

+

+

V

Crataegus monogyna

+

+

+

+

+

+

+

V

Rosa canina

+

+

+

+

+

+

+

V

Geum urbanum

+

+

+

+

+

+

+

V

Carex silvatica

+

–

–

+

+

+

–

III

Mercurialis perennis

+

–

–

+

+

+

+

IV

Carex pillosa

+

+

–

+

+

+

–

III

Variae Syntaxa

Sta
chys silvatica

–

+

–

+

–

–

+

III

Galeopsis speciosa

–

–

+

–

–

–

–

I

Veronica hederifolia

+

+

–

+

+

+

+

IV

Lapsana communis

+

+

+

+

+

+

–

IV

Locul și data efectuării releveelor:

1
–
V. Pe
șteana, 17.VII.2017

Din Dobrogea (Podișul Babadag), N. Doiniță (1970) distinge subasociațiile
typicum

și
sessilflorosum
(
Doiniță 1970
)
.

E. Ghișa și A. Kovács (1963) semnalează din Munții Zarandului faciesuri
le cu
Poa
nemoralis

și
Luzula Luzuloides
. ( N. Sanda, A. Popescu , N. Barabas , 1997)
.

7. Ass
.

Quercetum farnetto
–
cerris

Georgescu 1945, Rudscki 1949

Cereto
–
gârnițele se dezvoltă pe solurile compacte, brune de pădure, puternic
podzolite, cu un procent ri
dicat de carbonați. Ambele specii codominante ale stratului
arborescent
Quercus cerris

și
Q. farnetto

sunt elemente acidofile. Ele domină când una când
cealaltă, în stratul arborescent, fapt ce a determinat pe autorul asociației s
–
o denumească
„
Quercus far
netti
–
cerris
” sau „
Quercus cerris
–

frainetti
”. Același lucru îl constată și Gh.
Marcu (1962) în lucrarea privind vegetația forestieră dintre Olt și Teleorman.

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

31

În teritoriul cercetat fitocenoze ale acestei asocia
ții au fost analizate

la
Țânțăreni
.

Fitoc
enozele se caracterizează ptintr
–
o închegare a coronamentului cuprinsă între 60
–
70%.

Stratul arbustiv este destul de bine deyvoltat
și este reprezentat de următoarele specii:
Crataegus monogyna
,
C. pentagyna
,
Acer tataricum
,
Cornus mas
,
Evonymus europaea
,

Sorbus domestica
,
Prunus spinosa
,
Ligustrum vulgare
.

Speciile cele mai frecvente ale stratului ierbos sunt:
Potentilla micrantha
,
Lychnis
coronaria
,
Carex michelii
,
Lithospermum purpureocaeruleum
,
Carex tomentosa
,
Festuca
valesiaca
,
Euphorbia cyparissias
,
Vincetoxium hirundinaria
,
Carex caryophyllea
,
Stachys
officinalis

etc.

În fitocenozele ass.
Quercetum farnetto
–
cerris

din Banat și Oltenia mai vegetează
sporadic unele specii xeroterme caracteristice ordinului
Quercetalia pubescenti
–
petraeae
:
Sorbus aria
,
S
.
domestica
,
Prunus mahaleb
,
Cotinus coggygria
,
Paeonia officinalis

subsp.
banatica
,
P
.
peregrina
,
Euphorbia lingula
ta
,
Vicia sparsiflora
,
Physocaulis nodosus
,
Acanthus balcanicus
,
Ruscus hypoglossum
. De remarcat este faptul că aceste specii
meridionale imprimă asociațiilor un specific regional. Aceste specii sunt rar întâlnite în
fitocenozele asociațiilor menționate (P
op & Cristea 2002).

În cadrul asociației sunt descrise subasociațiile:
romanicum

Borza 1966,
banaticum

I.Pop 1967,
geticum

I. Pop 1967,
dacicum

Boșcaiu (1970) 1971,
crisicum

I. Pop 1970,
carpinetosum orientalis

(Knapp 1944) Jov. 1955 și
quercetosum petrae
ae

Costea 1975. (V.
Sanda, A. Popescu, N. Barabas , 1977)

Din punct de vedere economic, cea mai mare pondere în aceste păduri o dețin plantele
cu importanță meliferă, industrială, medicinală, decorativă și alimentară.

8.

Ass.
Quercetum petraeae
–
cerris

S
óo (1957) 1969 (including the subass.
tilietosum
tomentosae
Pop et Cristea 2000

(Tabelul nr. 8)

În stratul arborilor, alături de speciile edificatoare
Quercus petraea

și Q. cerris
, care
domină alternativ,

se mai întâlnesc frecvent
Carpinus betulus
, iar di
seminat
Cerasus avium
,
Tilia platyphyllos
,

Acer tataricum
,
A. campestre
. Sporadic, în fitocenozele întâlnite în Pădurea
Olteni se mai întâlnesc:
Acer platanoides, Ulmus glabra, Fraxinus excelsior, Fraxinus ornus,
Sorbus torminalis, Pyrus pyraster, Malus sy
lvestris, Quercus frainetto, Quercus dalechampii
ș
i uneori exemplare rare de
Fagus sylvatica
.
Închegarea coronamentului este de 0,7
–
0,8.

În stratul arbuștilor se întâlnesc următoarele specii:
Ligustrum vulgare, Euonymus
europaeus
,
Crataegus monogyna, Rosa

canina, Rubus caesius, Rubus hirtus
,
Prunus spinosa
,
Frangula alnus
,
Cornus mas
,
Cornus sanguinea
și
Chamaecytisus austriacus

subsp.
heuffelii
.

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

32

La alcătuirea compoziției floristice a păturii ierboase, participă cu o constanță ridicată
următoarele specii
:
Festuca heterophylla, Poa nemoralis, Lathyrus niger, Trifolium medium,
Fragaria vesca, Potentilla alba, P. micrantha, Tanacetum corymbosum, Genista tinctoria,
Clinopodium vulgare, Lychnis viscaria, Lychnis coronaria,
Vincetoxicum hirundinaria
,
Melica uni
flora, Cruciata glabra, Lathyrus vernus, Hieracium sabaudum, Galium schultesii,
Geum urbanum, Veronica officinalis, Brachypodium sylvaticum,
Lathyrus venetus, Mycelis
muralis

ș.a.

Majoritatea speciilor din cortegiul floristic sunt comune, dar există și specii care se
regăsesc în Listele Ro
șii din România și care prezintă diferite grade de periclitare:

Cephalanthera longifolia
–

R (Oltean et al. 1984), prezentă în mai multe rel
evee

și orchideele
Neottia nidus
–
avis
,

Platanthera bifolia
.

În anumite zone carpenul s
–
a dezvoltat în detrimental speciilor de
Quercus

și a devenit
monodominant formând un lăstări
ș greu de străbătut.

Fig.9
.
Cephalanthera longifolia

În interiorul arbor
etului, în tăieturile

de pădure au fost identificate fitocenoze ale as
s
.
Calamagrostietum epigeii

Juraszek 1928. Dintre speciile care alcătuiesc fitocenozele acestei
asocia
ții putem menționa:
Calamagrostis epigejos
,
Mentha longifolia
,
Dipsacus fullonum
,

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

33
Pr
unella vulgaris
,
Lathyrus pratensis
,
Dianthus armeria

subsp.
armeriastrum
,
Trifolium
hybridum
,
T
.
campestre
,
Hypericum perforatum
,
Dactylis glomerata
,
Festuca rupicola
,
Tanacetum vulgare
,
Brachypodium sylvaticum
,
Agrimonia eupatoria
,
Genista tinctoria
,
Rub
us caesius
,
Euphorbia cyparissias
,
Filipendula vulgaris
,
Dorycnium pentaphyllum

subsp.
herbaceum
,
Scabiosa ochroleuca
,
Plantago lanceolata
,
Potentilla reptans
,
Juncus bufonius
,
Lotus corniculatus
,
Rumex acetosella
,
Lysimachia nummularia
,
Cephalanthera long
ifolia

(fig.

9),
Pulmonaria mollis

(fig. 10)
ș
.a.

Fitocenozele acestei asocia
ții s
–
au instalat în urma defri
șării pădurii, au o compoziție
floristică heterogenă, s
–
au instalat în locul quercineelor, de aceea în compozi
ția lor apar
frecvent speciile nemora
le, moderat termofile. Aceste fitocenoze joacă un rol important atât în
fixarea solurilor, împiedicând erodarea versan
ților împăduriți, cât și în succesiunea naturală a
vegeta
ției, facilitând, în funcție de intervenția sau neintervenția factorului antropic
, instalarea
fitocenozelor ierboase sau lemnoase.

Fig. 10.
Pulmonaria mollis

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

34
Ass.

Quercetum petraeae
–
cerris
Sóo

(1957) 1969

Tabelul nr. 8

Nr. releveului

1

2

3

4

Inchegarea coronamentului

0,7

0,7

0,7

0,7

Acoperirea stratului ierbos (%)

40

30

40

35

Suprafața de probă (m
2
)

1000

1000

400

400

Char. ass.

Quercus petraea

3
–
4

3

4

4

Quercus cerris

3

3

2

2

Quercetea petraeae et Qurcetalia petraeae
–
pubescentis

Quercus frainetto

1

1

1

1

Comus mas

+

+

+

+

Rosa canina

+

+

+

+

Astragalus glycyphy
llos

+

+

+

+

Trifolium medium

+

+

+

+

Fragaria viridis

+

+

+

+

Vincetoxicum hirundinaria

+

+

+

+

Campanula persicifolia

+

+

+

+

Dianthus armeria

+

+

+

+

Hypericum perforatum

+

+

+

+

Viola hirta

+

–

–

–

Festuca heterophylla

+

+

+

+

Teucrium chamaed
rys

+

+

+

–

Carex brizoides

+

+

+

+

Potentilla micrantha

+

–

+

–

Cephalanthera longifolia

+

+

–

–

Potentilla alba

+

+

–

–

Lychnis coronaria

+

–

–

+

Helleborus odorus

+

+

+

+

Tilia tomentosa

+

+

+

+

Acer tataricum

+

–

+

–

Fagetalia et Querco Fagete
a

Acer campestre

+

+

+

+

Carpinus betulus

+

+

+

–

Cornus sanguinea

+

+

+

+

Crataegus monogyna

+

+

+

+

Prunus spinosa

+

+

+

+

Cerasus avium

+

–

–

–

Ligustrum vulgare

+

+

+

+

Euonymus europaeus

–

+

+

+

Veronica officinalis

+

+

+

+

Carex pilosa

1

1

1

1

Galium schultesii

+

+

+

+

Melica nutans

+

+

+

+

Melica uniflora

+

+

+

+

Euphorbia amygdaloides

+

+

+

+

Veronica chamaedrys

+

+

+

+

Brachypodium sylvaticum

2

1

1

1

Viola sylvestris

+

+

+

+

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

35
Ranunculus auricomus

+

+

+

–

Lathyrus vernus

+

+

+

+

Galium verum

+

–

+

+

Carex divulsa

+

–

–

–

Hedera helix

1

1

1

1

Geum urbanum

1

1

1

1

Asperula taurina

1

1

1

1

Variae Syntaxa

Cardaminopsis arenosa

–

+

–

–

Lathyrus venetus

+

+

+

+

Trifolium medium

+

+

+

+

Mycelis muralis

–

+

+

+

Glechoma h
irsuta

1

1

1

1

Rubus caesius

1

1

1

1

Larthyrius hallersteinii

1

1

1

1

Euphorbia cyparissias

+

–

–

–

Galium aparine

–

–

+

+

Viscaria vulgaris

+

+

–

+

Scrophularia nodosa

–

–

–

+

Locul și data efectuării releveelor
:
1
–
4, V. Jiului, 2.V.2016

IV. 9130 Păduri de fag de tip Asperulo
–
Fagetum [Asperulo
–
Fagetum beech
forests]/CLAS. PAL.: 41.13/
RO habitat type code: R4118, R4119, R4120

Acest tip de habitat grupează: păduri dacice de

fag (
Fagus sylvatica
) și carpen
(
Carpinus betulus
) cu
Dentaria bulbifera
;

păduri dacice de fag și carpen cu
Carex pilosa
,
precum și păduri

moldave mixte de fag și tei argintiu (
Tilia tomentosa
) cu
Carex brevicollis
.
Pădurile încadrate în acest tip de habi
tat sunt

răspândite etajul colinar și subetajul montan
inferior, mai rar și în

subetajul montan mijlociu
.

În

cadrul habitatului se întâlnesc frecvent speciile:
Fagus sylvatica, Carpinus betulus,
Corylus avellana, Crataegus monogyna, Euonymus europaea, Gal
ium odoratum, G.
schultesii, Dentaria bulbifera, D. glandulosa Lathyrus venetus, Carex pilosa, C. brevicollis,
C. sylvatica, Corydalis cava
ssp.
marschaliana, Brachypodium sylvaticum, Mercurialis
perennis, Asarum europaeum, Anemone nemorosa, A. ranunculoid
es, Alllium ursinum,
Lamium galeobdolon, Melica uniflora, Milium effusum, Aposeris foetida, Erythronium dens
–
canis

(fig. 11).

Di
n cadrul
acestui habitat în teritoriul cercetat se întâlne
ște asociația vegetală:
Carpino
betuli
–
Fagetum sylvaticae
Paucă 1941
.

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

36

Fig.11
.

Erythronium dens
–
canis

9
. Ass.

Carpino betuli
–
Fagetum sylvaticae
Paucă 1941

(Tabelul nr. 9
)

Dintre toate pădurile cu fag
, carpino
–
făgetele sunt cele mai larg răspândite în țara
noastră, ocupând versanții dealurilor și munceilor cu expoziții și înclinații variate. Vegetează
pe soluri caracteristice acestor de obicei profunde, brune de pădure, mai mult sau mai puțin
podzolic
e.

Cercetările efe
ctuate în împrejurimile Văi

Jiului au arătat că fitocenozele edificate de
Carpinus betulus
sunt
mai răspâ
ndite

răspândite în
zona de nord az teritoriului cerctat

și se
caracterizează prin fitocenoze care au o compoziție floristică fo
arte bogată.

Astfel, la alcătuirea floristică a fitocenozelor acestei asociații participă numeroase
specii cormofite, briofite, numeroase ciuperci și de licheni, marea majoritate fiind
caracteristice cenotaxonilor la care este subordonată asociația. Strat
ul arborescent este
alcătuit , preponderent din carpen.

În tinerețe, ambele specii ating aceeași înălțime. La maturitate, însă, fagul depășește în
înălțime carpenul, care devine și dominant. În acest strat se mai întâlnesc diseminat, în puține
exemplare
, numeroase specii arborescente, dintre care menționăm: gorunul , paltinul de munte

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

37
și de câmp, ulmul, plopul tremurător, mestecănul, teiul, scorușul de câmp, cireșul, mărul și
parul pădureț etc.

Stratul arbustiv este reprezentat prin exemplare rare de
tulichină, păducel, mur, smeur,
alun, caprifoi, sânger, corn, arțar tătăresc, dârmoz, salcie căprească etc. Dintre liane se
remarcă iedera și curpenul.

Stratul ierbos este bine evidențiat, constituit din plante de mull, la care se mai asociază
și câteva

specii acidofile. Mai frecvent întâlnite sunt:
Athyrium filix
–
femina, Dryopteris filix
–
mas, Carex digitata, C. pilosa, Maianthemum bifolium, Actaea spicata, Hepatica nobilis,
Isopyrum thalictroides, Asarum europaea, Carddamine bulbifera, C. glanduligera,
Asperula
odorata, Laminum galeobdolon
,
Aposeris foetida, Polygonatum odoratum, Anemone
nemorosa, A. ranunculuides, Galium schultesii, Pulmonaria officinalis
, Allium ursinum
(fig.
12
)

etc.

Fig.
12
.

Allium ursinum

În carpino
–
făgete predomină speciile mezofile, urmate de xero
–
mezofile, micro
–
mezoterme, slab acido
–
neutrofile și acido
–
neutrofile .

Din punct de vedere economic carpino
–
făgetele au un potențial ridicat . Sunt prezente
în diferite proporții toate categor
iile economice de plante: alimentare, furajere, melifere,
medicinale, industriale, decorative etc.

În preajma așezărilor urbane, carpino
–
făgetele sunt foarte mult antropizate.

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

38

Această asociație face parte din habitatul: 9130 Păduri de fag de tip
Asperul
o
–
Fagetum
.

Uneori pot apărea specii care se dezvoltă abundent în fitocenoze.
Glechoma
hederacea

și
Alliaria petiolata

au o și dezvoltare masivă în unele fitocenoze depășind 10 %
acoperire, sufocând celel alte specii din stratul ierbos și subarbustiv.

Ass
.

Carpino betuli
–
Fagetum sylvaticae
Paucă 1941

Tabelul nr.
9

Nr. releveului

1

2

3

4

5

6

7

K

Expoziția

SV

NV

V

V

NE

SE

V

Inclinarea (grade)

10

20

20

15

10

10

15

Inchegarea coronamentului

0,8

0,8

0,7

0,8

0,7

0,8

0,7

Acoperirea stratului ierbos

30

60

30

60

35

30

30

Suprafața de probă (m
2
)

400

1000

400

1000

400

400

400

Char. ass.

Fagus sylvatica

1

1

1

1

1

1

1

V

Carpinus betulus

4

4

4

4

4

4

4

V

Symphyto
–

Fagion

Rubus hirtus

–

+

–

+

+

–

–

III

Dentaria bulbifera

1

1

1

1

1

1

1

V

Dentaria glandulosa

2

2

1

2

1

2

1

V

Carex silvatica

2

2

2

2

2

2

1

IV

Festuca drymeia

1

2

2

2

2

2

2

II

Carex pillosa

1

2

2

2

1

2

2

IV

Lamium galeobdolon

+

–

+

+

+

+

+

IV

Carpinion

Acer pseudoplatanus

+

–

+

–

–

–

+

III

Cerasus avium

+

–

+

+

–

+

+

III

Pteridium aquilinum

–

–

–

+

+

+

–

III

Ranunculus auricomus

+

+

+

+

+

+

+

V

Fagetalia

Circea lutetiana

–

+

–

+

+

+

+

IV

Salvia glutinosa

+

–

+

+

+

+

+

IV

Viola reichenbachiana

+

+

+

+

+

+

+

V

Lilium martagon

+

–

+

+

+

+

+

IV

Epilobium montanum

+

+

+

+

–

+

+

IV

Sanicula europaea

+

–

+

–

–

+

+

IV

Isopyrum thalictroides

+

+

+

+

+

+

+

V

Helleborus purpurascens

+

+

+

+

+

+

+

V

Acer platanoide
s

+

–

+

–

+

–

+

III

Viola riviniana

+

–

+

–

+

–

+

II

Myosotis alpestris

–

–

–

–

+

+

–

II

Galium odoratum

1

1

1

+

+

+

1

V

Corydalis solida

+

–

+

+

+

+

+

IV

Galeopsis speciosa

–

+

–

+

–

–

–

II

Actaea spicata

–

–

–

+

+

+

–

III

Mercurialis perennis

+

+

+

+

1

1

+

V

Euphorbia amygdaloides

+

+

+

–

–

+

+

IV

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

39
Querco
–

Fagetea

Dryopteris filix
–
mas

+

+

+

+

+

+

+

V

Luzula luzuloides

+

1

1

1

+

+

+

V

Anemone nemorosa

+

1

+

1

+

+

+

V

Anemone nemorosa

–

+

–

+

–

+

–

III

Anemone ranunculoides

+

+

+

+

+

–

+

IV

Poa nemoralis

–

+

–

+

+

+

–

III

Brachypodium sylvaticum

+

–

+

+

–

+

+

IV

Scilla bifolia

+

+

+

–

+

–

+

IV

Carex digitata

+

+

+

+

+

+

+

V

Corylus avellana

–

+

–

+

+

–

–

III

Symphytum tuberosum

+

+

+

–

+

+

+

IV

Athyrium filix
–
femina

+

+

+

–

+

+

+

IV

Euonymus europaeus

+

–

–

–

+

–

+

III

Arum maculatum

+

–

+

–

–

–

+

III

Epilobietea angustifolii

Rubus idaeus

+

+

+

–

+

–

+

III

Fragaria vesca

+

–

+

+

+

+

+

IV

Variae Syntaxa

Mycelis muralis

–

+

+

+

+

+

–

IV

Oxalis acetosella

–

+

–

+

–

+

–

III

Veronica chamaedrys

–

–

–

+

+

+

–

III

Sambucus nigra

+

–

–

+

–

+

+

III

Stachys silvatica

+

+

+

+

–

–

+

IV

Geranium robertianum

–

–

–

+

+

+

–

III

Locul și data efectuării releveelor:

1
–
7, V. Jiului, 2.V.2016

Fig. 13. As
pect vernal din cadrul habitatului 9130

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

40

V
.
91Y0
Păduri dacice de stejar și carpen [Dacian oak
–
hornbeam forests]

CLAS.
PAL.:
41.2C
/

RO habitat type code:
R4124, R4125, R4126, R4128, R4135, R4143, R4147

Tipul de habitat cuprinde păduri de carpen (
Carpinu
s betulus
) și

diferite specii de
Quercus

de pe dealurile peri
–

și intracarpatice,

în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun
și de amestec cu

gorun, iar pe dealurile din vestul, nordul și centrul României, în

zona
pădurilor de stejar, subzona pădurilo
r de stejari mezofili.

În cadrul acestui habitat
ptedomină următoarele specii:
Carpinus betulus, Quercus
robur, Quercus petraea, Quercus dalechampii, Quercus cerris, Quercus frainetto, Tilia
tomentosa, Pyrus

pyraster, Fraxinus excelsior, Carex brevicollis
, Dentaria quinquefolia,
Carpesium cernuum, Crataegus pentagyna, Melampyrum

bihariense, Ornithogalum
flavescens, Scutellaria altissima
.

Dintre asocia
țiile care edifică habitatul cea mai importantă este:
Lathyro hallersteinii
–

Carpinetum

Coldea 1975 (
Que
rco petraeae
–

Carpinetum

auct. roman. p.p.)

10
. Ass.
Lathyro hallersteinii
–

Carpinetum

Coldea 1975

(Querco

petraeae

–

Carpinetum
auct. roman. p.p.) (Tabel
ul nr. 10
)

Această asociație se încadrează din punct de vedere cenotaxonomic în alianța
Lathy
ro
hallersteinii
–

Carpinion

Boșcaiu et al. 1982 (Syn.: Carpinion dacicum Soó 1962)
Această
alianță regională grupează fitocenozele de carpen în amestec cu gorun, stejar și fag răspândite
atât în zona colinară, cât și submontană.

În aceste arborete fitoc
enozele sunt dominate de
Carpinus betulus
,
Quercus petraea

fiind o specie subdominanta sau însoțitoare.

Specii caracteristice pentru alianță sunt: Aposeris foetida, Arum maculatum, Asperula
taurina, Carex brevicolis, Carpinus betulus, Cerasus avium, Dacty
lis polygama, Dentaria
glandulosa, Festuca heterophylla, Melampyrum bihariense, Melica picta, Potentilla
micrantha, Ranunculus auricomus, Scopolia carniolica, Stellaria holostea, Symphytum
tauricum, Ti
lia cordata
.

Analiza fitocenozelor descrise evidenția
ză în stratul ierbos următoarele specii

:
Helleborus purpurascens, Lathyrus hallersteinii, Aremonia agrimonioides, Erythronium dens
–
canis
,

Lamium maculatum, Vicia sylvatica, V. pisiformis, Viola odorata, Corydalis solida,
C
.
cava, Adoxa moschatellina, Dian
thus carthusianorum, Deschampsia flexuosa, Calamagrostis
arundinacea, Hieracium lachenalii, Euphorbia amygdaloides, Carex muricata,
Dentaria

bulbifera
,
D. glandulosa
,
Verbascum phoeniceum (fig, 14), L
uzula

luzuloides
,

Anemone

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

41
nemorosa
,
A. ranunculoides
,
Sa
lvia glutinosa
,
Euphorbia amygdaloides
, Salvia glutinosa
(
fig.
15
)

ș.a.

În compoziția floristică a acestor fitocenoze se întâlnesc o serie de specii cu
importanță industrial (carpenul este important lemn de foc) meliferă, medicinal, furajeră,
decorativă
și alimentară.

Dintre aceste specii putem menționa:
Tilia cordata, Quercus petraea, Viola odorata,
Crataegus monogyna, Helleborus purpurascens etc.

Fig. 14
.

Verbascum phoeniceum

Ass.
Lathyro hallersteinii
–

Carpinetum

Coldea 1975

Tabelu
l nr. 10

Numărul releveului

1

2

3

4

5

6

K

Închegarea coronamentului

0,8

0,8

0,7

0,7

0,8

0,8

Acoperirea vegetației (%)

25

35

35

35

30

30

Suprafața analizată (m
2
)

1000

4
00

4
00

1000

1000

1000

Char. ass.

Quercus petraea

+

2

2

+

2

2

V

Carpinus betulus

5

4

4

5

4

4

V

Lathyrus hallersteinii

+

+

+

+

+

+

V

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

42
Lathyro
–

Carpineion

Cerasus avium

+

–

–

–

–

–

I

Aposeris foetida

+

+

+

+

+

+

V

Carex pilosa

+

+

+

–

+

–

IV

Galium schultesii

+

+

+

+

+

+

V

Fagetalia

Fagus sylvatica

+

+

+

+

+

+

V

Epilobium monta
num

+

+

–

+

+

+

IV

Viola reichenbachiana

+

+

+

–

+

+

IV

Circaea lutetiana

–

+

+

–

–

+

III

Mycelis muralis

–

–

–

+

–

+

II

Asarum europaeum

+

+

+

–

–

+

IV

Carex sylvatica

+

+

+

+

+

+

V

Anemone nemorosa

Anemone ranunculoides

+

+

–

+

+

+

IV

Care
x muricata

+

+

+

–

+

+

IV

Dentaria

bulbifera

–

+

+

–

–

+

III

Dentaria glandulosa

–

–

–

+

–

+

II

Hieracium lachenalii

–

–

–

+

–

+

II

Quercetalia
s.l.

Trifolium medium

+

+

+

+

+

+

V

Campanula persicifolia

+

+

–

+

+

+

IV

Sedum maximum

+

+

+

–

+

+

IV

Lathyrum niger

–

+

+

–

–

+

III

Clinopodium vulgare

+

+

+

+

+

+

V

Adoxa mochatellina

–

–

–

+

–

+

II

Helleborus purpurascens

–

+

+

–

–

+

III

Querco
–

Fagetea

Euphorbia amygdaloides

Corylus avellana

–

+

–

+

–

–

II

Ligustrum vulgare

–

–

–

+

+

–

II

Crat
aegus monogyna

–

–

+

–

–

+

II

Brachypodium sylvaticum

+

–

–

+

+

–

III

Poa nemoralis

+

+

–

–

+

+

IV

Erythronium dens
–
canis

+

+

–

–

+

–

III

Variae Syntaxa

Fragaria vesca

+

+

+

+

+

+

V

Lapsana communis

+

+

–

+

+

+

IV

Rubus caesius

+

+

+

–

+

+

IV

Luzul
a luzuloides

–

+

+

–

–

+

III

Veronica officinalis

–

–

–

+

–

+

II

Campanula rapunculoides

+

+

+

–

–

+

IV

Betonica officinalis

+

+

+

+

+

+

V

Euphorbia amygdaloides

+

+

+

+

+

+

V

Locul și data efectuării releveelor:
1, 2 , 3, 4, 5, 6
–

V. Jiului,12
.
IV.2018

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

43

Fig.
15
.

Salvia glutinosa

VI.
Habitatul
9170

Păduri de stejar cu carpen de tip
Galio
–
Carpinetum

[
Galio
–
Carpinetum

oak
–
hornbeam forests]
/
CLAS. PAL.: 41.261, 41.262
/ RO habitat type code:
R4123

Pădurile corespunzătoare acestui hab
itat sunt vicariante vestcarpatice ale lui
Galio
sylvatici
–
Carpinetum
Oberdorfer 1957 din Europa centrală. Pădurile de șleau analoage de la
noi prezintă ca particularități prezența constantă a fagului (chiar în raport de co
–
dominanță cu
gorunul și carpenul
) și absența (sau constanța foarte redusă) a lui
Galium sylvaticum
și a
speciilor diferențiale est
–
carpatice (
Lathyrus hallersteini, Arum orientale, Melampyrum
bihariense, Tilia tomentosa, Fagus orientalis
)
.

Cele mai frecvente specii sunt:
Quercus petraea
,

Q. robur, Carpinus betulus, Fagus
sylvatica, Tilia tomentosa, Prunus avium, Acer campestre, Sambucus nigra, Ligustrum
vulgare, Euonymus europaeus, E. verrucosus, Carex pilosa, Campanula trachelium, Dentaria
bulbifera, Dactylis polygama, Ajuga reptans, Ge
nista tinctoria, Festuca heterophylla, Galium
schultesii, Lathyrus vernus, L. niger, Polygonatum latifolium, Anemone ranunculoides, A.
nemorosa, Pulmonaria officinalis, Carex sylvatica, Galium odoratum, Asarum europaeum,
Potentilla micrantha, Brachypodium
sylvaticum, Veronica officinalis, Alliaria petiolata,
Arctium nemorosum, Galeopsia speciosa, Stellaria holostea, S. nemorum, Stachys sylvatica,
Circea lutetiana, Corydalis cava, C. solida, Convallaria majalis, Allium

ursinum, Ranunculus

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

44
ficaria, Mercuriali
s perennis, Bromopsis (Bromus) benekeni, Milium effusum, Lamium
galeobdolon.

Habitatul este edificat de asocia
ția vegetală lemnoasă:
Carici pilosae
–
Carpinetum

Neuhäusl
et
Neuhäuslova
–
Novotna 1964 (syn.
Carici pilosae
–
Carpinetum

Chifu 1995;
Carici
pilosae
–
Quercetum petraeae

typicum
Sanda et Popescu 1999,
Querco petraeae
–
Carpinetum
sensu auct.,
Euonymo europeae
–
Carpinetum

Chifu (1995) 1997)
.

11. Ass.

Carici pilosae
–
Carpinetum

Neuhäusl et Neuhäuslova
–
Novotna 1964

Pădurile de șleau din România, corespunzătoar
e acestui habitat, au drept caracteristici
prezența constantă a fagului (chiar în raport de codominanță cu gorunul și carpenul) și absența
lui
Galium sylvaticum

și a speciilor diferențiale sud
–
est
–
carpatice:
Lathyrus hallersteini
,
Arum
orientale
,

Melampyru
m bihariense
,
Tilia tomentosa
,

Fagus

orientalis
,

F
.

taurica
(
Gafta &
Mountford 2008).

În urma cercetărilor geobotanice efectuate în sezonul de vegeta
ție prevăzut în cadrul
proiectului a fost stabilită următoarea compozi
ție floristică pentru acest tip de ha
bitat.

Stratul arborilor este compus în etajul superior din gorun (
Quercus petraea
), cu pu
țin
amestec de fag (
Fagus sylvatica
), cireș (
Cerasus avium
), tei (
Tilia platyphyllos
),
Fraxinus
excelsior
, în etajul inferior carpen (
Carpinus

betulus
), jugastru (
Ace
r campestre
),
Sorbus
torminalis
. Stratul arbuștilor, dezvoltat variabil în funcție de umbrire, este compus din
Crataegus

monogyna
,

Corylus avellana
,

Cornus mas
,

Ligustrum vulgare
,
Rosa

canina,
Acer
tataricum
, liana
Hedera helix
,
Campanula persicifolia

(fig
. 16),
Neottia nidus
–
avi
s

(fig. 18).
În cadrul fitocenozelor apar
și specii invazive
–

Phytollaca americana

(fig. 17).

Stratul
erbaceu dominat de
Carex pilosa

cu elemente ale florei de mull (
Galium odoratum
,
Asarum
europaeum
,
Stellaria holostea
) este alcă
tuit dintr
–
un număr mare de specii
(tabel nr. 11
).

Carici pilosae
–
Carpinetum

Neuhäusl et Neuhäuslova
–
Novotna 1964

Tabel. nr.11

Nr. releveului

1

2

3

4

5

6

K

Închegarea coronamenrului

0,8

0,8

0,8

0,7

0,8

0,7

Acoperirea stratuluim ierbos (%)

60

60

60

65

60

70

Suprafața de probă (m
2
)

400

400

400

400

400

400

Char. ass.

Carpinus betulus

4

4

5

4

3
–
4

4

V

Quecus petaraea

1
–
2

1

+

2

3

1

V

Carex pillosa

2
–
3

3

3

3

3

3

V

Carpinenion

Ranunculus auricomus

+

+

+

+

–

+

IV

Aposeris foetida

+

+

+

+

+

+

V

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

45
Cerasus avium

+

+

+

+

+

+

V

Dactylis glomerata

+

+

+

+

+

+

V

Stellaria holostea

+

+

+

+

+

+

V

Quercus polycarpa

+

+

+

+

+

+

V

Fagetalia

Fagus sylvatica ssp moesiaca

–

–

+

–

+

–

II

Tilia cordata

+

+

–

+

+

–

IV

Festuca drymeia

2

2

2

1
–
2

1
–
2

2

V

Helleborus purpurascens

+

+

+

+

+

+

V

Anemone nemorosa

+

+

+

+

+

+

V

Asperula taurina

+

+

+

+

+

–

III

Carex sylvatica

–

+

–

–

+

–

II

Lathyrus vernus

–

–

+

–

+

–

II

Mercurialis perennis

+

+

+

–

+

+

IV

Euphorbia amygdaloides

+

+

–

+

–

–

III

Anemone ranunculoides

+

+

+

+

+

+

V

Rubus caesius

–

–

+

–

+

–

II

Rosa canina

–

+

–

+

+

–

III

Querco
–
Fagetea

Acer campestre

–

+

–

+

+

–

III

Rubus hirtus

+

+

+

+

+

+

V

Populus alba

–

–

+

–

+

+

II

Corylus avellana

+

+

+

+

+

+

V

Crataegus monogy
na

+

+

+

+

+

+

V

Ligustrum vulgare

+

+

+

+

+

+

V

Poa nemoralis

+

+

+

+

+

+

V

Campanula rapunculoides

+

+

+

+

+

+

V

Viola odorata

+

+

+

+

+

+

V

Brachypodium sylvaticum

+

+

+

+

+

+

V

Euonymus europaeus

+

+

+

+

+

+

V

Cornus mas

+

+

+

+

+

+

V

Sambucus
nigra

+

+

+

+

+

+

V

Arum maculatum

+

–

–

+

+

–

II

Lapssana communis

–

–

+

+

–

+

III

Viburnum lantana

+

–

–

–

+

–

II

Cornus sanguinea

+

+

–

+

+

–

IV

Molinia caerulea subsp. arundinacea

+

–

+

+

+

+

IV

Mycelis muralis

–

+

–

+

–

–

II

Neottia nidus
–
avis

–

–

–

+

+

–

II

Peucedanum rochelianum

–

–

+

–

–

+

II

Platanthera bifolia

+

–

+

+

+

+

IV

Sorbus torminalis

–

+

–

+

–

–

II

Variae Syntaxa

Acer tataricum

–

+

–

+

–

–

II

Picea abies

–

+

–

+

–

–

II

Alliaria petiolata

+

–

+

+

+

+

IV

Geran
ium robertianum

–

+

–

+

–

–

II

Frangula alnus

–

–

–

+

+

–

II

Sambucus nigra

–

–

+

–

–

+

II

Veronica chamaedrys

+

+

+

+

+

+

V

Carex pallescens

+

+

+

+

+

+

V

Geum urbanum

+

+

+

+

+

+

V

Gallium mollugo

+

+

+

+

+

+

V

Locul și data efectuării releveelor
:

1
–
5, Valea Jiului, 3.V.2016

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

46

Fig. 16
.
Campanula persicifolia

Fig. 17.
Phytolacca american
a

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

47

Fig. 1
8.
Neottia nidus
–
avis

Majoritatea speciilor din cortegiul floristic sunt comune, dar există și specii care
prezintă importanță conservativă.

În c
adrul habitatului 9170

identificat în această zonă sunt
prezente
și specii care sunt pe Listele Roșii din România, având diferite categorii sozologice.

Specii importante din punct de vedere conservativ (in acest teritoriu):
Cephalanthera
longifolia, Epipa
ctis purpurata, Epipactis helleborine, Platanthera bifolia, Neottia nidus
–
avis,

Fitocenozele din cadrul habitatului identificat au un grad mare de stabilitate. Totuși
aceste fitocenoze pot evolua spre fitocenoze de
Lathyro hallersteinii
–
Carpinetum

Coldea

1975
(Syn.:
Quercetum petraeae
–
Carpinetum

auct. transsilv.) din imediata vecinătate.

În teritoriul cercetat

s
–
a constatat că
prin degradarea
șleaurilor de deal sub raportul
compozi
ției specifice a avut loc înmulțirea exagerată a speciilor de amestec rez
ultând tei
șuri,
cărpini
șuri sau chiar plopișuri. Este cunoscut faptul că cvercetele amestecate se prezintă fie
sub formă de gorunete, fie de stejări
șe, ambele însoțite de carpen și tei, într
–
un grad mai mare
sau mai mic. În multe sectoare, în urma defri
șăr
ilor există tendin
ța de a se instala cărpinișe,
tei
șuri și chiar plopișuri, aproape pure sau amestecate cu diferite esențe lemnoase, apărând ca
forma
ții secundare.

Dintre factori limitativi care acționeză la nivelul acestor arborete
–

agenții fitopatogeni
și entomofagi,
impactul antropic
și regimul hidric
. Cei mai răspândiți
d
ăunatorii defoliatori ai speciilor de stejar: Omida păroasă a stejarului (
Limantria dispar

L.),

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

48
Molia verde a stejarului (
Tortrix viridana

L.), Cotarul brun (
Erannis defoliaria

Cl.), C
otarul
verde (
Operophtera brumata

L.). În urma cecetărilor efectuate s
–
a constatat un atac de
Erannis defoliaria

(fig. 19).

Fig. 19.
Erannis defoliaria

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

49
2.5. ASOCIAȚII VEGETALE LEMNOASE CARE NU SUNT CUPRINSE ÎN CADRUL
HABIATATELOR DESCRISE

I
. QUERCO
–
FAGETEA

Br.
–
Bl. et Vlieger 1937

PRUNETALIA Tx. 1952

1
.

Coryletum avellanae

Soó 1927

2.

Pruno spinosae
–
Crataegetum monogynae
(Soó 1927) Hueck 1931

Prunion

Fruticosae TX. 1952

3.

Rubo plicatae
–
Prunetum spinosae

Web.
1974 em. Oberd.1992 (
Rubo
–

Coryletum

Oberd. 1957)

4.

Pruno spinosae
–
Ligustretum

vulgare
Tx. 1952

(
Euonymo
–
Prunetum
–

spinosae

(Hueck 1931) Tx. 1952 em. Pass. et Hofm.)

5
.
Bromo sterilis
–
Robinietum

(Pócs 1954) Soó 1964

II. SALICETEA
PURPUREA
Moor 1958

SALICETALIA PURPUREA

Moor 1958

Salicion triandrae Müller et Görs 1958

6
.

Saponario
–

Salicetum purpureae

(B
r.
–
Bl. 1930) Tschou 1946 (Syn.:

Salicetum

purpureae

Wendelberger
–

Zelinka 1952)

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

50
1.

Ass
.
Coryletum avel
lanae

Soó 1927

(Tabelul nr.
12
)

Fitocenozele edificate de
alun
preferă văile umede și răcoroase, instalându
–
se
îndeosebi la liziera pădurilor. În teritoriul cercetat alunișele sunt răspândite pe V. Jiului, mai
ales în zona colinară.

Sunt fitocenoze arbus
tive edificate de alun și cu o structură floristică heterogenă și
nespecifică alcătuită frecvent alaturi de alun din următoarele specii:
Helleborus purpurascens
,
Dentaria

bulbifera
,
D. glandulosa
,
Luzula

luzuloides
,
Epilobium montanum
,
Calamagrostis
arundi
nacea
,
Viola reichenbachiana
,
Rosa

canina
,
Anemone nemorosa
,
A. ranunculoides
,
Salvia glutinosa
,
Euphorbia amygdaloides, Lamium galeobdolon, Dryopteris filix
–
mas

încadrate în următori cenotaxoni de ordin superior: clasa
Querco
–

Fagetea și ordinul Fagetali
a.

Toate fitocenozele analizate se găsesc dispuse sub formă de brâu la liziera
pădurilor
din teritoriul cercetat.

Fructele de alun au o valoare alimentară foarte mare. Nuiele de alun se
folosesc pentru împletirea diferitelor obiecte tradiționale.

Ass.
Coryletum avellanae
Soó 1927

Tabel nr. 12

Nr. releveului

1

2

3

4

5

K

Expoziția

SE

S

SV

SE

V

Inclinarea (grade)

5

5

10

10

7

Inchegare coronament

0,7

0,7

0,6

0,6

0,7

Acoperire strat ierbos (%)

30

30

35

40

35

Suprafața de probă (m
2
)

100

100

100

1
00

100

Char. ass.

Corylus avellana

4
–
5

4
–
5

4

4

4

V

Prunetalia et Prunion spinosae

Geum urbanum

+

+

+

+

+

V

Sambucus nigra

+

+

+

+

+

V

Fagetalia et Fagion

Fagus silvatica

+

+

+

+

+

V

Helleborus purpurascens

+

+

+

+

+

V

Epilo
bium montanum

+

+

+

+

–

IV

Dryopteris filix
–
mas

+

+

+

+

–

IV

Anemone ranunculoides

+

+

+

+

+

V

Euphorbia amygdaloides

–

+

+

+

+

IV

Luzula luzuloides

+

+

+

+

+

V

Rubus hirtus

+

+

+

+

+

V

Symphytum cordatum

+

+

+

+

+

V

Myosotis sylvatica

+

+

+

+

+

V

Galeopsis speciosa

+

+

+

+

+

V

Querco
–

Fagetea

Brachypodium sylvaticum

+

+

–

–

+

III

Viola reichenbachiana

+

+

+

–

+

IV

Poa nemoralis

+

+

+

+

+

V

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

51
Athyrium filix
–
femina

+

+

+

+

+

V

Variae Syntaxa

Ranunculus repens

+

–

+

+

–

III

Gerani
um robertianum

+

+

+

+

+

V

Glechoma hederacea

+

+

+

+

+

V

Mycelis muralis

+

+

+

+

+

V

Diferite specii de briofite

+

+

+

+

+

V

Locul și data efectuării releveelor:

1
–
5, Valea Jiului, 12.VII.2017

Ass.
2
.
Pruno spinosae
–
Crataegetum monogynae
(Soó 1927)
Hueck 1931

(Tabelul nr. 13
)

Tufărișurile de
Crataegus monogyna

cu
Prunus spinosa

se instalează
ca un brâu
la marginea pădurii, dar și
în poienile din pădure (fig. 20
)
.
Din punct de vedere ecologic
fitocenozele acestei asociații au un caracter mezofil, m
icro
–
mezoterm și acido
–
neutrofil.

În
cadrul acestei asociații fitocenozele sunt stratificate, cu stratul arbustiv bine închegat. Alături
de speciile edificatoare ale asociației, în stratul arbustiv se mai întâlnesc:
Ligustrum vulgare
,
Rosa canina
,
Rubus hi
rtus
,
R. idaeus
,
Sambucus
nigra.

Stratul ierbos este bine dezvoltat, în compoziția floristică a acestuia întâlnindu
–
se
frecvent următoarele specii:
Campanula
rapunculoides

(fig 21),
Fragaria vesca
,
Glechoma
hederacea
,
Viola reichenbachiana
,
Euphorbia am
ygdaloides
,
Ranunculus repens
, Melitis
melisophyllus
(fig. 22
)
,

Veronica chamaedrys

(fig. 23
)
.

Crataegus monogyna
este o specie cu
importante proprietăți fitofarmaceutice, prin frunzele, florile și fructele sale.
Prunus spinosa

este o specie cu valoare al
imentară și medicinală.

Fig.
20.

Ass.
Pruno spinosae
–
Crataegetum monogynae

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

52

Fig.21.
Campamnula rapunculoides

Ass.

Pruno spinosae
–
Crataegetum monogynae
(Soó 1927) Hueck 1931

Tabelul nr. 13

Nr. releveului

1

2

3

4

5

K

Acoperirea vegetației (%)

90

80

9
5

90

9
5

Suprafața de probă (m
2
)

10
0

100

10
0

100

100

Char. ass.

Crataegus monogyna

4

4

4

4

4

V

Prunus spinosa

2

1

2

2

1

V

Prunetalia et Prunion spinosae

Rosa canina

+

+

+

+

+

V

Geum urbanum

+

+

+

+

+

V

Ligustrum vulgare

+

+

+

+

+

V

Fagetalia

Euphorbia amygdaloides

+

+

–

+

–

III

Campanula rapunculoides

+

+

+

+

+

V

Fragaria ve
sea

+

+

+

+

+

V

Prunela vulgaris

+

+

–

+

–

III

Poa nemoralis

+

+

+

+

+

V

Variae Syntaxa

Galium aparine

+

+

+

+

+

III

Geranium robertianum

+

+

+

+

+

V

Thynus pulegioides

–

+

+

+

–

III

Veronica chamaedrys

+

+

+

+

+

V

Potentilla micrantha

+

+

+

+

+

V

Hypericum perforatum

+

+

–

+

–

III

Glechoma hederacea

1

+
–
1

1

+
–
1

+
–
1

V

Cruciata laevipes

+

+

+

+

+

V

Viola tricolor

+

+

+

+

+

V

Stellaria media

+

+

+

+

+

V

Ranunculus repens

1

1

1

+
–
1

+
–
1

V

Locul și data efectuării releveelor:

1
–
5, Valea Ji
ului
,

Pe
șteana, 18
.V
II.2017

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

53

Fig. 22
.
Melitis melisophyllum

Fig. 2
3
.
Veronica chaemedrys

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

54
3
. Ass.
Rubo plicatae
–
Prunetum spinosae
Web.1974 em. Oberd. 1992 (Syn.
Rubo
plicatae
–
Coryletum avellanae
Oberd. 1957)

(Tabelul nr. 14)

Această as
ociație a fost puțin cercetată la noi în țară, fiind citată inițial doar din
Defileul Crișului repede. A fost citată pentru prima dată în Oltenia, din bazinul superior al
Luncavățului (Niculescu, M., 2006). Asociația vegetează în etajul colinar și subetaju
l montan
inferior, preferând în special locurile umede, de la marginea pădurilor Fitocenoze ale acestei
asociații
au fost analizate pe V. Jului

(fig. 24
)
.
Fitocenozele analizate au caracter mezofil,
micromezoterm și euriionic.

La alcătuirea stratului ar
bustiv participă următoarele specii:
Rubus plicatus
,
Corylus
avellana
,
Prunus spinosa
,
Ligustrum vulgare
,

Euonymus europaeus
,
E. verrucosa
,
Cornus
sanguinea
,
Clematis vitalba
,
Crataegus monogyna

și
Sambucus nigra
. Stratul ierbos este slab
dezvoltat, aco
perirea acestuia fiind cuprinsă între 15
–
30%. Dintre speciile frecvent întâlnite
putem amintii:
Glechoma hederacea
,

Urtica dioica
,
Brachypodium sylvaticum
,
Veronica
chamaedrys
,
Geum urbanum
,
Campanula rapunculoides
,

Agrostis capillaris
,
Viola odorata
,
Ast
ragalus glycyphyllos
,
Prunella vulgaris
,
Euphorbia amygdaloides
,
Euonymus europaea

(fig. 25
),
Ruscus aculeatus

(fig. 26
).

Analizând fitocenozele din punct de vedere al bioformelor
se constată dominanța nanofanerofitelor,urmate îndeaproape de mezofanerofite
le și
hemicriptofite.

Analiza elementelor floristice, evidențiază ponderea speciilor eurasiatice.
Fitocenozele înfiripate la marginea pădurilor, pot evolua spre alunișuri sau carpino
–
făgete.

Ass.

Rubo plicatae
–
Prunetum spinosae
Web.1974 em. Oberd. 1992

Tabel 14

Nr. releveului

1

2

3

4

5

K

Acoperirea stratului arbustiv (%)

90

8
5

90

8
5

90

Acoperirea stratului ierbos (%)

15

20

20

15

20

Suprafața de probă (m
2
)

100

100

100

100

50

Char. ass.

Rubus plicatus

3

3

3

3

3
–
4

V

Prunus spinosa

1

1

1

1

1

V

Prunetalia et Prunion spinosae

Crataegus monogyna

+

–

–

+

–

II

Euonymus europaeus

+

+

+

–

–

III

Clematis vitalba

1

1

1

1

1

V

Rosa canina

1

1

1

1

1

V

Cornus sanguinea

1

1

1

1

1

V

Euonymus verrucosa

+

+

–

–

+

III

Humulus lupulus

1

1

1

1

1

V

Geum urbanum

1

1

1

1

1

V

Sambucus nigra

1

1

1

1

1

V

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

55
Ruscus aculeatus

+

+

–

–

+

III

Ligustrum vulgare

1

1

1

1

1

V

Alno
–
Ulmion

Ulmus glabra

+

+

+

+

–

IV

Ranunculus repens

–

–

+

+

+

III

Circaea lutetiana

+

+

+

+

–

IV

Rubus caesius

–

–

+

+

+

III

Fagetalia

Salvia glutinosa

+

+

+

+

–

IV

Euphorbia amygdaloides

+

–

–

+

+

III

Epilobium montanum

+

+

–

+

–

III

Querco
–
Fagetea

Corylus avellana

+

+

+

+

–

IV

Prunella vulgaris

–

–

+

+

+

III

Campanula rapunculoides

+

+

+

+

–

IV

Fragari
a vesca

–

–

+

+

+

III

Lapsana communis

+

+

+

+

–

V

Viola odorata

+

+

+

–

–

III

Poa nemoralis

+

+

+

+

+

V

Brachypodium sylvaticum

–

–

+

+

+

III

Molinio
–
Arrhenatheretea

Achillea millefolium

+

+

+

+

+

V

Agrostis capillaris

+

–

+

+

+

IV

Trifoliu
m pratense

+

+

+

+

–

IV

Trifolius repens

+

+

+

+

–

V

Variae Syntaxa

Glechoma hederacea

1

1

+
–
1

+
–
1

1

V

Mentha longifolia

+

+

–

+

+

IV

Urtica dioica

+

+

+

+

–

IV

Veronica chamaedrys

+

+

+

+

–

V

Bryonia alba

+

+

+

+

+

V

Galium mollugo

+

–

+

+

+

IV

Locu și data efectuării releveelor
: 1, 2, 3, 4, 5
–

V. Jiului,

20.V
I.21
7

Fig.24
. Ass.

Rubo plicatae
–
Prunetum spinosae

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

56

Fig
. 25
.
Euonymus europaea

Fig. 26
.
Ruscus aculeatus

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

57
4
. Ass.
Pruno spinosae
–
Ligustretum

vulgare
Tx. 1952

(Syn.
Euonymo
–
Prunetum
spinosae
(Hueck 1931) Tx. 1952 em. Pass. et Hofm. 1968,
Pteridio
–
Crataegetum monogyne

Rațiu et Gergely 1970,
Carpino
–
Prunetum

Tx. 1952,
Rosetum rhamnosum sensu

Borza 1959)

(Tabelul nr. 15
)

Tufărișurile încadrate în această asociație au fost mai puțin cercetate la noi în țară.
Această asociație a fost citată pentru prima dată din Oltenia de către M. Niculescu (2006) din
de
presiunea Horezu. Fitocenozele acestei asociații vegetează prin locuri umede, la marginea
pădurilor, pe pante cu înclinare cuprinsă între 5
–
20° și expoziție în general vestică

(fig. 27
).

Din punct de vedere ecologic fitocenozele acestei asociații au u
n caracter preponderent
mezofil, cu ușoare influențe xero
–
mezofil. Față de cerințele de temperatură, domină într
–
un
procent foarte mare, speciile micro
–
mezoterme. În funcție de reacția chimică a solului,
ponderea o dețin speciile slab acid
–
neutrofile, urma
te de speciile acido
–
neutrofile (M.
Niculescu, 2006).

La alcătuirea floristică a fitocenozelor asociației alături de speciile caracteristice
acesteia,
Ligustrum vulgare
,
Prunus spinosa

și
Carpinus betulus
, se mai întâlnesc o serie de
specii caracteristice

ordinului
Prunetalia
:
Euonymus europaea
,
Cornus sanguinea
,
Rosa
canina
,
Clematis vitalba
,
Crataegus monogyna.
Dintre speciile ierboase frecvent întâlnite în
aceste fitocenoze putem menționa:
Veronica chamaedrys
,
Glechoma hederacea
,
Viola
odorata
,
Campanul
a rapunculoides
,
Poa nemoralis
,
Ranunculus repens
,
Geum urbanum
,
Fragaria vesca
,
Myosotis sylvatica

(fig. 28
), Gratiola officinalis

(fig. 29),

Galeopsis speciosa

(fig. 30).

Fig.
27
. Ass.
Pruno spinosae
–
Ligustretum

vulgare

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

58

Fig.28
.

Myosotis sylvatica

Fig.
2
9.
Gratiola officinalis

Numeroase specii care intră în alcătuirea acestor fitocenoze prezintă valoare
medicinală și alimentară. Dintre acestea putem am
inti:
Crataegus monogyna
,
Prunus spinosa
,
Rosa canina
,
Sambucus nigra
,
Fragaria vesca
. Rostopasca (
Chelidonii herba
), specie frecvent
întâlnită prin tufărișuri păduri, locuri ruderale, prezintă importante proprietăți fitofarmaceutice.

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

59

Se folosește în sp
ecial în afecțiunile hepato
–
biliare, având acțiune spasmolitică. Se
folosește de asemenea și extern, la tratarea negilor. Cerențelul, prezent în compoziția floristică
a acestor fitocenoze, este folosit în scop medicinal și la tratarea gingivitei, fiind fol
osită
tinctura obținută din rizomi. Frunzele de frag prezintă acțiune antidiareică, dar mai slabă.
Unele specii prezintă importanță industrială și meliferă (M. Niculescu, 2006).

Ass.
Pruno spinosae
–
Ligustretum

vulgare
Tx. 1952

Tabelul nr
. 15

Nr. r
eleveului

1

2

3

4

5

K

Acoperirea vegetației (%)

80

80

80

90

90

Suprafața de probă (m
2
)

100

50

100

100

50

Char. ass.

Ligustrum vulgare

3

4

3

3
–
4

4

V

Prunus spinosa

1

1

1

1

1

V

Prunetalia et Prunion spinosae

Crataegus monog
yna

1

1

1

1

1

V

Euonymus europaeus

1

1

1

1

1

V

Clematis vitalba

1

1

1

1

1

V

Rosa canina

1

1

1

1

1

V

Cornus sanguinea

1

1

1

1

1

V

Myosotis sylvatica

+

+

+

+

+

V

Humulus lupulus

+

+

+

+

+

V

Geum urbanum

+

+

+

+

+

V

Sambucus nigra

+

+

+

+

+

V

Alno
–
Ul
mion

Ranunculus repens

1

1

1

1

1

V

Circaea lutetiana

+

+

+

+

+

V

Rubus caesius

+

+

+

+

+

V

Fagetalia

Euphorbia amygdaloides

–

+

–

+

–

II

Querco
–
Fagetea

Prunella vulgaris

–

–

+

+

+

III

Campanula rapunculoides

+

+

+

+

+

V

Astrag
alus glycyphyllos

+

+

+

+

+

V

Fragaria vesca

+

+

+

+

+

V

Lapsana communis

+

+

+

+

+

V

Viola odorata

+

–

+

–

+

III

Gratiola fficinalis

+

+

+

+

–

IV

Variae Syntaxa

Galeopsis speciosa

–

–

+

–

+

II

Glechoma hederacea

–

+

+

+

+

V

Achillea millefo
lium

–

–

–

+

+

II

Agrostis capillaris

–

–

–

+

+

II

Mentha longifolia

+

–

–

–

+

II

Veronica chamaedrys

–

+

+

–

+

III

Locul și data efectuării releveelor:

1
–
5, V. Jiului, 12
.V
II.2017

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

60

Fig.30
.
Galeopsis speciosa

5
. Ass
.
Bromo sterilis
–
Robinietum pseud
acaciae
(Pócs 1954) Soó 1964 (Syn.
Robinietum pseudacaciae

(Arvat 1939) Balász 1942;
Agropyro
–
Robinietum pseudacaciae

Szabó 1971)
(Tabelul nr. 16
)

Asocia
ția
Bromo sterilis
–
Robinietum pseudacaciae
(Pócs 1954) Soó 1964 prezintă o
deosebită importan
ță din p
unct de vedere pedogenetic.

Fitocenozele antropizate ale acestei asociații se întâlnesc de la cîmpie până în etajul
colinar, populând terenurile erodate plane precum și cele de la de la baza versanților

(fig. 31
).

Analiza fitocenozelor faț
ă de factorii ecologici, evidențiază caracterul mezofil, micro
–
mezoterm și slab acid
–
neutofile.

La alcătuirea floristică a fitocenozelor asociației, alături de cele două specii
edificatoare participă numeroase specii ce aparțin: clasei
Querco
–
Fagetea

și ordinelor
Prunetalia

și
Fagetalia
. Dintre acestea frecvent întâlnite sunt:
Asperula

taurina
,
Mercurialis

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

61
perennis
,
Ranunculus

ficaria
,
Brachypodium

sylvaticum
,
Rubus

caesius
,
Geum

urbanum
,
Humulus

lupulus
,
Crataegus

monogyna
.

Aceste fitocenoze

prezintă o importanță deosebită în fixarea solului și protecția
acestuia împotriva eroziunii. De asemenea, la alcătuirea fitocenozelor participă o serie de
specii cu valoare medicinală, meliferă, furajeră și alimentară. Lemnul de salcâm din teritoriul
cer
cetat, este folosit în special pentru foc.

Fig. 31
. Ass.
Bromo sterilis
–
Robinietum pseudacaciae

Ass.

Bromo sterilis
–
Robinietum
(Pócs 1954) Soó 1964

Tabelul nr. 1
6

Nr. releveului

1

2

3

4

5

6

7

K

Închegare coronament

0,7

0,7

0,7

0,7

0,7

0,7

0,6

Acoperirea stratului ierbos (%)

60

70

80

60

50

50

60

Suprafața de probă (m
2
)

400

400

400

400

400

400

400

Char. ass.

Robinia pseudoacacia

4

4

4

4

4

4

4

V

Bromus sterilis

2

2

2

2

2

2

2

V

Prunetalia et Prunion spinosae

Prunus spinosa

–

+

+

–

+

–

–

III

Crataegus monogyna

+

+

+

+

+

+

+

V

Euonymus europaeus

+

+

+

+

+

+

+

V

Rosa can
ina

+

–

–

+

–

+

–

II

Cornus sanguinea

–

+

+

–

+

+

–

III

Euonymus verrucosa

+

+

+

+

+

+

+

V

Humulus lupulus

1

1

1

1

1

1

1

V

Geum urbanum

1

1

1

1

1

1

1

V

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

62
Sambucus nigra

2

2

2

2

2

2

2

II

Fagetalia et Querco
–
Fagetea

Brachypodium sylvaticum

1

1

1

1

1

1

1

V

Rubus caesius

+

–

+

+

–

+

+

IV

Mercurialis perennis

+

+

+

+

+

+

1

V

Circaea lutetiana

–

–

+

–

–

+

+

III

Galium odoratum

2

2

2

2

2

2

2

V

Asperula taurina

1

1

1

1

1

1

1

V

Helleborus odorus

1

1

1

1

1

1

1

V

Scilla bifolia

1

1

1

1

1

1

1

V

Ar
um maculatum

1

1

1

1

1

1

1

V

Prunella vulgaris

1

1

1

1

1

1

1

V

Ranunculus ficaria

1

1

1

1

1

1

1

V

Campanula rapunculoides

1

1

1

1

1

1

1

V

Lapsana communis

–

+

–

–

+

+

+

III

Viola odorata

–

+

+

–

+

+

–

III

Poa nemoralis

–

–

–

–

–

+

+

II

Variae Syntax
a

Urtica dioica

1

1

1

1

1

1

1

V

Alliaria petiolata

1

1

1

1

1

1

1

V

Glechoma hederacea

+

+

+

+

+

+

+

V

Physalis alkekengi

+

+

+

+

+

+

+

V

Ballota nigra

+

+

+

+

+

+

+

V

Aegopodium podagraria

+

+

+

+

+

+

+

V

Asparagus officinallis

+

–

+

+

–

+

–

III

Galium aparine

1

1

1

1

1

1

1

V

Locul și data efectuării releveelor
: 1
–

5,V. Jiului, 12.VII.2017

6
. Ass.

Saponario
–

Salicetum purpureae

(Br.
–
Bl. 1930) Tschou 1946 (Syn.:
Salicetum purpureae

Wendelberger
–

Zelinka 1952)

(Tabelul nr.
17
)

Fitoce
nozele de
Salix purpurea
formează tufișuri de dimensiuni variabile, de regulă
pe solurile aluvionare din luncile râuril
or. Această comunitate de plante este alcătuită din
specii mezo
–
higrofile și mezofile.

Din punct de vedere termic în copmpziția florist
ică se întâlnesc numeroase specii
micromezoterme
, mezoterme și
euriterme.

În compoziția floristică predomină specii caracteristice zăvoaielor și cel mai adesea
migrează și numeroase specii de pajiști mezofile. Fitocenozele acestei asociații prezintă un
anumit grad de antropizare.

Speciile caracteristice și edificatoare sunt
Salix purpurea
și
Sapponaria officinalis.

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

63

La alcătuirea floristică participă cu o frecvecță ridicată și alte specii:
Salix triandra, S.
alba, Glechoma hederacea, Agrostis stolonife
ra, Festuca trivialis, Lysimachia nummularia,
Potentilla anserina, Ranunculus repens, Taraxacum officinale, Lycopus exaltatus, Rubus
caesius, Urtica dioica, Cirsium vulgare,
C
.
arvense, Euphorbia platyphyllos, Filipendula
ulmaria, Viola reichenbachiana
etc
.

Fitocenozele acestei asociații se întâlnesc frecvent pe V. Jiului și de
–
a lungul
afluenților săi
.

Din punct de vedere sindinamic răchitișurile din toată țara pot evolua spre arinișe,
dacă există condiții ecologice și pedologice favorabile.

Din punct

de vedere economic această comunitate de plante nu prezintă o importanță
deodebită, cu excepția câtorva specii cu valoare medicinală, meliferă, tinctorială.

În foarte
puține locuri din țară se mai utilizează răchita pentru confecționarea diferitelor împle
tituri de
nuiele.

Ass.
Saponario
–

Salicetum purpureae
(Br.
–
Bl. 1930) Tschou 1946

Tabelul nr. 17

Nr. releveului

1

2

3

4

5

K

Acoperirea stratului arbustiv (%)

60

60

6
0

60

60

Acoperirea stratului ierbos (%)

60

80

60

80

60

Suprafața de probă (m
²)

5
0

50

50

50

50

Char. ass.

Salix purpurea

3
–
4

4

3
–
4

3
–
4

3
–
4

V

Saponaria officinalis

1

+
–
1

1

1

1

V

Alnetea glutinosae

Alnus glutinosa

+

+

–

+

–

III

Salicetea purpureae

Salix alba (arb.)

+

+

+

+

+

V

Salix fragilis

+

+

+

+

+

V

R
ubus caesius

1

1

1

1

1

V

Calystegia sepium

+

+

+

+

+

V

Lysimachia nummularia

2

2

2

2

2

V

Humulus lupulus

+

+

+

+

+

V

Alno
–
Ulmion

Alnus incana (arb.)

–

+

+

–

–

III

Stellaria nemorum

–

+

+

+

+

IV

Equiesetum arvense

+

+

+

–

+

IV

Molinietalia

Agrostis stolonifera

3

3

3

2

2

V

Filipendula ulmaria

+

–

–

+

+

III

Lycopus europaeus

+

+

+

+

+

V

Holcus lanatus

+

+

+

+

+

V

Poa pratensis

1

1

1

+

1

V

Dactylis glomerata

+

+

+

+

+

V

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

64
Variae syntaxa

Ranunculus repens

1

1

1

1

1

V

Lamium ma
culatum

+

+

+

+

+

V

Rorippa sylvestris

+

+

+

+

+

V

Erigeron annuus

+

+

+

+

+

V

Sambucus nigra

+

+

+

+

+

V

Prunella vulgaris

+

+

+

+

+

V

Viccia grandiflora

+

+

+

+

+

V

Vicia cracca

+

+

+

+

+

V

Tamus communis

+

+

+

+

+

V

Bryonia alba

+

+

+

+

+

V

Tus
silago farfara

+

+

+

+

+

V

Galium apparine

+

+

+

+

+

V

Locul și data efectuării releveelor
: 1
–
5, Valea Jiului, 12.VII.2017

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

65
CONCLUZII

Teritoriul luat în

studiu începând cu anul 2016

este situat în lungul bazinului
hidrografic

mijlociu al

Jiu
lui
,
între localitățile Rovinari și Pe
șteana
. Sub aspect
geomorfologic, teritoriul cercetat cuprinde o treaptă de relief, bine delimitată, zona

Podi
șului
Getic, Piemontul Jiu
.

Din punct de vedere hidrografic teritoriul cercetat est
e situ
at în bazinul râului Jiu
,
unul dintre cele mai importante râuri de la noi din țară a cărui lungime totală este de 331 Km.

În defileu se varsă în Jiu o serie de pâraie cu caracter torențial, din care mai importante sînt:
Murga Mare, Dumitra, Cerbănașul, Bra
tcul, unele însoțite de drumuri forestiere.

Diversitatea f
loristică întâlnită în bazinul
Jiului este foarte mare, datorită condițiilor
eco
–
pedologice și orografice din această zonă a Olteniei.

Impactul antropic influențează și el
mai mult sau mai puți
n atât vegetația ierboasă cât și pe cea lemnoasă.

Lucrarea de față a avut drept scop analiza complexă a
habitatelor lemnoase
și
implicit a
cormoflorei lemnoase și vegetației lemnoase din acest teritoriu, precum și
corologia, ecologia, fizionomia și compo
ziția floristică, importanța economică și dinamica
asociațiilor vegetale descrise.

Cormoflora lemnoasă întâlnită în Valea Jiului, este bogată și variată. Lucrarea de față
prezintă doar o parte din flora și vegetația lemnoasă din bazinul Jiului, pentru un

studiu
amănunțit fiind nevoie de o perioadă mai mare de timp.

Aceasta cuprinde
peste 900

taxoni, apartinand la
mai multe

familii botanice.

Dintre cele mai importante familii botanice, prin numarul lor de specii (exprimat
procentual) se pot cita:
Rosac
eae
,
Fagaceae
,

Salicaceae
,

Caprifoliaceae
,

Betulaceae,
Tiliaceae
.

Genurile

cu cele mai multe specii sunt:
Rubus, Salix, Quercus, Tilia.
În teritoriul
cercetat se găsesc numeroase specii rare de cormofite lemnoase, care necesită o protectie
adecvată, deoar
ece sunt din ce în ce mai afectate de acțiunile omului în habitatele lor naturale,
ceea ce a determinat restrângerea tot mai accentuată a acestor habitate.

Dintre taxonii care sunt rari în România, unele dintre acestea având valoare de specie
prioritară
putem menționa:
Sorbus torminalis
,

Ruscus aculeatus, Rubus sulcatus, Myricaria
germanica,

Orchis purpurea, Platanthera bifolia
.

Pe parcursul celor 3 ani de studiu, s
–
a urmărit realizarea unei imagini cât mai fidele
asupra covorului vege
tal lemnos din aces
t teritoriu.

În urma cercetărilor efectuate s
–
au identificat următoarele tipuri de habitate:

91E0* Păduri aluviale de
Alnus glutinosa
și
Fraxinus excelsior

(
Alno
–
Padion,

Alnion incanae, Salicion albae
)

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

66

92A0

Zavoaie/Galerii cu Salix alba
și Populus alba

91Y0 Păduri dacice de stejar
și carpen

91M0 Păduri balcano
–
panonice de cer
și gorun

9130 Păduri de fag de tip Asperulo
–
Fagetum

9170

Păduri de stejar cu carpen de tip
Galio
–
Carpinetum

În ceea ce privește vegetația, în bazinul

mijlociu al

Jiului se în
tâlnesc un număr mult
mai mare de comunități vegetale lemnoase, în această lucrare noi
am
descris numai 17

dintre

ele.
Aceste asocia
ții vegetale lemnoase edifică habitatele foresteiere descrise în lucrare

O importanță deosebită am acordat impactelor a
ntropice, exercitate asupra vegetației
din acest teritoriu, precum și cadrului legal al ocrotirii și dezvoltării vegetației.

Teritoriul studiat, ca parte integrantă a
ariei
protejate Coridorul Jiului ROSCI
0045
, se
caracterizează printr
–
un număr

important de arii și zone în care vegetează numeroase specii de
plante rare, periclitate, vulnerabile, endemice, Natura 2000.

Fitocenozele analizate se caracterizează printr
–
un potențial economic ridicat. Astfel
după modul lor de utilizare, speciile din

cadrul fitocenozelor asociațiilor vegetale lemnoase,
din teritoriul cercetat sunt cuprinse în următoarele categorii economice: industriale, melifere,
decorative, medicinale, alimentare și furajere.

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

67

BIBLIOGRAFIE

1. BELDIE,
A.
–

1951
, Făgetele montane superioare din valea Ialomiței și valea
Buzăului
. Studiul fitocenologic comparativ. Ed. Academiei, București

2. BELDIE, A.
–

1967,
Flora și vegetația Munților Bucegi,

Ed. Acad., București

3. BORZA, A., BOȘCAIU, N.
–

1965
,
Introducere în studiul covorului vegetal,
Ed.
Acad., București

4. BOȘCAIU, N.
–

1971,
Flora și vegetația Munților Țarcu, Godeanu și Cernei,

Ed.
Acad., București

5. CIOCÂRLAN, V.
–

2000,
Flora ilustrată a României
–

Pteridophyt et
Spermatophyta,

Ed. Cere
s, București

6.
COLDEA, G.
–

1990,
Munții Rodnei. Studiul geobotanic,
Ed. Acad., București

7. COLDEA, G.
–

1991,
Prodrome des associations végétales des Carpates du Sud
–
Est
(Carpates Roumaines),
Documents Phytosociologiques, N.S., 13, Camerino, p. 317
–
53
9

8. COLDEA, G., POP, ADRIANA
–

1988,
Cercetări fitocenologice în Muntele Cozia,
Contribuții Balcanice,
Cluj
–
Napoca, p. 51
–
65

9. COLDEA, G., SANDA, V., POPESCU, A., ȘTEFAN, N., 1997
–

Les associations
vegetales de Roumanie
, Tome 1: Les associations herba
cees naturelles. Presses Universitaires
de Cluj Napoca

10.
CRISTEA, V.
–

1991,

Fitocenologie și vegetația României,

îndrumător de lucrări
practice, Univ. "Babeș
–
Bolyaii" Cluj
–
Napoca, (xerogr.)

11. CRISTEA, V.
–

1993,
Fitocenologie și vegetația României,
Univ. "Babeș
–
Bolyai",
Cluj
–
Napoca

12. CRISTEA, V., GAFTA, D., PEDROTTI, F.
–

2004,
FITOSOCIOLOGIE
, Ed. Presa
Universitară Clujană, Cluj Napoca.

13. DONIȚĂ, N., IVAN DOINA, COLDEA G., SANDA V., POPESCU, V. și colab.
–

1992
, Vegetația României.

Editura teh
nică agricolă, București

14. DRĂGULESCU, C.
–

1995,
Flora și vegetația din bazinul văii Sadului jud. Sibiu,
Ed. Constant., Sibiu

17. FLOREA, N. și colab.
–

1968,
Geografia solurilor României,

Ed. Științifică,
București

15.GRABHERR, G., MUCINA, L. (Eds).
, 1993
–

Die Pflanyengesellschaften
Osterreich
. Teil II, Naturliche waldfreie Vegetation, Gustav Fischer Verlag, Jena, Stuttgard,
New York

Dodescu Dumitru Alexandru ,,Studiul habitatelor forestiere întâlnite în Bazinul Jiului între
Rovinari
și Țânțăreni, Jud. Gorj,,

68

16. NICULESCU, M., 2008,
–

NATURA 2000 IN ROMANIA,
HABITAT FACT
SHEETS

; EU Phare

Project on Implementation o
f Natura 2000 Network in Romania EU
Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO for Ministry of Environment and Sustainable
Development

17. TUTIN, T. G. et al.
–

1964
–
1980, 1993,
Flora Europaea
, I
–
V, I, Cambridge
University Press.

18.

UJVARI, I.
–

1972,
Geogr
afia apelor României
,

Ed. Șt. București

19. WEBER, H. E., MORAVEC, J., THEURILLAT, J.
–
P.
–

2000,
International Code
of Phytosocilogical Nomenclature. 3rd edition
, Journal of Vegetation

Science II, Opulus
Press Uppsala, p. 739
–
768

20.
ZANOSCHI, V., SÂ
RBU, I., TONIUC, ANGELA.
–

1996
,

Flora lemnoasă
spontană și cultivată din România vol.1,
Ed. „Glasul Bucovinei”, Iași

21. ZANOSCHI, V., SÂRBU, I., TONIUC,A.
–

2000,
Flora lemnoasă și cultivată din
România vol.2,
Ed. Al. I. Cuza, Iași

22. XXX
–
1952
–
1976,
F
lora României
, vol. I
–
XIII, Edit. Acad. Române, București

23. XXX
–

1960,
Monografia geografică a R.P.R.
,

vol.I, Ed. Acad. R.P.R., București

24. XXX
–

1974
–
1979,
Atlasul climatologic al R.S.România
, Acad. R.S.R. Institutul de
Geografie, Ed. Acad. Bucureșt
i

25. XXX
–
1995,
Code of Botanical Nomenclature
(Tokyo, 1993), Boissiera, vol. 49

26.
XXX

–

Flora Europaea Database
,
http://www.rbge.org.uk

27.http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Defileul

28.
http://www.locurinatale.ro/defileul
–
jiului
–
parc
–
national.html

29. http://www.editurasilvica.ro/analeleicas/48/1/stoiculescu.pdf

30.

https://sites.google.com/site/informatiitgjiu/home/
geografie/clima
–
si
–
demografie