The Association of Southeast Asian Nations [613339]

ASEAN
The Association of Southeast Asian Nations

U.E. și comerțul cu economiile asiatice: ASEAN
RISE II
Dimcea Mihaela -Alina

CUPRINS
I. DESPRE ASEAN
– Istorie
– State membre
– Forumul Regional ASEAN (ARF)
– Principii și obiective
– Structură
II. RELAȚIILE UE – ASEAN
– Economice
– Politice
– Cooperare pentru dezvoltare
III. BIBLIOGRAFIE

I. DESPRE ASEAN

Istorie
Pe data de 8 august 1967, 5 lideri, și anume Ministrul de Externe al Indoneziei,
Malaeziei , Filipine, Singapore și Tailandei au semnat un document în urma căruia s -a format
Asociației Națiunilor Asiei de Sud-Est (Association of Southeast Asian Nations – ASEAN).
Numele celor care au semnat acest document sunt: Adam Malik din Indonezia; Narciso R.
Ramos din Filipine; Tun Abdul Razak din Malaezia; S. Rajaratnam din Singapore; Thanat
Khoman din Tailanda. Aceștia sunt recunoscuți și ca părinții fondatori ai, probabil, celei mai de
success organizați i interguvernamental e din ziua de astăzi. Documentul s emnat este cunoscut ca
și Declarația ASEAN.
Documentul e ste scurt, curprinz ând doar 5 articole. Motivele și obiectivele acestei
declarații sunt despre cooperarea economică, socială, culturală, tehnică, educațională etc.,
promovează pacea și stabilitatea r egională prin respectarea justiției și statului de drept și aderența
la principiile Cartei Națiunilor Unite. Este stipulat că Asociația va fi deschisă participării tuturor
statelor din Sud -Estul regiunii asiatice care împărtășesc aceleași principii și obie ctive. Se
proclamă că ASEAN reprezintă „voința colectivă a națiunilor din Sud -Estul Asiei de a se lega
împreună prin prietenie și cooperare, și prin eforturi și sacrificii comune, asigurând securitatea,
libertatea și prosperitatea popoarelor lor.”(“ the collective will of the nations of Southeast Asia to
bind themselves together in friendship and cooperation and, through joint efforts and sacrifices,
secure for their peoples and for posterity the blessings of peace, freedom and prosperity.”1)
Protagonisti i acestei idei de ASEAN au fost Thanat Khoman – Tailanda, împreună cu
Adam Malik – Indonezia , după câteva luni totul era pregătit. Astfel, au invitat încă doi foști
membri ai Asociației Asiei de Sud -Est (ASA), și anume Malaezia și Filipine, incluzând
Indon ezia la o intâlnire în Bangkok. Singapore a trimis ministrul de externe S. Rajaratnam pentru
a li se alătura. Chiar dacă vizau membrii ASA, aceștia au acceptat favorabil cererea de la
Singapore.
La începutul lui August 1967, cei 5 membri au stat 4 zile la o rezervație relativ izolată pe
coasta din Bang Saen și au discutat liber, degajat, despre tot ce trebuie pus la punct pentru
formarea documentului. Aceste proces nu a fost deloc ușor din cauza perspectivei politic e și
istoric e deloc asemănătoare .

1 http://asean.org/?static_post=the -founding -of-asean

După toate semnăturile și negocierile atașate la Declarația ASEAN numită și Declarația
de la Bangkok era timpul pentru formalități. Primul vorbitor a fost Secretarul Afacerilor Externe
din Filipine, Nar ciso Ramos – în ciuda tuturor dificultăților întâmpinate la crearea documentului
el a reamintit „răbdarea și înțelegerea celor 5 miniștrii participanți” . De asemenea, există state
surori, slabe, fragmentate economic , dependente de statele dezvoltate, iar ASEAN ar putea ajuta
la exploatarea potentialului acestor regiuni bogate , printr -o acțiune unică, mai solidă.
Adam Malik a continuat să descrie viziunea Indoneziei privind dezvoltar ea Asiei de Sud –
Est. El a făcut referire la diferențele de perspectiv ă dintre țările membre, dar aceste diferențe, a
spus el, vor fi depășite printr -un maxim de bunăvoință și înțelegere, credință și realism. Munca
grea, răbdarea și perseverența ar fi, de asemenea, necesare.
Țările din Asia de Sud -Est ar trebui, de asemenea, să fie dispuse să -și asume
responsabilitatea pentru orice se întâmplă cu acestea, potrivit lui Tun Abdul Razak, viceprim –
ministrul Malaeziei, care a vorbit în continuare. În discursul său, el a conjurat o viziune a unui
ASEAN care să includă t oate țările din Asia de Sud -Est. El a subliniat că țările din regiune ar
trebui să recunoască faptul că, dacă nu și -au asumat responsabilitatea comună de a -și modela
propriul destin și de a preveni intervenția și interferențele externe, Asia de Sud -Est va rămâne
plină de pericol și tensiune. Și dacă nu vor lua măsuri decisive și colective pentru a preveni
erupția conflictelor intraregionale, națiunile din Asia de Sud -Est vor rămâne susceptibile la
manipulare, unul împotriva celuilalt.
Scopul ASEAN este atunci să creeze, nu să distrugă. Acest lucru, ministrul de externe al
Tailandei, Thanat Khoman, a subliniat când a fost rândul lui să vorbească. Într -un moment în
care conflictul din Vietnam era furios și forțele americane păreau întotdeauna înrădăcinate în
Indochi na, el și -a prevăzut eventuala retragere din zonă și, în consecință, și -a pus seama să
adapteze politica externă a Tailandei la o realitate care ar deveni aparentă mai mult de jumătate
de deceniu mai tarziu. Trebuie să fi avut asta în minte atunci când, cu această ocazie, a spus că
țările din Asia de Sud -Est nu au avut de ales decât să se adapteze la exigențele vremii, să se
îndrepte spre o cooperare mai strânsă și chiar la integrare.
În timp ce națiunile din Asia de Sud -Est împiedică încercările de a le l ipsi de libertate și
suveranitate, a spus el, trebuie să se elibereze mai întâi de impedimentele materiale ale
ignoranței, bolii și foametei. Fiecare dintre aceste națiuni nu poate realiza singură acest lucru, ci
prin unirea și cooperarea cu aceia care au aceleași aspirații, aceste obiective devin mai ușor de
atins.

Ministrul de Externe al Tailandei a închis sesiunea inaugurală a Asociației Națiunilor din
Asia de Sud -Est prin prezentarea fiecăruia dintre colegii săi cu un memento. Inscripționat pe
memorial ul prezentat ministrului de externe al Indoneziei, citatul a fost: „Ca recunoaștere a
serviciilor oferite de către Excelența Sa, Adam Malik organizației ASEAN, a cărui denumire a
fost sugerată de el”.
Și așa a fost conceput ASEAN, dat un nume și născut. Nu a trecut de aproape 14 luni de
când Thanat Khoman a adus ideea ASEAN în discuțiile sale cu colegii săi din Malaezia și
Indonezia. În alte trei săptămâni, Indonezia va restabili pe deplin relațiile diplomatice cu
Malaezia și, curând, cu Singapore. Aceasta nu a fost deloc sfârșitul litigiilor intra -ASEAN,
pentru că în curând Filipine și Malaezia ar fi trebuit să cadă pe chestiunea suveranității asupra
Sabahului. Multe dispute dintre țările ASEAN persistă până în prezent. Dar toate țările membre
se angajează profund să -și rezolve diferențele prin mijloace pașnice și în spiritul locuinței
reciproce. Orice dispută ar avea un sezon potrivit, dar nu i s -ar îngădui să înfruntăm sarcina la
îndemână. În acel moment, sarcina esențială a fost aceea de a stabili cadrul dialogului și
cooperării regionale.
Declarația de două pagini de la Bangkok nu conține doar rațiunea de stabilire a ASEAN
și obiectivele sale specifice. Acesta reprezintă modus operandi al organizației de a construi pași
mici, aranjamente voluntare și info rmale către acorduri mai obligatorii și instituționalizate. Toate
statele membre fondatoare și noii membri s -au arătat repede în spiritul Declarației de la
Bangkok. De -a lungul anilor, ASEAN a intrat progresiv în mai multe instrumente formale și
obligatori i din punct de vedere juridic, cum ar fi Tratatul de Amabilitate și Cooperare din Asia de
Sud-Est din 1976 și Tratatul din 1995 privind Zona Liberă a Armelor Nucleare din Asia de Sud –
Est.
Pe fondul conflictului din Indochina de atunci, Părinții fondatori a u avut previziunea de a
construi o comunitate a tuturor statelor din Asia de Sud -Est. Astfel, Declarația de la Bangkok a
promulgat că "Asociația este deschisă participării tuturor statelor din regiunea Asiei de Sud -Est
care subscriu la scopurile, principii le și scopurile menționate mai sus." Perspectiva ASEAN
cuprinzătoare a pregătit calea pentru construirea comunității nu numai în Asia de Sud -Est, ci de
asemenea, în regiunea mai largă din Asia Pacific, unde mai există și alte organizații
interguvernamental e.

State membre

Forumul Regional ASEAN (ARF)
27 state – Australia, Bangladesh, Brunei Darussalam, Cambodgia, Canada, China, Uniunea
Europeană, India, Indonezia, Japonia, Republica Populară Democrată Coreea, Republica Coreea,
Laos, Malaezia, Myanmar, Mongolia, Noua Zeelandă, Pak istan Noua Guinee, Filipine, Federația
Rusă, Singapore, Sri Lanka, Thailanda, Timorul de Est, Statele Unite ale Americii și Vietnam .
Stat Capitală Șef de stat
1. Brunei Darussalam
(8 ian. 1984) Bandar Seri
Begawan Maiestatea Sa Sultan Haji Hassanal Bolkiah
Mu’izzaddin Waddaulah
2. Cambodia
( 30 aprilie 1999) Phnom Penh Maiestatea Sa Regele Norodom Sihamoni
3. Indonezia Jakarta Președinte Joko Widodo
4. Lao PDR
(23 iul. 1997) Vientiane Președinte Bounnhang Vorachith
5. Malaezia Kuala Lumpur Maiestatea Sa Seri Paduka Baginda Yang di -Pertuan
Agong XV Sultan Muhammad V
6. Myanmar
(23 iul. 1997) Nay Pyi Taw Președinte U Htin Kyaw
7. Filipine Manila Președinte Rodrigo Roa Duterte
8. Singapore Singapore President Halimah Yacob
9. Tailanda Bangkok Maiestatea Sa Regele Maha Vajiralongkorn
Bodindradebayavarangkun
10. Viet Nam
(28 iul. 1995) Ha Noi Președinte Tran Dai Quang

Principii și obiective
Declarația ASEAN precizează că scopurile Asociației sunt: (1) accelerarea creșterii
economice, a progresului social și a dezvoltării culturale în regiune prin eforturi comune în
spiritul egalității și parteneriatului pentru a consolida fundamentul unui prosper și comunitatea
pașnică a națiunilor din Asia de Sud -Est și (2) promovarea păcii și stabilit ății regionale prin
respectarea respectului pentru justiție și statul de drept în relațiile dintre țările din regiune și
respectarea principiilor Cartei Națiunilor Unite . În 1995, șefii de stat și de g uvern ai ASEAN au
reafirmat că „pacea cooperativă și pr osperitatea comună vor fi obiectivele fundamentale ale
ASEAN”.
Tratatul de amabilitate și cooperare (TAC) din Asia de Sud -Est, semnat la Primul Summit
al ASEAN din 24 februarie 1976, a declarat că în relațiile dintre ele, înaltele părți contractante ar
trebui să se ghideze după urmă toarele principii fundamentale:
– Respect reciproc pentru independență, suveranitate, egalitate, integritate
teritorială și identitate națională a tuturor națiunilor;
– Dreptul fiecărui stat de a -și conduce existența națională liber de orice amestec,
subversiune sau coerciție externă;
– Neintervenți a în afacerile interne ale unui altuia ;
– Soluționarea diferendelor sau disputelor în mod pașnic;
– Renunțarea la amenințarea sau la folosirea forței; și
– Cooperare eficientă între ele.2
Structura3
1. Adunarea cuprinde șefii de stat sau guvern ai fiecărui stat membru. (se întâlnesc de 2
ori pe an , organismul de bază )
2. Consiliul Coordonator cuprinde miniștrii de afaceri externe ai statelor membre. (se
întâlnesc de 2 ori pe an și pregătesc întâlnirile Adunării , dau rapoarte etc. )
3. Consiliul Comunitar cuprinde Consilui comunitar de securitate politică ASEAN,
Consiliul comunitar economic ASEAN și Consiliul comunitar socio -cultural. (se
întâlnesc de 2 ori pe an, fiecare consiliu trebuie ajutat de către un s enior oficial, trimit
raporturi și recomandări Adunării etc.)
4. Organismele Ministeriale Sectoriale transmit recomandări și rapoarte Consiliilor
Comunitare, implementează acordurile și deciziile Adunării în competența lor.

2 http://www.nti.org/learn/treaties -and-regimes/association -southeast -asian -nations -asean/
3 Charter of the Association of Southeast Asian Nations, Singapore, 20 November 2007 , Chapter IV, X

5. Secretarul General este ales de către Adunare pe termen de 5 ani. Se alege, bazându –
se pe rotație alfabetică a statelor membre, luând în considerare integritatea, experiența
profesională, egalitatea între sexe. (face un raport anulal Adunării și este șeful ofițer
de administrație ASEAN)
6. Comitetul reprezentanților permanenți fiecare membru permanent trebuie să
aleagă un reprezentat care va avea rangul de Ambasador în Jakarta. (sprijină consiliile
comunitare și coordonează secretariatele naționale și celelalte organisme ministeriale
sectori ale).
7. Secretariatele Naționale se ocupă de implementarea la nivel național a deciziilor
ASEAN.
8. Organismul drepturilor omului
9. Fundația ASEAN este responsabilă în fața Secretarului General ASEAN.
10. Președintele ASEAN este ales anual prin rotație alfabetică, prezidă Adunarea,
Consiliul coordonator , Consiliile comunitare , Comitetul reprezentanților permanenți.
Are rolul de a luat decizii sau a da răspunsuri rapide în caz de urgență/criză.

II. RELAȚIILE UE – ASEAN
Relațiile dintre cele două regiuni se extind, dezvoltându -se progresiv pe fronturile
economice, politice și culturale. Dialogul dintre cele două regiuni a fost consolidat prin
numeroase reuniuni la nivel tehnic și reuniuni ministeriale bianuale. În trecut, o mare parte din
relația Asia -Europa de Sud -Est sa axat pe dezvoltarea Asiei de Sud -Est, accentul cooperării sa
transformat într -un accent pe diplomație, în care cele două părți discută probleme regionale și
internaționale și, în final, – riscuri tradiționale și sprijin pentru integrarea regională.
Economice
UE și ASEAN se bucură de relații comerciale puternice. UE este cel de -al treilea partener
comercial al ASEAN, în timp ce ASEAN este al 5 -lea cel mai mare partener comercial al UE.
Comerțul total în 2011 cu bunuri și servicii s -a ridicat la 265 miliarde USD. ASEAN a avut un
excedent de 25 de miliarde de dolari în comerțul cu UE. UE este cel mai mare furnizor de
investiții străine direc te în ASEAN, 24% din total.4
Comerțul a crescut semnificativ în ultimele decenii. Exporturile UE către ASEAN au f ost
estimate la 45,7 miliarde EUR în 1997, față de 8,9 miliarde de euro în 1987. Importurile UE de la
ASEAN au fost evaluate în valoare de 10 miliarde EUR în 1987 și au crescut deja l a 46 miliarde
EUR până în 1997.5Structura comerțului UE -ASEAN a suferit m odificări semnificative. În
trecut, exporturile UE către ASEAN au inclus un procent mai mare de produse fabricate. Pe
măsură ce ASEAN se transformă dintr -o regiune producătoare de mărfuri într -un furnizor de
produse industriale, a avut loc o schimbare dram atică a exporturilor ASEAN către UE, de la
produse primare la fabrici. Astfel, exporturile ASEAN au constat în principal din materii prime
cum ar fi lemnul, maniocul, cauciucul și uleiul de palmier. Astăzi, echipamentele electronice,
textilele și îmbrăcămi ntea reprezintă o parte mai mare a exporturilor.6 Comerțul cu servicii între
cele două regiuni a crescu t, de asemenea, în ultimii ani.
Pentru a îmbunătăți în continuare schimburile comerciale dintre cele două regiuni și
pentru a accelera integrarea economică a ASEAN, există un dialog periodic la nivel ministerial,
iar reuniunile la nivel înalt ale ASEAN -UE sunt organizate în mod regulat. Primul Summit
ASEAN -UE de afaceri a fost organizat la Jakarta în mai 2011, urmat de un al doilea summit de
afaceri în aprilie 2012, la Phnom Penh, iar al treilea în Ha Noi, în martie 2013. Aceste întâlniri de
lideri de afaceri, inclusiv î ntreprinderile mici și mijlocii , miniștrii comerțului ASEAN și

4 The EU – ASEAN relationship in twenty facts and figures, 2013
5 European Communities, 1998. EU -ASEAN relations: a growing partnership. Luxembourg, p.24
6 Ibidem , p.25

comisarul UE pentru comerț generează o serie de recomandări pentru am bele pă rți de a facilita
comerțul.7
În 2007, Consiliul a autorizat Comisia să înceapă negocierea unui acord de liber schimb
cu ASEAN. Au fost lansate negocierile privind negocierile de liber schimb în cadrul
consultărilor miniștrilor economiei ASEAN -UE (AE M) din Brunei Darussalam în același an. Cu
toate acestea, negocierile comerciale s -au desfășurat relativ încet și, în cele din urmă, s -au oprit
în 2009. Acordul de liber schimb ASEAN -UE a eșuat în calea încheierii de acorduri bilaterale de
liber schimb și a negocierii acordurilor de parteneriat și cooperare cu statele membre ASEAN
individuale. UE a încheiat un acord de liber schimb (ALS) cu Singapore în 2012 și negociază
acordurile de liber schimb cu alte câteva țări ASEAN (Vietnam, Tailanda și Malaezia). C u
negocierile din Malaezia sunt bine avansate. Aceste acorduri reprezintă o piatră de hotar pentru
un acord global între UE și ASEAN .8
Politice
Relațiile informale dintre cele două regiuni au fost înființate în 1972 prin Comitetul
Special de Coordonare al ASEAN. În același an, a fost înființat un Comitet ASEAN de la
Bruxelles (ABC) pentru a discuta aspecte comerciale (Sistemul generalizat de preferințe GSP ) cu
CEE. În 1975, relațiile au fost formalizate printr -un grup comun de studiu ASEAN -CEE, menit
să su pravegheze o cooperare mai str ânsă între cele două părți9.
După anunțarea stabilirii legăturilor oficiale ASEAN -CE în 1977, a început să apară un
dialog internațional complet. Relația a fost luată la un nou nivel atunci când contactele regulate
ale celor d ouă regiuni au fost ridicate la nivel ministerial. Prima reuniune ministerială CEE –
ASEAN a avut loc la Bruxelles în noiembrie 1978. De atunci, reuniunile au avut loc la intervale
de aproximativ optsprezece luni. Ele reprezintă un element -cheie în dialogul UE-ASEAN
extins10.
În martie 1980, la cea de -a doua reuniune ministerială dintre CE și ASEAN, care a avut
loc la Kuala Lumpur, a fost semnat un acord de cooperare între Comunitatea Europeană și țările
ASEAN. Acest acord a deschis calea unor relații economic e și comerciale mai strânse între cele
două părți. Prezentul acord -cadru stabilește obiectivele cooperării comerciale, economice și de
dezvoltare. Acesta vizează promovarea comerțului, a investițiilor și a afa cerilor între cele două

7 EU-Delegation Jakarta. 2013. EU -ASEAN Natural Partners
8 Paul Lim, 2012. ASEAN’s Relations with the EU: Obstacles and Opportunities. EU External Affairs Review, p.50 –
53
9 European Communities, 1998. EU -ASEAN relations: a growing partnership. Luxembourg, p.16
10 Paul Lim, 2012. ASEAN’s Relations with the EU: Obstacles and Opportunities. EU External Affairs Review, p.47

regiuni11.Relațiile ASEA N-UE au fost caracterizate de dispute în anii 1990. Drepturile omului au
fost un domeniu de discuție. Timorul de Est și Birmania au fost alte domenii de conflict care au
fost soluționate transformându -le în probleme bilaterale între Indonezia și Portugalia și Birmania
și UE, respectiv, eliminându -le din orice discuție dintre ASEAN și UE. Cu independența
Timorului de Est a încetat să mai fie o povară în relațiile ASEAN -UE 12.
Dialogul UE -ASEAN a fost revigorat în 1994. Miniștrii de externe care au participat la
cea de -a 11-a reuniune ministerială UE -ASEAN din Germania au creat Grupul Eminent Persons
pentru o abordare cuprinzătoare a relațiilor ASEAN -UE. Sa convenit să se dezvolte o abordare
cuprinzătoare a relațiilor politice și de securitate, economice și cul turale ASEAN -UE în anul
2000 și ulterior.13
În 1996, UE și ASEAN + 3 (China, Japonia și Coreea) au înființat Reuniunea Asia –
Europa (ASEM) și au organizat primul summit în Thailanda. Summitul a stabilit un program
amplu și ambițios pentru viitoarea cooperare UE-Asia într -o serie de domenii și au fost discutate
noi domenii de cooperare, cum ar fi abordarea problemelor globale și consolidarea inițiativel or
ASEAN de integrare regională14.
În 2003, UE și ASEAN au semnat o Declarație comună privind cooperarea pentr u
combaterea terorismului la cea de -a 14-a reuniune ministerială de la Bruxelles. Ca o consecință,
anti-terorismul a devenit pe agenda principală.15
În 2007, a fost semnată Declarația de la Nuremberg privind un parteneriat consolidat UE –
ASEAN, iar în acelaș i an a fost adoptat un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a
declarației. UE și statele sale membre au început numirea ambasadorilor în calitate de
reprezentanți ai ASEAN în 2009, odată cu instituirea cartei ASEAN. În urma cartei ASEAN, UE
și ASEAN au stabilit să extindă cooperarea16. În 2011, a avut loc primul Summit AS EAN -UE
pentru afaceri (AEBS)17.
Miniștrii de externe ai ASEAN și UE au adoptat Planul de acțiune Bandar Seri Begawan
2013 -2017, definind cooperarea ASE AN-UE în această perioadă18.

11 EU-Delegation Jakarta. 2013. EU -ASEAN Natural Partners
12 Paul Lim, 2012. ASEAN’s Relations with the EU: Obstacles and Opportunities. EU External Affairs Review, p.48 –
49
13 European Communities, 1998. EU -ASEAN relations: a growing partne rship. Luxembourg , p.18
14 Ibidem, p. 18
15 EU-Delegation Jakarta. 2013. EU -ASEAN Natural Partners
16 Ibidem
17 Ibidem
18 Ibidem

Atât în 2012, cât și în 2013, au fost vizionate fără îndoială de către oficialii UE la nivel
înalt ASEAN și statele sale membre: președinții Van Rompuy și Barroso, Înaltul Reprezentant
Ashton și câțiva comisari, precum și o creștere semnificativă a vizitelor statelor membre ale UE .
În iulie 2012, Înaltul Reprezentant Ashton a semnat aderarea UE la Tratatul de am abilitate și
cooperare al ASEAN19. UE este membru activ al Forumului Regional ASEAN (ARF). UE și
Myanmar vor co -prezida Grupul de sprijin intersectoria l al ARF privind măsurile de consolidare
a încrederii și dialogul cu oficiali în domeniul apărării pentru perioada 2013 -201420.
În 2012 și 2013, Înaltul Reprezentant Ashton a participat la reuniunea Forumului
Regional ASEAN la nivel ministerial. UE și ASEAN au un dialog intensificat cu privire la
drepturile omului. În mai 2013, Reprezentantul Special al UE pentru Drepturile Omului, Stavros
Lambrinidis, s -a întâlnit cu Comisia Interguvernamentală pentru Drepturile Omului a ASEAN, în
timp ce aceeași Comisie ur mează să viziteze instituțiile UE în curând la a doua vizită. Dialogul și
cooperarea încep, de asemenea, în mai multe d omenii legate de securitate21.
Cooperare pentru dezvoltare
UE este un partener major de dezvoltare al ASEAN. ASEAN beneficiază de o cooperare
în cadrul programului, finanțată de o varietate de surse UE. Programele sunt finanțate de UE
printr -o varietate de surse, de la bugetele regi onale la bugetele specifice .22 O parte a cooperării
UE-ASEAN se realizează prin intermediul programelor de sprijin ale UE. În perioada 2007 –
2013, UE oferă 70 de milioane de euro la nivel regional prin secretariatul ASEAN. Această sumă
este probabil să crească în perioada următoare, care va dura 2014 -2020. UE este cel mai mare
donator al Secretariatului ASEAN .23
UE a lansat cel de -al treilea program de sprijinire a creării Comunității ASEAN, care
urmează a fi realizată până în 2015. Sprijină direct ASEAN în eforturile sale de a implementa
cele trei planuri pentru cele trei comunități (Comunitatea Economică, Comu nitatea Politică și de
Securitate și Socio -culturale C omunitate) în Carta ASEAN .24
Facilitarea comunității economice a ASEAN a reprezentat un accent natural pentru
programele UE -ASEAN încă din anii 1990. De exemplu, un nou program al UE va sprijini
construi rea "pieței unice și a bazei de producție" a ASEAN prin punerea în aplicare a măsurilor
care vor facilita libera circulație a mărfurilor în regiunea ASEAN și, în cele din urmă, vor spori

19 EU Delegation Jakarta, 2013. The EU – ASEAN relationship in twenty facts and figures
20 Ibidem
21 Ibidem
22 European Communities, 1998. EU -ASEAN relations: a g rowing partnership. Luxembourg, p.27
23 EU Delegation Jakarta, 2013. EU -ASEAN Brochure
24 Ibidem

conectivitatea ASEAN (programul UE ARISE, 15 milioane €, 2012 -2015). Există, de asemenea,
un program UE -ASEAN privind migrația și gestionarea frontierelor, menit să sporească
schimbul de informații între funcționarii imigrației în capitalele ASEAN și sprijină facilitarea
acordării vizelor pentru resortisanții ASEAN și non -ASEAN din regiune .25
Acordarea de sprijin comunității socio -culturale a ASEAN constituie un domeniu relativ
nou, dar în creștere al cooperării UE -ASEAN. De exemplu, există un schimb din ce în ce mai
mare de studenți și de savanți între cele două regiuni. În fiecare an, aproximativ 250 de studenți
ASEAN primesc burse în cadrul programului UE Erasmus Mundus, iar aproximativ 25 de burse
ASEAN beneficiază anual de bursele Marie Curie. Adăugând la aceasta numeroasele burse
oferite de statele membre ale UE, peste 4 .000 de studenți ASEAN călătoresc an ual în Europa pe
burse UE .26
Comunitatea politică și de securitate a ASEAN este, de asemenea, sprijinită, de exemplu
printr -un program UE -ASEAN privind migrația și gestionarea frontierelor. Îmbunătățirea
gestionării front ierelor ar trebui să conducă la trecerea mai ușoară și mai rapidă a frontierelor atât
pentru persoane, cât și pentru bunuri, asigurând, în același timp, o mai bună combatere a
criminalității transnaționale, a migrației ilegale și a traficului de ființe uma ne. Printr -o serie de
programe UE la scară mondială, ASEAN și UE cooperează în domeniul energiei și schimbărilor
climatice, protejării biodiversității și promovării bunei guvernări. De exemplu, Alianța globală
împotriva schimbărilor climatice (GCCA) a fost creată ca o inițiativă a UE de intensificare a
cooperării și a dialogului dintre UE și țările în curs de dezvoltare care sunt afectate mai devreme
și mai mult de schimbările climatice și au cea mai mică capacitate de reacție.27
UE este, de asemenea, implicată în reacția la dezastre și pregătirea pentru dezastre.
Această activitate este efectuată în primul rând de biroul umanitar al UE – ECHO. ECHO a
acordat regiunii ASEAN suma de 299 de milioane de euro pentru a oferi ajutor milioanelor de
oameni a că ror viață a fost afectată de dezastre naturale, epidemii și conflicte. Ajutorul umanitar
este oferit într -o varietate de forme, în funcție de natura crizei. Acesta poate varia de la alimente,
îmbrăcăminte, asistență medicală, adăpost, apă și salubrizare la reparații de urgență la
infrastructură, acțiuni de deminare, sprijin psihologic și educație. Pentru a anticipa consecințele
dezastrelor viitoare, UE finanțează, de asemenea, proiectele de pregătire în caz d e dezastre în
regiune.28

25 Ibidem
26 Ibidem
27 Ibidem
28 Ibidem

III. BIBLIOGRAFIE
– http://www.nti.org/learn/treaties -and-regimes/association –
southeast -asian -nations -asean/
– http://asean.org
– https://europa.eu
– http://www.europarl.europa.eu
– https://libraries.psu.edu
– http://www.luxembourgforfinance.com/en
– https://eeas.europa.eu
– Charter of the Association of Southeast Asian Nations,
Singapore, 20 November 2007
– EU-Delegation Jakarta. 2013. EU -ASEAN Natural Partners
– Paul Lim, 2012. ASEAN’s Relations with the EU: Obstacles
and Opportunities. EU External Affairs Review
– European Communities, 1998. EU -ASEAN relations: a
growing partnership. Luxembourg
– EU Delegation Jakarta, 2013. The EU – ASEAN relationship in
twenty facts and figures.
– EU Delegation Jakarta, 2013. EU -ASEAN Brochure